“Statistica pentru guverne este ceea ce sunt pentru om cele cinci simþuri. Cine va pãºi pe un tãrãm, înainte de a-l cunoaºte? Cine va întreprinde îngrijirea unei cauze înainte de a se informa de starea ei? Care econom va întreprinde ceva pânã ce nu cunoaºte cel putin ceea ce are? “ Dionisie Pop Martian (“Analele Statistice “, an I, 1860, p.1) Numarul 5 din anul 2007 * Number 5/2007 ISSN 1454-2676 pagina 1 Publicaţie lunară a Institutului Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeana de Statistică Bacău Mounthly Publication by National Institute for Statistics - Statistical Direction of Bacau County data apariţiei: 10 iulie 2007 148 ani de Statistică Oficială in România D rumul parcurs de la infiintarea primelor organe oficiale de statistica si pana in prezent nu a fost deloc usor, insemnand o dezvoltare si o continua transformare pana la forma de organizare existenta in prezent.Din aceasta istorie voi schita pe scurt principalele momente in constituirea si dezvoltarea statisticii in tara noastra. Dar, inainte de aceasta, trebuie mentionat momentul nasterii statisticii internationale, considerat a fi anul 1853, cand a avut loc Primul Congres Inter- national de Statistica. Acest eveniment deosebit in istoria statisticii ca stiinta, a fost organizat din initiativa statisticianului, matematicianului si astronomului Adolphe Quételet din Belgia, cu sprijinul lui Porter si Senior din Anglia si Engel din Prusia. C u aceasta ocazie s-au reunit 150 oameni de stiinta din 25 de state.Dar, se poate spune ca aparitia unei statistici internationale adevarate coincide cu intemeierea cercetarii statistice romanesti de catre Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop Martian. In timpul studiilor facute de acestia in vestul Europei, ei au cunoscut primele forme organizate ale statisticii internationale, au participat la primele intruniri ale economistilor si statisticienilor din diferite tari, intrand in relatii cu personalitati marcante ale stiintei de atunci. Astfel, Dionisie Pop Martian a participat la Congresul Inter- national de Statistica de la Viena (1857), chiar daca ca simplu spectator, el si-a putut insusi o serie de invataminte utile pentru activitatea sa viitoare din tara. In legatura cu participarea sa la acel Congres, Dionisie Pop Martian arata: “Niciodata nu am simtit mai mare umilire nationala ca in Congresulu Statisticu din 1857, unde toate staturile europene erau reprezentate, pana si Turcia raporta infiintarea unui Oficiu statisticu. Numai si numai guvernele romane lipseau de a dovedi ca sunt europene.” (“Analele Statistice ale Romaniei” - 1860, p.1). Intors la Bucuresti, face toate demersurile necesare infiintarii unui birou statistic. La urmatorul Congres (Berlin, 1863), Dionisie Pop Martian a luat insa parte ca delegat oficial al tarii noastre, prezentand un amplu raport asupra stadiului de dezvoltare a statisticii romanesti. El arata ca “…vom avea in curand o statistica destul de completa pentru ca guvernul sa poata intemeia pe datele ei reformele pe care tara le asteapta cu o vie nerabdare…caci…statistica este singurul taram sigur pe care un guvern prevazator trebuie sa intemeieze ratiunea reformelor sale”. La Congresul din 1869 de la Haga, Ro- mania a fost reprezentata de asemenea de Ion Ionescu de la Brad, sef al Diviziei de statistica din Ministerul de Interne si de Al.Pencovici, secretar al acelei divizii.Dar, revenind la aparitia statisticii oficiale la noi in tara, aceasta este rezultatul aparitiei statului national centralizat, rezultat al dezvoltarii economice a tarii noastre.Astfel, statisticii ii revine rolul de a cunoaste realitatea economico-sociala a tarii, precum si de instrument eficace, la indemana statului, in vederea adoptarii masurilor necesare in diferitele probleme pe care le are de rezovat statul modern. Prima incercare de creare a unui Birou de Statistica in Tara Romaneasca a fost la 15 noiembrie 1857, incercare care nu a putut fi finalizata din cauza lipsei de fonduri. Peste doi ani, la 24 aprilie 1859, o data cu infaptuirea Unirii Tarilor Romane, Consiliul Administrativ aproba proiectul de lege pentru infiintarea unui Birou de Statistica, precum si pentru intocmirea unei statistici a tarii.La 28 aprilie 1859, Alexandru Ioan Cuza numeste pe Dionisie Pop Martian ca sef al acestui birou. Asfel, Decretul domnesc nr.117 din 28 aprilie 1859 poate fi socotit ca data infiintarii oficiale a Serviciului sta- tistic central din Tara Romaneasca.La inceputul lunii iunie, Dionisie Pop Mar- tian inainteaza lui Alexandru Ioan Cuza un “Proiect pentru instituirea unui Oficiu central de statistica administrativa”, iar la 5 iunie alcatuieste expunerea de mo- tive pentru infiintarea definitiva a acestuia si aprobarea bugetului de catre Camera electiva. Expunerea de motive incepe cu aratarea scopului acestui Oficiu: “Plecand de la adevarul ca orice intreprindere trebuie sa-si cunoasca taramul activitatii, guvernarea unei tari mai mult decat oricare alta are neaparata trebuinta de cunostinta exacta a obiectivelor ingrijirii sale”.Adunarea electiva a dezbatut proiectul in sedinta din 1 iulie si l-a votat la 3 iulie, iar la 12 iulie A.I.Cuza sanctioneaza amendamentul proiectului de lege pentru infiintarea Oficiului Cen- tral Statistic prin Hotararea nr.276. Se poate spune ca in perioada 24 aprilie – 12 iulie 1859 ia nastere Oficiul Cen- tral Statistic din Tara Romaneasca, institutie menita a ajuta la dezvoltarea statului. R olul statisticii a fost inteles de la inceput de Al.I.Cuza, acesta fiind reflectat in decretul de organizare a statisticii de stat emis la 1 iulie 1859: “consideram ca, spre a se putea intro- duce neaparatele reforme in toate ramurile administrative indeobste, cum si in asezarea darilor de orice natura pe principiile constitutive ale conventiei, este de neaparat a se aduna stiintele statistice, care sa serveasca de baza atat guvernului, cat si puterilor legiuitoare pentru elaborarea si statornicirea legiuirilor intre aceasta. Considerand ca desi stiinte de asemenea fire s-au adunat pana acum la deosebitele departamente, totusi ele fiind necomplete si razlete, nu pot infatisa un rezultat indestulator in privirea lamuririlor create de noua ordine de lucruri…”. I n Moldova, pe baza referatului facut de Lascar Catargiu, la 1 iulie 1859, Alexandru Ioan Cuza da decretul pentru infiintarea Directiei de Statistica a Moldovei. Tot la aceasta data, A.I.Cuza semneaza decretul prin care Ion Ionescu de la Brad este numit director al Directiei de Statistica din Moldova, primul organ de stat al statisticii din aceasta parte a tarii. Oficiile centrale de statistica din Tara Romaneasca si Moldova functionau pe langa Ministerul de Interne si aveau in subordine cate un raportor statistic in fiecare judet.Cea mai importanta lucrare efectuata imediat dupa infiintarea lor a fost Recensamantul populatiei din 1859- 1860, ale caror rezultate au fost publicate in “Analele statistice si economice pentru cunoasterea partii muntene a Romaniei” si in “Lucrarile statistice ale Moldovei”. La sfarsitul lunii iulie 1862 incep lucrarile pentru unificarea celor doua organe de statistica. Astfel, la 31 iulie 1862, Dionisie Pop Martian alcatuieste regulamentul pentru atributiile Oficiului Statistic (unificat), urmand sa aiba 12 sectii de lucru: Teritorial; Populatia; Agricultura; Industria; Comertul Intern; Importul si Exportul; Finantele; Militare; Justitia; Instructiunea publica; Municipalitatile. Tot la 31 iulie 1862, pe baza materialelor prezentate, Consiliul de Ministri hotaraste contopirea Directoratului statistic din Iasi cu Oficiul statistic din Bucuresti. La 2 august 1862 A.I.Cuza aproba infiintarea Directiei de Statistica, unica pentru intreaga Romanie, iar la 4 august este numit in fruntea conducerii acestei institutii Dionisie Pop Martian. A urmat o perioada de consolidare a institutiei nou create, ca apoi, dupa anul 1866 sa urmeze o perioada de regres a statisticii romanesti, cauzata printre altele si de moartea lui Dionisie Pop Martian (1865). S-a incheiat astfel “o epoca de aur a statisticii romanesti, ilustrata de Sutu, Baritiu, Martian si Ion Ionescu de la Brad” (Al. Barbat – Teoria statisticii sociale). Pe langa realizarea tuturor cercetarilor sale statistice, Dionisie Pop Martian are meritul ca a pregatit si for- mat in Tara Romaneasca, ca si Ion Ionescu de la Brad in Moldova, primele generatii de statisticieni. Dar, necesitatea cunoasterii dezvoltarii fenomenelor social-economice au determinat reinfiintarea unui organ cen- tral de statistica anexat Ministerului de Interne, in baza legii din 1 decembrie 1871, care a functionat cu personal redus, deoarece ministerele principale aveau ca sarcina sa efectueze singure lucrari statistice pentru domeniul lor de activitate. In anul 1892 Oficiul Cen- tral de Statistica s-a transformat in Directia de Statistica Generala a Statului; in 1925 a devenit Institut de Statistica Generala a Statului, ca apoi, in anul 1934 sa devina Institut Central de Statistica (pe langa Ministerul Muncii si Sanatatii, ca din ianuarie 1936 sa treaca la Ministerul de Interne). Forma organizatorica a organului statistic oficial cunoaste in continuare modificari. Astfel, in ianuarie 1938 este scindat in doua organe distincte: institutul de demografie al Romaniei, organizat pe langa Ministerul Sanatatii si Oficiului de Statistica al Romaniei, pe langa Ministerul Industriei si Comertului. Aceasta scindare nu dureaza decat 2 luni, dupa care se revine la forma de organizare unitara existenta inainte, pe langa Ministerul Sanatatii, ca in aprilie 1938 sa treca pe langa Ministerul Economiei Nationale infiintat in acel an, iar in 1941 sa fie organizat pe langa Presedintia Consiliului de Ministri.In anul 1948, Institutul Central de Statistica a trecut in subordinea Comisiunii de Stat a Planificarii, iar in 1950 a fost transformat in Directia Generala a Statisticii, care in anul 1951 a luat denumirea de Directia Centrala de Statistica de pe langa Consiliul de Ministri, iar in anul 1990 s- a organizat sub denumirea, de Comisie Nationala pentru Statistica. In septembrie 2000 in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice in Roma- nia, republicata in temeiul Legii nr.11/ 1994,a Hotararii Guvernului nr.677/ 1998, modificate prin Ordonanta Guvernului nr.111/2000, institutia isi schimba denumirea in Institutul National de Statistica si Studii Economice. Ultima modificare legislativa a intervenit in anul 2001 la 31 mai, cand prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr.75 se modifica din nou denumirea institutiei in Institutul National de Statistica (I.N.S.), denumire mentinuta si in prezent. L a implinirea a 148 de ani de statistica oficiala in Romania, imi revine placuta si deosebita onoare de a felicita toti fostii si actualii statisticieni din Directia Judeteana de Statistica Bacau, pentru efortul, competenta si profesionalismul de care au dat dovada pana in prezent. Doresc tuturor multa sanatate, realizari si satisfactii in munca. Aceleasi urari le adresez si colaboratorilor nostri, specialistilor din celelalte institutii de sinteza din judet, raportorilor nostri de date, fara de care munca noastra nu ar fi posibila. In acest moment aniversar, ne exprimam speranta ca urmatorii ani vor aduce schimbari profunde atat in institutia statisticii cat si in formarea unei culturi statistice, atat in randul populatiei cat si al celor in mana carora statistica ar putea deveni (dupa cum spunea Baritiu inca din 1869) precum “puterea bateriilor si a pustilor cu ac”, pentru schimbarea in bine a economiei noastre. Conf.univ.dr. Eugenia Harja
Transcript
“Statistica pentru guverne esteceea ce sunt pentru om cele
cinci simþuri. Cine va pãºi pe untãrãm, înainte de a-l cunoaºte?
Cine va întreprinde îngrijireaunei cauze înainte de a seinforma de starea ei? Care
econom va întreprinde cevapânã ce nu cunoaºte cel putin
ceea ce are? “
Dionisie Pop Martian(“Analele Statistice “, an I, 1860, p.1)
Numarul 5 din anul 2007 * Number 5/2007
ISSN 1454-2676
pagi
na 1
Publicaţie lunară a Institutului Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeana de Statistică Bacău Mounthly Publication by National Institute for Statistics - Statistical Direction of Bacau County
data apariţiei: 10 iulie 2007
148 ani de Statistică Oficială in România
Drumul parcurs de la infiintareaprimelor organe oficiale de statistica
si pana in prezent nu a fost deloc usor,insemnand o dezvoltare si o continuatransformare pana la forma deorganizare existenta in prezent.Dinaceasta istorie voi schita pe scurtprincipalele momente in constituirea sidezvoltarea statisticii in tara noastra.Dar, inainte de aceasta, trebuiementionat momentul nasterii statisticiiinternationale, considerat a fi anul 1853,cand a avut loc Primul Congres Inter-national de Statistica. Acest evenimentdeosebit in istoria statisticii ca stiinta, afost organizat din initiativastatisticianului, matematicianului siastronomului Adolphe Quételet dinBelgia, cu sprijinul lui Porter si Seniordin Anglia si Engel din Prusia.
Cu aceasta ocazie s-au reunit 150oameni de stiinta din 25 de
state.Dar, se poate spune ca aparitiaunei statistici internationale adevaratecoincide cu intemeierea cercetariistatistice romanesti de catre IonIonescu de la Brad si Dionisie PopMartian. In timpul studiilor facute deacestia in vestul Europei, ei au cunoscutprimele forme organizate ale statisticiiinternationale, au participat la primeleintruniri ale economistilor sistatisticienilor din diferite tari, intrand inrelatii cu personalitati marcante alestiintei de atunci. Astfel, Dionisie PopMartian a participat la Congresul Inter-national de Statistica de la Viena (1857),chiar daca ca simplu spectator, el si-aputut insusi o serie de invataminte utilepentru activitatea sa viitoare din tara. Inlegatura cu participarea sa la acelCongres, Dionisie Pop Martian arata:“Niciodata nu am simtit mai mare umilirenationala ca in Congresulu Statisticu din1857, unde toate staturile europeneerau reprezentate, pana si Turciaraporta infiintarea unui Oficiu statisticu.Numai si numai guvernele romanelipseau de a dovedi ca sunt europene.”(“Analele Statistice ale Romaniei” -1860, p.1). Intors la Bucuresti, face toatedemersurile necesare infiintarii unuibirou statistic. La urmatorul Congres(Berlin, 1863), Dionisie Pop Martian aluat insa parte ca delegat oficial al tariinoastre, prezentand un amplu raportasupra stadiului de dezvoltare astatisticii romanesti. El arata ca “…vomavea in curand o statistica destul decompleta pentru ca guvernul sa poataintemeia pe datele ei reformele pe caretara le asteapta cu o vienerabdare…caci…statistica estesingurul taram sigur pe care unguvern prevazator trebuie saintemeieze ratiunea reformelor sale”.
La Congresul din 1869 de la Haga, Ro-mania a fost reprezentata de asemeneade Ion Ionescu de la Brad, sef al Divizieide statistica din Ministerul de Interne side Al.Pencovici, secretar al aceleidivizii.Dar, revenind la aparitia statisticiioficiale la noi in tara, aceasta esterezultatul aparitiei statului nationalcentralizat, rezultat al dezvoltariieconomice a tarii noastre.Astfel,statisticii ii revine rolul de a cunoasterealitatea economico-sociala a tarii,precum si de instrument eficace, laindemana statului, in vederea adoptariimasurilor necesare in diferiteleprobleme pe care le are de rezovat statulmodern. Prima incercare de creare aunui Birou de Statistica in TaraRomaneasca a fost la 15 noiembrie1857, incercare care nu a putut fifinalizata din cauza lipsei de fonduri.Peste doi ani, la 24 aprilie 1859, o datacu infaptuirea Unirii Tarilor Romane,Consiliul Administrativ aproba proiectulde lege pentru infiintarea unui Birou deStatistica, precum si pentru intocmireaunei statistici a tarii.La 28 aprilie 1859,Alexandru Ioan Cuza numeste peDionisie Pop Martian ca sef al acestuibirou. Asfel, Decretul domnesc nr.117din 28 aprilie 1859 poate fi socotit cadata infiintarii oficiale a Serviciului sta-tistic central din Tara Romaneasca.Lainceputul lunii iunie, Dionisie Pop Mar-tian inainteaza lui Alexandru Ioan Cuzaun “Proiect pentru instituirea unui Oficiucentral de statistica administrativa”, iarla 5 iunie alcatuieste expunerea de mo-tive pentru infiintarea definitiva aacestuia si aprobarea bugetului de catreCamera electiva. Expunerea de motiveincepe cu aratarea scopului acestuiOficiu: “Plecand de la adevarul ca oriceintreprindere trebuie sa-si cunoascataramul activitatii, guvernarea unei tarimai mult decat oricare alta areneaparata trebuinta de cunostintaexacta a obiectivelor ingrijiriisale”.Adunarea electiva a dezbatutproiectul in sedinta din 1 iulie si l-a votatla 3 iulie, iar la 12 iulie A.I.Cuzasanctioneaza amendamentul proiectuluide lege pentru infiintarea Oficiului Cen-tral Statistic prin Hotararea nr.276. Sepoate spune ca in perioada 24 aprilie– 12 iulie 1859 ia nastere Oficiul Cen-tral Statistic din Tara Romaneasca,institutie menita a ajuta la dezvoltareastatului.
Rolul statisticii a fost inteles de lainceput de Al.I.Cuza, acesta fiind
reflectat in decretul de organizare astatisticii de stat emis la 1 iulie 1859:“consideram ca, spre a se putea intro-duce neaparatele reforme in toateramurile administrative indeobste, cumsi in asezarea darilor de orice natura peprincipiile constitutive ale conventiei,este de neaparat a se aduna stiintelestatistice, care sa serveasca de bazaatat guvernului, cat si puterilorlegiuitoare pentru elaborarea sistatornicirea legiuirilor intre aceasta.Considerand ca desi stiinte deasemenea fire s-au adunat pana acumla deosebitele departamente, totusi elefiind necomplete si razlete, nu potinfatisa un rezultat indestulator inprivirea lamuririlor create de noua ordinede lucruri…”.
