DINTRE RUSI SI TURCI - upload.wikimedia.org · de oras pe dascalul Hrisochefal si ispravnic pe...

RESBOAELEDINTRE

RUSI SI TURCIo

Inriurirea lor asupra terilor romane

DE

)01. p, 7ENOPOLDoctor in drept si in Slosolle, Profesor de Istorie.

VOLUMUL II.

JASSY.TIPO-LITOGRAPIA H. GOLDNER, STRADA PRIMARIEL

'SSO.

ADAOS LA SCRIER1LE INTREBUINTATE

--09U!*0.--

Rudolf Henke, Rumitnien. Land und VolkLeipzig 1877.Augsburger Ailgerneine Zeitung, Anil 1876si 1878.Cartea verde a Romaniei, Bueuresti 1878.Istoria resbeltilui din orient. Bueuresti 1878.Camille Farey, La guerre sur le Danube,Paris 1879.M. Kagalnitsehano, Histoire de la VaIschiaet de la Moldavie, Berlin 13. Behr.Fr. Kohn Ahrest, Zig-zngs en Bulgarie, Pa-ris 1879.Tratatul de Berlin, urmat de protocoalele conrgresului (traductiune a ministerului afacerilo-streine) Bueuresti 1878.

ERRATA

Volumul II, pag. 219 rAndul 1 de jos in loede atacul Rusilor" ceteste atacul Turcilor.

Pag 378 rAndul 18: in loe de : de felulintai sunt torito apusului, de al dalle vecinilenoastre" ceteste : de felul al dalle sunt terileapusului, de cel inteii vecinile noastre.

RESBOAELEDINTRE

R 7-7 raI T R CInriurirea lor asupra terilor romane.

Resboinl din 1827. Paeea de la Adrianopole1829.

Rescoala Grecilor.

Dintre toate revolutiile ce venir ä pe rändloveasa in impfirätia Otomanilor nici una

nu o sgurlui atilt de adänc si nu avù urmäriatät de insemna,te ca revolutia greceascä.G-recii era,u insus elementul pe supun( rea ca-ruja se baza puterea Otomanilor in Europa.Revoltändu-se ei, se atingea aceastä puterein inima sa, se sdruncina, ehiar temelia pecare se inältase stäpänirea lot% De acea res.,boiul acesta WA, un caracter cu totul oilmen$i selbatec ; nu era o luptä intre armatele adou6 state, ci un mäcel turbat intre doue po-poare, in care pänä, bätrinii, femeile $i copiiWean jertfa urei inversunate de rasä, ce leaprindea.

2

Revolutia greceasca, in loe de a isbucni inGrecia, je nastere in terile române, care segrecise atta de tare prin domnia Fanarioti.lor, incat Grecii, privindu-le ca o nona patrio,putura ridica din sinul lor steacrul rescularei.Alexandru Ypsilante, maior in armata ru-sasca, trece Prutul in Tanuarie 1821 si, fiindde mai inainte inteles cu Mihail Sutu dom-nul Moldovei, tae in 21 Februarie pe toti Tur-cii din Iasi in plata Beilicului, instituiud dupaacea o administratie greeeasca compusa dinPendecleka gavernator al Iasului, sub privi-gherea Trisfetitannlui, arhimandrit greca unui diacon, filosoful Stefan. numind agade oras pe dascalul Hrisochefal si ispravnicpe Paharnicul Pomerul. *)

Pentru a da o mai mare greutate rescoa-lei lor, Grecii respOndesc Torba ca ea ar fiproteguita de Rusi, care aveau sa intre cu-r6nd in principate pentru a o sprijini, cea ceera ca atata mai usor de crezut, cu cOt res-coala se organizase in Res a r ab i a, sub ochiiocarmuirei rusesti. Poarta cea da cre-zare unor asemene stiri, ea una ce cunosteainvechitele uneltiri a le Rusiei pentru a res-cula crestinii de sub stapanirea sa. Indoitinfuriata pentru rescoala Grecilor si pentruca o asemene ei vinea de la Rusi, ea comitemai multe acte de barbarie t'Ora nici un scop

Istoria Moldovei pe titnp de 500 de ani de ManolacheDreighici II p. 117.

3

politic ; asa ea pune de spanzura pe patriar-chul grecesc impreuna cu 12 episcopi in vest-mintele lor de slujba inaintea uselor biseri-cilor, darima mai multe locasuri sfinte s,i, ba-nuind pe toti Grecii de eteristi, ucide maibine de 100,000 dintre dinsii, exaltand fana-tismul poporatiunei musulmane, care indepli-nea asemene acte de cruzime ea o datoriecatra religiunea, sa.

Si Cu toate aceste Rusii nu erau vinovatident pe jumatate in revolutiunea, greceasca.Poporul ruses° era favorabil camzei Grecilorsi aceasta din simtiment religios. Grecii erauea si Rusii crestini pravoslavnici si gemeausub jugul asupritor al dusmanului de mos-tenire al poporului rusesc. Atta era indeajuns pentru a trezi simpatiile sale $i pen-tru a face ca multi Rusi sa iee parte activala rescoala Grecilor. Aceasta motiveaza chiaro tanguire a Portei, despre partea ce avuse a-gentii nisi la revolta Grecilor, invinuindu-i chiarCu deadinsul c ei ar fi fost adevaratil autoriai acestei nenorocite afaceri." *) Si tot ca po-porul gandeau in genere si dregatorii

cu deosebire ambasadorii si consulii.Singur imparatul Alexandra era, cel putin inmod oficial, de alta parere. Cu cati-va animai inainte el pusese la cale incheerea sfintei

Depèches inédites du chevalier de Gentz aux hospodarede Valachie par le cornter de Prokesch-Osten fils. fans1877, 11 p. 142.

4

aliante, menita a sdrobi revolutiunea ori undes'ar ivi si el nu putea acuma, fara a se punein eontrazicere ea sine insus, sa, favorizezerescoala Grecilor, care la urma urmelor totnu era décat o miscare revolutionara indrep-tata in contra unui legiuit stapanitor. Oricare vor fi fost simtimentele private a le im-paratului pentru cauza greceasca, el trebueasa, o mustre in fata lumei, ceea, ce si facilen prisosintd. La scrisoarea lui Ypsilante, elrespunde inteun chip cu totul desaprobator;

ordin sa se stearga pe acesta din cacirelearmatei rusesti si Mihail Sutu, domnul Mol-dovei, scapand in Besarabia en mai multi e-teristi, toti sunt alungati de acolo din ordi-nul

Aceasi desbinare intro politica eabinetelorsi acea a popoarelor se observa si in apusulEuropei de si din cauze ceva, deosebite. in

Frantia si Germania r,scoala Greci-lor gasi resunetul cel mai favorabil. Fiindacestia priviti ca urma,sii vPchilor Eleni, Eu-ropa credea cri trebue sa plate bsca o dato-rie de recunostinta catra d)scalii sei,acel popor din productinnile carnia subsesecele mai inalte idei a le civilizatiei sale. Cudeosebire profesorii, invatatii si studentii, a-deca tocmai partea inteligenta a acestor na-tiuni, amesteca, prin o gresala usoara de in-teles, pe Grecii atat de cdzuti ai generatiuneitimpului cu luptatorii de la Termopile si Sa-

5

lamina si vicleau in fie care Kieft cate un Leo-nidas si un Themistocles. Astfel mima in-tregei Europei inteligente se aprinsese pentruGreci de o iubire fara de margini, care'simanifest& efeetele sale in oft andele de tot fe-lul ce se facea pentru cauza greceasca sichiar in participarea mai multor barbati in-semnati ai apusului ca voluntari in armatelegrecesti, intre care strelucesto cu deosebirefigura melancolic i marea a autorului luiDon Iuan.

D'intre cabinetele apusului Frantia, Prusiasi Austria trebuiau sa fie in contra revolutieigrecevi din aceasi pricing ca si Rusia, caunele (le subscrisese sfanta alianta.

Anglia care se afla acuma intr'o positiecu totul alta fa,ta cu Pow ta, provenita earasidin schimbarea daraverurilor ei comercialecrezù, ca trebue sn urmeze in afarerea Gre-ciei o politica ceva deosebitá. Anume in 1822Rusia introdusese sistemul prohibitiv care dao loviturg de moarte comertului englez cu a-ceasta tara, ce pana atuncea fusese atgt deinfloritor Mind oprit comertul englez cu Ru-sia si prin aceasta tara cu Persia $i orien-tul, Anglia se vede silita a se intoarce eara$icatra Tureia si ea pune in lucrare toate mij-loacele pentru a reinoi cu aceastil tara lega-turilo de prietenie, ce pareau compromise pen-tru totdeauna prin resboaele de mai nainte.De acum inainte Anglia incepe a videa in

6

Turcia un stat ce este necesar pentru men-tinerea echilibrului politic al Europei ; de a-cum inainte integritatea imparatiei otomaneva deveni maxima, conducatoare in politicaengleza si in cur6nd in acea a intregului a-pus; va inchide ochii aeestuia asupra abu-zurilor celor rnai vederate a le Portei, va to-lera (liar acte de barbarie in contra supu-silor crestini ai Sultanului, numai pontru amantui idea favorita, si va sill astfel pe Ru-sia, intr'un mod indirect a se face aparatoa-rea crestinilor asupriti, favorizancl astfel insusi o politica pe care avea cel mai mareinteres a o combate din toate puterile. Te-roanduse deci Anglia ca Rusia sa nu inter-villa singuro in favoarea Grecilor cad, stioaca natiunea rusasca dorea aceasta interveniresi ca numai imparatul Alexandru i se impro-tivise, din motive cu totul personale, propuneindata dupa moartea acestuia (3 Decemvrie1825) prin o conventiune incheeta in 4 April1826 intervenirea comuna in afacerea Greciei.

Dar sa fie intoarcem de la aceste priviri ge-nerale la tenle noastre.

Aice Grecii fusese cunoscuti sub o cu to-tul alta fatd. Pe °and de la caderea Con-stantinopolei Grecii ce fugisera in apusul Eu-ropei $i mai ales in Italia, fusese cu deosebireinvatatii si oameni boga,ti, in tenle romanenu navalise decat drojdiile societatii bizantiue,tot ce era mai reu si mai stricat in o lume

*) Dreighici 1. c. 11 p. 119.

7

ata de ra si atat de stricata. Prin intrigi detot felul i mal ales prin sprijinul cel in-semnat de caro se bucurau la fratii lor dinConstantinopole, ei isi deschisera drumul maiintai la avutii in tenle romane si curanddupa acea prin incuscriri cu familiile boe-resti, la boerii si ca o urmare neaparata ladomniile acestor ten. Slujinduse de malta lorpositie numai cat pentru a prada si jafui,imbogatindusi rudeniile si compatriotii prinrnijloacele cele mai neertate, domnii fanariotiajunsera in cur6nd o adevarata, nenorocirepe capul bietelor ten, $i mai ales prin schim-barile lor cele dese, care puneau necontenit inlocul unuia satul pe unid flainand, redusesepe locuitori la miseria cea mai nepomenita.Era deci firesc lucru ca revolutia greceascaEA nu gi-isasca in terile romane nici un re-sunet binevoitor. De mea de indata ce Ro-mânii simtira de rescoala Grecilor ei se ros-tira in protiva ei, aratand astfel ca nu vro-iau sa iee parte la rescoala lor asupracilor. In Moldova se inteleg boerii TeodorBale vornic, Raducanu Roset hatman, AlecuBals visternic si altii ca sa radice satelesi sa porneasca asupra Grecilor", adunandpentru acest scop pana la 3000 de oamenipe care i pun sub comanda lui Gherghel sia lui Istrate si cu ajutorul carona ieu orasul

8

Botopnii din manile lui Grigorie Rizu (crap-duit de Pendedeca ca guvernator). Divanulterei apoi cu Mitropolitul in frunte, v6z6ndca rescoala Grecilor este desaprobata chiaroficial de curtea rusasc5 cere de la Sutu casa parasasca Moldova, ceea ce acesta facein 11 April 1821, trecand in Besarabia, deunde apoi am v6zut ca este alungat.

In acela$ titnp Valachia face o miscaremult mai serioasa sub Tudor Vladimirescu.Acesta era un sluger in armata straina adomnului Alexandru Sutu, comandata de ca-pitanul Iorgache. El prime$te la inceputul a-nului 1821 ordin a merge in spre Serbia',pentru a ajuta rescoala ei in protiva Turci-lor iMpreunA cu G-recii. Tudor insa, care demult inca hranea gandul de a scApa tara dedomnii fanarioti, cum trece Oltul, isi pune inminte a da pe fata plauurile sale $i a se res-cula in contra Grecilor, folosindu-se mai alesde imprejurarea 0, domnul Valahiei Alexa,n-dru Sutu murise in 19 Ianuarie 1821. Trojzile dupg, acea (22) Tudor da o proclamatiein care chiamg, pe popor »a se rescula in con-tra jacuitorilor" si ordona acestuia sa nuse atingg, macar de un graunte de binelesau de casa vre unui negutitor, orasan sautaran sau de alta a vre unui locuitor ; decatnumai binele si averile cele reu agonisite a

9

le tiranilor boeri sa se jefueascg," *) El inar-meaza o multime de sateni atragandui in par-tea sa mai ales prin imputinarea birului,ceea ce face pe bietii tera.ni ce suferise atatde mult de impilarea Grecilor sal numeascadomnul Tudor", Pentru a nu compromiteinsa tara fata cu Turcii, Tudor trimite oplAngere la Poarta prin mijlocirea pa$ei dinVidin in care cere sa se trimita vre un omcredincios imparatesc sä viiiä alce in tara laBucuresti sa cerceteze. sa van nevoile carele tragetn de Mil acesti lupi nemilostivi"$i sa fie stint inaltimei tale ca ridicarea noas-tra nu este pentru alta ceva nici inteun chip,decdt numai asupra boerilor care ne au man-cat dreptatile noastre **) Tot odata Tudorincunostiintaza $i pe Rusi despre tinta sadeosebita de acea a Grecilor ; dar imparatulAlexandru, plin de idea sfiintei aliante, nu'vede in miscarea lui Tudor deal ceva ase-manator cu revolutiile din Spania si regatulambelor Sicili, pe care tocmai atunci se si-lea a le stinge. In o depesa a ministrului Ca-podistrias cAtra consulul rusesc Pini din Bu-cnresti se spune ca: intr'o epoca de crisa,

5) Aricescu. Istoria revolutiunei romane de la 1821, actejustificative p. 28. C Tudor rácea insii. o deosebireintre boeri buni i rei se vede din alt.& proclamatie alui in caro zice : si aleggnd pe cei buni d'intre boeri,

recunostem de capi ai nostri . Tudor Vladimirescusi Alexsaneru Ypsilante, de Die Fotino tradus din lim-ba din de P. M. Georgescu. Bucuresti 1874 p. 9.

51) Articescu 1. c. p. 32.

10

pe care reu eugetatorii din toate partile Eu-ropei se silesc a o face generala, cea d'intaisi esentiala datorie a agentilor imparatului dinstrainatate este a face 0, triurnfe adevarul,adeca ea maiestatea sa imperial desaprobatotdeauna si pretutindene funestele proiectea le celor ce se incearca a samana discordiasi a atita rescoala." Imparatul declara a-poi pe Tudor degradat din rangul de ofiterin armata rusasca, pe eare'l dobändise in par-ticiparea sa la resboiul din 1807 1812 inprotiva Turcilor, si i ordona a nu mai purtasemnul ordinului Vladimir eu care fusese de-corat.**) V6z6nd cei $epte boeri randuiti deeaimacami, dupa moartea domnului, ct res-coala lui Tudor este indreptata in protivaboerilor, ion masuri foarte energice pentru ao inadu$i ; dar neputan(l isbuti, instiintazape eonsulul rusesc e gasesc cu cale a cereajntorul pasilor de la Dunare. Agentii rusieu aeest prilej nu se putura impedeca de ase abate de la politica impara,tului si consu-lul rusesc Pini, de sigur dupa inspiratiunileambasadorului din Constantinopole, Strogo-noff, respunde divanului c cererea de ajutorar fi in protiva hatisherifului din 1802, carear garanta tara in contra ori earei$i cä pericolul nu este atata de mare ineatsa s.e ameninte inteadevar siguranta publica.

*) Aricescu 1. c. p. 119.**) Idem p. 118.

11

Nu ca doara prin o asemene intimpinareagentii ru$i ar fi eatat a sprijini revolutiaromana in contra Grecilor ; ei credeau nu-mai ca apArau interesele Rusiei mai binechiar decAt impAratul neinvoind Turcilor in-calcarea principatelor, *)

Intre aceste Tudor intra in Bucure$ti infruntea a 5000 de voluntari, mai toti Olteni.Poporul din Bucure$ti i primeste foarte binesi Tudor pastreaza cAimAcAmia ca forma deguvern, oprind pentru sine puterea executiva.Apoi pune pe boeri sa scrie douè note unaWrit malta PoartA, in care sA cearA intrealtele ca domnii terei românesti sA se aleagAdintre pdm6nteni ca sa inceteze °data cu a-ceasta, grelele dajdii si nesuferitele impilarifacute de straini asupra terii," $i alta catraguvernul rusesc in care sA caute a indreptatirescoala ca provocata prin impilarile 5i jafu-rile donmnilor fanarioti $i ca de $i au faciatotul dentru a impedeca miscarea insa con-tra natiunei intregi nu puteau lupta ; ca Tur-cii vroind a n Avali in tara, rona pe impA-ratul Rusiei sa dea ordin o$tilor moschice$tipentru a intra in Valahia spre a o scapade eataganul Turcilor. **) Astfel Tudor, a$-

49 Ariceseu 1. c. p. 126. Compail cererile eatra Poara,Tudor Vladimirescu i Alex. Ypsilante de Bit Fotinopag. 30.

*49 Cg, irnpiíratul insus ceruse intrarea trupelor turcesticu conditie numai ca se fie insotite de agenti ruse,tipentru a impedeea excese, vezi un memorandum alltusiei in Pualzow, Aktenstücke zur russischcn diplo-matic pag. 1.

12

teptandu-se ca miscarea sa sa fie reu in-teleasa de Turd, se adresa catra, curtea pro-teguitoare pentru a scapa fara pe de o partede Fanarioti pe de alta de o navalire tur-ceasca., care, in starea de furie in care se a-flau acestia, era atat de amenintatoare. Ru-sii insa, vk6nd ca rescoala lui Tudor estein contra Grecilor, pe care am vkut ca iproteguesc in ascuns, nu vroesc sa dee as-cultare cererilor boerilor, intru cat aceastanu ar fi insemnat alta-ceva decat ca Rushsa vina in Valahia in protiva Grecilor si decisa faca cauza comuna cu Turcii in inadusi-roa acestei revolutiuni pe care in secret o ve-deau cu cea mai mare multamire. Tudorsinnind ea Ru5ii nu vin si fiind poftit deYpsilante, ce sosise si el in Bucaresti, la ointelegere asupra scopului mi5cari1or lor,spune acestuia verde in fata ca, intru cat Ru-Oi nu vin sa sprijine cauza greceasca, Ro-mama nu pot sa, se expuna resbunarei Tur-cilor ; ca acestia nu se pot bite cu Turciipentru folosul Grecilor ; ca »in Grecia estelocul G-recilor si in tara romAneasca este lo-cul RomAnilor." *) Ypsilante v6z6nduse astfel,tradat" de Tudor jura peirea lui. Impreju-rarile ajutara pe Greci la imlinirea scopuluilor. Oastea lui Tudor, ascultand de ordinulseu de a ataca averile cele reu castigate, pri-

*) ceastg convorbire interesantil. in Aricescu. IstoriaRevoluiiei romane de la 1821, text, p. 23.

13

veau fie-care avere ca atare si jefuiau pe cineJe e$ia inainte. Tudor fu nevoit, pentru a nutrece drept un sef de hoti si a introduce cevadisciplina in oastea sa, sa alerge la pedepsefoarte aspre. ceea ce 6i instrain4 pe vechii luitovarasi i mijloci tradarea lui in maulleGrecilor, care se grabira a ucide pe un omce venea sa impedece inteun mod atat deneasteptat isbanda sfintei lor came.

Rescoala aceasta a lui Tudor Vladimireseueste greu de caracterizat. Asa noi vedem catinta ei este scAparea de jacuitori, de boeriintre care se inteloge de la sine ca erau siRomâni, incat rescoala lui Vladimirescu parea lua caracterul unei revolutii sociale. In a-dresa insa pe care el pune pe boeri s'o seriecatra imparatul Rusiei, el spune ca miscareaa fost provocata prin .impilarile $i jafuriledomnilor fanarioti ; in aeea catra Poarta elcere restatornieirea domnilor pam6nteni, i luiYpsilante i spune cuvintele caracteristice ed inGrecia este locul Grecilor si in Rornitnia lo-cul RomAnilor, incat din aceasta se vede pede alta parte ca el vroia sa seape tara dedomnia btraina. ..kceste doue tendinti deose-bite se pot impaca in modul urmator: Ca-racterul domniei fanariote este jafuirea i pra-darea WA de mila a poporului. Boerii, chiarcei pam6nteni, plecanduse la sistemul domni-tor, pradau $i despoiau pe taran eu cea maimare neomenie. Taranii se resculau in contra

14

sistPmului, prin urmare in contra boerilor.Pentru dinsii Grec si hoer era sinonim, sidaca in mintea lui Tudor revolutia putea sa,aiba un caracter politic, pentru a putea rettsifata cu taranii el trebuea sa i dee unul soci-al, rescoala in protiva impilatorilor, a boerilor.

