CONFLICTELE DE LEGI Situatia in care un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi reglementat de doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme juridice diferite. Criterii de clasificare: In raport de natura conflictului, impartim conflictele in 3 categorii: * in timp = CIT, * in spatiu = CIS, * in timp si spatiu = CTS. CIT = Conflictele de legi in timp: in raport de obiectul pe care il au, pot fi impartite: ** CIT al normelor conflictuale, ** CIT al normelor materiale. CIS = Conflictele de legi in spatiu al normelor conflictuale. ** CIS al normelor materiale ** CTS fara schimbartea punctului de legatura CTS = Conflictele de legi in timp si spatiu = Mobilitatea de legi CIT+CIS+CTS = conflicte de legi in situatii obisnuite Nota bene!!! La polul opus se afla conflicte de legi in situatii speciale. 1. CIT = pot apartine forului sau normelor materiale straine CIT, al normelor conflictuale ale forului = atunci cand o norma conflictuala a forului este inlocuita cu o alta norma conflictuala a forului. Ex: cand a intrat in vigoare noul Cod
Transcript
CONFLICTELE DE LEGI
Situatia in care un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi reglementat de doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme juridice diferite.
Criterii de clasificare:
In raport de natura conflictului, impartim conflictele in 3 categorii:
* in timp = CIT,
* in spatiu = CIS,
* in timp si spatiu = CTS.
CIT = Conflictele de legi in timp: in raport de obiectul pe care il au, pot fi impartite:
** CIT al normelor conflictuale,
** CIT al normelor materiale.
CIS = Conflictele de legi in spatiu al normelor conflictuale.
** CIS al normelor materiale
** CTS fara schimbartea punctului de legatura
CTS = Conflictele de legi in timp si spatiu = Mobilitatea de legi
CIT+CIS+CTS = conflicte de legi in situatii obisnuite
Nota bene!!! La polul opus se afla conflicte de legi in situatii speciale.
1. CIT = pot apartine forului sau normelor materiale straine
CIT, al normelor conflictuale ale forului = atunci cand o norma conflictuala a forului este inlocuita cu o alta norma conflictuala a forului. Ex: cand a intrat in vigoare noul Cod Civil, care a inlocuit normele conflictuale din vechea reglementare (drept substantial). Acelasi exemplu insa cu referire la Codul de Procedura Civila, daca avem in vedere dreptul procedural.
CIT al normelor conflictuale straine, este similara cu cea prevazuta in legea interna.
Aceeasi situatie este valabila si in cazul normelor materiale.
Acest conflict in timp se poate referi atat la reglementari interne cat si la cele internationale.
2. CIS, imbraca doua forme:
=> Conflict pozitiv = fiecare dintre normele conflictuale revendica reglementarea respectivului raport. [ Exemplu: cetatean roman domiciliat in Franta, lasa avere mobiliara => se pune intrebarea: care lege va reglementa succesiunea respectivei persoane = legea romana (cetatenie), legea franceza (lege a domiciliului); Raspunsul = legea romana a forului va aplica propria norma conflictuala ].
=> Conflict negativ = niciuna din aceste norme nu se declara competente sa revendice acel raport si trimite la sistemul de drept al celuilalt stat sau al unui stat tert. [ Exemplu: cetatean englez, domiciliat in Romania, litigiu legat de statutul personal (stare civila, capacitate, relatii de familie), litigiu pe rolul instantei romane ( legea romana prevede ca in litigii legate de statutul personal, se aplica legea nationalitatii persoanei , norma engleza spune ca in acest domeniu, se aplica legea domiciliului ); Raspunsul = aplicabila institutia retrimiterii – daca legea romana trimite la legea engleza, aceasta retrimite la legea romana si daca este acceptata, legea romana este aplicabila ].
CIS al normelor materiale, solutionarea se face prin aplicarea normei conflictuale a forului.
3. CTS, fara schimbarea punctelor de legatura = acest conflict apare in situatia in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat sunt invocate intr-un alt stat ( teoria recunoaterii drepturilor dobandite in strainatate).
Imbraca doua forme:
1. Raporturile juridice se nasc, modifica sau sting in dreptul intern al unei tari si se invoca in tara forului. Exemplu: 2 cetateni olandezi se casatoresc in Olanda, vin in Romania si cer recunoasterea casatoriei.
2. Raporturile juridice se nasc, modifica sau sting in dreptul international privat al unei tari si se invoca in alta tara. Exemplu: un cetatean roman si unul francez se casatoresc in Franta, vin in Romania si cer recunoasterea casatoriei.
Acest conflict poate sa apara atat in domeniul dreptului material cat si in domeniul dreptului procesual.
Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept castigat in strainatate:
a. dreptul subiectiv sa fie nascut, modificat sau stins in conformitate cu legea straina competenta;
b. identitatea dreptului subiectiv invocat cu cel nascut, modificat sau stins in strainatate;
c. dreptul subiectiv invocat sa nu fie contrar ordinii publice de drept international privat roman. Exemplu: homosexuali casatoriti in strainatate care vin in Romania si cer recunoasterea casatoriei.
Consecintele recunoasterii in Romania a unui drept castigat in strainatate:
Produce de regula in tara forului toate efectele conferite de legea straina.
Statul forului poate refuza producerea anumitor efecte chiar daca nu sunt contrare ordinii publice de drept international privat român.
CTS, mobilitatea de legi, presupune schimbarea normelor conflictuale aplicabile si supunerea raportului juridic in mod succesiv la doua sisteme de drept diferite. [ Domeniu: in cazul raporturilor juridice cu puncte de legatura mobile, variabile (cetatenia, domiciliu) ]. Poate viza statutul personal al persoanei fizice, statutul organic al persoanei juridice, testamentul etc.
In Codul Civil nu exista o reglementara unitara, solutia fiind diferentiata de la caz la caz.
Avem urmatoarele variante de rezolvare:
1. se da prioritate legii vechi. (art. 2596 C.Civ)
2. se aplica fie legea veche fie legea noua (art. 2600 C.Civ)
3. se aplica legea mai favorabila (art. 2605, alin.1 C.Civ)
In masura in care legea nu contine o prevedere expresa se vor aplica prin analogie dispozitiile dreptului tranzitoriu intern adaptat cadrului international.
CONFLICTE DE LEGI IN SITUATII SPECIALE
1. succesiunea de state (dreptul subiectiv se naste sub imperiul legislatiei unui stat, intervine o schimbare, dispare statul respectiv si apare un stat nou) Problema: care lege va reglementa???