In Moldova, pe baza referatului facutde Lascar Catargiu, la 1 iulie 1859,
Alexandru Ioan Cuza da decretulpentru infiintarea Directiei deStatistica a Moldovei. Tot la aceastadata, A.I.Cuza semneaza decretul prin
care Ion Ionescu de la Brad este numitdirector al Directiei de Statistica dinMoldova, primul organ de stat alstatisticii din aceasta parte a tarii. Oficiilecentrale de statistica din TaraRomaneasca si Moldova functionau pelanga Ministerul de Interne si aveau insubordine cate un raportor statistic infiecare judet.Cea mai importanta lucrareefectuata imediat dupa infiintarea lor afost Recensamantul populatiei din 1859-1860, ale caror rezultate au fostpublicate in “Analele statistice sieconomice pentru cunoasterea partiimuntene a Romaniei” si in “Lucrarilestatistice ale Moldovei”. La sfarsitul luniiiulie 1862 incep lucrarile pentruunificarea celor doua organe destatistica. Astfel, la 31 iulie 1862,Dionisie Pop Martian alcatuiesteregulamentul pentru atributiile OficiuluiStatistic (unificat), urmand sa aiba 12sectii de lucru: Teritorial; Populatia;Agricultura; Industria; Comertul Intern;Importul si Exportul; Finantele; Militare;Justitia; Instructiunea publica;Municipalitatile. Tot la 31 iulie 1862, pebaza materialelor prezentate, Consiliulde Ministri hotaraste contopireaDirectoratului statistic din Iasi cu Oficiulstatistic din Bucuresti. La 2 august 1862A.I.Cuza aproba infiintarea Directieide Statistica, unica pentru intreagaRomanie, iar la 4 august este numitin fruntea conducerii acestei institutiiDionisie Pop Martian. A urmat operioada de consolidare a institutiei noucreate, ca apoi, dupa anul 1866 saurmeze o perioada de regres a statisticiiromanesti, cauzata printre altele si demoartea lui Dionisie Pop Martian (1865).S-a incheiat astfel “o epoca de aur astatisticii romanesti, ilustrata de Sutu,Baritiu, Martian si Ion Ionescu de laBrad” (Al. Barbat – Teoria statisticiisociale). Pe langa realizarea tuturorcercetarilor sale statistice, Dionisie PopMartian are meritul ca a pregatit si for-mat in Tara Romaneasca, ca si IonIonescu de la Brad in Moldova, primelegeneratii de statisticieni. Dar,necesitatea cunoasterii dezvoltariifenomenelor social-economice audeterminat reinfiintarea unui organ cen-tral de statistica anexat Ministerului deInterne, in baza legii din 1 decembrie1871, care a functionat cu personalredus, deoarece ministerele principaleaveau ca sarcina sa efectueze singurelucrari statistice pentrudomeniul lor de activitate.In anul 1892 Oficiul Cen-tral de Statistica s-atransformat in Directia deStatistica Generala aStatului; in 1925 a devenitInstitut de StatisticaGenerala a Statului, caapoi, in anul 1934 sadevina Institut Central deStatistica (pe langaMinisterul Muncii siSanatatii, ca din ianuarie1936 sa treaca laMinisterul de Interne).Forma organizatorica aorganului statistic oficialcunoaste in continuaremodificari. Astfel, inianuarie 1938 este scindatin doua organe distincte:institutul de demografie alRomaniei, organizat pelanga Ministerul Sanatatiisi Oficiului de Statistica alRomaniei, pe langaMinisterul Industriei siComertului. Aceasta
scindare nu dureaza decat 2 luni, dupacare se revine la forma de organizareunitara existenta inainte, pe langaMinisterul Sanatatii, ca in aprilie 1938sa treca pe langa Ministerul EconomieiNationale infiintat in acel an, iar in 1941sa fie organizat pe langa PresedintiaConsiliului de Ministri.In anul 1948,Institutul Central de Statistica a trecutin subordinea Comisiunii de Stat aPlanificarii, iar in 1950 a fost transformatin Directia Generala a Statisticii, care inanul 1951 a luat denumirea de DirectiaCentrala de Statistica de pe langaConsiliul de Ministri, iar in anul 1990 s-a organizat sub denumirea, de ComisieNationala pentru Statistica. Inseptembrie 2000 in baza prevederilorOrdonantei Guvernului nr.9/1992 privindorganizarea statisticii publice in Roma-nia, republicata in temeiul Legii nr.11/1994,a Hotararii Guvernului nr.677/1998, modificate prin OrdonantaGuvernului nr.111/2000, institutia isischimba denumirea in Institutul Nationalde Statistica si Studii Economice. Ultimamodificare legislativa a intervenit in anul2001 la 31 mai, cand prin Ordonanta deUrgenta a Guvernului Romaniei nr.75 semodifica din nou denumirea institutiei inInstitutul National de Statistica(I.N.S.), denumire mentinuta si inprezent.
La implinirea a 148 de ani de statisticaoficiala in Romania, imi revine
placuta si deosebita onoare de a felicitatoti fostii si actualii statisticieni dinDirectia Judeteana de Statistica Bacau,pentru efortul, competenta siprofesionalismul de care au dat dovadapana in prezent.
Doresc tuturor multa sanatate, realizarisi satisfactii in munca. Aceleasi urari leadresez si colaboratorilor nostri,specialistilor din celelalte institutii desinteza din judet, raportorilor nostri dedate, fara de care munca noastra nu arfi posibila. In acest moment aniversar,ne exprimam speranta ca urmatorii anivor aduce schimbari profunde atat ininstitutia statisticii cat si in formarea uneiculturi statistice, atat in randul populatieicat si al celor in mana carora statisticaar putea deveni (dupa cum spuneaBaritiu inca din 1869) precum “putereabateriilor si a pustilor cu ac”, pentruschimbarea in bine a economiei noastre.
Conf.univ.dr. Eugenia Harja
pagi
na 2
Indicele de volum al productiei industriale( Industrial Production Index )(masoara evolutia rezultatelor activitatilor cu caracter industrial de la o perioada la alta)
INDUSTRIAL PRODUCTION INDEX ( IPI ) measures the evolution of the industrial activitiesfrom one period to another being a volume index. To calculate IPI we use quantity data regardingthe production of a significant number of products that constitute a representative sample of themain industrial groups.
INDUSTRIE (INDUSTRY)
Indicii de volum ai productiei masoaraevolutia productiei industriale pe baza
unui esantion de produse, caracteristicactivitatilor din industria extractiva,prelucratoare, energie electrica si termica,gaze si apa, respectiv diviziunile CAEN:10, 11, 14, 15,16-24,26-29,35-37, 40 si41.Incepand cu anul 2004, anul de referintaluat in calculul indicelui de volum alproductiei industriale este anul 2000, celmai apropiat an pentru care s-au calculat
elemente de ponderare.Nomenclatorulagentilor economici ce furnizeaza lunar dateprivind productia fizica industriala cuprindepentru judetul Bacau un numar de 147unitati cu activitate principala industria. Con-form prezentei metodologii, productiarealizata cuprinde cantitatea de bunuriproduse (fabricate) in perioada analizata sicare sunt destinate in principal livrarii catrealti beneficiari, consumului intern sau suntrealizate in interes propriu (productia de
Indicii de volum ai productiei industriale pentru judetul Bacau, detaliat la nivel de diviziune CAEN
Indicii de volum ai productiei industriale (IPI) pentru judetul Bacau (anii 2003 - 2007, cumulat fata de anul anterior)
IP I jude t Bacau (cum u la t fa ta de anu l an te rio r-s e rie b ru ta % )
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
ian feb m ar apr m a i iun iu l aug s ep oct no i dec
20032004200520062007
IP I judet B acau - indus tria ex trac tiva (cum ulat fata de anul anterior-serie bruta - % )
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
ian feb m ar apr m ai iun iul aug sep oc t noi dec
20032004200520062007
IPI judet Bacau -indus tria prelucratoare (cum ulat fata de anul anterior -s erie bruta- % )
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec
20032004200520062007
IPI judet Bacau -Energie electrica s i termica, gaze s i apa (cumulat fata de anul anterior -serie bruta- % )
Industria prelucratoare 118,3 70,6 86,6 84,5 109,3 65,6 80,5 81,915 Industria alimentara si a bauturilor 102,6 89,4 95,4 94,1 93,7 81,7 87,1 90,617 Fabricarea produselor textile 71,5 100,2 107,9 104,0 65,3 91,5 98,5 100,218 Fabricarea articolelor de imbracaminte aranjarea si vopsirea blanurilor 104,6 62,9 77,5 108,7 95,5 57,4 70,7 104,6
19 Tabacirea si finisarea pieilor fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei 112,8 784,8 284,4 319,8 103,0 716,5 259,6 308,0
20 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei fabricarea articolelor din impletitura de pai 124,1 87,7 104,2 99,2 118,8 86,3 102,6 98,5
21 Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie 335,5 70,1 84,4 57,3 324,7 70,1 84,4 57,322 Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor 115,6 70,4 105,4 88,0 105,6 64,3 96,2 84,7
23 Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari 0,1 0,1 0,2 0,1 0,1 0,2
24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 37,4 28,6 37,3 76,9 36,2 28,6 37,3 76,925 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 69,9 481,2 78,6 157,4 63,8 439,3 71,7 151,626 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 121,2 118,3 178,2 193,9 111,3 109,1 164,3 188,327 Industria metalurgica 95,1 81,5 98,4 90,1 92,0 81,5 98,3 90,1
28 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) 198,4 149,2 160,4 93,6 181,2 136,2 146,4 90,1
29 Industria de masini si echipamente 53,4 58,7 51,9 77,3 48,7 53,6 47,4 74,435 Industria altor mijloace de transport n.c.a. 125,1 92,9 99,7 104,8 114,2 84,8 91,0 100,936 Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a. 207,1 184,4 210,9 165,2 189,1 168,3 192,5 159,137 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile 97,7 76,8 83,1 100,1 89,2 70,1 75,8 96,4
Energie electrica si termica, gaze si apa 199,7 213,4 121,3 100,1 186,9 202,6 115,1 98,740 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda 182,5 207,5 106,6 95,0 168,6 192,9 99,1 93,341 Captarea, tratarea si distributia apei 263,3 230,3 187,7 125,7 254,8 230,3 187,7 125,7
mai 2007 fata de:
1 ianuarie 2007 - 31 mai 2007 fata de 1 ianuarie 2006 -
31 mai 2006
*) ajustati in functie de numarul de zile lucratoare din perioadele comparate
- procente -
Cod CAEN
serie bruta )* ajustat
Denumirea activitatii CAEN
mai 2007 fata de:
1 ianuarie 2007 - 31 mai 2007 fata de 1 ianuarie 2006 -
31 mai 2006
imobilizari). Indicele de volum al productieiindustriale este un indice de tip Laspeyres,reflectand evolutia cantitatilor realizate inperioada curenta fata de perioada
considerata drept baza de comparatie (anul2000).Pentru detalii metodologice, se poateconsulta infoSTAT nr 1/2004-pag 1 si 2.
Indicii de volum ai productiei industriale , ajustati )*,1.I.-31.V. 2007 fata de 1.I.-31.V.2006 - Judetul Bacau
23,2
83,3
92,5
89,1
159,2
104,9
0 100 200
Industrie - total
-bunuri intermediare
-bunuri de capital
-bunuri de folosinta indelungata
-bunuri de uz curent
-bunuri energetice
%
Productia fizica industriala(Industrial Phisical Output)(Date operative rezultate din cercetareaunui esantion de agenti economicineextinse la nivel de judet)
Productia fizica industriala realizata inluna MAI 2007, in raport cu luna MAI
2006 a fost in crestere la 46 grupe deproduse, la o grupa productia este laacelasi nivel, iar la 101 grupe de produse afost in scadere. Cresteri ale productiei fizices-au inregistrat la:
Dintre produsele finite existente in stoc laproducatori la data de 31 MAI 2007,mentionam:
In luna MAI 2007 fata de luna APRILIE2007 a crescut nivelul productiei la 68grupe de produse, la 8 grupe de produseproductia este la acelasi nivel, iar la 72grupe de produse a fost in scadere. Cresteriale productiei fizice s-au inregistrat la:
pagi
na 3
Productia industriala totala realizata inluna MAI 2007 a scazut cu 11,3% in
serie bruta si cu 17,3% in conditiicomparabile din punct de vedere alnumarului de zile lucratoare, fata demedia anului 2006.
Comparativ cu luna MAI 2006, productiaindustriala totala a fost mai mica cu 26,1%in serie bruta si cu 31,1% in conditiicomparabile din punct de vedere alnumarului de zile lucratoare. Comparativ culuna APRILIE 2007, productia industrialatotala a crescut cu 19,5% in serie bruta sicu 10,6% in conditii comparabile din punctde vedere al numarului de zile lucratoare.
Pe cumulat 5 luni 2007, productia industrialatotala a scazut fata de perioada similara din2006 cu 14,2% in serie bruta si cu 16,7%in conditii comparabile din punct de vedereal numarului de zile lucratoare, datoritascaderii inregistrate in industria
prelucratoare (-15,5% in serie bruta) .In serie bruta, pe marile grupeindustriale s-au inregistrat scaderi indus-tria bunurilor intermediare, la industriaenergetica si industria bunurilor de capital,iar cresteri la industria bunurilor de uz curentsi industria bunurilor de folosintaindelungata. In ordinea influentei lor intotal indice pe judet, aceste dinamici sunt:industria bunurilor intermediare (-6,7%), in-dustria bunurilor de capital (-7,5%), indus-tria bunurilor de uz curent (+8,9%), indus-tria energetica (-76,5%), si industriabunurilor de folosinta indelungata (+65,4%).In cadrul industriei extractive s-ainregistrat crestere la extractiahidrocarburilor si serviciilor anexe (+24,3%)si scadere la alte activitati extractive(-33,1%).Industria prelucratoare a inregistratcresteri in serie bruta la 8 diviziuni, dincele 17 diviziuni nominalizate la
31 MAI 2007.Cresteri, cu influente semnificative incalculul indicelui pe judet au inregistraturmatoarele diviziuni: fabricarea articolelorde imbracaminte, aranjarea si vopsireablanurilor (+8,7%),industria altor mijloace detransport n.c.a (+4,8%), tabacirea sifinisarea pieilor, fabricarea articolelor devoiaj si marochinarie, a harnasamentelor siincaltamintei (de 3,2 ori), productia demobilier si alte activitati industiale n.c.a.(+65,2%), fabricarea produselor textile(+4,0%), fabricarea altor produse dinminerale nemetalice (de 1,9 ori),recuperarea deseurilor si resturilor demateriale reciclabile (+0,1%) si fabricarea
produselor din cauciuc si mase plasticechimice (+57,4%).
In structura industriei energiei electrice,termice, gaze si apa s-a inregistratscadere la productia si furnizarea de energieelectrica si termica, gaze si apa calda(-5,0%) si crestere la captarea, tratarea sidistributia apei (+25,7%).
Denumire produsMai 2007/Mai 2006
(%)* Benzine 0,2* Uree tehnica 11,8* Amoniac de sinteza 16,4* Sulf 16,9* Ingrasaminte chimice 17,0* Tesaturi 35,5* Oxigen 37,5* Armaturi industriale din fonta 48,0* Organe de asamblare 52,2* Fire din lana si tip lana 54,5* Sticlarie 69,8* Bere 71,1* Placi din aschii de lemn 73,3* Piese turnate din fonta 82,1* Paine 85,2* Clor 91,9
INDUSTRIAL PHYSICAL OUTPUTmeasures the quantity of produced goods(manufactured) in the analyzed periodand that are destined to be delivered toother beneficiaries, internal use or arerealized in own profit (production of fixedassets).(Operatively data resulted from investigat-ing a sample of economic units not ex-tended at county level).
