+ All Categories
Home > Documents > Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou`...

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou`...

Date post: 15-Nov-2019
Category:
Upload: others
View: 7 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 27 /27
Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poli ia capitalei MAI 2017 fondat` \n 1926 serie nou` anul XXVI Nr. 465 http://b.politiaromana.ro
Transcript
Page 1: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poli�ia capitalei

MAI2017

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVI Nr. 465 http://b.politiaromana.ro

La Mul]i Ani!

Page 2: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

MAI2017

anul XXVINr. 465

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru

materialele

publicate revine autorilor.

Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor,

f`r` acordul

prealabil al redac]iei,

este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

[email protected]

Sumar

3

6

7 - 8Grup`ri de criminalitate interna]ional`

Flagrant - Metoda „Accidentul“

Merit` s` fii poli]ist!

Lupta \mpotriva terorismului mondial

Incredibilele abuzuri ale lui Alexandru Dinulescu

16-17

18 - 20

21 - 23

Martirii Poli]iei Române

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICUMarius Eugen {TEFANDrago[ Orlando NICU

Mihai Dan TRUC~

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

9 - 11Tangorre, un Dreyfus „modern“!

Page 3: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

ANALIZ~

POLI}IA CAPITALEI - Mai 1

Dou` s`pt`mâni \n dou` paginiDirec]ia General` de Poli]ie a Municipiului

Bucure[ti, prin intermediul presei, precum [ial site-ului oficial al institu]iei, aduce lacuno[tin]a opiniei publice ac]iunile [i activit`]ile desf`[urate, potrivit competen]elorconferite de lege, precum [i rezultateleob]inute în domeniile asigur`rii lini[tiicet`]enilor, prevenirii [i combateriiinfrac]iunilor (furturi din buzunare, dingen]i/po[ete, tâlh`rii, în domeniul comer]uluide orice natur`, a evaziunii fiscale, [.a.m.d).

De asemenea, Poli]ia Capitalei vine însprijinul cet`]enilor cu sfaturi preventive, astfel încât s` poat` fi evitate, pe cât posibil, situa]iile în care ace[tia ar puteadeveni victime ale persoanelor cu preocup`riinfrac]ionale.

Perioada de referin]` analizat` este primajum`tate a lunii mai, r`stimp în care poli]i[tiiai Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, în îndeplinirea atribu]iilor de serviciu, au constatat, în flagrant, 379infrac]iuni, în timpul sau imediat dup`s`vâr[irea acestora, în care sunt cercetate440 de persoane, infrac]iuni care se înscriuîn gama celor ce aduc atingere patrimoniului, dar [i vie]ii [i integrit`]ii fizice a persoanei (furt, tâlh`rie, loviri [i alteviolen]e, distrugere, conducere f`r` permis,nerespectarea unei hot`râri judec`tore[ti,tulburarea ordinii [i lini[tii publice, contraband`, etc.).

În acest interval au fost sesizate 272

infrac]iuni de furt, cele mai multe, 185, fiinddin [i de la auto. Au fost reclamate ca sustrase cinci autoturisme, dou` fiind recuperate. Au fost semnalate 23 infrac]iunide tâlh`rie, fapte în care autorii au smuls victimelor telefonul mobil sau geanta.

Din punct de vedere al infrac]iunilor cuviolen]`, la nivelul municipiului Bucure[ti, aufost sesizate opt agresiuni, toate comisespontan.

Au fost identificate [i sunt cercetate 247de persoane, b`nuite de comitere deinfrac]iuni [i au fost puse în aplicare peste66 m`suri preventive. Au fost depistate 38de persoane urm`rite, care, fie erau datedisp`rute, fie se sustr`geau anumitor m`suri(executarea pedepsei cu închisoare sau mandate de arestare preventiv`).

În vederea recuper`rii prejudiciilor create prin comiterea infrac]iunilor s-a dispus sechestru asigurator asupra mai multor bunuri imobile [i mobile, în valoare de aproximativ 5.361.000 lei, fiindrecuperat` suma de 1.453.000 lei.

În perioada 1 - 15 mai, Brigada Rutier` aconstatat 67 de infrac]iuni specifice competen]ei [i a efectuat cercet`ri în 149accidente rutiere, în urma c`rora 14 persoane au fost r`nite grav [i 155 u[or.

Având în vedere c` între principalelecauze de producere a accidentelor rutiereeste [i neacordarea priorit`]ii, fie fa]` depietoni, fie fa]` de autovehicule, al`turi detraversarea prin loc nepermis sau f`r`respectarea prevederilor legale, au fost executate ac]iuni punctuale în mai multezone ale Capitalei.

|n timpul manifest`rilor publice ce au avutloc, Direc]ia General` de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti a cooperat, în permanen]`, cu celelalte structuri aleMinisterului Afacerilor Interne, în vedereastabilirii tuturor detaliilor privind misiunile [iasigurarea, potrivit competen]elor, am`surilor de men]inere a ordinii publice [isiguran]ei rutiere, cu ocazia organiz`rii acestora.

Page 4: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI

ANALIZ~

2

Prevenirea furturilor din buzunare [i a tâlh`riilor prin smulgere

Furtul unui bun personal, oricât ar fi demic, constituie un motiv de frustrare [igenereaz` team`, nesiguran]` pentruoricine, cu atât mai mult dac` pierderea, s`spunem, a unei bijuterii, a banilor, actelorsau a oric`rui alt obiect valoros este consecin]a unui atac r`u voitor, cu implica]iiasupra siguran]ei fizice.

Desigur, prima speran]` de reparare ar`ului este legat` de ancheta poli]iei, dartrimiterea dup` gratii a infractorului nu[terge amprenta psihologic` pe care, o astfelde fapt`, o are asupra victimei [i a societ`]ii,în ansamblu. De aceea, cel mai bine este capoten]ialii infractori s` fie descuraja]i. Nu cufor]a sau alte mijloace de acest gen, ciprintr-o serie de m`suri simple, la îndemânaoricui, care îi vor determina pe cei cu gânduri necurate s` stea departe [i s` nuaib` ocazia s` ac]ioneze.

Iat` care sunt c`ile prin care ve]i evita s`deveni]i ]inta tâlharilor, cu precizarea c`acestea trebuie urmate, îndeosebi, înlocurile publice [i, mai ales, în spa]iiledeschise.

Înainte de a ie[i din cas`, lua]i în calcul faptul c` siguran]a dumneavoastr`poate depinde [i de alegerile în materie devestimenta]ie [i accesoriile pe care le purta]i(nu v` afi[a]i ostentativ cu obiecte de valoare - l`n]i[oare, br`]`ri);

Evita]i s` v` expune]i inutil copiii unorpericole, acceptând ca ei s` poarte asupralor, pe strad`, bunuri de valoare (telefoanemobile, bijuterii). Sf`tui]i-v` copiii s` nu selase atra[i în locuri izolate de persoanenecunoscute, indiferent de pretextul folositde acestea;

Manifesta]i pruden]` atunci cândfolosi]i telefonul mobil în spa]ii publice.Pute]i deveni foarte u[or ]inta infractorilor;

Evita]i s` merge]i la ore târzii prin parcuri, locuri izolate sau întunecoase;

Ave]i grij` la ceea ce se întâmpl` înjurul dvs., atunci când sunte]i pe strad`. Nuv` l`sa]i distra[i de citirea presei sau accesatul internetului [i evita]i s` folosi]itelefonul mobil pe strad`. Neaten]ia tapoate atrage interesul infractorilor;

Când vi se pare c` v` urm`re[te cineva, verifica]i acest lucru traversând strada. Dac` persoana respectiv` alegeaceea[i rut`, îndrepta]i-v` spre o zon`aglomerat` sau intra]i într-un magazin.Cere]i sprijinul poli]iei!

Aceste sfaturi pot p`rea simple, dar practica judiciar` a demonstrat c`, tocmaiatitudinile contrare acestor recomand`ri aufavorizat comiterea tâlh`riilor prin smulgere.

În cazul în care totu[i sunte]i ataca]i, trebuie s` ave]i în vedere câteva lucruriextrem de importante. Chiar dac` atacurilede acest gen sunt surprinz`toare [i dureaz`câteva secunde, nu v` înc`p`]âna]i s` v`lupta]i cu ho]ul, doar pentru a-l împiedica s`va ia bunul vizat; siguran]a fizic` v-ar puteafi pus` în pericol! Mai mult, încerca]i s`re]ine]i cât mai multe semnalmente ale atacatorului, precum: în`l]ime, constitu]ie,culoarea p`rului, eventuale semne particulare sau îmbr`c`minte. Orice detaliuar putea fi extrem de folositor pentru identificarea [i prinderea rapid` a infractorului!

Nu în ultimul rând, nu fi]i indiferen]i dac`sunte]i martori ai unei astfel de fapte [isuna]i la 112 sau cere]i ajutor. Atitudineapasiv` le este favorabil` infractorilor, carevor prinde [i mai mult curaj pentru viitoarelefapte.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Page 5: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

POLI}IA CAPITALEI - Mai

ACTUALITATE

3

Merit` s` fii poli]ist!Te treze[ti în miezul nop]ii

[i spui în [oapt` familiei: „Ealarm`!“. So]ia sau so]ul seîntorc pe partea cealalt`,continuându-[i somnul [ibucurându-se c` sunt civili.La[i copilul cu gândul c` va fidus de cineva la gr`dini]`, [icobori în rapid sc`rile blocului, gr`bindu-te s` ajungi la serviciu. Aerul deafar` pare tare, ca [i cum aifi într-o sta]iune de munte,r`coarea î]i umple n`rile, tesim]i împlinit, curajos, gatade ac]iune.

S` fii poli]ist nu este omeserie, este o chemare. Înfiecare an te ui]i la miile detineri care umplu strada, înapropierea unit`]ilor deînv`]`mânt militar, încercânds` cau]i, în privirea lor, acel„nu [tiu ce“ care define[tepoli]istul. Îi vezi entuziasma]i,dornici de reu[it`, î]i dore[tis` r`mân` la fel [i atuncicând ajung în colectivele demunc`.

Nu peste mult timpîncepe admiterea îninstitu]iile de înv`]`mântsuperior. Poli]ia estereprezentat`, atât deAcademia „Alexandru IoanCuza“, cât [i de [colile deagen]i, de la Câmpina [iCluj-Napoca. Înfiin]at` la 1februarie 1968, [coala deagen]i de poli]ie „VasileLasc`r“, din Câmpina, senum`r` printre primele [coliapar]inând MinisteruluiAfacerilor Interne, care apreg`tit, de-a lungul deceniilor, peste 70 promo]iide poli]i[ti. Mai tân`ra [coal`de la Cluj, înfiin]at` în 2004,

a [colarizat, pân` în prezent,peste 2000 agen]i de poli]ie,primind de dou` ori certificatul de „{coal`European`“, în 2011 [i 2014.Cu un num`r de 2700 studen]i [i o medie de 700absolven]i anual, Academiade Poli]ie „Alexandru IoanCuza“ a fost decorat`, prindecret preziden]ial, cuOrdinul Na]ional „Pentrumerit, în grad de Cavaler“.