Cu toate observatiile agentilor rusi, Turciise hotaresc a trimite armata in principatepentru a inadusi revolta Grecilor si intra cu10,000 de oameni in Valahia venind dreptla Bucuresti. Eteristii se retrag la Dragasaniunde s'intimpla o ciocnire in care volintiriigreci sunt cu totul ba'tuti. Din cei ce rema-sera, parte fugira in Transilvania, tar 1500scapara in Moldova sub comanda capitanuluiCantacuzen si venir a la Iasi. .,0astea lui nuse compunea nnmai de Greci ci $i de totivagabonzii de prin tara, precum slugi boo-resti, masalagii, cei mai rei oameni din Iasi,zaporojeni si tigani din a caror pricina s'autras si cele mai multe rele in Moldova, eaaeeia, prefacuti in haine la apropierea Tur-cilor, s'au unit cu dinsii si s'au apucat de alteisnoave." *) Turcii mergand spre Iasi, Greciiin numer numai de vr'o 700 s'aii retras laSculeni unde fiind atacati de Turci care erausprijiniti si de o bung, artilerie, pe caud Gre-eh n'aveau decat un singur tun, furl sfara-mati cu desavarsire, dupa o impotrivire, ce

*) DrUghici 1. c. II. p. 123.

drept din cele mai eroice. Targu$orulSculenii ardea radicanduse la non i o flacaracolorata din mai multe spirturi ce cuprindeamagazine de scanduri a acelui port comercialsi coloanele de fum uegre $i galbene se in-altau pintre para cat tinea targul din surilecu save si alte marfuri de manufacturi, mis-tuindu-se inadusit de puterea elementului cele incingea din toate partile, ineat se privea

grozavie jalnica de v6ziit pe tot $estiltului de la Stanca la vale uncle urmaseWin en Green ea un ceas mai inainte." *)

In tot timpul revolutiei grecesti, tenle ro-mane fusese pradate mai ron decat pe vre-mile lui Paswan-Oglu. Paheard greci uniti catot felul de alte neainuri, stiind ca viata lor

de acum pusa in joc, vroeau cel putin sapetreaca momentele Ion cele de pe um& intoata libertatea, beu si benchetueau, plc:tausi jAfuiati. cea ce le -venea cu atrita mai u-*or de facut, cu cat paza si politia terilorfiindu-le incredintata, ei tolerau tot felulabuzuri compatriotilor lor.

Dar suferintele terilor romane njunserd laculme cand venir Turcii. Acestia, dupaceiul lor barbar de a nu face deosebire intreduman si prietin, de inclata ce se aflauresboiu, privind pe de alta parte, de $icuv6nt, pe Romani ca in legatura cu Grecii,

*) Draphici 1. c. II p. 125.

15

16

comisera in nenorocitele noastre ten i cruzi-mele cele mai neauzite Aceste oarde turbatepradau zi i noapte orasele, radican oameninevinovati si i taiau pe uliti pirandu-i ci-neva ca sunt Greei sau c numai sa-i des-brace ; pe langa aceasta apoi calca asezarileboeresti pe la mosii, cauta pricina trecatori-lor pe drumuri si ei curatA, de ori ce lucruveclea mai bunisor la (1insii, zicand ca factrampa . . . si se duceau cu eivala !" *)

Dupa ce Turcii risipesc rescoala din terileromâne, pentru a impedeca renasterea unorasemene intamplari, ieu done masuri nouein privirea ion, numesc earasi domni pamh-teni, dand astfel dreptate cererilor lui Vlacli-mirescu si orAnduese in principate o garni-zoana turceasca, pe care n'o mai lasa subcomanda principilor, ci o pune sub comandadirecta a pasilor de la Dunare. Rusia pro-testeaza in protiva ambelor aeester masuri,cerand restabilirea statului quo dinaintea a-nului 1821 caci administratia principatelornu poate fi privita ca neatarnata intru catpasii din Giurgiu, Silistr3 $i Vidin sunt maiputernici decat hospodarii;" **) apoi shimba-rea sistemului de a se numi principi din no-bleta terii si de a nu se mai lua dintre Greci,

*) Breiglaici 1. e. 11 p. 129. Asupra devastgrei principa-telor comp. Elias Regnault Histoire politique et socialedes principautés danubiennes, Paris 1855 p. 136,

*5) Gente Depèclies inédites etc. II p. 209.

17

nu se putea face fAr5, consimtimentul Ru-siei. *) Asupra punctului de al doile insIRusia nu stArue$te prea mult, stiind prea bine0, va putea inriuri tot atAt de mult asupraprincipilor p6m6nteni ca i asupra celor deorigine streinA, ba chiar temAndu-se a numai fi ascultatA asa de orbeste de acestia, fatACu care se compromisese asa de reu, nesus-ting,nd revolutia greceascA. Punctuldin protivg '1u sustine din toate puterile $icere in repetite rAnduri de la Turci deplinaevacuare a principatelor de trupele turcostice mai r4mrtsese aice, sub pretextul de amantinea linistea si buna orandueald.face chiar s atMme, de la implinirea acestei conditii, iestabilirea relatiilor diplomaticeCu Poarta, pe care le intrerupsese in urmacruzirnelor raportate mai sus in contra ca-pilor bisericei ortodoxe. Turcia, la rAndulei, arta asupro, acestui punct cea mai mareindargtnicie, vroind sA se folosascA pe de oparte de prilejul ce i dAdea o mai mare au-toritate asupra principatelor, pe de alta do-rind a constringe pe Rusia la retrocedareaunor locuri de MO Caucaz, pe care aceastale retinea in contra stipulatiunilor bine Mau-rite a tratatului de Bucuresti. TratArile $irespondenta nesfirsit5, asupra acestui punt seurmeazA pg.nD, la venirea imparatului Neculai

*) Gentz 1. c. H. p. 210.2

18

la tronul Rusiei, *) care, hotarit a indruma opoliticg mai activa fata cu Poarta, someazape aceasta prin un ultimatum din 17 Mart1826 a indeplini urmatoarele 3 punte :**)

Restabilirea statului quo in prineipate.Liberarea deputatilor serbi.Repararea ofenselor ad use Rusiei prin

uciderea demnitarilor bisericesti.Un lucru pare straniu cand vedern aceste

cereri, anume ca nu se pomeneste de Greciprin nici un cuv'ent. Dar Rusia mai nu seinteresa de soarta, Grecilor. Deprinsi de aintrebuinta toate evenimentele numai cat caniste mijloace a le politicei lor, ei nu ved eau inamestecul lor in trebile Greciei decat un mi-pipe pentru a sill. pe Poarta sa cedeze asupracelorlalte chestiuni care o interesa. Rusia,compromisa, fata cu Grecia prin faptul ca ea,de si o stirnise de atatea, ori in protiva Por-tei, nu 6i claduse ajutor in momentul critic,nu putea vroi nici intr'un mod ca aceasta ta-ra sä scape cu totul de sub autoritatea tur-ceasca, faandu-se neatarnatg. Tinta la careRusia tinclea era o pacificare a Greciei, fg-cuta sub protectia ei, obtinand de la Turciniste concesiuni care se asigure Grecilor ne-atarnarea administrativa. Cu alte cuvinte

*) Gentz 1. C. JE p. 214, 235, 255, 264, 277, 286, 305, 310,312, 327, 345, 347, 353, 359, 369, 378, 390, 397, 431,III p. 15, 41, 45 si 115. Comp. protestarea Rusiei inPaalzow 1. c. p. 27.

**) Gentz 1. c. III p. 115.

ea vroia sa ramOna Grecii tot sub imparatiamahometana, pentru a avea in totdeauna laindamana un instrument gata de a turburasi a silui purtarea, Turciei fato cu dinsa.

Turii siliti prin acest ultimattumcare vinetocmai atunci cand Sultanul Mahmud II, des-fiintind enicerii, stOrpise o cauza de veeiniciturburari pentru imparatio, dar totodatadaduse o lovitura de moarte puterei musul-mane, nimicind armata ei cea alai de frunte,inainte de a fi intlintat o alta care sa o in-locuiascOse pleaca vrointei Rusiei si incheetractatul de la Al-cerman in 6 Octomvrie 1826prin care se stipuleaza, : 1) Confirmarea tra-tatului de Bucuresti ; 2) o indreptare de gra-nip,in Besarabia ; 3) cedarea punctelor depe litoralul 11,1Arii-Negre, care fusese restituitePortei prin tratatul de Bucuresti si pe care Ru-ii apucase a le inapoi ; 4) indatorirea Tur-

ciei de a recunoaste Serbilor privilegiile sti-pulate prin art. 8 a tratatului de Bucuresti;5) in privinta prineipatelor se stipuleaza prinun act aditional : Hospodarii se aleg dintre bo-erli indigeni coi mai batrani si mai capabili,de Writ divan eu consimtiméntul inaltei Porti.Daca s'ar intampla ca Poarta sa nu poataincuviinta pe cel ales $i motivele ar fi gasitetemeinice de ambele eurti, atunei se va per-mite boerilor a pro pune o alta persoana.

Gentz 1. c. 11 p. 472.

19

20

Timpul domniei va fi de 7 ani $1 ei nu potfi destituiti decat p3ntrut critne, de.spre careSublima Poarta va informa pe ministrul Ru-siei $i cand, dupa cercetarea facuta de o partesi de alta, se va gasi vinovat, Hospodarul vaputea fi destituit. Daca domnul ar voi sademisioneze inainte, el va putea sa o facanumai cu consimtim6ntul ambelor curti. Hos-podarii vor baga in sama representarile mi-nistrului M. S. si acele a le consulilor facutedupa, orclinul seu, asupra mantinerii privile-giilor principatelor. Aceste vor fi scutite detribut pe 2 ani si dupa acest timp tributulse va cere clupa hatischeriful din 1802. Hos-podarii stint datori a face cat mai cur6ndun regulament pentru a indrepta starea prin-cipatelor.*).

Cu drept cuv6nt s'a spus ca Rusia Os-tiga prin acest tratat mai mult decat prinun resboiu **); ca,ci mai int6iu ea dobandea,o intindere inserunata, de teritoriu ; apoi dis-positia voluntara, din hatihumaimul anului1803, devenind acuma obligatorie fata euRusia, principatele romAne deveniau nisteadevarate vasale a le Rusiei, caei aceasta, printratatul de Eta, nu se mai multamea ca protec-tiunea generala a crestinilor ; ea lua sub ga-rantia ei niste drepturi speciale a le principa-

*) Ch. de Martens et Ferd. de Gassy. Recueil manuel etFatigue de traités, conventions, Leipzig 1846 III p. 33.

**) G. Rosen. Geschichte der Tiirkei, Leipzig 1866 I. p. 32.

21

telor si anume acela de cApitenie, alegereadomnului. Rusia devine arbitrul intre domnsi suzeran si imparfeste deci suzeranitateade fapt cu Turcia; ha, prin inriurirea ei totmai covArsitoare la Constantinopole, njungea fi ea adevaratul suzeran, ld,sAnd Turciei nu-ma,i cat umbra drepturilor sale. Insfirsit, vro-ind sA'si asigure si o inriurire directa inprincipate asupra purtArii domnilor, stipuleazAacel drept a consulului ruses° de a face ob-servafiuni, care pus in aplicare de Rusia, de-prinsA a fi ascultata cu cnutul in mrtnA, de-veni in cur6nd mijlocul cel mai nimerit pen-tru a face sa triumfe in totdeanna in prin-cipate interesul moscovit. *).

Tratatul de la Akerman ca $i ultimatulce i dAduse nastere nu confine nici o vorbg,despre pacificarea Grecilor. Rusia intr'adevArvroia de o cam data s6 se folosasca de in-curcaturile Porfei pentru a &band indepli-nirea propriilor sale interese, vimAand ca seexploaten chestiunea Grecilor mad tArziu, a-tunci cAnd va putea trage mai mare folosdin ea. **). i tocmai asa se intimpla, Dup5,ce convenfia de la Akerman este incheetd

*) Neigebauer. Die Staatlichen Verlialtnisse der Moldaumid Walachei. Breslau 1856 p. 58.

**) Ea indreptatea aceastA pai gsire a eauzei greeesti prinacea cá, in aeest tratat se ocupase de interese exclusivrusesti, pe &and cauza greceasca interesa pe int.reaga Eu-ropa. Paalzov 1. c. I p. 5. Afacerile principatelor romaneerau deei interese esclusiv rusesti !

22

Rusia schimba raceala ce pana acuma o a-ratase in privirea trebilor grecesti *) si ince-pe a spriiini cauza for cu destul interes. An-gla, care presimtise aceasta, incheesa dui)/cum am v6zut in 4 A prilie 1826 o conven-tiune pentru a interveni in comun in trebileG-recilor Catra aceasta conventiune alipin-du-se i Frantia in 6 Tun 1827, incepe im-protiva Portei acea lucrare colectiva, caretrebuea sa-i fie atat de daunatoare. Anglia$i Franta intervenise insa in paciflearea Gre-ciei numai cat pentru a nu lasa Rusiei odeplina libertate de lucrare, cu atata mai multca prin o asemene purtare corespundeau $icererilor opiniunei publice care se aratase Cuatata putere in favoarea Grecilor. Acestetrei state trimet o flota in Marea Mecliteranapentru a constringe pe Poarta la armistitiulpe basa caruia sa se poata pune la cale con-ditiiie pacei. Flota aliata, vroind sa impedecedevastaren Moreei decatre acea turceasca, seintampla o ciocnire intre ambele la Navarin(20 Oct. 1827), in care flota turceasca estecu totul sfAramata. Turcia furioasa pentruaceasta lovitura primita, fara nici o decla-rare de resboiu, inchide comertul Marei Ne-gre corabillor rusesti, ceca ce da acestei puten pretextul do mult cautat de a-i declararesboiu, motivand o asemene urmare pe im-

*) Gentz III p. 231.

pedecarea comertului Marei Negre, pe alun-garea a o multime de supu$i ru$i din Tur-cia, pe starnirea Persiei contra Rusiei, insfirsit pe un manifest indreptat cAtrl supu$iiPortii, in care Rusia este aratata ca autoareatuturor nenorocirilor ce lovesc in Poarta o-tomana.

Rusia pornea deei acest resboiu in protivaPortii in unire cu terile apusului. Politica ru-sasca, de 5i mai tAngrA, se arata mai ghi-bace de cat acea batrana a terilor apusene.Aceste vroise a impedeca pe Ru$i de a pornisinguri in protiva Turciei Rusia aduseselucrurile astfel incat sa declare resboiu Por-tu subsub protectia lor, aparata despre invinui-rea pentru miste scopuri iubitoare de sine,prin faptul ca ea lucra alAturea cu natiilecele mai culte pentru cauza civilizatiei.*).

Astfel isbutira Rusa $i de asta data a mas-ca adevarata tinta a intreprinderei lor. Totca apdratoare a cauzei crestine se mata ea$i acuma ; numai cat crestinii de asta datain loe de a fi Romanii sau Serbii erau Gre-cii, maduva si inima imperiului otoman.

23

Gente 1. c. III p. 437. Declaratia de resboiu este datatitdin 14120 April. Ea ajunse in Constantinopole in 12Mai. Trupele rusesti treeuserg Prutul in 6 Mai 1828.Comp, Rosen I. c. p, 56 si Paalsoto Aktenstiieke derrussichen Diplomatie. Berlin 185411 p. X11. Die admi-rale Codrington, Rigny und Hayden vernichteten dortdie tiirkische Flotte am 20 Octobre 1827 und erleich-terten so .Ruesiand die Eröffnung der Campagne ge-gen die Tii/ricei."

24

Pentru ce Rusia nu se teme de Europa.

Inainte de a incepe povestirea faptelor res-boiului, s aruncAm o ochire asupra, moduluicum politica rusascq isi inchipuia starea sirelatiunile celorlalte puteri, fiind cá, aceastane va lamuri, cum de cabinetul de St. Peter-burg indrdsnea a declara acest resboiu, fgrg,a se teme de o complica.tiune europeanA.este inteadev%r de admirat cu cAtg, pdtrun-dere politica rusasa, judeca starea Europeisi cum prevederile ei furit pe deplin realiza-tá tripla aliantA incheetá. cu Anglia siFrantia, sub scutul ezircia Rusia puta sA in-treprindá noul seu resboiu in protiva Portei.Consideratiunile politice ce determinará pe Ru-sia la resboitt se allá expuse in o interesanta de-pesá a ambasadorului rusesc din Paris, Pozzodi Borgo, cátra ministrul rusesc contele deNesselrode din 28 Noemvrie 1825.

In privinta Portei, Rusia nu cuneaste altmijloc decAt violenta si siluirea, iutru cá,t eaera obiectul in contra caruia se indreptau si-lintele sale, ea pedica názuintelor rusesti. Fi-id Poarta tinta supremrt a politicei rusestitrebuia intrebuintat in contra ei mijlocul su-prem, $i aruncat totul in cumpána resboinlui,silind'o sti, se plece cu ori ce pret in favoa-

*) Akenstficke der russischen diplomatie von Fr. PaalzowBerlin 1854 II p. 32-64.

rea Rusiei. De acea trebue pregätit toate pen-tru a se putea pätrunde pang, la capitalä sirepejunea operatiunelor va putea mic$urapericolul lor si zädärnici combinatiunile pro-tivnicilor. Tot atät de neapärat ar fi de aatrage in partea noasträ pe Serbi si in ge-nere pe crestinii ce s'ar arata at de putinplecati la aceasta, ear cu deosebire pe Greci,farainsä a'i recunoaste ea natiune sau a selua in privirea lor vre o indatorire. Ar fideajuns de a le face cunoscut prin agentineoficiali, ca scäparea lor atärnä de la hotä-Area luatä, de M. S. impäratul ; ca trebue sä,se pregateascä a urma cursului imprejurd-rilor dupä sfaturile sale ; ca ei intre acestese vor putea apära in contra Turcilor cu unsucces cu atät mai mare, cu cAt clusmäniaRusiei cu Poarta ar impedeca pe areast a dea indrepta in contra lor toate puterile. Ar-mata noasträ in Georgia trebue eardsi tinutä,gata. In cazul cand ani fi nevoiti a conduceresboitil contra Portei nä la extrem, ar fifolositor (Neä aill putea face $i pe Persia 0,iee parte la el." 1

Aceasta fiind hub, de purtare a Rusiei fatä,cu Poarta, ambasadorul se intreabä care ar fiacea a ten l lor Euro pei in privi rea Rusiei. Dacä.ar fi permis a crate in intelepciunea lor, a.tunei cele trei puteri continentale ar trebui

*) 1. c. p. 41.

25

2 6

sa se grabeosca a declara Tureilor ea fur-tuna care i ameninta este productul anedreptatei i indaratniciei lor si ca altloc de scapare nu ar fi, decal ca ei sa pri-measca interventia Rusiei $i sa se incluplece aindice cu Grecii un armistitiu pentru impa-carea nelini$tei . . . Dar noi nu trebue sa pri-vim lucrurile numai din acest punt de videre."*)

Si acuma ambasadorul incepe a enumeratemeiurile care Far face sa sprijine o politicaresboinica, cbiar in cazul cand puterile Eu-ropei ar fi protivnice unei asemene urmari.

Anglia nu ar putea declara resboiu pentrua sprijini pe Turci, mai intai din motive e-conomice; caci rumperea cu Rusia ar nelini$ticreditul public pana la un oare care grad,ar spori caclerea fondurilor publiee $i, fi1C6ndbanii mai scumpi, ar jigni pe toti aceia carespeculau pe eftinátatea lor. Daca Englejiivor fi in contra noastra, ei vor bloca fan in-doeala porturile noastre; dar declaranduse eipentru Turci, vor impinge pe Greci in parteanoastra, in protiva carora ei vor lucra cunecesitate, $i atunci noi castigarn pe tuti cree-tinii Turciei europene in favoarea noastra.Din contra daca Anglia gande$te a se marisi ajuta pentru a zice a$a, disolvarea impe-riului otoman, ea va fi nevoita a se da dupasistemul nostru . Toate aceste sunt impre-jurari care vor determina pe Anglia a don i o

*) 1. c. p. 48.

impacare chiar atunci cänd ar fi urmat orumpere".*).

Austria este de sigur in intelegere cu An-gla asupra mijlocului de a fa,ce Rusiei reu;dar, cu toata aceasta intelegere, nedumeri-rile se vor arata de indata ce va fi denevoe a se trage sabia. Se pretinde ea plin-tul Metternich ar fi zis ca el poate in tot-deauna sa arunce pe Anglia ni protiva noas-tra, daca noi am lua armele in mähi; darAnglia va pretinde la rändul ei ca $i cabi-netul din Viena se se hotarasca, $i atunciAustria se va expune celor mai mari pri-mejdii si va trebui sa se pregateasca pentrujertfele cele mal insemnate. Politica, noastrane impune a pa$i de °data' cu energie con-tra acestei puteri si a o convinge prin pre-gatirile fäcute, ca daca va intreprinde o mis-care in contra noastra se va revarsa pe capulei una din furtunile cele mai cumplite. Deacea e probabil ca printul Metternich sau vadeclara Turcilor ca ei trebue sa se plece lapropunerile de impacare $i va arta intrareanoastra in principate ca urmarea unei hota-riri provocate de dinsii, 'san se va taruncadupa placul seu asupra altor provineii a leimperiului otoman. in cazul antai ara fi in-tele$i, in al doile ne am intelege. De acea ede crezut ca, printul in loe de a starni pe

*) L c. p. 49.

'27

28

Anglia la resboiu, si va da osteneala a oretine si a o inclupleca la sistemul impaciu-irei. El stie ca daca luerurile se invenineazasi daca sunt aduse la extrem, Turcii vor fialungati din Europa, ori care ar fi certele ces'ar naste pentru impartirea mostenirei lor.Aceasta intimplare ar fi pentru curtea dinViena cea mai putin de dorit; chiar o spo-Fire de teritoriu inca nu ar precumpeni dau-na ce ar resari pentru dinsa din positia ceanoua pe care am lua-o noi prin aceasta im-prejurare," *)

Cabinetul francez sub conducerea d-lui deVillèle este de asemene protivnic Rusiei; insaeste in neputinta de a intreprinde -ceva dincauza starei launtrice a Frant,iei, care ar faceca ,.ese luni dupa declararea de resboiu a-tat ministrul care ar fi propus'o cat si re-gole care ar fi ascultat'o, sa se expuna uneiresturnari sigure. Pentru a lucra in protivanoastra, ar trebui ca Franta sa se predee inmanile Austriei si a Angliei, ceea ce ar pro-duce mai multa nemultamire decat geloziatrezita prin intreprinclerile noastre. Apoi cedespAgubire ar putea oferi Frantiei curtile dinViena si Londra, pentru primejdiile si jert-fele la care s'ar expune prin 1111 resboiu ?Nu exista nici un sat, nici o stanca acaruiastapanire i s'ar putea concede. Ea ar fi deci

*) 1. c. p. 53 ki 62.