mai 2006
aprilie 2007
media anului 2006
mai 2006
aprilie 2007
media anului 2006
Industrie - total 73,9 119,5 88,7 85,8 68,9 110,6 82,7 83,3 Extractiva 132,7 99,9 126,9 121,4 129,4 95,1 123,7 120,0 Prelucratoare 70,6 118,3 86,6 84,5 65,6 109,3 80,5 81,9 Energie electrica si termica, gaze si apa 213,4 199,7 121,3 100,1 202,6 186,9 115,1 98,7
- procente -Indicii de volum ai productiei industriale pentru judetul Bacau
1.I.2007-31.V.2007
fata de 1.I.2006-
31.V.2006
mai 2007 fata de: 1.I.2007-31.V.2007
fata de 1.I.2006-
31.V.2006
*) ajustati in functie de numarul de zile lucratoare din perioadele comparate
mai 2007 fata de:Serie bruta Ajustati*)
Scaderi ale productiei fizice pe cumulats-au inregistrat la:
Scaderi ale productiei fizice in luna MAI2007, in raport cu luna MAI 2006 s-auinregistrat la:
Denumire produsCumulat 5 luni 2007/Cumulat 5 luni 2006
(%)
* Benzine 0,7* Sulf 2,9* Oxigen 22,5* Pompe centrifugale 27,7* Lana (baza spalata) 33,6* Tesaturi 49,8* Hartie 54,9* Organe de asamblare 56,7* Ierbicide 60,0* Fire din lana si tip lana 65,0* Uree tehnica 67,4* Bere 70,0* Sare (clorura de sodiu) 80,8* Aparataj electric de joasa
tensiune 83,0* Antidaunatori 86,5* Paine 88,6* Armaturi industriale din fonta 89,4
Denumire produsMai 2007/
Aprilie 2007(%)
* Piese de schimb pt. pompe centrifuge 414,9
* Malai 255,5* Produse tehnice din cauciuc 200,0* Lana (baza spalata) 200,0* Aparataj electric de joasa
tensiune 195,2* Lacuri si vopsele 182,1* Produse prelucrate din geam 171,4* Usi si ferestre din lemn 166,3* Nisip cuartos spalat 161,0* Bere 154,7* Tesaturi 150,0* Oxigen 133,3* Parchete si inlocuitori de
parchete din lemn 130,3* Antidaunatori 129,6* Betoane si mortare 128,0* Mobilier 127,9
Scaderi ale productiei fizice s-au inregistratla:
Denumire produsMai 2007/
Aprilie 2007(%)
* Cherestea de diverse specii foioase 1,4
* Ingrasaminte chimice 14,4* Amoniac de sinteza 14,5* Uree tehnica 20,4* Lapte de consum 49,6* Articole de marochinarie 60,7* Sticlarie 72,5* Conserve din peste 79,5* Armaturi industriale din fonta 82,8* Butelii pentru gaze petroliere
lichefiate 85,4* Clor 86,1* Nutreturi combinate complete 87,3* Placi din aschii de lemn 93,2* Sare (clorura de sodiu) 94,1* Piese turnate din fonta 94,8
Pe cumulat 5 luni 2007, din cele 148 deproduse urmarite la 31 MAI 2007 realizarilesunt in crestere fata de perioadacorespunzatoare la 58 grupe de produse,la o grupa de produse productia este laacelasi nivel, iar la 89 grupe de produse afost in scadere. Cresteri ale productiei fizices-au inregistrat la:
Denumire produsMai 2007/Mai 2006
(%)* Tamplarie metalica 957,1* Apa captata ( din lacuri si
puturi ) 370,5* Deseuri de aluminiu 272,4* Piese de schimb pt. pompe
centrifuge 263,2* Incaltaminte 253,2* Lacuri si vopsele 212,5* Talpa artificiala 200,0* Articole de marochinarie 194,0* Prefabricate din beton armat 190,8* Saci din hartie 182,6* Titei extras 181,1* Produse tehnice din cauciuc 176,5* Cozonaci, produse foitaj si
specialitati 154,2* Conserve din carne 134,8* Tricotaje 133,3* Mobilier 133,0* Usi si ferestre din lemn 126,0
Denumire produsCumulat 5 luni 2007/Cumulat 5 luni 2006
(%)
* Tamplarie metalica 757,1* Piese de schimb pt. pompe
centrifuge 363,2* Prefabricate din beton armat 260,7* Lacuri si vopsele 258,9* Nisip cuartos spalat 230,9* Incaltaminte 216,2* Produse tehnice din cauciuc 211,8* Placi innobilate 208,9* Unt 200,0* Tricotaje 161,5* Talpa artificiala 148,6* Mobilier 128,9* Articole de marochinarie 125,3* Cherestea 124,6* Malai 123,9* Usi si ferestre din lemn 121,5* Panel 109,2
Denumire produs
Ponderea stocului la 31.05.2007 in resursele anului
2007 (%)
* Tesaturi 89,2* Pompe centrifugale 89,0* Motorine 82,1* Benzine 74,6* Furnire estetice 69,1* Propilena 63,2* Insecticide 50,0* Fire din lana si tip lana 49,7* Organe de asamblare 43,3* Antidaunatori 40,8* Parchete si inlocuitori de 40,0* Prefabricate din beton armat 35,5* Cherestea 35,4* Placi din aschii de lemn 33,9* Sulf 24,5* Armaturi industriale din fonta 14,2* Placi innobilate 13,5* Usi si ferestre din lemn 11,7* Panel 5,7* Ciorapi si ciorapi pantalon 2,5
Indicii de volum ai productiei industriale , ajustati )*,1.I.-31.V. 2007 fata de 1.I.-31.V.2006
99,4
107,6
106,0
94,798,7
120,0
81,9
83,3
0 100
Industrie - total
Extractiva
Prelucratoare
Energie electrica sitermica, gaze si apa
%
Romania
Judetul Bacau
mai 2006
aprilie 2007
mai 2006
aprilie 2007
Industrie - total 106,8 115,5 106,4 106,8 114,2 106,0 Extractiva 101,8 110,5 99,1 103,4 109,3 99,4 Prelucratoare 107,8 116,8 108,0 107,5 115,7 107,6 Energie electrica si termica, gaze si apa
98,7 102,5 95,5 96,5 100,7 94,7
Indicii de volum ai productiei industriale pentru Romania
1.I.2007-31.V.2007
fata de 1.I.2006-
31.V.2006
Ajustati*)1.I.2007-
31.V.2007 fata de
1.I.2006-31.V.2006
- procente -
mai 2007 fata de: mai 2007 fata de:Serie bruta
Dinamica productiei pentru unele produse urmarite statistic in unitati fizice (%) (cumulat de la inceputulanului, fata de perioada corespunzatoare din anul precedent) - Judetul Bacau - anii 2006-2007
pagi
na 4
Indus tria extractiva - cum ula t fa ta de anu l an terio r %
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
IAN
UAR
IEFE
BRU
ARIE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IEIU
LIE
AUG
UST
SEPT
EMBR
IEO
CTO
MBR
IEN
OIE
MBR
IED
ECEM
BRIE
IAN
UAR
IEFE
BRU
ARIE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IEIU
LIE
AUG
UST
SEPT
EMBR
IEO
CTO
MBR
IEN
OIE
MBR
IED
ECEM
BRIE
IAN
UAR
IEFE
BRU
ARIE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IEIU
LIE
AUG
UST
SEPT
EMBR
IEO
CTO
MBR
IEN
OIE
MBR
IED
ECEM
BRIE
IAN
UAR
IEFE
BRU
ARIE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
2004 2005 2006 2007
Titei ex trasGaze naturale ex traseSare (c lorura de sodiu)
Produse din industria alimentara - cumulat fata de anul anterior %
0
100
200
300IA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
EAP
RIL
IEM
AIIU
NIE
IULI
EAU
GU
STSE
PTEM
BRIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IEIA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
EAP
RIL
IEM
AIIU
NIE
IULI
EAU
GU
STSE
PTEM
BRIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IEIA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
EAP
RIL
IEM
AIIU
NIE
IULI
EAU
GU
STSE
PTEM
BRIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IEIA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
EAP
RIL
IEM
AI
2004 2005 2006 2007
Preparate din carneConserve din carne
Produse ale industriei alimentare - cumulat fata de anul anterior %
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
IAN
UAR
IE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
E
APR
ILIE
MAI
IUN
IE
IULI
EAU
GU
ST
SEPT
EMBR
IEO
CTO
MBR
IE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IEIA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IEM
ARTI
E
APR
ILIE
MAI
IUN
IEIU
LIE
AUG
UST
SEPT
EMBR
IEO
CTO
MBR
IE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IE
IAN
UAR
IEFE
BRU
ARIE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IEIU
LIE
AUG
UST
SEPT
EMBR
IE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IEIA
NU
ARIE
FEBR
UAR
IE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
2004 2005 2006 2007
PaineProdus e zaharoas e de cofetarie s i patis erie
Carne de pas are taiata in abatoare
Bunuri intermediare - cumulat fata de anul anterior %
0
50
100
150
200
250
IAN
UA
RIE
FEBR
UAR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EM
BRIE
IAN
UA
RIE
FEBR
UAR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EM
BRIE
IAN
UA
RIE
FEBR
UAR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EM
BRIE
IAN
UA
RIE
FEBR
UAR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
2004 2005 2006 2007
Armaturi industriale din fonta
Organe de asamblare
Cherestea
Industria prelucratoare - cumulat fata de anul anterior %
0
50
100
150
200
250
300
350
400
IAN
UA
RIE
FEB
RU
AR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BR
IEN
OIE
MB
RIE
DE
CE
MB
RIE
IAN
UA
RIE
FEB
RU
AR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BR
IEN
OIE
MB
RIE
DE
CE
MB
RIE
IAN
UA
RIE
FEB
RU
AR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
IUN
IEIU
LIE
AU
GU
ST
SE
PTE
MB
RIE
OC
TOM
BR
IEN
OIE
MB
RIE
DE
CE
MB
RIE
IAN
UA
RIE
FEB
RU
AR
IEM
AR
TIE
AP
RIL
IEM
AI
2004 2005 2006 2007
Titei supus la prelucrare
Benzine
Motorine
Pacura
Bunuri de capita l (energie) - cumulat fa ta de anul anterior %
0
20
40
60
80
100
120
140
160
IAN
UAR
IE
FEBR
UAR
IE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IE
IULI
E
AUG
UST
SEPT
EMBR
IE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IE
IAN
UAR
IE
FEBR
UAR
IE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IE
IULI
E
AUG
UST
SEPT
EMBR
IE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IE
IAN
UAR
IE
FEBR
UAR
IE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
IUN
IE
IULI
E
AUG
UST
SEPT
EMBR
IE
OC
TOM
BRIE
NO
IEM
BRIE
DEC
EMBR
IE
IAN
UAR
IE
FEBR
UAR
IE
MAR
TIE
APR
ILIE
MAI
2004 2005 2006 2007
Energ ie e lectrica (m as ura ta laborne le genera toare lo r e lectrice )
Energ ie te rm ica livra ta d in cen tra lee lectrice de te rm oficare s i te rm ice
Cod produs Denumire produs
INDUSTRIA EXTRACTIVA57 Titei extras
123 Gaze naturale extrase488 Sare (clorura de sodiu)
INDUSTRA PRELUCRATOAREBunuri de uz general
3543 Incaltaminte3618 Preparate din carne3621 Conserve din carne3697 Paine3716 Produse zaharoase de cofetarie si patiserie3786 Bere7062 Carne de bovine taiata in abatoare (inclusiv organe si subproduse comestibile)7063 Carne de porcine taiata in abatoare (inclusiv organe, subproduse comestibile si grasimi)
20473 Carne de pasare taiata in abatoare (inclusiv organe si subproduse comestibile)Bunuri intermediare
59 Titei supus la prelucrare62 Benzine80 Motorine84 Pacura
1967 Armaturi industriale din fonta1986 Organe de asamblare2781 Ingrasaminte chimice3098 Cherestea3138 Placi din aschii de lemn3157 Usi si ferestre din lemn3160 Parchete si inlocuitori de parchete din lemn3236 Hartie3238 Hartie pentru ziar3362 Tesaturi
31216 Fire din lana si tip lanaBunuri de capital73377 Volum forat si reforat (activitate anexa extractie petrol)
ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA1 Energie electrica (masurata la bornele generatoarelor electrice)
16 Energie termica livrata din centrale electrice de termoficare si termice
Total 26212 30753 -2174 75459 75604 5675 108,1 39,8 33,8I Animale vii si produse animale 210 530 -279 323 1476 -1039 23,7 133,2 101,6II Produse vegetale 7 378 -342 7 970 -888 0,8 350,0 149,0 148,3III Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 123 -114 186 -172 59,4 59,4IV Produse alimentare, bauturi, tutun 175 32 145 318 517 -159 66,6 95,5 29,5 12,4V Produse minerale 225 -208 10 396 -356 2,7 0,2 0,7VI Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe 3783 1681 2231 10173 3969 6510 277,7 116,4 122,8 113,1VII Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 137 1422 -1176 450 3568 -2843 13,7 89,6 128,3 137,7VIII Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 26 687 -608 225 2096 -1710 11,6 99,6 87,0 85,5
IXProduse din lemn (exclusiv mobilier), impletituri din nuiele 5074 1499 3690 14734 4196 10861 380,4 98,4 154,0 87,1
X Hartie si carton si articole din acestea 501 411 122 1673 1396 384 129,8 38,6 145,3XI Materii textile si articole din acestea 7712 6494 1718 25443 18402 8458 149,8 86,1 114,3 57,6XII Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare 3237 1326 2013 9477 3279 6450 313,1 96,2 257,2 74,3
XIIIArticole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica si din alte materiale similare 944 -871 4 2889 -2663 0,2 4,4 158,3 167,1
XV Metale comune si articole din acestea 454 3311 -2602 1033 8463 -6779 13,2 63,7 238,3 409,2
XVI
Masini si dipozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 2384 4491 -1761 5331 12555 -6258 46,0 73,5 148,8 1172,9
XVII Mijloace si materiale de transport 449 5924 -5019 1270 7683 -5822 17,9 115,7 213,5 261,8
XVIII
Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale si similare; ceasuri; instrumente muzicale; parti si accesorii ale acestora 563 239 342 1231 855 442 156,0 88,8 90,0 86,8
XX Marfuri si produse diverse 1496 895 670 3746 2522 1418 160,9 90,5 120,8 64,1XXII Produse necuprinse in alte sectiuni 3 141 -127 11 188 -163 6,3 19,0 303,2
Volumul exportului dupa sediul agentuluiexportator a fost in luna MARTIE 2007 de 26.212 miiEuro FOB, cu 60,3% mai mic decat luna corespunzatoarea anului 2006. Cea mai mare pondere in volumul marfurilorexportate il detin “materiile textile si articole din acestea”(29,4%) urmate de sectiunile “produse din lemn (exclusivmobilier), impletituri din nuiele” (19,4%) si “produse aleindustriei chimice si ale industriilor conexe” (14,4%).Volumul importului dupa sediul agentuluiimportator a fost in luna MARTIE 2007 de 30.753 miiEuro CIF, cu 59,0% mai putin decat luna corespunzatoarea anului 2006. Cele mai mari ponderi in total importuri ledetin “materiile textile si articole din acestea” (21,1%),
urmate de “mijloace simateriale de transport”(19,3%) .Soldul balantei decomert exterior(FOB/FOB) in lunaMARTIE 2007 a fostnegativ, fiind de 2.174mii Euro FOB.Gradul de acoperire aimporturilor cu exporturi(FOB/FOB) a fost inperioada 1.I-31.III.2007de 108,1%.
Structura exportului judetului Bacau pe sectiuni in luna MARTIE 2007 (%)
9,1%
14,4%
12,3%
13,4%1,9%
19,4%
29,4%
Hartie si carton si articole dinacestea
Materii textile si articole dinacestea
Produse din lemn (exclusivmobilier), impletituri din nuiele
Masini si dipozitiv e mecanice;masini, aparate si echipamenteelectrice;Produse ale industriei chimice siale industriilor conexe
CUMULAT 3 LUNI 2007 fata de CUMULAT 3 LUNI 2006 (%)Export
mil. euro FOB
Ponderea judetului in regiune si a regiunii in tara (%)
Import mil. euro
CIF
Ponderea judetului in regiune si a regiunii in tara (%)
Import mil. euro
FOB
Soldul Export - Import
(mil. euro FOB-FOB)
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (FOB/FOB)
%
Structura importului judetului Bacau pe sectiuni in luna MARTIE 2007 (%)
19,3%10,8%
17,7%
2,2%
4,6%
2,9%
5,5%
1,3%
14,6%
21,1%
Produse de lemn (exclusiv mobilier),impletituri din nuiele
Materii textile si articole din acestea
Masini si dipozitiv e mecanice; masini,aparate si echipamente electrice;
Mijloace si materiale de transport
Metale comune si articole din acestea
Piei crude, piei tabacite, blanuri siproduse din acestea
Materiale plastice, cauciuc si articoledin acestea
Marf uri si produse div erse
Produse ale industriei chimice si aleindustriilor conexeToate celelalte marf uri si produse
Sursa datelor:-pentru comertul INTRA-UE:
-declaratiile statistice Intrastat, colectatede catre INS direct de la operatoriieconomici care au realizat un volumvaloric al expedierilor intracomunitarede bunuri mai mare de 900.000 lei sauun volum al introducerilorintracomunitare de bunuri mai mare de300.000 lei;- declaratiile vamale colectate siprelucrate de catre ANV, pentrucomertul intracomunitar privind bunuripentru prelucrare interna sau prelucraresub control vamal; bunuri care se miscãdin/cãtre parti ale teritoriului statistic alUE, dar care nu apartin teritoriului fiscalal UE.
-pentru comertul EXTRA-UE:- Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV),care colecteaza si prelucreazadeclaratiile vamale de export si import.Pentru energie electricã si gazenaturale, datele sunt colectate peformulare statistice, de la societatileimportatoare/exportatoare, de catre INSsi se transmit la ANV pentru prelucrareasi intregirea datelor obtinute dindeclaratiile vamale.
NotaDiferentele intre:
-datele pe total judet si datele obtinutedin insumarea sectiunilor pe judet- datele pe cumulat si cele obtinuteprin insumarea lunilor anterioare-datele pe total Regiune N-E si celeobtinute din insumarea datelor dinjudetesunt datorate rotunjirii valorilor dinEuro in mii Euro respectiv din mii Euroin mil Euro.
Datele pentru luna curenta si cumulatsunt provizorii (conform metodologieide realizare a statisticilor de comertexterior).
I.N.S. evalueaza importurile CIF inpreturi FOB pe baza unui coeficientde transformare CIF/FOB de 1,0834stabilit printr-o cercetare efectuata laprincipalele societati comerciale deprofil.
pagi
na 6
In luna MAI 2007 in judetul Bacau nu s-ainregistrat nici o inmatriculare de societaticomerciale cu participare straina.
Pe primele locuri la numarul de inmatricularide societati comerciale cu participarestraina se situeaza municipiul Bucuresti(43,15%), urmat de judetele: Timis (6,36%),Cluj (5,39%), Bihor (4,77%), Brasov
(3,67%), Ilfov(3,53%) si Arad (3,11%) .
Toate cele 6 judete ale regiunii de NEdetin doar 3,73% din numarul total alsocietatilor cu participare straina lacapital. Intre acestea, judetul Iasi sesitueaza pe primul loc cu 29 inmatriculari(53,70% din numarul total al regiunii de NE).
NUMARUL INMATRICULARILOR DE SOCIETATI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRAINA LA CAPITAL SI VALOAREA CAPITALULUI SOCIAL SUBSCRIS INPERIOADA 1991- MAI 2007 (REGISTRATIONS OF COMMERCIAL COMPANIES WITH FOREIGN PARTICIPATION IN SOCIAL SUBSCRIBED CAPITAL ANDTHE VALUE OF SUBSRIBED CAPITAL DURING 1991- MAY 2007)
Dupa valoarea totala a capitalului socialsubscris de societatile inmatriculate inmoneda nationala, ierarhia pe tara aprimelor judete este urmatoarea: municipiulBucuresti (75,22%), Cluj (9,73%), Arges(5,69%), Bihor (4,62%), Teleorman (1,60%)si Timis (0,78%).Dupa capitalul social subscris in ambelevalute judetele care se ierarhizeaza pe
primele locuri sunt: municipiul Bucuresti(81,41%), Cluj (6,97%), Arges (5,95%),Teleorman (1,73%), Timis (0,83%) si Bihor(0,79%).
Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris pe judetele regiunii de NE in luna MAI 2007
Inmatriculari de Valoarea capitalului social subscrissocietati
cu participare Total exprimat in moneda nationala
din care:
Va lo a r e a c a p ita lu lu i s o c ia l s u b s c r is in lu n a M AI 2 0 0 7
3 7 ,2 3 0 ,1
6 ,9
2 4 ,8
2 4 0 ,4
2 ,0
9 2 2 2 ,0
2 8 3 5 ,0
1 0 1 6 9 ,0
3 1 1 ,0
8 0 0 ,06 1 8 ,4
7 1 2 8 ,1
2 1 9 1 ,3
7 8 6 0 ,1
0
1
10
100
1000
10000
100000
1000000
B o to s a n i Ia s i N e a m t S u ce a va Va s lu i
V a loarea c ap ita lu lu is oc ia l (mii le i (RON))Do lar i SUA
Euro
Valoarea capitalului social subscris in valuta in luna MAI 2007
Neamt1,3%
Iasi39,5%
Botosani3,4%
Vaslui43,6%
Suceava12,1%
REGISTRATIONS OF COMMERCIAL COMPANIES WITH FOREIGN PARTICIPATION IN SOCIALSUBSCRIBEDCAPITAL AND THE VALUE OF SUBSRIBED CAPITAL DURING 1991 - MAY 2007.Registra-tions include new enterprises set up in the reference period that have a commercial status with foreign partici-pation at the social capital.
