DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ COMUNICAT DE PRESA PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO‐SOCIALI în judeţul Mureş în anul 2017 I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA Industria judeţului Mureş, în anul 2017, a înregistrat o evoluţie favorabilă în raport cu anul precedent. Astfel, în această perioadă, indicele producţiei industriale a fost de 101,2%, înregistrând o creştere de 1,2% faţă de anul anterior. Această evoluţie a fost determinată de creşterea producţiei în activităţi economice cu tradiţie şi pondere în economia judeţului, cum sunt: repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+89,4%); fabricarea produselor textile (+25,7); fabricarea substanţelor şi a produselor chimice ( +24,0%); industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (+23,4%); fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+18,8%); fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+15,1%); alte activităţi extractive (+11,8%); industria metalurgică (+10,7%); fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor n.c.a. (+7,4%); prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (+6,7%); fabricarea produselor farmaceuticelor de bazăși a preparatelor farmaceutice (+6,3%); industria alimentară (+6,2%). Evoluţia pozitivă a activităţilor enumerate mai sus a fost contracarată de diminuarea accentuată a activităţilor de fabricare a echipamentelor electrice (‐63,4%), fabricarea băuturilor (‐32,5%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor(‐21,7%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (‐10,1%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (‐8,9%), fabricarea de mobilă (‐6,8%).
Transcript
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ MUREŞ
COMUNICAT DE PRESA PRIVIND EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO‐SOCIALI
în judeţul Mureş în anul 2017
I. STAREA ECONOMICĂ INDUSTRIA
Industria judeţului Mureş, în anul 2017, a înregistrat o evoluţie favorabilă în raport cu
anul precedent. Astfel, în această perioadă, indicele producţiei industriale a fost de 101,2%,
înregistrând o creştere de 1,2% faţă de anul anterior.
Această evoluţie a fost determinată de creşterea producţiei în activităţi economice cu
tradiţie şi pondere în economia judeţului, cum sunt:
repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+89,4%);
fabricarea produselor textile (+25,7);
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice ( +24,0%);
industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi
instalaţii (+23,4%);
fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+18,8%);
fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (+15,1%);
alte activităţi extractive (+11,8%);
industria metalurgică (+10,7%);
fabricarea maşinilor, utilajelor şi echipamentelor n.c.a. (+7,4%);
prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei
(+6,7%);
fabricarea produselor farmaceuticelor de bază și a preparatelor farmaceutice
(+6,3%);
industria alimentară (+6,2%).
Evoluţia pozitivă a activităţilor enumerate mai sus a fost contracarată de diminuarea
accentuată a activităţilor de fabricare a echipamentelor electrice (‐63,4%), fabricarea băuturilor
(‐32,5%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor(‐21,7%),
tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (‐10,1%), fabricarea altor produse din
minerale nemetalice (‐8,9%), fabricarea de mobilă (‐6,8%).
2
Tabel 1. Indicii producţiei industriale, în anul 2017
2016=100
Div. CAEN Rev.2
Denumire diviziune
Indicii producţiei Industriale
(IPI) ‐%‐
Total Total Industrie 101,2
8 Alte activităţi extractive 111,8
9 Servicii anexe extractiei 101,6
10 Industria alimentară 106,2
11 Fabricarea băuturilor 67,5
13 Fabricarea produselor textile 125,7
14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 99,7
15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
95,5
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite
106,7
17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 115,1
18 Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 89,9
20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 124,0
21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice
106,3
22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 103,2
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 91,1
24 Industria metalurgică 110,7
25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii
123,4
26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 118,8
27 Fabricarea echipamentelor electrice 36,6
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 107,4
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
78,3
30 Fabricarea altor mijloace de transport 98,9
31 Fabricarea de mobilă 93,2
32 Alte activităţi industriale n.c.a. 104,1
33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 189,4
35 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
105,8
Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate.
3
Cifra de afaceri din industrie realizată de agenţii economici din judeţ, atât pe piaţa
internă cât şi pe cea externă, în anul 2017 a înregistrat o scădere cu 8,9% faţă de anul anterior.
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.
În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali.