* Daca modificarea apare voluntar => legea statului nou
* Daca modificarea apare prin constrangere => legea statului vechi
Note bene!!! Ne intereseaza pozitia oficiala a statului forului!!!!!!
2. conflictul de legi in situtia statului nerecunoscut (solutia este aceeasi ca in cazul de mai sus)
3. situatia in care coexista mai multe sisteme legislative. ( Exemplu: Statele federatii: SUA, Germania, Canada = CFL Federale / State cu legi diferite de la o regiune la alta: Marea Britanie, Belgia = CFL Interprovinciale sau Interregionale).
REZOLVAREA: Art. 2560 C.Civ. – daca legea straina apartine .........., dreptul acelui stat determina legile / sau sistemul legislativ al acelui stat care prevede cele mai stranse legaturi cu raportul juridic de solutionat.
4. CFL interpersonal, interetnic, interrasial, interconfesional = exista anumite sisteme de drept unde legea este diferita in functie de apartenenta la o anumita religie, etnie, rasa, confesiune.
REZOLVAREA: Identificam carei etnii, religii, rase, confesiune, apartine persoana respectiva si apoi determinam care este legea aplicabila.
Romania trebuie sa verifice daca instanta straina avea competenta sa se pronunte in functie de rasa, religia, etnia, confesiunea respectivei persoane.
CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI
Calificarea ( interpretarea legii ) este operatiunea logico-juridica de determinare a sensului notiunilor juridice din continutul si legatura normei conflictuale.
Factori:
a. sensurile diferite ale notiunilor din normele conflictuale ale diverselor state si incadrarea diferita a unor situatii:
Exemplu: Ruperea logodnei – in anumite sisteme angajeaza raspundere delictuala, in alte sisteme angajeaza raspundere contractuala.
b. existenta unor instititutii juridice sau notiuni cu aplicatii doar in anumite sisteme de drept.
Exemplu: Contract de incredere utilizat in sistemul de drept englez.
c. sistemele de drept folosesc modalitati diferite pentru a obtine acelasi rezultat.
Exemplu: Actele cu titlu gratuit sunt supuse unor cerinte diferite in diverse sisteme de drept.
CLASIFICAREA CALIFICARII
Dupa natura:
Calificarea primara - care determina legea competenta sa solutioneze raportul juridic (probleme de drept international privat).
Exemplu: forma solemna a actului juridic este in anumite sisteme de drept o conditie de fond, in alte sisteme de drept este o conditie de forma;
Calificarea secundara - care determina semnificatia notiunii din legea materiala aplicabila (probleme de drept intern).
Exemplu: bun mobil sau imobil, personalitate juridica sau fara personalitate juridica.
Dupa caracter:
Califificarea legala - pe care o face legea
Exemplu: Regulamentul 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Regulamentul Roma II)
Calificarea jurisdictionala – facuta de instanta de judecata pe baza principiilor generale ale dreptului.
Exemplu: notiunea de centru al principalelor interese ale debitorului, notiune care a fost calificata de catre CJUE.
CONFLICTUL DE CALIFICARI
Este situatia in care notiunea juridica din norma conflictuala (atat continut cat si aplicare) au inteles diferit in sistemele de drept susceptibile sa se aplice intr-un raport juridic cu elemente de extraneitate.
Exemplu: - spete lider - Testamentul olandezului = olandez traieste in Franta si intocmeste testament olograf. Legea Franceza considera valabil, Olanda – nulitate. Daca era viciu de forma => Legea Franceza / Daca era viciu de capacitate = Legea Olandeza === Rezolvare: ===> L. Franceza.
Alte exemple:
Prescriptia extinctiva = unele sisteme de drept o considerea problema de procedura, alte sisteme, problema de fond.
Dreptul de optiune succesorala = problema de succesiune sau problema de statut personal ori real.
Locul executarii contractului = este diferit dupa cum plata este cherabila sau portabila.
Nota bene!!! Solutionarea acestui conflict precede solutionarii conflictului de legi si determina solutia in acest din urma caz.
Cum se solutioneaza conflictul de calificari???
De regula calificarea se face dupa legea forului (legea instantei sesizate) in majoritatea sistemelor de drept.
Exceptii:
1.Calificarea legala = atat in legile interne cat si conventiile internationale.
Exemplu: Hotarari straine (calificate de Codul de procedura Civila), hotarari de natura contencioase sau necontencioasa, ale instantelor judecatoresti, notariale, alte autoritati competente etc.
2. Calificarea partilor = calificarea dupa vointa partilor;
3. Calificarea secundara = care este data de Lex causae si nu de Lex fori si poate izvorâ din lege sau jurisprudenta.
4. Calificarea in caz de retrimitere = in masura in care se accepta, retrimiterea calificarii se face dupa legea care retrimite si nu dupa legea forului
5. Cazul institutiilor juridice necunoscute legii forului = Ex. contractul de incredere => dupa legea care prevede acele institutii.
CONCLUZIE: Conflictul de calificari se solutioneaza de regula dupa Lex fori, in anumite situatii solutia se determina dupa alte criterii – exceptii.
RETRIMITERE
Definitie: Este situtia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem strain, iar acesta prin propria norma conflictuala nu primeste competenta ce i se atribuie si fie trimite inapoi, fie trimite la sistemul de drept al unui stat tert.
Conditii:
- Sa existe un conflict negativ in spatiu al normelor conflictuale cu privire la un anumit raport cu elemente de extraneitate;
- Instanta forului sa admita retrimiterea.
Exemplu: Speta Forgo – 1878.
Formele retrimiterii:
- retrimiterea de gradul I ( retrimitere simpla sau trimitere inapoi ), atunci cand norma conflictuala straina trimite la norma conflictuala a forului;
- retrimiterea de gradul II ( retrimitere complexa, trimitere mai departe sau dubla retrimitere ), atunci cand norma conflictuala straina trimite la norma conflictuala a unui stat tert.
Fundamentul retrimiterii:
Il reprezinta norma conflictuala a forului, intrucat norma straina nu se aplica in virtutea propriei autoritati.
Daca este admisa retrimiterea, norma conflictuala straina nu este nici element de fapt, nici element de drept national, ci element de drept strain (are importanta in privinta cailor de atac).
Cazurile in care nu se aplica retrimiterea:
1. Partile au ales legea aplicabila in virtutea autonomiei de vointa;
2. Retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile;
3. Normele conflictuale ale diferitelor sisteme de drept au acelasi continut;
4. In cazul Regulamentelor Roma I (legea aplicabila obligatiilor contractuale) si Roma II (legea aplicabila obligatiilor necontractuale).
