7/29/2019 DIP C1

1/37

1

Raportul juridic cu element de extraneitateSubiectele de drept ale raportului juridicObiectul DIPConflictul de legiCetatenia

IzvoareleCutumaImportanta calificariiConflictul de calificariPrincipiul calificarii lex foriCalificari in dreptul romanActiunea timpului asupra conflictului de legiRetrimiterea institutiain sistemul de drept romanProba legii straine

Ordinea publica in DIPCaracterele juridice ale DIPTrasaturile ordinii publiceOrdinea publica in diferite sisteme de dreptEfectele invocarii oridinii publiceFrauda legiiSanctiunea fraudei la legeConditia juridica a strainului si conflictul de legiFormele conditiei juridice a strainuluiRegimul juridic al strainilor in Ro

Obligatiile strainilor in RoIntrarea strainilor in RoSederea strainilor in RoExpulzarea strainilorExtradarea si refuzul extradariiLuarea in custodie publicaPersoanele juridice in DIP si clasificarea acestoraRecunoasterea persoanelor juridice straine si efectele recunoasteriiStarea civilaNumele si domiciliul persoanei fizice

Casatoria persoanei fiziceDesfacerea casatorieiExequatorEfectele recunoasterii hotararilor straineClauza compromisorie si compromisul

7/29/2019 DIP C1

2/37

2

C1

14.10.2010

Legea 287/2009legea prin care s-a adoptat noul Cod civil.

Modificari ale Codului civil

regimul matrimonial

- Autonomie de vointa a sotilor

- Efectele personale si patrimoniale generale, pe de o parte si matrimoniale si nepatrimoniale,

pe de alta parte.

- posibilitatea sotilor de a alege unele limite- legea aplicata (binomul cetatenie comuna

domiciliu comun)

- desfacerea casatorir prin repudiere (denuntarea unilaterala a casatoriei) = divort prin acordul

partilor C.E. 2201/2003 din 27.11.2003competenta in materie matrimoniala

- solutii propuse in scopul cartii verzi 14.03.2005

- inlocuirea nationalitatii de domiciliu/resedinta cu nationalitatea de resedinta obisnuita

circulatia persoanelor ce indica legaturi durabile cu acest stat sau intentia de a stabili legaturi

- stabilirea numelui la nastere la alegre in functie fie de statutul parintilor si a copilului, fie

de legea tarii unde s-a nascut

- solutii privind compatibilitatea DIP cu dreptul comunitar si cu Conventia internationala de la

Haga

- ocrotirea pers fizice art 36-39 din legea 105/1992 noul cod civil distinge intre ocrotirea

minorului si ocrotirea majorului

Ocrotirea majoruluiConventia de la Haga 13 aprilie

Ocrotirea minorului Conventia de la Haga 19 octombrie 1996

- mostenireamobiliaralegea nationala a defunctului

- imobiliaralex reside (aplicarea legii ultimei resedinte obisnuite a defunctului)

- se consacra posibilitatea testatorului de a alege legea aplicata mostenirii

- garantiile

7/29/2019 DIP C1

3/37

3

- in materia actelor juridice : norme de trimitere

- in materia dreptului international privat : legea fiduciei (L71/2011, L202/2010, L302/2004,

L105/22.09.1992, OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania modificata prin OUG

19/2010)

Raportul juridic cu elemente de extraneitate

In afara raporturilor juridice obisnuite, carora le sunt aplicate normele juridice de drept

intern, exista si anumite raporturi juridice care apar in sfera relatiilor internationale de drept

privat unde nu mai sunt suficiente dispozitiile normelor interne aplicate in raporturile juridice.

Raporturile juridice de DIP se deosebesc de raporturile juridice din dreptul intern prin

existenta elementelor de extraneitate.

Element de extraneitate = imprejurarea de fapt legata de raportul juridic

datorita caruia acesta are interferente cu mai multe sisteme de drept ori mai multe legi

din tari diferite.Acest raporturi apar fie intre persoane fizice, fie intre persoane juridice din state

diferite.

EX.: o SC romana vinde unei SC din Franta un produs transportat cu un camion. Are loc un

accident in Germania, produs de un neamt, soldat cu avarierea camionului.

Pentru recuperarea prejudiciului produs trebuie rezolvate urmatoarele aspecte juridice:

1. care instanta este competenta sa rezolve solutia in raspunderea delictuala (Fr sau Ro)?

2. dupa care lege se va judeca actiunea?

3. hotararea judecatoreasca va fi pusa in executare pe teritoriul Ro sau Germ? Unde produce

efecte?Raspunsul e dat de analiza raportului juridic cu element de extraneitate.

Potrivit art 1 din L105/1992 privind raportul juridic de drept international privat sunt

raporturi civile, comerciale, de munca, de procedura cu elemente de extraneitate.

Apreciem ca raportul de DIP prezinta importante trasaturi specifice care il

individualizeaza astfel:

- contine un element de extraneitate prin care are legatura cu alte sisteme de drept.

- subiectele de drept ale raportului juridic sunt persoana fizice si persoane juridice (nu state)

- L105/1992 nu face o definire exacta a elementului de extraneitate.

Element de extraneitate = o imprejurare de fapt aflata in legatura cu un element de

structura al unui raport juridic si care face ca acel raport sa aiba conexiune cu legi

apartinand unor tari diferite.

Raportul juridic de drept international privat cuprinde aceleasi elemente ca si rap jur

civil avand subiect, obiect si continut.

Elemente de extraneitate in cazul persoanelor fizice: cetatenia, domiciliul, resedinta,

credinta religioasa. In cazul persoanelor juridice: sediul national, fondul de comert, locul.

Obiectul rap juridic: elem de extraneitate: locul situarii bunurilor mobile sau imobile.

Continutul rap juridic: elem de extraneitate este locul incheierii actului juridic,

executarii actului juridic, locul producerii faptului cauzator de prejudicii.

Locul solutionarii litigiului: cand instanta se afla in strainatate.

7/29/2019 DIP C1

4/37

4

Dreptul international privat se deosebeste de dreptul international public prin rap

juridic ce se stabilesc intre persoane fizice si persoane juridice, inclusiv statul.

Daca raportul juridic are un elemnt de extraneitate, in urma caruia are legatura cu

norme de drept se va aplica norma interna de drept international privat (legea interna sau

legea straina) si poate interveni oricand in timpul nasterii, modificarii sau stingerii raportului

juridic.

La momentul nasterii trebuie sa aiba in vedere atat legea tarilor in conflict cat si legile

personale. (legea tarii a carei cetatenie o au partile sau unde au domiciliul)

La momentul realizarii efectelor rap juridic, daca partile nu isi executa obligatiile in

mod voluntar si e sesizatata instanta, ea va aplica legea statului caruia ii apartine si in caz ca

norma permite va aplica legea straina.

Pentru solutionarea unui rap jur cu elem de extraneitate pot aparea urmatoarele

probleme:

- determinarea legii materiale aplicabile raportului juridic;

- determinarea instantei competente sa solutioneze litigiul;

- determinarea legii de procedura aplicabile;

- detrminarea efectelor hotararii judecatoresti straine;

- determinarea efectelor unui drept dobandit in strainatate.

Obiectul dreptului international privat

Problemele intalnite sunt clasificate international astfel:

1. conflictul de legi;

2. conflictul de jurisdictii;

3. norme privind conditia juridica a strainului.

Conflictul de legi:

EX.: un roman in Spania vatama in accident de circulatie un francez care solicita repararea

prejudiciului in fata instantei franceze.

Pentru a se solutiona litigiul, instanta franceza trebuie sa aleaga intre regulamentele

dreptului francez, spaniol sau roman. Judecatorul nu poate aplica cumulativ mai multe

regulamente. Este necesar sa se stabileasca o metoda de solutionare a conflictelor de legi.

Conflictul de legi = situatia in care raportului juridic cu element de extraneitate ii

sunt susceptibile a i se aplica legi apartinand unor sisteme de drept diferite, avand

legatura cu elementul de extraneitate.

In doctrina exista mai multe tipuri de conflicte de legi:

1. in functie de aplicabilitatea in spatiu si timp : forma simpla si forma compusa

Exista mai multe teorii de solutionare a conflictului de legi in timp si spatiu:

- Teoria teritorialitatii drepturilor dobandite: judecatorul nu poate sanctiona legea straina

care are forta obligatorie in tara sa, ci sanctioneaza dreptul dobandit in temeiul legii straine.

- Teoria potrivit careia la baza solutionarii conflictului de legi in timp stau normele dreptului

international privat.

2. in functie de sistemul de drept competent a reglementa normele cu element de extraneitate

distingem conflictul pozitiv de legi si conflictul negativ.3. in functie de nivelul unde apare distingem intre conflicte propriu-zise si conflicte aparente.

7/29/2019 DIP C1

5/37

5

4. in functie de situatii speciale de pot declansa conflictele de legi pot exista conflicte de legi

in cazul statului nerecunoscut si conflicte interpersonale.

Curs 2

Cetatenia

Este institutia de drept ce cuprinde ansamblul normelor cu privire la legatura politicasi juridica dintre o persoana fizica si un stat in temeiul careia persoana fizica, in calitate decetatean, este titulara unor drepturi si obligatii care constituie statutul ori conditia sa

juridica. Cetatenia constituie un criteriu pentru determinarea legii competente, aplicabile inmateria starii si capacitatii persoanei fizice.

Exprima aparteneta unei persoane la stat. Este si o institutie de drept public. Atattimp cat lipseste elementul de extraneitate regimul dreptului intern rezolva problemele

private, insa daca apare un element de extraneitate trebuie sa se recurga la solutia oferita dedrept international privat.

Cele mai frecvente sunt problemele privind cetatenia straina, domiciliul ori sediulsocial pe teritoriul unui stat strain, casatoria sau executarea contractelor in afara frontierelornationale precum si situatia unui bun aflat in strainatate.

Din domeniul DIP fac parte:- conflictele de legi;- conflictele de jurisdictie;- conditia juridica a strainilor;- cetatenia.

Datorita relatiilor de interdependenta dintre ramurile unui sistem de drept national,anumite institutii juridice pot fi incluse in 2 sau mai multe ramuri de drept, fiecare analizandinstitutia intr-un mod specific ei.

La ora actuala cateva milioane de romani lucreaza in strainatate, in tari din UE si totmai multi straini vin in Romania, unde divortul, casatoria, filiatia, regimul matrimonial,succesoral capata caracter international. Raporturile economice dau nastere la numeroasecontracte internationale, deci vor exista in diferite domenii norme comunitare valabile in 27de state membre, probleme specifice DIP.