29

tratata ea un gladiator, pe care 1 conduci inarena nurnai pentru placerea de al videa mu-rind. In sfirsit unde '$i ar alego campul debatae ? Flotele sale n'ar spori puterea An-gliei $i armatele sale, daca ar vroi sa se lo-veasca cu noi,*tiu soarta ce le asteapta.Frantiacleci nu se poate declara in contra noastrapentru ca positia, sa geografica, politicamomia nu-i permite a lira parte la o lega-tura in protiva Rusiei."

Cat despre Rusia, putere pe eare am v6-zut'o pana acuma mai totdeauna alaturea cuRusia, in afacerile orientului, ambasadorul ede *ere ea .cabinetul prusian trebue cas-tigat prin deplina noastra incredere $i con-vins ca rolul pe eare i atribuim ar fi foar-te potrivit pentru mentinerea relatiunilor mu-tuale $i pentru sporirea intelegerei fericitecare subsista pana acum mire ambele curti. " **)

Pe langa aeeste Rusia mai spera ca tenleapusului vor fi retinute de la un resboiu cudinsa, prin frica revolutiunei, caci resvrati-torii s'ar folosi de aceasta imprejurare pentrua incerca noue turburari."***)

Cat de sanatos judeca Rusia, ne o dove-deste incheerea triplei aliante dupa propune-rea Angliei, prin care insu*i aceasta putero

*) 1. c. p. 54 s. u.**) 1. c. p. 59.***) Depe,ä, a contelui Lieven, ambasador rusesc in Londra

chtre eontele Nesselrode din 30 Oct. 1825 in Paalzow1. c. III p. 4.

30

inlesnea Rusiei resboiul in contra Portei, nu-mai pentru a patea fi si ea :imestecata,si pentru ca Rusia sa nu pasasea singura inprotiva acelei imparatii de la existenta careiaAnglia vedea, ce e drept cam tarziu, ea a-tarla, in mare parte insusi fericirea si pros-peritatea locuitorilor ei. Dtir Anglia se MOJAfoarte reu in prevederile sale ; caci Rusia deindata ce se ve"zù a,sigurata din partea ei,declara, Portei resboiu deosebit si pentru mo-tive partieulare si apoi, cand Anglia si Frantase retrasera din lupta in protiva Portii, Ru-sia urma inainte resboial inceput pentru pro-priul seu folos, ascurizand scopurile sale submasca indeplinirei vrointei europene.

Resboiul incepù ca de obiceiu prin ocupa-rea principatelor Opt divisiuni de infanteriesi patru de cavalerie in numer total de 105,000de oameni trec Prutul in ziva de 7 Mai 1828ocupand de indata Tasii si peste cate-va zilesi Bucurestii ande asezara pe contele Pahlenca sef al oearmuirei civile si apoi incunju-rand Bräila, singura cettte otomana pe malulstang al Dunarei, o si ieu Upa un asediu deo luna de zile, pe la 15 Junio. Turcia se aflain positiunea cea mai critica, lipsita, pe deo-parte de armata ei cea mai burla, prin ma-celaria ienicerilor, pe de alta de flota sa dis-trusa la Navarin, astfel ca, pe eand in cele-lAlte resboae, Turcia dominase in totdeaunape Marea Neagra, in acesta Rusia ei luase

31

locul si, facend din aceasta mare basa ope-ratiunilor sale, isi aprovisiona °stile cu multmai mare usurinta. Rusii trecura deci Duna-rea fara, a incerca Did o impotrivire si pela sfarsitul lui Iulie incunjurara,- eetatile Sum-la, Vara si Silistria. Aice insä intimpingo resistenta a4a de puternica, ineat imparatulNeculai, ce venise in persoang inaintea Var-nei, gäsi cu cale a mai aduce alta oaste dinRusia, care urea numerul Rusilor la 160,000de oameni. Ori ca.t erau 'lurch de desorga-nisati, ei se opun totusi Rusilor eu o mareenergie si, daca tradarea n'ar fi venit in aju-torul Rusilor, Vara poate cu greu ar fi fostluata. Campania anului 1828 trebue insäsa se sfirsasca eu Nana acestei cetäti (sfir-sit-ul luí Septemvrie), eaci Sumla si Silistriaresistau en tärie si iarna,, eaz'énd in acel anfoarte timpuriu, impedeca pe Rusi a mergemai departe.

Rusii s'intelege ca nu lipsise a ataca peTurei si prin Asia pentru a reslati puterilelor i campania din acea parte, sub condu-serea lui Paschewitch, se aratg mult mai fa-vorabila progresului armatelorrusesti, Acestaie Kars, Baiazid, Ardahan si alte cetati ;dar cu toate aceste avantaje, hotarirea res-boiului nu putea sa atgrne de la expeditia a-siatica, intru cat Turcii ar fi putut perde simai multe din provinciile cele sarace si ne-poporate a le Asiei, fara a fi pusi in o po-

32

sitie critica. Isbanda nu putea fi cantatadecal in Europa pe uncle se mergea dreptasupra capitaliei, asupra inimei imparatiei.De acea si Rusii fac in ¡ama anului 1828pregatirile cele mai insemnate si imparatul,luand comanda suprema din manile batranu-lui general Wittgenstein. o incredintaiza luiDiebitsch care indreptati in totul, prin o con-ducere inteligenta si energica, asteptarile su-veranului seu. Pe la jumatatea lui April Ru-sii trec earasi Dunarea si incunjura, Silistria,pe cand armata lor principal ataca pe Re-schid Pasa lãng Sumla, la Kulektsche, sisfarima cu totul oastea otomana (sfirsitul luiMai). Putine zile dupa acea Silistria este lua-ta. Dispun6nd de mai multe trupe, Diebitsch sepreface ca vra sa atace Sumla si face peReschid Pasa s concentreze in jurul ei toataarmata sa, pe cand in ascuns el trimite oparte din oastea sa, ca sa treaca Balcanii,lucru in care izbande#e pe deplin, astfel cain 19 August Diebitsch apare pe neasteptateinaintea portilor Adrianopolei, unde Ru$ii in-vingatori dicteaza pacea Turcilor buimaciti.*)

Ce faceau in acest timp Frantia si Anglia ?Cea d'intai, neav6nd nici un interes diame-tral opus Rusiei, nevoind pe de alta parte asiuji planurile Austriei si a le Angliei, nepu-tand primi nici o despagubire pentru jertfele

*) Rosen Geschichte der Tiirkei I p. 67 §i urm.

3

ce ar fi chemafa a face *), insfarsit condusade un rege (Carol X) ce avea simpatii per-sonale pentru Tarul Neculai, se arata cu ceamai deplina buna vointa catra, planurile ru-resti $i pentru a ajuta $i ea pe Greei, tri-mite in arm! 1828 o expeditie in Morea sprea alunga de acolo pe Ibrahim-pasa, genera-lul lui Mehemet-Ali, care ameninta pe Grecicu o total a nimicire prin cruzimile sale celene mai pomenite. Ott toate ca o asemeneurmare din partea Frantiei nu era decat con-secuenta tratatului din 6 Inliu 1827, Angliaisi pune toate silintele pentru a zadarnici ex-peditia Francezilor si, pentru a isbuti in a-ceasta, starueste la Mehemet-Ali ca sa, retragatrupele din Grecia, prin care pe deoparte senimiceste tinta expeditiei franceze, ear pe dealta se face Grecilor cel mai mare bine, eaciscapandri-i de dusmanii lor cei mai neimpa-cati si teritoriul lor fiind liberat de jafuri sipustieri, ei incep a se organiza sub conduce-rea inteleapta a fostului ministru rusese Capod'Istria, si pun astfel baza statului lor viitor.

Anglia, din protiva, v6z6nd cd prin trata-tul de alianta cu Rusia, ea inlesnise acesteiaplanurile sale cotropitoare improtiva impara-tiei otomane, pe care am v6zut ca acumasimtea cel mai mare interes a o pastra si a-para, se intoarce in curand la o politica pro-

#)

33

Depe§a lui Pozzo di Borgo c5trit Nesselrode din 28Noemvrie 1828 in Paalzov 1. c. III p. 18.

34

tivnica Rusiei, mai ales sub pre3iunea opi-niei publice care cerea eu ori ce pret inter-venirea Angliei pentru ineetarea dusmaniilor.*)Chiar ministrul care se legase cu Rusia prinacel nenorocit tratat isi exprima catra am-basadorul rusesc temerile sale ca evenimen-tele sa nu impinia pe imparatul peste mar-ginile cuvenite si sa nu se nasea de acolo osguduire generala a Europei." **) Anglia decicare se temea mai ales ca flotele rusesti, le-gandu-se cu cele franceze sa, na-i rapeascastapanirea marilor ***), nu putea cu nici unpret s5, permita o asezare a Rusilor in Con-stantinopole. Dar pentru a se putea opuneeu tarie puhoiului rusesc i trebuia o aliatasi, intru cat am v6zut ea Franta si Prusianu vroiau sa i stee in ajutor in asemeraeneimprejurare, ea se indreptA catra Austria,uncle reusi pe deplin.

Am vzut mai sus cum Austria era cu de-osebire pornita in protiva Rusiei $i cauza a-eestei schimbari de politica din ceca ce erain vechime, este usor de inteles. Turcii hice-tase de a mai fi pentru Europa un izvor despaima si de turburare ei rolul lor '1u inde-plininea acuma Rusia, daca nu cu mai multaindrasneala, eel putin cu o mai mare conse-

*) Depesa principelui Lieven &leg Nesselrode din 1 Tu-nis 1829 .Paalzow 1. c. NI p. 47.

**) ibid. p. 45.***) Depesa lui Pozzo di Borgo &Atli, Nesselrode din 28

Noemvric 1828 in Paalzow I. c. LIT. p. 28.

35

cuenta si statornicie ; pericolul nu mai veneade la Sud ci se intorsese din partea Nor-dului si pe cand acel ce amenintase cand-va Europa nu fusese decat productul urei sia fanatismului, prin urmare a simtinAntului,acel ce venea de la Rusi se arata ca rezul-tatul cugetarei reci si a combinarei politice.Pe cAnd unul avea toata pornirea, si salloa-taeia patimei, acestalalt era caracterizat prinstaruinta si ghil3acia ce in totdeauna inso-teste interesul.

Precum insa Anglia nu putea invoi ase-zarea Rusilor in Constantinopole, asa, Aus-tria nu putea 0, se impace cu anexarea, ca-tra Rusia a principatelor, prin care ar fi de-venit pentru aceasta imparatie un vecin loar-te amenintator. De acea Anglia si Austria seintalnesc in politica lor $i pun o stavila ar.matelor rusesti tocmai atunci and, luandAdrianopolea, nu rnai aveau de facut cleatun pas pentru a pune mama pe illS1.1$i capi-tala imparatiei Otomanilor. In asemene im-prejurari insusi progresele cele atat de feri-cite a le Rusilor complica positiunea lor. Da-ca niel dupa, luarea Adrianopolei Turcii n'arfi cedat, ce era de facut ? De niers supraConstantinopolei ? Dar aice se loveau de En-gleji si Austriaci. Ce e drept Rusia aveaun sprijin puternic in Franta si Prusia ; darregele Frantiei era batrin ; apoi nemultami-rile cu ocarmuirea sa se adunau pe fie ce zi

36

amenintau de a izbucni de la un momentla altul ceea ce se si intmpl in 1830.Dad. o 110Ua revolutie politica ar face din Fran-tia dusmana Rusiei ? Pe de alta parte nu puteacu nici un pret face intaile propuneri de pace,caci aceste ar fi compromis toata izbanda res-boiului. In mijlocul acestor greutdti intelegemprea usor cum de Rusia dorea cu sinceritateincheerea unei paci, care chiar nu ar fi con-respuns pe deplin nazuintelor sale.*) Tur-cii la randul lor, spdrieti peste masura prinluarea Adrianopolei, erau si ei dispusi a in-chee pacea. In o asemene stare de lucruriintervenirea Prusiei, care trimite pe genera-lul de Milffling la Constantinopole, fu foartebine primita din toate partile, caei toate do-doreau cdt mai grabnic incheerea unei pad.

Aceasta se si face in orasul unde se opri-sera pajurile rusesti (2 Septemvrie 1829) incuprinderea urmatoare. ").

In privirea teritoriala Poarta cedeaza Ru-siei mai multe cetati pe litorhlul asiatic si inEuropa gurile Dunarei, de la varsarea Pru-tului in Dunare pana la bratul Sfantului Ghe-orghe, indatorinduse Turcia a lasa nelocuitao intindere de pamOnt, cale de doue oarejos de bratul citat al Dundrei. PrincipateleMoldovei si a Valahiei care s'au pus prin ocapitulatie sub suzeranitatea Inaltei Porti, si

*) Rosen 1. c. I p. 100.**) Martens et de Cussy Recueil de traités.

37

a caror prosperare Rusia o garanteazg., vorpastra privilegiile si libertatile care le suntasigurate in deosebite timpuri fie in capitu-latiile lor sau in tratatele d'intre ambele im-perii, fie in hatischerifele Inaltei Porti. Prinurmare se vor bucura de liberul esercitiu alcultului lor, o deplina siguranta, o ocarmu-ire nationala si neatarna,ta si o nemarginitalibertate a comertului" (art. 5.). Serbia seva bucura de toate privilegiile si libertatilestipulate prin conventia de la Akerman. (Art.6.) Oorabiile rusesti precum si acole a tutu-ror natiunilor, ce sunt in pace cu Po arta, vorputea face negot in toata libertatea in Marea-Nea,gra si vor putea trece prin Bosfor i Dar-danele. Poarta se obliga a plati o despagu-hire de 1,800,000 galbeni olandezi negutito-rilor rusi care au suferit nedreptatiri de laanul 1806 in coace, precum si o despagu-biro de resboiu ce se va hotari in urrag *)pana la plata careia, principatele romAne saramana ocupate de trupele rusesti. Poarta seindatoreste a adera la tratatul din 6 Iulie1827 privitor pe Grecia, cu alto cuvinte a re-cunoaste neatarnarea ei.

Catra acest tratat se adauge o conventieseparata asupra, Moldovei si Valahiei, tenleacole ce se bucurau in tot deauna de o deo-sebita luare aminte din partea Rusiei. Aceas-ta contine urmatoarele dispositiuni

*) Fixatä, mai iittgi de Rug/ la 10,000,000 galb. olandezi.

38

Poarta cedeava Valahiei toate orasele siposesiunile sale de pe malul sting al Duna-rei. Se da principatelor voia de a stabili cor-doane sanitare si carantine precum $i de aintretine un num6r de pazitori armati pen-tru paza acestora ; ele sunt tot-odata scutitede a da Portii zaharea in natura, pentru a-provizionarea ostilor sau a capitaliei, fiind a-ceste toate inlocuite prin o suma in bani a-dausa la tribut ; de asernene stint scutite dea mai da lucratori pentru trebuintile arma-telor Portei. Pentru a da administratiei aces-tor provincii o basa mai statornica, durataguvernului hospodarilor nu va mai fi de 7 ani,ci ei vor fi deacuma inainte investiti cu a-ceasta demnitate pe viata, afara de caznrilede abdicare $i de destituire din cauza de delict,"

Inalta Poarta, dorind sA asigure in toatemodurile buna stare viitoare a principatelor,se leaga in mod solemn a confirma regula-mentele administrative, care, in timpul out-patiei celor doue provincii de catra armatelecurtei impAratesti, vor fi acute dupa dorintaesprimata prin adunArile celor mai notabililocuitori ai terei, si care vor trebui de acuminainte sa slujasca de basa pentru regnlarealauntrica a acelor doue provincii, intru cat,bine inteles, zisele reglemente nu ar atingeintru nimio drepturile de suveranitate ale In-altei Porti.

Marte ns et de Casey Recueil de traités etc. IV p. 221.

39

Pentru a judeca cat castiga Rusia prinacest tratat, reproducem aici insusi cuvinteleministrului Nesselrode, adresate prin o depesadin 12 Februarie 1830 catra marele princi-pe Constantin. *).

Pacea din Adrianopole au intarit prepon-deranta Rusiei in orient. Ea au intarit gra-nitile Rusiei, au despovorat comerciul seu, auasigurat interesele sale. Faptul ea Turciaeste marginitA a exista numai eat sub pro-tectia Rusiei, a pleca urechia sa, numai lacererile Rusiei, este dupa parerea imparatuluimai potrivit pentru interesele noastre politicesi comerciale decat ori ce alta combinatie, carene ar fi silit sau a intinde stapanirea noas-tra prin cuceriri sau a pune in locul impa-ratiei otomane niste state noue, care in cu-rOnd ar fi rivalizat cu noi in putere, cultura,activitate si bogatie. Fiind ca noi nu am vroitresturnarea ocarmuirei turcesti, apoi cautaramijloacele de a o mentine in starea ei ac-tual. Puntul important a trecerei Bosforu-lui au fost rezolvit intr'un sens care va punein mirare pe celelalte puteri, chiar si pe An-glia; caci pavilionul englez e departe de afi tratat cu aceasi consideratie ea al nostru.In ce priveste pe Serbia Poarta s'a plecatcu grabire la ascultarea cererilor noastre. Mol-dova si Valahia sunt inapoite ; cucerirea lor

*) Reproduse in Fr. V Hagen Geschiohte der oriental&schen Frage. Frankf. a. M. 1877 p. 25.

40

ne ar fi fost cu atdta mai putin de folos,noi acuma, farci a intretinea trupe acolo, pu-tem dispune de acele provincii dupa placulnostru in timp de pace ca $i de resboiu. Des-pagubirea va fi treaba tratArilor de impacare,care de $i nu vor impovora imperiul otomanCu o greutate prea nesuferitg, totu$i vor dain manile noastre cheea positiei, en care pu-tem lesne tinea, imparatia in sal; apoi eava aduce pe Turci a recunoaste o datorie ca-re va aminti ani indelungati positia Ion LtdCu Rusia si le va imprima in constiinta si-guranta peirei lor in cazul cAnd ar vroi sdni se opuna o a doua oara."

Ne vine la intAia privire greu a crede eaRusia sd nu fi dorit resturnarea ocarmuireiturcesti $i am putea lua aceasta depesa dreptincercarea ministrului de a indreptAti poli-tica urmata de el, de a ardta sub colorileavantajoase ale calculului politic oprirea ne-cesara a armatelor rusesti la Adrianopole.Noi suntem insg dispusi a admite de sincereaceste destainuiri ale politicei rusesti $i a ere-de, impreung Cu Nesselrode, ea resturnarea im-pdratiei otomane ar fi facut in acele tim purl$i imprejurdri mai rnult reu decgt bine Rusiei.Rusia nu era incd pregatitg pentru primireamo$tenirei impgratiei turcesti. Ea stia, de laimpartirea Poloniei, ca daca poti da fiintdpang si cugetelor color mai nedrepte, singu-ra conditie este de a nu avea du$mani, de

41

ati face chiar aliati din toti ace: ce ar pu-tea sd, se foloseasca din actul de desbracare,si tocmai Austria, p-aterea oca mai interesatala impdrtirea Turciei, nu era de loe inteleasacu Rusia asupra modului acestei impartiri.A poi Rusia, atdt de ocupatd in alte pdrti, nuavuse inca timpul a pregati popoarele dinpeninsula Balcanulni. Nefiind sigurd de sim-timentele lor catra dinsa, ha chiar in privintaGrecilor fiind rana la un punct incredintatade lipsa lot desimpatie, ea nu putea sd se ex-puna a le elibera de sub stdpanirea turceas-

inainte de a le fi castigat inima si mintelepentru primirea fard opunere a dominarei ru-sesti, temanduse cu drept cuvent, sa nu le a-runce altfel in bratele Austriei. A purta insd,un resboiu si cu Austria i vinea cu atatamai greu, cu citt perderile sale in resboiul cuTurcii fusese foarte insemnate, daca nu a-tdta prin bAthdii apoi de sigur prin cumplitaepidemie ce bantuise armatele rusesti in tottimpul resboiului.

Rusia deci asigurata de preponderanta eiasupra Turciei trebuia sd se pregateascd a-ida lovitura hotdritoare, si anume in doue di-rectiuni : mai intdi ea trebuea sa castige peAustria in favoarea sa; apoi sa'si asigureinriurirea asupra poporatiunelor din penin-sula Balcanului incepand cu Romknii, popo-rul acele ce-i stdtea mai incale si asupra ca-ruia ea isi punea in tot deauna politica la

42

incercare inainte de a se apuca de luerArimai indepArtate.

HLIIrmärile resboiului asupra terilor romAne.

Urmarile resboiului si a pAcei din 1829 a-supra terilor rom&ne furA din cele mai in-semnate. Pentru a judeca greutatea lor, sAaruncAm o ochire inclArApt de la cele d'in-teiu pasuri fAcute de Rusi spre a pune stA-pAnire pe dinsele.

Tratatul de la Cuciuc-Caiiaargi (1774) re-cunostea Rusiei numai un drept inca foartenehotArit, acela de a protegui terile romAne.Arubasadorul rusesc din Constantinopole pu-tea, cand va cere nevoea, sa vorbeasca infavoarea lor $i prin instni tratatul se stipulaspre folosul lor mai multe conditii priincioase.

Acest cAstig nu putea multAmi pe Rusi,intru cAt el era viderat mai mult in intere-sul principatelor decAt in acel al Rusiei. EacAuta deci sal intindA in ori ce chip si, fo-losindu-se de incurcAturile Portei din 1802,ea dobAndi pentru principate un hatischerif, incare Poarta recunostea, de o cam datA dinbunA voia ei, dreptul Rusiei de a consimti ladestituirea domnilor. Fiind insA ca o aserne-ne dispositie nu indatorea pe Poartg, intrunimio, iiusia i cere prin tratatul de la Aker-man 1826, ea sA se lege fatA cu dinsa Aso-pra acestui punct, stiind bine cä prin o ase-

mate conditie Poarta sitar instraina de faptmai tot dreptul ei de suzeranitate asupra te-rilor romane. Impartirea acestui drept intredoue state de o putero neegala nu insemnaalta ceva decal predominarea celui mai tare.

