Dionisie - Romanian Statistical Revie · câteva elemente informative și citate, în-tr-o formă...

Ion Ionescu de la Brad

Dionisie Pop Marţian

Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti

N. Georgescu - Roegen

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

1



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

2



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

3

CUPRINS

Dionisie Pop-Marţian ............................................................................................................................. 3

Ion Ionescu de la Brad ........................................................................................................................... 4

Leonida Colescu .................................................................................................................................... 5

Dimitrie Gusti .......................................................................................................................................... 6

Virgil Madgearu ...................................................................................................................................... 7

Sabin Manuilă ......................................................................................................................................... 8

Octav Onicescu ...................................................................................................................................... 9

Nicolae Georgescu - Roegen ..............................................................................................................10

Gheorghe Mihoc ...................................................................................................................................11

Anton Golopenţia .................................................................................................................................12

Vladimir Trebici ....................................................................................................................................13

Constantin Ionescu ..............................................................................................................................14

Ludovic Tövissi .....................................................................................................................................15

Elena Maria Biji .....................................................................................................................................16



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

4

CUVÂNT ÎNAINTE

Cu ocazia lansării Anuarului Statistic al României 2016 și ținând cont că statis tica ofi cială a împlinit 157 de ani, dorim să vă prezentăm o scurtă broșură care cuprinde câteva elemente informative și citate, în-tr-o formă cât mai plăcută cititorului, cu referire la o parte dintre personalitățile care au marcat și infl uențat istoria statis-ticii românești în ultimul secol.

În acest sens am optat pentru alterna-tiva ca textul, pe cât posibil mai relevant,

să fi e însoțit de ilustrații și fotografi i ale fi ecărui cercetător prezentat, astfel încât cititorul să fi e plasat atât cu ajutorul conținutului, cât și al imaginilor în atmos-fera vremurilor trecute.

În speranța că veți găsi informațiile interesante și utile vă invităm să par-curgeți paginile următoare și să vă bucurați de lectură în aceeași măsură în care ne-a făcut nouă plăcere să o realizăm.



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

3

Dionisie Pop Martian 1829-1865

„Motivul stăruinţelor mele este un princi-piu, căruia mi-am pro-pus a jertfi vieaţa şi acest prin-cipiul este: Emanci-parea eco-nomică a Naţiunei”

Dionisie Pop

Marţian

După evenimentele din ianuarie 1859 - Unirea Principatelor şi îndoita alegere a Domnitorului Cuza -, Marţian reia din nou lup-ta şi strădania sa. Înaintează Guvernului un memoriu, în care arată din nou „trebuinţa înfi inţării unui bureau statistic, fără care nu se poate introduce nicio îm-bunătăţire administrativă”.

„Românii sunt tot mai strâmtoraţi de elementele străine care năpă-desc în întreprinderile cele mai lucrative. Oraşele noastre sunt mare parte ale lor; comerţul, in-dustria, arendurile sunt în mâna lor. Partea cea mai luminată a naţiunii noastre nu se ocupă cu producţiunea; rolul ei până acum a fost consumaţiunea”.

„Neavând dar nici comerţul, nici industria în mâna noastră, neocupându-ne de loc cu a ne pregăti spiritul la întreprinderi economice, unii din nepăsare, alţii din neputinţă, clasa eco-nomică de mijloc (bougeoisie)

ce de abia odrăsleşte, fi ind sub-minată de superioritatea înţele-suală (sic) a străinilor ce se vâră între noi, - ce izvor economic ne-a mai rămas până acum? Numai profi tul ce-l dă pământul, mai de bună voia lui şi, şi din acest profi t a căzut mare parte în mâna arendaşilor străini şi a mănăstirilor greceşti…”. „Agricul-tura înavuţeşte popoarele numai după ce ea devine agricultură in-dustrială. Cât de multe avem de a face spre a deveni acolo?”