Art 2568 NCC legea nationala este legea statului a carui cetatenie o are pers fizicasau legea statului a carei nationalitate o are pers juridica. Alin. 2 daca pers are mai multe

cetatenii se aplica legea aceluia dintre state a carui cetatenie o are si de care este cla maistrans legata, in special prin resedinta sa obisnuita.

Pt pers care nu au nicio cetatenie, trimiterea la legea nationala e inteleasa ca fiindlegea statului unde isi are resedinta obisnuita. Acestea sunt aplicabile si in cazul refugiatilor.Determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carei cetatenie seinvoca.

Izvoarele DIP

Notiunea de izvoare de drept exprima intr-o formulare generala formele de

exprimare ale normelor juridice in cadrul unui sistem de drept in diferite epoci si tari.

7/29/2019 DIP C1

6/37

6

Se face distinctie intre izvoarele materiale (faptele sociale si factorii careconfigureaza si duc la aparitia normelor de drept) si izvoarele formale (mijloace cu ajutorulcarora se exprima izvoarele materiale, forma pe care o imbraca dreptul in ansamblulnormelor sale).

In doctrina se fac diferite clasificari a izvoarelor scrise si nescrise care intereseaza mai

putin DIP.Dreptul international privat are izvoare interne si internationale.

1. Izvoarele interne:Legea e izv principal in ceea ce priveste cetatenia si conditia juridica a strainilor, dar siin ceea ce priveste conflictele de legi si conflictul de jurisdictie.In Romania, actele specifice sunt:

- N cod civ;- L105/92;- OUG 119/06 priv unele masuri necesare de la data aderarii la UE;- L203/99 priv permisele de munca;

- OUG 194/2002 priv regimul juridic al strainilor.Actele normative specifice: Constitutia (art 5, 16, 17, 18, 25), art 2568 Cod civ,

L119/96 privind actele de stare civ.Jurisprudenta: hot judecatoresti definitive pot deveni obligatorii in solutionarea unor

cauze similare si viitoare, formandu-se in felul acesta o practica judecatoreasca. In doctrinaromaneasca, dar si straina se admite ca practica jud nu este izv de drept.

In art 3 VCC este interzis judecatorului a se pronunta in hotararile pe care le da pecale de dispozitii generale si reglementare.

Doctrina romaneasca nu admite ca izv de drept, jurisprudenta avand urmatoarelefundamente la baza:

- principiul separatiei puterilor in stat art 41 (1) Constitutia Ro, art 124 (3)- principiul independentei judecatorilor art 315(2)CPCiv- hotararile instantei de recurs sunt obligatorii pentru judecarea fondului.

Judecatorul care refuza sa judece sub cuvant ca legea nu prevede, e intunecata, nu eindestulatoare, va putea fi socotit culpabil de denegare de dreptate. Referitor la autoritateade lucru judecat, aceasta este relativa 126(3) Constitutia Ro.

Decizia 93/2000 M.Of. 444/8sept2000 Curtea Costitutionala s-a pronuntat in sensulca solutiile interpretative date in recursul in interesul legii, numite dezlegari in drept nu pot ficonsiderate izv de drept.

Practica arbitrala nu e izv de drept international privat.

2. Izvoarele internationale:- tratatul international: act juridic bilateral/multilateral incheiat intre state, intre acestea sialte subiecte de drept international.

Exista 3 categorii de tratate:a) tratate privind regimuri uniforme de drept substantial din diferite domenii (dr propintelectuale, navigatia aeriana, maritima)b) conventia europeana a drepturilor omului (CEDO) a intrat in vigoare la 3 septembrie 1950.Contine protocoale: Protocolul care interzice statelor semnatare pedeapsa cu moartea.Romania a ratificat conventia la 20 iunie 1994. Normele conventiei au prioritate fata de

normele de drept intern. Potriv art 4 drepturile si libertatile persoanei vor fi aplicate inconformitate cu Conventia Europeana. Potrivit art. 5- aplicare prioritara a dr. UE.

7/29/2019 DIP C1

7/37

7

c) conventii privind unificarea regulilor conflictului de legi. Maxime: lex rei site, locus regitactum, lex fori, lex locis. Dau impresia ca ne aflam in fata unor principii unanim admise dedrept international privat, dar nu e asa.

In 1950, 3 comunitati de state bazate pe puterea lor economica infiinteazacomunitatea europeana la 25 martie, Roma. Un pas important l-a constituit infiintarea UE

prin tratatul de la Maastricht din feb 1992.

-cutuma internationala si uzantele comerciale internationaleCutuma/obiceiul: regula de conduita ce se formeaza spontan ca urmare a repetariiindelungate. A fost prima forma de exprimare a dreptului si are importanta, aplicandu-se subforma unor clauze internationale.

Uzantele comerciale (art 360(1) CPCiv)

Conflictele de legi

Exista conflicte de legi atunci cand o relatie privata internationala are legatura cu maimulte sisteme de drept nationale. Cunoasterea, apartenenta si dezvoltarea normelor dedrept international privat prezinta o importanta deosebita.Evolutia istorica a conflictelor de legi:- in antichitate;- in perioada statului cetate;- imperiul mediteranian;- imperiul bizantin;- Evul Mediu, cu trimitere la metoda din scolile respective: scoala statutarilor italieni, scoalaglasatorilor, scoala italiana a statutelor.

Scoala glasatorilor a admis posibilitatea conflictului de legi, aplicarii dreptului strainde o instanta straina, sistem de solutionare a conflictelor de legi, de aplicare a statutelor.Apar primele categorii de conflicte ale dreptului international privat, distinctia dintreprocedura supusa lex fori si procedura de fond supusa legi locale. Intre statutele delictelor sicele ale contractelor au fost folosite puncte de legatura: lex rei site, locus regit actum.

Scoala franceza a statutelor si scoala olandeza din Evul Mediu au contribuit ladezvoltarea DIP.

Perioada moderna e determinanta pentru conturarea statului modern.In codurile civile promulgate au fost inserate texte( norme de siguranta si politie), de

ex. faptul ca asupra imobilelor indiferent daca cetateanul era strain/autohton se aplica legea

teritoriala. Cum normele de drept international privat erau incomplete s-a facut trimitere lajurisprudenta, dar si la doctrina.Perioada contemporana e determinata de o dezvoltare a DIP prin conventii

internationale, prin aparitia comunitatii europene, prin cresterea interventiei statului inrelatiile internationale, pt a proteja partea mai slaba indiferent de legea desemnata deregula de conflict. S-au dezvoltat o serie de metode ce au dus la solutionarea conflictului delegi metoda indirecta de solutionare a cpnflictului de legi.

Prezentarea regulilor de conflict:

- normele de DIP sunt specifice fiecarui sist de drept diferentiindu-se de la un stat la altul in

functie de alti factori ce tin de influentele sociale, politice si economice.- trasaturile regulii de conflict sunt acelea conform carora regula de conflict este:

7/29/2019 DIP C1

8/37

8

1. indirecta, in opozitie cu alte metode de dip nu se prevede in mod special solutia dedrept intr-un caz.Se ia in considerare intr-un raport de dip pentru a determina legea aplicabila.Exmplu: 2 rezidenti greci se casatoresc in Romania, casatoria civila fiind valabila atattimp cat statul grec recunoaste casatoria. Exista un raport de dip. Trebuie cautat

elem. de extraneitate si legea aplicabila. Trebuie cautat elementul de legatura ptrforma casatoriei care este locul celebrarii, iar regula de conflict care va fi legea tariide celebrare. Codul civil romanesc, care prevede ca o casatorie este valabila subaspecte de fond si forma daca este celebrata de un ofiter de stare civila, nu suntnorme de drept int. si regula de conflict este indirecta.

2. Abstracta: din exemplul mai sus prezentat proba formei casatoriei este reglementatade legea tarii celebrarii casatoriei, locul celebrarii fiind element de legatura, fara adepinde conditiile legii daca sunt capabili, ori de scopul legii- protectia familiei,neavand relevanta daca legea anuleaza/valideaza casatoria.

3. Bilaterala: in localizarea raportului de dip se face o alegere intre legea forului si ceastraina. Regulile de conflict ai rolul de a fixa o situatie juridica in spatiul de actiune aunui sistem de drept.Conflictul de legi in ordinea comunitara a stabilit situatia juridica de frontiera,urmarind realizarea unor piete comune prin inlaturarea discriminarilor, sens in care astabilit prioritatea sa cu respectarea sistemelor de drept nationale.

Regulile de conflict de atunci sunt putine si privesc aspecte regionale. C.E.J. de laLuxembourg are competenta de a controla compatibilitatea dr. comunitar cu principiile dr.int. (principiul nediscriminarii- art. 12 din tratat).

In speta Garcia Alveo autoritatile belgiene au refuzat sa admita ca un minor de

cetatenie belgian si spaniol sa poarte numele tatalui urmat de cel al mamei in dreptulspaniol. C.E.J. a considerat refuzul o discriminare- art.12 si 17 din Tratat privind liberacirculatie a persoanelor, cu aplicarea regulii de conflict belgiene.

Curs 3Punerea in aplicare a regulii de conflict

1 judecatorul national are obligatia de a aplica din oficiu aceasta regula

2 cum va gasi regula de conflict

3 cum va actiona regula de conflict

1 Daca ptr cei obligati de lege sa intocmeasca acte juridice (cum sunt notarii) sau sa deaconsultanta (precum sunt avocatii) aplicarea legii este o regula profesionala, in cazuljudecatorului national se impune in mod firesc intrebarea daca el va avea obligativitateaaplicarii legii din oficiu, adica din proprie initiative, dat fiind ca are de a face cu un conflict dedip.

Nici jurisprudenta si nici doctrina nu au ajuns la un raspuns unitar.Sunt posibile 2situatii:

in cazul in care una din parti invoca intr-un litigiu de drept international privataplicarea legii internationale, iar cealalta lex fori, judecatorul national va stabili pebaza regulii de conflict, legea substantiala aplicabila, motivand alegerea sa.

niciuna din partile litigiului nu invoca aplicarea legii straine

7/29/2019 DIP C1

9/37

9

Jurisprudenta franceza si doctrina au stabilit ca judecatorii trebuie sa aplice din oficiu legeastraina in 2 situatii:

cand partile nu au libertatea de a dispune de dreptul lor in cazul statutului persoaneisi in materia succesorala.

cand regula de conflict e stabilita intr-un tratat conventional, accord.Se impune ca judecatorul national e obligat sa puna in discutia partilor legea aplicabilapentru ca e un litigiu de dr. civil unde orice problema e contencioasa.2 Gasirea regulei conflictuale

Calificarea= operatia de interpretare a notiunii juridice cuprinsa intr-o norma juridicapentru a determina carei categorii/norme ii apartine o stituatie juridica dar si regulaaplicabila in acest litigiu. Calificarea se face in functie de un act, fapt, relatie ori raport juridicpentru a arata categoriile juridica existent intr-un sistem de drept in care se incadreaza, ceeace ii confera semnificatia de act,fapt sau relatii.