Glasul Rusiei fiind tot-deauna cu mare greu-tate in Constantinopole, numai acei domniputean fi siguri pe tronul lor in principateleromilne si numai aceia putean spera a fi rea-lesi la irriplinirea, sorocului de 7 ani ai dom-niel lor, care prin purtarea lor catra Rusiadobandise favorurile acestei puteri. *)

Tratatul de Akerman care prefacea drep-tul general de protectie in unul special deamestec la punerea in lucrare cea mai de ca-pitenie a autoritittei suzeranului numireadornnului dadea Rusilor pe de o parte inmani soarta terilor romane, pe de alta reclu-cea mai la nimica dreptul de suzeranitatePortei. Totusi prin schirnbarea, domnilor la 7ani se reinoi a prea des aceasta pun ere in lucrarea dreptului de suzeranitate din partea Portei,de acea prin tratatul de Adrianopole (1829)se stipuleaza ca domnii sa fie alesi pe viata.

43

Astfel ambasadorul Rusiei Ribeaupierre acre lui Chicain 9 Julie 1827: je place ma confiance dans votrezèle à rernplir fidèlement les fonctions honorables q-le laPorte vous a confiées, et que la Russie voudrait sane-tionner par ses suffrages. Plus l'époque approche ou unchangement du chef de l'administration 7 curra avoirlieu, plus je vondrais vous devoir de la reconnaissanceyour vos soins assidus. Felix Colson. De Pétat pt.&sent et de l'avenir des principautés etc. Paris 1830 p. 43.

44

Aceasta s'ar parea introdus in folosul prin-cipatelor, care suferise foarte unlit tocmaidin pricina deselor schimbari de domnie ;dark' pastrarea dreptului de destituire, prinimpreuna invoire, dovedeste intr'un chip ve-derat ea Rusia tindea nu mai sa impedece a-mestecul cel prea des al Turcilor la numireadomnilor, pasträndusi neatins amestecul seu ladestituirea lor, o izbanda neindoelnica a po-liticei rusesti.

Dar pe cat Rusii castigau in inriurire asupraterilor romtme pe atta ei perdeau in sim-patie. Am aratat mai sus cum inca de pevremile imparatesei Caterina Românii ince-puse a cunoaste pe Rusi in adevarata tor fire,cum invatase a vedea in ei niste asupritoricel putin tot atat de barbari, cruzi si neo-menosi ca $i Turcii. Aceasta purtare brutalaa Rusilor in Principate se reproduse in res-boaele din 1791 si 1808. Apoi RomAnii su-ferise doue perderi de teritoriu, acea a Bu-covinei in care Rusii fusese niste complicipasivi, si acea a Besarabiei in care ei fuseseautorii unei despoeri din cele mai nerusinate.RomAnii deci trebueau sa cunoasca in sfirsitcine erau Rusii si ce scopuri aveau ei asu-pra terilor române ; ea nu iubirea si comu-nitatea religiunei impingea pe Rusi a se face,cu sau fart voe aparatorii Ronahnilor, cinumai cat propriul lor interes si dorinta lornesatioasa de dominare, de intindere i de

cucerire. Daca mai remasese inca vre o ur-ma, de simpatie pentru Rusi in tenle romane,ea fu Cu totul stinsil in resboiul acesta. Pur-tarea Rusilor intrecù de asta data toate

si necazurile poporuluisporits incaprin o ciuma cumplita, care seeera oamenii

cu miile, si o boala de vite care reduse nu-merul lor la mai putin de o patrimeijun-sera la un grad ne mai pomenit. Suferin-tele zice d. St. Marc Girardin sunt mai presusde ori ce descriere. Nici odata n'a fost o maiinspaimantatoare nimicire de fiinti vietuitbre."*)Bari de tot soiu, zaharea, vite, beilicuri, a-ceste sunt relele obicinuite a lu resboiului;trebue adaos la aeeasta barbaria soldatuluirus si mai ales traditiile cele mai nerusinatea le furtului pintre ofiteri. Unii v6nd man-carea soldatului si apoi o pun in sarcina sa-telor ; altii v6nd f6nul cailor si'l ieu cu dea-sila de pe mosii. Aiurea se instiintaza pe ge-neralul Zeltusin ca boerii nu mai aveau bojpentru a fa,ce caraturele. Ei bine zise el, sa,se injuge pe boeri !" si daca boerii nu fura,injugati, taranii o fura. Barbati si femei suntpusi la care, av6nd drept condueatori nistecazaci care nu crutau nici bub, nici v6rfullancei lor. Peste 30,000 de Romani sunt

de la lucrarea campului pentru a slujiea vite de tras. Coi mai fericiti fugeau in

*) Souvenirs de voyage I. p. 255.

45

46

munti, wide nu aveau alta hrana deegt scoar-ta copaeilor. Si in mijlocul atAtor nedreptgti,o adAncii, descurajare ingdusia ori ce plangere.Mitropolitul Valahiei, Gregorie fu surgunit inBesarabia, pentru ca ceruse mila ngvglitorilor;e drept cg el se opusese ca clerul sa nu fiesmuls de la altare, pentru a merge sg caremunitiunile de resboiu. Guvernul rus respun-se la argtgrile ce i se facuse : Nu ne pasade a $ti cine fac slujbele, oamenii sau dobi-toacele, numai cgt ordinile sg, fie executate.Desordinile, delapidgrile si in sfirsit lgcusteleproduserg foametea; ciurna se ivi in urnag, a-dusa prin miserie, prin carele pline de rg-niti si prin inspgimAntatoarea mortalitate aboilor grgmgditi fara prevedere sau cg.z6nd deostenealg pe drumuri, pe care le umpleau culesurile lor descompuse. Aceste erau bine-facerile fäggcluite de Wittgenstein in numeleAugustului seu stgpgn jefuirea, foametea siciuma, treime moscovita, oferitg, la inohina-rea RomAnilor". *)

Aceste role insg erau trecgtoare si, ori cgtde adAnc eran ele simtite de poporul rorngn,ele puteau fi uitate. Reul insg eel mai mare

mai greu de inlAturat era inrgdäcinareainriurirei rusesti in principate caro nu se maimultgmi ca Wing acuma numai cu precum-

) Elias Regnault. Histoire politiquo et soeiale des prin-cipautés p. 160. Comp. Dreighici 1. c. p. 177 si FelixColson, De l'etat présent ot futur des principautés p. 451.

47

penirea numelui seu si a puterei sale, ci vroiaa lua forma unei organizgri care sA supunAtoate puterile vii a le natiunei vrointei $icapriciului seu. Aceasta se ajunse de Rusiape deplin prin regulamentul organic.

Prin un articol a tratatului de Akermanse impunea hospodarilor ca fgrá, nici o in-tArziere sá, iee impreung, cu divanurile terilormg,surile de nevoe pentru a imbungtAti soar-ta principatelor prin un regula,ment generalpentru fie care provincie. Ruii, vázándin curánd cg, de la acel regulament va atar-na in mare parte inriuri rea lor in principate,luarg, asuprgi-le insArcinarea de a mzestraterne romAne cu regulamentele prevAzute, $1prin tratatul de Adrianopole indatorirg, peTurci a recunoaste má,surile luate de RI1Sipentru organizarea principatelor. Astfelnastere regulamentul organic.

In formá, acest regulament era lucrat derepresentantii terilor, divanurile acestora ; inrealitate insg, el fusese redactat la Petersburglsi comisimaile insercinate cu revisuirea luíerau chemate numai a inregistra o lucraregata de mai inainte, la care Rusia nu (Meavoe sA se facg, nici o schimbare. Apoi chiaraceste comisinni eran pre$idate in contra ve-chiului obiceiu in loe de Mitropolitul terel,de agenti rusi (Mintiaki) $i gAsinduse un bo-

Buch Moldauisch-Walachische Zustände in den /abrenvon 1828 bis 1843 p. 9 si 14. Regnault 1. c. p. 168.

48

er, Vacarescu, care sa protesteze in protiva a-cestei incalcari a unei deprinderi stravechi,el fu dat in judecata ost4asca si surgunitdin tara. *) Alti patru boeri batrani ce se u-nir a la aceasta protestare banul Ba16ceanu,logofatul CAmpineanu, banul Vacdrescu $iVornicul Buzoianu. prin o adevarata minuneperira toti patru in acela$ semestru, inainteainchiderei adunarei.**)

Totti$i ori cat de slugarnice ar fi fost co-misiunile fata cu Rusa, aceasta tot nu in-drasni in mori fatis a propune aprobarei lorultinaul articol al regulamenttilui care rapeaterilor intr'un mod desevar$it ori ce autono-mie si facea sa atarne ori ce viitoare legiuirede la invoirea curtilor proteguitoare, adeca cudeosebire a celei rusesti. In viitor ori cemodificare ulterioara pe care hospodarii arvroi s'o introduca in regulamentul organic,nu se va putea face $i pune in lucrare decatin urma unei autorizari speciale a Inaltei PortiCu invoirea curtei rusesti." ***). Asupra mo-dului cum a fost introdus acest articol in tex-tul regulamentului ne spune Eliade urratoa-rele :

Cartile ilustrate se sfirsesc, dupa cum estestiut, asa ca sa nu villa unja de pe urma in

*) Regnault 1. c. p. 169.**) Reliade. Protectorat du Czar. p.22.***) Reglément organique de la prineipauté de Moldavie.

New-Yore. p. 364.

49

losal ultimei pagine. Articolul penultim tre-buia s lese dupa, toate regulele, stirsitul finalal paginei alb ; fiind c. cele 190 subsemna,-turi a rnembrilor adunarei, nu puteau incapeain acest altirn sfert, presidentul Mintiakispuse representantilor terei : Arhonda, fitiasa de buni a pane seninaturile voastre pepagina armatoare, gaol vedeti ca, nu este loein josul esteia." Acest motiv fiind gasitfoarte natural, bietii boeri pasesa, semnaturilelor, dupl toate drepturile ierarchiei, pe pa-gina iirmatoare. Adunarea fu disolvata ; re-gulamentul, legat in aur si in argint, depusin arhive ; dar aceasi mana, cari caligrafiaseasa de bine cartea de aur, se introduse inmnbra arhivelor si adAugi pe ultimul sfert aultimei pagine un singur articol, foarte mic,artieolal care raTeste terei dreptul de auto-nomic)." Ca spusele lui Heliade sunt adeva-rate se dovedeste din urmatorul loe al adreseiadunarei Valahiei catra principele ei :gulamentul manuscript contine intr'adev6rcateva rancluri, dupa, care ori 'ce dispositiuneadministrativa, sau schimbare care s'ar face,fara, ineuviintarea curtei proteguitoare, ar fiprivitA ca fan fiint`a ; acest a, ticol ne gain-duse inset' in esempl arul tiparit din ordinulgeneralului Kisseleff prin organul secretariatauide stat, au trezit acuma luarea aminte a a-dundrzi pentru a se convinge despre adevdrul

*) lieliade, Protectorat du Czar. p. 22.4

50

unui asemene adaos.*) Artie°lul mencionat,negasincluse tiparit in eclitia ofieiala din 1832,este evident ca a fost introdus in urma intextul manuscris $i anume prin frauda, inmodul istorisit de Heliacle.

O lucrare acitreia producere fusese atät decinstitä, cum putea ea fi in launtrul ei ?si este de netagaduit ca regulamentul organiccuprinde mai multe dispositiuni care stint desigur spre binele principatelor, aceste se re-fora, insa, toate la starea privata a locuitori-lor. Dar pentru a judeca organizareastat, trebue de sigur sa ne indreptam privirileasupra stärei politice create prin acea orga-nizare; cad viata statului este viata politicape cand acea privata este numai a indivizi-lor. Organizarea, politica a principateler estejug, astfel intocmita de Rusi, incat aceste säfie in tot cleauna la ordinile lor si sa, nu

Felix Colson. 1. c. p. 96. Compara artieolul Les loin-cipantés datutbiennes in Revue indépendante VIII Qua-trième livraison 23 Juiu 1843. p. 542 ei Neigebatter,Die Donaufiirstenthiimer. It Heft p. 6. Brosura. Laprincipauté de Valahie sous le hospodarat de Bibesco,Bruxelles 1848, serisg de un partisan al politicei rusesti,este totus nevoita s recanoasca acest fapt: Le baronRuckmann await en outre insisté qu'ony rétablit la clauseportant que uul chang-ement ne pourra ètre fait à la loifondamentale sans le consentement des hautes cours,clause quise trouvait dans l'acte originel du Reglementorganique, sous la signature de tons les boyards, ment-bres de l'assemblée extraordinaire de revision, mutisqui n'avait point eté inseree, par ivadvertance, dansle texte du Reglement imprimé". p. 43.

51

aiba alta vrointa si alte nazuinti decat acelece le ar permite curtea proteguitoare.

Sistemul admis de Rusi in organizarea prin-cipatelor este monarhia constitutionala si caRusia tocmai sit se faca sprijinul acestui re-gim, ne poate parea in destul de curios. Ru-sia care, a casa la clinsa, nu cunoaste altavrointa decat acea a Tarului, care inadusaori ce nazuinta spre libertate sub loviturilecnutului sau in gerurile Siberiei, cum puteaea, fara a desaproba regimul sub care tritia,patrona, in o tara vecina si supusa ei, un sis-tem de ocarmuire care trebuia sa fie numaidecat o critied vie a propriului ei sistern ?Pentru a intelege aceasta trebue sa amintimca popoarele civilisate se deosebesc de celebarbare prin tendinta politicei lor. Pe candJa cele d'intai toate silintele poporului suntindreptate asupra starei launtrice, la cele dinurma luarea aminte principala a statului seinclreapta in afara. Cele d'intai facjAsea relatiunile lor exterioare in folosul sta-rei lor din launtru, pe cand cele de al doileintrebuintaza puterile vii a le poporului numaipentru ajungerea tintelor exterioare. Inteuncuv6nt cele d'intai fac o politie,a de pace,cele de al doile una de cucerire. Rusia, castat barbar per excelentiam, de sigur cti, nuse va indeletnici cu imbunatatirile launtricedecat intru cat ele pot favora scopurile saleexterioare. Luarea, sa aminte principala va

62

fi indreptata asupra modului do a mentinea$i intinde influenta ei in afara, si ea se vapreocupa putin de contrazicerile in care arputea sa cada, relativ la politiea sa interna,de indata ce o mrisura oare care poate sa-iasigurcze un avantaj de cucerire.

Si intr'adivar ca sistemul, intru cAt va re-presentativ, pe cate Rusia lu introducea inprincipate, ei asigura o influenta din cele maiputernice asupra mersului acestora. Mai intairn faptul ca noua organizare se infato$a ea

o reinoire a unor forme vechi, ea trebuia sa,fie primita de popor cu mai loare uprinta,de vreme ce in ea traditiunile politice a leterei pareau respectate; dar sub masca aces-tor forme vechi Rusia introdusese, prin mi-jlocirea unor modifican i putin aparente, otransformare radicala, care facea din aseze-mintele terilor romftne un instrument pentruintrigue rusesti si dadea soarta lor in mg,-nile acestei puteri.

Mijloacele, prin care Rusia isi asigura in-riurirea ei ir principate, erau tot atat desimple pe cat si de ghibace. Inteun sistemconstitutional puterile cele mari a le statuluisunt adese ori in lupta una cu alta, si unadin greutatile cele mal mari a le acestui re-gim este tocmai de a le pune in armonie.Rusia gasi un mijloc rninunat de a indepartaacest pei icol, facand sä atarne impacarea in-tre puterile statului de la arbitrajul curtei

53

proteguitoare. Articulele 56 si 57 a le re-gulamentului suna anume

Art. 56 In caz de nesupunere sau dedesordine grava intre membrii adunarei ge-ner ale ordinare, hospodarul o disolve, $i vaH tinut de indata a face raportul seu catramalta Poarta si catra curtea proteguitoare,cerand incoviintarea de a putea convoca oalta adunare."

Art. 57. Adunarea generala ordinara aredreptul de a expline, prin anaforele adresateprincipelui, nemultamirile terei, $i chiarla vreme de nevoe a le aduce la cunostintasuperioara a ambelor curti, aratand mijloculcel mai potrivit pentru a lor indreptare."

Principele deci se va putea plange in pro-tiva adunarei la cortea proteguitoare (caciPoarta nu mai avea nici o insemnatate) sio va putea disolvi, ear adunarea va puteaintrebuinta acelas mijloc pentru a scapa deun principe, COP, ce era tot (lemma cu pu-tinta', fata cu dreptul de destituire. Apoi Ru-sia putea prea usor, prin intrigile ei, sa mijloceasea denuntarea din parta adungrei a u-nui principe neplacut, pentru a nu da desti-tuirei sale alta fata, decal acea ca era facutapentru interesul terei, precum au facut'o caAlexandru Ghica din Muntenia *).

Regulamentul organic pastreaza pricipiulguveraului electif, dar denatureaza modul a-

Buch 1. C. p. 12.

54

legerei. Natiunea intreaga nu mai alege pedomnul ei, lutindu-1 farai deosebire din toateclasele, incat se putea intempla ca pana sicalugarii sa dobändeasca puterea suprema.Domnul nu poate fi ales decat d'intre cei 15sau 20 de boieri pusi in v6rful piramidei no-biliare si la alegerea lui se poate zice ca ieuparte numai boerii, intru cat din 150 depu-tati numai 27 represinta clasele de jos, sialce inca numai meseriasii si comerciantii,pe and taranii, marea masa a poporului, nueste de loe representata. In adunarea ordi-narä iau parte numai boerii, si anumetrei episcopi, 20 de boeri de clasa intai19 deputati ai celor 2000 de boeri de clasa

si III. 0 adunare deci de 42 de membrirepresinta interesele a 2,000,000 de oam.eni,

accsti 42 de membri sunt luati din singuraclasa a boerilor, intr'o tara in care proprie-taiea fonciara se bucura inca de atatea pri-vilegii I Plugarii, adeca cele 9,40 a le popu-latiei, sunt representati in camera legiuitoareprin insasi oamenii aceia ce au interes aipasa cat se poate mai mult, pentru a se in-bogati din apasarea lor. Boerii se bucuraapoi de toate drepturile, scutire de dan, func-tiunile publice, legiferarea, onorurile, pe candtaranul poarta toate sarcinele : biruri, dejme

toate greutätile statului *).*) Mémoire justificatif de la Revolution roumaine Anexe III.

Requete adressée a Sa Hautesse le Sultan par la lieu-tenance princiaire de Valachie le 3 Aout 1848 p. 52.

55

Eat6 valoarea politica a regulamentului or-ganic; sa cercetam acum pe acea social.Ru$ii urmeaza si cu prilejul organizarei prin..cipatelor, tot vechile maxime a le politiceilor. Ei stieau bine ea pentru a domni inprincipate era indestulator a capata simpa-tiile boerilor $i a le clerului. De aceaeauta sa procure acestor doue clase foloaselecele mai mari, eeea ce nu se putea face faraa se asupri in proportie pe poporul de jos.Regulamentul nu este deci cleat charta mi-seriei poporului facut spre cel mai mare ca$-tig al boerilor" (Ioan Ioneseu).*) Analisa ad-mirabila pe care Neculai Balcescu o face a-supra starei taranului sub regulament, luconduce la urmatoarele conclusiuni : pamOn-tul dat sateanului este neindestulator pentruintretinerea sa, cu atata mai mult c alege-rea fiind lasata proprietarului, taranii doban-deau in tot deauna parOntul eel mai reu.Pentru acest pamOnt taranul trebuia sa rnun-ceasca in Valahia 56 de zile pe an boerului$i in Moldova 72, afar de dejmele ce leplatea pe deasupra. Daca tinem sama de lu-Bile de lama, de serbatori, de zilele cu vreme

$i de imprejurarea ca in tot deauna boe-rul cauta ca lucrul seu sa se faca la timp,v'om ajunge la rezultatul ca taranului mainui ranagnea timp sa munceasca pentru din-

*) Question économique des principantés danubiennes..Paris 1850.

56

sul si ca toata munca sa era la indamanaboerului, cea ce nu vroia s zica alta-cevadecat reinfiintarea serbirei, una din formelesclaviei. Aeeasta cu atata mai mult caranul, in fapt, nici nu avea voe sa se mutede pe o proprietate pe alta, pentru a sili, ma-car prin aceasta perspectiva, pe boeri la otratare mai omeneasea. Cad regulamentulorganic, de si incuviintaza dreptul de stra-mutare, lu leap" de atatea conditii, incatface cu totul ilusoriu (Art. 124 a reg. mold.si 144 a reg. munt.). Apoi taranii nu pu-teau parasi mosia decat doi cate doi, si a-ceasta prescriptiune este interpretata de Bi-bescu ca ei nu pot pardsi o mosie clecat cate2 pe an, cea ce corespunde cu o popriremai deplina a stremutarei*). Darile toateapasau numai asupra taranului, care intrealtele platea o taxa pentru podurile, facutetot de dinsul farg, nici o plata, o contributiepentru profesorul, ce nu se vedea nicairea sio alta pentru abonamentul la gazeta oficiala,pe care n'o putea ceti. 1 se mai lua apoifelurite imposite indirecte, taxe pentru intrarein orase, taxe asupra sarii, de care aveavoe, atat pentru dinsul oat si pentru vitelesale, 6 zile pe an lucru la sosele care sesuia la 20, ba chiar la 30 de zile. Astfelajungea taranul sa plateasca pana la 150

*) A. G Golesco. De l'abolition du servage dans les prin-cipantés danubiennes. Paris 1856. p. 37.

57

lei vechi pe an dari, cea ce pentru aceletimpuri este enorm, afaro de o multime deabusuri precum intret,inerea dregatorilor si aprincipelui cand calatorea prin tara, requi-sitii $i felurite alte angarii incat in principateabusul intr'adevar parea a fi devenit lege".Si acesti oameni a$a de asupriti n'au nici osingura voace care sa spuna in adunare pa-surile lor, n'au niel un singur aparator ina-intea unei Jegislatii, unei administratii si aunei justitii representatä exelusiv nuruai catprin boeri.