Legea aplicabila problemelor principale si chestiunilor incidentale, de regula, este aratata de norma materiala a forului care reglementeaza cele doua materii (putem avea legi diferite aplicabile).
In dreptul romanesc se admite doar retrimiterea de gradul I.
APLICAREA LEGII STRAINE
Definitie: Legea straina reprezinta ansamblu reglementarilor din tara straina indiferent de natura acestora (actele normative, cutuma, uzantele etc ). Avem in vedere atat normele conflictuale cat si normele materiale straine.
Temeiul in virtutea caruia se aplica legea straina.
Legea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, ci in temeiul normei conflictuale a forului.
Formele aplicarii legii straine.
1. aplicarea legii straine ca Lex causae;
2. aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului;
3. aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala).
1. Aplicarea legii straine ca Lex causae = (ALSLC) = intervine cand norma conflictuala a forului trimite la legea straina, iar aceasta din urma daca primeste trimiterea respectiva, se aplica ca Lex Causae. Inseamna ca efectele raportului juridic cu element de extraneitate vor fi determinate dupa legea respectiva.
De regula aplicarea legii straine este independenta nefiind conditionata de reciprocitate.
Exceptii. Atat Codul Civil cat si alte legi speciale impun in anumite situatii conditia reciprocitatii: reciprocitate legislativa, diplomatica si de fapt.
Reciprocitate legislativa = identitate de reglementare in cele doua sisteme de drept.
Exemplu: In materia persoanelor juridice fara scop lucrativ.
Reciprocitate diplomatica = izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respective
Reciprocitate de fapt = este recunoscuta ca atare in practica autoritatilor competente din tarile respective (se prezuma – prezumtie relativa).
Aspecte procedurale:
- invocarea aplicarii legii straine (ne intereseaza principiul rolului activ al judecatorului si principiul disponibilitatii partilor)
In virtutea rolului activ = instanta (de judecata sau arbitraj) poate invoca si pune in discutie partilor aplicarea legii straine, daca norma conflictuala romana nu are caracter imperativ. Daca are caracter imperativ instanta romana este obligata sa puna in disutie.
In virtutea principiului disponibilitatii = partea poate invoca aplicarea legii straine indiferent daca norma conflictuala este sau nu imperativa. Partea poate renunta la aplicarea legii straine.
- sarcina probei Legii straine Regula. Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca, cand este vorba de litigiu. Exceptie: Partea poate fi obligata sa dovedeasca continutul legii straine.
- mijloacele de proba pentru legea straina. Exista o varietate de mijloace de proba: atestari obtinute de la organele statului strain, avizul unui expert etc.
Mijloace de proba directe: culegerile de acte normative sau de jurisprudenta din tara straina.
Mijloace indirecte: certificatele eliberate de autoritatile competente din statul strain, certificate de cutuma, atestari de la notarii publici, organizatiile de cult etc.
Legea 189/2003 privind asistenta judiciara in materie civila si comerciala.
Tratate bilaterale de asistenta juridica, Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain - Londra 1968.
- imposibilitatea de probare a continutul legii straine ( imposibilitate absoluta de probare ). Romania => in acest caz prevede aplicarea legii romane.
- interpretarea si aplicarea legii straine = se face dupa regulile din sistemul de drept din care provine acea lege.
- remedii procedurale in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine = caile de atac (apelul, recursul, contestatia in anulare si revizuirea) + R.I.L.
2. Aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului = ALSCALF = Suntem in prezenta luarii in considerare a legii straine.
A. in privinta chestiunilor prealabile reglementate de legea straina;
B. in situatia in care pentru aplicarea legii romane se cere conditia reciprocitatii;
C. in cazul cererii de recunoastere si de incuviintare a executarii hotararii straine.
3. Aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala) = R.C. = Exista aceasta situatie cand partile fac trimitere la legea straina ca mijloc de completare sau interpretare a contractului si nu ca lege aplicabile Lex Causae.
Exemplu: Contracte de drept maritim si fluvial (dreptul maritim englez). Legea straina va fi elementente de fapt si nu element de drept. Este avut in vedere continutul legii straine din momentul incheierii contractului, nu din momentul ivirii litigiului ca in celelalte cazuri.
Curs 4
Înlăturarea aplicării legii străine
Norma conflictuală a forului trimite la legea străină, care ar trebui să reglementeze acel raport cu element de extraneitate, dar, din anumite rațiuni, este înlăturată aplicarea legii străine.
Exista 2 situații:
1) În situații obișnuite
2) În mod excepțional
1) În situații obișnuite: a) ordinea publică în DIP
b) Si fraudarea legii.
a) Ordinea publică de DIPr
Starea juridică determinată de ansamblul principiilor fundamentale ale dreptului statului forulului, ale UE și cele privind drepturile fundamentale ale omului. Este o stare juridica ; este forma abstracta ; exista si forma oncreta apreciata de instanta sesizata .
De exemplu, în cazul impedimentelor la căsătorie care împiedică încheierea unei căsătorii, se invocă ordinea publică , iar acele impedimente sunt inlaturate .
Al treilea element definitoriu: este un mijloc de protecție a ordinii publice interne, prin înlăturarea aplicării legii străine considerată incompatibilă.
Al 4-lea element definitoriu relevă vocația subsidiară de aplicare a legii forului.
Al 5-lea element definitoriu, pe plan procedural, se concretizează în excepția de ordine publică. Poate fi ivocată oricând, de orice parte, chiar și de instanță, din oficiu.
Dacă excepția este admisă, se înlătură producerea efectelor legii străine în țara noastră.
Carecterele juridice ale Ordinii publice de DIPr:
1. Variabilitatea
Variabilitatea în timp, în sensul că aceste principii care alcătuiesc ordinea publică se pot schimba. Variabilitatea în spațiu, în sensul că ceea ce într-o țară este de ordine publică, în altă țară nu este.
2. Actualitatea
Instanța trebuie să aibă în vedere conținutul ordinii publice, din momentul soluționării litigiului.
3. Carecterul de excepție, sub aspect material.
Pe fond, înlătură aplicarea legii străine. Ca orice excepție, este de strictă interpretare.
4. Relativitatea, în sensul că nu urmărește anihilarea legii străine, ci doar înlăturarea
ei de la aplicare.
Când poate fi excepția de ordine publică de DIPr?
De principiu, poate fi invocată în orice materie, dar există anumite materii susceptibile într-o măsură superioară să ridice probleme de ordine publică.
În domeniului dreptului material, cel mai frecvent apar probleme de ordine publică în litigii privitoare la statutul persoanei fizice (starea civilă, capacitatea, relațiile de familie).