Orice instanta juridica sesizata cu solutionarea unui raport cu element deextraneitate va determina care categorie de norme conflictuale se aplica litigiului dedus

judecatii, daca e o problema de stare civila sau contractuala).In dreptului international privat normele sunt grupate pe institutii: ex: institutia

dreptului de proprietate, institutia prescriptiei. Legatura se face prin norme juridice precumdomiciliului, locul incheierii unui act, locul executarii unui contract etc. sub acest aspect estesemnificativ continutul normei juridice. Ex.art 19 din legea 105/1992 referitor la formaincheierii casatoriei- este supusa statului pe teritoriul careia se celebreaza. Potrivit 2568N.C.C Legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are persoana fizica sau legea

statului a carui nationalitate o are persoana juridical.3 Importanta calificarii

Este analizata in doctrina la nivelul celor 2 elemente specifice: continut si legatura.

Calificarile cu privire la notiunea de regim matrimonial, logodna, separate de corp,prescriptie, capacitate procesuala, sunt calificari ale continutului normei conflictuale.Calificarile ce privesc notiunile de domiciliu, locul incheierii actului, locul produceriidelictului, resedinta, lege nationala si altele, sunt calificari ce privesc legatura normelorconflictuale.

Curtea Europeana de Justitie=are competenta de a solutiona recursurile ininterpretarea normelor comunitare, deciziile fiind obligatorii.

In lipsa unei precizari, statele sunt libere sa interpreteze notiunea juridica in limitelebunei credinte si potrivit scopului.

Conflictul de calificari-situatia in care notiunile folosite de normele conflictuale sunt calificate diferit de sistemelede drept care se afla in conflict.Distingem intre:-calificarea primara-se determina legea competenta sa guverneze r.j. cu element deextraneitate.-calificarea secundara-apartine dreptului intern si constra in operatiunea de stabilire asensului normei juridice, a drepturilor si obligatiilor partilorIn functie de caracterul calificarii distingem calificarea legala si calificarea judecatoreasca.

Principiul calificarii Lex Fori(legea instantei sesizate)

7/29/2019 DIP C1

10/37

10

Calificarea lex fori este principala, celelalte calificari fiind secundare:ex: spetamalteza-lex rei site- 2 soti cu domiciliu in Malta vin in Franta unde sotul este proprietarulunui imobil. Dupa decesul sotului, sotia formuleaza o actiune, solicitand o parte din imobiluldobandit in timpul casatoriei. Succesiunea imobiliara este guvernata de lex rei site, dar legeafranceza nu recunoaste un drept sotiei. Regimul matrimonial este supus lex domiciliae de la

data incheierii casatoriei si care recunostea in ambele legi dreptul sotiei de a mosteni pe sot.Deosebirea a constat in calificarea ceruta de sotie, instantafranceza calificand ca un dreptsupus regimului matrimonial, ceea ce a condus la recunoasterea dr sotiei de a-l mosteni pedefunct.

Aplicarea lex fori are unele limitari deoarece raportul juridic cu element deextraneitate presupune un alt sistem legislativ:ex.Spetatestamenul olandezului.Solutii alternative la lex fori: avem lex-cause, calificarea autonoma.

Calificarea in dreptul roman

-art. 3 L. 105/1992, determinarea legii aplicabile depinde de calificarile ce urmeaza a fi date

unei institutii de drept de judecatorul national si trebuie sa ia in considerare calificareajuridica strabilita dupa legea romana.

Potrivit art 159/L105/1992-calificarea unei probleme ca fiind de dreptul material sauprocesual se face dupa legea romana; ca regula generala este lex fori. Prin exceptie,calificarea se face dupa legea straina, dupa tratatele international. Acestea contin normeconflictuale in cazul autonomiei de vointa, clauzele contractuale, retrimiterea, calificareasecundara, etc.Art 2559 N.C.C-retrimitere

Actiunea timpului aspura conflictului de legi

Prin intrarea in vigoare a unei legi noi, aceasta determina raporturile de drept pe carele reglementeaza si le distinge de cele supuse legii vechi. Pentru solutionarea conflictelor delegi indiferent de influenta timpului, aceasta va imbraca 3 forme originale generate deelementele de extraneitate ale relatiei de drept international privat si anume:- schimbarea regulii de confict;-schimbarea legii straine;-conflictul mobil de legi.

Conflictul mobil de legi reprezinta situatia in care un raport juridic cu element deextraneitate e supus succesiv la 2 sisteme de drept diferite datorita schimbarii punctelor delegatura. ex: 2 soti de o anumita cetatenie si-o schimba ulterior.

Conflictul mobil de legi difera de conflictul de legi in timp si spatiu si poate sa apara indomeniile statutului personal, schimbarea cetateniei, statutul real imobiliar, dreptulcreditorului in privinta formei testamentului, dar si in prinvinta persoanei juridice.

In ceea ce priveste solutia conflictului mobil de legi in dreptul international privatmajoritatea autorilor au propus aplicarea dreptului tranzitoriu intern considerand conflictulmobil ca o forma a conflictului de legi in timp.

Potrivit Conventiei de la Haga din 1958 privind transferul proprietatii in cazul vanzariiinternationale de bunuri mobile corporale, in raportul dintre parti proprietatea se transmitepotrivit legii tarii unde se afla bunul la momentul vanzarii.

In dreptul roman solutia conflictului mobil de lege se face dupa regimul tranzitoriu

tinant cont de particularitatile raportul cu element de extraneitate Exemplu art

7/29/2019 DIP C1

11/37

11

15/Ll05/1992 apartenenta unei peroane la o lege nationala, art.25/L105 filiatia copilului, art.40, art. 66, art. 45.

Judecatorul national va lua in considerare numai regulile de conflict prevazute delegea nationala, deoarece fac parte din sistemul de drept national.Art.2580 N.C.C- statutul organic al persoanei juridice este carmuit de legea sa nationala

-statutul organic al sucursalei infiintate de catre persoana juridica intr-o alta tara este supuslegii nationale al statului pe al carui teritoriu isi stabileste sediul.Art 2582 N.C.C- pesoanele juridice straine cu scop lucrativ, valabil constituite in statul a caruinationalitate o au sunt recunoscute de plin drept in Romania.

Exista 2 situatii:

cand este adoptata o regula de conflict ipoteza retrimiterii- recurgerea la regula de conflict este preferabila datorita

repartizarii probei intre sistemele de drept cu ajutorul elementelor de legatura.In dip, retrimiterea presupune un conflict in spatiu al normelor conflictuale.

Rertrimiterea a fost folosita prima data in procesul Forgo( un copil bavarez). Legea bavareza

facea trimitere la legea franceza.

Retrimiterea

Recurgerea la regula de conflict este preferabila deoarece repartizeaza problemeleintr-un sistem de drept cu ajutorul elementelor de legatura.In dreptul international privat institutia retrimiterii reprezinta un conflict in spatiu alnormelor conflictuale.

Termenul a fost folosit pentru prima data intr-o notiune privitoare la procesul FORGO legea bavareza.

Cursul 4Retrimiterea

Institutia retrimiterii - prezinta o importanta deosebita, deoarece nu poate fiinteleasa calificarea unei probleme de drept in sistemul/mecanismul de aplicare a normeiconflictuale romane.Instanta arbitrala/judecatoreasca romana aplica propria norma conflictuala in vedereaindentificarii legii susceptibile de a reglementa pe fond problema raportului juridic cuelemente de extraneitate.

Efectul principal al aplicarii normei conflictuale este determinarea legii straine sau

romane aplicabile raportului juridic cu elemente de extraneitate.Conceptul de lege straina la care face referire art 4 din legea 105/1992 are un

caracter complex in sensul ca inglobeaza atat sistemul de drept strain in integralitatea sainclusiv normele sale conflictuale.

Art 2559 NCC referitor la retrimitere dispune legea straina cuprinde dispozitii de

drept material, inclusiv norme conflictuale cu exceptia unor dispozitii contrare.Alin 2 NCC al aceluiasi text daca legea straina retrimite la dreptul roman sau la

dreptul altui stat se aplica legea romana daca nu se prevede in mod expres altfel.Poate exista si ipoteza in care sistemul de drept strain retrimite prin mecanismul

aplicarii propriilor norme conflictuale la sistemul de drept al instantei sesizate cu

solutionarea unui litigiu de drept civil, civil international sau comercial. Aceasta din urmaipoteza este regula retrimiterii de gradul 1 acceptata de legiuitorul roman.

7/29/2019 DIP C1

12/37

12

Consecinta admiterii retrimiterii de gradul 1 este aplicarea legii romane fonduluiraportului juridic cu elemente de extraneitate sub rezerva inexistentei unei stipulatii specialecontrare.In cazul in care sistemul de drept strain nu accepta aplicarea propriilor norme materiale,retrimiterea poate actiona intr-o dubla directie:

retrimiterea la sistemul de drept al instantei sesizate (retrimiterea de gradul 1) retrimiterea la sistemul de drept al unui stat tert (retrimiterea de gradul 2).

Retrimiterea in sistemul de drept romanesc

In doctrina se admite ca retrimiterea de gradul 1 trebuie admisa in mod obligatoriucand normele noastre de dip permit in unele situatii aplicarea legii straine, iar aceastaretrimite la legea nostra, si daca dreptul nostru admite retrimiterea scopul dreptuluiinternational privat va putea fi realizat intrucat legea straina se declara necompetenta.

Daca legiuitorul nostru admite retrimiterea de gradul 1, atunci cand va interveni

situatia ca legea straina sa coexiste cu mai multe sisteme straine legislative, legea aplicabilase va determina dupa dreptul acelui stat.

Putem intalni retrimiterea in cadrul conventiilor internationale, a conventiilorbilaterale la care Romania este parte (Conventia de la Geneva 1931, Conventia de la Haga1955, Conventia de la Washington 1965).

In situatia in care se admite retrimiterea normele ce sunt aplicabile sunt consideratenu ca fiind elemente de fapt, ci ca fiind elemente de drept.

S-a afirmat in literatura de specialitate si in jurisprudenta ca legea straina aplicabilaunei probleme cu elemente de extraneitate, nu poate avea acelasi regim ca legea nationala.

Prin lege straina se intelege in sens larg, dreptul strain indiferent de izvoarele sale, iar

in sesns restrans se refera la lega propriu-zisa. In dip se are in vedere sensul larg al notiunii.Corecta aplicare a dreptului strain constituie pentru statul forului o obligatie juridica pe careel insusi si-a asumat-o in cadrul unor concepte ale dreptului si in virtutea unor curtoaziiinternationale.