De ce ar dori un tân`r s`devin` poli]ist? Pentru c`este o profesie interesant`,ce ofer` posibilitatea de aap`ra drepturile [i libert`]ilecet`]enilor, asigurând comunit`]ii climatul delini[te necesar uneiconvie]uirii în siguran]`.Aceast` profesie solicit` caaspiran]ii s` fie înzestra]i cuvalori morale precum: corectitudinea, cinstea, dreptatea, s` reprezinte unmodel demn de urmat \nsocietate, având, în oricesitua]ie, o conduit` [i o]inut` irepro[abile, s` fiesociabili, cu spirit de observa]ie [i fler, s` fie

îndr`zne]i, curajo[i, capabiliîn orice moment s` ia deciziirapide.

Candida]ii la profesia depoli]ist trebuie s` respecte,cumulativ, urm`toarelecondi]ii:

S` aib` cet`]eniaromân` [i domiciliul înRomânia;

S` cunoasc` limbaromân`, scris [i vorbit;

S` aib` capacitateadeplin` de exerci]iu;

S` fie ap]i din punct devedere medical, fizic [i psihic, s` aib` vârsta deminim 18 ani, împlini]i saus` îi împlineasc` în cursulanului în care particip` laconcurs;

S` fie absolven]i deliceu, cu diplom` debacalaureat;

S` nu aib`antecedente penale sau s`nu fie în curs de urm`rirepenal`, ori de judecat`, pentru s`vâr[irea deinfrac]iuni, cu excep]iasitua]iei în care a intervenitreabilitarea;

S` fi ob]inut la purtare,

Page 6: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

în perioada studiilor liceale,media de cel pu]in 9.00, cuexcep]ia candida]ilor care auabsolvit institu]ii deînv`]`mânt de nivel liceal înstate membre ale UniuniiEuropene, unde nu se evalueaz` prin not` purtareaelevilor;

S` nu fi fost exmatricula]i, pentru abateridisciplinare, dintr-o institu]iede înv`]`mânt;

S` aib` în`l]imea deminim 1,70 metri pentrub`rba]i [i 1,65 pentru femei;

S` nu aib` semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimenta]ie, în ]inuta devar`.

Pentru înscriere sunt necesare urm`toarele documente:

Cererea de înscriere;

Declara]ia de confirmare a cunoa[terii [iaccept`rii condi]iilor derecrutare;

Diploma de bacalaureat, în copie legalizat` (pentru candida]iidin seriile anterioare) sauadeverin]a eliberat` de liceu(numai pentru absolven]iipromo]iei anului în curs), pecare se men]ioneaz` mediageneral` a bacalaureatului,mediile ob]inute în anii deliceu [i foaia matricol` (încopie legalizat`);

Certificatul de na[terepentru candidat, so]/so]ie [ifiecare copil (dup` caz), certificatul de c`s`torie, încopie legalizat`, certificatulde cazier judiciar al candidatului;

Certificatul de examinare psihologic` sau

nota compartimentului deresurse umane, în cazul încare rezultatele examenuluipsihologic s-au comunicat pebaz` de tabel nominal;

Fi[a medical` tip, deîncadrare în MinisteruluiAfacerilor Interne;

Caracterizarea de la[coal`;

Actul de identitate, încopie;

Autobiografia [i tabelulnominal cu rudele;

trei fotografii ¾.Ur`m succes tuturor

candida]ilor [i îi a[tept`m înstructurile de poli]ie, pentrua imprima un suflu nou,dinamic, luptei împotrivacriminalit`]ii.

SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

ACTUALITATE

Mai - POLI}IA CAPITALEI4

Rela]ie costisitoareJoi, 11 mai, poli]i[ti ai Direc]iei Generale de

Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, sub coordonarea Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 4, au pus în aplicare treimandate de perchezi]ie domiciliar` [i patrumandate de aducere, într-un dosar privinds`vâr[irea infrac]iunilor de în[el`ciune [i uz defals, de o femeie, în vârst` de 42 de ani, care adeterminat un b`rbat, cet`]ean str`in, s`-iremit` suma de 250.000 de euro.

Activit`]i premerg`toare au fost desf`[uratede Sec]ia 14 Poli]iei, iar în intervalul martie -mai, poli]i[ti din cadrul Serviciului deInvestiga]ii Criminale - Poli]ia Sectorului 4 aucontinuat documentarea activit`]ii infrac]ionalea unei femei, b`nuit` de faptul c`, în perioada2009 - 2014, a legat o rela]ie de prietenie cuun b`rbat, de na]ionalitate str`in`, pe care l-aindus în eroare, folosindu-se de diverse pretexte, i-a solicitat [ia primit de la acesta, suma de aproximativ250.000 de euro, în mai multe tran[e, pentrurezolvarea unor a[a-zise probleme personale.

Din datele [i probele administrate în cauz`a rezultat c` cei doi au discutat prin intermediul mijloacelor de comunicare electronic`, iar femeia a determinat victima s`-iremit` diferite sume de bani, pentru diversemotive nereale, precum: tratamente medicale,cursuri la facultate, un contract de vânzare-cump`rare locuin]`.

Astfel, la data men]ionat` au fost efectuateCredit foto: Corbis.com

Page 7: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Transferuri succesive de bani

ACTUALITATE

POLI}IA CAPITALEI - Mai 5

trei perchezi]ii [i puse în aplicare patru mandate de aducere, persoanele implicatefiind conduse pentru audieri la sediul subunit`]ii. În urma efectu`rii perchezi]iilor aufost ridicate suma de 4.500 de euro, 150 degrame de bijuterii [i dou` telefoane mobile.

Cercet`rile sunt continuate de judiciari[tiiPoli]iei Sectorului 4, sub supraveghereaParchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului4, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de

în[el`ciune [i uz de fals, fiind efectuate verific`ri pentru stabilirea întregii activit`]iinfrac]ionale a celei în cauz`, peuntru care s-adispus m`sura controlului judiciar pe operioad` de 60 zile.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direc]iei Opera]iuni Speciale dincadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

La data de 26 aprilie,poli]i[ti din DGPMB, subsupravegherea Parchetului depe lâng` Tribunalul Bucure[ti,au efectuat 32 perchezi]iidomiciliare în municipiulBucure[ti [i în jude]eleDâmbovi]a, Ialomi]a, Prahova,Ilfov, la locuin]ele [i sediilesociale ale mai multor persoane fizice [i juridice,implicate în s`vâr[irea unorinfrac]iuni de „evaziune fiscal`“ [i „sp`lare a banilor“,în domeniul „achizi]iilor demateriale de construc]ii [iproduse IT“.

Din datele [i probeleadministrate în cauz` rezult`presupunerea rezonabil` c`, înperioada 2013 - 2014,reprezentan]ii unei societ`]icomerciale, cu sediul înBucure[ti, având ca obiect deactivitate „alte activit`]i detelecomunica]ii“, [i care î[idesf`[oar` activitatea îndomeniul „achizi]iilor demateriale de construc]ii [iproduse IT“, au înregistrat îneviden]a contabil` a acestorsociet`]i [i au declaratorganelor fiscale achizi]ii debunuri [i servicii, ce nureflect` opera]iuni reale, de lamai multe societ`]i comerciale

cu comportament de tip „fantom`“ (înfiin]ate [iadministrate statutar/scripticîn numele unor persoane cusitua]ie material` precar`), înscopul sustragerii de laîndeplinirea obliga]iilor fiscale[i cauzând bugetului de statun prejudiciu de aproximativ5.400.000 lei.

În scopul disimul`rii provenien]ei ilicite a sumelorrezultate din s`vâr[ireafaptelor de „evaziune fiscal`“,reprezentan]ii societ`]ii comerciale men]ionate autransferat, în mod succesiv,suma total` de aproximativ16.000.000 lei, reprezentând„contravaloarea“ achizi]iilor fictive , în conturile societ`]ilorcomerciale cu comportamentde tip „fantom`“, de unde,ulterior, sumele au fostdivizate [i retransferate în alte

conturi ale acestor din urm`societ`]i, fiind retrase, la final,în numerar, cu ajutorul cardurilor bancare, cu scopulrestituirii dispun`torilorpl`]ilor.

Prejudiciul cauzat bugetuluide stat este de aproximativ5.400.000 lei, iar suma ceformeaz` obiectul procesuluide „sp`lare a banilor“ este deaproximativ 16.000.000 lei.

Investiga]iile [i activit`]ilecu caracter operativ au beneficiat de sprijinul de specialitate al InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române -Direc]ia Opera]iuni Speciale [iInspectoratului General alPoli]iei Române - UnitateaTeritorial` de Analiz` aInforma]iilor.

DDiiaannaa SSAARRCCAA

Credit foto: Corbis.com

Page 8: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Flagrant - Metoda „Accidentul“

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

6

Vineri, 28 aprilie, poli]i[ti din cadrulDirec]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti, sub coordonarea Parchetului de pelâng` Judec`toria Sectorului 3, au pus în aplicare 4 mandate de perchezi]ie la unpenitenciar din provincie, într-un dosar privindcomiterea mai multor infrac]iuni deîn[el`ciune prin telefon.

Din datele [i probele administrate în cauz`,în perioada octombrie 2016 - februarie a.c., arezultat presupunerea rezonabil` c` b`nui]iiapelau telefonic persoane de vârste înaintate[i, sub pretextul c` o rud` apropiat` a acestoraa suferit un accident rutier, solicitau diferitesume de bani pentru ca presupusa victim` s`-[i retrag` plângerea.

Astfel, victimele erau determinate s` leofere diferite sume de bani sau bunuri de valoare, prejudiciul total creat prin s`vâr[ireafaptelor fiind estimat la 4000 dolari [i 400euro.

Persoanele implicate, patru b`rba]i, încarcera]i într-un penitenciar, erau sprijini]i îndesf`[urarea activit`]ii infrac]ionale de al]i doi,care locuiau pe raza municipiului Bucure[ti,având rolul de a se deplasa la adresele persoanelor v`t`mate, pentru a ridica sumelede bani.

În data de 28 aprilie, în jurul orei 02.00,unul dintre b`rba]ii afla]i în deten]ie, a apelattelefonic persoana v`t`mat` [i, precizând c`este fiul s`u, i-a relatat faptul c` a s`vâr[it unaccident rutier [i este necesar s` achite osuma de bani victimelor accidentului, pentruca acestea din urma s`-[i retrag` plângerea.Concomitent, o alt` persoan` din camera depenitenciar, l-a contactat pe unul dintre cei doib`rba]i din Bucure[ti [i i-a comunicat adresade domiciliu a persoanei v`t`mate.

Cei doi b`rba]i au fost prin[i [i identifica]i,imediat dup` ce au ridicat suma de bani de lapartea v`t`mat`, asupra unuia g`sindu-sesuma de peste 3900 dolari [i 400 euro, maimulte telefoane mobile [i cartele SIM, folositede ace[tia pentru comiterea faptelor, bunuri ceau fost ridicate în vederea continu`riicercet`rilor.

În urma efectu`rii perchezi]iilor, în cameraunde se aflau încarcera]i cei patru b`nui]i, aufost identificate [i ridicate mai multe bunuri,descoperindu-se telefoanele folosite lacomiterea faptei.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii de în[el`ciune, cu unuldintre b`rba]i în stare de arest la domiciliu, iarcel de-al doilea aflat sub control judiciar.