Dar ace$ti boeri ei singuri nu trebuiau la-sati proa tari. De aceia ei sunt impartiti in3 categorii $i nut-1mi cea d'intai se bucura detoate prerogativele, precum votul preponde-derent in adunare, dreptul la functiunile celemarl, la domnie etc.; cacti. Rusia $tiea binecä clomnia este cu atata mai usoara cu catnumerul e mai restrins ; de aceea ea serbe$tetara boerilor; pe acestia unei clase din ei $ipe aceasta din urruft puterei Ion, prin care tinin frau $i pe domuitor, astfel ca $i din pun-tul de videre social ajungem la acelas resul-tat: regulamentul organic, nu este o lege deocarmuire ci un mijloc do dominare.

Regula,mentul organic este puntul de pur-cedere a stapanirei rusesti in principateleromane. De acum inainte adev6ratul domnal terilor nu va fi acel investit cu aceastainsusire $i consulii ruse$ti din Ia$i si din

58

Bucuresti. Ei vor numi pe domni adiutantiilor si, cand vor vol bi de principate vor,tea, Mr a minti, spune : in timpul admini-stratiunei mele."*) Toate intrigile in contradomnului, pentru a'l aduce la o ascultaro eatse poarte de oarba fata ca Rusia, se vorurziin saloanele agentilor rusesti si numai catnumele va mai deosebi terile romAne de gu-berniile imperiului moscovit. Dar paralel cuaceasta inriurire covarsitoare a Rusiei sedesvolta un alt fapt care, din firea sa, trebuiaconduca la combaterea : renasterea Roma-nilor ; caci sa nu uitam ca aproape in ace-las timp pe cand Rusia infingea ghiarele eiin trupul Moldovei, Lazar venia din Transil-vania, pentru a introduce iarasi suflarea deviata in lesurile aproape descompuse a le Mun-teniei $i Moldovei. Zguduirea puternica, dataspiritului romAn prin acest, apostol al natio.nalitatei noastre, merse tot crescand si valulseu puternic amplu in curand matca in carecurgea. Rusia insa vedea, in aceasta, renas-tere, dusmanul cel mai amenintator al planu-rilor sale: de acea politica sa lua mai alesforma combaterei acestei reinvieri, pe canddin partea terilor romane conditia chiar aexistentei lor era lupta in protiva acesteiinriuriri ucigatoare.

*) Felix Colson 1. e. p. 105.

IV.Mehemet-All i tratatul de la Unkiar-Skelessi.

O luptA cu totul dramatica incepe de a.cuma inainte intre Rusia si tenle romAne,lupta intre eel tare ce tinde sa nimiceaseAsi cel slab ce nu vroeste sA moarA. Rusiaavea pentru sine totul, intindere si putere,ghibAcie si experientA politicA, o tinta sta-tornicA pe care o urmArea si care dddea tu-turor pasurilor sale cumpenirea sigurantei ;tenle romAne, slabe si neinsemnate, condusemai mult de instinetul conservarei decAt deun scop clar intrevèzut, cArmuite de nistedomni care, de si nation all, se puteau eu greudesface de deprinderile fanariote, cum puteauele sustinea lupta sdrobitoare in niste con-ditii atAt de disproportionate ? NAzuinteleEusiei nu putean totusi aparea fAtis si ne-ascunse; cAci dinsa se temea, cum am ve-zut'o, de mai multe puteri si mai ales deAustria. De acea ea trebui sA imbrace ten-dintele sale sub o masca in$A1Atoare pe carei o dAdea, si anume, in modul cel mai po-itrivit, protectoratul seu asupra terilor romAne.Find cA ea nu putea sA cucereascA acesteteri de o cam data, trebuia sa le tina in oaidrnare atIt de mare, in cAt singur numelelor sA mai fie o margine despArtitoare intredinsa $i terile romane, pentru ea atunei °Andva suna ceasul mult dorit, ea sA n'aibA de-

59

60

eat a intinde mama spre a pune stapanirepe dinsele. Rusia vroia, dupa cum spunecontele de Nesselrode, sa domneasca in prim-eipate fail, a avea o armata in ele" $i a-ceasta ei era prea usor, eaci armata sa erainlocuita prin inriurirea morala, din dosulcareia fie care simtea aseutisul baionetelormoscovite. Adese ori insa se trage mai multfolos din o lucrare ineeata $i aseunsa cleatdin una pripita si violenta; caei in contraacestei din urma te poti apara, pe °and cead'intai te sap, fär simtire si te restoarnain prapastie.

Rusia, care facuse pana acuma MAU reuterilor romane, vedea bine ea cu acest sis-tem ea isi instreineaza eu totul simpatiile

si trebuia cleci sa schimbe parta-rea sa fata cu dinsele. Cea modifi-care in aceasta, privire se vede in oranduirealui Kiseleff ea ocarmuitor in principate; apoiregulamentul organic euprindea mai multedispositii priincioase starei locuitorilor romaniAcelas spirit conduse pe Rusi a protegui sifavorisa reintroducerea limbei romane in viataoficial a principatelor. Kiseleff starueste sase traduca in romaneste eondieile de legi ale lui Caragea i Calimach, pune la indamanainstruetiei publice un fond de 200,000 lei siajuta pana la un punt infiintarea de scolinationale *) Cine crede insa ca in aceste

*) Le Comte P. Kisseleff, plénipotentiaire du gouverne-

el

fapte poate vedea din partea Rusiei niste sco-puri curato se insala greu, dupa cum v'omvedea mal la vale si atunci ne v'om convin-vinge ca toata aceasta aparenta ajutare a re-nasterei noastre era numai cat un mijloc pen-tru a ne ca§tiga in partea ei, si ca Rusia o-puse cele mai puternice stavile propasireinoastre, de indata ce v6zu ca ea poate de-veni primejdioasa tintei ce urmarea.

Dar se trecem de la idei la faptele ce vinin sprijinul lor.

Cal de serios Ondea Rusia sa respectezepropria ei lucrare, regulamentul organic, sevede ciliar din nurnirea celor d'intai domni,Mihail Sturza si Al. Ghica carefura randuiti dea dreptul de ambele curti, l'ara a se intrebade loo pe ten, asupra acestei oranduiri. Dupastaruintele Rusiei se inchee in 1834 o con-ventie intre Rusia si Poarta, prin caro aceastadin urmA se leaga a recunoaste regulamenteledate de ocarmuirea provisorie rusasca terilorromAne $i se inteleg ambele curti ca numai

ment provisoire russe, favorisa la fondation d'écoles publi-ques etle developpement de l'esprit national, ainsi que letemoigne ses actes emanes en cette circonstance". Ques-tion de l'innruction publique en Moldavie por undéputé du divan ad-hoc. Jassy 1858. Vezi si prefataCodieelui Civil al Aloldovei Iassi 1862. Aparenta in-grijire a lui Kisseleff de interesele erei si purtareasa brandii. si omenoas'a cu locuitorii se espIic pun fap-tul cà el se astepta sa fie numit domn in principatela incorporares lor viitoare in imperiul rusesc. Poidsde la Moldovalachie dans la question d'orient par M.. .O... agent diplomatique, Paris 1838 p. 20.

62

de asta data si ca un caz cu totul particulargospodarii sa fu i numiti prin o comuna invo-

(Tratatul de St. Petersburg din 1834).Aceastä proceclare arata intr'un chip !Amu-rit ca legea legilor trebuia cel mult sa fierespectata de acei pentru care fusese facuta,nu de acei cc o facusera. Curioasa invataturade supunere, la legi, cand cei ce le fac suntsi cei d'intai care le incaica !

Domnii fiind numiti de a dreptul de curtilesuzerane, s'intelege de la sine uncle trebuia,lucrat $i staruit pentru numirea lor. Nu intara ci in afarä, eu singura deosebire de e-poca fanariotilor, ca acuma, in loo de a sestarui prin bani $i alte mijloace la o singuracurte, se staruia la doue, cea ce nu credemsa fi fost spre binele $i folosul terilor ro.mane.

Niste domnitori, numiti in asemenea con-ditii. nu puteau nici intr'un chip sa aperedrepturile terilor in protiva incalcarilor ru-resti. Aparatorul nostru firese, Poarta Oto-mana, ca si noi, obiectul atacurilor rusesti,fusese atat de cotropita, prin loviturile totmai pripite $i mad indrasnete a-le Rusiei, incat statea ca uimita inaintea acesteia, astep-tOndu-si hotarirea soartei de la bunul placal caläului ce o tinea intinsa la picioarelesale. Tenle apusului, nefiind inca pe deplinconvinse despre pericolul eel mare ce ame.ninta pe impäratia otomana, stateau nepasa-

63

toare fata cu cresterea necontenita inriu-rirei rusesti si, in favoarea noastra speciala,nici se gandeau s intervie, de vreme ce noinu eram recunoscuti de Europa ca niste per-sonalitati cu propriile noastre drepturi. Pri-viti ca provincii a le imparatiei otomane, tittputeam spera de la Europa alt ajutor cheat a-cela Cu totul slab si neinsemnat ce binevro-ia a ineuviinta Turciei. Astfe,l, parasiti detoata lumea, trebuia sa luptam noi cu un u-ries, acaruia vedere singura era indestula-toare pentru a face sa, inghete singele chiara celui mai inimos. $i macar daca natiuneaintreaga ar fi stat cu un gand in fata

; dar nici aceasta nu era. Desbinatiin done partide, cea rusasea si cea nat;onala,rarnanea, intreaga sarcina a luptei asupracestei din urma, atat in protiva dusmanulnistrein cat §i acelui casnic ce i statea in a-jutor. Aceste imprejurari trebuese toate cu-noscute, pentru a intelege pe depfin drama cese va desfasura inaintea ochilor nostri si,nainte de toate, trebue aratat mai cu dearna-runtul positia Portei fata cu Rusia si cu te-rile acele care tunean in manile lor soarta o-rientului.

Pe la 1830 Mehemet Ali, pasa din Egipetisi pune in gand a se subtrage de sub stl-panirea sultanului si a intemeia in valea Ni-lului o noua imparatie musulmana. Find caputerea, sa teritoriall era prea ingusta pentru

64

implinirea planuri!or sale, el se je la ceartgou guvernorii turci din provinciile marginasea le Asiei, bate pe acestia pe rand, precumsi armatele imparate$ti trimise spre a linistiturburarile si, cu toate ea in aparenta' el searata ca un supus crediticios al sultanului, sicä ar fi intreprins luptele in contra pasilorin interesul stapttnului seu, in realitate tru-pele sale, dripa ce sdrobese ori ce incercarede impotrivire, inainteaza chiar asupra Con-stantinopolei. Turcia v6z6nduse atat de strim-torita cere de la Anglia ajutor; dar aceastanu'i cTä nici un respuns. Rusia din protiva,v6z6nd greana positie in care se afla Poarta,Pita Cu vasalul sou rebel, ofereste, ea insusiPortei ajutorul seu, prin un trimis inaclins,Muravieff, ce vine in Constantinopole. Mareamajoritate a Turcilor era ins in protivanut asemene ajutor, de care se temeau maimult decat chiar de Mehemet Ali. Sultanul,pentru a putea indupleca inounjurimea sa saprimeasca ajutorul oferit de imparatul Ne-culai, pregateste un chip de comedie in osedinta publica a divanului in care el declaraea se va pune singar in fruntea remasitelorostilor sale, pentru a merge in protiva res-vratitorului si, numai cat dupa, regamintelecele mai ferbinti a le marilor dregatori aironci, se hotAraste a parasi acest proiect, careameninta sa Qtduveasca imparatia, si a pri-mi ajutorul rusesc. El cere deci de la amba-

65

sadorul Butenieff ca sa mijloceasca trimitereaunei armate si a unei flote la Constantino-pole. Ambasadorul respunde e acuma lu-crurile s'ar face mai greu, dent cu o lunamai inainte, °and oferise singur ajutorul pecare Poarta atunci lu refuzase ; aceasta pen-tru a da o mai mare valoare incuviinreiunei aseminea, cereri. Mai pe urma insaPoarta,atlancl ca trimisul seu a fost foarte bine pri-mit in Egipet. si sperand a inchee pace sifara ajutorul Rustei, mul/ameste ambasadoru-lui pentru bona vrointa aratata, ne mai a-vand nevoe de ajutorul cerut. Ea primesteinsa atunci drept rt spuns ca Cu Were dereu nu mai poate revoca mijlocirea facuta,intru cat flota rusasca apucase sa parasascaSevastopolul. Astfel Turcii sunt nevoi/i saprimeasca ajutorul rusesc, care si soseste pu-/in timp dupa acea, in o flota ce arunca au-corele in fata palmului de vara a Sultanului.

Frantia trimite atunci pe amiralul Roussinla Constantinopole, penfru a combate planu-rile rusesti Acesta protesteaza in contra in-trarei flotei rusrsti in Bosfor, care in acestrestirnp desbArease pe coastele Asiei pana la13.000 de oameni. trupe de uscat. Tot o-data, spre a zadarnici ajutorul rusesc, el isi

toate silk* le pentru a mijloci pacea introSultan si Mehemet SIi. care se si inchee laKutahia si astfel ajutorul rusesc, ne mai a-vènd nici un scop, este rugat de Turci a se

5.

66

retrage. Dar pentru marinimoasa si neinte-resata" purtare a Rusiel trebuia o multamitgsi Rush, care nici odata nu s'au rusinat acere, pretind de la Turci incheerea unei a-liante ofensive $i defensive, pin care ambelecurti isi fagaduesc ajutor mutual si'si ga-ranteaza intregimea posesiunilor. Acest tratatse inchee in 26 Iunie 1833 la Unkiar-Sice-lessi, pe coastele Asiei. Prin articolul secretalipit pe langa dinsul se stipuleazg ea: Maio-statea Sa impgratul tuturor Rusilor, vroindsa scuteasca pe Poarti de greutgtile si ne-plgcerile pe care i le ar aduce prestarea u-nui ajutor efectiv, renuntg la cererea a-cestuia, de si imprejurarile ar cere ca Tur-cia sal dee. In schimbul unui asemene ins4malta Poartg se leaga a mgrgini lucrarea sain favoarea curtei impgratesti la inehiderea.Dardanelelor, adeca a nu permite, sub nici unpretext, intrarea corgbillor streine de resboiuin acea strimtoare.1

Acuma se putea vedea ce insemna neinte-resarea si ajutorul ruses°. Nu e vorbgDardanelele fusese tot deauna inchise de fapteorgbiilor de resboiu streine, inat Rusia pa-rea ea nu castiga nimba prin aceasta con-ventie; dar nu trebue sg uitgm cä prin tra-tatele anterioare corabiile rusesti aveau drop-tul a trece prin Bosfor in Marea Mediteranasi acest drept rgmanea neatins, pe cand in-

*) Rosen, Geschichte der Tiirkel 1. p. 187.

67

chiderea Dardanelelor, trecAnd acuma in drop-tul public prin tratatul incheet, Poarta numai putea invoi intrarea corabfilor streine inMarea NeagrA,. Aceastl mare devinea unloo rusesc si Sultanul turcesc portarul imratiei moscovite, impedechnd ori ce atac dinpartea puterilor maritime in contra Rusiei.Pe uscat ea era asiguratA prin prietenia, Pru-

chiar acea a Amd,riei ; in Marea Bal-tica era aOratg, prin cetatea Kronstadt, re-putata eu neputinta de luat, inctit Rusia, fi-id sigurA, de a nu fi atacatN, a casg, la dinsa,putea sa desvolte in toata libertatea lucrareaascunsA, pentru a sApa incet, dar sigur $ineincetat, impgrMia Otomanilor.

Acest tratat de la Unkiar-Skttlessi si inri-urirea cov6rsitoare dobAnditA de Ru$i asupraTurciei explica triumfut politicei rusesti intoate imprejurOurile asupra Turcilor $i mai a-les invoirea tAeuta," coneedatg. Rusiei de a$iintäri necontenit stapAnirea in princi pate.Anglia se caja acuma, dar prea tarziu,nu venise Turciei in ajutor cu e,Ateva corAbiiin protiva lui Mehemet Ali. Ea vroia sa re-astige inriurirea in Divan, propuu6nd Por-tei desfiintarea monopolurilor comerciale im-puse de Mt hornet Ali si care procuran aces-tuia, odatA, Cu mijloace banesti insemnate,putinta de a resista in protiva Sultanului.Anglia, oferindu-se in, interesul comerciuluiseu, a executa firmanul dat in aceastA pri-

68

vire, Poarta so graboste a'l slobuzi $1 a$teptaacurna ea Englejii sa le ajute la recucerireaSiriei. Rusia, pentru a combate aeeastg, (Tee-tere a inriuliei engleze, inchee in 1836 onoua conventie cu Poarta gin care earn a-cesteia 88,000,000 l3; din eontributia de rei-boiu, irnpusa prin tratatul de la Adrianopole$i, u$urand astfel Turciei plata ramIsitei, eiinapoeste Silistria, ce fuses° retinuta de Ru$iea sigurantA pana la deplina plata a datoriei.Anglia, batuta prin aceasta darnicie a Ru-siei, perde iaras; inrinrIrea in Divan, pe carel'usia o redobandeste in toata deplinatatea.A$a Poarta, dupa 3faturi1,3 cabinetului de Pe-tersburg, refuzaa primi instruetori englejipentru arrinta sa, $i se indupleca a aduceaustriaci $] prusiaui, aliati si prieteni ai imparatiei Nordului.

Rusk] repurta, deci necontenite isbanzi asu-pra politicei cabinotelor anusene ; aceasta dineausAc pe eAni acesti cabinete faceau o po-lido& mai mult de diletanti, fail a pune totinterest]] in urrnarirea i i pe cat se poatofara a face vre o jerlfa. Rusia isi dadea toatesilintele pentru a ajungl la scopul seu, rui-narea inrinrirei apuseue in Constantinopolegi inloeuirea ei prin a sa proprio. A$a (AndTureii se flase strimteriti de Mehemet Ali siceruse ajutor de la Englej;, acestia nu dauniei o ascultare staruintelor tor kti i aruncaastfel in bratele Ru$ilor, care cu o generosi-

69

tate calculata, le dau sprijinul cenit in nisteconditii astfel ea Turcii trebuiau sa se simtaprea, fericiti de dobandirea, lui. Cand Angliapromitea Portei sa intervina in Egipet pentruun interes egoist, destiintarea monopolurilorcomerciale, care daunau nE,gotul lor, Rusiajettfeste milioanele sale in favoarea Portei,fac6nd acesteia un dar marinimos, si elibe-rand tot odata teritoriul ei de sarcina uneiocupatii streine. l'e ciad e .binctele apusenecautau se ca§tige pe Ture,i numai prin vorbe,Rusia i robea prin fapte ; pe cand ele se a-ratau nepasatoare la nenoroc.rile Turciei,Rusia j trimete in sprijin flotele si armatelesale si apoi cand intervine tratatul de laUnkiar-Skelesi si se vè'd foloasele numasuratepe care Rusia le castiga prin el, acele ca-binete se marginesc tot la proteste si la lu-crari diplomatice. Diplomatia este insa bunacat timp evenimentele sunt nttmai cat in starede proiecte in mintile celor ce conduc soartapopoarelor; and insa aceste au trecutrealitatea lucrurilor, in fapte v6zute, atuncirolul ei inceteaza si incepe ace' al putereice elomneste asupra naturli vii, puterea brutala. Europa apusana s'au aratat insa intot deauna foarte economa de singele si deaverile sale in chestiunea orientului si singuradata cand nu le au crutat au dobandit o vic-torie stralucita. Rusia din contra, daca anaratat uncle va darnicie $i prodigalitate, apoi

70

a fost tocmai in aceasta chestiune ; de aceaizbanda a insotit in tot deauna intreprinde-rile sale. Ca ajutorul rusesc fusese ipocrit, easi intreaga sa politica, nu mdern ea estede lipsa a mai demonstra si chiar majorita-tea Tureilor, pe care i'am vbzut protivnieipoliticei rusesti, intelesese proa bine acea-sta imprejurare. Mad inta'iu Rusia vroiausa=si lege pe Turci prin o indatorire de re-cunostinta si sa dobandeasca o multamitaca acea castigata, prin tratatul amintit; apoiea se temea, sa lese pe Turei sa cada in ma-nile lai Mehemet Ali, care ar fi putut rein-sufleti, macar pentru un monient, corpul celaproape putred al imparatiei lui Mohamedsi opine o resistenta mai serioasa intro-prinderilor rusesti. Cum am spus'o si maisus, Rusii stiu la vreme de nevoe sa ajutechiar pe dusmanul lor, pentru ca atunci candil vor lovi, ei singuri sa se folosasca dincaderea lui.

V.

Rena§terea Romanilor $i politica rusasa

CAM Kiseleff esi din principate in 1834,el, wroind sa puna domnitorii ce erau sa ieein nana ocarmuirea terilor, sub o deaproapeprivighere, face sa se numeasca ca represen..tea* pe langg, Sublima Poarta, pe doi fan-rioti cu totul devotati Rusiei, Aristarchi pen-fu Yalahia si Vogo.ride pentru Moldova ;

aceasta pentru a impedeca, tanguirile even-tuale a le RonnAnilor de a ajunge vre odatftla urechile Portei, apoi pentru a fi informatide ori ce pas flout de domnii principatelor.»Rusia in timpul ocupatiunei, rechemase dinsurgunul unde lAncezau, pe du$manii de moarteai Romanilor, Grecii din Constantinopole;restabilise in starea lor de mai inainte mg-ngstirile grecesti, care dgdeau Fanariotilorunul din sprijinele for de egpitenie," *) Fa-nariotii erau astfel aliati ai Rusilor in prin-cipate si acestia, neputgud a-i mai punedomni, cel putin voiau sg-i interpung intredomni si suzeran.