In dreptul nostru se considera ca legea straina se aplica in calitate de element dedrept, prin aplicarea ei de catre instantele romane; legea straina nu-si pierde natura juridicasi ramane un drept strain.

Partile raportului juridic cu elemente de extaneitate au si ele obligatii indeterminarea continutului legii straine, nefiind liberate de rolul activ al instantei. Acesteobligatii ale partilor sunt prevazute in regulile de procedura civila ale curtilor de arbitraj

comercial international .Legea straina este luata in considerare in sistemul de drept romanesc in cazul

chestiunilor incidente a invocarii drepturilor dobandite in strainatate sau in porivintaexequatorului (recunoasterea unei hotarari straine).

Reciprocitatea in practica judiciara este ceruta in privinta normelor conflictuale inmateria statutului persoanelor straine fara scop lucrativ, in scutiri de taxe si impozite, desupralegalizare a actelor oficiale, de asistenta juridica gratuita in procesele purtate in fatainstantelor romane, in cazul obligarii depunerii cautiunilor, in cazul recunoasterii hotararilorsi a autoritatii de lucru judecat.Reciprocitatea trebuie prevazuta si de legi speciale.

Proba legii straine

7/29/2019 DIP C1

13/37

13

In dreptul intern se porneste de la prezumtia ca toti cetatenii trebuie sa cunoascalegea, normele juridice neconstituind obiect de proba pe care se presupune ca le cunoaste.

Norma juridica nu este obiect de proba. Fac obiectul probei numai faptelegeneratoare de drepturi si obligatii.

In cazul legii straine ea trebuie cunoscuta pentru a putea fi aplicata, de aceea sarcinaprobei e impartita intre judecator si parti. In situatia in care aplicarea dreptului strain esteobligatorie, instanta va ordona toate masurile pentru a afla continutul legii straine. Estecunoscut in dreptul romanesc faptul ca legea straina este element de drept, iar instantatrebuie sa dispuna din oficiu masuri pentru stabilirea continutului ei.

Se poate solicita sprijinul autoritatilor pentru a cere relatii cu privire la legeaaplicabila. Legea 189/2003 privind asistenta juridica internationala in materie civila sicomerciala reglementeaza o procedura de obtinere a informatiilor asupra dreptului strain.

De asemenea, Conferinta Europeana de la Londra 7 iunie 1968 stipuleaza cajudecatorul dintr-un stat contractant poate cere informatii autoritatii altui stat contractant a

carui lege este desemnata prin regula de conflict.Daca nu se poate stabili continutul legii straine avem mai multe solutii: respingerea

actiunii, aplicarea altei legi straine asemanatoare, aplicarea principiilor fundamentalecomune tuturor tarilor s.a.m.d.

Litigiul nu ar putea ramane nesolutionat pentru ca judecatorul ar putea fi gasitculpabil de denegare de dreptate.

Potrivit art. 7 din legea 105/1992 in cazul imposibilitatii de a se putea stabilicontinutul legii straine se aplica legea romana.

Ordinea publica in dreptul international privat

Aplicarea unei legi straine competente potrivit normele conflictuale poate fi refuzatadaca legea straina contravine principiilor fundamentale ale ordinii juridice nationale (lexfori).

Ordinea de drept international privat roman este formata din ansamblul normelorjuridice, a principiilor fundamentale ale statului roman aplicabile in raportul de dip. Ea sematerializeaza prin exceptia de ordine publica a dip. Aceasta exceptie este mijlocul deprocedura aplicat de instanta romana pentru a indeparta efectele legii straine, normalcompetente sa se aplice raporturilor de dip daca acestea contravin legislatiei forului sicontravin principiilor fundamentale pe care ea se bazeaza.

Ordinea publica nu se invoca impotriva legii straine competente, ci impotriva aplicariiintr-un caz concret. Judecatorul national nu va putea cenzura legislatia altui stat, ci va putearefuza producerea unor efecte ale legii straine care ar contraveni ordinii juridice locale.

In dreptul intern ordinea publica se bazeaza pe normele imperative ce reglementeazaraporturile juridice de la care partile nu pot deroga prin acte juridice ce contravin normeiaplicabile. De exemplu: capacitatea si starea civila a persoanei sunt reglementate in dreptulintern potrivit normelor imperative de la care partile nu pot deroga, insa in dreptulinternational privat se admite aplicarea legii straine potrivit principiului lex patriae.

In consecinta, sfera notiunii de ordine publica din dreptul intern este mai larga decatin dreptul international privat. Ordinea publica din dreptul intern indica limitele domeniului

liberei initiative juridice a partilor, pe cand ordinea publica in dreptul international privatindica limitele aplicarii legii straine.

7/29/2019 DIP C1

14/37

14

Caracterele juridice ale ordinii publice de dip

1. caracterul national datorita faptului ca ordinea publica se interpreteaza conformprincipiului lex fori.

2. caracterul actual in sensul ca instanta trebuie sa se raporteze la continutul ordiniipublice din momentul pronuntarii hotararii (nu a incheierii actului juridic) sau dinmomentul cand hotararea straina a carei recunoastere se solicita a fost pronuntataintr-o alta tara sub incidenta altui sistem de drept.

3. caracterul de exceptie: dreptul strain normal competent trebuie sa se apliceraportului juridic cu element de extraneitate.

Trasaturile oridinii publice in dip

- caracterul coercitiv este lasata la aprecierea judecatorului aplicarea/neaplicarea

legii straine de la un caz la altul dupa cum contravene sau nu principiilor de drept ale statului

instantei sesizate.

- caracterul diferentiat: ordinea publica difera de la o tara la alta in functie de valorile

protejate prin principiile fundamentale de drept ale tarii forului (lex fori).

Ordinea publica in diferite sisteme de drept

In sistemul de drept englez exceptia de ordine publica de dip poate fi ridicata in

anumite situatii: cand legea straina contravine moralei, adduce prejudicii, respinge comertul,

contravine conceptiei engleze privind intretinera copilului.

Doctrina franceza a stabilit ca exceptia de ordine publica poate fi aplicata atunci cand

relatia internationala privata a fost creata in Franta, atentatul adus principiilor de drept este

socant., daca judecatorul francez trebuie sa creeze dreptul, sa pronunte o adoptie

internationala, sa aprecieze valabilitatea casatoriei celebrata in Franta.

Exceptie de ordine publica privind proximitatea in Franta.

Efectele invocarii ordinii publice in dip

Invocarea exceptiei poate genera efecte diferite:

1. cand este vorba de creare de drepturi: ordinea publica are efect negativ. Legeastraina este inlaturata, iar raportul juridic nu se poate naste. Exemplu: un pact asupraunei succesiuni viitoare permis de legea partilor, si interzis de legea locului.

2. Cand este vorba de drepturi dobandite efect atenuant.Efectele invocarii ordinii publice intr-o tara straina nu se produc datorita autoritatii

acesteia intr-o alta tara, ci ordinea publica a acesteia din urma permit mentinerea efectelor.

7/29/2019 DIP C1

15/37

15

Frauda la lege in drept international privat

Speta:Beauffremonde: Printesa de Bauffremont, cetatean francez, dorea sa obtinadivortul pentru a se casatori cu printul Bibescu. Intrucat in acele vremuri legea francezainterzicea divortul, ea si-a schimbat cetatenia. Devenind cetatean al unui ducat german, a

divortat si apoi s-a recasatorit la Berlin cu printul Bibescu. Instantele franceze au consideratinsa ca schimbarea cetateniei s-a facut in frauda legii franceze si, in consecinta, au constatatnulitatea divortului si a casatoriei subsecvente.

Casatoria, divortul si cetatenia au ramas fara efecte in Franta.Rezulta deci ca frauda legii nu se produce doar in dreptul intern, ci si in dreptul

international privat fiind o operatiune prin care partile cauta sa beneficieze de uneledispozitii favorabile lor, incalcand dispozitiile legii nefavorabile.

Frauda legii poate intervine in:1. statutul persoanei - in acest caz prin schimbarea cetateniei sau domiciliului (se

determina schimbarea competentei instantei judecatoresti.

Speta Bertola: 2 cetateni italieni domiciliati in Romania, au cerut divortul in fata instanteiromane care a respins actiunea, deoarece legea italiana nu permitea divortul. Au facut

demersuri pentru a deveni apatrizi si au cerut divortul; acesta a fost admis si astfel au

fraudat casatoria.

Speta Mihailescu: O ramanca a nascut in Franta un copil din afara casatoriei. Actiunea in

stabilirea paternitatii permisa de legea straina, dar interzisa de legea romana a fost respinsa.

Mama a obtinut cetatenia franceza, iar actiunea ia fost admisa, astfel fraudand legea

romana.

2. in material bunurilor mobile (se schimba locatia bunurilor pentru a fi aplicata lex loci).3. forma actului juridic.4. succesiunile (prin schimbarea cetateniei).5. persoanele juridice.

Conditiile fraudei la lege

Trebuiesc intrunite cumulativ anumite conditii:

1.

sa existe un acord de vointa al partilor pentru incheierea unui raport juridic.2. partile sa utilizeze mijloace licite prin care se ajunge la ocolirea legii, sanctiuneafraudei la lege are caracter subsidiar si intervine cand nu exista un alt mod de asanctiona un act facut in dispretul legii.

3. sa existe intentia frauduloasa a partilor care sa fi creat conditiile de fraudare alegii competente.

4. sa se ajunga la un rezultat illicit.Sanctiunea fraudei la lege

In dreptul international privat frauda legii nu trebuie sa ramana nesanctionata, ci sa dea

expresie caracterului imperativ a normelor conflictuale a forului care nu pot fi lasate la

discretia partilor.

7/29/2019 DIP C1

16/37

16

Parerile in literature de specialitate sunt impartite, majoritatea autorilor admit

necesitatea sanctionarii fraudei la lege. In dreptul romanesc aplicarea legii straine e

inlaturata: art 8 din legea 105/1992, art 168 din legea 105/1992- recunoasterea unei hotarari

straine refuzata ca fiind rezultatul unei fraude.

Compararea fraudei la lege cu alte institutii

Frauda la lege si exceptia de ordine publica

Frauda la lege si abuzul de drept.

Frauda la lege si simulatia.

Curs 5

Conditia juridica a strainului

Potrivit art.1 din decl univ a dr omului, termenul de strain se aplica oricaruia care nuposedanationalitateastatului in care se gaseste( au drepturi si oblig mai putine decatcetatenii in cauza).