Valoarea capitalului social subscris in mii lei (RON) in luna MAI 2007
Vaslui24,6%
Iasi36,8%Botosani
2,0%
Neamt29,8%
Suceava6,8%
Pret
urile
med
ii la
prin
cipa
lele
pro
duse
agro
alim
enta
re v
andu
te p
e p
iata
ta
rane
asca
in p
erio
ada
1 - 3
1 M
AI 2
007
(Ave
rage
Pric
es fo
r M
ain
Prod
ucts
Sol
d on
Agro
-Foo
d M
arke
ts)
CURSUL DE SCHIMB AL PIETEI VALUTARE - lei (RON)/EURO si lei (RON)/dolar SUA(Exchange rate of foreign currency market-RON/EURO and RON/USD)
Cursul mediu de schimb lei (RON)/Euro inluna MAI 2007 a fost de 3,2850 lei (RON),in scadere cu 1,5% fata de media luniiAPRILIE 2007 si in scadere cu 6,3% fatade media lunii corespunzatoare din anul2006.La sfarsitul lunii MAI 2007 cursul de schimblei (RON)/Euro a fost de 3,2724 lei (RON),in scadere cu 1,6% fata de sfarsitul luniiAPRILIE 2007 si in scadere cu 7,5% fatade sfarsitul perioadei corespunzatoare dinanul 2006. Pe luni, evolutia cursului deschimb al pietei valutare se prezinta astfel:
mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie martie aprilie mai
lei (RON) / EURO 3,5070 3,5482 3,5723 3,5277 3,5270 3,5192 3,4954 3,4140 3,3937 3,3823 3,3694 3,3349 3,2850
mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie martie aprilie mai
lei (RON) / EURO 3,5386 3,5686 3,5458 3,5302 3,5334 3,5211 3,4344 3,3817 3,4084 3,3961 3,3548 3,3272 3,2724
Sursa datelor: Banca Nationala a Romaniei
An 2007
Evolutia cursului de schimb la sfarsitul lunii
Evolutia cursului mediu lunar de schimb
An 2007An 2006
An 2006
*) pentru perioada 1991-2006 datele au fost rectificate
Evolutia inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital in perioada 1991 - MAI 2007*), la nivelul economiei nationale
Anul
Inm atriculari de s ocietati cu participare
s traina la capital
Valoarea capitalului s ocial s ubs cris
din care: capital s ocial in valuta
lei/UM% fata de
aprilie 2007
lei/UM% fata de
aprilie 2007
lei/UM% fata de
aprilie 2007 lei/UM% fata de
aprilie 2007
Cartofi de toamna Kg. 0,93 100,7 0,92 99,3 0,96 98,7 0,83 94,3Fasole boabe (uscata) Kg. 3,94 106,8 4,36 104,6 3,91 103,0 2,75 108,9Ceapa uscata Kg. 2,00 123,1 2,03 124,6 1,90 111,8 1,70 111,5Usturoi uscat Kg. 8,00 105,3 6,67 96,2 7,67 97,4 5,00 90,9Morcovi Kg. 2,00 156,9 1,83 121,7 2,00 153,8 1,43 135,7Tomate de camp Kg. 3,50 3,60 3,67 3,00Varza alba timpurie si de vara Kg. 1,63 72,2 1,88 83,3 1,63 72,2 1,63 65,0Castraveti de camp Kg. 2,75 44,0 3,38 84,4 2,67 42,7 3,17 79,2Varza murata Kg. 2,17 102,0 2,38 95,0 2,25 90,0 1,88 93,8Castraveti murati Kg. 4,00 100,0 4,25 100,0 3,13 73,5 3,00 82,8Sfecla rosie Kg. 1,63 114,0 1,50 100,0 1,50 100,0 1,00 100,0Cirese Kg. 6,50 6,00 7,00 6,00Mere Kg. 2,18 99,2 2,06 101,1 2,48 116,2 1,82 110,3Lapte dulce litru 1,94 96,9 1,94 103,3 2,00 94,1 1,69 96,4Smantana Kg. 6,38 92,7 6,25 96,2 6,50 96,3 6,00 98,0Branza proaspata din lapte de vaca Kg. 8,25 80,5 8,50 85,0 9,00 83,7 8,00 82,1Oua de gaina bucati 0,39 88,6 0,35 70,0 0,39 83,8 0,34 79,4Miere de albine Kg. 15,17 99,5 15,25 99,5 15,33 102,2 14,25 101,1Nuci (miez) Kg. 15,50 88,6 15,25 89,7 17,00 97,1 14,00 96,6
Moinesti Onesti BuhusiUnitatea de masura
(UM)
Bacau
Vitei PurceiMiei si iezi
Sector mixt
Sector privat
168445
33863
24833
1590
0 0
20000
40000
60000
80000Produsi vii
Productia medie agricola animala
173173
240271
291282281278
359
201
43
174166
226250
340
298284
405407
241
121
168160
223246
358
500
275
14 14
18
2120
18
16
18
1516
12
18
14
11
19
2120
17
12
17 1716
11
22
12
10
16
21
17
0
100
200
300
400
500
600
ian-
2005
feb-
2005
'mar
-200
5
'apr
-200
5
mai
-200
5
'iuni
e-20
05
'iulie
-200
5
'aug
.200
5
'sep
t.200
5
'oct
. 200
5
'nov
. 200
5
'dec
200
5
'ian
2006
feb
2006
'mar
200
6
'apr
200
6
'mai
200
6
'iuni
e 20
06
'iulie
200
6
'aug
200
6
'sep
t 200
6
'oct
200
6
'noi
200
6
'dec
200
6
'ian
2007
'febr
-200
7
'mar
200
7
'apr
200
7
'mai
200
7
Lapt
e va
ca (l
itri S
TAS
/cap
)
5
10
15
20
25
30
Oua
(buc
ati/c
ap)
Lapte vacaOua
Productia medie agricola animala(Average Agricultural Animal Production)
Efectivele de animale (Livestock)La 31 MAI 2007 judetul Bacau detinea in sectorul mixt si privat (inclusiv gospodariilepopulatiei) urmatoarele efective:
106619 bovine 825120255 porcine 19944312543 ovine si caprine 420703306,3 mii capete pasari -227,5
fata de 31 MAI 2006
Diferente
Sector mixt
Sector privat
fata de cumulat
5 luni 2006Vitei capete 24833 24833 119Purcei capete 33863 33863 210Miei si iezi capete 168604 159 168445 17765
Produsi vii obtinuti Cumulat
5 luni 2007
din care:Unitate de
masura
Productia animala totala(Total Animal Production)
In perioada 1.I - 31.V.2007 s-a obtinut oproductie de carne din sacrificari si vanzaripentru sacrificare de 25.027 tone, mai marecu 1.615 tone comparativ cu perioadacorespunzatoare din anul 2006. In sectorulprivat 86,8% din productia de carne s-avandut la piata (direct sau unitatilor decrestere, ingrasare, industrializare),diferenta de 13,2% fiind consum familial.
De asemenea, s-au mai obtinut 595,6 miihl lapte de vaca si 83,8 milioane bucati ouaconsum.
Pe forme de proprietate, productia animalarealizata in luna MAI 2007 si pe cumulat 5luni 2007 se prezinta astfel:
Mortalitati (Mortalities)
AGRICULTURA (AGRICULTURE)(Datele, care cuprind si fermele familiale, sunt preluate de la D.A.D.R. Bacau)
APRILIE 2007Efective de animale la s fars itul lunii
MAI 2007
MAI 2007 fata de
MAI 2006Sector m ixt
Sector privat
Efectivele de animale
312543
106619 120255
270473
105794 100311
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
Bovine Porcine Ovine si caprine
MAI 2007MAI 2006
Mortalitatea animala
-33
-3
-169
-603
97
42
157
1554
-650 -150 350 850 1350
Bovine
Porcine
Ovine si caprine
Familii de albine
capete
Cumulat 5 luni 2007Diferente fata de cumulat 5 luni 2006
Productii medii agricole
Unitate de masura
MAI 2007Diferente (+/-) fata de MAI
2006
CUMULAT5 LUNI 2007
Diferente (+/-) fata de
CUMULAT 5 LUNI 2006
Lapte de vaca L STAS/cap. 358 18 1155 -1Lapte de oaie si capra L fizic/cap. 17,9 -5,9 23,9 -6,5Oua bucati/cap. 17 -3 76 -9
Mortalitate animalaUnitate de
masura Cumulat5 luni 2007
Diferente fata de
cumulat 5 luni 2006
Bovine capete 42 -3Porcine capete 1554 -603Ovine si caprine capete 97 -169Pasari capete 687262 213981Familii de albine familii 157 -33
PRODUCTIA ANIMALA TOTALA
Unitate de masura
MAI 2007Diferente fata de
MAI 2006
Diferente fata de
APRILIE 2007
Cumulat 5 luni 2007
Diferente fata de cumulat 5 luni 2006
Lapte de vaca mii hl STAS 184,7 10,3 59,2 595,6 5,9sector mixt mii hl STASsector privat mii hl STAS 184,7 10,3 59,2 595,6 5,9Lapte de oaie si capra mii hl fizic 31,5 -4,7 20,9 42,1 -4,0sector privat mii hl fizic 31,5 -4,7 20,9 42,1 -4,0Oua consum milioane bucati 20,1 -6,1 -1,9 83,8 -13,8sector privat milioane bucati 20,1 -6,1 -1,9 83,8 -13,8Carne tone 4671 -593 -1800 25027 1615sector mixt tone -5sector privat tone 4671 -593 -1800 25027 1620
This part presents the analysis of livestock, agricultural average production, live prod-ucts obtained and mortalities, total animal production.(Data, that includes familyfarms, are taken from D.A.D.R. Bacau).
pagina 8
Cartofi 109,65%Fructe proaspete 104,42%Alte legume si conserve de legume 100,90%Citrice si alte fructe meridionale 100,64%Fasole boabe si alte leguminoase 100,60%
Chirie 193,49%
Autoturisme si piese de schimb 99,57%Medicamente 99,91%Articole medicale 99,92%Ceasuri, aparate audio-video, articole sportive 99,74%Carti, z iare, reviste 99,95%
Puterea de cumparare a salariului,masurata prin intermediul raportului
dintre salariul mediu net si preturileindividuale cu amanuntul ale unor produse,ofera informatii cu privire la evolutianivelului de trai al populatiei.In urmatorul tabel prezentam calculul puterii
EVOLUTIA LUNARA A PRETURILOR DE CONSUM IN ANII 2004, 2005, 2006 si 2007
(decembrie anterior = 100 %)
102,2
102,8103,1
103,7
105,1
105,6
106,6
107,9
101,4101,7
103,5103,8
104,1
105,2
105,8
106,8
101,91
102,52 102,67 102,78 102,71 102,76102,98
104,10
104,87
100,20 100,24 100,31
100,83
101,48
109,3
108,6
101,7
101,1
100,8
105,1
108,1
108,6
101,48101,27101,03
100
105
110
I F M A M I I A S O N D
(%)-d
ecem
brie
an
prec
eden
t=10
0%
2004
20052006
2007
PRETURILE DE CONSUM SICASTIGURILE SALARIALE(Consumer Prices and Salary Earnings)
INDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA DE PROTECTIE A CONSUMATORILOR(Indicators Regarding Consumer Protection)
Rata medie lunara a inflatiei in perioada1 IANUARIE - 31 MAI 2007 a fost de 0,3%,mai ridicata la grupa de servicii (0,7%), iarla grupele marfuri alimentare si marfurinealimentare aceasta a fost de 0,2%.
La marfurile alimentare indicele preturilorde consum in luna MAI 2007 fata deAPRILIE 2007 a fost de 100,23%.
Indici sub medie s-au inregistrat la:
iar indici sub medie la:
iar indici sub media grupei la:
La marfurile nealimentare indicelepreturilor de consum in aceeasi perioada afost de 100,33%. Indici peste medies-au inregistrat la:
100,64% fata de APRILIE 2007101,48% fata de DECEMBRIE 2006103,81% fata de MAI 2006
Indici peste media grupei s-au inregistratla:
La grupa servicii s-a inregistrat un indiceal preturilor de consum de 102,31% in lunaMAI 2007 fata de APRILIE 2007.
Paine bucati 835 761 750 89,8 98,6Ulei litri 278 274 270 97,1 98,5Zahar kg 239 293 289 120,9 98,6Unt kg 56 56 55 98,2 98,2Oua bucati 2087 3112 3490 167,2 112,1Carne porc cal.I kg 111 83 87 78,4 104,8Carne bovine cal.I kg 79 79 78 98,7 98,7Carne pui cal.I kg 115 130 128 111,3 98,5Telemea vaca kg 124 121 119 96,0 98,3
Produse alimentareUnitate
de masura
Puterea de cumparare Dinamica ( % )
de cumparare pentru unele produsealimentare, cu ajutorul salariului mediu netpe economie si a preturilor inregistrate inmunicipiul Bacau:
PUTEREA DE CUMPARARE A SALARIULUI MEDIU NET PENTRU UNELE PRODUSE ALIMENTARE
835
278
56
111
79
115
124
750
270
289
55
87
78
119
239
128
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900
Paine
Ulei
Zahar
Unt
Carne porc
Carne bovine
Carne pui
Telemea vaca
Mai 2007Octombrie 1990
P otrivit informatiilor furnizate de Oficiul Judetean pentru ProtectiaConsumatorilor BACAU, in urma celor 1192actiuni de control intreprinse in perioada1 IANUARIE - 31 MAI 2007 s-au constatatproduse cu abateri de calitate in valoare de1853,4 mii lei (RON), din care 854,1 mii lei
(RON) marfuri indigene si 999,3 mii lei(RON) marfuri din import.
Din totalul marfurilor indigene constatatecu abateri 3,5% au fost oprite definitiv de lacomercializare si eliminate din circuitulconsumului uman, iar din totalul marfurilor
din import constatate cu abateri au fostoprite de la comercializare 0,1%.
Din valoarea marfurilor indigene opritedefinitiv de la comercializare si eliminate dincircuitul consumului uman 83,1% suntmarfuri alimentare, iar din categoria
marfurilor din import proportia acestora estede 84,4%. In urma controalelor efectuates-au aplicat amenzi in valoare de 660,5 miilei (RON), iar valoarea varsamintelor labuget din amenzi a fost de 536,0 mii lei(RON).
Castiguri salariale medii brute sub media petara s-au inregistrat in toate celelalte ramuri,din care mentionam:
Nivelul minim al castigului salarial mediu nets-a inregistrat in ramura “Prelucrarealemnului si a produselor din lemn si pluta,cuexceptia mobilei ”, iar nivelul maxim inactivitatea “Intermedieri financiare (cuexceptia activitatilor de asigurari si a caselor
In termeni reali, evolutia castigului salarialmediu net este:
Castigul salarial mediu brut cel mai mare s-a inregistrat in activitatea “Intermedierifinanciare (cu exceptia activitatilor deasigurari si a caselor de pensii)” (5.007 lei (RON)), iar cel mai mic in “Fabricareaarticolelor de imbracaminte” (773 lei (RON)).Castigul salarial mediu net la niveluleconomiei nationale a fost in luna MAI 2007de: 1.012 lei (RON), evolutia acestuia fiind:
RATA LUNARA DE CRESTERE A PRETURILOR DE CONSUM SI A CASTIGURILOR SALARIALE (+/- %)
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
I2003F
2003M
2003A
2003M
2003I2003I2003A
2003S
2003O
2003N
2003D
2003I2004F
2004M
2004A
2004M
2004I2004I2004A
2004S
2004O
2004N
2004D
2004I2005F
2005M
2005A
2005M
2005I2005I2005A
2005S
2005O
2005N
2005D
2005I2006F
2006M
2006A
2006M
2006I2006I2006A
2006S
2006O
2006N
2006D
2006I2007F
2007M
2007A
2007M
2007
%
Rata lunara a preturilor de consumRata lunara a castigurilor salariale
L a nivelul economiei nationale, castigul salarial mediu brut in lunaMAI 2007 a fost de 1.361 lei (RON),evolutia acestuia fiind:
In termeni reali, evolutia castigului salarialmediu brut este:
Castiguri salariale medii brute pestemedia pe tara s-au inregistrat in ramurile:
CASTIGURILE SALARIALE LA NIVEL NATIONAL (Salary Earnings)
Indici de crestere a salariului mediu netin luna MAI 2007 fata de APRILIE 2007sub media pe tara s-au inregistrat incelelalte activitati:
98,1% fata de APRILIE 200791,9% fata de DECEMBRIE 2006
334891,7% fata de OCTOMBRIE 1990
97,5% fata de APRILIE 200790,6% fata de DECEMBRIE 2006
98,5% fata de APRILIE 200792,1% fata de DECEMBRIE 2006
296426,5% fata de OCTOMBRIE 1990
97,9% fata de APRILIE 200790,7% fata de DECEMBRIE 2006
This part presents average gross and net salary earnings at national level and alsotheir dynamics on activities from the economy.
de pensii” valorile fiind de: 594 lei (RON) sirespectiv de 3.746 lei (RON). Indici de crestere a castigului salarial mediunet in luna MAI 2007 fata de APRILIE 2007peste media pe tara s-au inregistrat inactivitatile:
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte Prelucrarea lemnului si a produselor din lemn si pluta,cu exceptia mobilei Tabacirea si finisarea pieilor Hoteluri şi restaurante Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. Fabricarea produselor textile Agricultură, vanatoare si servicii anexe Asanarea şi îndepărtarea gunoaielor; salubritate Industria alimentară şi băuturilor Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe
Comerţ Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hartie Construcţii Fabricarea produselor din cauciuc şi a mase plastice Sănătate şi asistenţă socială Industria de maşini şi aparate electrice Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) Alte activitati Edituri, poligrafie şi reproducerea înregistrărilor pe suporţi Industria de maşini şi echipamente
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria de aparatură şi instrumente medicale, de precizie,optice şi ceasornicărie Transporturi terestre; transporturi prin conducte
mai iunie iulie aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai
Intermedieri f inanciare (cu exceptia activ itatilor deasigurari si ale caselor de pensii)
Administratie publica
Posta si telecomunicatii
Inv atamant
Industrie - total
Sanatate si asistenta sociala
Constructii
Comert
Silv icultura, exploatare f orestiera si serv icii anexe
Agricultura, v anatoare si serv icii anexe
Hoteluri si restaurante
Intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi a caselor de pensii) 124,8% Industria metalurgică 114,2% Fabricarea produselor textile 105,7% Fabricarea articolelor de 104,3% Prelucrarea lemnului si a produselor din lemn si pluta,cu exceptia mobilei 103,7% Tabacirea si finisarea pieilor 103,6% Industria de maşini şi echipamente 102,7% Producţia si furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă 102,6% Învăţământ 101,7% Fabricarea produselor din tutun 101,3% Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 101,2% Transporturi aeriene 100,6% Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. 99,3% Administraţie publică 99,2% Industria alimentară şi băuturilor 99,1% Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) 99,0% Agricultură, vanatoare si servicii anexe 98,6%
Transporturi pe apă 74,4%anexe 84,0% Fabricarea celulozei, hârtiei ş i a produselor din hartie 88,3% Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ş i de birou 89,6% Edituri, poligrafie ş i reproducerea înregistrărilor pe suporţi 90,6% Cercetare-dezvoltare ş i informatică 90,8% Silvicultură, exploatare forestieră ş i servicii anexe 91,2% Captarea, tratarea ş i distribuţia apei 91,2% Industria minieră 92,0% Activităţi anexe ş i auxiliare de transport; activităţi ale agenţiilor de 92,0% Poş tă ş i telecomunicaţii 92,2% Transporturi terestre; transporturi prin conducte 92,4% Industria de aparatură ş i instrumente medicale, de precizie,optice ş i 93,8% Alte activitati 94,1% Industria altor mijloace de transport 94,3% Industria de echipamente pentru radio, televiziune ş i comunicaţii 94,8% Fabricarea substantelor s i a produselor chimice 95,2% Industria mijloacelor de transport rutier 95,6% Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui s i tratarea combustibililor nucleari 96,2% Comerţ 96,3% Fabricarea produselor din cauciuc ş i a mase plastice 96,8% Hoteluri ş i restaurante 97,0% Activităţi de asigurări ş i ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) 97,2%
Intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări ş i a caselor de pensii) Transporturi aeriene Fabricarea produselor din tutun Extracţia hidrocarburilor si servicii anexe Industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui si tratarea combustibililor nucleari Producţia si furnizarea de energie electrică ş i termică, gaze ş i apă Activităţi de asigurări ş i ale caselor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) Administraţie publică Cercetare-dezvoltare ş i informatică Industria minieră Activităţi anexe ş i auxiliare de transport; activităţi ale agenţiilor de turism Poştă ş i telecomunicaţii Industria metalurgică Industria de echipamente pentru radio, televiziune ş i comunicaţii Fabricarea substantelor si a produselor chimice Transporturi pe apă Industria altor mijloace de transport Industria mijloacelor de transport rutier Învăţământ Industria de mijloace ale tehnicii de calcul ş i de birou
pagi
na 9
pagi
na 1
0
CASTIGURILE SALARIALE IN JUDETUL BACAU (Salary Earnings in Bacau County)
A gric ultura, vanatoare s i
s ervic ii anex e
Indus trie s i c ons truc tii S ervic ii
B ac au 976 700 972 1011B otos ani 782 833 668 850Ias i 963 749 871 1027Neam t 779 642 696 853S uc eava 786 873 671 861V as lui 726 569 632 839
Ca stigul sa la ria l m e diu ne t (le i RON/pe rsoa na )M A I 2007
Tota l jude t
din c are:
Loc alitati
Diferente fata de castigul salarial mediu net pe economie in luna MAI 2007 (+/- lei RON)
-230
-49
-226
-286
-36
-233
-350
-300
-250
-200
-150
-100
-50
0Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui
Structura pe activitati si judete a efectivului de salariati la sfarsitul lunii MAI 2007 (%)
3,0 2,6 3,0 3,9 3,1 5,1
41,9 48,540,3 37,8
44,537,2
45,0
54,8 48,557,1 59,2
51,659,7
49,9
3,30%
20%
40%
60%
80%
100%
Total Regiune NE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava VasluiAgricultura, vanatoare si servicii anexe Industrie si constructii Servicii
A gricultura, vanatoare s i
servic ii anexe
Indus trie s i cons truc tii S ervic ii
B acau 1314 922 1302 1371B otosani 1040 1113 879 1136Ias i 1290 985 1155 1384Neam t 1043 826 921 1154S uceava 1038 1144 873 1145V as lui 955 744 814 1122
Ca stigul sa la ria l m e diu brut (le i RON/pe rsoa na )
M A I 2007
Tota l jude t
din care:Localitati
APRILIE 2007
MAI 2006
Total judet 1314 102,7 111,5 -47Agricultura, vanatoare si servicii anexe 922 95,4 128,2 -392 -15
Total judet 976 102,5 110,6 -36Agricultura, vanatoare si servicii anexe 700 95,0 126,0 -276 -9
Industrie si Constructii 972 103,5 109,0 -4 37Servicii 1011 102,4 113,4 35 -73Nota: Dinamica reala s-a calculat utilizand indicele mediu al preturilor de consum (IPC)
Castigul salarial mediu net
MAI 2007lei(RON)/persoana
Dinamica reala (%) fata de:
Abaterea fata de media pe judet +/- lei (RON)/
persoana
Abaterea fata de media pe tara+/- lei (RON)/
persoana
Castigul salarial mediu brut si net in judetul Bacau
Abaterea fata de media pe tara+/- lei (RON)/
persoana
Castigul salarial mediu brut
MAI 2007lei(RON)/persoana
Dinamica reala (%) fata de:
Abaterea fata de media pe judet +/- lei (RON)/
persoana
Evolutia pe luni si pe activitati a castigului salarial mediu net pe judet- lei RON preturi curente -
300
600
900
1200
ian2006
feb2006
mar2006
apr2006
mai2006
iun2006
iul2006
aug2006
sept.2006
oct2006
noi2006
dec2006
ian2007
feb2007
mar2007
apr2007
mai2007
Total judet Agricultura, v anatoare si serv icii anexe
Industrie si Constructii Serv icii
EFECTIVUL SALARIATILOR IN JUDETUL BACAU (Employee’s Effectives in Bacau county)
This part presents average gross and net salary earnings at Bacau county and alsotheir dynamics on activities from the economy.