Exemplu: un cetățean român nu se poate căsători cu o persoană de cetățenie străine care este deja căsătorită.
Domeniul de drept procesual cel mai vizat este acela al încălcării competenței exclusive a jurisdicției române.
Efectele admiterii excepției de ordince publică de DIPr:
1. Dacă s-a invocat această excepție și a fost admisă de produc un efect negativ,
constând în înlăturarea aplicării legii străine și un efect prozitiv - constând în
aplicarea legii române.
Exemplu: art. 2586 alin. 2 NCC, 2600 alin.2 NCC.
b) Fraudarea legii în DIPr
Definiție: Reprezintă operațiunea prin care părțile unui raport juridic folosesc în mod fraudulos un mijloc de DIPr, pentru a se sustrage de sub incidența legii competente și pentru a atrage aplicarea unei alte legi, care le este convenabilă.
Exemplu: Într-un raport de drept intern se introduce, în mod fraudulos, un element de extraneitate, care declanșează un conflict de legi, în mod artificial, iar prin aplicarea normei conflictuale se trimite la un alt sistem de drept, decât dreptul intern.
Exemplu 2: Într-un raport juridic de DIPr, părțile schimbă, în mod fraudulos, punctul de legătură, atrăgând astfel incidența unei alte legi, decât cea normal competentă.
Structura fraudării legii:
1. Manopera (element material)
2. Intenția de eludare a legii competente și atragerea incidenței unei alte legi
(element intențional)
Condițiile fraudării legii:
1. Existența unui act de voință, în sensul deplasării punctului de legătură, referitor la
un raport juridic.
2. Utilizarea unui mijloc de DIPr care, prin el însuși, este licit. Exemplu: o persoană își
schimbă cetățenia.
3. Scopul urmărit de parte să fie ilicit. Este ilicit pentru că urmărește înlăturarea
aplicării competente.
4. Rezultatul obținut de parte să fie ilicit, întrucât contravine normei conflictuale
competente.
Se au în vedere doar acele situații cu puncte de legătură mobile/ variabile. Acest lucru nu este posibil, dacă punctul de legătură este fix.
Materii:
- Statutul persoanei fizice (cetățenia, domiciliul, reședința obișnuită etc.)
- Statutul organic al persoanei juridice (sediul social, reședința obișnuită etc.)
- Statutul real mobiliar (în situația bunurilor mobile, se schimbă locul situării,
într-un alt stat)
- Forma exterioară a actelor juridice (se schimbă locul încheierii actului (locus
regit actum) și este atrasă aplicarea unei legi mai favorabile)
- În cazul obligațiilor contractuale, prin schombarea locului de executare sau de
încheiere a contractului
Cum poate fi dovedită fraudarea legii?
Se poate proba cu orice mijloc de probă permis de lege. Pentru dovedire se aplica principiul admisibilitatii.
Sancționarea fraudării legii
În sistemul juridic român, este sancționată fraudarea legii române în favoarea legii
străine. În situația în care e fraudată legea străină în favoarea legii române, legea noastră
nu conține o reglementare expresă, dar și în această ipoteză, fraudarea legii trebuie
sancționată. Cand este invers , legea noastra nu contine o reglementare expresa.
Înlăturarea excepțională
Condiții:
- Datorită circumstanțelor cauzei raporturilor juridice are o legatura foarte
indepartata cu legea determ. porivit normelor conflictuale din art. 2638 alin.
2 Cod Civil.
- Legea aplicabilă, potrivit normei conflictuale a forului, nu privește starea civilă
sau capacitatea persoanei fizice.
- In materia actului juridic , legaturile cele mai stranse sunt cu statul unde
debitorul , ori autorul actului are la data incheierii acestuia resedinta / fondul
de comert.
- Părțile nu au ales legea aplicabilă.
Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, poate fi înlăturată de la aplicare legea determinată inițial și se aplică legea cu care raportul juridic prezintă cele mai strânse legături.
Partea specială
Conflictele de legi
I. Determinarea legii aplicabile
II. Domeniul legii aplicabile
Conflicte de legi cu privire la persoana fizică
Legea aplicabilă stării civile și capacității persoanei fizice este legea națională a persoanei fizice în discuție (lex patriae).
Statele de emigrare aleg cetățenia ca punct de legătură al normei conflictuale. Statele de imigrare și cele federative aleg domiciliul sau reședința obișnuită ca punct de legătură al normei conflictuale.
Dacă persoana are două sau mai multe cetățenii se aplică legea aceluia dintre state, a
cărui cetățenie o are și de care este cel mai strâns legată, în deosebi prin reședința sa
obișnuită. Prin reședință obișnuită se înțelege reședința persoanei care nu acționează în
exercițiul unei activități profesională, care se află în statul unde persoana are locunța
principală, char dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de înregistrare (stabilimentul
principal).
În cazul apatrizilor și al refugiaților, trimiterea la legea națională este considerată a fi
făcută la legea statului reședinței obișnuite.
Excepții de la aplicarea lex patriae:
1. In anumite situații (declararea judecătorească a morții, stabilirea decesului și a
datei prezumate a morții și prezumția că persoana dispărută este în viață) se
aplică legea ROMÂNĂ, dacă ultima lege națională a celui dispărut nu poate fi
identificată.
2. Incapacitățile speciale, la un anumit raport juridic, sunt cârmuite de legea
aplicabilă acelui raport, care poate fi diferită de legea națională.
CURS 5 DIP
NORMELE CONFLICTUALE IN MATERIA RELATIILOR DE FAMILIE
1) N.C. IN MATERIA CASATORIEI SI DIVORTULUI2) N.C. IN MATERIA FILIATIEI (inclusiv doptie)3) N.C. IN MATERIA AUTORITATII PARINTESTI SI PROTECTIEI COPILULUI4) N.C. IN MATERIA OBLIGATIEI DE INTRETINERE
1) N.C. IN MATERIA CASATORIEI SI DIVORTULUI
- LEGEA APLICABILA CASATORIEI: incheiere, efecte, desfacere si nulitate
a) Incheierea casatoriei
Distingem intre legea aplicabila logodnei (promisiunea de casatorie) si legea aplicabila casatoriei. In ceea ce priveste logodna, distingem dupa cum este vorba despre conditiile de fond si efectele logodnei. Conditiile de fond cerute pentru incheierea logodnei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la data incheierii promisiunii. Se aplica asadar lex patrie a viitorilor soti iar dpdv al conflictului mobil de legi – cetatenia pe care o au la data promisiunii. Efectele promisiunii sunt guvernate de una din urmatoarele 3 legi care se aplica in scara (=in cascada) :
- Legea resedintei obisnuite comune a viitorilor soti la data promisiunii- Legea nationala comuna a viitorilor soti – lex patrie- Legea noua
In domeniul legii aplicabile promisiunii intra aspectele tinand de efectele promisiunii : regimul darurilor facute in vederea incheierii casatoriei, efectele ruperii logodnei, termenele de prescriptie pt actiuni in despagubiri, etc.