Strainul este persoana care nu are cetatenia statului pe teritoriul caruia se afla.Art. 4 OUG 194/ 2002 privind regimul juridic al starinilor in Romania contine o serie

de definitii reprezentand sub aspect juridic calificari legale ale notiunilor respective. Aste>a) strain= pers. care nu are cetatenie romana sau a UEb) apatrid= strainul care nu are cetateniec) rezident= strainul titular al unui permis de sedere permanentad) sponsor= strainul cu sedere legala pe teritoriul Ro care depunde cerere pentrurentregirea familiei.

Sponsorizarea reprezinta actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire latransferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare.

Statutul apatridului e reglementat si de Conventia de la New York 1954.Art. 18 Constitutie: cetateniistraini si apatrizii se bucura de drepturile si libertatile

garantate de Constitutie si legi.

Conditia juridica a strainului si conflictul de legi

E instituita de statul de resedinta al strainului avand un caracter unilateral insa existasi posibilitatea incheierii de conventii internationale referitoare la regimul juridic al strainuluiceea ce ii confera un caracter bilateral.

Exista o legatura dar si o delimitare intre conditia juridica a strainului si conflictul delegi. Delimitarea se regaseste mai ales in domeniul starii civile si capacitatii persoanei si seconcretizeaza sub 2 modalitati:1) Normele care reglementeaza conditia juridica a strainului sunt norme de drept material, intimp ce normele care reglementeaza conflictele de legi au caracter conflictual.2) Conditia juridica a trainului are in vedere capacitatea de olosinta a persoanei, iar conflictulde legi are in vedere capacitatea de exercitiu.

Datorita interdependentei dintre cele 2 institutii se pune problema ordinii in careintervin precum si a legii aplicabile. Conditia juridica e preferabila conflictului de legi.

Problema legii aplicabile implica dreptul suveran al fiecarui stat de a reglementa conditiajuridica a strainilor pe teritoriul sau.

7/29/2019 DIP C1

17/37

17

Formele conditiei juridice a strainilor

Regimurile aplicabile strainilorregimul national prin care strainilor li se acorda in principiu drepturile de care beneficiaza si

cetatenii satului respectiv, cu exceptia dr. politice.1. Regimul tratamentului minim reciproc2. Regimul bazat pe clauza natiounii celei mai favorizate > strainilor le sunt

recunoscute drepturi cel putin egale cu ale cetatenilor unui stat tert. Presupuneintotdeauna o conventie internationala prin care ea a fost acordata. Domeniilecomert, transport international, dr. si oblig. Persoane fizice si juridice.

3. Regimul special: strainii au drepturi ce le sunt conferite printr-un tratatinternational sau legi speciale.

4. Regimul mixt : combinarea regimului national cu cel al clauzei natiunii celei maifavorizate.

Regimul juridic al strainilor in Ro

Regimul juridic al strainilor in Ro reprezinta o problema de drept intern, fiindguvernata de norme materiale ori de aplicatie imediata care exclud conflictul de legi, in timpce conditia juridica a strainului e o institutie specifica DIP. Desi se intregeste cu norme ce nuapartin sferei dreptului privat ci unor ramuri de drept public, nu poate fi pusa la indoialaapartenenta sa la Dip.In present intr-un nr mare de state reg jur al strainilor este cel national si nediscriminatoriucu strainii cetateni ai altor state.

Indiferent de egimul juridic al strainilor pe teritoriul unui stat, acestia au obligatia dea respecta actele normative in vigoare, obligatia de loialitate fata de tara care i-a primit.

Aceasta problema e serioasa, expulzarile nejustificate ori intarzierea ar putea fiinterpretate drept acte ostile.iul gen e dat de OUG 194/2002Art.18 din constitutie garanteaza protectia generala a drepturilor si obligatiilor lor. se

Drepturile strainilor in RO*(art 22-25 constitutie)

- Protectia generala a persoanei si averilor.- dreptul de a se deplasa liber si de a-si stabili oriune resedinta- dreptul de a reintra in tara pe durata valabilitatii permisului de sedere

- dreptul de a solicita inscrierea corecta a datelor personale in documentele eliberate deautoritatea pt straini- dreptul de a beneicia de instruire

Obligatiile strainilor in Ro*art.4 OUG 194/2002)

1. sa respecte legislatia Ro2. sa nu organizeze partide politice3. sa nu ocupe ffunctii si demnitati publice4. nu pot organiza sau participa la maniestatii care adic atingere ordinii publica sau

sigurantei nationale

5.

nu pot finanta partine sau organizatii sau maniestatii care adu atingere siguranteinationale

7/29/2019 DIP C1

18/37

18

6. sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dr. de a intra pe teritoriul Ro.7. Obligatia de ase supune controlului de trecere si controlului org competente.

Intrarea strainilor in Ro

Este libera dar si conditionata de obtinerea unui vize.exista situatii cand nu se cere

viza, cand exista acorduri in acest sens.Art. 11 Legea 123/2001 : viza rom. Poate fi refuzata cand:

1. solicitantul a fost expulzat, returnat, I s-a intrerupt sau ridicat dr. de sedere in Ro saua fost declarat indizerabi

2. a savarsit o infractiune in perioada sederii in Ro ori a incalcat reglementarile vamalesau pe cele referitoare la trecerea frontierei

3. a desfasurat activitati ce pun in pericol siguranta nationala, ordinea si morala publica,dr. si libertatile cetatenesti.

4. Solicitantul vrea sa tranziteze tara dar nu are viza de intrare5. Solicitantul nu face dovada ca are mijloace de intretinere pe timpul sederii in Ro6. Sufera de boli care pun in pericol sanatatea publica7. A introdus si alti straini ilegalViza de transit este viza care permite unui strain sa tranziteze teritoriul romaniei. E

eliberata pt 1 sau 2 tranzite fara sa depaseasca 5 zile.viza de transit aeroportual eobligatorie.

Viza de sedere poate fi

scurta : permite sa solicite intrarea pe teritoriul romaniei pt alte motive decatimigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte nu mai mult de 90 de zile in 6luni ; Viza de scurta sedere se poate acorda in urm. Scopuri: misiuni, turism,afaceri, transport, cultural, tratament medical

lunga: mai mult de 90 de zile.intregirea fam, acte religioase, umanitare.Viza diplomatica si de serviciu: celor ce detin pasapoarte diplomatice.

Viza colectiva: viza de tranzit.Viza de turism: maxim 30 zile, unui grup intre 5 si 30 pers.

Sederea strainilor in Ro

Se distinge intre sedere temporara si stabilirea domiciliului pe teritoriul Ro. \Duratasederii e limitata la durata vizei. Durata de sedere poate fi prelungita, scurtata, limitata candpriveste apararea sigurantei sociale, a ordinii, sanatatii, moralei.

Strainul care doreste sa-si stabileasca domiciliul trebuie sa faca o cerere .. aprobatade Adm. Internelor. (art.24 l23/2001)

Obtinerea domiciliului e supusa dispozitiilor generale a C C si este mentinut pana larevocare sau cadn strainul paraseste tara.

Iesirea din tara a strainilor se face pe baza actelor prin trecerea frontierei. Art 29Legea 123/ 2000 stabileste ca strainul nu iese din tara in urm. situatii:

1. nu indeplineste dec. legale la iesirea din tara , este inculpat sau invinuit intr=o cauzapenala

2. se dispune masura interzicerii parasirii localitatii sau tarii3. a fost condamnat printr-o hot. jud. definitiva si executa o pedeapsa privativa de

libertate4. ??? titlu de calatorii pt persoanele fara cetatenie care nu au domiciliul in Ro

7/29/2019 DIP C1

19/37

19

5. -Documente ce le trebuie strainilor |> pasaport (apatrizi) .. precum si pt strainii carenu poseda pasaport national si din motive obiective nu pot obtine un asemeneadocument de la Aut. Diplomatica

Potrivit OUG 194/2002 impotriva strainilor a caror sedere pe teritoriul Ro e demonstratailegala, al caror drept de sedere a fost anulat, precum si celor carora li s-a refuzat dreptul de

sedere Of. Rom. de imigrare poate dispune masura returnarii de pe teritoriul Ro.Aceasta masura se face cu ratificarea hotararii pronuntata de instantele de judecata

printr-o decizie de returnare. Ac. decizie se redacteaza in 2 exeplare, fiecare in lb. rom.si o lb. de circulatie internationala.

Doc. da posibilitatea strainului sa paraseasca tara neinsotit in termen de 5 zile pentrustrainul caruia i-a fost anulata sau revocata sau pt solicitantii de azil carora li s-a finalizatprocedura.

Aceste termene curg de la data la care decizia de returnare i-a fost adusa lacunostinta strainului. Decizia poate fi contestata in termen de 10 zile la Curtea de Apel Buc,iar in cazul in care aceasta a fost emisa de Oficilul pt emigrari sau la Curtea de Apel se afla

formatiunea territorial, care a emis decizia de returnare . Instanta solutioneaza cererea intermen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hot. Este irevocabila.

Legea prevede unele masuri de indepartare a strainilor: declararea indezirabilului,sub escorta, expulzarea strainilor, repatrierea voluntara, umanitara asistata.

Expulzarea= masura care se dispune asupra unor straini ca au desfasurt/ desfasoara/exista indicii temeinice a unor activitati ce pun in pericol siguranta nastionala.

Se dispune de Curtea de Apel Buc la sesizarea procurorului anume desemnat deParchetul de pe langa Trib Buc in camera de consiliu cu citarea partilor , escortarea strainuluipana in tara de origine.

Curs 6Expulzarea strainului

Expulzarea strainului consta in indepartarea silita a infractorului strain de pe teritoriulRomaniei cu consecinta reintoarcerii pe teritoriul tarii sale cat timp se afla sub aplicareamasurii de siguranta. Masura expulzarii poate fi dispusa in conditiile CP,CPP.

Dreptul de sedere al strainului inceteaza de drept la data cand a fost dispusa masuraexpulzarii. Instanta poate dispune ca strainul sa fie luat in custodie publica pana laefectuarea expulzarii fara ca aceasta masura sa depaseasca 2 ani. Expulzarea se face deregula catre tara a carui cetatean este, ori daca nu are cetatenie catre tara unde isi aredomiciliul.

In orice situatie se face:1. cu o destinatie precisa si nu doar cu o scoatere din tara, in afara granitelor;2. cauza o constituie starea de pericol pe care o prezinta cetateanul strain sau fara

cetatenie care a savarsit o infractiune ce se judeca de instantele romane3. masura de siguranta a expulzarii este reglementata de regimul de drept al fiecarui

stat din condiderente de ordin economic sau politic.4. In dreptul international public expulzarea reprezinta acel act prin care un stat oblige

un strain sa paraseasca intr-un timp determinat/imediat teritoriul sau cu interdictiade a mai reveni. Statul care adopta aceasta masura nu e obligata sa dea explicatii inlegatura cu motivele luarii hotararii de expulzare. In practica international exista

cutuma de a anunta organelle statului, motivele pentru care e obligat sa paraseascatara.