Ac]iunea a beneficiat de sprijinul de specialitate al Direc]iei Opera]iuni Speciale dincadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne.

Facem precizarea c` punerea în mi[care aac]iunii penale este o etap` a procesuluipenal, reglementat` de Codul de procedur`penal`, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului,activitate care nu poate, în nicio situa]ie, s`înfrâng` principiul prezum]iei de nevinov`]ie.

MMiihhaaii LLUUMMEEZZEEAANNUUCredit foto: Corbis.com

Page 9: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Crima organizat` poate fiperceput` ca un produs social„p`truns în via]a noastr`social` [i politic`“, izvorât dintendin]a diferitelor grupuri dea folosi criminalitatea camijloc de mobilitate social` [ichiar de acaparare a puterii.

La baza crimei organizatese afl` un proces social. Deexemplu, în America crimaorganizat` reprezint` modul încare grupurile de emigran]i,s`r`cite, se ridic` deasupracondi]iei de ghetou [iac]ioneaz` pentru evitareaopresiunii [i a discrimin`rilor.Este una din explica]iile cesunt date existen]ei mafieiitaliene sau altor grup`ri decrim` organizat`, cum ar fiorganiza]iile tong, triadele,yakuza, grup`rile columbiene,ruse[ti, etc.

|ntr-o teorie similar`, denumit` teoria transmisiuniiculturale, se argumenteaz`comportamentul criminal cafiind deprins, înv`]at, iar acestfapt implic` ceva mai multdecât simpla imitare. Cei cedevin criminali cunosc oasemenea evolu]ie, atâtdatorit` contactului lor permanent cu cei care încalc`legea, cât [i datorit` relativeilor izol`ri de cei care o respect`.

Privit` ca fenomen, crimaorganizat` este o crea]ie aultimelor secole [i a ap`rut îndiverse puncte de pe glob(S.U.A., China, Japonia, Italia),în anumite condi]ii [i avândcauze specifice de ordin istoric[i social, sub diverse denumiri.Aceste organiza]ii criminale auabordat criminalitatea camodalitate de ob]inere a unor

profituri ridicate, prins`vâr[irea unor infrac]iunispecifice (trafic de droguri,trafic de persoane, trafic dearmament, contraband`,sp`larea banilor, prostitu]ie,jocuri de noroc, etc.).

Crima organizat` s-a manifestat totu[i cu multînaintea acestei perioade,chiar dac` nu s-au folosit denumiri specifice. |n acestsens, sunt exemplificate existen]a traficului ilegal cusclavi sau a uneia din cele maivechi infrac]iuni ce a d`inuitde la începuturile naviga]iei [ipân` în prezent - pirateria.

Ultimul deceniu al secoluluiXX s-a caracterizat printr-o veritabil` schimbare în toatedomeniile vie]ii economico-sociale [i politice, a gândirii [ia modului de via]`. O doctrin`retrograd` de în`bu[ire adrepturilor [i libert`]ilorcet`]ene[ti s-a pr`bu[it, iaralta, opus`, [i-a f`cut loc pespa]ii geografice, îndeosebi înEuropa de Est, dar [i în Asia,Africa [i America Latin`.

Aceast` schimbare a avutrepercusiuni [i asupra criminalit`]ii, având în vederec` aceasta constituie sumaunui ansamblu de factorifavorizatori.

Dezvoltarea c`ilor decomunica]ie [i a mijloacelorde transport, a schimburilorcomerciale [i a turismului lascar` mondial` a permisdeplasarea tot mai rapid` ainfractorilor în diferite ]`ri, pentru s`vâr[irea de faptepenale, pentru a sc`pa der`spunderea juridic`, ori pentru a ascunde sau valorifica produsulinfrac]iunilor. Aceast` tendin]`a dus, în primul rând, la dispari]ia limitelor dintrena]ional, regional [iinterna]ional, [i la întrep`trunderea problemelorpolitice, economice [i sociale.|n cadrul acestei tendin]e,globalizarea s-a extins [i însfera criminalit`]ii.

Deschiderea grani]elor nu acondus doar la cre[tereacooper`rii economice, culturale [i politice dintre stateci, coroborate cu instabilitateaeconomic` [i sl`birea controlului la frontier`, a generat [i o cre[tere a criminalit`]ii. A ap`rut, astfel,criminalitatea organizat` lanivel transna]ional [i transcontinental. Aceast`tipologie a infrac]ionalit`]ii [i-aîndreptat aten]ia spre anumitedomenii favorizate de climatul

Grup`ri de criminalitate interna]ional`Credit foto: Corbis.com

POLI}IA CAPITALEI - Mai 7

CRIM~ ORGANIZAT~

Page 10: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI8

globaliz`rii, cum ar fi: traficulde droguri, traficul ilicit dearme, de materiale nucleare,terorismul, traficul de persoane, prostitu]ia, pedofilia,sp`larea banilor, furtul [i contrabanda cu obiecte dinpatrimoniul na]ional, r`pireaoamenilor de afaceri [i vedetelor în scopulr`scump`r`rii, corup]ia dincompaniile multina]ionale,pirateria maritim` [i aerian`,etc. Crima organizat` aîmbr`cat un aspect mondializat, aducând atingeresiguran]ei publice [i siguran]eina]ionale, tulburând bunadesf`[urare a activit`]ii organismelor economice,politice [i sociale.

Formele de manifestare acriminalit`]ii organizate s-audiversificat de la o zi la alta,acestea trecând de la domeniitradi]ionale, cum sunt jocurilede noroc, cam`ta [i prostitu]ia,la traficul cu opere de art` [iobiecte arheologice furate,fraudele cu c`r]i de credit,comer]ul cu animale [i p`s`rirare, etc., ajungându-se laorganizarea activit`]iiinfrac]ionale dup` modelulcompaniilor legale (sectoarede preluare, produc]ie, transport, valorificare,protec]ie).

Organiza]iile criminale suntimplicate tot mai mult în practici ilicite de dumping [iînregistrarea unor pierderi fictive, opera]iuni realizate,deseori, cu complicitatea unorfunc]ionari corup]i.

Sc`derea ofertei mondialede organe umane pentrutransplant constituie un aspectcu caracter de noutateexploatat de re]elele de crim`organizat`. Ca urmare, s-a

dezvoltat o pia]` neagr` cuastfel de organe, careexploateaz` s`r`cia, îndeosebiîn ]`rile slab dezvoltate, iarprogresele înregistrate întehnicile de transplant aorganelor prelevate sunt denatur` a spori aceast` activitate atât de sumbr`.

Fa]a nev`zut` a profiturilorilicite, realizate prin sp`lareabanilor, cunoa[te mijloace dince în ce mai sofisticate, iarsumele uria[e ob]inute suntvalorificate de organiza]iilecriminale, pentru a ]ine subcontrol importante institu]iifinanciar-bancare sau economico- sociale, creându-se, de multe ori,adev`rate monopoluri prinînl`turarea concuren]ei.

Crima organizat` urc` sprevârfurile societ`]ii princorup]ie, cuprinzând institu]iivitale ale statului, punând astfel în pericol siguran]ana]ional`.

Cercet`toarea LouiseShelley este de p`rere c`sfâr[itul secolului XX a însemnat [i apari]ia unui noufenomen - globalizarea simultan` a crimei, terorii [icorup]iei, o adev`rat` trinitatea r`ului, care se manifest` înîntreaga lume. Ea poate fiîntâlnit` nu numai în ]`rilecele mai s`race din America

Latin` sau în Africa, dar [i înSUA sau în ]`rile cele maiprospere din Europa. Mafiaglobal`, „pan Mafiosi“, parteaîntunecat` a globaliz`rii,economia ilicit` global` suntcei mai recen]i termeni caredefinesc apari]ia crimei organizate transna]ionale.

Globalizarea desemneaz`existen]a [i manifestarea unuiset de procese care se producîn societatea interna]ional` [icare reflect` ac]iunea unorre]ele [i sisteme cu caracterinterregional. Aceste rela]ii [iinterac]iuni sunt prezente întoate domeniile vie]ii sociale(cultur`, economie, politic`,juridic, militar [i ecologic).Globalizarea este asociat` cudeteritorializarea [i cu reteritorializarea spa]iuluisocio-economic [i politic.Guvernarea global` desemneaz` procesul princare institu]iile [i organiza]iileinterna]ionale [i interguvernamentale elaboreaz` [i sus]in reguli [inorme ce guverneaz` ordineamondial`, în toate aspectelevie]ii sociale contemporane,de la cultur` la criminalitate,de la finan]e la via]a spiritual`).

FFlloorriinn PPeettrree IIVVAANN

Credit foto: Corbis.com

-- vvaa uurrmmaa --

CRIM~ ORGANIZAT~

Page 11: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

De Luc Tangorre am auzit, pentru prima oar`,în urm` cu trei decenii, la Ambasada Fran]ei dinBucure[ti. Era sfâr[itul primului mandat al luiFrançois Mitterrand (1981-1988).

|n acea perioad`, Luc Tangorre era cel maimediatizat [i controversat „subiect“ \n toat`mass-media francez`, \n Parlamentul francez,dar [i \n institu]iile de \nv`]`mânt superior cuprofil juridic.

Cunoscut [i ca „violatorul din cartierele desud ale Marsiliei“, Luc Tangorre debuteaz`, „\n penibil“, \n aprilie 1981, când dou` violuri [ipatru atentate la pudoare vor fi comise, \n timpul campaniei electorale pentru alegerile preziden]iale din Franta.

Concret, \n perioada decembrie 1979 - aprilie1981, Comisariatele de Poli]ie din sectoarele 8 [i9 ale Marsiliei, vor \nregistra 15 plângeri ale unortinere femei, pentru viol, agresiune sexual` [iatentat la pudoare.

Luc Tangorre (în baza portretului-robot,prezentat \n locuri publice), a fost re]inut, pe 12aprilie, de o patrul` a poli]iei, \n sectorul 8. Cuocazia controlului identit`]ii acestuia, poli]i[tii descoper`, \n buzunarul s`u, un cu]it, \nvelit \ntr-un ziar, cu care, probabil, \[i intimida victimele, pentru a le putea agresa sexual, ulterior, \ntr-un autoturism Citroen, al c`rui zgomot este identificat de victime.

|n timpul formalit`]ilor administrative dearestare, Tangorre (recalcitrant [i agresiv) esteidentificat (22 de ani), audiat, iar ulterior, acuzat[i inculpat. |n cursul zilei urm`toare, el esterecunoscut dintr-un grup de [ase persoane (din care cinci au fost func]ionari de poli]ie), de majoritatea victimelor sale.

Principalul acuzator \n acest dosar de excep]ie era o tân`r` (31 de ani) Sylviane B.,care ar fi fost violat` de Tangore \n jurul orei

dou`, \n noaptea de 31 martie/1 aprilie 1981.Dup` ce [i-a parcat ma[ina in proximitateadomiciliului s`u, aceasta este surprins` deTangorre, cu un pistol-jucarie, care ar fi obligat-os` urce la volan [i s`-l conduc` \ntr-un cartierperiferic [i \ntunecat al Marsiliei, unde, dupa cear fi violat-o \n vehicul, ar fi obligat-o s`-l aduc`\napoi \n ora[.