,




Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

4

“Prin acti-vitatea sa teoretică şi prac-tică, Ion Ionescu de la Brad, poate fi socotit ca organi-zator al statisticii din Moldo-va şi unul dintre înte-meietorii statisticii româneşti, unul dintre cei care au pus bazele statisticii mo derne la noi în ţară”Gheorghe

Stoica, Pena

Nicolicioiu

Ion Ionescu de la Brad poate fi considerat organizatorul sta-tisticii în Moldova şi unul dintre cei care au bazele statisticii româneşti.

Recensământul statistic din Mol-dova, denumit iniţial “Catagrafi a Moldovei”, organizat şi con-dus de Ion Ionescu de la Brad, prevăzut a avea loc în perioada 1 august - 30 noiembrie 1859, a fost conceput ca o lucrare mod-ernă, în stil occidental, în mod asemănător celui iniţiat de către Dionisie Pop Marţian în Ţara Românească.

Recensământul din 1859 a fost o lucrare cu o tematică mo-dernă, care a scos în evidenţă concepţiile progresiste ale lui Ion Ionescu de la Brad, în domeniul teoriei şi statisticii aplicate.

În instrucţiunile pentru efectua-rea recensământului, se preciza: “Această catagrafi e se face cu scop de a se putea cunoaşte

starea adevărată a ţării nu numai pentru trebuinţele Guvernămân-tului, ci şi pentru a se putea arunca purtarea sarcinilor sta-tului asupra tuturor deopotrivă, după dreptate şi după spiritul Convenţiei, dară şi pentru cu-noaşterea puterilor vitale ale ţării”.

Ion Ionescu de la Brad1818 - 1891




Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

5

Leonida Colescu1872-1940

“Eminenta lucrare a marelui statis-tician Leonida Colescu, care prin personali-tatea, prin ş tiinţ a ş i prin activi-tatea sa a fost timp î ndelungat fi gura reprezen-tativă a statisticii româ neş ti din prima parte a secolului nostru”.

Sabin Manuilă

despre Recensă-

mântul din 1899,

coordonat de

Leonida Colescu

Leonida Colescu s-a născut în Bucureşti, la 11 ianuarie 1872 şi a fost licenţiat în drept al Univer-sităţii Bucureşti şi a obţinut un doctorat în ştiinţe economice şi fi nanciare în 1897 la Bruxelles.

A fost cel mai longeviv con-ducător al statisticii ofi ciale din România, fi ind director general al Serviciului Statisticii Generalea Statului timp de 23 de ani, în-tre 1899 şi 1922. Dintre cele mai importante lucrări ale lui Leonida

Colescu putem aminti: Necesi-tatea unui anuar statistic (1899), Population de la Roumanie (1903), Recensement general de la pop-ulation en Roumanie (1913), Dicţionarul statistic al României (2 volume, 1914).

În lucrarea “Raport asupra mis-carei populatiunei Romaniei in anul 1901”, Leonida Colescu nota “Orga nisatiunea ce am dat acestui serviciu in anul 1900, de cand s’au inceput a se verifi ca fara intarziere tabelele statistice comunicate de ofi ciile de stare civila si a se ex-trage din ele date sumarii privitore atat la populatiunea urbana cat si la cea rurala, pentru a fi publicate in buletine lunare, aceasta orga-nisatiune ne pune in masura de a cunosce astazi resultatele gene-rale ale miscarei populatiunei din trecut. Nu cred ca mai este nevoie domnul ministru, de a releva mareainsemnatate a acestor date statis-tice, care contin intr’ensele expre-siunea starii generale a tarei in cursul unui an”.

Leonida Colescu



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

6

Dimitrie Gusti1880-1955

Dimitrie Gusti a studiat dreptul și fi lozofi a la Berlin și Leipzig iar sub îndrumarea lui W. Wundt devine doctor în fi lozofi e în 1904. A fost sociolog, fi lozof, profesor, esteti-cian și este considerat fondatorul Şcolii de sociologie de la Bucureşti.