AGRICULTURA
Datele operative existente la acastă dată, indică faptul că de pe terenurile din judeţ
cultivate în anul agricol 2017 s‐au obţinut 693625 tone cereale boabe, din acestea 129663 tone
grâu, 826 tone secara, 32454 tone orz şi orzoaică, 13927 tone ovaz şi 504207 tone porumb
boabe. La floarea soarelui s‐a înregistrat o producţie de 26319 tone, la rapiţă 12205 tone, la
soia boabe 15703 tone, la sfecla de zahăr 132179 tone, la tutun 202 tone, la cartofi 109946
tone, la legume 122112 tone, iar producţia de pepeni verzi şi galbeni a fost de 2753 tone.
Tabel 2. Producţia principalelor produse agricole ‐tone‐
2016 2017
+/‐ 2017 faţă de 2016
Cereale boabe din care:
490.414 693.625 +203.211
‐ Grâu ‐ total 111.646 129.663 +18.017
‐ Secară 355 826 +471
‐ Orz si orzoaică 24.718 32.454 +7.736
‐ Ovăz 15.121 13.927 ‐1.194
‐ Porumb boabe 328.757 504.207 +175.450
Floarea soarelui 9.290 26.319 +17.029
Rapiţă 11.793 12.205 +412
Soia boabe 7.113 15.703 +8.590
Sfeclă de zahăr 103.659 132.179 +28.520
Tutun 174 202 +28
Cartofi – total 105.888 109.946 +4.058
Legume – total 98.250 122.112 +23862
Pepeni verzi şi galbeni 3.128 2753 ‐375
4
Faţă de anul 2016 s‐a obţinut o producţie superioară la cereale boabe (+203211 tone ;
+41,4%), această creştere datorându‐se în principal producţiei de porumb boabe care a fost cu
53,4% mai mare faţă de cea obţinută în anul precedent (+175450 tone), dar şi de producţia de
grâu care a crescut cu 16,1% (+18017 tone).
Creşteri ale producţiei se mai înregistrază la floarea soarelui (+17029 tone; +183,3%), la
Scăderi a producţiei se înregistrează doar la producţia de pepeni verzi şi galbeni (‐375
tone ; ‐12,0%) şi la producţia de ovăz (‐1194 tone ; ‐7,9%) .
Producţia de fructe a fost în anul 2017 mai mică decât în anul precedent. S‐au recoltat
27669 tone fructe, cu 9760 tone mai puţin decât în anul precedent (‐26,1%), această scădere
fiind determinată în principal de producţia de mere care a fost mai mică cu 9226 tone (‐35,9%),
producţia de cireşe şi vişine (‐464 tone; ‐34,0%) şi prune (‐1383 tone; ‐19,4%). Creşteri ale
producţiei se înregistreaza totuşi la nuci (+765 tone), căpşuni (+105 tone) şi la alte fructe (+321
tone).
Tabel 3. Producţia de fructe
‐tone‐
2016 2017
+/‐ 2017 faţă de 2016
Total 37429 27669 ‐9760
Mere 25667 16441 ‐9226
Pere 1479 1501 +22
Prune 7145 5762 ‐1383
Caise şi zarzăre 169 212 +43
Piersici 212 269 +57
Cireşe şi vişine 1364 900 ‐464
Nuci 1131 1896 +765
Căpşuni 220 325 +105
Alte fructe 42 363 +321
Viticultura a avut în anul 2017 o evoluţie favorabilă faţă de anul anterior, producţia
totală de struguri de 4912 tone fiind mai mare cu 100,9% (+2467 tone).
5
COMERŢ EXTERIOR
Una dintre consecinţele aderării României la UE constă în faptul că de la 1 ianuarie 2007,
sistemul de realizare a statisticilor de comerţ exterior, bazat în principal pe informaţiile din declaraţiile vamale de export şi import colectate de Autoritatea Naţională a Vămilor, se modifică urmare a eliminării obligaţiei de întocmire a declaraţiilor vamale pentru bunurile care circulă între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. Toti operatorii economici care efectueaza schimburi intracomunitare de bunuri si a caror cifra de afaceri anuala aferenta acestui tip de comert depaseste pragurile valorice stabilite de Institutul National de Statistica trebuie sa completeze declaratia statistica INTRASTAST.
Perioada de diseminare a datelor privind comerţul exterior este L+70 (luna de referinţă + 70 zile).