7/29/2019 DIP C1

20/37

20

Se sustine ca nu e o sanctiune penala ci una de tip administrativ, drepturile patrimonoaleale celui expulzat raman sub protectia dispozitiilor care reglemeteaza regimul strainilor.

Masura nu poate fi luata atunci cand exista temeiuri justificate ca viata e pusa in pericolori ca va fi supus la tortura, tratamente inumane/degradante.

Extradarea

Desi nu e prevazuta de OUG 194/2002 si desi e o institutie specifica dreptului penal,trebuie sa amintim ca masura extradarii este un mijloc specific de indepartare a strainilor depe teritoriul Romaniei.

Nici CP si nici Constitutia nu defineste institutia extradarii, rolul revenind doctrinei.Astfel a fost definite ca fiind un act bilateral intre 2 state in baza caruia unui stat pe teritoriulcaruia s-a refugiat un infractor sau un condamnat il preda la cerere altui stat pentru a fi

judecat sau pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat. S-a mai sustinut ca este oinstitutie juridica atat a dreptului intern cat si a dreptului international privat, prin care

persoanele vinovate de savarsirea unor infractiuni internationale sunt predate statelorindreptatite a le judeca ori condamna sau oblige sa execute pedeapsa la care a fostcondamnat.

Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati in baza unei conventii internationale sau inconditii de recuprocitate. Extradarea este consecinta principiului teritorialitatii legii penale sise bazeaza pe colaborarea internationala in ceea ce priveste asistenta juridica intre state.

A fost cunoscuta din cele mai vechi timpuri:1. cerere pentru extradarea unor straini refugiati in tara Moldovei a fost formulata de

un principe strain catre Stefan cel Mare si a fost consemnata in 1498 in cronici.2. In Romania a fost reglemetata in Constitutia Principatelor romane in timpul lui Cuza (

CP 1936, 1iunie 1969, actualul cod penal). A fost adoptata L 4/1971-act normativabrogat prin L 296/2001- abrogat de L 302/2004 privind cooperarea judiciarainternationala in materie penala.

3. Legea 302/2004 cuprinde dispozitii referitoare la extradare, predarea persoanei inbaza mandatului european de arestare, transferul de procedure in materie penala,recunoasterea si executarea hotararilor, asistenta judiciara in materie penala si alteforme de cooperare judiciara. Legea defineste conditiile extradarii persoanei,procedura extradarii, conditiile privitoare la fapta, principiile aplicate, remiterea deobiect, ordinea de preferinta etc.

4. Pot fi extradate din Romania la cererea unui stat strain, persoanele aflate pe teritoriulsau care sunt urmarite penal sau care sunt trimise in judecata pentru savarsirea uneiinfractiuni sau sunt cautate in privinta executarii unei pedepse sau unei masuri desiguranta in statul solicitant.

5. Art. 24 din L 302/2004 nu pot fi extradati din Romania cetatenii romani cu anumiteexceptii, persoanele straine carora li s-a acordat drept de azil in Romania, persoanelecare se bucura de imunitate de jurisdictie in limitele stabilite prin conventie,persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii ca parti in fata uneiautoritati romane solicitante in limitele imunitatii conferite de conventiiinternational.

Cetatenii romani pot fi extradati din Romania in urmatoarele conditii:1. Domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data cererii de extradare;

7/29/2019 DIP C1

21/37

21

2. Are si cetatenia statului solicitant;3. A comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al U.E daca statul solicitant

este membru U.E4. La p. 1 si 2 se adauga si conditia suplimentara ca statul solicitant sa dea asigurari

apreciate ca suficiente ca in cazul unei condamnari la o pedeapsa privativa de

libertate printr-o hotarare definitiva, persoana extradata va fi transferata in vedereaexecutarii pedepsei in Romania

5. Mai pot fi extradati si pe baza tratatelor bilaterale pe baza de reciprocitate.In scopul indeplinirii acestor conditii Ministerul Justitiei poate solicita prezentarea unui

act emis de autoritatea competenta a statului solicitant.

Refuzul extrdarii

Extradarea va fi obligatoriu refuzata daca:1. Nu a fost respectat dreptul la un process echitabil in sensul CEDO (art.6)

incheiata la 4 noi 1950 si ratificata;2. Exista motive serioase sa se creda ca extradarea este solicitata in scopul

urmaririi unei persoane pe motive de sex, rasa, nationalitate, apartenenta laun grup social.

3. Situatia persoanei risca sa se agraveze din motivele enuntate mai sus4. Cererea este formulate intr-o cauza aflata pe rolul unor Tribunale

extraordinare, altele decat cele constituite prin instrumentele internationalesau in vederea executarii unei pedepse aplicate de un astfel de Tribunal.

5. Se refera la o infractiune de natura politica sau conexa unei infractiunipolitice.

6. Se refera la o infractiune militara care sa nu constituie infractiune de dreptcomun.

Nu sunt considerate infractiuni de natura politica:1. Atentatele la viata unui sef de stat sau la viata unui membru al familiei sale:2. Crimele impotriva umanitatii prevazute de Conventia pentru prevenirea si reprimarea

crimei de genocid(1948 noi), cele prevazute de art. 50 din Conventia de la Geneva,de Conventia impotriva torturii sau tratamentelor inumane ori degradante adoptatain ian 1984.

Luarea in custodie publica

Este o masura de restrangere temporara, de limitare a libertatii de miscare pe teritoriulRomaniei dispusa de magistrati impotriva strainului care nu a putut fi indepartat sub escortain termenul prevazut de lege, precum si impotriva strainului declarat indezirabil sau cuprivire la care instanta a dispus expulzarea.

In cazul strainilor neexpulzati (nu au putut fi indepartati) sub escorta in termenulprevazut de lege, luarea in custodie publica se dispune de procurorul anumedesemnat din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pe o perioada

de 30 de zile la cererea autoritatilor pentru straini si a formatiunilor/formalitatilorsale teritoriale

7/29/2019 DIP C1

22/37

22

In cazul strainilor cu privire la care s-a dispus expulzarea, instanta poate dispune safie luati in custodie publica in termenul pana la expulzare reglemetat de CPP, fara caperioada sa depaseasca 2 ani.

Luarea in custodie publica a strainilor declarati indezirabili se dispune de instanta dejudecata care a dispus masura declararii ca indezirabili prin hotarare prevazuta in

acest sens. Perioada maxima de luare in custodie publica a strainilor impotriva carora s-a dispus

masura nu poate depasi 6 luni.

Impotriva masurii strainii pot dispune plangere la Curte de Apel Bucuresti in termende 5 zile, fiind obligate sa solutioneze cererea in 3 zile de la primire.

Strainii luati in custodie publica, in 24 h de la primire sunt amprentati si fotografiati sisunt cazati in camere administrative de Oficiul roman pentru emigrari( sunt destinatecazarii temporare).

Regimuri juridice speciale aplicabile strainilor

Potrivit art. 147 din OUG 194/2002, dispozitiilor L 122/2006 privind azilul in Romaniase aplica cu precadere fata de prevederile ordonantei de urgent.

Prevederile OUG 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei acetatenilor statelor membre a U.E si al Spatiului Economic European aprobata de L92/2005 referitoare la membri de familie ai cetatenilor membrii U.E

Persoanele juridice in Dreptul International Privat

Desi legiuitorul nu defineste expres persoana juridical, in legislatia noastra gasimsuficiente elemente pentru a defini persoana juridica.

NCC prevede dispozitii generale privind p.j. in art.187-193, infiintarea persoanei juridicein art. 194-195, capacitatea de folosinta si de exercitiu in art. 205-224, identificareapersoanelor in 225-231 , incetarea in art. 244-251.

In dreptul international privat dispozitiile privind persoana juridical in art. 2580-2584NCC..

Sunt persoane juridice orice organizatie care are organizare de sine statatoare si unpatrimoniu propriu afectat unui anumit scop in acord cu interesul obstesc.

Dobandirea calitatii de persoana juridica genereaza:

Existent unor atribute de identificare Vointa si capacitate Aptitudinea de a participa in nume propriu De asta in justitie ca reclamanta sau ca parata Nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului stabilit prin lege, act de

infiintare sau statut; sunt valabile in mai toate sistemele de drept modern.

Clasificarea persoanelor juridice:

In legislatie si in doctrina exista mai multe criterii pentru clasificarea persoanei juridice

Persoane juridice de drept intern si persoane juridice de drept international Dupa nationalitate

- persoane juridice romane

7/29/2019 DIP C1

23/37

23

-persoane juridice straine

Dupa sediu- cu sediul in Romania-cu sediul in strainatate

Dupa natura drepturilor de proprietate persoanele juridice sunt:-de stat-private-mixte

Dupa natura scopului personele juridice sunt:-cu scop patrimonial-fara scop patrimonial

Potrivit capitalului social persoanele juridice sunt:-cu participare straina-fara participare straina

Determinarea legii aplicabile persoanelor juridice:In functie de felul calificarii si de legea dupa care se face calificarea se determina si

legea care va stabili daca un colectiv organizat are sau nu calitatea de p.j.Dreptul international privat a imbratisat principiul calificarii primare dupa lex fori

confom caruia cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza a fi dataunei institutii de drept / raport juridic se i-a in considerare calificarea juridica.

CURS 7

Persoana juridica

Domeniul de aplicare a legii nationale

Legea statutului organic a persoanei juridice carmuieste capacitatea acestuia, modulde dobanidire si pierdere a capacitatii de.., drepturile si obligatiile ce decurg dincalitatea de asociat, modul de alegere, competentele si functionarea organelor de conducereale persoanei juridice, reprezantarea acesteia, modificarea actelor constitutive, dizolvarea si

lichidarea persoanei juridice.

Recunoasterea persoanei juridice

1. -este admisa de toate statele prin legea nationala si se face numai dacapersoana juridica straina a fost constituita in conformitate cu legea sanationala si nu se opune ordinii publice de drept international privat.

2. -este un act declarativ de drepturi prin care se constata existenta persoaneijuridice si se recunosc extrateritorial efectele existentei ei.

Potrivit legii romane (art. 2582 N.C.C.) persoanele juridice straine cu scop lucrativ,

valabil constituite in statul a carui nationalitatea o au, sunt recunoscute de plin drept inRomania.

7/29/2019 DIP C1

24/37

24

Persoanele juridice fara scop lucrativ pot fi recunoscute pe baza aprobarii Guvernului

prin hotarare judecatoreasca sub conditia reciprocitatii daca sunt valabil constituite in statul

a carei nationalitate o au, iar scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii

sociale si bunelor moravuri din Romania.