Se distinge intre legea aplicabila cond de fond ale casatoriei si legea aplicabila cond de forma ale casatoriei :
Art 2586 NCC prevede privitor la cond de fond ale casatoriei : “ sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei”; => se aplica lex patrie pt fiecare dintre viitori soti. Tot in acest domeniu intra consimtamantul la casatorie, varsta matrimoniala, bigamia, casatoria intre rude, intre pers de acelasi sex; NCC prevede si o dispozitie de protectie a ordinii publice de DIP Roman in art. 2586 alin 2 :”daca una dintre legile straine aplicabile cond de fond ale casatoriei prevede un impediment la casatorie care potrivit legii romane este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. De pilda, daca legea straina prevede o discriminare, un impediment la casatorie generat de diferenta de rasa, nationalitate, religie – acestava fi inlaturat daca unul dintre sot este roman si casatoria se incheie pe teritoriul Romaniei. Exista de asemenea legi care interzic recasatorirea unei pers divortate cu aceeasi persoana-impediment incompatibil cu legea romana;
Art. 2587 prevede privitor la conditiile de forma ale casatoriei :” sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia casatoria se celebreaza” – se aplica asadar lex loci celebrationes (lex fori). Potrivit DIP Roman o casatorie pentru a fi valabila trebuie sa fie supusa unei proceduri de celebrare, adica trebuie sa se desfasoare cu o anumita formalitate in fata unei autoritati competente, asadar simplul acord de vointa privind casatoria nu are efectul unei casatorii valabile dpdv formal potrivit legii romane. Aceasta reglementare ridica problema efectelor casatoriei religioase incheiate in strainatate. Legea 105/1992 prevedea faptul ca in strainatate o casatorie se poate incheia in fata autoritatilor locale de stat – nu se recunosteau astfel efecte juridice casatoriei religioase, chiar daca ea era valabila potrivit legi locale. NCC nu a mai preluat aceasta dispozitie, notiunea de “celebrare” acoperind si casatoria religioasa – cu conditia ca legea locala sa ofere efecte juridice casatoriei religioase, punandu-se
astfel problema recunoasterii unui drept castigat. Textul mai reglementeaza si situatia casatoriei incheiate in fata agentului diplomatic sau functionarului consular roman : ”casatoria este supusa formalitatilor prevazute de legea romana” (autoritatea este cea care guverneaza actul
Domeniul legii aplicabile formalitatilor casatoriei ( ce inseamna forma casatoriei dpdv al DIP) : formalitatile premergatoare casatoriei, procedura casatoriei, proba.
b) Efectele casatoriei :
I) Cadrul primar imperativ – este un pachet de reguli care se aplica efectelor casatoriei indiferent de situatie; acesta este blocul central invariabil care formeaza un cadru primar imperativ
Art. 2589 NCC - efectele generale ale casatoriei sunt supuse urmatoarelor 3 legi in cascada: Legea resedintei obisnuite comune a sotilor, Legea cetateniei comune a sotilor, Legea statului pe teritoriul caruia casatoria a fost celebrata;
Exceptie de la aplicarea celor 3 legi enumerate mai sus: se va aplica legea locului situarii bunului pt drepturilor sotilor asupra locuintei comune si regimul actelor juridice privind aceasta; aceasta este o problema atat personala cat si patrimoniala;
Domeniul efectelor generale ale casatoriei: efectele personale ale casatoriei (de ex indatoriri), relatiile patrimoniale dintre soti care nu fac obiectul regimului matrimonial;
II) Regimul matrimonial - - Alegea legii prin vointa partilor; Codul permite partilor sa determine legea aplicabila
reg matrimoniala; art 2590 NCC :” legea aplicabila este cea aleasa de soti”. Sotii insa nu au o libertatea totala de alegere a legii aplicabile regimului lor matrimonial ci au dreptul de a alege una dintre urmatoarele 3 legi :legea statului pe teritoriul caruia oricare dintre soti isi are resedinta obisnuita la data alegerii, legea cetateniei oricaruia dintre soti sau legea unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita. Alegerea legii aplicabile regimului matrimonial se face printr-o conventie.
o . Codul reglementeaza si situatia modificarii legii aplicabile regimului matrimonial :” sotii pot alege oricand o alta lege aplicabila regimului matrimonial” dar dpdv al conflictului mobil, noua lege produce efecte numai pentru viitor, ceea ce inseamna sistemul mixt.
- Determinarea obiectiva a legii aplicabile regimului matrionial- Legea aplicabila conventiei de alegere ; Conventia poate fi incheiata oricand: fie
inainte de celebrarea casatoriei fie in momentul incheierii casatoriei fie in timupl casatoriei. Privind conditiile de forma ale conventiei : sunt guvernate fie de legea aplicabila regimului matrimonial (legea fondului) fie de legea locului incheierii conventiei de alegere. Indiferent de legea aplicabila conventiei, aceasta trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii stabilite imperativ de legea romana : sa fie expresa, sa fie constatata intr-un inscris semnat si datat de soti sau sa rezulte neindoielnic din clauzele conventiei matrimoniale.
- Daca partile nu au incheiat o conventie de alegere regimul va fi supus legii care guverneaza efectele generale ale casatoriei : art. 2589 NCC
- Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial: art 2593 NCC: conditiile de validitate ale conventiei de alegere cu exceptia capacitatii, impedimentele la alegere, conditiile schimbarii regimului matrimonial si efectele schimbarii, continutul regimului privind patrimoniul sotilor, incetarea si impartirea bunurilor
III) Conventia matrimoniala
- Nu se confunda cu conventia de alegere a legii aplicabile, desi prin conventia matrimoniala sotii pot face si alegerea legii aplicabile; Conditiile de fond ale conventiei matrimoniale sunt supuse legii alese pt reglementarea regimului matrimonial iar cond de forma sunt supuse fie legii fondului fie legii locului incheierii ei.
c) Desfacerea casatoriei : legea aplicabila divortului
Art. 2597-2602 NCC + Regulamentul UE 1259/2010 de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in domeniul legii aplicabile divortului si separarii – Regulamentul Roma III; Acest Regulament are o relatie temporala cu NCC: pt relatiile anterioare intrarii in vigoare a Reg Roma III se va aplica Codul Civil, iar dupa 2010 se va aplica Roma III;
Legea aplicabila divortului prin vointa partilorAceasta alegere a legii este limitata la una dintre urmatoarele legi care nu se aplica in scara, ci alternativ:
o legea statului pe care isi au resedinta comuna la momentul alegeriio legea statului unde si-au avut ultima resedinta comuna daca nu
mai au o resedinta comuna in momentul divortului, dar cel putin unul dintre soti mai locuieste in acel loc
o legea cetateniei oricaruia dintre eio legea statului pe teritoriul caruia au locuit cel putin 3 ani in timpul
casatoriei sauo legea romana.