Comerţul exterior realizat de agenţii economici din judeţ s‐a concretizat în perioada
01.01‐31.10.2017 în exporturi în valoare de 764,5 milioane euro şi importuri de 1067,2milioane
euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016 valoarea mărfurilor exportate a scăzut cu
7,1% (‐58,8 mil. euro), iar valoarea importurilor a crescut cu 7,6% (+75,4 mil. euro).
Deficitul comercial în perioada 01.01‐31.10.2017 a fost de ‐302,7 mil. euro. In perioada
corespunzătoare a anului anterior soldul balanţei de comerţ exterior a fost negativ, în aceeaşi
perioadă înregistrându‐se un deficit de ‐168,4 milioane euro.
Grafic 1. Comerţul exterior.
6
În perioada 01.01.‐31.10.2017 ponderi însemnate în structura exporturilor (conform
clasificării din Nomenclatorul Combinat – NC) s‐au înregistrat la: maşini, aparate şi echipamente
electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (24,5% ; 187,4 milioane euro),
produsele industriei chimice şi ale industriilor conexe (18,4% ; 140,4 mil. euro), materii textile şi
articolele din acestea (11,9% ; 91,1 mil. euro), produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele
(10,3%; 78,6 mil. euro), mărfuri şi produse diverse (9,6% ; 73,7 mil. euro), în timp ce la
importuri, produsele industriei chimice şi ale industriilor conexe însumează 234,4 mil. euro cu
22,0%, maşinile, aparatele şi echipamentele electrice, aparate de înregistrat sau reprodus
sunetul şi imaginile însumează 151,0 mil. euro cu 14,2%, metalele comune şi articolele din
acestea 104,9 mil. euro cu 9,8%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 92,5 mil. euro
cu 8,7%, produsele minerale 86,3 mil. euro cu 8,1%.
In ceea ce priveşte principalele ţări partenere ale agenţilor economici din judeţ cu
activitate de comerţ exterior, la export acestea sunt: Germania unde valoarea mărfurilor
exportate a fost de 177,9 milioane euro (23,3% din total valoare exporturi), Italia (88,5 mil. euro
; 11,6%), Ungaria (65,3 mil. euro ; 8,5%), Franţa (56,2 mil. euro ; 7,3%), Olanda (30,4 mil. euro;
4,0%), Polonia (27,0 mil. euro ; 3,5%), Turcia (24,4 mil. euro; 3,2%), Austria (24,0 mil. euro ;
3,1%), Serbia (24,0 mil. euro ; 3,1%), Marea Britanie (21,9 mil euro ; 2,9%). Aceste principale
zece ţări deţin o pondere de 70,6% din valoarea totală a mărfurilor exportate.
Grafic 2. Principalele ţări partenere în activitatea de export în perioada 01.01.‐31.10.2017.
7
Ponderea cea mai importantă a importurilor provin din Germania (262,7 milioane euro ;
24,6%), urmată de Ungaria (142,7 mil. euro ; 13,4%), Italia (87,9 mil. euro ; 8,2%), Federaţia
Rusă (86,8 mil euro ; 8,1%), Polonia (63,3 mil. euro ; 5,9%), Elveţia (50,0 mil. euro; 4,7%), Austria
(38,4 mil euro ; 3,6%), Olanda (38,3 mil. euro ; 3,6), Cehia (36,6 mil. euro ; 3,4%), China (26,7
mil. euro ; 2,5%), din aceste zece ţări provenind 78,1% din valoarea totală a mărfurilor
importate.
Grafic 3. Principalele ţări partenere în activitatea de import în perioada 01.01 ‐ 31.10.2017.
Activitatea de comerţ exterior realizată de agenţii economici din judeţ în primele 10 luni
ale anului 2017, analizată prin prisma schimburilor bilaterale de mărfuri, prezintă situaţii
diferite. Astfel dacă cu unele ţări partenere balaţa comercială este excedentară, cu altele acest
Sold pozitiv înregistrează schimburile comerciale cu Franţa (+33,4 milioane euro),
Serbia (+19,6 mil. euro), Statele Unite ale Americii (+15,2 mil. euro ), Slovacia (+11,2 mil. euro),
Bulgaria (+6,0 mil. euro).