In luna MAI 2007 castigul salarial mediubrut a fost in judetul Bacau de 1.314 lei(RON)/persoana, cu 47 lei (RON)/persoanamai mic decat cel inregistrat la niveluleconomiei nationale (-3,5%).Salarii medii brute peste media judetului s-a inregistrat in activitatea “servicii”, iar submedia salariului din judet fiind activitatile“agricultura, vanatoarea si servicii anexe”si “industria si constructii”.Fata de luna APRILIE 2007 castigul salarialmediu brut la nivelul judetului a crescut, inpreturi comparabile, cu +2,7%, iar fata deluna MAI 2006 acesta a inregistrat ocrestere, in preturi comparabile, cu +11,5%.
Castigul salarial mediu net a fost in judetulBacau de 976 lei (RON)/persoana, cu 36lei (RON)/persoana mai mic decatcel inregistrat la nivelul economiei nationale(-3,6%). Salarii medii nete peste mediajudetului s-au inregistrat in activitatea“servicii” , iar sub media salariului din judetfiind “agricultura, vanatoarea si serviciianexe” si “industria si constructii”.Fata de luna APRILIE 2007 castigul salarialmediu net la nivelul judetului a crescut, inpreturi comparabile, cu +2,5%, iar fata deluna MAI 2006 acesta a crescut, in preturicomparabile, cu +10,6%.
La sfarsitul lunii MAI 2007 efectivul desalariati din judetul Bacau a fost de 132.147persoane, mai mare cu 409 persoane decatla sfarsitul lunii APRILIE 2007 (+0,4%) sicu 4.592 persoane mai multe fata de finelelunii MAI 2006 (+3,5%).In judetul Bacau, la sfarsitul lunii MAI 2007,3,0% din salariati lucrau in “agricultura,vanatoare si servicii anexe”, 48,5% in“industrie si constructii” si 48,5% in “servicii”.Salariatii din judetul Bacau reprezinta21,0% din totalul salariatilor din Regiuneade Nord-Est, fiind pe locul 2 dupa judetulIasi (27,4% din totalul regiunii).Pe activitati situatia se prezinta astfel: - in “agricultura, vanatoare si servicii anexe”s-a inregistrat in judetul Bacau un numarde 3.913 salariati (18,7% din efectivulregiunii de Nord-Est), ocupand locul 2 dupajudetul Iasi;- in “industrie si constructii” s-a inregistratin judetul Bacau un efectiv de 64.125salariati (24,3% din efectivul regiunii deNord-Est), ocupand locul 2 in cadrul regiuniidupa judetul Iasi;- in “servicii” s-a inregistrat in judetul Bacauun numar de 64.109 salariati (18,6% dinefectivul regiunii de Nord-Est), ocupandlocul 3 dupa judetele Iasi si Suceava.
Employee effectives includes the per-sons with an employment contract for adetermined or not period ( including man-agers) that exists in the records of aneconomic and social unit at the end ofthe reference period.
Agricultura, vanatoare s i
s ervicii anexe
Indus trie s i cons tructii
Servicii
Total Regiune NE 630.243 20.900 264.165 345.178 3,7Bacau 132.147 3.913 64.125 64.109 3,6Botos ani 58.855 1.506 23.724 33.625 3,4Ias i 172.749 5.133 65.324 102.292 3,9Neam t 96.375 3.803 42.876 49.696 3,7Suceava 107.834 3.389 40.086 64.359 3,8Vas lui 62.283 3.156 28.030 31.097 3,3
Sursa datelor: "Buletinul s tatis tic lunar al judetelor" (BSL), Nr. 5/2007
Efectivul s alariatilor la s fars itul lunii MAI 2007 - pers oane
Localitati
Modificarea relativa pe total a efectivului de
s alariati de la s fars itul lunii MAI 2007 fata de
s fars itul lunii MAI 2006 (+/- %)
Total
din care:
Nota: Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetarii s tatis tice lunare asupra castigurilor salariale, completate cu informatiile ex istente in Registrul Statis tic al Intreprinderilor pentru intreprinderile cu 0-3 salariati s i au fost repartizate pe judete s i sectoare de activ itate conform distributiei obtinute din cercetarea statis tica anuala asupra costului fortei de munca din anul 2005
pagi
na 1
1
Somaj ( Unemployment )(Date preluate de la Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca Bacau.)
Potrivit datelor furnizate de AgentiaNationala pentru Ocupare si Formare
Profesionala, numarul somerilor inregistratila sfarsitul lunii MAI 2007 era de 11.536persoane, cu 972 persoane mai putinedecat in luna APRILIE 2007. Din numarultotal de someri, 37,7% sunt someriindemnizati si 62,3% someri neindemnizati.Pe categorii socio-profesionale, din cei4.346 someri indemnizati, 65,2% suntpersoane cu studii primare, gimnaziale siprofesionale, 29,7% persoane cu studiiliceale si postliceale si 5,1% persoane custudii superioare. Din total someriindemnizati, 43,7% sunt femei, iar in totalsomeri neindemnizati femeile reprezinta35,1%. Repartitia somerilor pe medii estede 32,8% in urban si 67,2% in rural. Ratasomajului calculata ca raport intrenumarul total de someri si populatia
Nota:
1) Datele sunt calculate in sensul Ordonantei de Urgenta nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, aprobataprin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525 din 29 iunie 1999, prin care rata somajului la nivelul unei localitati secalculeaza ca raport intre numarul de someri si populatia stabila din localitatea respectiva, cuprinsa intre 18-62 ani.
activa civila a fost in judetul Bacau lasfarsitul lunii MAI 2007 de 4,8% fata de5,2% la sfarsitul lunii precedente, mediape tara fiind de 4,1%. Pe tara judetul Bacause situeaza pe locul 25 cu o rata a somajuluide 4,8%, pe primul loc situandu-se judetulTimis (1,6%) si pe ultimul loc judetulMehedinti (9,0%).Rata somajului la sfarsitul lunii calculatain sensul Ordonantei de Urgenta nr.24/1998 privind regimul zonelordefavorizate a fost de 2,6% in judetulBacau si de 2,7% pe tara. Indemnizatiamedie lunara la sfarsitul lunii MAI 2007 afost de: 332,00 lei (RON) pentru beneficiariide indemnizatie de somaj si 166,00 lei(RON) pentru beneficiarii de ajutor deintegrare profesionala, conform Legii 76/2002.
UNEMPLOYMENT Registered unemployed persons are those registered to territo-rial Agencies for Employment according to the Law 76/2002 about employment insur-ance system and the stimulation of employment. The unemployment rate is deter-mined by the ratio between total number of registered unemployed and active civilpopulation.
NUMARUL SOMERILOR LA SFARSITUL LUNII MAI 2007
Total din care:
Primar, gimnazial s i profes ional
Liceal s i postliceal
Studii superioare
Total someri in judetul Bacau 11536 9687 1569 280 -din care femei 4424 3336 932 1561.Someri indemnizati,din care: 4346 2834 1289 223 -din care femei 1901 996 781 124
a).Beneficiari indemnizatie de somaj 4199 2743 1246 210
-din care femei 1846 963 768 115 b).Beneficiari de ajutor de integrare profesionala 147 91 43 13
-din care femei 55 33 13 92.Someri neindemnizati 7190 6853 280 57 -din care femei 2523 2340 151 32
STRUCTURA NUMARULUI DE SOMERI LA SFARSITUL LUNI MAI 2007
Beneficiari de ajutor de integrare
profesionala; 1,3%
Nu primesc ajutor sau alocatie; 62,3%
Beneficiari indemnizatie somaj; 36,4%
NUMARUL SOMERILOR PE MUNICIPII,ORASE SI RURAL LA SFARSITUL LUNII MAI 2007
1 MU N IC IP IU L BAC AU 1 4 0 2 1 5 4 2 1 ,2 3 7 ,0 1 ,1 4 9 L U IZI-C AL U GAR A 1 6 1 9 0 ,6 0 ,2 0 ,52 MU N IC IP IU L MOIN ESTI 4 6 3 5 2 5 3 ,4 1 2 ,2 3 ,0 5 0 MAGIR ESTI 1 1 1 1 2 0 4 ,6 1 ,4 4 ,33 MU N IC IP IU L ON ESTI 8 1 1 1 0 8 7 3 ,0 2 1 ,4 2 ,3 5 1 MAGU R A 2 9 3 5 1 ,3 0 ,4 1 ,14 OR AS BU H U SI 1 8 6 2 0 3 1 ,6 4 ,9 1 ,4 5 2 MAN ASTIR EA C ASIN 6 6 7 7 2 ,3 0 ,9 2 ,05 OR AS C OMAN ESTI 3 6 5 4 3 8 2 ,7 9 ,6 2 ,3 5 3 MAR GIN EN I 3 5 4 7 0 ,8 0 ,5 0 ,66 OR AS D AR MAN ESTI 3 4 7 3 9 8 4 ,6 9 ,2 4 ,0 5 4 MOTOSEN I 2 2 4 2 3 9 1 3 ,1 2 ,9 1 2 ,37 OR AS SL AN IC MOL D OVA 6 3 7 8 2 ,4 1 ,7 2 ,0 5 5 N EGR I 5 1 5 4 3 ,3 0 ,7 3 ,18 OR AS TAR GU OC N A 1 4 9 1 7 3 2 ,1 3 ,9 1 ,8 5 6 N IC OL AE BAL C ESC U 4 0 5 1 0 ,9 0 ,5 0 ,7
1 0 AR D EOAN I 3 6 4 0 2 ,8 0 ,5 2 ,5 5 9 ON C ESTI 1 4 4 1 5 3 1 6 ,5 1 ,9 1 5 ,51 1 ASAU 9 4 1 1 5 2 ,6 1 ,2 2 ,1 6 0 OR BEN I 1 9 3 2 1 ,4 0 ,2 0 ,81 2 BAL C AN I 1 7 4 1 6 1 3 ,4 2 ,2 3 ,6 6 1 PAL AN C A 3 8 4 1 2 ,0 0 ,5 1 ,81 3 BAR SAN ESTI 1 4 4 1 5 0 5 ,2 1 ,9 5 ,0 6 2 PAN C ESTI 9 1 1 3 9 6 ,1 1 ,2 4 ,01 4 BER ESTI-B ISTR ITA 7 1 8 0 7 ,2 0 ,9 6 ,3 6 3 PAR AVA 4 2 6 9 3 ,7 0 ,5 2 ,21 5 BER ESTI-TAZL AU 5 5 8 4 2 ,6 0 ,7 1 ,7 6 4 PAR GAR ESTI 1 0 1 3 0 ,4 0 ,1 0 ,31 6 BER ZU N TI 3 4 5 0 1 ,6 0 ,4 1 ,1 6 5 PAR IN C EA 4 8 4 9 2 ,3 0 ,6 2 ,21 7 BL AGESTI 1 1 3 1 0 3 2 ,6 1 ,5 2 ,8 6 6 PAR JOL 5 3 6 8 1 ,7 0 ,7 1 ,41 8 BOGD AN ESTI 3 5 4 1 2 ,6 0 ,5 2 ,2 6 7 PL OPAN A 1 3 7 1 9 6 1 1 ,3 1 ,8 7 ,91 9 BR U STU R OASA 6 3 6 1 2 ,9 0 ,8 3 ,0 6 8 POD U TU R C U L U I 1 1 4 1 5 7 5 ,4 1 ,5 4 ,02 0 BU C IU MI 1 4 7 1 1 1 6 ,5 1 ,9 8 ,6 6 9 POD U R I 1 9 6 2 4 9 5 ,1 2 ,5 4 ,02 1 BU H OC I 3 9 4 1 1 ,4 0 ,5 1 ,3 7 0 PR AJESTI 1 7 1 0 0 ,7 0 ,2 1 ,12 2 C AIU TI 9 1 8 6 2 ,8 1 ,2 3 ,0 7 1 R AC AC IU N I 1 0 0 1 2 7 2 ,5 1 ,3 2 ,02 3 C ASIN 5 2 5 8 2 ,4 0 ,7 2 ,2 7 2 R AC H ITOASA 3 4 6 4 3 5 1 6 ,7 4 ,5 1 3 ,32 4 C L EJA 5 1 4 9 1 ,1 0 ,7 1 ,2 7 3 R AC OVA 1 9 2 0 1 ,1 0 ,2 1 ,02 5 C OL ON ESTI 2 7 4 3 0 2 2 8 ,7 3 ,5 2 6 ,0 7 4 R OSIOR I 2 5 1 1 6 5 1 4 ,8 3 ,2 2 2 ,52 6 C OR BASC A 3 5 4 7 1 ,6 0 ,5 1 ,2 7 5 SAN D U L EN I 1 2 9 1 5 2 5 ,7 1 ,7 4 ,92 7 C OTOFAN ESTI 3 3 1 2 6 1 1 5 ,6 4 ,3 1 9 ,8 7 6 SAR ATA 7 5 0 ,3 0 ,1 0 ,52 8 D AMIEN ESTI 6 3 5 9 5 ,9 0 ,8 6 ,3 7 7 SASC U T 9 2 1 0 2 1 ,7 1 ,2 1 ,52 9 D EAL U MOR II 3 6 4 8 3 ,2 0 ,5 2 ,4 7 8 SAU C ESTI 3 5 4 0 1 ,4 0 ,5 1 ,33 0 D OFTEAN A 9 3 1 1 8 1 ,7 1 ,2 1 ,4 7 9 SC OR TEN I 1 9 7 0 4 ,1 0 ,2 1 ,13 1 FAR AOAN I 2 4 3 1 0 ,9 0 ,3 0 ,7 8 0 SEC U IEN I 2 6 0 2 8 2 2 6 ,6 3 ,4 2 4 ,63 2 FIL IPEN I 5 8 5 8 5 ,6 0 ,7 5 ,6 8 1 SOL ON T 1 3 4 1 3 2 6 ,2 1 ,7 6 ,33 3 FIL IPESTI 2 9 3 4 1 ,4 0 ,4 1 ,2 8 2 STAN ISESTI 2 5 5 3 0 2 1 2 ,9 3 ,3 1 0 ,93 4 GAIC EAN A 2 1 1 9 1 ,1 0 ,3 1 ,2 8 3 STEFAN C EL MAR E 1 6 8 1 8 4 7 ,0 2 ,2 6 ,43 5 GAR L EN I 4 9 5 3 1 ,3 0 ,6 1 ,2 8 4 STR U GAR I 4 5 3 9 3 ,0 0 ,6 3 ,43 6 GH IMES-FAGET 6 2 6 7 2 ,3 0 ,8 2 ,1 8 5 TAMASI 2 8 3 3 1 ,7 0 ,4 1 ,43 7 GIOSEN I 1 4 1 8 0 ,9 0 ,2 0 ,7 8 6 TAR GU TR OTU S 2 7 3 8 1 ,1 0 ,3 0 ,83 8 GL AVAN ESTI 1 6 7 1 9 9 1 0 ,3 2 ,2 8 ,6 8 7 TATAR ASTI 6 3 7 3 5 ,1 0 ,8 4 ,43 9 GU R A VAII 3 9 5 9 1 ,7 0 ,5 1 ,1 8 8 TR AIAN 1 2 1 4 0 ,8 0 ,2 0 ,74 0 H EL EGIU 5 1 8 0 1 ,9 0 ,7 1 ,2 8 9 U N GU R EN I 2 7 0 2 6 6 1 3 ,5 3 ,5 1 3 ,74 1 H EMEIU S 1 9 2 6 1 ,0 0 ,2 0 ,7 9 0 U R EC H ESTI 1 2 8 6 9 3 ,0 1 ,7 5 ,64 2 H OR GESTI 2 8 1 2 5 7 1 0 ,1 3 ,6 1 1 ,1 9 1 VAL EA SEAC A 1 0 8 1 3 0 6 ,4 1 ,4 5 ,34 3 H U R U IESTI 1 2 0 1 2 4 8 ,4 1 ,5 8 ,1 9 2 VU L TU R EN I 1 1 1 1 3 4 1 4 ,3 1 ,4 1 1 ,84 4 ITESTI 1 0 1 9 2 ,3 0 ,1 1 ,2 9 3 ZEMES 1 4 0 1 6 5 5 ,3 1 ,8 4 ,54 5 IZVOR U BER H EC IU L U I 7 3 6 6 7 ,4 0 ,9 8 ,24 6 L ETEA VEC H E 3 4 4 1 1 ,2 0 ,4 1 ,0
pagi
na 1
2
Demografie ( Demography )
Nota:Precizam ca datele operative pe ultimile luni vor fi corectate ulterior la nivelul INS cu fluxul evenimentelor
demografice produse pe raza altor judete, dar aferente judetului Bacau( dupa domiciliul stabil al persoanelor implicate in acel eveniment demografic ).
DEMOGRAPHY - This part presents the national movement of the population inabsolute data and ratio of 1000 inhabitants.( We specify that the operatively data of the last months will be corrected by NSI withthe flux of demographic events from other counties but afferent to Bacau County bythe stable residence of the persons implicated in that demographical event).
Evolutia nascutilor vii si a decedatilor in anii 2004, 2005, 2006, 2007
Spor naturalpozitiv
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
I200
4F2
004
M20
04A2
004
M20
04I2
004
I200
4A2
004
S200
4O
2004
N20
04D
2004
I200
5F2
005
M20
05A2
005
M20
05I2
005
I200
5A2
005
S200
5O
2005
N20
05D
2005
I200
6F2
006
M20
06A2
006
M20
06I2
006
I200
6A2
006
S200
6O
2006
N20
06D
2006
I200
7F2
007
M20
07A2
007
M20
07
Per
soan
e +
+-
-+
+-
+
Populatia stabila la 1 IANUARIE 2007 (judetul Bacau)
11687
24459
9687
12022
7172
2553
12257
10327
12176
7198
2532
86118
6284
197685
93324
6787
26948
192632
0 50000 100000 150000 200000 250000
Bacau
Moinesti
Onesti
Buhusi
Comanesti
Darmanesti
Slanic Moldova
Targu Ocna
rural
FemininMasculin
JUDET / LOCALITATE TOTAL MASCULIN FEMININ JUDET / LOCALITATE TOTAL MASCULIN FEMININ JUDET / LOCALITATE TOTAL MASCULIN FEMININ
Luna MAI 2006 707 644 63 377 188 8Luna MAI 2007 704 682 22 383 155 4Cum ulat 5 luni 2006 3119 3369 -250 1349 801 31Cum ulat 5 luni 2007 3144 3537 -393 2500 733 45
pagi
na 1
3
Legenda:)* Date provizorii rezultate din cercetarea unui esantion de agenti economici, extinse la nivel de judet.)** Date provizorii rezultate din cercetarea unui esantion de agenti economici, neextinse la nivel de judet.)*** Datele la acesti indicatori se calculeaza numai trimestrial.)**** Datele, care cuprind si fermele familiale, sunt preluate de la D.A.D.R. Bacau.)# Calculate dupa “Metodologia statisticii pe termen scurt” - I.N.S.)## Sursa datelor: Autoritatea Nationala a Vamilor (datele sunt centralizate dupa sediul agentului exportator/importator).)1 I.N.S. evalueaza importurile CIF in preturi FOB pe baza unui coeficient de transformare CIF/FOB de 1,0834 stabilit printr-o cercetare efectuata la principalele societati comerciale de profil.)2 Dinamica s-a calculat in preturi comparabile utilizand indicele mediu al preturilor de consum (IPC).)3 Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetarii statistice lunare asupra castigurilor salariale, completate cu informatiile existente in Registrul Statistic al Intreprinderilor pentru intreprinderile cu 0-
3 salariati si au fost repartizate pe judete si sectoare de activitate conform distributiei obtinute din cercetarea statistica anuala asupra costului fortei de munca.