Dimitrie Gusti a fost profesor la Universitățile din Iași și București unde pledează pentru aplicarea metodelor de cercetare de către studenţi și a fundamentat metoda monografi că de cercetare. Con-duce Asociaţia pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, Institutul Social Român, Institutul de Ştiinţe Sociale al României, Consiliul Naţional de Cercetări Ştiinţifi ce. Este memb-ru corespondent (1918) şi titular (1919) al Aca demiei Române iar între 1944 şi 1949 este preşedinte al Academiei Române.

Între lucrările fundamentale ale lui Dimitrie Gusti se numără Comu-nism, socialism, anarhism, sindi-calism şi bolşevism (1920), Socio-logia militans (vol. 1, 1935; vol. I

şi II, 1946), Cunoaştere şi acţiune în serviciul naţiunii (2 vol., 1939), Problema sociologiei (1940). Între 1938 și 1943 coordonează Enci-clopedia României (vol. I-IV).

“Fireşte: ce rost vor avea culegerea de date, prelucrarea, publicarea lor, dacă ele nu ar fi puse la îndemâna oamenilor de ştiinţă şi a oamenilor de Stat, ca să fi e interpretate şi uti-lizate, dând astfel viaţă mormântu-lui de cifre”.

Dimitrie Gusti, în Recensământul

Populaţiei - Principii şi directive (1930)

“Știința națiunii descoperă forțele creatoare ale națiunii care trebuesc puse în mișcare fară întârziere, pentru realizarea destinului național, pentru îndeplini-rea unei misiuni românești în lume, ca să dăruim umanității specifi cul nostru național, în chipul desăvârșit al unei culturi ro-manesti.”

Dimitrie Gusti,

în 1937

DimitrieGusti



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

7

Virgil Madgearu1887-1940

Virgil Madgearu a fost un econo-mist, sociolog și politician de no-torietate.

A fost ministru al industriei și comerțului, ministru al comuni-cațiilor, ministru de fi nanțe.

A susținut că dezvoltarea agri-culturii românești ține în primul rând de învățământul de specia-litate, fi ind în acest sens unul din susținătorii Legii pentru organi-zarea învătământului agricol și casnic, precum și al Legii pentru înfi ințarea Academiilor de Înalte Studii Agronomice.

În cea mai importantă lucrare a sa, „Evoluția economiei românești după războiul mondial”, publicată în 1940, Virgil Madgearu analizează, folos-ind date statistice, situația industriei și a evoluției acesteia subliniind faptul că dispunem de numeroase resurse de materii prime care nu au fost puse în valoare din cauza lipsei de capi tal autohton, capitalul străin fi ind concentrat doar în industria de

extracție și prelucrare a petrolului, cărbunelui și lemnului.

După 1933, Virgil Madgearu s-a dedicat în special catedrei de la Aca demia de Înalte Studii Comer-ciale și Industriale. Sub genericul „Conjunctura economiei româneş-ti”, realizează o serie de analize în care subliniază importanţa abordă-rii problemelor demografi ce şi a ce-lor privind dezvoltarea economică, subliniind meritul important al In-stitutului Central de Statistică.

În 1990, a fost ales membru post- mortem al Academiei Române.

“Eu nu fac teorie laguvern: eu fac teorie în opoziție și în spe-cial atunci când sunt profesor la Academia de Înalte Studii Comer-ciale și Industri-ale, darla guvern fac politică practică”

Virgil

Madgearu

VirgilMadgearu



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

8

Sabin Manuilã1894-1964

Sabin Manuilă a fost membru al Institutului Regal Olandez de Statistică de la Haga, consultant al Orga-nizației Mondiale a Sănătății și vice-președinte al Uniunii Internațio-nale pentru Studiul populației cu sediul la Berlin

Sabin Manuilă a fost fondatorul Institutului Central de Statistică. A fost membru al Institutului Inter-național de Sociologie, al Institutului Internațional de Statistică, membru în diferite comitete ale Ligii Națiuni-lor și vicepreședinte al Societății Regale a Eredității. Pe plan intern a fost șef de secție al Institutului de Igienă și Sănătate Publică, secretar general al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale din România, di-rector al Institutului de Demografi e și Recensământ și conducător al Secției de Statistică din cadrul Insti-tutului Social Român.