Coventia de alegere a legii aplicabile divortului trebuie sa se incheie cel mai tarziu pana la data sesizarii autoritatii competente sa pronunte divortul (notar, instanta- pana la prima zi de infatisare). Legea romana prevede si o conditie imperative de forma : trebuie facuta in scris, semnata si datata de catre soti.
Legea aplicabila divortului in lipsa exprimari a vointei partiloro In acest caz divortul va fi guvernat de una din urmatoarele legi care de
aceasta data se aplica in scara: Legea resedintei obisnuite comune la data divortului Legea ultimei resedinte obisnuite comune daca cel putin unul din
soti mai locuieste acolo Legea cetateniei comune Legea ultimei cetatenii comune daca cel putin unul din soti a mai
pastrat acea cetatenie la data divortului Legea romana
o Domeniul legii divortului : care este sfera persoanelor care au dreptul sa ceara desfacerea casatoriei, motivele de divort, efectele cu privire la relatiile personale dintre soti (de ex nume), relatiile patrimoniale, capacitatea de exercitiu a sotilor (se pierde in cazul minoritatii), efectele divortului cu privire la relatii persoane si patrimoniale dintre parinti si copii. Nu intra in domeniul legii divortului : ordinatoria libis- procedura de divort- se ia din lex fori.
Cazuri de ordine publica:
Daca divortul este supus unei legi straine care nu permite divortul sau il admite in conditii deosebit de restrictive => se va aplica legea romana in cazul in care unul dintre soti este cetatean roman sau are resedinta obisnuita in Romania.
Divortul prin denuntarea unilaterala a casatoriei de catre barbat – repudierea- aceasta institutie nu exista in dreptul romanesc si de principiu nici nu este recunoscuta, dar totusi repudierea pronuntata in strinatate va fi recunoscuta in romania daca sunt indeplinite conditiile :
o actul de repudiere sa fi fost perfect valabil pe fond si forma potrivit legii statului unde s-a intocmit
o Sotia sa fi acceptat in mod liber si neechivoc aceasta modalitate de desfacere a casatoriei
o Sa nu existe alt motiv de refuz al hotararii de repudiere pe teritoriul tarii
Regulamentul Roma III
Natura juridica a acestui Regulament este una specifica, alta decat Roma I si Roma II sau alte Regulamente UE. Acesta este o forma de cooperare consolidata, neaplicandu-se la nivelul tuturor tarilor membre UE ci doar in tarile care l-au acceptat, ceea ce nu se intampla la celelalte regulamente. Romania a aderat la acest regulament alaturi de Belgia, Germania, Spania, Franta, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia si Slovenia.
Domeniul de aplicare al regulamentului : in art. 1 se face referire la divort si separare in conditiile in care exista conflict de legi. Acesta NU se aplica pt capacitatea juridica a sotilor, la conditiile de valabilitate ale casatoriei, la anularea casatoriei, la numele sotilor, la efectele patrimoniale ale casatoriei, la raspunderea parinteasca, la obligatiile de intretinere, la aspectele fiduciare si de succesiuni.
I) Sotii pot conveni sa desemneze legea aplicabila divortului si separatiei de corp cu conditia de a fi una dintre urmatoarele legi:a. Legea resedintei obisnuite la data acorduluib. Legea ultimei resedinte obisnuite cu conditia ca unul din soti sa mai
locuiasca acoloc. Legea cetateniei unuia dintre sotid. Legea forului
Momentul alegerii poate fi anterior sesizarii autoritatii iar in cazul instantei – si pe parcursul procedurii daca acest lucru este permis de lex fori.
Conditii:
- Consimtamantul si cond de fond ale conventiei de alegere sunt guvernate de legea fondului (legea aleasa). Cu toate acestea, consimtamantul unuia dintre soti pote fi considerat ca fiind dat in mod valabil daca valabilitatea lui este acceptata de legea resedintei lui obisnuite. Dpdv formal, Roma III prevede ca trebuie sa se incheie in scris, datata si semnata de ambii soti, precum si orice comunicare in forma electronica este asimilata formei scrise. De asemenea, statul unde sotii isi au resedinta obisnuita poate prevedea si conditii suplimentare de forma.
II) Legea aplicabila in absenta exprimarii vointei partilor = determinarea obiectiva se vor aplica urmatoarele legi in scaraa. Legea resedintei obisnuite a sotilor la data sesizarii autoritatii competente
sa pronunte divortulb. Legea ultimei resedinte obisnuite daca unul din soti mai locuieste acolo si
perioada respectiva sa nu se fi incheiat cu mai mult de un an inaintea sesizarii autoritatii
c. Legea cetateniei sotilord. Lex fori
d) Nulitatea casatoriei
- art. 2588 prevede ca nulitatea casatoriei si efectele nulitatii sunt supuse legii care carmuieste incheierea casatoriei
a) Cauzele de nulitate
b) Efectele nulitatii
Prevedere de ordine publica, masura de protectia impotriva eventualelor abuzuri de cauza de nulitate in legea straina: “ daca o casatorie a fost declarata nula in strainatate pentru ratiuni de forma, aceasta sanctiune va fi recunoscuta in Romania doar daca este prevazuta si de legea romana.” (deci conditia reciprocitatii).
e) Filiatia
I) Filiatia copilului din casatorie – art 2603 :” se stabileste potrivit legii care la data cand s-a nascut carmuieste efectele generale ale casatoriei parintilor sai”. Asadar filiatia copilului din casatorie este supusa lui 2589 care guverneaza pachetul primar imperativ.
Domeniul aplicarii legii filiatiei copilului din casatorie : stabilirea filiatiei fata de mama (conditii, modalitati), paternitatea, timpul legal de conceptie, conditiile de tagada a paternitatii, sfera persoanelor care pot introduce actiuni de stare civila privind filiatia, prescriptia dreptului la actiune. NU intra aspectele de procedura privind aceste actiuni.