Indi
cato
ri s
inte
tici
ai
econ
omie
i ju
detu
lui
Bac
au i
n lu
na
Mai
200
7(S
ynth
etic
Ind
icat
ors
that
Cha
ract
eris
e th
e B
acau
Cou
nty’
s E
cono
my
in M
ay 2
007)
U n ita te d e m a su raT rim e stru l I
2007
D ife re n te fa ta d e
trim e stru I 2006
D ife re n te fa ta d e
trim e stru l IV 2006
15 .Loc u in te term inate (inc lus iv A N L) )*** , d in c are : numar 1 0 6 -2 5 -4 6 4 - in m e d iu l u rb a n numar 3 3 -5 2 -4 7 - in m e d iu l ru ra l numar 7 3 2 7 -4 1 7
-ca la to ri tra n s p o rta ti (u rb a n + in te ru rb a n ) mii c a la to r i 1 0 2 2 9 ,9 5 1 3 6 ,9 4 2 6 2 ,8 16.Trans porturi un ita t i s pec ia liz a te)***
Trimestrul I 2007 fata de
trimestrul I 2006 (%)
13.Investitii )**)*** 159,2 -proprietate integrala de s tat 8,9 -proprietate m ixta 134,7 -proprietate integrala privata 161,2 -proprietate cooperatis ta 52,1 -proprietate integrala s traina 130,6 -proprietate publica de interes national s i local de 2,1 ori 14.Constructii)**)*** 91,7 -proprietate integrala de s tat 107,6 -proprietate integrala privata 90,0 -proprietate cooperatis ta14a.Lucrari noi )**)*** 126,3 -proprietate integrala de s tat 241,9 -proprietate integrala privata 124,9 -proprietate cooperatis ta
14b.Valoarea lucrarilor de intretinere s i reparatii curente in constructii)** )***60,2
-proprietate integrala de s tat 101,2 -proprietate integrala privata 51,5 -proprietate cooperatis ta14c.Reparatii capitale la constructii)** )*** 120,4 -proprietate integrala de s tat -proprietate integrala privata 120,4
Unita te de m a sura M a i 2007
Dife re nte a bsolute fa ta de
M a i 2006
Dife re nte a bsolute fa ta de
Aprilie 2007
Cum ula t5 luni 2007
Dife re nte a bsolute fa ta de
cum ula t 5 luni 2006
-bovine capete 106619 825 1635 -sec tor m ix t capete 9 -sec tor particular capete 106610 825 1635 -porc ine capete 120255 19944 18175 -sec tor m ix t capete -sec tor particular capete 120255 19944 18175 -ovine s i caprine capete 312543 42070 -18291 -sec tor m ix t capete 460 60 -2 -sec tor particular capete 312083 42010 -18289 -pasari mii capete 3306,3 -227 ,5 243,3 -sec tor m ix t mii capete -sec tor particular mii capete 3306,3 -227 ,5 243,39.P roduc tia m edie de lapte de vaca)**** litr i STA S 358 18 112 1155 -1 -sec tor m ix t litr i STA S -sec tor particular litr i STA S 358 18 112 1155 -110.P roduc tia m edie de oua de consum )**** bucati 17 -3 -4 76 -9 -sec tor m ix t bucati -sec tor particular bucati 17 -3 -4 76 -911.P roduc tia m edie de lapte de oaie s i capra)**** litr i z ilnic 17 ,9 -5 ,9 11 ,9 23,9 -6 ,5 -sec tor particular litr i z ilnic 17 ,9 -5 ,9 11 ,9 23,9 -6 ,5
-carne tone 4671 -593 -1800 25027 1615 -sec tor m ix t tone -5 -sec tor particular tone 4671 -593 -1800 25027 1610 -lapte de vaca mii hl STA S 184,7 10 ,3 59,2 595,6 5 ,9 -sec tor m ix t mii hl STA S -sec tor particular mii hl STA S 184,7 10 ,3 59,2 595,6 5 ,9 -oua consum milioane bucati 20 ,1 -6 ,1 -1 ,9 83 ,8 -13 ,8 -sec tor particular milioane bucati 20 ,1 -6 ,1 -1 ,9 83 ,8 -13 ,8 -lapte de oaie s i capra mii hl. f iz ic 31 ,5 -4 ,7 20 ,9 42,1 -4 ,0 -sec tor particular mii hl. f iz ic 31 ,5 -4 ,7 20 ,9 42,1 -4 ,0
12.P roduc tia totala anim ala)****
8.E fec tivele de anim ale la 30 Aprilie 2007 )****
Unita te de m a sura Ma i2007
% fa ta de Ma i 2006
% fa ta de Aprilie 2007
Cum ula t 5 luni 2007
% fa ta de cum ula t 5 luni 2006
1.Indicele de volum fiz ic al productiei industriale - serie bruta)*, )# - total % 73,9 119,5 85,8 -extrac tiva % 132,7 99,9 121,4 -prelucratoare % 70,6 118,3 84,5 -energie electrica s i term ica, gaze s i apa % 213,4 199,7 100,1 2.Indicele de volum fiz ic al productiei industriale - ajus tat)*, )# - total % 68,9 110,6 83,3 -extrac tiva % 129,4 95,1 120,0 -prelucratoare % 65,6 109,3 81,9 -energie electrica s i term ica, gaze s i apa % 202,6 186,9 98,7 3.Castigul salarial brut)2 le i (RON) / s alaria t 1314 111,5 102,7 4.Castigul salarial net)2 le i (RON) / s alaria t 976 110,6 102,5 5. E fec tivul de salariati la s fars itul lunii)3 num ar 132147 103,6 100,4 6. Numarul somerilor inregis trati la s fars itul lunii num ar 11536 81,7 92,2
7.Comertul ex terior)## Unita te de m a sura Ma rtie2007
% fa ta de Ma rtie2006
% fa ta de Fe brua rie
2007
Cum ula t 3 luni 2007
% fa ta de cum ula t 3 luni 2006
-export m ii euro (FOB) 26212 39,7 100,7 75459 39,8 -import m ii euro (C IF) 30753 41,0 120,2 75604 33,8 -soldul (export FOB - import CIF) m ii euro (FOB - C IF) -4541 51,3 -145 0,4 -soldul (export FOB - import FOB) )1 m ii euro (FOB - FOB) -2174 70,3 5675
Maricel RaduTrezorier Sef, Activitatea deTrezorerie si Contabilitate Publicadin cadrul Directiei Generale aFinantelor Publice Bacau
Plati din bugetul de stat milioane lei (RON)
54,08
30,28
10,78
6,39
5,29
2,88
1,52
128,82
020406080100120140
- asistenta sociala
- ordinea publica sisiguranta nationala
- aparare nationala
- autoritatile publice
- sanatate
- invatamant
- agricultura
- mediu si ape
Plati din bugetul local m ilioane lei (RON)
58,73
30,86
18,74
13,26
11,66
113,08
020406080100120
- invatamant
- asistenta sociala
- autoritati publice
- servicii dezvoltarepublica si locuinta
- transporturi
- cultura
Nota metodologica:Dinamica s-a calculat in preturi comparabile prin
transformarea sumelor absolute din primele 5 luni dinanul 2006 in preturi medii din primele 5 luni din anul 2007,
prin inmultirea acestora cu 1,0381. Acest coeficientreprezinta Indicele mediu al Preturilor de Consum aferent
perioadei respective.
Prin Trezoreria Judeteana Bacau s-au efectuat operatiuni privind executia de casa a bugetului de stat, bugetul asigurarilor de stat,bugetul asigurarilor de somaj,bugetul fonduluinational unic de asigurari sociale si bugetelor locale, constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si fondurilor cu destinatie speciala. Din analiza executiilor de casaefectuate in primele 5 luni ale anului 2007 au rezultat urmatoarele date:
Executia de casa la finele lunii MAI 2007 a scos in evidenta ca pe total bugete s-a inregistrat undeficit de 338,27 milioane lei (RON).E x plic at ii
V enituri rea liz ate - m ilioane le i
(RO N)
P lat i nete de c as a - m ilioane
le i (RO N)
E x c edent/Defic it + /- m ilioane le i
(R O N)
B ugetu l de s ta t 5 ,99 243,18 -237,19B ugetu l as igurarilo r de s ta t 143,30 259,03 -115,73B ugetu l as igurarilo r pentru s om aj 13,70 18,12 -4,42B ugetu l fondulu i nat iona l un ic de as igurari s oc ia le de s anatate 70,92 90,66 -19,74B ugete le loc a le 314,05 275,24 38,81Tota l 547,96 886,23 -338,27
Ianuarie - Mai 2006 in preturi curente milioane lei (RON)
Ianuarie - Mai 2007 in preturi curente milioane lei (RON)
Indice: Ianuarie - Mai 2007/ Ianuarie - Mai 2006
calculat in preturi comparabile %
VENITURI din care: 269,35 314,05 112,3 -Impozite directe 17,48 34,76 191,6 Impozit pe profit 0,48 1,24 248,9 Impozit si taxe de la populatie 9,39 17,38 178,3 Impozit pe cladiri si pe terenuri de la persoane juridice 7,61 16,14 204,3 -Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 0,45 0,30 64,2 -Diverse venituri 0,69 1,16 161,9 -Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata* 169,83 140,74 79,8 -Subventii primite din bugetul de stat 9,43 31,20 318,7 -Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 54,42 80,79 143,0CHELTUIELI din care: 228,20 275,24 116,2 -Autoritati publice 23,55 30,86 126,2 -Invatamant 113,23 113,08 96,2 -Cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret 9,70 11,66 115,8 -Asistenta sociala, alocatii,pensii,ajutoare si indemnizatii 34,21 58,73 165,4 -Transporturi si comunicatii 15,43 13,26 82,8 -Servicii si dezvoltare publica si locuinte 11,07 18,74 163,1EXCEDENT(+) 41,15 38,81 90,9
EXECUTIA BUGETELOR LOCALE IN PERIOADA IANUARIE - MAI 2007 COMPARATIV CU ACEEASI PERIOADA DIN ANUL 2006
Ianuarie - Mai 2006 in preturi curente milioane lei (RON)
Ianuarie - Mai 2007 in preturi curente milioane lei (RON)
Indice: Ianuarie - Mai 2007/ Ianuarie - Mai 2006
calculat in preturi comparabile %
VENITURI din care: 33,22 5,99 17,4 -Impozit pe profit 21,82 42,41 187,2 -Impozit pe salarii 0,13 0,28 207,5 -Impozit pe venit 72,27 92,40 123,2 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit -62,79 -80,79 123,9 -Accize 2,30 4,22 176,7 -Taxa pe valoarea adaugata 140,20 59,87 41,1 -Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata -169,83 -140,74 79,8 -Taxe vamale 4,73 1,98 40,3CHELTUIELI din care: 187,92 243,18 124,7 -Cheltuieli social-culturale 94,59 140,65 143,2 Invatamant 4,51 5,29 113,0 Sanatate* 4,84 6,39 127,2 Cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret 0,11 0,15 131,4 Asistenta sociala,alocatii,pensii,ajutoare si indemnizatii 85,13 128,82 145,8 -Apararea nationala 24,89 30,28 117,2 -Ordinea publica si siguranta nationala 41,03 54,08 127,0 -Agricultura 12,08 2,88 23,0 -Mediu si ape 1,08 1,52 135,6 -Autoritatile publice 8,97 10,78 115,8 -Alte actiuni economice 1,53 2,15 135,4DEFICIT(-)/EXCEDENT(+) -154,70 -237,19 147,7
EXECUTIA BUGETULUI DE STAT IN PERIOADA IANUARIE - MAI 2007 COMPARATIV CU ACEEASI PERIOADA DIN ANUL 2006
*Se finanteaza din fondul de asigurari pentru sanatate
EXECUTIA BUGETULUI DE STAT, A BUGETULUI ASIGURARILOR DE STAT, A BUGETULUI ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ, A BUGETULUI FONDULUINATIONAL UNIC DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE SI A BUGETULUI LOCAL IN JUDETUL BACAU, IN PRIMELE 5 LUNI ALE ANULUI 2007 COMPARATIVCU ACEEASI PERIOADA A ANULUI 2006 EXECUTION OF THE STATE BUDGET, STATE SECURITY BUDGET, UNEMPLOYMENT INSURANCE BUDGET, NA-TIONAL HEALTH INSURANCE (SECURITY) FUND AND OF LOCAL BUDGET IN BACAU COUNTY IN FIRST 5 MOUNTH OF 2007 COMPARED WITH SAMEPERIOD OF 2006 Through County Treasurer’s Office are performed operations regarding the execution of the budget’s cash desk, state budget, state security budget, unemployment insurancebudget, national health insurance, constitution and use of the outside budget means and special funds.
Ianuarie - Mai 2006 in preturi curente milioane lei (RON)
Ianuarie - Mai 2007 in preturi curente milioane lei (RON)
Indice: Ianuarie - Mai 2007/ Ianuarie - Mai 2006 calculat
in preturi comparabile %
TOTAL VENITURI 59,92 70,92 114,0 Contributii la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate 59,17 69,21 112,7 Contributii de la persoane juridice sau fizice, care angajeaza personal salariat 29,12 31,78 105,1 Contributia datorata de persoanele asigurate care au calitatea de angajat 26,55 33,83 122,7 Contributia datorata de alte persoane asigurate 1,82 1,45 76,7 Contributii pentru asigurari sociale de sanatate datorate de persoane aflate in somaj 0,68 0,57 80,7 Sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii 0,37 1,46 380,1 Persoane care executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv 0,32 0,34 102,4 Sume primite de la alte bugete pentru persoanele asigurate prin efectul legii 0,28 0,08 27,5 Persoane care se afla in concediu medical, concediu medical pentru sarcina si lauzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani 0,27 0,01 3,6
TOTAL CHELTUIELI 65,20 90,66 133,9EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) B.A.S.Sanatate -5,28 -19,74 360,1
EXECUTIA BUGETULUI FONDULUI NATIONAL DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE IN PERIOADA IANUARIE - MAI 2007 COMPARATIV CU ACEEASI PERIOADA DIN ANUL 2006
Ianuarie - Mai 2006 in preturi
curente milioane lei (RON)
Ianuarie - Mai 2007 in preturi
curente milioane lei (RON)
Indice: Ianuarie - Mai 2007/ Ianuarie - Mai 2006 calculat in preturi comparabile %
TOTAL VENITURI 12,35 13,70 106,9 Contributii la bugetul asigurarilor pentru somaj 12,27 13,60 106,8 Contributii ale angajatorilor si ale persoanelor juridice asimilate angajatorului 9,43 9,33 95,3 Contributii individuale 2,85 3,52 119,0TOTAL CHELTUIELI 18,16 18,12 96,1EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) B.A.Somaj -5,81 -4,42 73,3
EXECUTIA BUGETULUI ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ IN PERIOADA IANUARIE- MAI 2007 COMPARATIV CU ACEEASI PERIOADA DIN ANUL 2006
Ianuarie - Mai 2006 in preturi curente milioane lei (RON)
Ianuarie - Mai 2007 in preturi curente milioane lei (RON)
Indice: Ianuarie - Mai 2007/ Ianuarie - Mai
2006 calculat in preturi comparabile %
TOTAL VENITURI 115,77 143,30 119,2 Contributii pentru asigurarile sociale 115,27 142,61 119,2 Contributii pentru asigurarile sociale datorate de angajatori 75,19 93,51 119,8 Contributii pentru asigurari sociale datorate de salariati si alte persone asimilate 34,38 41,92 117,5 Contributii pentru asigurari sociale datorate de alte persoane asigurate 2,54 3,52 133,5 Contributii pentru asigurari sociale datorate de persoanele aflate in somaj 2,72 2,70 95,6 Contributii pentru bilete de tratament si odihna 0,41 0,37 86,9 Incasari din alte surse 0,09 0,32 342,5TOTAL CHELTUIELI 213,70 259,03 116,8EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) -97,93 -115,73 113,8
EXECUTIA BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT IN PERIOADA IANUARIE - MAI 2007 COMPARATIV CU ACEEASI PERIOADA DIN ANUL 2006
pagi
na 1
4
Analiza teritorială a unităţilor de producţie și comercializare a produselor alimentare dinpunct de vedere al siguranţei alimentelor, la începutul anului 2007 - partea a II-aDistribuţia pe regiuni de dezvoltare și judeţe a unităţiloranulate de industria alimentară și de comercializare aalimentelor, la începutul anului 2007
Prin unităţi anulate se înteleg aceleunităţi cărora le-a fost interzisădesfășurarea activităţii pentru care nu suntîndeplinite condiţiile sanitare veterinare șipentru siguranţa alimentelor prevăzute înlegislaţia naţională în vigoare.
Direcţia sanitară veterinară și pentrusiguranţa alimentelor judeţeană, respectiva municipiului București, anuleazădocumentul de înregistrare sanitarăveterinară și pentru siguranţa alimentelorși emite ordonanţa privind interzicereaactivităţii atunci când în cadrul acţiunilor decontrol efectuate de personalul de
Grafic nr. 14Distribuţia pe regiuni a unităţilor anulate de industrie alimentară și comercializare
alimente, la 1 ianuarie 2007
209
257
381
393
421
559
608
858
0 200 400 600 800 1000
Regiunea Centru
Regiunea Nord-Est
Regiunea Bucuresti-Ilfov
Regiunea Sud-Vest Oltenia
Regiunea Nord-Vest
Regiunea Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud-Muntenia
În cadrul ţării, cu 858 unităţi anulate deindustrie alimentară și comercializarealimente, Regiunea Sud-Muntenia deţineprimul loc din punct de vedere al numărului
Tabel nr. 8Total unităţi de producţie și comercializare a produselor alimentare, anulate la începutul
anului 2007
specialitate se constată nerespectareaprevederilor legale pentru care unităţile aufost înregistrate. Ordonanţa privindinterzicerea activităţilor se comunicăautorităţilor teritor iale din cadrulMinisterului Justiţiei, MinisteruluiAdministraţiei și Internelor, MinisteruluiFinanţelor Publice și Ministerului Muncii,Solidarităţii Sociale și Familiei, iar dacăagentul economic caruia i-a fost interzisăactivitatea dorește să și-o reia, pe lângăremedierea deficienţelor trebuie să reiatoată procedura legală de înregistrare.
de unităţi anulate. La polul opus, RegiuneaNord-Est (257 de unităţi anula te) șiRegiunea Centru (209 unităţi anulate)ocupă ultimele poziţii din ţară.