În Transilvania interbelică isto-ri ografi a românească a fost mar cată de cercetarea lui Sabin Manuilă, demograf, iniţiatorul con-ceptului de “politică de populaţie”.

În demersul său, directorul Institutu-lui Central de Statistică (ICS), a adus argumente de natură demografi că, fi ind coordonatorul vo lu mului dedi-cat recensământului din anul 1930 în România şi al Anuarului Statistic

al României, publicat sub egida aceluiaşi institut.

În 1948 alege calea exilului şi se stabilește în Statele Unite ale Americii unde a lucrat pentru Institu-tul de Cercetări Alimentare al Univer-sității Stanford și apoi a fost consi-lier al Biroului American de Statistică din Washington. Activitatea sa științifi că este recunoscută la nivel internațional și Sabin Manuilă a fost ales membru în Comisia de Popu-lație a Ligii Națiunilor Unite.

Sabin Manuilă



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

9

Octav Onicescu 1892-1983

„Informaţia a fost întotdeau-na pîinea necesară a oricărei activităţi orientate a omului individual ca şi a societăţii. Pentru unii, manipu-larea ei era o artă ce le asigura de atîtea ori succesul.”

Octav Onicescu

La mijlocul anilor ’60 Onicescu a introdus conceptul de statistică informaţională. În anul 1977 a fost folosit pentru prima dată termenul de econometrie informaţională, pentru a desemna posibilele apli-caţii ale statisticii informaţionale în modelarea economică.

Profesorul Octav Onicescu în car-tea „Pe drumurile vieţii” afi rmă: „Probabil că drumurile ştiinţelor zise pozitive şi ale ştiinţelor mo-rale s-ar fi despărţit foarte accen-tuat, în ultima vreme, dacă statis-tica n-ar fi invadat cuceritoare şi înnoitoare toate ştiinţele pozitive

schimbînd aproape în întregime problematica şi metoda de cer-cetare, dacă n-ar fi adus cuceriri răsturnătoare în bio logie şi n-ar fi arătat valoarea ei indiscutabilă în numeroasele domenii ale şti-inţelor morale. Această ştiinţă cu metodele pe care le-a introdus în special acum în urmă prin teoria corelaţiei a făcut posibilă cerce-tarea colectivelor nu numai după anume aspecte măsurabile ale elementelor lor, dar şi după dis-tribuţia aspectelor calitative ale acestor elemente”.

În anul 1930, profesorul Octav Onicescu a fost preşedintele Recensământului populaţiei. A organizat o şcoală de statistică, în scopul pregătirii personalului necesar Recensământului popu-laţiei, precum şi a pregătirii unor statisticieni pentru diverse insti-tuţii ale statului. În 1931, Onicescu a luat iniţiativa înfi inţării, a Şcolii de Statistică, prima instituţie de învăţământ superior de statistică din ţara noastră.

OctavOnicescu



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

10

Nicolae Georgescu-Roegen 1906 - 1994

Nicolae Georgescu-Roegen a fost matematician, statistician, peda-gog și economist, fi ind considerat părintele teoriei bioeconomice care prezintă un mod revoluționar și integrator de a vedea economia. În lucrarea sa cea mai importantă care este considerată a fi The En-tropy Law and the Economic Pro-cess (Legea entropiei și procesul economic), publicată în 1971, afi rmă că rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strâns legate de progresul științifi c, teh-nologic și informatic al societății umane. Nicolae Georgescu - Roegena fost primul cercetator român care a publicat lucrări originale în domeniul statistici matematice.