II)Filiatia copilului din afara casatoriei - art 2605 NCC :” se stabileste potrivit legii nationale a copilului de la data nasterii”. In cazul copilului cu mai multe cetatenii, altele decat cea romana, se aplica legea care ii este cea mai favorabila.
Domeniul legii aplicabile filiatiei din afara casatoriei : stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, prezumtia de paternitate, efectele filiatiei.
III)Adoptia
- Legea aplicabila incheierii adoptieio Legea aplicabila conditiilor de fond : legea nationala a adoptatorului si a
adoptatului; acestia trebuie sa indeplineasca acele conditii obligatorii stabilite de fiecare dintre legile lor nationale;
o Legea aplicabila cond de forma : legea locului incheierii adoptiei- Legea aplicabila efectelor adoptiei
o Domeniul : relatiile personale si patrimoniale dintre adoptat si adoptator si rel personale si patrimoniale din adoptat si parintii sai firesti.
- Legea aplicabila desfiintarii adoptieio Prin desfacerea adoptiei – este supusa legii care guverneaza efectele adoptiei
deci legii nationale a adoptatoruluio Prin nulitatea adoptiei – este supusa unor legi diferite, dupa cum este vorba
despre o nulitate de fond sau de forma, si anume nulitatea de fond este supusa conditiilor de fond ale incheierii adoptiei (deci acelor legi nationale atat a adoptatului cat si adoptatorului) iar nulitatea de forma este supusa cond de forma ale legii locului incheierii adoptiei.
f) Autoritatea parinteasca si protectia copilului
NCC contine o norma de trimitere: legea aplicabila in aceasta materie este data de Conventia privind competenta, legea aplicabila, recunoasterea, executarea si cooperarea cu privire la raspunderea parinteasca si masurile privind protectia copiilor – Conventia de la Haga din 19 oct 1996 care a fost ratificata de Romania prin L 361/2007. Domeniul de aplicare a conventiei : masurile de protectie a copilului (protectia prin parinti – atributii si modul de exercitare a autoritatii parintesti , tutela curatela etc), raspunderea parinteasca.
Curs 6
Drept internațional privat
Domeniul legii aplicabile persoanei juridice
Modul de dobândire și...... al calității de asociat Drepturile și obligațiile asociatului Elementele de identificare al persoanei juridice Reorganizarea, recunoașterea peroanei juridice
Schimbarea naționalității persoanei juridice - cade sub incidența atât a legii statului vechii naționalități cât și a satului noii naționalități.
Fuziunea unor persoane juridice de naționalități diferite
de regulă aceasta este reglementată de legile naționale aplicabile statului organic al persoanei juridice care fuzionează
Exceptia: în cazul fuzionării transfrontaliere se aplică legea română
Regimul juridic al persoanei juridice străine în România
constă înansamblul reglementărilor cu privire la toate drepturile și obligațiile persoanei juridice în țara forului
persoană juridică trebuie să fie recunoscută pentru ca o persoană juridică străină să se manifeste din punct de vedere juridic în țara
forului este necesar ca în prealabil aceasta să fie recunoscută, și anume constatarea calității de subiect de drept a persoanei juridice străine și admiterea efectelor extraterioriale ce decurg din personalitatea juridică ( este un act declarativ si nu constitutiv; are în vedere si modificările ivite pe parcurs- insolvență, dizolvare )
modalitățile de recunoaștere sunt diferite în raport cu scopurile persoanei juridice a) persoană juridică cu scop lucrativ/ patrimonial ( ex: o societate comercială)
b) persoana juridică cu scop nelucrativ/ nepatrimonial
Condiții cumulative
1) este legal constituită în țara a cărei naționalitate o are
2) ordinea publică de drept internațional privat nu se opune la această recunoaștere ;
Astfel de persoane juridice pot fi recunoscute prin hotărâri judecătorești dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
există o hotărâre prealabilă de admitere a cererii de recunoaștere; există reciprocitate în procedeul recunoașterii; este valabil constituită în statul a cărei naționalitate o are; scopurile statuare urmărite nu contravin ordinii sociale și economice din țara noastră.
Se publică în Monitorul Oficial și într- un ziar central și este supusă apelului. Apelul poate fi exercitat de orice persoană interesată pentru neîndeplinirea oricărei condiții din cele prezentate mai sus.
Efectele recunoașterii persoanei juridice în România
1) persoana juridică beneficiază de drepturile care decurg din........, cu excepția acelor drepturi pe care statul forului o refuză prin lege.
2) Sub aspect procedural persoana juridică straină are în fața instanșțelor române aceleași drepturi și obligații procesuale ca și persoana juridică română.
Prin urmare, legea nu consacră regimul națioanl ; acela că persoana nu poate avea mai multe drepturi decât în țara sa, și că nu poate avea nici mai multe drepturi decât o persoană juridică de acelasi fel.
Condiția reciprocității- ca orice străin are obligația de a resprecta legislația română atâta timp cât își desfăsoară activitatea în România.
Conflicte de legi cu privire la familie
Statutul persoanei fizice: stare civilă, capacitate, relațiile de familie.
Legea aplicabilă logodnei
Condiții de fond: pozitive și negative ( impedimente la logodnă)
vârsta necesară ( 18 ani ; cu excepția minorului de 16 ani care se poate logodi din motive temeinice și cu acordul părinte ,tutore)
nu trebuie să mai fie logodit/ căsătorit consimțământul la logodnă nu trebuie să existe rudenie firească sau rudenie civilă alienație sau debil mintalLegea aplicabilă logodnei – cel puțin un element de extraneitate – referitor la condițiile de
fond se aplică legea națională a fiecăreia dintre logodnici din momentul încheierii logodnei- LEX PATRIE
Trebuie luată în considerare legea națională a logodnicului în parte.
Efectele logodnei și consecințele ruperii acesteia sunt guvernate de:
1) Legea reședinței obișnuite comune a logodnicului în momentul încheierii logodnei.2) Legea națională comună a logodnicilor când nu au reședința obișnuită în același stat.3) Legea română când nu au o naționalitate comună.
Domeniul legii aplicabile
Legea aplicabilă logodnei reglementează următoare aspecte :
a) stabilirea condițiilor de fond si efectele acestora
b) eventualele dispense de vârstâ, rudenii
c) viciile de consimțământ
d) efectele logodnei și consecințele ruperii logodnei
Legea aplicabilă căsătoriei
Condiții de fond: pozitive și negative
Condiții de formă: formalități stricte: premergătoare; privind încheierea căsătoriei; ulterioare încheierii căsătoriei.