Kiseleff apoi nu uita cg art. 183 al regu-lamentului organic prevedea cä numirea in-spectorului general al earantinelor sg se facgde domni, in intelegere en representantul Ru-siei, si el numeste deci inspector general algranitelor din spre Turcia pe fanariotul Ma-vros. Prin aceste toate incercgrile de comu-nicare intre Sultan si domnii terilor romaneeran subordonate controlului agentului rusesc,care privighea de sigur cu rnai mare ingri-jire intrarea scrisorilor decgt acea a boalelor

S)

71

Desprez, Le Moldo-Valachie et le mouvement roumainin Revue des deux mondes i lanuariu 1848. p. 19. Poidsde la Moldovalachie dans la Question d'Orient par M..O.. Agent diplomatique p. 2. tandis que la Russie s'a-cerédite depuis des siècles, près de différents gouverne-runts de l'Orient tout ce qu'il y a de plus rusé, no tam-ment parmiles ares de race fa nariote, pour l'espionnage,intrigue, eomplot"

72

din imperiul otoman. *) In sfarsit fiind caValahia, ca una ce era mai indep6rtata deRusia $i mai apropiata de Turcia, avea ne-voe de o epitropis:re mai puternica, Kiseleffimpune lui Alexandru Ghica pe Odobescu decomandant al militiilor, personal cunoscutprin simpatiile sale rusesti, si ca ofiteripe mai multi Rusi precum Garbaski, BanovSi altii. Tot in Bucuresti pune Rusia $i o-mul seu de incredere, baronul de Ruckmann,crescut pe deplin in scoala rusasca si careindeplini cu prisosintä, asteptarile imparatu-lui prin intrigile si uneltirile de tot felul cucare prinse in lat tara $i domnitor. Mol-dova n'avea nevoe de atatea masuri de si-guranta, ca una ce era mai sub manaimparatiei si ordinele puteau fi transmise dea dreptul prin organul principelui ei.

Cu toate ca Rusia luasa ingrijiri atat deamanunte asupra Valahiei, ea tot nu era si-gura de aceasta tara si de acea propune luiAlexandru Ghica, indata dupa suirea sa inscaun, ca sa-i dee un sprijin de doue diviziide armata rusasca, pentru a'l apara in con-tra unei revolutii, tot deauna cu putinta insinul unui popor asa de turburator (alusiune

*) Une institution, qui Be rattache indirectement à l'arméeest celle des quarantaines ; ou doit y voir moins encoreune precaution sanitaire, qu'un b it politique. Les Rus-so ont voulu séparer les principantés aussi complete-ment que possible de la Turquie. Edouard Thouwenel,Le Hongrie et la Valaquie, Paris 1840 p. 227.

73

la Vladimirescu). Alexandru Ghica, care sea$tepta chiar asa a fi redus la rolul unuiexecutor al ordinilor consulului ruses°, crezù,macar pentru respectul demnitatei sale, decuviinta a refuza aceasta binevoitoare pro-.teguire. Rusia atunci se supra cu atat mimult pe Ghica, ca dinsa staruise pentru nu-mirea lui $i credea ca va avea in el un in-strument ascultator al vrointelor sale. *)

Din acel moment Rusii hotarasc scoaterealui Ghica, dar nu tatis, pentru ca sa nu preabata la ochi amestecul lor in principate, ciprin trezirea unei opozitii in sinul poporului,a$a ca destituirea lui sa se arate facuta inintelesul terei si nu in acel rusesc. Caci.daca Rusia e brut ala in resboiu, ea este foartefina si delicata in diplomatie.

Pentru a cunomte insa elementele asupracarora era sa lucreze politica rusasca, trebuesa cercetann doue soiuri de inriuriri ce de-terminase in Valachia formarea a done par-tizi, care joaca un rol precumpenitor in is-toria acestei teri. Cea intai este protecto-ratul rusesc sustinut de fanariotii ce s'intor-sesera in tall, prin sprijinul Rusilor, si decati-va boeri care vedeau in lucrarea Rusieimantuirea credintei crestine $ i nccunosteaucu totul insemnatatea chestiunei nationale,fata cu cea religioasa. Acest partid fusese

*) I. Heliade. Le protectorat des Czar, Paris 1850 p. 26.

'74'

marit si intarit in principat prin silinteleconsulului rusesc. Acesta, pun6nd anume inlucrare dreptul protectoratului, impunea dom-nului numirea tuturor dregatorilor. Cei numiti pastrau recunostinta lor pentru consululrusesc; cei refuzati se umpleau de ura sivenin in contra domnitorului, asa incat, incurènd, tara se =più de o multime nume-rov.,sa de oameni, care vedeau in consulul ru-sesc angerul proteguitor al existentei lor §icare, la cea d'intai chemare, s'ar fi strips injurul steagului consular, pentru a se opineori card puteri care ar fi venit sa loveasca inizvorul panei lor de toate zilele. Aceasta par-tida fu numita acea a Romanilorfanarioti,denumire foarte dreapta, cuvenita ei, atat prinelementul ei predominator cat si prin tendin-tele sale.

Pentru intelegerea iariurirei celei de a douatrebue sa intram in oare care amanuntimi a-supra renasterei spiritului national la Ro-mâni, obar§ia din care ea decurge.

Inca de la inceputul veacului se infiintasein Iasi, la monastirea Socola un seminar pen-tru preoti români, prin staruintele Ilitropo-litului Veniamin ; dar acest asez5mant nurespunse asteptarilor poporului. In 1813 dom-nul fanariot Kalimach, vi3z6nd nevoea eaufoarte simtita de ingineri hotarnici, care Acunoasca bimba si obiceiurile romane, sa poatadesettroa vechile documente si tot odata sa

75

BOA oare care cunostinti practice de ingine-rie, intemeeaza o scoala romana de ingineriecu directia careia insarcineaza pe GheorgheAsaki, ce invatase aceasta, $tiinta in universi-tatile streine. Aceasta scoala fù frequentatade un insemnat numer de fii de boeri, si pro-duse cati va ingineri practici si hotarnici,inca astazi aflatori in activitate precum: Pos-telnicul Petru Asaki, Banul Mavrodin, Cluce-ml Fotaki Ghetul, Caminarul Pastie. *) Treiani dupit acea (1816) Lazar veni in Bucu-resti, adus i proteguit de eforul scoalelorde atunei, banul Constantin Balaceanul.**) $iintemeie in casele ruinate a bisericei Sfan-tului Saya din Bucuresti o scoala cu acela$scop ca$i a lui Asaki, dar in care el tinca, pelanga cursuri practice, $i ni$te lectiuni deistoria Romandor, care treziau in mintea sco-larilor interesul $i iubirea pentru timpuriletrecute, isvorul patriotismului.

Dupa rescoala lui Vladimirescu, spirantnational, trezit prin restabilirea domnilor pa-In6nteni, so resuf4 in mai multo lucran i li-terare publicate in limba romana. Asa Bel-diman serie Jalnica Tragodie, o satira a re-volutiei grecesti si in acela$ timp Munteniai$i varsa focul asupra fanariotilor in can-tied° patriotice a le lui Paris Momia-

) Expositia stkei inviitgturei in Moldova p. 3. Kvestiainviitrtturei publioe in principatul Moldovei de Gh.soki Iasi 1858 p. 10.

01 1. Heliade. Equilibrul intre antitese Buouresti 1869 p. 61*

76

leanu. loan VAcArescu läsa mostenire ur-masilor sei Vacaresti

cresterea limbei romänestisi a patriei cinstire.*)

Dar cel mai serios luptator pentru trezi-rea nationalitä,tii romrtne fu loan Heliade 116,-dulescu. Format in seo ala lui Lazä,r, el ur-mg, la moartea acestuia, 1822, in profesora-tul scolar, de la SI. Saya, tinand cursnri timpde 6 ani, in niste conditii ea totul nefavora-bile, pe caro ni le descrie el insusi in o seri-soare a sa °WA Costache Negruzzi, din 1836.Ca sä nu'mi rAmäe lucrarea neroditoare, casä: pot a na6 folosi dinteinsa, cugetAnd maide multe ori asupra unui obiect cele ce amcugetat odatA, m'am fAcut apostat din casaparinteascg, care 'mi propunea protectic, slujbe,chiverniseli, si m'am pus in mijlocul zidurilorcelor sfArmate din Sf Saya, un biet dascalascu 50 lei pe lunA, incunjurat de cOiva sec-lari saraci, hotAriti si fanatici in hotärirealor. In prietesngul meu, am impArtit leafamea intre dinsii $i am inceput lectiile mele dela grama,tica pänä, °And am sfarsit cu dinsiiun curs de matematicä, si de filosofie in lim-ba nationalä, in vreme de sese ani, farA sä, meintrebe cineva ce fac, fäaii sä, vie cinevaincurajeze pe scolari. Vinea ea,rna, : lemne

*) Cea uíii poesie cnnoscut a lui I. ractlreseu este odaalerstuitg cu ocasia publieirei codului Caragea 1818.Vezi Preftqa la Colectii de poesiele marelui Logofetloan lacarescu. Buc. 1848.

77

de nicaire; fie care scolar aducea cate unIemn de pe unde gasia, cere abia era in staresa incalzasca preajma unei sobe sparte ce um-plea casa de mm si sa topeasca fulgizii dezapada ce vijelia ei repezea pe ferestrele celesparte. Tremurand, cu mana pe compas sipe crida ne faceam lectia si Dumnezeu a binecuv6ntat ostenelele noastre, ce era niste mi-nuni a le dragostei si ale hotarirei".*)

In 1826 Constantin Golescu, intorcandu-sedin surgunul in care '1 aruucase partea ce oluabe la rescoala lui Vladiruirescu, el inte-mean impreuna cu Heliade o societate pen-trn propasirea Romanilor, care avea de scopstabilirea de colegii, infiintarea de ziare inlimba româna si foimarea unui teatru natio-nal. Incercari de representari teatrale se fa-cuse inca din 1817 in Maldova de catradih.Asaki care organizase pentru cea d'intai dataun teatru roman in Rasele lui Costache

**) Dar acesta era numai un teatru dediletanti, pe °and Heliade vroia sa infiintezeun asezamant public. Tot Heliade esto acelintaiu care intemeaza un organ de publicitatein 1829 : curierul romanec si Asaki, urmandexemplului seu, infiintaza curand dupii, acea

Convorbiri Literare n XII p. 307. De si poate ficare care exagerare iu aceasta descriere ca una ce eramenit'i a fi publicata (ibid. p. 313) tutus ea trebue esfie exactg cel putin in parte.

**) Nuvele istorice de Ch. Asaki lasi 1867. Ircl. I Biogra-fia autorului p. III

78

in Iasi Albina romaneasca (1830) in care in-cepe a publica novelele istorice a Romaniei.Heliade este apoi eel d'intgiu care traduce sialcatueste carti de scoala pentru RomAni. Elface o gramatica, traduce aritmetica de Fran-coeur si logica lui Condillac. In 1827 se in-temeaza un liceu in Craiova prin scolarul luíHeliade, Capatineann, precum si o scoala lamosia lui G-olescu sub directia lui Aaron Flo-ran, Turnavit i altii.

In Moldova in 1828 se intemeazg tot prinstgruintele lui Asaki o scoalg romana in TreiErarhi cu troj clase, av6nd de profesori peparintele Ioan Silvan, Seulescu si Fabian sitipareste cea intai gramaticg romAng in Mol-dova. In 1834 se adauge un curs secundarde invatatura, limbelor latina, elirä, franceza,germang si rusasca si se trimit $ese tineriin streinatate pentru a se pregati la carieraprofesorala. Fiind cä incaperile Trei Erarhi-lor erau prea mici, Domnul Mihail Sturzacumparg casele in care se afla astgzi liceulstatului ise intemeazg in ele academia Mi-haileang.

Dar aceasta sa ne fie de ajuns ; caci nuvroim a serie istoria redesteptarei Romanilor,ci numai cat a arta miscarea literara si na-tional& care trebuia sa aibg urmari ant deinsemnate asupra mersului politicei rusestiin principate. Pang acuma Rusia combatuseputerea Portei si Tana la un punt sprijinul

79

dat acestiea de una sau alta din puterile eu-ropene, pe cand lutului celui mladios al prin-cipatelor i dadea forma ce ea vroia, fara ase ingriji macar ca si acest popor poate aveao vrointa, ca ar putea intimpina si la el oresistenta. Din momentul insa ce Romanase trezira la o viata nationala, lucrurile seschimbara. Rusii trebuiau sa iee in bagarede sama si acest nou element, ori cat de slabsi lipsit de putere se m'ata la inceput. Darcurentele nationale samana eu izvoarele acelenesimtite ce ponles° din munti si care deoda,taisbucnind in o cascada spumegoasa si vue-toare, pun o pedeca inaintarei calatorului mi-nunat. De acea pe cand pana acuma politicarusasca fata cu tenle romtine fusese cotro-pire a de acuma inainte va fi lupta in pro-tiva vietei 11011e a Romanilor, ce izbucnia subfle ce pas facut inainte spre inadusirea ei.

Politica rusasca, cauta de asta data O,prinda radacina mai ea osebire in Valahia ;de acea istoria luptei acestei politici cu re-nasterea RomAnilor devine interesanta maicu sama alce si se concentreaza in tendin-tele partidei nationale, care determina toateperipetiile acestei lupte.

Leaganul si obarsia partidei nationale esteirisa societatea filarmonica, careia din aceastacausa trebue sa-i dara oare care luare a-minte.

Societatea pentru propasirea RomAnilor a.

80

mintita mai sus, adunase imprejurul sen malpe toti boerii capitalei si tinea $edintele salein casa lui Constantin Golescu, ocupandu -seeu cetirea lucrarilor literare ale autorilor ceapareau. Grigorie Chica din 1822 numi dinsinul ei o comisiune care sl intocmeasca re-gulamentele necesare pentru indreptarea o-carmuirei terei, °and ocupatia rusasca din1828 zadarnici cu totul aceste staruinti sicroi pentru terile romane o organizare dupaplanurile rusesti, cum s'au expus mai sus.In acest timp murind Constantin Golescu, He-liade se insoti cu I. Campineanti 5i interne-eaza societatea filarmonica acareia statute sepublica mai tarziu in Curierul roma'nesc din1835. La aceasta nou6 societate ieu partede o cam data 75 de membri, contribuindfie-care pe luna de la V, 3 galbeni. Ea a-vea de scop principal intemeierea, unui teatrunational 5i in 1834, dupa $eptt luni de lu-cru, reuseste a representa mai multe piese inlimba romana si anume Fanatismul de Vol-taire si Ainfitrionul de Molière, care se tra-dusese impreuna cu alte 19 bucati din limbafranceza si italiana.*) Societatea v6and caau izbutit peste asteptarile sale, cere de laocarmuire sprijinul seu pentru intemeereanui teatru national, intreprindere ce covarsiamijloacele particulare. Tot odata ea pusese

*) Vezi enumerarea lor in Equilibrul intre antitese p.81 Dots..

81

prin staruintele sale in fruntea colegiului de laSI. Saya un francez Vaillant, care prin direc-tiunea sa inteligenta, facuse din acest instituto adevarata scoala nationala. Rusii, v6z6ndca spirittil national je un av6nt prea repedein Valahia si,presimtind urmArile politice ceputea sa alba pentru stapanirea lor, cer dela Alexandru Ghica ca sa destitue pe Vail-lant si si refine sprijinul cerut de societa-tea filarmonica. In 1834 se implinesc acestedoue cereri a le Rusiei, care in acele impre-jurari ieu proportia unei loviri a nationa-litAtii romane. Cum mergeau insa trebile,acleca vOzOnd societatea filarmonica cá domnulse facea instrumentul dorintelor moscovitaera cu neputinta ca dinsa sa se marginea-sed la o lucrare literara $i deci membrii eicei mai influenti se constituesc in o socie-tate secreta, cu scopul de a forma in ob-steasca adunare o opositie in contra tendin-tilor rusofile a le guvernulut. In 1836 ob-steasca adunare voteaza subscrierea pentru500 esemplare la dictionarul romanesc lucrattot de Vaillant ; dar domnul, dupa cererea C011-sulului rusesc, refuza sanctionarea acestui vot.In acelas sens lucreaza Rusia, cand vroeste sasurguneasca pe Heliade pentru o brosurasonsa in romane$te si frantuzeste sub titlul:coup d'oeil sur l'origine de la langue des Ron-mains" in care vroeste sa dovedeasca latini-tatea nationalitatei noastre, pentru a combate

6

82

lucrarea oficiala a unui ofiter rus ce tindeaa dovedi ca suntem slavoni. Rusia apoi in-troduce printr'un ukaz censura in principatesi anume mai severa decat in Rusia, inchidefoaea Alauta romaneasca" pentru ca spuseseca diplomatii rusi trebue sa se priceapa foartebine la jocul whistului, ()preste a se jueatragedia Mahomet, nn permite in scolile su-perioare catedre de istoria terilor, pentru aimpedeca °u totul av6ntul spiritului national,opreste pe D. Kogalniceanu, ce intreprinsesea serie istoria Valahiei si a Moldovei, de amerge mai departe de anul 1711 si de sigurca dupa invitatiunea ei autorul pune in eaniste cuvinte care malta pana la ceruri bi-nefacerile Rusiei pentru principate, si caredesonoreaza scriere si autor *).

Rusia deci vadea in societatea filarmonicAhidra acea pe care trebuia cu ori ce pret s'orepuna. Dar hidra era cu septe capetetrebuiau t5ete toate de °data, pentru a puteastarpi cu totul viata din ea. Neputand s'onimiceasa de a dreptul, isi puse in gand s'ocompromita si anume flicand sa intre in eaniste membri care, prin purtarea lor, O, des-guste pe ceilalti de la lucrarea comuna. U-nul din noii adepti ai soeietàtii compune odrama, pe care profesorul de declamatie, A-ristias, isi permite a o critica, in cursul seude literatura dramatica. Autorul ofensat pro-

*) Felix Colson 1. c. p. 170, 173, 175 i 178.

83

voaca pe profesor la duel, cea ce in aceletimpuri mai ales, trebuia sa pricinueasca, unmare scandal si sg arate societatea sub nistecolori cu totul nefavorabile, indreptatind a-preciarile consulului rusesc, care o taxa deturburatoare. Un alt membru improvisat,doctorul Tavernier, pe care '1 videm si maitarziu ca instrument al politicei rusesti, de-nunta, in o sedinta a societatii, pe acel ceprovocase in duel pe Aristias, ca i ar fi eerutniste otrava pentru a ucide pe un pictor po-lon, cer6nd indepartarea lui din sinul socia-041 Aceastg denuntare provoaca, o indig-nare generala si face pe mai multi membrisa se retraga v6z6nd ca societatea, in loc dea se ocupa cu literatura, daclea loo la ase-mene scandaluri. Tot acei membri falsi maidenunta apoi guvernului existenta societateisecrete, pe care se basa opositia in adunare.

Astfel sapa Rusia renasterea vietei nationalea Romanilor in forma ei cea vezuta, socie-tatea filarmonicg si, din puntul ei de videre,avea temeiu sa o faca, pentru ca tot din si-nul acestei societati se scultt acea furtung,care sili pe Rusia a da pe fata parte din pla-Duffle sale : intelegem opositia, cea inver-sunata a adungrei contra vointei Rusiei dea introduce in textul regulamentului artico-lul fraudulos de care s'a vorbit mai sus. A-colo am argtat una din fasele acestei ches-tiuni, anume procedarea Rusiei in redactarea

84

acestui regulament; ramane aeuma, sa expu-nem pe adoua, nu mai putin interesanta, e-sereitarea dreptului de protectorat pus inslujba unei intreprinderi atar de cinstite.

In 1831 generalul Kiseleff, v6z6nd regula-mentul organic gata, vroi sa'l puna in lucrare

cata prin urmare a'l tipäri si a'l impartipe la dregatoriele publice. Mind insa ca sin-gura tipografie existenta pe atunei, era aceaa lui Heliade, i se propuse tiparirea regula-mentului, insa, in urmatoarele conditiuni : E-ditorul sa dea 300 exe,mplare gratis guver-nului si restul sa n'aiba voe a'l vinde panaintr'un an, and atunci, daca guvernul vagasi cu cale sa nu permita van zarea, sal des-pagubeasca pe Heliade cu pretul a 2000 e-xem piare. A cesta, curios de a cunoaste causace facea pe Kiseleff a-i impune o conditie a-tat de desantata, isi pusa in gaud a comparatextul manuscriptului ce i se daduse, sprea'si putea face socoteala tiparului, cu origi-nalul cel legat in aur ce era depus in arhi-vele postelniciei, unde Heliade se afla tocmaiatunci dregator. El vkù en mirare ca incopia ce i se daduse spre tiparire nu se aflaarticolul ultim, care prevedea ea 0, nu sepoata lace nici o schimbare la regulament,fara invoirea curtei proteguitoare. Cauta'nd

dea sama de pricina ce facea pe cabi-netul de Petersburg sa nu dea publicitateiacel articol el, intreba pe mai multi din fostii

*) Equilibriul intre antitese p. 90.**) Ibid.

85

membri ai adunarei de revisie daca ii aducaminte de asemene articol, intre altii pe $te-fan Balaceanul ce fusese unul din secretariiacelei adunan, $i ca totii i respunsera ea nu'lcunosc. Acel articol publicat atuncea erasa faca mare vuet. Membrii adunarei intimer de 190 erau sa faca vorba ca nu'lcunosc, ca nu li s'a dat in cercetare, consuliiputerilor streine eran sa raporteze la cabi-netele lor respective. Aflaiu dar toata, ca-bala ; m6 incredintaiu ca acel articol s'a fostadaus pe urma in original dupa inchidereaadunarei, si ea politicei Petersburgului nu'ivenea bine a'l da atunci pe fata. Eata cauzapentru ce nu mi se dilduse mie spre a'l punea'l tipari" *). Fiind insa ca acel articol nufusee pus acolo in zadar, trebuia sa iasäcand-va la lumina si anume Heliade se gandifoarte bine ea el avea sa fie publicat, nu subbaionetele rusesti ci sub domnia panAnteana,ca sa samene adeca lucrul ca a provenit dela sine, dela RomAni, prin spontanea voe. A-tunci imi veni o lumina de speranta :sadejucam cabala imi zieiu. Dumnezeule alcelor impilati, Dumnezeule a lui Lazar, a-juta-mi !"*)

Heliade tiparise regulamentul organic in3800 exemplare, din care (land 300 guver-nului, conform tocmelei si 2000 la expirarea

86

anului, ei mai remasese inca 1500 de exem-plare. Dupa retragerea Rusilor din tara, He-liade merge la ministrul de interne, Mihala-che Ghica, ce se vede ca nu era initiat inpolitica cabinetului rusesc si ei arata cäesteo anomalie ca legea cu care se guverng tarade doi ani acuma, sa nu fie publicata sinicaeri prin tara sa nu se afle regulamentul decat numai pe la tribunale $i carmuiri, din a-cele 300 ce (Muse gratis "). Ministrul dointerne da de indata un ordin pe la prefec-turi ca in intelegere cu profesorii s iee mg-suri pentru a desface cat se poate mai multeexemplare din regulament, ce erau trimesede Heliade din rezerva sa. In 1836 trebuiasa se publico o noug, editie a regulamentuluiorganic in care sa se cuprinda si toate le-giuirile votate in anii 1833, 34 F,41 35. °andcomisiunea, adungrei, compusa din Stefan Ba-laceanul, Emanoil Baleanul, I. Campineanul,I. Otetelisanul, Grigore Cantacuzino, I. Rossetisi I. Filipescul, care fusese si rnembri in a-dunarea de revisie, ciadura peste articolul po-menit, ei nmaserg, inmarmuriti si alergarala Heliade care le spusese de ma,i inainte deuna ca aceasta, dar pe care nu'l crezuse,il intrebarg ce este de facut ? Heliade le

spuse sa protesteze, sa arate cä acest arti-col nu s'a infgtosat adunarei de revisienici s'a desbgtut : drept proba la aceasta sa

*) Ibid. p. 91.