În 1948 decide să părăsească România și pleacă clandestin îm-preună cu familia în Statele Unite. Se va reîntoarce în România pen-tru prima dată după 21 de ani, în 1969. A fost profesor emerit la Universitatea „Vanderbilt” din Nashville, Tennessee, și respec-tiv la Universitatea din Geneva. A

primit titlul de doctor honoris-cau-sa al Universităţii din Strassbourg şi a fost membru al mai multor aca demii din SUA şi din lume.

În lucrarea „Modifi cări structurale în venitul naţional al României în urma celui de-al doilea război mon-dial” autorul afi rmă următoarele: „Nu există cercetare economică care să necesite atât de variate in-formaţiuni statistice ca problema calculului venitului naţional.”

„Legea Entropiei însăşi apa-re drept cea mai economică dintre toate legile naturale”.

Nicolae Georgescu

Roegen




Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

11

Gheorghe Mihoc1906-1981

Gheorghe Mihoc este considerat a fi , împreună cu Octav Onicescu, fon-datorul școlii matematice românești de teoria probabilităților și statistică matematică. A studiat la Roma cu faimosul statistician Corrado Gini și a obținut titlul de doctor în științe și ac-tuariale în iulie 1930, sub conducerea statisticianului Guido Castelnuovo. Întors în România a mai obținut un doctorat în științe matematice și a fost asistentul lui Octav Onicescu, fi ind apoi numit profesor la Aca-demia Comercială din București. Își continuă activitatea academică la Universitatea București unde a fost Decan al Facultății de Matematică -Fizică, apoi prorector și rector al Uni-versității. A intrat în istoria matema-ticii prin contribuţiile sale în special în teoria lanţurilor lui Markov, în apli-caţiile teoriei probabi lităţilor în actu-ariat, statistică mate matică şi cerce-tări operaţionale.

În 1955 a devenit membru cores-pondent al Academiei Române și membru titular din1963. Din 1980 până în 1981, anul dispariției sale,

a fost Președintele Academiei Române.

A fost director al Institutului Central de Statistică din 1948 până în 1951.

Dintre lucrările sale fundamentale amintim: „Calculul probabilităţilor”, „Tratat de matematici actuariale”, „Le gea limită de probabilitate a numărului de iteraţii de lungime dată”, „Modele matematice ale aşteptării”, „Tratat de statistică matematică”.

“După o viață devo-tată științei, simt că aș fi putut face mai mult. Aceasta ar fi fost posibil dacă aș fi petrecut mai puțin timp cu muncile administra-tive și orga-nizaționale. Pe de altă parte cred că impli-carea mea în astfel de activități m-a pus în poziția în care am fost capabil să facilitez accesul oamenilor tineri la știința și educație

Gheorghe Mihoc

Gheorghe Mihoc



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

12

Anton Golopentia1909 - 1951

Statistician şi demograf, so-ciolog şi autor al unor analize geopolitice de o deosebită pro-funzime, Anton Golopenţia a fost poate cea mai proeminentă personalitate a statisticii ofi ciale româneşti din secolul al XX-lea. Cunoştinţele sale în domenii dintre cele mai variate privind realităţile economice şi sociale i-au permis să vînteleagă impor-tanţa cercetării statistice, în spe-cial a celei demografi ce, de tipul recensămintelor de populaţie pentru cunoaşterea moduluii de organizare a vieţii colective şi pe acest fond a bunei funcţionări a “modului de organizare a aces-teia care este statul, condiţio-nată de tasamentul şi participa-rea activă a tuturor celor care-l alcătuiesc”.

Această cunoaştere a fost pusă în valoare în toată perioada (1940- 1948) în care Anton Gol-openţia a activat la conducerea statisticii ofi ciale din România, întâi ca inspector general statis-

tic la Institutul Central de Statis-tică , apoi ca director la Ofi ciul de Studii şi, în sfârşit, ca director general al institutului.