8
Soldul balanţei comerciale este negativ pe relaţia cu Germania (‐84,8 mil.euro), Federaţia
Rusă (‐84,6 mil. euro), Ungaria (‐77,4 mil. euro), Elveţia (‐36,6 mil. Euro), Polonia (‐36,3 mil.
euro).
Grafic 4. Soldul balanţei comerciale, pe ţări partenere în perioada 01.01 ‐ 31.10.2017.
Sursa datelor:
Pentru comerţul INTRA‐UE: ‐ declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900.000 lei sau un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri mai mare de 900.000 lei; ‐ declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către ANV, pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.
Pentru comerţul EXTRA‐UE: ‐ Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import. Pentru energie electrică şi gaze naturale, datele sunt colectate pe formulare statistice, de la societăţile importatoare/exportatoare, de către INS şi se transmit la ANV pentru prelucrarea şi întregirea datelor obţinute din declaraţiile vamale.
9
TURISM
In anul 2017, structurile de cazare existente în judeţul Mureş au fost gazda unui număr
de 540676 turişti, (cu 23565 mai mulţi faţă de anul 2016, respectiv o creştere de 4,6%), care au
efectuat un număr de 1075245 înnoptări (cu 39540 mai multe faţă de anul 2016, respectiv o
creştere cu 3,8%) ; durata medie a sejurului a fost de 2,0 înnoptări / turist.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în anul 2017, a fost de 35,1% pe total
structuri de cazare turistică, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2016.
După ţara de origine a turiştilor străini, ponderea cea mai mare au avut‐o cei din
Ungaria (17129 persoane; 18,4%), Germania (12318 persoane; 13,2%), Italia (9136 persoane;
9,8%), Republica Moldova (7791 persoane; 8,4%), Spania (5936 persoane; 6,4%), Polonia (5041
persoane; 5,4%).
Tabel 4. Sosirile şi înnoptările turiştilor în judeţul Mureş
Denumire indicator 2016 2017
+/‐ 2017
faţă de 2016
Total turişti
sosiri 517111 540676 +23565
înnoptări 103570
5 107524
5 +39540
Turişti rezidenţi în România sosiri 432131 447535 +15404
înnoptări 849367 881395 +32028
Turişti nerezidenţi în România sosiri 84980 93141 +8161
înnoptări 186338 193850 +7512
In ceea ce priveşte principalele destinaţii turistice din judeţ în anul 2017, din totalul de
540676 turişti, un număr de 174436 (32,3%) s‐au cazat în structurile turistice din municipiul
Tîrgu Mureş. Sovata a fost gazda unui număr de 116822 turişti (21,6%), urmat de municipiul
Sighişoara cu 104867 turişti (19,4%).
Din numărul de 93141 turişti nerezidenţi în România, un număr de 37560 (40,3%) au
avut ca preferinţă municipiul Sighişoara, urmate apoi de municipiul Tîrgu Mureş cu 26739
turişti, reprezentând (28,7%) şi de Sovata cu 17490 (18,8%).
Rezultatul înregistrat de agenţii economici din domeniul turismului în anul 2017, face ca
judeţul Mureş să ocupe un loc foarte bun în ierarhia ţării ‐ locul 6 – cu o pondere de 4,5% în
total ţară la numărul de sosiri, fiind depăşiţi la acest indicator doar de municipiul Bucureşti,
judeţul Braşov, judeţul Constanţa, județul Cluj şi județul Sibiu.
Precizări metodologice. Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă formularele statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Sunt cuprinse în cercetarea statistică structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică cu capacitatea de cazare existentă de minim 10 locuri‐pat. Tipul de unitate “camere de închiriat în locuinţe familiale” se exclude din cercetările statistice, indiferent de numărul de locuri‐pat existente în aceste unităţi.
10
II. STAREA SOCIALĂ POPULAŢIA ŞI MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI
La 1 iulie 2017, în judeţul Mureş aveau domiciliul un număr de 594448 persoane din
care 311052 persoane (52,3%) în mediul urban şi 283396 persoane (47,7%) în mediul rural.