Hotararea de recunoastere se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-un ziar

central si este supus apelului n termen de 60 de zile de la data ultimei publicri. Apelul

poate fi exercitat de orice persoan interesat pentru nendeplinirea oricreia dintre

condiiile mai sus precizate.

Recunoaterea persoanelor juridice cu scop lucrativ se produce de plin drept fr a fi

necesare ndeplinirea formalitilor dar aprecierea valabilitii se face cu legea statului a

crui naionalitate o au. Persoanele juridice fr scop lucrativ sunt supuse unor proceduri de

recunoatere. Numai o persoan juridic fr scop lucrativ valabil constituita potrivit legii

statului a carui naionalitate o are poate fi ns recunoscut.

Efectele recunoasterii persoanei juridice straine

O persoan juridic strin care e recunoscut beneficiaz de toate drepturile ce

decurg din legea statutului ei organic n afar de cele pe care statul care face recunoaterea

le refuz prin dispozitiile sale legale. Persoanele juridice straine recunoscute in Romnia isi

desfasoara activitatea pe teritoriul tarii in conditiile stabilite de legea romana referitoare la

exercitarea activitatilor economice, sociale, culturale sau de alta natura.

In ceea ce priveste legea aplicabila fuziunii peroanei juridice (2584 N.C.C.) fuziuneaunei persoane juridice de nationalitate diferit poate fi realizata daca sunt indeplinite

cumulativ conditiile prevazute de legea nationala aplicabile statutului lor organic.

Persoana juridica in ordinea comunitara

ntre statele membre ale U.E. aplicarea regulilor traditionale din dreptul international

provat este atenuata tot mai mult de introducerea unor reguli proprii ordinii juridice

comunitare. Principalul izvor de drept comunitar este dreptul derivat, creat direct prinputerea legislativa sau reglementara recunoscuta instituiilor europene. Cu toate acestea

recurgerea la procedeul cconventiei clasice a ramas practicat in domeniul de competenta

nationala. De altfel, tratatele constitutive ale Comunitatii Europene de la Paris i Roma

acorda statelor membre dreptul sa incheie conventii complementare cata vreme nu se

contravine dreptului convenit in tratate.

Tratatul de la Roma ofera libertate statelor membre sa angajeze negocieri pentru a

asigura recunoasterea reciproca a societatilor, mentinerea personalitatii juridice in caz de

transfer al sediului dintr-o tara in alta si posibilitatea de fuziune a societatilor inmatriculatein statele membre diferite. Pe baza acestor prevederi a fost adoptata Conventia pentru

7/29/2019 DIP C1

25/37

25

recunoasterea reciproca a societatilor din 1968, iar in 1990 a fost constituita Conventia

privind eliminarea dublei impuneri asupra beneficiilor intreprinderilor.

Faptul ca in interiorul statelor Europei coexista 27 de legislatii nationale care

reglementeaza uneori in mod diferit aspecte ale domeniului dreptului international privat

genereaza dificultati de receptare, aplicare, interpretare. Pasii spre evitarea acestor solutii

contradictorii precum si pentru unificarea dreptului de solutionare a conflictului de legi au

fost facuti asupra competentei judiciare si executarea hotararilor in materie civila, in

Conventia de la Roma din 1980.

Norme conflictuale privind starea si

capacitatea persoanei fizice

Raporturile juridice care tin de starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale

persoanei fizice sunt supuse in dreptul international privat legii personale. Exista doua forme

sub care se prezinta legea personala astfel incat statutul personal fie e legat de legislatia

locului de origine-lex patriae, fie de cea a domiciliului lex domiciliae. Sistemele de drept

sunt divizate in functie de punctul de legatura luat in considerare nu insa in mod absolut ci

acordandu-se prioritate uneia dintre legi( cetateniei ori domiciliului).

In literatura de specialitate s-au adus argumente pro si contra ambele sisteme.

Avantajele pentru legea domiciliului sunt:

1. -domiciliul e locul unde se afla locuinta statornica a persoanei2. -stabilirea domiciliului exprima vointa persoanei de a se supune legii acelei tari3. -legea domiciliului e preferabila legii cetateniei deoarece domiciliul e unic4. -legea domiciliului exclude diferenta intre cetateni si straini5. -asigura securitatea creditului6. -favorizeaza asimilarea strainilor7. -legea domiciliului se impune in statele neunitare, federative8. -asigura interesele persoanei, ale tertilor, ale statului pe teritoriul caruia se gaseste

persoana respectiva

Dezavantaje

-domiciliul nu are uneori un caracter relativ

-in unele cazuri, domiciliul e greu de stabilit, din moment ce nu se poate stabili resedinta din

cele 2 sisteme i efectele juridice

In sprijinul legii nationale se invoca mai multe argumente:

7/29/2019 DIP C1

26/37

26

-cetatenia are un caracter stabil mai accentuat dect domiciliul motivat de faptul ca ea se

dobandeste si se pierde in conditii strict reglementate de lege.

-caracterul de certitudine al cetateniei, fiind o stare de drept poate fi dovedit cu documente

oficiale, prezinta mai multa siguranta decat domiciliul care e stare de fapt.

Statutul persoanei fizice in dreptul roman

Starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt carmuite de legea sa

nationala afara numai daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel.

Legea nationala e legea statului a carui cetatenie o are presoana respectiva. Pentru

cetatenii romani, legea nationala este cea romana. Determinarea si proba cetateniei se fac in

conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca. Legea nationala a cetateanuluiroman care potrivit legii straine e considerat ca are o alta cetatenie, e legea romana. Legea

romana se aplica tuturor romanilor, chiar daca au dobandit si o alta cetatenie atata timp cat

ei nu si-au pierdut cetatenia romana in conformitate cu dreptul roman.

Legea privind statutul persoanei fizice in materia dreptului civil carmuieste

urmatoarele institutii juridice: starea civila, capacitatea de folosinta i capacitatea de

exercitiu a persoanei fizice.

Starea civila- reprezinta ansamblul de elemente personale care izvorasc din

acteprecum casatoria, tagada paternitatii i altele si fapte de stare civila: mostenirea sau moartea de care ii leaga anumite efecte juridice

specifice si care servesc pentru identificarea peroanelor in familie si societate.Actele si faptele de stare civila sunt supuse inregistrarii in registrele de stare civila.

Pentru nastere, casatorie si deces se intocmesc acte de nastere, casatorie si decesin sens de instrumentum, de a face dovada unor astfel de imprejurari.

Inregistrarea adoptiei, divortului, schimbarea numelui si prenumelui se face prinmentiune in registrele de stare civila.

Proba starii civile a persoanei se face cu actele de stare civila intocmite sauinscrise in registrele de stare civila in temeiul carora se elibereaza certificatulconstatator al faptului/actului de stare civila. In situatii exceptionale, proba seface prin orice mijloc de proba, atunci cand exista un element de extraneitate(inregistrarea actelor de stare civila ce-i priveste pe straini, apatrizi, romanii aflatiin afara granitelor tarii sau cand are loc in imprejurari diferite).

Actele si faptele de stare civila care privesc persoanele fara cetatenie seinregistreaza a si pentru cetatenii romani. Strainii care se afla pe teritoriul tariinoastre pot alege sa se inregistreze in registrele se stare civila tinute deautoritatile romane sau pot cere inregistrarea in registrele tinute de

reprezentantii lor diplomatici/consulari din tara noastra.

7/29/2019 DIP C1

27/37

27

Intocmirea actelor de stare civila privind cetatenii straini se face la oficiile consulare

de cariera sau la autoritatile competente. Cetatenii romani din strainatate pot solicita

inscrierea in registrele de stare civila de la oficiile diplomatice sau oficiile consulare de

cariera a Romaniei, a certificatelor de stare civila eliberate de autoritatilor straine care ii

priveste, in cazul in care inregistrarea actului sau faptului de stare civila a fost facuta inprealabil la autoritatile din statul in care se afla.

Inscrierea se face cu aprobarea sefilor misiunilor dipomatice sau a oficiilor consulare,

iar refuzul acestora se motiveaza. Autoritatea competenta in materie de evidenta

persoanelor raporteaza misiunilor diplomatice i oficiilor consulare ale Romaniei liste cu

coduri numerice precalculate in vederea inscrierii lor in actele de nastere intocmite si in

certificatele intocmite in baza acestora.

Misiunile diplomatice ale Romaniei trimit prin Ministerul Afacerilor Externe actele din

primul exemplar al actelor din registrul de stare civila pe masura completarii lor la serviciilepublice comunitare a persoanelor, a sectorului 1 al Municipiului Bucureti impreuna cu

documentele primare pe baza carora s-a intocmit actul. Al doilea exemplar al actelor din

registrele de stare civila va fi trimis in 30 de zile de la data cand toate actele au fost

completate la serviciul public local de evidenta a persoanelor al municipiului Bucuresti.

Actele de stare civila ale cetatenilor romani au putere doveditoare in tara, daca sunt

inscrise, transcrise in registrele de stare civila romane. Transcrierea certificatelor si

extraselor de stare civila se efectueaza cu aprobarea primarului unitatii administrativ-

teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului cu avizul prealabil al serviciului publiccomunitar judetean de evidenta a persoanei.

Cetateanul roman este obligat ca in termen de 6 luni de la intoarcerea in tara sau de

la primirea din strainatate a certificatului/extrasului de stare civia sa ceara transcrierea

acestor acte la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria

unitatii administrativ-teritoriale in a carui raza domiciliaza. Daca aceste acte nu contin toate

rubricile prevazute de certificatul de stare civila roman, inregistrarea are loc pe baza

inscrisurilor autentice emise de autoritatile publice competente romane/sau dupa caz

straine care fac dovada datelor ce trebuie inscrise la rubricile respective.

n privinta cetatenilor romani care nu au avut niciodata domiciliul in Romania,

trasncrierea se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipului Bucuresti si cu

preavizul prealabil al Oficiliul general de evidenta a persoanelor municipiului Bucuresti.

Cetatenii romani ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitatile care au

apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state pot solicita intocmirea

actelor de stare civila la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la

primaria unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza isi au domiciliul.

Actele de stare civila privind pe cetatenii romani intocmite de alte autoritati decatromane, pentru a putea fi folosite in Romania cu putere doveditoare trebuie

7/29/2019 DIP C1

28/37

28

transcrise/inscrise in Registrul de stare civila roman. Pentru cetatenii straini cu resedinta in

Romania sau aflate temporar in Romania, transcrierea/inscrierea in Registrele romane e o

facultate si nu o obligatie. Aceasta facultate prezinta importanta in materia divorturilor

intrnationale. Exista exceptii cu privire la cumpararea terenurilor de persoane juridice straine

ce sunt reglementate de Legea 312/2005.