“Cerce-tările con-crete ale ştiinţelor sociale - enunţă Anton Golopenția - au rostul să docu-menteze hotărârile celor ce conduc naţiunea...”

,

Anton Golopenţia



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

13

Vladimir Trebici1916-1999

A desfășurat o bogată activitate di-dactică și de cercetare știintifi că la Universitatea București, Academia de Studii Economice și la Centrul de Cercetări Demografi ce al Aca-demiei Române al cărui director a fost începând cu 1955. Din 1992 a devenit membru titular al Academiei Române. Trebici s-a apropiat de demografi e la începutul anilor ’60, ținând cursul de Statistica Popu-lației din 1962 la ASE București.

Dintre numeroasele cărți publicate amintim: „Manual elementar de statistică industrială” (1950), „Statis-tica economică” (1957), „Dicţionar statistic economic” (1969), „Sociolo-gia, Prognoza şi planifi carea socială” (1970), „Mica enciclopedie de de-mografi e” (1975), „Demografi a terito-rială a României” (1986), „Populaţia Terrei. Demografi e mondială” (1991).

A fost membru al Comisiei Naţio-nale de Demografi e, al Uniunii In-ternaţionale pentru Studiul Statistic al Populaţiei, al Centrului European de Studii Demografi ce, al Asociaţiei Europene pentru Studiul Populaţiei, al Asociaţiei Internaţionale a De-mografi lor de Limbă Franceză, al In-stitutului Internaţional de Statistică. A reprezentat România la Naţiunile Unite şi a condus mulţi ani Secţi-unea Demografi că a O.N.U.

În perioada 1949-1953 a fost șef de secție la Institutul Central de Statis-tică, iar între 1958 și 1972 consilier ministerial şi director adjunct la Direcţia Generală de Statistică.

“După o anumită perioadă am reuşit să conving şi con-ducerea Academiei de Studii Economice şi Min-isterul Invăţămân-tului că există o disciplină, o ştiinţă autonomă, care se numeşte demogra-fi e.”

Vladimir Trebici

Vladimir Trebici



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

14

Constantin Ionescu1926-2013

Profesorul Constantin Ionescu a desfăşurat activitate didactică în domeniul statisticii teoretice şi economice în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti în-cepând cu anul 1954 până în 2007.

A fost director al Centrului de Cer-cetări Sociologice al Academiei Române şi Secretar General al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice.

Din 1954 a activat şi în cadrul Direcţiei Centrale de Statistică, deţinând mai întâi funcţia de Direc-tor al Direcţiei de Coordonare, apoi Director general adjunct, în perio-ada 1965 -1969 fi ind conducăto-rul instituţiei. În 1967 a introdus sistemul prelucrării electronice a datelor statistice, fi ind în acelaşi timp coautor al Studiului cu privire la programele naţionale de dezvol-tare a informaticii în România.

În 1967 a fost ales membru titu-lar al Institutului Internațional de Statistică.

În lucrarea “Din Istoria Statis-ticii Româneşti” apărută în 1969, Constantin Ionescu afi rmă: “Statis-tica, respectiv statistica social-eco-nomică, oferă surse de nepreţuit cu-noaşterii istorice. Izvoarele de date, judicios selectate şi prelucrate, cu-prind înlăuntrul lor informaţii vaste şi ri guroase despre variatele laturi ale muncii şi traiului generaţiilor care ne-au precedat”.

”Putem afi rma că statisti-ca ţării noastre constituie istoria ei în cifre. Dar o asemenea istorie în cifre nu este încă îndeajuns explorată”.Constantin

Ionescu

Constantin Ionescu



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

15

Ludovic Tövissi1927-2000

Format la Universitatea din Cluj, profeso rul Ludovic Tövissi şi-a desfăşurat activitatea profesion-ală în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. De-a lungul carierei sale profesionale, Ludovic Tövissi a iniţiat mai multe cursuri şi discipline didac-tice şi ştiinţifi ce, cum ar fi econo-metria, calitatea producției, cibernetica economică.