87

aduceti inainte regulamentul cel tiparit subgeneralul Kiseleff. Puneti dar inainte ea ar-ticolul sca,ndalos s'au adaos in urmd, ca dear fi fost de la inceput, s'ar fi tiparit si el deimpreunrt cu tot regulamentul" *).

Opositia simtia insd nevoia unui sprijin maiputernic in ajunul unei lupte atat de uriese.Ea se duse deci la domnitor si ei spuse celepetrecute, cerandu'i ajutorul seu pentru a scapaonoarea si autonomia terei. Domnitorul a-yuso in tot de a una simpatii pentru cauza,nationala, si daca lucrase in protiva ei, inunele irnprejurdri, tacuse aceasta numai deInca Eusiei. Acuma, v6z6nd insa insemnata-tea fucrului, cu toate ca caracterul seu sfii-cios nu i permitea o opositie fatio la prea, in-drasnetele uneltiri rusesti, face tot ce poate, in-curajand partida nationala, la improtrivire inadtware in contra cererilor baronului de Ruck-mann. MinLtnii insd, ce luau indreptarea pur-tarei lor mai degraba din gura consululuirusesc decat din acea a domnitorului, sustinin adunare din resputeri introducerea artico-lului in noua editiune si provoaca astfel oscena din cele mai violente. Din toate par-tile se aud protestan i strigate : Nu cu-noastem acel articol si insus in numele Ru-

ce se zice proteguitoarea drepturilor pa-triei noastre, protestrim in contra acestor a-nomalii atentatoare autonomiei noastre".**).

*) 'bid p. 93.**) lbid p. 96.

88

Baronul de Ruckmann, v6z6nd aceasta pur-tare a adunarei. trimete domnului o nota incare, laudand adunarea .Moldovei pentrunul spirit de care fusese insufletita", esprimamarea lui surprindere si adanca lui parerede reu pentru tendinta cea jignitoare a drep-turilor curtilor suzerane i proteguitoare sicontrare respectului datorit ambelor acestorcurti", amenintand la sfarsit Cu raportareaacestei supäratoare imprejurarri atat la cu-nostinta curtei Imparatesti cat $i la aceaambasadorului imparatesc din Constantino-pole, pentru a provoca hotaririle ce ar me-rita" *). Domnul atunci, retrage lucrarea dinsinul aclunarei, care protesteaza eat-4i inprotiva unei asemenea procedari prin o a-dresa din 18 lulie, pe care domnitor $i mi-nistri o asteapta si o primesc in casa consu-lului rusesc**). Adunarea arata cum acelarticol infatosaza, puternice banueli in pri-virea veracitatei sale si ca luand in priviretoate imprejurarile, a remas convinsaD. general Kiseleff, dupa toata dreptatea, nuputea sa faca a se insera un asemenea ar-ticol aditional, pentru ca se afla in contrazi-core fati$A cu toate privilegiile principatu-lui" ***). Ruckmann, atunci pentru a invingeaeeasta opositie atat de cerbicoasa, merge la

Colson I c. p. 94.**) Dernières intrigues de la Russia ea Moldavia et en

Valaehie Paris 1638. p. 32.***) lbid p. 99.

89

Constantinopole si smulge de la Sultan unfirman *) prin care se impune terei reeunoa-stern, articolului fraudulos. Nu trebue sane miram daca Turcii se faceau compliedunor uneltiri atat de injosite, intru cat cu-noastem positia lor fata cu Rusia. Lisa deatunci, de la 1836, de si data eaderea lui A.Ghica, de i atatasi ata devenira victimdata si declinul protectoratului exclusival Rusiei, atacat in fata lumei la Islaz in 9Iuniu 1848 si desfiintat formal prin tratatuldin Paris 1856 Martin 20 **).

VI.Triumful politicei rusesti in prineipate.

Partidul national rupsese fatis cu Rusia.Donmul care p* sub mana lu incurajase, o-ficial tot se purta ca un agent rusesc. Acelpartid insa, care avea nevoe de un ajutorefeetiv in lupta sa cu Rusia si nu numai desimpatii eu totul platonice, este adane ne-multamit de purtarea lui Ghica si, banuindcuratenia acestuia, incepe a'l privi ca dus-man al nationalitatii romftne, cu atata maimult cu cat se amestecase si interese personaleale boerilor, lovite de Ghica : anume dom-nul, fac6nduse aparatorul taranilor asupritiprin aplicarea clacei, ceruse de la adunare

*) fieprodus in Edouard Thouwenel. La Hongrie et laValachie p. 345.

**) Equilibriul intre antitese p. 93.

90

in-dreptarea, mai multor abusuri, pe caredinsa le refuzase*). Si ctt toate aeste Ricaera cu mima curata, ; el sprijinea cauza ro-mitna, cat i era prin putinta; dar nu i se pu-tea cere mai mult decat caracterul seu slabsi sfiicios ei permitea sa, faca. El sprijineatendintele partidului national acolo uncle nuintra inteun conflict cu Rusia, unde eraverba de o asistenta mai mult pasiva decatde un ajutor real si puternic ; el favorizadesteptarea poporului cat timp n'avea sa se

decat de disgratia personala a consu-lului ruses°. Indata insa ce lupta cerca ni-§te masuri mai energice, care ar fi compro-mis positia sa de donut fa ta cu Rusia, el stii-tea la ganduri si &idea inaoi. Numai asane putem esplica faptele cAtrazicatoare ale lui Ghica: refuzul seu de a primi armaiaoferita de Rusi si persecutareapurtarea sa oficiala in afacerea articoluluifraudulos si incurajarea pe ascuns a oposi-tiei contra Rusiei, Pentru a rescumpara fataCu partida nationala tinerea sa cu Rusii inaceasta nenorocita afacere, el face, indatadupa acea, un act ce dovedea intr'un modneindoelnic simpatiile sale pentru cauza na-tionala, numincl pe Hebade inspector generalsi membru in epitropia scoalelor, si inlesnind

*) L principaute de Valachie sous le Hospodarat de Bi-beseo par B. A. ancien agent diplomatique duns' leLevant. Bruxelles 1841 p. 58.

91

acestuia formarea a peste 4000 scoli lanca-striene $i tiparirea unor tablouri pentru inv4iimantul mutual cu litere latine*).

AceasM purtare indoelnica a liii Ghica eistricá, insA si fatA cu Rusia. Ea vecleael nu era ell toata inima la slujba impara-teasca ci numai ciit de nevoe se pleca cero-rilor ei, pe ami in ascuns el favora cat pu-tea cauza nationallí. Aceasta convingere Ru-$ii si o formase treptat de la refuzul seu dea primi ajntorul trupelor rusesti, pAna, lanumirea lui Hollado ca sef al instructiuneipubliee. Ea vedea ca s'au insalat in alegereafacutá, si dorea sa schimbe eAt se poate decur'énd pe un dornnitor ce nu corespundeape deplin asteptarilor sale.

Astfel Ghica se comprornitea atat in ochiiRusilor cal- si in acei ai partidei nationale dincare coi d'intái vroiau restoarne si ceade al doile nu vroia s'al mai sustinA, ; atataeste de adevárat eg, este peste putinta a mul-támi de odata pe doi stapani.

Rusii, stiind in ,a eA Ghica nemultamea sipartida nationala, pentru a nu samAnadeparteaza dinsii pe Ghica din scaun, aná-t4nd astfel prea pe fata puterea lor in prin-cipate, urzesc planul de a destitui pe Ghicaprin ins5$i opositia nascuta in tara.

Aceasta opositie precum am v6zut'o sebaza pe doue elemente : RomAno.fanariotii

*) Regnault. Histoire politique et sociale p. 192.

92

ce se opuneau domnului din interes si fiindcA asa le ordona baronul de Ruckmann, sipartida patriota care nu putea sá erte IniGhica sovairile sale in chestiunea nationahl.Intrigue consulitlui rusesc trebuia sa ailA descop a combate pe Ghica prin Romano-fa-rioti si a intari opositia interesata a acestoraprin acea neinteresata a partidei nationale.Intreprinderea Rusiei, cea atat de prefAcutAin materie de intriga, n'ar fi fost greu dedus la isbanda daca nu s'ar fi intamplat catocmai atunci sa villa in insusire de consulfrancez un om cu totul deosebit, care cuno-stea de mult tendintele Rusiei in orient, siera hotarit a le combate din toate puterile.Acesta era Domnul Adolph Billecocq.

Domnul Billecocq ajunsese in Bucurestipe cAnd lupta era mai inversunata intre (Micasi cele doue opositiuni. Nu-i trebui mult timpspre a se convinge ca partida nationala ra-tacise calea si sludia, fara stiinta, scopurfleconsulului rusesc. r5te-va luni petrecute inValahia si un stucliu amanunt al imprejuili-rilor ei descoperira toate primejdiile protec-toratului. De pe malurile Nevei !Ana inmuntii Epirului, de la Golful Finlandei panala vërful Adriaticei, el vedea aceasi lucrarepersistentd, neobosita, misterioasa, restringandin aceleasi Intuid Austria si Turcia, acan-du'si partisani in ambele imparatii, aice re-volutionara si facand apel la nationalitati,

93

dincolo mistica si invocand idea religioasa ;eand umilita si desmerdatoare, cand mandrasi poroncitoare. In princIpate (Izarul dotn-nea prin consulii sei ; in Serbia si Bosniaprin misionan i ; in Grecia si Bulgaria, prineteristi ; si ehiar in Uonstantinopolea prinaurul si amenintarile sale. Absolutismul tra-gea in tacere un cerc imens imprejurul apu-sului, apropiinduse din zi in zi de Medite-rana, de unde trebuia sa se arunce in mimaEuropei" *).

Pentru a combate intrigile rusesti, Bille-eoeq v6zit indata ea' mijlocul cel mai nime-rit era impacarea lui Ghica cu partida natio-nala, inspirand amandurora incredere in spri-jinni Frantiei, pentru a da pept cu uneltirderusesti. Consulul francez insa nu era de loesustinut de ministrul de extern° a Fmntiei,Guizot, care v6z6nd ea nici o putere nu erapusa pO rnalurile Dunar.i la inaltimea Rusiei,si gasind ea amestecul consultdui ruseqc erao urmare fireasca a tratatelor inchiete cuPoarta, urrna o politica de abtinere, pe caremsa agentul seu din Bueuresti nu o pu.tea admite $1 intelege, ca una ce i se pa-rea nepotrivita cu positia preeumpenitoare aFrantiei in afacerile Europei **). AbtinereaFrantiei rnerge jasa atAt de departe 4104

Regnault. c. 1. p. 197.**) Thibaut-Lefebvre. Etudes dip/omatiques et économi-

ques sur la Valachia p. 218.

94

G-uizot nu le mdsuri niel macar pentru apd-rareaintereselor celor mai apropiate a le Fran-tiei. Asa Rusii imputa o taxd mdrfurilor fran-cen importate in principate i, Cu tonto cdBillecocq se grdbeste a informa pe ministrillseu despre aceastd incAlcare a tratatelor dinparten Rusiei, acesta nu je nici o dispositie,De asemenea in zadar instiintazd Billecompe cabinetul seu clespre ocuparen insulelordin gurele Dundrei precum si de manoperileRusilor in seo pul de a mdli gura Sulinei, pen-tm a inehide astfel navigatia Dundrii, in fo-losul porturilor lor de la Marea Neagrd *)

Cu toate cd Rusia reusise a paralisa atAtde bine actiuuea lui Billecocq in afard, ea nuinceteazd de a fi foarte ingrijitd de influentace acesta o dobAndea in tara, mai ales Kit)imprejurarea cd el Emeninta sd devind lega-tura dintre donan si popor. Omul insd ceputea pune in mai de aproape relatiune

romând °u consulul francez era Heliadesi acestia chiar incepuserd a se intelege, caunii ce urmdreau unul si acelas seo p. Dasch-koff, representantul Rusiei de atunci in Bu-curesti, se foloseste de o imprejurare pentruca, prin o intrigd din cele mai meschine, si ocalomnie din cele mai revoltdtoare sd, com-promitd pe Heliade atat in ochii domnului cdtsi in acei ai consului francez. Maxima di-vide et impera" este una din cele mai cut

*) Begnault 1. c. p. 218.

9 .Regnault. 1. c. p. 205.

95

statornicie urinate de cabinetul de St. Peter-sburg ; pentru a slabi partidul national tre-buia desbinat, trcbuia introdus discordia toe-mai intre oamenii acei prin acaror unire siintelegere se pregatea Rusiei greutatile celemai mari. Imprejurarea, insa, fu urmatoarea :

Uneltirile rusesti, care sapau incet dar faraintrerumpere imparatia otomana, luase catraanul 1840 forma unei rescoale a Bulgarilorde sub dominarea turceasca. Pe la incepu-tul lui Iuni Ghica este instiintat ca vr'o2-300 Greci, Albaneji si Bulgari, veniti dinRusia, s'ar afla in Braila si ca. de acolo arvroi s treaca Dunarea, pentru a provoca pefratii lor la rescoala in contra Turcilor.

Ei eran proteguiti de caträ Simeon Andri-e-wici, consul rusesc din Galati. Ghica se a-fla fata, en un indoit pericol : daca lasa sä,treaca bandele resvratitoare, el trada pe Turci;daca se opunea, lucra in potriva Rusiei,care nu i ar fi ertat nici °data o asemeneapurtae.

Ghica, sfatuit $i de consulul francez*), ur-meazi si de asta data pornirei inimei lui,inarmeaza militia tarei, prinde pe capiteniilebandei, i da in judecata si face sa fie osan-diti de tribunale. Poarta, incantata de acea-sta purtare a lui Ghica. ei trimete o sabio deonoare si multamite foarte insemnate pentruofiterii sei. Dar Ghica simtea bine ca aceste

96

erau semnele inainte mergAtoare a le cadereisale, caci Rusia nu putea trece cu veclereao demaseare atat de compromitatoare a u-neltirilor sale. Pentru a putea lovi pe Ghicaera insa de nevoe desbina cu totui de par-tida nationala, spre a arunca toata adunareaintr'o opositie inversunata in protiva lui si

a provoca pe aceasta sá faca, intrebuintarede art. 57 al regularnentului, denuntancl pre-tinsele abusuri a le domnitorului curtilorsuzerane, chnd atunci Rusia pul ea sh provoaeedestituirea sa. Consulul rusesc, pentru a'sirealiza planul, urzi intriga urmatoare. Pla-tind bine pe doctorul Tavernier, pe carelcnnostem de mi sus tot ca intrument ru-sesc, il mine sh faca, in contra lui Heliaciedenuntarea ca acesta ar fi seful unui com-plot bulghresc in Bucuresti si, prin ajutorulaltor cator-va marturi de felul lui Tavernier,se dh acestei imputari un caracter oare carede probabilitate, incat Heliade este citat inaintea politiei, spre a da sama de faptele a-duse in g eutatea lui. Prin aceasth intrigagbibace, consuln] reusi pe de o parte a stricape Heliade ca Ghica, care utt putea erta fos-tului sett =le a se pune in fruntea uneiintreprimieri, pentru combaterea caria el pu-sese in eumpftna, positia sa de domn; pe. dealta botAri pe partida nationald a se pronuntad( finitif in contra domnitorului si da manacaromano-fanadlotii in contra lui, cáci aceasta

97

se incredintase pe deplin, prin darea in judecataa lui Heliade, ca domnul nu era decat un a-gent rusesc, care vroia sg lovasca pe nedrep-tul in membrul ei cel mai influent, pe caredinsa il $tia cu total nevinovat.

Eu$ii care '$i pusese ochii pe Bibescu spreradica la domnie, lu arunca in frun-

tea opositiei $i aceasta, numerand acuma-in rgndurile ei mai toti membrii adunarei, tri-mite principelui o adresa ce nu este de catun lung act de acusare al domniei sale sicare sfir$e$te prin cuvintele : Numai atunciPrincipe, cand totul va fi reintrat in legali-tate, cand toate abuzurile vor fi incetat, cgndincrederea, destrusa prin crude desalt) agiri,va fi restabilita, cand fie-care va incepe saintaleaga ea afara din lege nu este nici oapare $i ca ocarmuirea, drepta si nepar-

tinitoare, vegheaza asupra tuturor, tot de auna gata de a multami si de a pedepsi du-pa lege, numai atunci etc." *).

Cu toate cä adresa nu era trimisa catracurtile 'Suzerane, ca o tanguire contra dom-nului, 5i ca prin urmare, conform regulamen-tului, nu era locul a se procede la o anchetain contra acestuia, Rusii care nu vroiausa scape prilejul din mani, provoaca o cer-cetare in contra lui Ghica cu care sunt insar-cinati din partea Rusiei Duhamel, din par-tea Portei Chekib-Effendi. Acest din urma

Vaillant, La Rounianie TI p. 427.7

98

cAstigat prin 15,000 de galbeni dati de par-tizanii lui Bibescu si de eonsulul rusese,cAnd (Mica nu i putù ofe,ri deeAt 4000. -se

uneste in totul cu prerea lui Dultamel si.in urma raportului lor, G-Mea este destitnitin 7 Octomvrie 1842.

(Jonvoettnclu-se adunarea extraordinalRomâno-fanariotii, impinsi de RU$1, se punpe Inert' si partida nationala ea insasi, insa-latA, prin aparintele liberale ale noului caltdi-dat de domnie, sprijine alegerea lui $i astfelse alege domn partizanul cel mai devotat alRusitor, G-heorghe Bibescu. CA aceastA a-legere era dup5, placul Rusiei se vede din odepe$5, a ministrului 1N-esselrode catrA Daseh-koff : Nu putem inclestul lauda intelepeiuneamasurilor luate. dupci recomendarea DomnieiVoastre, pentru a ajunge la acest rezultat.Alegerea t6n6rului principe, Gh. Bibeseu, arespuns pe deplin dorintelor noastre. V6 ru-gm a exprima principeluinoastre cele mai sincere pentru alegerea lui.I yeti comunica instructiunile noastre i i

. face cunoscut tot °data bate sperantele de suc-ces pe care noi le intemeem pe administratiasa. Aceste sperante el va sti O. le realizeze,nu ne indoim, $i va respunde astfel cu vred-nicie la malta idee pe care impAratul au a-vut'o in tot deauna de principiile, caracterul§i talentele sale" *)

*) Regnault. Les principautés danubiennee in Revue in-*andante Juin 1843 p. 548 note.

9 9

De acea si Daschkoff nu °nose nici unmijloe, pentru a asigura alegerea, candida-tului favorit. El dobandeste intai de la ca-binetul seu o instructiune in care se reco-manda boerilor de a nu se mai combate, cide a se uni cu totii asupra persoanei lui Bi-bescu. Basat pe aceasta el silueste votu-rile, ameninta pe episcopul de Mizell, trimeterespuns Mitropolitului ca-i va da ordin in-scris de a vota in sensul instructiunei, spa-rie pe mai multi boeri cari eran protivnici,"*)si ajunge prin asemenea mijloace la seo-pul seu.

Ca respuns imediat a lui 13ibescu la unsprijin atat de efcctiv, el spune in discursulsea de sume pe tron ,Domn voi fi tot asacum m'ati cunoscut ca ministru si deputat.

ne bucurain in pace de binefacerile ce ledatorim unei inalte si generoase epitroapei",$i pentru a dovedi inca mai mult simpatiilesale pentru cauza rusascg, el numeste pe unRus sef al statului sea major **).

Dad,' pang, acuma am lasa,t cu totul la oparte Moldova, aeeasta am facut'o din pricing,cg, administratia lui Mihail Sturza, multa-mind in totul pe Rusi, nu dadea loe la nicio lupta. Acuma insa v'om lua o in cercetare

*) Thibaut-Lefebvre 1. c. p. 119. La principanté de Va-lachie sous le hospodarat de Bibesco. p. 112 $i G,Chainoi. Dernière occupation des principautés p. 58 note.

") Regnault. Les principautés in Revue indépendante,l. c.

100

impreuna cu acea a lui Bibescu, cu care for-meaza o vrednica paralela, pentru a videa dince cauza Rusia nu gasea nitnic de Ziáinprotiva modului lor de ocarmuire.

Acestt domni reinoesc timpurile fanarioti-lor si deosebirea este numai, ca, pe can(' a-tuuci tara privea jafurile neauzite a le dom-nilor ca ceva regulat si firese, acuna, lu-minata, prin trezirea catra o viata mai orne-neasca, se revolta in sufletul seu in protiN aabuzurilor, pana ce, in sfirsit, aceasta mis-care interioara iAucni in afara in o revolu-tiune, ce resturnâ, ocarmuirea basata pe nisteprineipii asa de stricate.