Grafic nr. 15Distribuţia numerică pe judeţe a unităţilor de producţie și comercializare a produselor
alimentare, anulate la începutul anului 2007
346121619212424252931364043444748
56616567677476767981899198
114115
130133
152186
195233
251353
372
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Iasi Galati
Harghita Neamt
Dolj Vrancea
Sibiu Brasov
Suceava Arges
Caras-Severin Alba
Satu Mare Teleorman
Bihor Vaslui
Cluj Mures Tulcea Buzau
Giurgiu Bistrita-
Arad Mehedinti
Maramures Bacau
Covasna Gorj
Valcea Timis
Botosani Dambovita Constanta Municipiul
Olt Salaj
Ialomita Calarasi Prahova
Ilfov Braila
Hunedoara
Judeţul cu cele mai multe unităţi anulateeste Hunedoara, cu 372 unităţi, urmat deBrăila cu 353 unităţi, Ilfov cu 251 unităţi șiPrahova cu 233 unităţi anulate.Judeţul Iașicu 3 unităţi anulate, Galaţi cu 4 unităţi
Grafic nr. 16Distribuţia numerică a unităţilor anulate, după activitatea acestora, la începutul anului
2007
anulate, Harghita cu 6 unităţi anulate șiNeamţ cu 12 unităţi anulate sunt judeţelecu cele mai puţine unităţi anulate deindustrie alimentară și comercializarealimente.
pagi
na 1
5
36861189
520481
352268266
11275605351
4255
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000
Total
industria de morarit si panificatie
unitati de crestere, reproductie si comer. a animalelor
industria carnii
unitati de desfacere si comercializare
industria laptelui
unitati de alimentatie publica
industria bauturilor
industria uleiului si a grasimilor vegetale
industria de legume si fructe
industria zaharului si a prod. zaharoase
industria pestelui
unitati de colectare si prelucrare oua
alte unitati
Se observă că din 3686 de unităţianulate de industr ie alimentară șicomercializare alimente, la inceputul anului2007, unităţile de morărit și panificaţie suntcele mai numeroase, urmate la diferenţamare de cele de crestere si reproductieanimale si de cele de prelucrare carne siproduse din carne. Cele mai puţine unităţianulate sunt cele din industria zaharului șiproduselor zaharoase, a celor din industriapestelui și a celor de colectare și prelucrareouă.
Unităţile anulate de morărit și panificaţiesunt mai numeroase în Regiunea de Vest(285 unităţi), în Regiunea Sud-Muntenia(255 unităţi) și în Regiunea Sud-Vest (210unităţi).
Cele mai puţine unităţi anulate se aflauîn Regiunea București Ilfov, cu doar 17unităţi de morărit și panificaţie anulate.
Tabel nr. 9Total unităţi de productie și comercializare a produselor alimentare, anulate la începutul anului 2007
Tabel nr. 10 Structura României pe regiuni, după numărul unităţilor de producţie și comercializare a produselor
alimentare, anulate la începutul anului 2007
Grafic nr. 16.1Structura numărului de unităţi de productie si comercializare a
produselor alimentare, anulate la începutul anului 2007din România pe regiuni
Regiunea Nord-Vest
11,4%
Regiunea Centru5,6%
Regiunea Nord-Est
6,9%
Regiunea Vest
15,0%Regiunea Sud-Vest
Oltenia10,6%
Regiunea Sud-
Muntenia23,0%
Regiunea Bucuresti-
Ilfov10,2%
Regiunea Sud-Est17,2%
Regiunea Sud-Muntenia are cele maimulte unităţi anulate de comercializarealimente, unităţi de procesare carne șiproduse din carne și unităţi de creștere șireproducţie animale.
Unităţile anulate de procesare lapte suntîn număr mare în Regiunea Nord-Vest (135unităţi), în celelalte regiuni numărul lornedepășind 34 de unităţi.
În Regiunea Sud-Est și în Regiunea SudMuntenia, unităţile anulate de alimentaţiepublică sunt cele mai multe.
Unităţile anulate de procesare pește suntcele mai numeroase în Regiunea BucureștiIlfov, în celelate regiuni numărul lor fiindaproape nesemnificativ.
Din total unităţi anulate de colectare șiprelucrare ouă, aproape toate sunt înRegiunea Sud Est.
Conform graficului prezentat, RegiuneaSud Muntenia, cu 23% din totalul naţional,deţine ponderea cea mai mare de unităţianulate de producţie și comercializarealimente în cadrul ţării.
Din totalul pe ţară al unităţilor anulatede comercializare alimente, al unităţilor deprocesare carne și produse din carne și al
unităţilor de creștere animale, pondereacea mai mare se găsește în Regiunea SudMuntenia.
Din totalul de 1189 unităţi anulate demorarit și panificaţie la nivelul naţional laînceputul anului 2007, un număr de 285unităţi au fost anulate în cadrul Regiuniide Vest, reprezentând un procent de 24%.Tot în cadrul acestei regiuni existăponderea cea mai mare din numărul totalla nivel naţional al unităţilor anulate deprocesare legume și fructe.
Regiunea Nord Vest deţine pondereacea mai mare (50,4%) din numărul total deunităţi anulate de industria laptelui pe plannaţional.
Se constată că din totalul unităţiloranulate în cadrul Regiunii de Nord-Vest,cele din industria laptelui, cu 32,1% deţinponderea cea mai mare, urmate apoi deunităţile de morărit și panificaţie (20,4%).Unităţile de colectare și prelucrare ouă șicele din industria zahărului și produselorzaharoase deţin ponderea cea mai micăîn totalul unităţilor anulate din cadrulregiunii.
Grafic nr. 17Structura numărului de unităţi de producţie și comercializare a produselor alimentare,
din România pe regiuni, anulate la începutul anului 2007
7,2 3,8
13,1
11,421,4 17,7 24,0
9,4
7,1
7,7
14,3 13,3
25,413,7
9,16,8 18,2
18,8
46,9
6,8
50,4
4,5
9,3
12,7
3,4
8,2
10,4
5,4
19,6
21,4
18,8 33,0
24,0
6,7
16,0
20,0
14,7 13,3
5,0
30,0
11,7
11,736,7
1,9
15,1
7,535,8
35,87,8
11,8
54,9
15,775,0
25,0
1,4
2,6
1,1
0,9
0,9
5,3
5,0
3,8
5,9 2,02,0
0%
20%
40%
60%
80%
100%
RegiuneaNord-Vest
RegiuneaCentru
RegiuneaNord-Est
RegiuneaSud-Est
RegiuneaBucuresti-
Ilfov
RegiuneaSud-
Muntenia
RegiuneaSud-VestOltenia
RegiuneaVest
industria de morarit si panificatie industria carniiunitati de desfacere si comercializare industria lapteluiindustria bauturilor industria uleiului si a grasimilor vegetaleindustria de legume si fructe industria zaharului si a prod. zaharoaseindustria pestelui unitati de colectare si prelucrare oua
Tabel nr. 11Structura regiunilor de dezvoltare după activitatea unităţilor de producţie și comercializare a produselor alimentare, anulate la
În Regiunea Centru, din totalul unităţiloranulate, cele de creștere și comercializareanimale deţin ponderea cea mai mare(41,1%). Interesant este faptul că în cadrulacestei regiuni, nu au fost anulate unităţidin ca tegoria celor de desfacere șicomercializare, de alimentatie publică și deprelucrare ouă.
Din totalul unităţilor anulate în cadrulRegiunii de Sud Est, cele de morărit șipanificaţie și cele de alimentaţie publicădeţin ponderea cea mai mare.
In Regiunea București Ilfov din totalulunităţilor anulate cele mai multe sunt celedin sectorul de creștere și reproducţieanimală urmate de unităţile de desfacereși comercializare și de cele din industriacărnii.
pagi
na 1
6
Grafic nr. 18Structura regiunilor de dezvoltare după activitatea unităţilor de producţie și comercializare a produselor alimentare, anulate la
începutul anului 2007 (%)
2 0 ,4 2 1 ,5
6 0 ,7
2 2 ,2
4 ,5
2 9 ,7
5 3 ,4 5 1 ,01 7 ,1
4 1 ,1
7 ,4
6 ,4
2 0 ,5
1 2 ,7
1 1 ,2 1 3 ,1
1 0 ,7
1 6 ,3 1 4 ,4
1 1 ,3
1 6 ,81 4 ,2
1 6 ,87 ,9
5 ,7 1 0 ,5
1 7 ,3 1 9 ,2
4 ,33 2 ,1
9 ,7
5 ,6
5 ,0
5 ,2
2 0 ,9
1 1 ,8 2 ,35 ,7
2 ,62 ,42 ,9
0 %
2 0 %
4 0 %
6 0 %
8 0 %
1 0 0 %
RegiuneaNord-V es t
RegiuneaCentru
RegiuneaNord-E s t
Regiunea S ud-E s t
RegiuneaB uc ures t i-Ilfov
Regiunea S ud-M untenia
Regiunea S ud-V es t O ltenia
Regiunea V es t
in d u s tria d e m o ra rit s i p a n ifica tie u n ita ti d e cre s te re , re p ro d u ctie s i co m e r. a a n im a le lo rin d u s tria ca rn ii u n ita ti d e d e s fa ce re s i co m e rc ia liza rein d u s tria la p te lu i u n ita ti d e a lim e n ta tie p u b licain d u s tria b a u tu rilo r in d u s tria u le iu lu i s i a g ra s im ilo r ve g e ta lein d u s tria d e le g u m e s i fru cte in d u s tria za h a ru lu i s i a p ro d . za h a ro a s ein d u s tria p e s te lu i u n ita ti d e co le cta re s i p re lu cra re o u a
Situaţia pe judeţe a unităţilor de industrie alimentară și comercializare alimente din cadrul Regiunii Nord-Est
Din totalul de 133.856 unităţi activeexistente la nivel naţional, la începutulanului 2007, Regiunea Nord Est cu 18.065unităţi active de industrie alimentară șicomercializare alimente deţine o ponderede 13,5% din totalul naţional, ocupândpoziţia a treia după Regiunea SudMuntenia și Regiunea Nord Vest.
Situaţia unităţilor active deindustrie alimentară șicomercializare alimente
Tabel nr. 12Structura judeţelor din Regiunea Nord Est după profilul unităţilor active (%)
Graficul nr. 19Structura judeţelor din Regiunea Nord Est, după profilul unităţilor active (%)
În cadrul acestei regiuni nu a fost anulatănici o unitate de producţie din sectorulbăuturilor, a uleiului și grăsimilor vegetale,a legumelor și fructelor sau a unităţilor decolectare și prelucrare ouă.
În Regiunea Sud Muntenia unităţile dedesfacere și comercializare deţin pondereacea mai mare din numărul total de unităţianulate ale regiunii, depășind cu aproape10% media pe ţară din totalul unităţiloranulate din acest sector de activitate peplan naţional.
În cadrul Regiunii de Sud-Vest Oltenia șia Regiunii de Vest, din totalul unităţiloranulate pe regiune ponderea cea mai mareo deţin unităţile de morărit și panificaţie,depășind cu peste 20% ponderea medie peţară.
Din totalul unităţilor anulate de industriealimentară și comercializare alimenteaparţinând Regiunii Nord Est, cele maimulte sunt cele de morărit și panificaţie,care deţin o pondere de 60,7% în cadrulregiunii, depșind cu 28,4% ponderea mediepe ţară a unităţilor din acest sector deactivitate.
67,6
51,5
70,7
64,2
63,0
53,4
61,9
60,1
7,7
12,2
15,4
14,2
18,5
18,9
14,9
17,8
13,8
10,6
6,1
10,3
7,8
12,3
9,9
11,1
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Vas lui
Suceava
Neam t
Ias i
Botosani
Bacau
Regiunea Nord-Es t
Total tara
unitati de desfacere si com. unitati de alimentatie publicaindustria de morarit si panif icatie un. de cres., repr. si comer. a anim.industria laptelui industria carniiindustria bauturilor industria de legume si f ructeindustria uleiului si a gras. veg. industria pesteluiindustria zaharului si a prod. zahar. unitati de colec. si prelucrare ouaalte unitati
Tabel nr. 13Structura unităţilor active pe judeţele din regiunea Nord Est, după profilul acestora (%)
În cadrul regiunii, din total unităţi active,cele mai numeroase sunt cele decomercializare alimente, urmate apoi decele de alimentaţie publică, de unităţile dinsectorul de morărit și panificaţie și de celedin industria laptelui.
În judeţul Neamţ unităţile de desfacereși comercializare deţin ponderea cea maimare, depășind cu 10,6% ponderea mediepe ţară a acestor tipuri de unităţi.
Faţă de celelalte judeţe, Bacăul, dinto talul unităţilor active deţinute, areponderea cea mai mare la unităţile dealimentaţie publică, la cele de morărit șipanificaţie și la unităţile din industr iabăuturilor.
Cu 364 de unităţi active de procesarelapte din totalul de 2.720 unităţi active pecare le are judeţul Suceava, acesta deţineponderea cea mai mare la unităţile de acesttip (13,4%), depășind cu 11,8% pondereamedie pe plan naţional.
Din totalul unităţilor active de industriacărnii existente în cadrul Regiunii Nord-Est,cele mai multe se regăsesc în Suceava (cuo pondere de 27,9% din totalul unităţilorde acest profil din regiune) și Vaslui ( 20%din totalul unităţilor de acest profil dinregiune). Unităţile din industria băuturilorsunt mai numeroase în judeţele Bacău șiIași.
Faţă de celelalte judeţe ale regiunii, înIași unităţile de procesare legume și fructeși cele de colectare și prelucrare ouă suntîntr-un număr mai mare.
Ponderea cea mai mare din total unităţiactive de morărit și panificaţie ale Regiuniide Nord Est se regăsește în judeţul Bacău,tot în acest judeţ existând și cele mai multeunităţi de procesare pește. Numărul cel maimare de unităţi de comercializare alimente,de unităţi de alimentaţie publică și de unităţidin industria uleiului și grăsimilor vegetalesunt în Botoșani. Din totalul unităţilor activede procesare lapte ale Regiunii de NordEst cele mai multe se regăsesc în judeţulSuceava.
Situaţia unităţilor suspendate de industrie alimentară șicomercializare alimente
9,318,4
25,013,4 8,0 14,3
12,19,2
16,0
15,0
25,041,7
17,2
4,7 28,6
15,7
27,6
16,7
26,5
10,4
42,927,9
13,214,4
59,3
20,06,6
16,7 13,6 14,3
14,9
1,6
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
industriacarnii
industriabauturilor
industria delegume si
fructe
industria demorarit sipanif icatie
industrialaptelui
industriapestelui
Neamt Botosani Iasi Bacau Suceava Vaslui
Grafic nr. 20Structura unitãþilor active pe judeþe în cadrul Regiunii Nord-Est (%)
Tabel nr. 14Unităţi suspendate de industrie alimentară și comercializare alimente,
la începutul anului 2007
Total tara 2998 100,0Regiunea Sud-Vest Oltenia 799 26,7Regiunea Vest 692 23,1Regiunea Nord-Vest 442 14,7Regiunea Sud-Muntenia 331 11,0Regiunea Nord-Est 321 10,7Regiunea Sud-Est 273 9,1Regiunea Centru 89 3,0Regiunea Bucuresti-Ilfov 49 1,6Sursa datelor: Autoritatea Naţională Sanitara Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Regiunea/judeţul TotalPonderea regiunii in
tara (%)
Din totalul de 2998 unităţi suspendateexistente la nivel naţional la începutulanului 2007, Regiunea Nord Est cu 321unităţi suspendate de industrie alimentară
și comercializare alimente deţine o ponderede 10,7% din totalul naţional, ocupândpoziţia a cincea în cadrul celor opt regiunide dezvoltare ale ţării.
Din totalul unităţilor suspendate deindustria cărnii, cele mai multe se regăsescîn judţele Botoșani și Bacău.
Unităţile suspendate de industr iabăuturilor sunt cele mai multe în cadruljudeţului Neamţ, aceeași situaţie întâlnindu-se și la unităţile din industria zahărului șiproduselor zaharoase (ponderea deţinutăfiind de 100% din total unităţi suspendatede zahăr și produse zaharoase ale regiunii).
Unităţile suspendate de morărit șipanificaţie sunt în număr mai mare înjudeţul Vaslui, iar din totalul unităţilorsuspendate de procesare lapte aleRegiunii de Nord Est ponderea cea maimare se regăsește în Bacău.
Majoritatea unităţilor suspendate dealimentaţie publică și de prelucrare ulei șigrăsimi vegetale sunt din judeţul Vaslui.
Tabel nr. 15Structura unităţilor suspendate din cadrul Regiunii de Nord-Est, pe judeţe și pe activităţi (%)
Graficul nr. 21Structura unităţilor suspendate pe judeţe și activităţi în Regiunea de Nord-Est (%)
Din totalul unităţilor suspendate deindustria cărnii, cele mai multe se regăsescîn judeţele Botoșani și Bacău.
Unităţile suspendate de industr iabăuturilor sunt cele mai multe în cadruljudeţului Neamţ, aceeași situaţie întâlnindu-se și la unităţile din industria zahărului șiproduselor zaharoase (ponderea deţinutăfiind de 100% din total unităţi suspendatede zahăr și produse zaharoase ale regiunii).
Unităţile suspendate de morărit șipanificaţie sunt în număr mai mare înjudeţul Vaslui, iar din totalul unităţilorsuspendate de procesare lapte ale
Din totalul unităţilor suspendate încadrul Regiunii Nord Est ponderea cea maimare o deţin unităţile de morărit șipanificaţie, urmate de unităţile deprocesare lapte. Nici o unitate de prelucrarepește și produse din pește și de colectare șiprelucrare ouă din această regiune dedezvoltare nu a fost suspendată. Din totalulunitatilor suspendate in Bacau pondereacea mai mare o detin cele din industrialaptelui si produselor lactate.În Botoșani,cele mai multe unităţi au fost supendatedin sectorul de carne (34,3% din totaluljudeţului) și din cel de morărit și panificaţie(25,7% din totalul judeţului). Judeţul Iașiare suspendate doar unităţi din industriacărnii. Suceava (60,9 % din totalul judeţului)deţine cele mai multe unităţi suspendatedin sectorul de morărit și panificaţie, la felca și judeţele Vaslui (45,0% din totaluljudeţului) și Neamţ (33,3% din totaluljudeţului).
Graficul nr. 22Structura unităţilor suspendate din cadrul Regiunii de Nord-Est,
pe judeţe și pe activităţi (%)
Iasi0,3%
Botosani11,1% Suceava
14,6%
Neamt17,1% Vaslui
25,3%
Bacau31,6%
Regiunii de Nord Est ponderea cea maimare se regăsește în Bacău.
Majoritatea unităţilor suspendate dealimentaţie publică și de prelucrare ulei șigrăsimi vegetale sunt din judeţul Vaslui.
Ponderea cea mai mare de unităţisuspendate din numărul total al unităţilorsuspendate în Regiunea Nord Est o deţinejudeţul Vaslui, urmat de Bacău, iar cele maipuţine unităţi suspendate se regăsesc înIași.
Tabel nr. 16Structura unităţilor suspendate din cadrul judeţelor Regiunii de Nord-Est la începutul anului 2007,
la nivel naţional, Regiunea de Nord Estdeţine după Regiunea Centru cele maipuţine unităţi anulate.
Din totalul unităţilor anulate de morărit șipanificaţie ale Regiunii de Nord Est celemai multe sunt din judeţul Bacău (41,7%din totalul unităţilor de acest tip ale regiunii)urmate de cele aparţinând judeţuluiBotoșani (cu 30,8% din totalul unităţilor deacest tip ale regiunii).
Ponderea cea mai mare din total unităţianulate de industr ia cărnii aparţinejudeţului Botoșani (51,4%), mai mult dejumătate din totalul unităţilor anulate deacest profil aparţinând acestei regiuni.