Tabel 5. Populaţia după domiciliu la 1 iulie, pe medii de rezidenţă
Mediu de
rezidenţă
1 iulie 2016
1 iulie 2017
+/‐ 2017
faţă de 2016
Total 595627 594448 ‐1179
Urban 312576 311052 ‐1524
Rural 283051 283396 +345
Faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent populaţia judeţului s‐a redus cu
1179 persoane. În mediul urban populaţia s‐a redus cu 1524 persoane, în timp ce în mediul
rural apare o uşoară creştere (+345 persoane).
Precizări metodologice. Populaţia după domiciliu la data de 1 iulie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ‐teritoriale.
Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. în stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţa obişnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu.
Datele operative referitoare la mişcarea naturală a populaţiei evidenţiează o evoluţie
ușor favorabilă a acestor fenomene demografice la nivelul judeţului în anul 2017. Cu toate că
numărul născuţilor‐vii a scăzut cu 67 faţă de anul 2016 (5796 născuţi‐vii în anul 2017 faţă de
5863 în anul 2016), s‐a redus și numărul decedaţilor, de la 7093 în anul 2016 la 6967 în anul
2017 (‐126 persoane). Acest lucru face ca tendinţa negativă a sporului natural al populaţiei să se
manifeste şi în anul 2017, aceasta fiind însă diminuată; dacă în anul 2016 sporul natural a fost
de ‐1230 persoane, în anul 2017 valoarea acestuia a fost de ‐1171 persoane.
Valori ridicate înregistrează totuşi şi mortalitatea infantilă, în anul 2017 decedând 42
copii în vârstă de sub 1 an, cu 9 mai puţini faţă de anul precedent.
11
Tabel 6. Mişcarea naturală a populaţiei
2016 2017
+/‐ 2017
faţă de 2016
Născuţi‐vii 5863 5796 ‐67
Decedaţi 7093 6967 ‐126
Spor natural ‐1230 ‐1171 59
Decedaţi sub 1 an 51 42 ‐9
FORŢA DE MUNCĂ ŞI CÂŞTIGUL SALARIAL
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2017 a fost de 133441 persoane, nivel mai mare
decât la sfârşitul anului 2016 (+1547 persoane).
Grafic 5. Efectivul de salariaţi la sfârşitul anului
Câştigul salarial nominal mediu brut la sfârşitul anului 2017 a fost de 3153 lei (+162 lei
faţă de sfârşitul anului 2016), iar cel net a fost de 2257 lei (+101 lei faţă de perioada
corespunzatoare din 2016).
12
Tabel 7. Câştigul salarial mediu – la sfârşitul anului
Precizări metodologice. Datele lunare privind câştigul salarial şi efectivul de salariaţi sunt obţinute printro cercetare selectivă, eşantionul judeţean al anchetei cuprinzând 746 unităţi economico‐sociale.
Pe sectoare de activitate, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de activitate, mai
importantă în agricultură, silvicultură, pescuit (+792 lei brut şi +543 lei net) şi în servicii (+222
lei brut şi +145 lei net), şi o creştere mai redusa în industrie şi construcţii (+66 lei brut şi +34 lei
net).
Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal
net şi indicele preţurilor de consum, a crescut în această perioadă cu 1,3%.
NUMĂRUL ŞOMERILOR ŞI RATA ŞOMAJULUI
La sfârşitul anului 2017, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 9314 persoane, cu 1610
persoane mai puţine decât la sfârşitul anului 2016, rata şomajului înregistrând o scădere de 0,7
puncte procentuale (de la 4,7 % în anul 2016 la 4,0 % în anul 2017).
Tabel 8. Numărul şomerilor şi rata şomajului – la sfârşitul anului
Precizări metodologice: Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă. Sursa datelor pentru numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Număr şomeri Rata şomajului
‐ % ‐
2016 2017
+/‐ 2017
faţă de 2016
2016 2017
Total judeţ din care:
10924 9314 ‐1610 4,7 4,0
Bărbaţi 6445 5817 ‐628 4,9 4,4
Femei 4479 3497 ‐982 4,4 3,4
13
PROTECŢIE SOCIALĂ
Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul III 2017
de 132832 persoane, cu 930 persoane mai puţine decât în perioada corespunzătoare a anului
2016, pensia medie lunară cifrându‐se la 1016 lei cu 133 lei mai mare decât în perioada
corespunzătoare a anului precedent.
Grafic 6 ‐ Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie lunară.