Pe 2 aprilie 1981, un alt viol va fi comis, tot\n timpul nop]ii, asupra lui Aline E., care vadepune plangere la Comisariatul de Poli]ie alsectorului 8, iar speciali[tii Poli]iei Judiciare vorrealiza portretul-robot [i cel psihologic al violatorului.

|n aceea[i zi, \n urma unei perchezi]ii, efectuat` \n apartamentul lui Tangorre, poli]i[tiig`sesc pistolul-jucarie [i un impermeabil kaki, cupete suspecte pe el, care, fiind analizate, se constat` ca sunt de vaselin`, ceea ce le permite anchetatorilor s` fac` conexiunea cu alte dou`agresiuni comise, asupra lui Béatrice I., pe 20decembrie 1980 [i a lui Dominique M., pe 30ianuarie 1981, care vor declara c` \nainte de a-[icomite actul, violatorul ar fi pus pistolul pe sol [iar fi scos din buzunar o cutie cu vaselina.Men]iuni similare, dar destul de confuze, vorface [i Chantal F., agresat` pe 15 februarie 1981,\n scara blocului sau Cécile P, atacat` pe 7aprilie 1981. De asemenea, victime au fost [iDenise F. (pe 11 decembrie 1980, într-o parcare), Isabelle D., (pe 10 aprilie 1981),Bénedicte R. (pe 4 decembrie 1980, \n proximitatea resedintei sale) [i Patricia B. (pe 10aprilie 1981).

În schimb, Gladys G., \l identific` „cu certitudine“ pe Tangorre ca fiind persoana carear fi obligat-o s`-l masturbeze \n noaptea de 31martie, cu circa 40 de minute \nainte de acomite violul asupra lui Sylviane.

Tangorre, un Dreyfus „modern“!

POLI}IA CAPITALEI - Mai

MONDO POLICE

9

Ast`zi, cel pu]in pentru Justi]ia francez`, Luc Tangorre este un violator recidivist, con-damnat de dou` ori, \n 1983 (la 15 ani de recluziune criminal`, pentru comiterea unei seriide nou` agresiuni sexuale [i violuri, la Marsilia, \ntre 1979-1981), respectiv \n 1992 (la 18 anide recluziune criminal`, pentru dou` violuri, comise la Nîmes, \n 1988).

Eliberat cu un deceniu [i jum`tate \n urm` (dup` efectuarea integral` a pedepsei),\ncepând din 12 august 2014 acesta este suspectat, din nou, \ntr-un dosar de agresiune se-xual` la Le Grau du Roi, fiind inculpat, \n decembrie 2016, \n acest dosar, dar este cercetat \nlibertate (sub control judiciar), \n ciuda recomand`rii Parchetului de la Nîmes, care solicita\ncarcerarea acestuia \n deten]ie provizorie (pe perioada derularii anchetei).

Page 12: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

10

|n sfâr[it, Hélène L., care a f`cut obiectul uneitentative de viol \n noaptea de 5/6 decembrie1979, v`zându-l pe Tangorre la comisariat, de[iîi p`rea cunoscut, nu a putut face nici o „conexiune“ cu acesta, ca de altfel, nici Joëlle R.,care \ntâlnindu-l, tot acolo, pe culoar, nici m`carnu l-a recunoscut.

Printre alte presupuse victime ale luiTangorre ar fi Nathalie L. [i Aud D. (\n vârst` de7 ani; pe 24 martie 1981).

Inculparea lui Tangorre, pe 14 aprilie 1981, a[ocat anturajul acestuia [i, \n special, pe p`rin]iilui, dar [i pe prietenii s`i apropia]i, care, cu to]ii,erau convin[i c` acesta a avut \ntotdeauna omoralitatea irepro[abil`, fiind politicos, amabil.

Pe 13 mai 1982, Tangorre declan[eaz` ogrev` a foamei, \n \nchisoare Baumettes(Marsilia), unde este \ncarcerat preventiv, motivpentru care, pe 24 mai, uncomitet de spijin este creatde apropia]ii s`i, pentru a-isus]ine moralul [inevinov`]ia, \n lupta cu justi]ia. Timp de dou`s`pt`mâni, Tangorre estesupus unui interogatoriucomplex.

La \ncheierea instrument`rii dosarului,Tangorre este disculpat \n treicazuri: pentru agresiunile din10 aprilie 1981 (când se afla \n compania unuiprieten), chiar dac` cele dou` victime, IsabelleC. [i Patricia B., au declarat c` \l recunosc peTangore ca fiind agresorul lor, precum [i \n cazullui Joëlle R..

Dup` doi ani de deten]ie provizorie, \n urmaunei ample mobiliz`ri din partea presei [i a televiziunii, respectiv, a clasei intelectuale [ipolitice, societatea civil` este divizat` \n dou`:pro [i contra nevinov`]iei lui Luc Tangorre. |ntr-un asemenea context social-istoric, pe 19mai 1983 se deschide procesul acestuia.

Ap`rarea lui Tangorre, acuzat de 17 agresiunisexuale (\n perioada 6 decembrie 1979 - 10aprilie 1981), este asigurat` de patru avoca]i cunoscu]i [i reputa]i (Anne [i Jean Dissler;François Chevallier [i Paul Lombard). Cinci dintrepresupusele sale victime, prezente la proces, vordepune m`rturie, împotriva acestuia. |n ciudapledoariilor avoca]ilor ap`r`rii, pe 24 mai 1983,Tangorre este condamnat la 15 ani de

recluziune criminal`, fiind declarat vinovat pentru 3 violuri, 6 atentate contra pudorii [i tentativ` de viol fa]` de Hélène L.

Din cauza unor neconcordan]e existente îndosarul lui Tangorre, comitetul de sprijin, o mareparte a presei [i televiziunii, intelectualii si politicienii „mitterrandisti“, vorbesc to]i, de ograv` eroare judiciar`, f`când compar]ie cusentin]a din celebrul dosar al lui Alfred Dreyfus(1859-1935), ofi]er francez, recunoscut ca victima (\n 1894) unei grave erori judiciare, carea generat o criz` politic` major` \ntre 1894 [i1906, \n timpul celei de a 3-a RepubliciFranceze, când opinia public` francez`, profund bulversat`, s-a constituit \n dou` marigrup`ri: dreyfus-i[tii, respectiv, antidreyfus-i[tii.

Polemica va lua [i mai mare amploare, pe deo parte, \n urma solicit`rii de revizuire a

procesului, pe 3 august 1983,iar pe de alt` parte, odat` cuapari]ia, \n noiembrie, a car]ii„Coupable à tout prix: l'affaireLuc Tangorre“, scris` deGisèle Tichané. Tangorre n-aavut parte niciodat` de un aldoilea proces, pentru c`, \n noiembrie 1983, Curtea deCasa]ie a respins anulareasentin]ei.

Celebrul aboli]ionist, p`rintele abolirii pedepsei

capitale \n Fran]a, profesorul Rober Badinter (peatunci Ministrul Justi]iei), conform art. 620 CPP,va face o nou` \ncercare de anulare a sentin]eipronun]at`, \n prim` instan]`, împotriva luiTangorre, demers refuzat pe 9 octombrie 1986.

|n perioada decembrie 1984 - februarie 1988Luc Tangorre este \ncarcerat la Centrul deDeten]ie din Muret.

În iulie 1986 ob]ine primul s`u permis deie[ire din penitenciar, pentru a participa la\nmormantarea unchiului sau. |n loc s` profitede aceast` scurt` libertate, el va contacta mass-media, pentru a face cunoscut` publicului luptasa \mpotriva justi]iei.

|ntr-un context politic deosebit de tensionat,Luc Tangorre ob]ine o gra]iere par]ial` (reducerea pedepsei cu 4 ani) din partea luiFrançois Mitterrand, ceea ce îi va permite liberarea sa condi]ionat` (sub control judiciar)pe 15 februarie 1988. El se va stabili la Lyon,unde, cu ajutorul p`rin]ilor s`i, va deschide o

P`rin]ii s`i, \mpreun` cu mass-media [i tangorre-i[tii

(mult mai pu]ini), sunt convin[i c` este vorba de o grav` eroare judiciar` ca [i \n cazul celebrului

dosar Alfred Dreyfus.

” ”

Page 13: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

POLI}IA CAPITALEI - Mai 11

MONDO POLICE

afacere familial`, o tutungerie, dar va continua s`-[i sus]in` public nevinov`]ia, f`când demersuri cu ajutorul avocatului Jean-DenisBredin, pentru revizuirea procesului s`u. Acord`interviuri [i difuzeaz`, \n mai multe ora[e, cea de-a 3-a edi]ie a c`r]ii „Coupable à tout prix“.Din p`cate \ns`, opinia public` ([i mai ales ceatangorre-ist`) nu apuc` s`-[i „trag` sufletul“ pentru c`, \n cea de-a 3-a decad` a lunii mai, vaavea loc un nou eveniment, care va determinajusti]ia (antitangorre-ist`) s` jubileze din nou.

Dou` studente de na]ionalitate american` (de20 [i 21 ani), vor face, \n week-endul de 21-22mai 1988, un drum la Marsilia. La întoarcere, pe23 mai, f`când autostopul \n sens invers, laie[irea din Marsilia, sunt acostate de [oferul (cca30 de ani, brunet) unui vehicul de culoare verde.Pe drum, \n regiunea urban` Nîmes Métropole,vehiculul deviaz` de la itinerariu [i ajunge pe unteren izolat, plantat cu pomi fructiferi, unde[oferul, sub amenin]area unei arme de foc, levioleaz` \n ma[in`, dupa care le abandoneaz`.

Studentele depun plangere pentru viol, laBrigada din Nîmes, dând cele mai mici detalii,atât despre vehicul, cât [i despre semnalmentelefizice ale [oferului agresor, inclusiv, despre\mbr`c`mintea [i pantofii acestuia. Victimele i[iamintesc [i de un pachet de c`r]i, aflat \n portbagajul ma[inii, cu titlul „culpabilitatea“ [i unb`rbat cu musta]`, aflat pe copertele c`r]ilor.

Identificat, pe baza unei comisii rogatorii interna]ionale, Luc Tangorre este re]inut din nou,pe 24 octombrie 1988.

Transferat la Brigada de Jandarmerie din Lyon[i acuzat de dublul viol, acesta \[i sus]ine nevinov`]ia, afirmând c` ziua respectiv` apetrecut-o acas` cu p`rin]ii s`i, dup` ce a fost laun botez \n familie. |ntr-adevar, conform documentelor din dosarul de instruc]ie, pe 22

mai 1988, acesta a asistat la ceremonia de boteza nepoatei sale, în Marsilia, care s-ar fi prelungitpân` la ora 17.15, pe 23 mai. Dar violurile auavut loc \ntre 21.30 [i 22.30.