Grafic nr.23Structura pe judeţe a Regiunii de Nord-Est după unităţile anulate de industrie
alimentară și comercializare alimente, ianuarie 2007
38,130,8
5,3
51,4
76,0
100,0
41,7
80,0
29,6
26,3
16,2
17,1 13,5
42,1
16,2
100,0
50,0
20,09,3 12,8
15,8
8,313,5
12,0
41,7
4,0
4,71,3
10,5
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Tota
l
indu
stria
de
mor
arit
sipa
nific
atie
unita
ti de
cres
tere
,re
prod
uctie
indu
stria
carn
ii
indu
stria
lapt
elui
unita
ti de
alim
enta
tiepu
blic
a
indu
stria
baut
urilo
r
indu
stria
ulei
ului
si a
gras
imilo
r
alte
uni
tati
Botosani Bacau Vaslui Suceava Neamt Iasi
În cazul unităţilor anulate de industrialaptelui și alimentaţie publică tot judeţulBotoșani are cele mai multe unităţi anulatedin aceste profile de activitate, de altfel dintotalul unităţilor anulate de alimentaţiepublică toate sunt din cadrul acestui judeţ.
Toate unităţile anulate de industriabăuturilor și jumătate din totalul unităţiloranulate de industria uleiului și grăsimilorvegetale aparţin judeţului Vaslui.
Tabel nr. 18Structura Regiunii de Nord-Est și a judeţelor componente după activitatea unităţilor
de productie și comercializare a produselor alimentare, anulate la începutul anului2007
În cadrul Regiunii Nord-Est din totalulunităţilor anulate ponderea cea mai mareo deţin unităţile de morărit și panificaţie,
Grafic nr. 24Structura judetelor Regiunii de Nord-Est după activitatea unităţilor anulate la
începutul anului 2007 (%)
urmate de cele de industria cărnii și celede industria laptelui.
49,0
85,5
47,7
83,3
16,7
6,6
18,2
12,5
16,7
19,4
7,9
13,6
41,7
33,3
19,425,0
66,7
13,6
1,0
2,3
2,0
2,3
5,1 4,2
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Botosani Bacau Vaslui Suceava Neamt Iasiindustria uleiului si a grasimilor vegetaleindustria bauturilorunitati de alimentatie publicaindustria lapteluiindustria carniiunitati de crestere, reproductie si comer. a animalelorindustria de morarit si panif icatie
În Botoșani, din totalul unităţilor anulateaparţinând acestui judeţ ponderea cea mainumeroasă o au unităţile de morărit șipanificaţie, urmate apoi cu o pondere egalăde unităţile de industria cărnii și cele deindustria laptelui.
În Bacău din totalul unităţilor anulate celemai multe sunt cele de morărit și panificaţie
(85,5 % din totalul judeţean), apoi într-opondere mult mai mică cele de industriacărnii și cele de creștere și reproducţieanimale.
În Suceava se întâlnește aproximativaceeași situaţie ca în judeţul Bacău, numaică unităţile anulate de creșterea animalelorsunt înlocuite cu cele de industria uleiuluiși grăsimilor vegetale.
În Iași există unităţi anulate doar deindustria cărnii și de industria laptelui.
Dacă în cazul celorlalte judeţe din totalulunităţilor anulate ponderea cea mai mare
o deţin doar maxim trei profile de activitate,în cazul judeţelor Vaslui, Botoșani și Neamţunităţile anulate au ponderi diferite din maimute tipuri de activitate.
Judeţul Bacău, situat în Regiunea de NordEst, deţine un număr total de 3.226 deunităţi de industr ie alimentară șicomercializare alimente, din care 3.050sunt unităţ active, 100 de unităţi auactivitatea suspendată și unui număr de 76de unităţi li s-a emis ordonanţă deinterzicere a activităţii.
Situaţia unităţilor active din judeţ
În topul judeţelor efectuat în funcţie denumărul de unităţi active, Bacăul ocupăpoziţia a 16-a din cele 42 de judeţeexistente, având un număr de două ori maimic de unităţi active decât marile judeţe:Timiș, Constanţa, Cluj și de 4 ori mai puţineunităţi decât Municipiul București.
În cadrul judeţului Bacău, din numărultotal de unităţi active, ponderea cea maimare o au cele de desfacere șicomercializare (53,4% din totalul judeţului),urmate de cele de alimentaţie publică (18,9% din totalul judeţului) și cele de morărit șipanificaţie. În judeţul Bacău, la începutulanului 2007 existau 257 de mori, brutării șilaboratoare de cofetărie și patiserie, ceeace reprezintă o pondere de 8,4% din totalulunităţilor active existente în judeţ. Din cele64 de unităţi active din industria laptelui,55 de unităţi sunt centre de colectare lapte,2 unităţi sunt centre de colectare și
Situaţia unităţilor de industrie alimentară și comercializarealimente în judeţul Bacău
prelucrare lapte, iar 7 sunt fabrici de lapteși produse lactate. Ponderea unităţilor deindustria laptelui în cadrul judeţului este de2,1% mai mare decât media pe ţară, darmai mică cu 1,3% decât ponderea peregiune.
Din totalul unităţilor active din cadruljudeţului, 22 de unităţi sunt din industriacărnii, deţinând o pondere de 0,7%. Acesteunităţi sunt distribuite astfel: un abator, 6ateliere de preparate carne, 2 centre detăiere, 2 combinate de carne, 3 fabrici deproduse din carne (conserve,semiconserve, preparate din carne,salamuri), o fabrică de semipreparateculinare din carne și mixte, 7 depozite desubproduse necomestibile.
Cu 3 unităţi de industria peștelui, Bacăuldeţine o pondere de 42,9 % din totalulunităţilor active de industria peștelui dincadrul Regiunii de Nord Est. Cele 21 deunităţi din industria băuturilor (din care 2fabricii de bere, 6 unităţi de fabricare avinului, o fabrică de sucuri și 12 sifonării)aparţinând Bacăului, reprezintă o ponderede 25% din totalul unităţilor de acest profildin Regiunea de Nord Est. Din totalulunităţilor active aparţinând industriei delegume și fructe, Bacăul, cu cele 2 depozitede acest tip deţine o pondere de 41,7%.
În cadrul judeţului Bacău, la începutulanului 2007 erau un număr de 6 unităţi dinindustria cărnii care respectau cerinţeleprevăzute de Regulamentele (CE) nr. 852/2004 și 853/2004 și erau clasificate încategoria A.
În cadrul judeţului Bacău programulHACCP era implementat la începutulanului la un număr de 10 unităţi de industriealimentară și era în curs de implementarela un număr de încă de 12 unităţi. În judeţîși desfășoară activitatea 12 unităţi deindustie alimentară ce deţin programe derestructurare modernizare cu finalizare ladata de 31.12.2009, incluse în categoriaC, din care 6 unităţi cu activitate în sectorulcărnii roșii, 4 în sectorul laptelui și 2 însectorul prelucrării peștelui.
Situaţia unităţilor suspendateîn judeţul Bacău
Cu un numar de 100 de unităţisuspendate Bacăul deţine ponderea ceamai mare din totalul unităţilor suspendateale Regiunii Nord Est.
Din totalul unităţilor suspendate deindustria laptelui ale Regiunii de Nord Estcele mai multe sunt în Bacău, iar din totalulunităţilor suspendate de comercializarealimente ale Regiunii de Nord Estponderea cea mai mare o deţine Bacăul.
Situaţia unităţilor de carne, lapte și pește din judeţul Bacău
În Bacău, din to talul unităţilorsuspendate ponderea cea mai mare o deţinunităţile de industria laptelui, urmate decele de desfacere și comercializare și apoide cele de morărit și panificaţie.
Situaţia unităţilor anulate înjudeţul Bacău
În Bacău din totalul unităţilor anulate,cele mai multe sunt cele de morărit șipanificaţie (85.5 % din totalul judeţean),apoi într-o pondere mult mai mică cele deindustr ia cărnii și cele de creștere șireproducţie animale.
Din totalul unităţilor anulate de morărit șipanificţie ale Regiunii de Nord Est cele maimulte sunt în judeţul Bacău. În urmacontrolului respectării normelor de igienăla un număr de 65 unităţi de producţie dealimente de origine non-animală (respectiv5 unităţi de fabricare a pâinii și produselorde panificaţie și patiserie, 60 unităţi demorărit) au fost emise ordonanţe deinterzicere a activităţii și la alte 9 unităţi defabricare a pâinii și produselor de panificaţieși patiserie au fost emise ordonanţe desuspendare temporară a activităţii.
Din totalul unităţilor suspendate în cadrulRegiunii Nord Est ponderea cea mai mareo deţin unităţile de morărit și panificaţie,urmate de unităţile de procesare lapte. Nici
pagi
na 1
9
director executiv: dr.Eugenia Harja - tel.510056director executiv adj.: ec.Constantin Schrenck
-productie statistica: ec.Maria MihailaExploatare aplicatii informatice, analiza,sinteza si diseminare date statistice:
o unitate de prelucrare pește și produsedin pește și de colectare și prelucrare ouădin această regiune de dezvoltare nu a fostsuspendată.
Din totalul unitatilor suspendate inBacau ponderea cea mai mare o detin celedin industria laptelui si produselor lactate.
În Botoșani, cele mai multe unităţi au fostsupendate din sectorul de carne (34,3%
din totalul judeţului) și din cel de morărit șipanificaţie (25,7% din totalul judeţului).
Judeţul Iași are suspendate doar unităţidin industria cărnii, iar Suceava (60,9 % dintotalul judeţului) deţine cele mai multeunităţi suspendate din sectorul de morăritși panificaţie, la fel ca și judeţele Vaslui(45,0% din totalul judeţului) și Neamţ(33,3% din totalul judeţului).
Concluzii
Activitatea depusă pentru ameliorareasiguranţei alimentelor are o istorie veche,dar, în ultimele două decenii a cunoscut oefervescenţă majoră. Acest lucru s-aprodus ca răspuns la marile crize din anii’90: criza “vacii nebune”, criza furajelorcontaminate cu dioxina și falsificareauleiurilor de măsline. Scopul nu a fost doaracela de a asigura un pachet de actenormative privind siguranţa alimentelor,adus cât mai la zi, ci și asigurareaconsumatorilor cu cât mai multe informaţiiprivind riscurile potenţiale și acţiunile caresunt întreprinse pentru minimizarea lor. Nuexistă nimic pe lume despre care să sepoată spune că se află la risc zero, saureprezintă risc 0, dar U.E. face tot ce-i stăîn putinţă, printr-o strategie cuprinzătoarede siguranţă a alimentului, pentru a ţineriscurile la un nivel minim, cu ajutorulstandardelor moderne pentru aliment și deigienă, elaborate doar în baza celor maiavansate cunoștinte știinţifice.
Siguranţa alimentului începe de la fermă.Regulile trebuie să se aplice de la fermă lafurculiţă, atât pentru alimentele produse înU.E., cât și pentru cele importate din celepatru zăr i ale lumii. Când o ţară sepregătește să adere la U.E., este necesarun efort major, costisitor din toate punctelede vedere, pentru îndeplinirea cerinţelorlegale și pentru îmbunătăţirea proceselor șiinfrastructurilor. Aceste eforturi primesc, lasolicitare și documentat, asistenţă finaciarăde la U.E., pentru ca îmbunătăţirile să seproducă la timp. În cazuri excepţionale U.E.poate permite perioade de tranziţie, carese prelungesc chiar și după momentuladerării. Până la îndeplinirea completă acerinţelor, unităţile din domeniul alimentului(abatoare, industrie alimentară), care încămai au de acţionat pentru atingereanivelului cerut, își pot comercializaprodusele doar în ţara în care sunt situateaceste obiective economice. Consumatoriidin aceste ţări, cetăţeni europeni cudrepturi egale cu ale celorlalţi cetăţenieuropeni, trebuie să poată recunoaște cuușurinţă aceste produse, de aceea ele vorpurta o ștampilă care să indice că acestealimente provin din unităţi ce nu îndeplinesccerinţele din reglementările U.E.
România a început procesul de aderarecu revizuirea și amendarea legislaţieinaţionale la toate nivelele. Succesulmăsurilor întreprinse este legat de sprijinulpe care îl vor acorda operatorii de produsealimentare, oamenii de știinţă șiconsumatorii. Numai cu legislaţie, dar fărăautorităţi competente bine definite șiimplementarea corectă a tuturor măsurilorde către operatori, care poar tăresponsabilitatea primară în aplicareazilnică a cerinţelor, nu va exista o politicăreală privind siguranţa alimentelor la nivelnaţional și nu vom avea poartă deschisăspre Europa.
Siguranţa alimentelor nu poate deveni unfapt real decât dacă ea constituie oresponsabilitate a tuturor celor implicaţi îndomeniul alimentar, de la profesioniști laconsumatori. De-a lungul lanţului alimentar,sunt implementate diverse proceduri șimecanisme de control, care se asigură căalimentele care ajung pe masaconsumatorului sunt comestibile și că risculcontaminării este redus la minim, în așa felîncât populaţia să fie mai sănătoasă înurma beneficiilor aduse de alimente sigureși sănătoase. Cel mai bun mod în careputem să punem în practică siguranţaalimentelor este să fim bine informaţireferitor la principiile de bază ale produceriialimentelor și a tratării lor sigure la noiacasă.
Produsele care vor fi obţinute în unităţileaprobate pentru schimburi intra-comunitare vor purta marca de sănătatede formă ovală, iar produsele obţinute înunităţile aflate în perioada de tranziţie vorpurta marca de sănătate de formă rotundă.
Responsabilita tea unei producţiialimentare sigure este împarţită întreoperatori și autorităţile naţionale.
Operator ii au responsabilita tearespectăr ii prevederilor legale șiminimalizării riscurilor asupra sănătăţii.
Autorităţile naţionale auresponsabilita tea să asigure căstandardele de siguranţă alimentară suntrespectate de operatori. Ele trebuie săînfiinţeze sisteme de control pentruaplicarea și respectarea regulilor legislative.Crizele recente de siguranţă alimentară auevidenţiat existenţa unor deficienţe însistemele naţionale de control.
Ca urmare, este nevoie să se creeze uncadru uniform de sisteme de controlnaţionale.
Conform Ordinului 276/2006 seacceptă funcţionarea în România aurmătoarelor categorii de unităţi careproduc produse de origine animală, astfel:
< unităţi care corespund standardelorUniunii Europene și care pot derulaschimburi intracomunitare cu produse deorigine animală (marcă de sănăta te/identificare ovală);
< unităţi care beneficiază de perioada detranziţie până la 31 decembrie 2009 carenu pot să deruleze schimburiintracomunitare și care valorifică produsede origine animală numai pe piaţanaţională (marcă de sănătate/identificarede formă rotundă);
< unităţi care corespund din punct devedere structural și tehnologic standardelorUniunii Europene și care proceseazăproduse de origine animală care nurespectă cerinţele impuse de UniuneaEuropeană. Aceste unităţi nu pot să
deruleze schimburi intracomunitare șivalorifică produsele de origine animalănumai pe piaţa naţională (marcă desănătate/identificare de formă rotundă);
< unităţi cu vânzare cu amănuntul (fărămarcă de sănătate/identificare);
< unităţi și mici producători, care vorcomercializa local numai producţia primarădin sectorul laptelui, cărnii de pasăre, cărniide vânat, peștelui proaspăt, ouălor și mieriide albine (fără marcă de sănăta te/identificare).
< unităţile care produc alimente deorigine animală, care până la data de 30aprilie 2007 sau 31 decembrie 2009, încazul celor care beneficiază de perioadade tranziţie, nu au fost autorizate, dupăaceastă dată vor putea să desfășoarenumai activităţi de vânzare cu amănuntul.
În acest sens, la solicitarea delegaţieiRomâniei în cadrul Reuniunii ComitetuluiPermanent pentru Lanţul Alimentar șiSănătate Animală, Comisia Europeană aemis un proiect de Decizie (nr. 10711/2006SANCO) care acordă o perioadă detranziţie până la 31.12.2009 pentru 376unităţi de industr ie alimentară (dinsectoarele carne roșie, carne pasăre, lapteși pește) precum și pentru 13 depozitefr igor ifice independente, după cumurmează:
În prezent, în România nu mai trebuiesă existe decat 2 categorii de unităţi: A(care corespund cerinţelor U.E.) si C (înperioada de tranziţie, până la 31.12.2009);unităţile din categoria B au avut obligaţia șiresponsabilita tea sub semnăturamanagerului general al unităţii că, la datade 31.12.2006 să finalizeze programele derestructurare astfel încât la data de01.01.2007 să fie listate în categoria A;pentru unităţile care au fost încadrate încategoria B și mai au nevoie de o perioadăsuplimentară pentru finalizarea lucrărilor demodernizare ce au fost transmise laANSVSA, trebuie să existe dosare prin caresă se poată justifica clar solicitareaderogărilor. Unităţile din categoria D aufuncţionat până la data integrării Românieiîn Uniunea Europeană.
În toate unităţile încadrate în categoriaC trebuie :
< revizuite planurile de restructurare înbaza fișelor de evaluare și corelarea întreacestea;
< evaluarea reală a unităţilor pe fiecarespaţiu de lucru și depozitare, astfel încâteventualele deficienţe să fie identificate șiînscrise în fișele de evaluare; evaluareatrebuie să fie completă și să cuprindă toateaspectele de igienă, programe preliminarede igienă (bune practici de igienă/fabricaţie)și urmărirea fluxului tehnologic pe bazaanalizei hazardului și a punctelor critice derisc (HACCP); situaţiile trebuie să includăși circuitul condimentelor de la furnizor pânăla introducerea în procesare;
< urmărirea realizării măsurilor cuprinseîn programul de restructurare și atermenelor fixate în vederea completăriidupa caz a programului;
< eligibilita tea materiilor pr ime șiasigurarea trasabilităţii pentru unităţile
aprobate pentru schimburi intra-Comunitare.
Siguranţa alimentelor nu poate deveni unfapt real decât dacă ea constituie oresponsabilitate a tuturor celor implicaţi îndomeniul alimentar, de la profesioniști laconsumatori.
De-a lungul lanţului alimentar, suntimplementa te diverse proceduri șimecanisme de control, care se asigură căalimentele care ajung pe masaconsumatorului sunt comestibile și că risculcontaminării este redus la minim, în așa felîncât populaţia să fie mai sănătoasă înurma beneficiilor aduse de alimente sigureși sănătoase.
Totuși, după cum am mai afirmat, risculzero în alimente nu există și trebuie să fimconștienţi de faptul că cea mai bunalegislaţie și cele mai bune sisteme decontrol nu ne pot proteja întru to tulîmpotriva celor care au intenţii rele.
Crizele recente de siguranţă alimentarăau evidenţiat existenţa unor deficienţe însistemele naţionale de control. Ca urmareeste nevoie să se creeze un cadru uniformde sisteme de control naţionale. Acestcadru va avea trei elemente de bază :
* Primul element îl vor constitui criteriileoperaţionale stabilite la nivel comunitar, pecare trebuie să le întrunească autorităţilenaţionale. Aceste criterii vor forma puncteleprincipale de referinţă pe baza căroraautorităţile competente vor fi auditate.
* Al doilea element va fi dezvoltareaghidurilor comunitare privind controlul.Acestea vor promova strategii naţionalecoerente și vor identifica priorităţile bazatepe riscuri și cele mai eficiente proceduri decontrol. Noua strategie comunitară vaaborda în mod cuprinzător și integratoperaţiunile de control. Aceste ghiduri vorfurniza de asemenea consultanţă privinddezvoltarea de sisteme de evidenţă acontroalelor și a rezultatelor acţiunilor decontrol, cât și stabilirea de indicatori pentrucontrol.
* Al treilea element al cadrului va fiîntărirea cooperarii administrative privinddezvoltarea și operarea sistemelor decontrol. Se va întări schimbul comunitarîntre autorităţile naţionale al celor mai bunepractici. Aceasta va include de asemeneapromovarea asistenţei mutuale întreSta tele Membre prin integrarea șicompletarea cadrului legislativ existent. Înplus, va cuprinde probleme cum ar fiinstruirea, schimbul de informaţii și gândireastrategică pe termen lung la nivelcomunitar.
Conf. Univ. dr. Eugenia Harja - DirecţiaJudeţeană de Statistică Bacău
Cristina Valentina Sarion - DirecţiaSanitar Veterinară și pentru SiguranţaAlimentelor Bacău