Calificarea – această operațiune se face de regulă după legea forului
Legea aplicabilă condițiilor de fond- sunt reglementate de legea naționale fiecăruia dintre soți la momentul realizării căsătoriei. Stabilește:
a) stabilirea condițiilor de fond și efectele acestora
b) eventuale dispense
c)viciile de consimțământ
Ex: Paraguay: 14 ani femei, 16 ani bărbați
China: 20 ani femei, 22 ani bărbați
Germania se pot căsători mătușă cu nepot, unchi cu nepoată.
Suedia se pot căsători frații cu surorile vitrege.
Legea aplicabilă formalităților casatoriei
România locus regit actum, lex loci celebrationis
auctor legi actum ?
Ofițerul de stare civilă care a întocmit actul va transmite în termen de 5 zile , un extras de pe acel act, organului competent al Ministerului Afacerilor Interne .
Domeniul aplicabil
Această lege reglementează următoarele aspecte:
1) organul competent să încheie căsătoria2) formalitățile premergătoare căsătoriei( comunicarea stării de sănătate, declarația de
căsătorie, opoziția la căsătorie)3) formalitățile privind încheierea căsătoriei ( data, locul, momentul, prezența a 2
martori)4) înregistrarea și dovada căsătoriei
Legea aplicabilă nulității căsătoriei
nulitatea – aspect general(absolută) și aspect particular(relativă) Preponderent cazuri de nulitate absolută nulitatea relativă
a) în cazul lipsei discernămantului
b) lipsa autorizării/ încuviințării minorului de 16 ani
c) vicierea consimțământului
d) căsăoria dintre tutore si persoana minoră aflată sub ocrotirea sa
Delimitarea legii aplicabile în cazul nulității căsătoriei
nulitatea absolută sau realtivă pentru încălcarea condițiilor de fond reglementate de lege
nulitatea pentru încălcarea condițiilor de formă este supusă după caz legii statului pe teritoriul căruia s- a celebrat căsătoria România – locus legit actum sau legea statului agentului diplomatic, functionarului.
În cazul căsătoriei încheiate în străinătate indiferent de cetățenia soților, nulitatea pentru încălcarea condițiilor de fons, poate fi admisă în țara sa numai dacă sancționează nulitatea este prevăzută și de legea română.
În această ipoteză, o hotărâre straină poate fi recunoscută în România, numai în condiția dublei reglementări a sancțiunii nulității.
Legea aplicabila nulitatii casatoriei
Aceasta lege reglementaza in principal urmatoarele aspecte:
- felurile nulitatii;
- efectele nulitatii;
- cazurile de nulitate;
- regimul juridic;
- casatoria putativa etc.
Intra in domeniul acestei legi, competenta jurisdictionala, procedura de judecata,
efectele casatoriei putative.
Legea aplicabila efectelor casatoriei
efectele casatoriei in general
Cum se determina legea aplicabila (3 reguli):
- daca sotii au resedinta comuna obisnuita se aplica aceasta lege;
- daca nu au resedinta comuna, dar au cetatenie comuna se aplica legea cetateniei
comuna;
- daca nu au nici cetatenie comun,a se aplica legea locului unde a fost celebrata
incheierea casatorie.
=> in aceasta ordine se aplica aceste legi.
Domeniul acestei legi - legea aplicabila efectelor casatoriei reglementeaza
urmatoarele aspecte:
- efectele personale dintre soti (obligatii personale, schimbarea numelui etc);
- efectele patrimoniale dintre soti, precum si dintre acestia si terti (ca de exemplu:
regimul primar);
- efectele casatoriei asupra sotului minor.
Nu intra in domeniul acestei legi: capacitatea persoanei de a se casatori inainte de
majorat, care este reglementata de legea sa nationala; regimul juridic al bunurilor sotilor;
drepturile sotilor asupra locuintei familiei etc.
Legea aplicabila regimului matrimonial
Regim matrimonial = totalitatea normelor juridice privitoare la efectele patrimoniale
dintre soti si terti referitoare la bunurile sotilor.
Exista 4 tipuri:
- regimul comunitatii legale;
- regimul comunitatii conventionale;
- regimul separatiei de bunuri;
- regimul separatiei de bunuri cu achizitii.
Alegerea si modificarea regimului se realizeaza prin conventia matrimoniala.
Legea aplicabila se determina prin 2 modalitati principale:
1) Determinarea dupa criterii subiective (determinare subiectiva) - este vorba
despre un act juridic lex voluntatis, adica legea vointei partilor; sotii au dreptul sa aleaga legea
aplicabila si numai daca nu aleg se aplica a doua varianta. Libertatea sotilor de a alege legea
aplicabila regimului matrimonial nu este nelimitata, legea ofera anumite variante. Sotii au un
drept de optiune intre urmatoarele legi:
- legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei are resedinta obisnuita comuna la data
alegerii;
- legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre soti;
- legea statului unde stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea
casatoriei.
Ei pot alege oricare dintre variante, nu este ordine de preferinta.
Alegerea se realizeaza prin incheierea unei conventii intre soti, conventie care poate
intervenii in 3 momente diferite, fie inainte de incheierea casatoriei, la momentul incheieirii
casatoriei, fie dupa inchieierii casatoriei. Aceasta alegere trebuie sa fie expresa, printr-un
inscris incheiat, semnat si datat de acestia sau sa rezulte neindoielnic din conventia
matrimoniala.
In privinta formei, conventia de alegere este supusa fie legii care guverneaza regimul
matrimonial, fie regulii locus regit actum.
2) Determinarea dupa criterii obiective a legii aplicabile - daca legea aplicabila nu
a fost alesa de soti sau au ales dar nu este valida alegerea, determinarea se face dupa criterii
obiective, regimul matrimonial fiind supus legii aplicabile efectelor generale ale casatoriei,
adica legea resendintei obisnuite comune, cetateniei comune, sau unde a fost celebrata
casatoria.
Domeniul legii aplicabile - reglementeaza urmatoarele aspecte:
- conditiile de valabilitate ale conventiei de alegere si ale conventiei matrimoniale;
- continutul patrimoniului fiecaruia dintre soti;
- limitele alegerii regimului matrimonial;
- incetarea regimului matrimonial;
- schimbarea regimului matrimonial s.a.
Pentru a inlatura posbilitatea fraudarii legii in materia efectelor casatoriei, Codul civil
prevede ca daca unul dintre soti isi schimba resedinta obisnuita sau cetatenia, legea veche va