Au avut loc patru reconstituiri pentru a eviden]ia o posibil` traiectorie a acestuia cuvehiculul de la Nîmes la Lyon, îns` toate variantele au ridicat mari probleme anchetatorilor, \n special datorit` informa]iilorinexacte, furnizate de victime. Pentru inculparealui, cele dou` tinere au fost obligate s` vin` dinSUA, pentru a-l identifica.

În absen]a unor probe materiale fiabile,Tangorre va fi inculpat de dublul viol comisasupra studentelor americane [i va fi \ncarceratla Centrul de Deten]ie Provizorie de la Nîmes. El\[i declar` nevinov`]ia [i acuz` autorit`]ile poli]iene[ti [i judiciare de acuza]ii fictive, pentrua-l readuce \n deten]ie, cu atât mai mult cu câtel se afl` \n libertate, sub control judiciar.

Cel de-al doilea proces al lui Luc Tangorre vadebuta \n fa]a Cur]ii cu Jura]i (DepartamentulGard la Nîmes), pe 3 februarie 1992 (dup` 3 ani[i jum`tate de deten]ie provizorie), cu u[ile „par]ial \nchise“, la solicitarea celor dou` victime. Foarte repede, pe 8 februarie 1992, Luc Tangorreeste condamnat (tot cu „circumstan]e atenuante“) la 18 ani de recluziune criminal`.P`rin]ii s`i, \mpreun` cu mass-media [i tangorre-i[tii (mult mai pu]ini), sunt convin[i c`este vorba de o grav` eroare judiciar` ca [i \ncazul celebrului dosar Alfred Dreyfus. De aceastadat`, acesta nu va mai beneficia de eliberare condi]ionat`, dar pentru bun` comportare [i desf`[urarea unei activit`]i lucrative el va fi eliberat pe 1 septembrie 2000.

Pe 12 august 2014, Parchetul de la Nîmes vadeschide un dosar referitor la agresiuni sexualecomise asupra a trei minore, în sta]iunea balnear` Le Grau du Roi. Tangorre a fost \nc` dela \nceput suspectat, iar din decembrie 2016 eleste [i inculpat \n dosar, fiind cercetat penal \nlibertate, chiar dac` Parchetul de pe lâng`Tribunalul de |nalt` Instan]` de la Nîmes a insistat pentru plasarea lui \n deten]ie provizorie,datorit` pericolului pe care acesta îl prezint`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Page 14: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,
Page 15: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

A devenitmilionar`prinzândcriminali

Timp de 5 ani, LynettShaw (27 ani) a câ[tigat maimult de un milion de dolari,pentru c` a prins [i a predat poli]iei peste 200 decriminali periculo[i, care,dup` plata cau]iunii, se refugiau în cartierele r`ufamate ale New York-ului [irefuzau s` se mai întoarc` laprocese. Lynett este singurafemeie din S.U.A. care are oastfel de îndeletnicire.

Lynette m`soar` 1,62 m [icânt`re[te 50 kg, dar s-a încumetat s` practice unadintre cele mai periculoasemeserii.

„În general, nu am dificult`]i atunci când vreaus` re]in un infractor cu mandat de arestare. Cred c`aspectul meu firav îi descump`ne[te pe ceicerta]i cu legea, care nu sea[teapt` ca, în câtevasecunde, s` le [i punc`tu[ele. {i totu[i, unii dintre ei sunt extrem deviolen]i. Câ]iva chiar m-aulovit [i m-au amenin]at cucu]itele, a[a încât am fostnevoit` s` fac uz de arm`.Poli]i[tii sunt extrem demul]umi]i de mine [i îmiofer`, pentru fiecare «trofeu», între 3000 [i 5000de dolari. Dar nu fac acestlucru pentru bani, ci fiindc`,realmente, ador riscul [i aventura!“, a declaratLynette Shaw.

Un SherlockHolmes… fotomodel

În fa]a superbei MoniqueLessan, fotomodel de maresucces, toate drumurilep`reau a fi deschise. Cutoate acestea, ea hot`r`[tes` abandoneze o carier` demare succes, pentru aprinde ho]i, a urm`ri criminali [i a depista f`pta[iicei mai abjec]i din SanDiego. Monique devine,aproape peste noapte,

detectiv particular [i î[ideschide propria agen]ie,care avea s` se numeasc` -cum altfel - „Agen]iaInterna]ional` de Detectivi007“.

Înarmat` cu toate„atributele“ unei tinere frumoase [i moderne, dintrecare nu lipsesc rujul, pudriera [i ochelarii desoare, Monique Lessan apornit hot`rât` s` prind`func]ionari necinsti]i, s`reg`seasc` copii vându]i penimic de p`rin]i [i ajun[i încine [tie ce ]ar`, s` se „infiltreze“ într-o mare companie pentru adescoperi cum [i prin cine

se scurg informa]ii de milioane de dolari.

Numai c` - s` nu nel`s`m p`c`li]i prea u[or!Ceea ce se vede nu este totdeauna ceea ce pare! S-oascult`m chiar pe frumoasaMonique: „Rujul meu este în realitate un minibinoclu.Pudriera [i ochelarii desoare nu sunt nici ele ni[tesimple ustensile, ci au oserie de orificii - de fapt microscopice aparate defotografiat. Stiloul meu esteîn realitate un microfon, iarnelipsitul telefon celular... ovideocamer` în miniatur`“.

{i am fi tenta]i s` oadmir`m în calitatea ei deSherlock Holmes-femeie,folosindu-[i din plin dou`din calit`]ile cu care naturaa înzestrat-o din plin:inteligen]a [i frumuse]ea,dar din nou ne-am în[ela!

Pentru c` Monique este odes`vâr[it` maestr` în artelemar]iale [i, la nevoie, poateochi, f`r` ezitare ([i f`r` s`rateze!), cu nelipsitul eirevolver de calibrul 9 mm,]inut \n po[et`. Altfel nicinu ar fi putut face fa]` înunul din cele mai periculoase cazuri ale sale,când s-a aventurat într-unuldintre cele mai r`u famatecartiere ale ora[ului SanDiego, pentru a g`si ofemeie, victim` a unui violîn grup.

„M-am trezit dintr-o dat`înconjurat` de vreo 20 deprostituate [i derbedei -relateaz` Monique. Trebuias` m` descurc [i s` g`sesc ocale de a sc`pa de acolo“. {inu a plecat singur`, ci

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Lua]i prin surprindere,bandi]ii au avut

câteva clipe de derut`,dovedind totu[i c` nu

sunt dispu[i s` se conformeze ordinului.

Mai - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

Page 16: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

împreun` cu femeia pe careo c`uta [i pe care i-a predat-o în siguran]`judec`torului, pentru aputea depune m`rturie laproces.

Apoi, ca într-un serialpoli]ist, a urmat o întreag`avalan[` de cazuri. S-aprezentat ca pacient pentrua-l prinde în flagrant pe unmedic, apoi a reu[it s` deaîn vileag un preot care î[iuitase îndatoririle...

Neputându-[i uita primasa voca]ie, cea de fotomodel, Monique ador`s` se „modeleze“ dup`diferitele tipuri de femeicare joac` un rol în cazurilesale.

De[i aflat` lacoafor, sub casc`,o poli]ist`dezarmeaz` trei gangsteri

|ntr-un salon de coafur`din New York, o poli]ist` s-adovedit extrem de perspicace [i de abil` înmânuirea pistolului, încât auimit pe to]i din jurul s`u,inclusiv pe primarul vestitului ora[. Întâmplarean-a sc`pat nici ziari[tilor,care au scris despre ea înmai toate marile cotidienedin SUA [i Europa.

Este vorba de tân`rapoli]ist` de 30 de ani,Ariene Beckles. În dup`-amiaza aceea se aflaîntr-un salon de coafur`, cucapul sub o casc` de uscatp`rul. M`rturise[te c`, de[ir`sfoia o revist` de mod`,gândurile ei zburau tot la„chestiuni de poli]ie“. La un

moment dat, în salonulrespectiv au intrat treib`rba]i înarma]i, strigând:„Toat` lumea scoate banii [ibijuteriile pe care le are.Cine îndr`zne[te s` nu sesupun`, este împu[cat imediat“.

Pentru un timp, to]i ceiprezen]i au intrat în panic`.Cei trei gangsteri gesticulau,amenin]ând cu pistoalele.„Colectarea“ de bani [i bijuterii începuse.

„De[i sub casc`, cu p`rulud [i r`v`[it, care m`stingherea s` v`d totul bine,mi-am dat imediat seamade situa]ia în care ne aflamto]i cei din salon. Trecusemeu prin momente mai complicate, mai dificile [imai periculoase. De dataaceasta, pozi]ia în care m`aflam m` favoriza într-un fel.Casca m` ap`ra, iar unghiulde tragere mi se p`reaoptim. Pistolul m` ascult` [i,de obicei, îl folosesc eficient.Punct ochit, punct lovit.“

Lucid`, hot`rât` [i gata s`ac]ioneze rapid, ArieneBeckles a scos revolverul 38pe care-l purta întotdeaunala ea [i a strigat pe un tonhot`rât: „Arunca]i armelesau trag!“ Lua]i prin

surprindere, bandi]ii au avutcâteva clipe de derut`,dovedind totu[i c` nu suntdispu[i s` se conformezeordinului. Unul chiar a trasun foc de arm`. Curajoasapoli]ist`, îns`, a ac]ionatprompt. Trei gloan]e au plecat fulger`tor din pistoluls`u: un bandit a fostîmpu[cat în [old, un altul înmân`, iar al treilea în fa]`,dar nu mortal. Cel r`nit lamân`, v`zând de unde vine pericolul, s-a îndreptat cupistolul c`tre Ariene, ap`sândde dou` ori pe tr`gaci. Armaîns` se blocase. Poli]ista iara dat dovad` de o prezen]`de spirit rar întâlnit`. Cu ajutorul câtorva al]i curajo[idin salon, ea a trecut ladezarmarea banditului. Auurmat apoi ceilal]i doi. To]itrei au fost aresta]i.