Numele si domiciliul persoanei fizice

Art. 2576 N.C.C., art. 82 NCC

Numele persoanei e carmuit de legea sa nationala. Exista si exceptii:

persoana fara cetatenie, careia ii e aplicata legea domiciliului sau legearesedintei.

Se va face aplicarea legii romane ca legea domiciliului procedandu-se in modsimilar si in stabilirea numelui unui copil gasit pe teritoriul Romaniei.

Dobandirea si modificarea numelui determinata de casatorie, filiatie sau adoptie sunt

supuse legii care guverneaza efectele nepatrimoniale ale actelor instantei asupra numelui.

Tot in domeniul legii personale intra si schimbarea numelui pe cale administrativa

Art.82, art. 89 scimbarea numelui. Stabilirea numelui copilului la nastere e

carmuita la alegere, fie de legea statului a caror cetatenie comuna o au atat parintii cat si

copilul, fie de legea statului unde copilul s-a nascut si locuinta de la nastere. In ceea ce

priveste domiciliul persoanei fizice, dreptul international privat roman nu cuprinde dispozitii

contrare normelor europene, acesta fiind tratat ca un punct de legatura in cadrul normleor

conflictuale. Domiciliul, de drept comun poate fi cunoscut ca domiciliu legal, domiciliu ales.

Cetateanul are dreptul sa-si aleaga sau sa-si schimbe domiciliul in tara sau strainatate

cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege. O persoana nu poate avea decat o resedinta

sau un domiciliu chiar daca detin mai multe locuinte. Domiciliul persoanei fizice in vederea

exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile este unde isi declara ca are locuinta principala.

Aprobarea si revocarea domiciliului pentru straini revine Ministerului de Interne potrivit legii

nr. 123/2001. Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara. Legeaofera partilor posibilitatea sa-si aleaga domiciliullex voluntatis. Reedina va fi considerat

domiciliu cand acesta nu e cunoscut. In lipsa de resedinta, persoana e considerata ca

locuieste la ultimul domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde persoana se

gaseste. Resedinta persoanei fizice straine e supusa regulilor aplicate domiciliului de drept

comun.

Capacitatea persoanei fizice

7/29/2019 DIP C1

29/37

29

Calitatea de subiect de drept a persoanei e strans legata de existenta capacitatii

juridice a persoanei care reprezinta aptitudinea generala si ............... a persoanei de a avea

in conditiile legii drepturi si obligatii posibile in orice domeniu al raporturilor juridice.

Capacitatea persoanei fizice e un domeniu de aplicare a legii naionale; legea reglementeaz

capacitatea de folosin si de exercitiu. Capacitatea de folosinta e supusa legii nationale,determinand inceputul si sfarsitul personalitatii, continutul acestuia ingloband si capacitatea

pesoanei de a incheia acte juridice. Corelativ capacitatii de folosinta exista si inapacitatea de

folosinta care lipseste persoana de posibilitatea de a avea anumite drepturi si obligatii civile.

Incapacitatile sunt supuse unor norme diferite in functie de calificarea care i se

acorda. Au caracter de sanctiune civila, de exp. decaderea din drepturile parintesti supuse

legii nationale persoanelor in cauza. Incapacitatile au caracter de ocrotire: in functie de sfera

pe care actioneaza.

Incapacitatile de folosinta

-relative

-absolute

Capacitatea de exercitiu

Curs 8Casatoria persoanei fizice

Element de baza al familiei, casatoria prezinta mai multe particularitati politice,sociologice, religioase rezultand o mare diversitate de legislatii care adaugate dezvoltariicontemporane, fac din acest element de statut personal un mod prielnic pentruparticularitatea conflictelor de legi.

In literatura de specialitate au fost date definitii casatoriei :1. Este privita ca fiind uniunea liber consimtita, dintre femeie si barbat, incheiata cu

dispozitii legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele

imperative ale legii2. Casatoria reprezinta actul juridic solemn prin care un barbat si o femeie, in scopul

intemeierii unei familii, inheie o uniune careia legile ii reglementeaza in modimperativ conditiile incheierii si desfacerii.

3. Alti autori : un act juridic bilateral prin care viitorii soti consimt in mod liber si pedeplin legal sa se supuna statutului legal al casatoriei

Potrivit art. 259 din NCC, casatoria e uniunea liber consimtita intre un barbat si o

femeie incheiata in conditiile legii. Celebrarea religioasa a casatorii poate fi facuta numai

dupa incheierea casatoriei civile.

Casatoria inceteaza prin decesul sau in temeiul hotararii judecatoresti de declarare amortii unuia dintre soti.

7/29/2019 DIP C1

30/37

30

Pentru incheierea casatoriei sunt necesare urmatoarele conditii legale de fond si deforma, respectiv lipsa impedimentelor la casatorie.

Sunt anumite situatii in care intervine ordinea publica in DIP, de ex: daca s-arnesocoti monogamia casatoriei sau varsta necesara pentru incheierea casatoriei.

In dreptul englez se stabileste ca o casatorie pentru a fi valabila trebuie sa respecte

anumite conditii fara de care casatoria nu s-ar putea incheia : un englez nu se poate casatorisub varsta matrimoniala minima, cu nerespectarea principiului monogamiei, daca intreviitorii soti exista rudenie sau afinitati prohibite de lege, daca nu se tine seama deimpedimentele prevazute de legea straina si care sunt necunoscute legii engleze

Tot in dreptul englez nu se admite fraudarea legii in materie casatoriei.In ceea ce priveste dreptul francez, acesta admite eroarea pentru identitate fizica si

civila ca motiv de nulitate a casatoriei.Conditiile de fond sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la

momentul celebrarii casatoriei. Conditiile de fond cerute pentru incheierea promisiunii decasatorie e determinata de legea nationala a viitorilor soti la data promisiunii. Efectele

incheierii promisiunii sunt guvernate in oridine de legea resedintei obisnuite comune aviitorilor soti la data promisiunii, legea nationala comuna a viitorillor soti cand acestia nu auresedinta obisnuita in acelasi stat, si de legea romana in lipsa legii nationale comune.

Forma incheierii casatoriei e supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza.Casatoria incheiata in fata agentului diplomatic sau functionarului consular al Romaniei instatul in care acesta e acreditat e supusa formalitatilor legii romane. Legea carereglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei siefectelor acestor nulitati.

Efectele casatoriei

O casatorie legal incheiata produce pentru viitorii soti o serie de efecte care au fostimpartite in literatura de specialitate in doua categorii:

1. Efecte cu privire la persoanele sotilor si la raporturile personale intre acestia;2. Efecte cu privire la relatia ce priveste patrimoniul sotilor.

Cu privire la relatiile personale dintre soti, distingem urmatoarele obligatii :1. Obligatii de sprijin moral ;2. Obligatii de fidelitate ;3. Obligatii de coabitare.

Efectele generale ale casatoriei sunt supuse legii resedintei obisnuite comune asotilor, iar in lipsa, legii cetateniei comune a sotilor. In lipsa legii cetateniei comune seapeleaza la legea statului pe teritoriul caruia casatoria a fost celebrata.

Prin exceptie, dreptul sotilor asupra locuintei familiale, precum si regimul unor actejuridice asupra acestei locuintei sunt supuse legii locului unde este situata.

Daca sotii aleg o alta lege aplicabila regimului lor matrimonial, in conformitate cu art.2590 NCC regimul primar va fi cel stabilit de legea determinata potrivit art. 2589 NCC si nude legea pe care ei au ales-o. De exemplu : daca doi soti, cetateni roamani, unul cu resedintain Franta, altul in Italia, aleg ca legea lor aplicabila regimului matrimonial sa fie legeafranceza ca lege a statului pe teritoriul caruia unul dintre soti are resedinta obisnuita in

momentul alegerii conform art. 2590 alin.2 lit a NCC. In temeiul art 2589(2) NCC, regimulprimar e reglementat de legea romana.

7/29/2019 DIP C1

31/37

31

Daca ei achizitioneaza o locuinta familiala in Romania, drepturile sotilor vor fi celeprevazute de legea romana, chiar daca regimul lor matrimonial e guvernat de alta lege.Atunci cand locuinta familiei e situata in Romania, indiferent de legea aplicabila regimuluimatrimonial, atat notiunea de locuinta a familiei, cat si dre pturile sotilor asupra acestuia vorfi stabilite de prevederile art. 321-323 NCC.

Desfacerea casatoriei :

Divortul reprezinta disolutia sau ineficacitatea casatorii survenita in timpul vietii sotilor,survenita din cauza unor motive temeinice imputabile sotilor parati sau sotului parat saudorintei exprimate de ambii soti.

Sotii pot alege de comun acord una dintre urmatoarele legi aplicabile divortului :1. Legea statului pe teritoriul caruia sotii au resedinta obisnuita comuna la data

conventiei de alegere a legii aplicabile.2. Legea statului pe teritoriul caruia sotii au avut ultima resedinta obisnuita comuna

daca cel putin unul dintre ei mai locuieste acolo la data conventiei de algere a legii

aplicabile.3. Legea statului al carui cetatean este unul dintre soti.4. Legea statului pe teritoriul caruia sotii au locuit cel putin 3 ani.5. Legea Romana.

Alegerea legii aplicabile divortului astfel cum a fost stabilita prin NCC este in deplinaconcordanta cu regulamentele Consiliului Europei, 1374/2000 si 2201/2003 privindcompetenta, recunoasterea si executarea hotararii judecatoresti in materia raspunderiiparintesti.

In ceea ce priveste regulamentul Consiliului Europei 2201/2003 acesta se aplica,oricare ar fi nationalitatea instantei materiilor civile privind divortul, separarea de drept si

anularea casatoriei.In sensul acestui regulament :

1. prin instanta judicecatoreasca se intelege toate autoritatile din statele membrecompetente in materiile care intra sub incidenta domeniului de aplicare aprezentului regulament.

2. Prin judecator se intelege judecatorul sau functionarul avand competenteechivalente cu cele ale judecatorului in materiile civile, in care intra judecatoriinationali ai statelor membre ai UE.

3. Prin stat membru se intelege toate statele membre cu exceptia Danemarcei.4. Prin hotarare judecatoreasca se intelege orice hotarare de divort, de separare de

drept sau de anulare a casatoriei, precum si orice hotarare juridica privindraspunderea parinteasca pronuntata de o instanta judecatoareasca a unui statmembru. Se intelege in acelasi timp prin hotarare judecatoareasca decizie, sentinta,ordonanta.

7/29/2019 DIP C1

32/37

32

Curs 9Efectele hotararilor judecatoresti straine

In situatia in care exista o hotarare judecatoareasca straina, aceasta poate fi

recunoscuta si poate produce efecte in Romania, in condtiile prevazute de dispozitiileDreptului International Privat roman.

Termenul hotarare straina se refera l