Ludovic Tövissi a elaborat peste 30 de lucrări de specialitate, şase tratate şi dicţionare economice şi mai multe manuale şi cursuri universitare.

În anul 1976, alături de profesorul Eugen Ţigănescu, Ludovic Tövissia publicat la Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedica din Bucureş-ti lucra rea “Analiza economică multisectorială”. În cadrul aces-teia au fost dezvoltate abordări originale legate de asigurarea bazei de date care să permită analiza dinamică atât în viziunea intrări-ieşiri, cât şi în aborda-

rea mult mai complexă în care economia este văzută ca un sistem format din subsisteme care interacţionează în cadrul unor sectoare bine defi nite.

De asemenea, colaborarea din-tre statisticianul Ludovic Tövissi şi N. Rancu s-a materializat în lucrarea “Metode statistice de control al calității producției in-dustriale”, publicată în anul 1954.

Ludovic Tövissi a elaborat, în colaborare cu alţi autori, mai multe lucrări, dintre care amintim:

“Statistică”, împreună cu Al. Isaic - Maniu 1989

“Statistică teoretică și economică” - 1991

LudovicTövissi



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

16

Elena Maria Biji a desfăşurat o activitate profesional-ştiinţifi că amplă şi complexă, cu precădere cercetări fundamentale şi aplica-tive în domeniile: teoria statisticii economice şi sociale; statistica macroeconomică; statistica teri-torială; statistici de ramură şi la nivel macroeconomic; modele de calcul şi analiză statistică a repartiţiilor independente şi in-

terdependente; teoria indicilor şi sondajului statistic; modelele de analiză economico-statistică a productivităţii muncii; studiul statistic al fenomenelor econo-mico-sociale din agricultură etc.

A întocmit circa 50 de studii, dintre care amintim: “Studiul statistic al variaţiei teritoriale a şomajului în România” (1997), “Tendinţe privind investiţia de capital străin în România în perio-ada ianuarie 1991-2000” (2002).

A prezentat peste 60 de comu-nicări în cadrul sesiunilor ştiinţi-fi ce din ţară şi străinătate şi a publicat aproximativ 50 de arti-cole în reviste de specialitate.

Elena Maria Biji a fost membră a Asociaţiei Generale a Economiş-tilor din România (1991), Con-siliului Societăţii Române de Statistică (1997-2009), Societăţii de Ştiinţe Regionale din România (1991) şi Societăţii Internaţio-nale de Ştiinţe Regionale.

Elena Maria Bĳ i1930 - 2014

De-a lungul activiităţii sale, a fost distinsă cu zece diplome de onoare, de excelenţă, cu premiu, de re-cunoştinţă şi 11 medalii

Elena Maria Biji



Leonida Colescu

Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Octav Onicescu

Dimitrie Gusti


Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

Gheorghe Mihoc

Sabin Manuilă

Virgil Madgearu

1717

NATIONAL INSTITUTE OF STATISTICS

Vitty-Cristian CHIRAN

Coordonatori

Gheorghe VAIDA-MUNTEANVitty-Cristian CHIRAN

Pre-press

Laurenţiu MUNTEANU

Broşură coordonată de Direcţia de Comunicare

Redactare

Raluca DrăgoescuGrafi că

Bogdan DrăghiaDesign copertă

Cosmin Aldea



Elena Maria Biji

Ludovic Tövissi

Dimitrie Gusti

Octav Onicescu

Leonida Colescu

Virgil Madgearu

Sabin Manuilă


Gheorghe Mihoc

Anton Golopenţia

Vladimir Trebici

Constantin Ionescu

1818

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Dionisie - Romanian Statistical Revie · câteva elemente informative și citate, în-tr-o formă...

Documents