Întâmplarea s-a comentatimediat în tot ora[ul.Rudolph Giuliani, primarulNew York-ului, a ]inut s-ofelicite personal pe ArieneBeckles, apreciindu-i curajul[i toate celelalte calit`]i decare a dat dovad` femeiapoli]ist.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Mai 15

Credit foto: Corbis.com

Page 17: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

S` facem o poli]ie ca o mili]ie,dup` model NKVD

Dup` acapararea deplin` a puterii de c`trecomuni[ti se \n]elege c` MAfI a fost unul„cheie", camerele spa]ioase de la subsol, transformate \n celule, ale sediului din str.Academiei (azi sediul MAfI din Pia]a Revolu]iei)s-au dovedit ne\nc`p`toare. Reiese cât sepoate de explicit din stenogramele [edin]elorlor cât de important era s` aib` controlulasupra Internelor. Chiar \n ziua instal`rii guvernului comunist, osurs` american` foarte bun`descria \n linii esen]iale unplan de trei ani de veritabil`comunizare a României,\ntre care se prevedea„arestarea, uciderea [ir`pirea“ membrilor partidelor istorice [i „creareaunei organiza]ii de poli]ie,\ntemeiat` pe o mili]ie popular` de tipul NKVD“ (lapunctual H). |n prima[edin]` de guvern, premierul Petru Groza aspus, printre altele, c` se impune „restabilireaunei orânduieli, unei siguran]e \n via]a detoate zilele (…) solu]ionarea sanc]iunilor cetrebuie aplicate fa]` de criminalii de r`zboi(…) o reorganizare imediat` a aparatuluipoli]ial [i jandarmeresc; gândindu-se [i la posibilitatea de re\narma din armat` atât câteste necesar, pentru a face fa]` [i ordineiinterne“.

|ntr-o telegram` a premierului britanic W.Churchill, adresat` pre[edintelui americanRoosevelt, era citat ministrul de InterneTeohari Georgescu, care, la instalarea \nfunc]ie, a spus: „Voi face tot posibilul s` cap`t\ncrederea Uniunii Sovietice pentru a putea

redresa aparatul poli]ienesc“.La 17 iulie intra \n Bucure[ti cea de-a doua

divizie de voluntari „Horea, Clo[ca [i Cri[an“,alc`tuit` din prizonieri de r`zboi \n URSS,comandat` de generalul Mihail Lasc`r (fiul fostului ministru de Interne!) [i având \nrândurile ei pe comisarul politic Valter Roman(Erno Neulander). La 10 mai 1946 \n ziarul„Scânteia" era publicat` o platform`-program aBPD, unde, la punctul VIII - Administra]ia general`, se prevedea sec: „reforma jandarmeriei [i a poli]iei“.

|n anul 1948, ocupan]ii sovietici [i conduc`torii comuni[ti auapreciat c` regimul se consolidase suficient pentrua lichida [i de jure vechileinstitu]ii de informa]ii [i deordine: Poli]ia, Siguran]a,Jandarmeria, SSI. PrinDecretul pre[edintelui MariiAdun`ri Na]ionale nr.221/30 august 1948, \nstructura MAfI a fost creat`DGSP, director general fiind

numit gl. lt. Gheorghe Pintilie (alias PanteleiBodnarenko zis „Pantiu[a“). Organizarea,func]ionarea, atribu]iile, \ncadrarea, competen]a direc]iei erau secrete. Ele au fostdezv`luite doar de câ]iva ani, gra]ie unor istorici [i CNSAS. Din 1 septembrie 1948 subdirectori generali, cu rang de secretari destat, au fost numi]i generalul-maior AlexandruNicolschi (Boris Grumberg), evreu basarabean,agent sovietic, prins de SSI \n prim`vara anului1941 [i generalul-maior Vladimir Mazuru(Mazurov), ucrainean din nordul Bucovinei. Castructur` teritorial`, a fost \nfiin]at` SecuritateaCapitalei, la conducerea sinistrei institu]ii dinperioada Stalinist` 1948-1953 fiind AurelStancu.

MARTIRI I MARTIRI I POLI}IEI ROMPOLI}IEI ROM ÂÂ NENE

Epurarea poli]i[tilor e cerut` de sovieticiFlorin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Mai - POLI}IA CAPITALEI16

{efii serviciilor de siguran]` erau r`spunz`tori de

totala discre]ie [i de recrutarea colaboratorilor

dintre cei angaja]i dup` 6 martie 1945.

” ”

Page 18: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Ordinul 26500

|ntr-o analiz` din 1968 a CSS - documentcu caracter strict secret de importan]`deosebit`! - sub pre[edin]ia ministrului deInterne, Ion St`nescu, la capitolul abuzuri ale„epocii Dej“ s-au precizat: „Prin Ordinul (ministrului Afacerilor Interne) nr. 26500/15iulie 1948 - Cabinet au fost re]inute toate persoanele ce au f`cut parte din aparatul depoli]ie, jandarmerie [i SSI“.

|n documente, cei mai mul]i poli]i[ti apararesta]i dup` 15 iulie 1948, iar unii dup` 1 septembrie 1948, când se \nfiin]ase temutaSecuritate.

|n 1949, \n MAfI s-a creat Direc]iaSuperioar` Politic`. Ea avea rolul de control alPartidului Comunist asupra structurilor deInterne. La \nceputul lunii februarie 1949, bulgarul Petre Boril` (Iordan Dragan Rusev),membru al Comisiei de partid pentru discutarea problemelor MFA [i MAfI, ar`ta c` laInterne „organizarea partidului lipse[te cudes`vâr[ire“. De aceea, se impuneau grabnicem`suri.

Un factor generator de nesiguran]` \n rândul cadrelor MAfI au fost actele normativereferitoare la represiune. Lumea se \mp`r]ise\ntre cei din vechiul regim, care trebuiau lichida]i [i cei din noul regim, care ser`zbunau. S-a modificat Codul penal (caurmare, \n noaptea de 14/15 mai 1948 s-atrecut la arestarea masiv` a legionarilor), apoia avut loc desfiin]area cultului greco-catolic(unit), Decretul 116/iulie 1948 privind stabilirea [i reprimarea unor crime de sabotaj,Decretul 207/18 august 1948.

|n baza lor, MAfI a emis Ordinul nr.26500/15 iulie 1948, fiind cerceta]i, aresta]i [iarunca]i \n pu[c`rii to]i lucr`torii din SSI,Siguran]` [i Jandarmerie. Scopul acestui actnormative abuziv era „lichidarea vechilorlucr`tori din aparatul de informa]ii, siguran]` [iordine public` [i \nlocuirea lor cu elementedevotate \ns`rcin`rilor \ncredin]ate de partid [iguvern“. Prin Decretul nr. 207/1948 s-a modificat Legea nr. 29/1947, privind urm`rirea[i sanc]ionarea celor vinova]i de crime der`zboi sau \mpotriva p`cii ori umanit`]ii. A[acum vom vedea mai jos, comuni[tii s-au folositde poli]i[ti, apoi i-au eliminat. Aici s-a aplicat

deviza „iubesc tr`darea, dar ur`sc tr`d`tori“.Prin Ordinul MAfI nr. 26500/15 iulie 1948,Direc]iunea General` a Poli]iei, Direc]iuneaSiguran]ei Statutului a dispus ca, pân` la 25iulie acela[i an, s` fie identifica]i to]i poli]i[tii„care au lucrat efectiv \n munca de siguran]`pân` la data de 6 martie 1945, precum [icelelalte grade administrative [i tehnice careau depus o activitate intens` \n cadrulbirourilor de Siguran]`“.

De men]ionat c` poli]i[tii - [i \n general to]ide]inu]ii politici - au fost ]inu]i \n deten]ie f`r`o baz` legal`, abuziv, prelungindu-li-se mandatele de arestare preventiv` cu anii. Abia\n 1955, când capii comuni[ti de la Bucure[tidoreau ca RPR s` devin` membru ONU, auemis un articol secret de Cod penal, art. 193,prin care se incrimina activitatea contra claseimuncitoare [i a mi[c`rii revolu]ionare comuniste.

La 24 iulie 1948 IRS Constan]a transmitea„confiden]ial-personal“ c`tre Serviciul Jude]eande Siguran]` Ialomi]a urm`torul ordin cu caracter strict secret: „|n conformitate cuOrdinul DGSigS nr. 26500 Cabinet/15 iulie1948, lua]i m`suri de identificare a tuturorofi]erilor [i agen]ilor de poli]ie ce domiciliaz`\n raza de ac]iune a dvs., care au lucrat efectiv\n munca de siguran]` pân` la data de 6 martie 1945, precum [i a celorlalte gradeadministrative [i tehnice care au depus o activitate intens` \n cadrul birourilor de siguran]`. Ve]i stabili cu precizie domiciliulactual, ocupa]ia prezent` [i modul \n care aup`r`sit institu]ia. Opera]ia identific`rii se vaface pân` la data de 15 iulie 1948. |n noapteade 26/27 iulie 1948, orele 2, se va trece laarestarea [i perchezi]ia acestora, luând totodat` m`suri de trimiterea lor direct` \nlag`rul de la Pite[ti“. {efii serviciilor de siguran]` erau r`spunz`tori de totala discre]ie[i de recrutarea colaboratorilor dintre cei angaja]i dup` 6 martie 1945. M`sura nu seaplica func]ionarilor \n activitate \n Poli]ie [iSiguran]` „[i fo[tilor poli]i[ti de siguran]`, care\n prezent sunt informatori ai unit`]ilor de siguran]`, care au dosare formate de informatori [i care au dovedit c` \[i \ndeplinesccu con[tiinciozitate misiunea credin]at`“. Ei ausc`pat doar acum.

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Mai

-- vvaa uurrmmaa --

17

Page 19: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI18

Lupta \mpotriva terorismului mondialO alt` modalitate practicat`

de grup`rile teroriste pentruob]inerea fondurilor necesareo constituie perceperea detaxe de la cona]ionali sau simpatizan]i, care sunt implica]i în traficul de droguri,în schimbul trecerii sub t`cerea acestor activit`]i (mai ales însitua]iile în care trafican]ii seafl` în afara teritoriuluina]ional), situa]ie ce nuimplic` efectiv gruparea terorist` respectiv` în derularea traficului de droguri.

De asemenea, liderii unorgrup`ri implicate în traficul dedroguri pot decide s` sus]in`financiar activit`]ile unorgrup`ri teroriste care lupt`pentru o cauza împ`rt`[it` [ide trafican]i, leg`tura fiind denatur` ideologico-cultural`.

|n acest context, devine dince în ce mai clar faptul c` elementul de leg`tur` dintretraficul de droguri [i terorismr`mâne banul, dezvoltareaunor conexiuni de profunzimeîntre cele doua fenomene

infrac]ionale intrând \n domeniul cazurilor particulare.

Un exemplu în acest sens îlconstituie activit`]ile grup`rilorinsurgente din Columbia [iBurma, Armata For]elorRevolu]ionare din Columbia(FARC) [i, respectiv, United WaState Army (UW5A), careprovin din structuri politice deorientare socialist`, ce au activat legal în ]`rile respective. |n prezent acestea,fiind în afara legii, lupt`\mpotriva autorit`]ilor pentruinstaurarea unei noi puteripolitice, derulând activit`]iarmate, inclusiv din cele specifice arsenalului grup`rilorteroriste, având ca principal`surs` de finan]are traficulinterna]ional de droguri, încare sunt implicate în modactiv.

O alt` situa]ie este cea agrup`rilor teroriste careactiveaz` în Orientul Mijlociu(Hamas, Hezbollah etc.), f`r` aexista dovezi concludenteprivind implicarea lor \n

traficul interna]ional dedroguri, dar care folosesc casurse de finan]are fonduri ceprovin, în mod direct sau indirect, din traficul de droguri,leg`turile stabilite în plan ideologic [i cultural între lideriiacestora [i cei ai unor grup`ri implicate în traficul de drogurifiind determinante.

|n mod asem`n`tor a fostfinan]at [i PartidulMuncitorilor din Kurdistan(PKK), mi[care politic`revolu]ionar` a etnicilor kurzi,înfiin]at` în anul 1974, care, înperioada anilor '80, a ini]iat oserie de activit`]i teroriste,existând indicii c` finan]areaacestora a fost sus]inut` deputernicele familii kurde implicate în traficulinterna]ional cu heroin`, mareparte a membrilor acestorafiind simpatizan]i ai PKK, darcare nu participau direct la derularea activit`]ilor teroriste.

Complexitatea situa]iei dinAfganistan [i faptul c` o seriede exponen]i ai grup`rii

VULNERABILIT~}I

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Page 20: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Mai 19

teroriste condus` de Osamabin Laden [i-au g`sit ad`post\n regiune, au determinat pemul]i s` afirme c` terori[tiisunt implica]i în traficul cuheroina afgan` pentru a-[iasigura vânzarea drogurilor.

Finan]area grup`rilor teroriste se poate realiza fiedirect, cu bani proveni]i dinactivit`]i specifice criminalit`]iiorganizate, dintre care traficulde droguri [i perceperea unortaxe de protec]ie sunt dintrecele mai reprezentative, fie cubani rezulta]i din activit`]ilegale, amorsate [i \ntre]inute,în multe situa]ii, cu baniob]inu]i ilegal în urma unoractivit`]i de natur` criminal`,precum [i din dona]ii ale unor simpatizan]i.

Trebuie avut în vedere faptul c` finan]area unei ac]iuni teroriste nu presupunesume foarte mari de bani(ac]iunea din 11 septembrie2001 nu a ridicat costurile lamai mult de 500.000 $), darfinan]area unei grup`ri teroriste presupune existen]aunor importante sume debani, care sunt dirijate pentru organizarea activit`]ilor,recrutarea de noi membri,antrenarea [i echiparea acestora [i, \n final, finan]areaopera]inilor. |n paralel, marilegrup`ri teroriste investesc importante sume de bani \ncampanii mediatice, ac]iuni deinfluen]are a unor lideri politici [i derularea unorproiecte \n plan social, menites` atrag` noi simpatizan]i.

|n acest context, grup`rilecriminale sunt permanent preocupate pentru a g`sisurse de finan]are cât mai stabile, un rol important \naceast` direc]ie jucându-l

derularea direct`, dar mai alesprin intermediari (simpatizan]i), a unor activit`]ieconomice care s` le asigureveniturile necesare [i s`mascheze provenien]a ini]ial`a banilor rezulta]i din activit`]iilegale. Pentru aceasta,grup`rile teroriste apeleaz` laexper]i financiari careactiveaz` în cadrul unor firmespecial create, derulând oserie de tranzac]ii prin intermediul mai multor firmefantom`, ceea ce le asigur`introducerea banilor în circuitul legal. Tot prin

intermediul acestor firme suntrecicla]i [i banii ob]inu]i degrup`rile teroriste în urmaunor dona]ii venite de la simpatizan]i sau a colect`riiunor taxe de protec]ie, caselede schimb valutar, aflate subcontrolul direct sau indirect algrup`rilor teroriste, jucând unrol deosebit de important înaceste activit`]i.

O alt` practic` pentru efectuarea unor pl`]i, uzitat`mai ales în Orientul Apropiat[i cel Mijlociu, vizeaz`folosirea sistemelor financiareinformale (hawala), care sebazeaz` pe existen]a unui lan]de brokeri ce realizeaz` tranzac]ii cu bani, cash, înbaza unor conven]ii

preexistente, între ace[tia fiindstabilit` o cooperare bazat` perela]ii de \ncredere ce ]ine, îngeneral, de leg`turile de rudenie dintre ei. De asemenea, pot fi folosite [ib`ncile islamice, careopereaz` mai ales \n Asia [iAfrica, a c`ror func]ionare arela baz` strict legea islamic`,ceea ce implic` existen]a unornorme de prevenire a sp`l`riibanilor [i a controalelor executate de autorit`]ile fiscale ce opereaz` \n aceast`direc]ie.

|ntrucât, la nivelinterna]ional, au fost declan[ateo serie de mecanisme menites` identifice [i s` blocheze sursele de finan]are agrup`rilor teroriste, acesteaîncearc` s` se deta[eze câtmai mult de activit`]ile ilegalecare pot intra în vizorulautorit`]ilor, sens în care apeleaz` la intermediari, maiales din rândul simpatizan]ilorcona]ionali, care locuiesc demai mult` vreme în str`in`tate[i nu au intrat în nici un fel \naten]ia autorit`]ilor.

Acest aspect de relativ`noutate îngreuneaz` [i maimult sarcina autorit`]ilor pelinia depist`rii [i bloc`riisurselor de finan]are agrup`rilor teroriste, deveninddin ce \n ce mai clar` necesitatea derul`rii unorac]iuni de cooperare la nivelregional [i international,sus]inute de aportul discret,dar eficient, al serviciilor deinforma]ii.

Câteva exemple \n acestsens vizeaz` muta]iile survenite \n produc]ia deheroina în state cu tradi]ie îndomeniu, precum Thailanda [iPakistan, sc`derea nivelului

...se ridic` din ce în cemai des problema

eficien]ei luptei \mpotrivatrafican]ilor de droguri, în

contextul în care, eradicarea fenomenuluis-ar realiza de la sine

daca ar disp`rea cererea. ””

Page 21: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI

VULNERABILIT~}I

20

acesteia ca urmare a m`surilordure adoptate de autorit`]ilelocale, cu sprijin interna]ional,fiind compensat` de cre[tereaproduc]ie în Afganistan [imen]inerea la un nivel ridicatîn Burma. O situa]ieasem`n`toare se intâlne[te [iîn America de Sud, undesc`derea produc]iei decocain` în Bolivia [i Peru,determinat` de m`surile \ntreprinse de autorit`]i, a fost compensat` de cre[tereaacesteia în Columbia, dar [i deapari]ia unor mici produc`toriîn ]`rile vecine, care, anterior,nu erau cunoscute în acestdomeniu. Acolo unde acestecompens`ri nu s-au putut faceprintr-o contrabalansare a produc]iei la nivel regional, aaparut în mod natural, guvernat` de legea cererii [iofertei, alternativa drogurilorsintetice.

|n fapt, toate aceste contrabalans`ri asigur`, lanivel global, o p`strare aechilibrului dintre cerere [iofert`, în condi]iile în careinteresele de natur` financiar`ce se reg`sesc în spatele traficului de droguri determin`

exercitarea unor presiunideosebite pentru perpetuareafenomenului. |n acestecondi]ii se ridic` din ce în cemai des problema eficien]eiluptei \mpotriva trafican]ilor dedroguri, în contextul în care,eradicarea fenomenului s-arrealiza de la sine daca ardisp`rea cererea. Sigur c`aceast` solu]ie este imposibilde materializat, dar în ultimiiani, la nivel interna]ional, s-a alocat o tot mai mare aten]ie,precum [i fondurile necesare,diminu`rii cererii de droguri lanivel mondial, un rol

important în acest sens avându-l educa]ia popula]iei,în general, [i a consumatorilorde droguri, în particular.

Dac` în problema consumului de droguri, dinpunct de vedere legal, sepoate vorbi deja de un tratament diferen]iat în ceeace prive[te tipurile de drogurifolosite [i contextul în care seutilizeaz` acestea, referitor latraficul de droguri, abordareaeste tran[ant` [i se deruleaz`strict în parametrii stabili]i delegea penal`, fiind luate îndiscu]ie, atât implica]iiledirecte, cât [i cele indirecte,generate de materializareafenomenului. |n acest sens, trebuie avute în vedere, înprimul rând, activit`]ile desp`lare a banilor proveni]i dintraficul de droguri, precum [iposibilitatea utiliz`rii, cel pu]ina unei p`r]i a acestora, pentru finan]area altor activita]i ilegale, de natur`criminal`, inclusiv terorismulinterna]ional.

AAddrriiaann VVLLAADD-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Credit foto: Corbis.com

Page 22: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

MAGAZIN

POLI}IA CAPITALEI - Mai 21

Cu aceast` anticipa]ie, dechidem un noucapitol al abuzurilor comise de P`sul`, capitolcare \ncepe cu contractul de credit cu francezii.

Negocierile purtate de BankCoop SA cuBanca Na]ional` Paris nu l`sau nici o \ndoial`\n leg`tur` cu inten]iile acesteia din urm`: eradispus` s` acorde \mprumutul, cu condi]ia caacesta s` fie garantat de Guvernul României. {igaran]ia s-a ob]inut pe baza unor documente„aranjate“ de Dinulescu (P`sul`) Alexandru.

|n aceea[i zi, a emiterii scrisorii de garan]iea creditului de c`tre ministrul economiei [ifinan]elor, \ntre Banca Na]ional` Paris, \n calitate de \mprumut`tor [i BankCoop SABucure[ti a fost \ncheiat` conven]ia de creditpentru 17,937 milioane de franci francezi, cudobânda anual` de 10%, termen de rambursare cinci ani [i ceva comisioane (degestiune [i de angajament) \n valoare de134.528 [i, respectiv, 64.174 de franci francezi.Suma de 561.100 franci era datorat` COFACE,respectiv Companiei Franceze de Asigurare aCreditelor Externe.

Rambursarea creditului a fost stabilit` \nzece rate semestriale egale, a câte 1.793.710franci francezi, fiecare pl`tibil` \n perioada31.03.1993-30.09.1997. Scaden]arul mai

stipula c` la cei 17,937 milioane franci francezise adaug` dobânda de 4.909.284 franci francezi.

|n ordine cronologic` a urmat - de fapt, \naceea[i zi cu semnarea Conven]iei - emitereacelor zece bilete la ordin, prin care BankCoopSA se obliga s` pl`teasc` ratele de credit latermenele stabilite \n scaden]ar, precum [i altezece bilete la ordin pentru plata dobânzilor.Dup` dou` luni, la 10 decembrie 1992,BankCoop SA a \ncheiat cu SC „VitaromImpex“ SRL un addendum la contract, conform c`ruia banca punea la dispozi]iafirmei, creditul de 17,937 milioane de francifrancezi. S-a b`ut o cup` de [ampanie, iar unii[i-au frecat mâinile de bucurie c` reu[iser` s` organizeze cadrul financiar al unei afaceri pecare, \n imaginea lor, o vedeau formidabil`. Se[i vedeau \n Orientul Mijlociu urm`rindu-i pearabii care, \n loc s` se scalde \n apele GolfuluiPersic, f`ceau baie \n c`zi umplute cu ap`mineral` exportat` de SC „Vitarom Impex“ SRLRomânia. Firma lor num`rul unu mondial \nexportul de ap` de Sâncr`ieni care, pentru0,45 dolari pe butelie, bolborose[te apetisant\n paharele milioanelor de arabi \nseta]i! Ce [i-ar fi putut dori mai mult?

S` \nceap` odat` treaba! Asta \[i doreau!Societatea „SIDEL“ din Fran]a, conform

contractului nr. 3794, a livrat instala]ii de fabricat butelii din plastic alimentar [i\mbuteliat ap` mineral`. |n prezen]a unor speciali[ti francezi, \n perioada 16.10.1992 -16.10.1993, linia tehnologic` importat` a fostmontat` la sediul Filialei Sc`ieni, jude]ulHarghita [i a \nceput s` func]ioneze.

Din acest moment, stima]i cititori, \ntreBankCoop SA [i SC „Vitarom Impex“ SRL a\nceput s` circule o … alt` „linie tehnologic`“,aceea a cererilor repetate de credite, deaprob`ri, toate exprimând mentalitateaabuziv` a unui om care consider` banca un felde proprietate personal`. Asupra acestora nevom opri \n cele ce urmeaz`.

Incredibilele abuzuri ale lui Alexandru Dinulescu

Constantin CONSTANTINESCU

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Page 23: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Mai - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

22

41.000 de dolari SUA

La 24 septembrie 1992, firma „VitaromImpex“ SRL a solicitat BankCoop SA, printr-oadres`, majorarea creditului de 17,937 milioane de franci francezi cu suma de143.000 franci francezi, necesar` pl`]ii comisionului de gestiune datorat B`nciiNa]ionale Paris.

Prompt ca de obicei Dinulescu (P`sul`)Alexandru prime[te, \n aceea[i zi, un referat cupropuneri [i aprob` ca plata sumei solicitates` se fac` prin creditarea contului de \mprumut al solicitantului.

Nu trec decât câteva zile [i SC „VitaromImpex“ SRL trimite BankCoop SA o nou`adres`, prin care cere efectuarea pl`]ii primeirate a comisionului de angajament \n sum` de64.000 franci francezi,datorat` aceleia[i B`nciNa]ionale Paris. Dup` cumb`nui]i, \n aceea[i zi,pre[edintele BankCoop SA,Dinulescu (P`sul`)Alexandru, a aprobat cererea solicitantului.

Pentru ambele solicit`ri,\ntre BankCoop SA [i SC„Vitarom Impex“ SRL s-a\ncheiat contractul de credit nr. 848 privindacordarea unui \mprumut de 41.000 dolariSUA, pe termen de 9 luni care, practic, a fost„tras“ la sfâr[itul anului 1992, când BankCoopSA a pl`tit b`ncii franceze 207.702 francifrancezi, reprezentând comisioanele degestiune [i angajament.

Ei bine, ve]i spune dumneavoastr`: ce atâtatevatur` pentru un am`rât de credit de 41.000dolari SUA, când este vorba de o banc` alintat` frecvent \n acea vreme cu aprecierea… solid`?

Noi v` r`spundem c` merit` aceast`tevatur` [i v` invit`m la un exerci]iu de ghicit:crede]i c` SC „Vitarom Impex“ SRL [i-a pl`titcreditul de 41.000 dolari SUA la termenul scadent de 9 luni?

R`spunsul: nu, nu l-a pl`tit. |n schimb, aadresat BankCoop SA o droaie de cereri „exprese“ solicitând ree[alonarea acestuia.

Bun. {i ce-a f`cut pre[edintele b`ncii?

Contrar normelor bancare \n materie [i, \nmod special, contrar Normelor BankCoop SAnr. 122 din 28.06.1991, Dinulescu Alexandru a aprobat ree[alonarea ramburs`rii credituluipân` la … 30 septembrie 1997! Adic` dup` 5ani de zile, când regulamentul prevedea op`suire de numai 45 de zile [i numai \nsitua]ii excep]ionale.

{i tot \n leg`tur` cu aspectul de mai sus, pe parcursul cercet`rilor, s-a solicitat BankCoopSA s` comunice care este situa]ia credituluirespectiv: a fost achitat sau se afl` din nou \npozi]ia de … ree[alonat?!

Cu adresa nr. 38.303 din 28 ianuarie 1998,BankCoop SA Bucure[ti comunica anchetatorilor, \n mod oficial, c` „\n prezent,creditul \n sum` de 41.000 dolari SUA, la carese adaug` dobânzile aferente, nu este

rambursat de c`tre debitor“.A, ba da, ar fi ceva decomentat: prin fapteledescrise mai sus, DinulescuAlexandru, \n calitate depre[edinte al BankCoop SA,a cauzat o v`t`mare aintereselor legale ale b`ncii,ceea ce constituieinfrac]iunea de „abuz contraintereselor persoanelor“.

563.603 dolari SUA

Pentru plata avansului de 15% din „marele“credit francez, respectiv a sumei de 3.066.000franci francezi (echivalentul a 563.603 dolariSUA), \ntre BankCoop SA [i „Vitarom Impex“SRL se \ncheie un nou contract de credit, cu odobând` de 11,5% pe an, pentru o perioad`de 12 luni [i o perioad` de gra]ie de 6 luni.|mprumutul garanta creditul cu ipotec` \nfavoarea b`ncii, asupra liniei pentru produc]iade butelii din plastic alimentar [i \mbuteliere aapei minerale [i se obliga ca - aici e aici - \ncel mult 15 zile de la terminarea mont`riiinstala]iei s` le \nregistreze \n registrul degajuri.

Dar, s` lu`m aminte: la data semn`rii [iacord`rii contractului de credit pentru cei563.603 dolari SUA, adic` 27 ianuarie 1991,linia tehnologic` nu era \n proprietatea SC„Vitarom Impex“ SRL, nu era \nregistrat` \n

A[a stând lucrurile, oricine se poate \ntreba:

atunci pe ce baz` s-a acordat \mprumutul

dac`, practic, n-au existat nici un fel

de garan]ii?

” ”

Page 24: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

POLI}IA CAPITALEI - Mai

MAGAZIN

23

contabilitatea acesteia [i, \n consecin]`, nuputea fi ipotecat` sau gajat`! A[a stândlucrurile, oricine se poate \ntreba: atunci pe cebaz` s-a acordat \mprumutul dac`, practic, n-au existat nici un fel de garan]ii?

Ulterior acord`rii creditului [i import`rii liniei tehnologice, mai exact dup` aproape unan (15.12.1992), s-a \ncheiat contractul degaran]ie mobiliar` asupra unor componenteale liniei tehnologice [i a unor materii prime,care a fost, \n sfâr[it, \nregistrat \n registrul degajuri al Judec`toriei Sectorului 3 Bucure[ti.

{i acum, din nou una „tare“ de tot: din dispozi]ia pre[edintelui Dinulescu Alexandru,acelea[i componente ale liniei tehnologice [imaterii prime au fost acceptate de banc` [i lagarantarea creditului de 41.000 dolari SUA!

Cu riscul unei impolite]i - sper`m, scuzabil`- v` invit`m, din nou, la un exerci]iu de ghicit:ce zice]i, a fost sau n-a fost rambursat la termen creditul de 563.603 dolari SUA?

R`spuns: n-a fost. |ntre lunile septembrie1992 [i octombrie 1993, SC „Vitarom Impex“SRL a „bombardat“ banca cu cinci adrese \ncare cerea ree[alonarea rambursarii, motivândaceasta, de fiecare dat`, prin lipsa disponibilit`]ilor financiare.

Cum a reac]ionat Dinulescu Alexandru laaceste cereri? Foarte prompt [i cu mare grij`:\n cinci rânduri a dispus ree[alonarea ratelorscadente, ultima amânare fiind de … cinci ani,respectiv de la data de 31.12.1992 pân` la30.09.1997!

Concluzia este inatacabil`: fapta luiDinulescu Alexandru, ca pre[edinte alBankCoop SA, de a dispune acordarea unui\mprumut de 563.603 dolari SUA c`tre SC„Vitarom Impex“ SRL (care se afla \n rela]ii speciale cu banca, atât prin participarea acesteia din urm` cu 15% la capitalul social alfirmei \mprumut`toare, cât [i a fiului pre[edintelui Dinulescu Leontin Dinu, cu11,55%), de a accepta \n cinci rânduriree[alonarea ratelor scadente pentru operioad` de cinci ani, \n condi]iile \n care acestlucru este permis, \n cazuri excep]ionale, o singur` dat` [i pe o perioad` de maximum 45de zile, \ntrune[te elementele constructive aleinfrac]iunii de „abuz \n serviciu contra interesului persoanelor“.

-- vvaa uurrmmaa --

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ ,, oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.ro

TTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll llaa revistapol i t ie i@gmail .com

[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Credit foto: Corbis.com

Page 25: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Mai - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

L~CA{E DE CULTL~CA{E DE CULTOORRIIZZOONNTTAALL::1) Parte a unui l`ca[ de cult unde se \ndeplinesc

ceremonii religioase - 62 Catedrale !; 2) Biseric` mic`,izolat` - Leag` bra]ul de torace; 3) |n sil` ! - Numeletemplelor budiste sau brahmane; 4) Caier ! - |n plan ! -P`rin]i spirituali; 5) |nchin`ciune - Puterea a treia; 6) 12Diaconi ! - |n cost ! - Buc`]i de hus` !; 7) A[ez`mânt reli-gios monahal; 8) Cârma central` ! - Greco-catolic`; 9)Din nou - Profet evreu ce a tr`it trei zile \n pânteceleunui chit (balen`) - Carte !; 10) Apar]in preo]imii - Sunt\n via]`; 11) Uite - Edificii consacrate unor divinit`]i [idestinate unui cult religios.

VVEERRTTIICCAALL::1) Mân`stire mic` sau a[ezare c`lug`reasc` situat`

\ntr-un loc retras - C`lug`ri]e; 2) Abis ! - A \napoia -Acela (pop.); 3) A[chii de pin! - Turn \nalt alipit uneimoschei [i având un balcon circular; 4) |nc`peri princi-pale \n temple - 28 Mân`stiri ! - 34 B`r`]ii !; 5) 15 Tem-ple ! - Lips` a mirosului (pl.); 6) Uniunea Arti[tilor Plas-tici (abr.) - Orient -Toc rupt !; 7) Primul mare preotevreu care l-a judecat pe Iisus Hristos - E \n a [asea lu-n`; 8) A invoca divinitatea - Vas de cenu[`; 9) Edificiide cult mahomedan - 14 Vulpi !; 10) Un os al antebra-]ului - Ornament muzical al p`s`relelor; 11) A lucrap`mântul - Biseric` sau m`n`stire catolic`.

24

SÂRM~SUB}IRE

E |N VIA}~

|nlocuitorde talp`

Mântuitorul

Crustaceu

Damblagit`

A SEHR~NI

SCOS LA GREU

BOALAPITICULUI

ABIS !

AAppaarr]]iinneeuunnuuii ppooppoorr

GGooll \\nn ppeerreettee

AACCTTIIVV ||NN SSOOMMNN

114422 CCAANNGGUURRII!!

Frez`dentar`

EXAMEN

CARIE !

|N CERC !

TRECU}IPRINFOC

693

DDiicc]]iioonnaarr:: UUHHSSAA,, NNPPII,, OOCCTT

O}ETITE

LEZIUNE

C~ZI

SPECIALI{TIOsp`tarul \l \ntreab`, politicos, pe client:- V` place friptura, domnule?- Ca specialist, v` spun c` merita]i toat`

lauda!- Sunte]i buc`tar?- Nuuu! ...!

- uurrmmaarreeaa ((22 ccuuvv..)) ppee lliinniiaa 77 -

COSTEL RA{CA-CCOSCOSTEL RA{CA-CCOS11 44 00 66

E „PESTE“!

* * * 2 cuv.

Page 26: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General AdjunctChestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralChestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

|mputernicit Director General Adjunct

Comisar de poli]ieMihai Dan Truc`

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Page 27: Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti ... · ANALIZ~ POLI}IA CAPITALEI - Mai 1 Dou` s`pt`mâni \n dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21


Recommended