Despre coruptia administratiei acestor doidomni, nu credem ca e de lipsa a so maiaduce dovezi. Ei au fost stigmatizati de o-pinia publica si averile colosale de care dis-pun arata, mai bina decat ori ce, izvoarelenecurate in care ele isi au obarsia. Dupaapretuirile contimpuranilor, suma jfifuifa deSturza e urea la 25,000,000 de franci sipentru Bibescu, care clomnea intr'o tara maimore, ea se sue la 35,000.000. Deosebireaintre metoda intrebuintata de acesti doidoruni pentru a face bani consta numai inacea CA pe cand Bibescu ataca cu prefe-rinta fondurile publice, prada favorita a luiSturza era v6iduva si orfanul, precum por-rumbita este prada favorita a vulturului,pentru c poate sa o atace fär, primej-

101

die' *). O alta deosebire consta in acea caSturza mai avea, inca un isvor de imboga-tire vAnzand tara la Jidani, cArora le des-chise granitele pentru taxa, de un irmilic careintra tot in caseta sa privata

Un contimpuran caracterizaza indestul debine dontnia acestor doi principi prin urma-toarele cuvinte : incalcarea tuturor legilorconstitutionale, deturnarea banilor publicifolosul boerilor si a principelui, ridicarca dedari farg, budget sau control, abusuri Dealt-zite in admiaistratie, coruptie si denegare dedreptate in tribunale, lipsa deplina de garantiipentru proprietate si disolutia familiei" ***).

Cum se face de Rusia, proteguitoarea prin-

L'Altriche la Turquie et les Moldo-Valaques par M.B (olintineano) Paris 1856 p. 129. Asupra domnieiM. Sturza consulta brosurile Michel Stourza et son ad-ministration. Bruxelles 1848 (la p. 1,1 lista dilapi-

Mihai Sturza, partida na0onadli i comisiaLa Principanté de Valachie sous le hospodarat de Bi-besco par B. A. ancin agent diplomatique dans le Le-vant. Bruxelles 1848 p. 40. 0 scriere ce vroeste eljustifice pe M. Sturza este Mihail Sturza fostul domnal Moldovei tradusii din franceza Iassi 1875. Justifi-carea lui sta in soselele cu care au inzestrat Moldova,care insa aunt toate luate in antreprisrt de dinsul, prinpersoane interpuse, si au costat pe vtrii, sume fabuloase;apoi toate aceste sosele tree pe la nenumgratele salemosii.Pentru Bibescu vezi G. Chainoi. Dernière oc-cupation des principautés p. 66 si La principauté de Va-lachie sous le hospodarat de Bibesco p. 119.

4.) Asupra modului cum M. Sturza stiu s scape de dato-ria sa de 50,000 de galbeni cItti. Michel Daniel ban-chier din Iasi, spsariind pe Evrei ca darea afar& din tarN,vezi Buch p. 34.G. Chainoi I. c. p. 71.

102

cipatelor, ingaduea asemene abusuri, ea careluptase atata timp in aparenta toemai sprea scapa pe Romani de asupriri ? Aiee se potvedea foarte bine scopurile Rusiei. Ea per-mitea acestor principi jafurile cele mai scan-daloase pentru ca ei se aratase in totul de-votati intereselor rusesti. Caci, daca Rusiise batuse pentru a scoate principatele de subdomnia turceasca, acesta nu o Meuse de dra-gul lor; ei nu ceruse neatarnarea hospoda-rului deeat pentru pune sub domnia lor,nu daduse puterea legiuitoare Valahilor decatspre a pune mana pe dinsa, nu cautase des-robirea terei decal spre a o putea robi eiinsii, prosperitatea ei dent spre a se bucurado dinsa si libertatea ei spre a o coplesi" *).Caei altfel, pentru a reproduce chiar reflexi-unile unui Rus : cum s'ar putea crede in-teadevar eä seopul acestei politici sä Una,numai $i numai la inapoirea libertatii cresti-nilor din orient, eand, in insus imperiul seu,Rusia sufere $1 prelunge$te principiul scla-viei ?" **).

Fiind deci scopurile Rusilor asupra terilorronAne atat de egoiste, intelegem prea usorcum de se ingrijiau asa de putin de modulocarmuirei lor, de indata ce clomnii se arataufavorabili intereselor rusesti.

5) Thibaut-Lefebvre Etudes p. 62.**) Dmitri de Boukharoff. La Russie et la Turquie. Pa-

ris 1877 p. 123.

103

Ba ei chiar aveau interes ca ele 0, fie catde reu administrate, caci numai astfel puteaufi impedecate in av6ntul lor °MIA civili-zatie, in dobandirea constiintei de sine si tre-zirea catra o viata na,tionala, care ar fi in-departat tot mai malt terile romrtne de Ru-sia in loe de a inlesni contopirea si absor-birea lor in aceasta vasta imparätie. De a-cea am v6zut pe Rusia ca, se opune de o camdata reintroducerei domnilor nationali in 1822;de acea, spre exempla, can(l Alexandra Ghicavroeste s sileasca pe boeri prin masari ad-ministrative ca sa respecteze drepturile ta-ranilor, consulul rusesc protesteaza, serie noteamenintatoare si cere revocaren acestei dis-positii binefacatoare si chiar face aplicatiu-nea ei ca neputinta, intru ett nici ministri,nici administratie nu indrasnea sa mai as-culte de gospodar, cand desaprobaren consu-lului era de notorietate publica".*) DeaceaRush au aplauclat in tot deanna la ori ce m6-sura care au ruinat starea morala sau ma-terial a a principatelor ; de acea au sustinutdomniile jafuitoare a le lui 13ibescri si Mi-hail Sturza.

Si inteadevar ca acesti doi domni condu-ceau tenle incredintate Ion, in total dupa pla-cul Rusiei, asa incat chiar slabele inceputuride viata nationala, ci luase nastere in ele,

*) La principauté de Valachie sous le hospodarat de Bi-be:co p. GO.

104

sunt strivite prin mgsurile lor. Astfel cole-giul sfAntului Saya este prefAcut de Bibescuin un soiu de scoalg cu doi profesori fran-ceji in care se primiau numai vr'o 30 deelevi, fii de boeri, pentru o platg de 3 gal-beni pe lung ca externi *). Veni apoi si ran-dul scolilor primare, infiintate pe timpul luiAlexandra Ghica ; dar aceste, neputAnd fifrantuzite furg desfiintate Vroind in fineRusii sg introducg, in targ, colonii rusesti,pentru a indruma rusificarea ei, ei cer sidobgndesc de la Bibeseu invoirea de a ex-ploata minele de catrg compania rusascg, Tran-dafiroff. Aceastg societate nici nn'si aratgcapitalul, nici unde se aflg depus, nici nudeterming vre un soiu de despggubire pro-prietarilor in caz de stricgciuni, ci propunea se aduce de odatg din Rusia 5000 de lu-crgtori pentru nevoile minelor. Adunareav6zgnd lipsa total g de garantii a acestei in-treprinderi face principelui observatia ,,cl nuera in drept de a da o asemene concesiune,fgrg, a consulta mai Anteiu pe adunare". Dom-nul in loe de a respunde adungrei, o insultg,spuindu-i sg se mgrgineascg in discutia bud-getului i sa nu se amestece in alte chesti-uni intru cgt este incapabilg de ori ce deli-

4,) Ganesco. La Valachie depuis 1830 jusqu à ce jour.Bruxelles 1855 p. 31. G. Chainoi dernière occupationetc. p. 70.L'Autriche, la Turquie et la Moldes ovalaques par M.B (olintineanu) Paris 1876 p. 69.

105

beratie serioasa.*) Interesul rusesc ce eraalce in joc, fiind earasi de capitenie, consu-lul cere de la Poarta suspendarea adunarei.Poarta, care ajunsese a fi executoarea ordi-nilor cabinetului de St. Petersburg **), incu-viintaza aceasta suspendare, calcand astfel dinnou regulamentul organic, si tot odata des-bArand pe Bibesco de controlnl suparacios alorganului terei.

In Moldova de asemene principele Sturza,cu totul de parerea Rusilor asupra 'rezulta-telor periculoase produse de scoli, propune in1847 un »nou regulament pentru scoli princare cele septe clase a le gimnasiului sitiareduse la patru si se pune in perspectivainvatatura obiectelor in o limbg, straina *").Murind apoi Mitropolitul Veniamin, guver-nul rusesc agadueste scaunul episcopal a-celuia ce va consimti la unirea bisericei mol-dovene cu acea rusasca. Pentru a izbuti inacest proiect propagandistii percurg satelecu liste de subscrieri, si, prin mijlocirea acator-va lei, obtin aprobarea i iscalitura ao multime de preoti sarmani si nestiutori ;

Vaalant. La Roumanie. II. p. 437 G. Chainoi p. 59Ganesco p. 29. L'Autriche, la Turquie et les Moldova-laques par M. B. p. 68. Le principauté de Vals AleBOUS le hospodarat de Bibesco p. 130.

*5) ,,C'est par le cheinin da divan que le cabinet de St. Pe-tersbourg envoie ses ordres à Bucarest et 5. Jassy" Thou-wenel. La Hongrie et la Valachie p. 211.

105) Question de l'iustiuction publique ea Moldavie par undéputé du divan ad hoc Jassy 1858 p. 18.

10(3

dar clerul inalt respinge din toate puterileprimirea facuta de clerul de jos".*) Ca Sturzanu era strain acestor uneltiri dovedeste im-putarea ce i se face in o bro$ura contimpu-rana. Mihail va pune in robie Biserica carev cia ajutor in numele lui Dumnezeu. Mi-tropolia isi va perde cea mai frumoasa pre-rogativa, neatarnarea i nemarginita sa puteremorala de care se buoura Moldova din zilelelui Alexandru cel Bun" **). Sturza crezandca, episcopul de Roman va consimti la aceastazugrumare a neatarnarei religioase, singurace mai ramasese in tara, face sá, se aleagaprin deosebite manopere frauduloase pe acestepiscop de metropolit. Dar acesta inclata cese urca in scaun, combate planurile rusesti sile fae,e sa cada cu totul.

Pentru a resuma faptele expuse pana aicevideru ca Rusii aveau interes de a sprijiniDiste domai atat de netrebnici, pentru caacestia, cautand numai de interesul lor per-sonal si neingrijind cu total de acel al terilor,impedocau pe aceste in de,svoltarea lor. Dom-nii la randul lor, v6zandnse sustinuti i in-curajati, in tenclintele lar cotropitoare, de ca-binetul rusesc, fac toate pe placul acestuia,inadusind ori ce a-Out al desvoltarei natio-nale. Astfel se pusese pe corpul bietelor tenidoi vultani care voiau despoae, crezan--.) Vaillant. La Rumania H. p. 432.*) Nihail Sturza. partida na0oua1ai comisia p. 15.

107

du'l ca este un cadavru; dar la suflarea ceaputerniea a anului 1848 acest cadavru setrezi din letargia in care zacuse, i sorbindputero din spiritul de renastere ce, co toataapasarea, se lätise in.tre Románi, arunca depe dinsul domnitor si protectorat.

Revolutia Románilor din 1848 de acea esteasa de insemnata Eind ca cupriude in ger-mene protestul Europei contra incalcarilorRusiei, care, ori cum s'ar schimba politica,lumei, totris va ramanea singura idee sana-toasä, ca una co contine lupta civilisatiei con-tra barbariei $i a libertätei contra despotis-mului.

VII.Revolutia din 1848. L1icarea nationalg.

Revolutia din 1848, de si lasa in fapt peRusia neatinsä, nu incetá totus ai pricinuimari ingrijiri, mai ales din pricina Poloniei,cale, la auzul ori carei miscari, malta capulin speranta de a redobändi libertatea si viataperdute. i cu cat vartejul pornit din apusse apropia de rasárit, cu atara ingrijireaRusiei crestea mai tare, cdoi ea se temea, cudrept cuvent ca sa nu se molipsasca, $i tarasa de epidemia revolutionara, cand atuncinicairea n'ar fi fost mai cumplita decat ladinsa, intru cat elestinclerea este in tot dea-una acolo mai puternica, unde incordarea afost mai mare. Rusia deci crezù necesar a

108

pune puterile sale in slujba despotismului $icand revolutia ajunse in Austria, ea se pre-gad a o inadu$i simtind-o ea e in ajunul dea bate chiar la portile ei. Austria, alcatuitadin o multime de nationalitati care toate vro-iau sa se deslege din inlantuirea in care vea-curile le legase unele de altele, oferi lumeiprivilistea anarhiei celei mai depline, anar-hie nu numai sociala dar si nationala, com-batandu-se popoarele intre ele cu atata in-versunare, incat se parea e monarhia Hab-sburgilor era sa se desfaca earasi in elemen-tele din care se alcatuise. Austria era con-siderata ca un vas lipsit de cercuri, careera sa se disolve prin rescoala deosebitelorsale nationalitati. Tarul hotari ai aplica uncerc indestul de puternic apropiinduse de gra-nitele sale prin Galitia, Bucovina, Moldova$i Valahia"). Era deci interesul cel maimare pentru Rusia de a ocupa principateleromAne, pentru a privighea revolutia austri-aca $i mai ales cea ungureaselt. in care seamestecase o multime de Poloni. Find insa,ca nu le putea incaica fara nici un pretextea trebuia se injghebe until care conform eatratatele sa-i dee dreptul de a interveni inprincipate, ocupandule militareste. Aceastacuprindere a terilor romane putea sa i maiaduca $i alte foloase : Turcia ne putand fi

*) L Heliade. Le protectorat du Czar p. 30.

109

sprijinita de puterile apusene, Rusiaputeadupa imprejurAri sa puna chiar mAna pe teniin starea cu totul tulburata tn care se ga-sea atunci Europa. Dar ,in tratatele deKainargi, Bucuresti, Akerman si Adrianopolenu exista nici un singur articol care sa deeRusiei acest drept asupra principatelor" *),Protectoratul stipulat in ele nu puteadee dreptul de a le ocupa cu armele decal,in doue cazuri : intaiu cand ¡MIui tenle arcere o intru cat atunci niminea nu putea s'oimpedece de a veni sa le dee un ajutor, cerutde clinsele ; al doile imprejurare in care Rusiaputea sa intervina in ele ctt mana armata eraatunci cand ele ar fi fost asuprite de Turci,in contra carora tocmai Rusii se constituisegaranti ale drepturilor lor. Pentru a le pu-tea ocupa deei legal, trebuia ea Rusia sa pro-voace pe o parte din teri si mai ales pedomn a care ajutorul ei, ceca ce nu se pu-tea intampla fara o turburare ()ace care inprincipate, o revolutie. Rusii deci pentru aputea inadusi revolutia austriaca trebuia saprovoace ei insii o revolutie in tenle romhne.Cum de ei nu indrasneau a ocupa tenle ro-mane si fail pretext cu prilejul turburarilordin Europa, se esplica din frica de un res-

*) H. Desprez. La Revolution dans l'Europe orientale.fans 1848. p. 18.

110

boiu cu Turcii in dosul d,ruia statea ame-nintAtoare stafia revolutiei polone.*)

*) Asupra interesul Rnsiei de a ocupa principatele com-parg : G. 1?osen, Geschichte der Tiirkei, Leipzig 1867II p. 112: Daneben aber beabsichtigte es schon jetzt,mit einer imposanten Macht in dar Niihe der sieben-bürgischen Grenze festen Fuss zu fassen, tun spgterauf ein gegebenes Zeichen die Wallachei zur Basis seinerOperationen gegen den unga lichen Aufstand machenzu können." Dmitri de Boukharoff, La Russie et laTurquie. Paris 1877 p. 143 Il est probable que poursacrifier ainsi les fruits d'etforts séculaires et agircontre Popiniou de la majorité des Ruses, le cabinetde St. Petersbourg, a part le désir ou l'espoir de re-nouveler sons influence perdue dans l'Empire Ottoman,prenait encore, en intervenant dans les affaires des Prin-cipautés danubiennes, une position contre la revolutionHongroise, a l'oppresion de laquelle, sans raison aucu-ne (!) elle prenait une part active. Miirturisirileme a le contimpuranilor intgresc aceste veden: I. lie-Ziade Protectorat du Czar p. 31: ,,Le cabinet impe-rial fit ourdir par ses consuls S. Iassi une conspirationdes grands boyards. La jeunesse patriote, a son insu,devint Porgane" p. 35 (Duhamel) chargea M. Mavrosde monter une conspiration systèmatique contre ledomnu." loan Ghica sub pseudominul G. Chainoi,derniere occupation des principantés danubiennes. Pa-ris 1853 p. 82 : La Russie interessée à se donner unprétexte pour occuper les Principautés et prendre uneposition stratégique, encourageait les tendances dechaque parti". Le dossier russe dans la question d'O-rient par un ancien diplomate en Orient, Paris 1869.p. 84 si 94": Tout s'y faisait par lui (gouvernementrusse), même la revolution. C'est par les intrigues desee émissaires qu'en 1848 le prince Bibesco, hospodarde Valachie, fut renvers6 du pouvoir, sous l'inculpationde tiédeur envers la Russie : C A. Rossetti Apel latoate partidele, Paris 1880, p. 49 t In adevgr multiconspirau (din boerii cei mari), insa prin Rusia i euscop d'a resturna pe G. Bibescu ca sg-i ja locul," si p.42: Stieam cà Rusia o sg, intre pe temeiul cator-vaiscalituri ce umbla s'adune, precum a si intrat in Mol-dova, untie nu era nici o revolutde. Yezi i epistolaD-lui Len s catra Lordul Palmerston publicatg in The

111

Rusia qe hothreste greu la o lucrare Mudca nu o intreprinde decOt dupa o chibzuintgdin cele mai miggioase. Odatg insa hotAritAea merge drept la tel, lucrAnd cu repejune,pentrn ea sa se interpuna cgt se poate deputine pedici intre dorinta ei si tinta pro-pusO. De aceea ea i indrumeazg miscarearevolutionarA in principate, incepAnd cu Mol-dova.

Ea urzeste prin agentii sei o miscare pintre boerii ce umblau dupa domnii noue, a-runcand in ea $i pe tinerii patrioti, care erauusor de amAgit, fatO cu nexeperienta lor si cumotivelc de nemulthmire pe care administratiadomnului Mihail Sturza le dgdea din toatepArtile. Se astepta o isbucnire fatio a ne-multOrnirilor, poate chiar o vArsare de singe,care ar fi silit pe Sturza a cere ajutorul ba-ionetelor rusesti. Dotnnul Moldovei insA, de-prins acuma de atgta timp a dornni ca unpasO, farg nici un control, si farg a imparticu nimene productul jafurilor sale, refuzA a-jutorul pe care Eusii il ofereau in contrachiar a revolutiei urzite de dinsii. In 28Mart el pune mana prin surprindere pe totiturburgtorii, care se sfAtuiau in casele lui

Times din 4 Sept. 1848. De acea Tell, banuit ca re-volutionar de cgträ Bibescu i chemat la Bucuresti, seindrepteste prin ajutorul lui Banof, ofiter rus, sefulstatului major: N. Rousso, Suite a l'histoire politiqueet sociale des Principautés danubienens. Bruxelles 1855p. 33.

112

Mavrocordat, i aresteaza si i surguneste, in-eat prin aceasta fericita lovitura el seapa denevoia ajutorului rusesc. Duhamel, trimisulspecial al cabinetului de Petersburg, care a-steapta in Basarabia resultatul uneltirilorsale, soseste indata dupa acea in Iasi si a-meninta pe Sturza eu o ancheta asupra cau-zelor de nemultatnire a le Moldovenilor, ea sicand aceste n'ar fi fost cunoscute curtei ru-sesti de a doua zi dupa suirea lui Sturza inscaunul Moldovei ; dar Duhamel vroia sa pe-depsasca prin o asenainea amenintare pedomnul ce nu se supuse dorintelor preanalte si sa sparie astfel pe Bibescii, spre a'lindupleca macar pe acesta a cere ajutorulrusese.

Bibescu insa, fiind in aceasi positie ca siSturza si iubind de ase mine protectoratul nu-mai cat de departe, nu primetje nici el aju-torul oferit de Czar, astfel ca Rusii sunt

recurga si aice la acelas mestesugca si in Moldova, nadajduind a fi mai feri-citi in Valahia de cat clincolo.

Duhamel pune deci pe agentul rusesc Ma-vros s organizeze o conspiratie in contra luiBibescu, slujinduse pentruaceasta mai in-tai de partida ronittne-fanariota ce era la or-dinul Rusiei. cautancl apoi sa atraga si pecea nationala, care nu putea sa mai sufere odotnnie atat de asupritoare, Comisarul russe preface ca ar fi foarte ingrijit de cresterea

*) Protectorat du Czar p. 37.8

113

miscArei $i stArue neeontenit la Bibescu casA cearA intrarea trupelor rusesti, fiind cA

ar simti in aer o conspiratie, o revolutie" *).Bibeseu, vroind sA imiteze pe Sturza, $i sAsfäriime complotul cu propriile sale puteri,insAreinean in secret pe Magheru cu organi-zarea unei osti de panduri, eu care sA poatApune in respect pe turburAtori.

Partida nationalA fu amestecatA in revo-lutiune prin urmatoarea imprejurare. Unel-tirile Rusilor, pentru a avea mai mare putere,si a sili mai cur6nd pe Bibescu la cerereaajutorului rusesc, trebuia sä, introducA in com-plot si pe militii. Pe Odobeseu seful ei nufu greu inclupleca, intru cat el nu era deeAt o creaturA rusaseA ; dar subalternii lui,intre care maiorul Plesoianul, se aratau maigreu de convins, $i, in o revolutie, °And toc-mai ascultarea si ierarhia, chiar $i cea mili-tarA nu mai opun nici un frAu pasiunei $ivrointei individuale, era necesar a se asigurade concursul ori eArui om ce dispunea de oportiune de autoritate. Plesoianu inse puneea conditie a partieipArei sale pe acea a luiTell $i acesta pe a lui Heliade. De acea BAI-cescu spune foarte drept : Oomitetul revolu-tionar de la 48 n'a &cut el revolutiunea ; elpuse mAna po dinsa, o cArmui, o regulA, pu-

114

se in programä sentimentul poporului, i deleidea revolutionarä" *).

Rusia inteadevär se insäla intr'un singurpunt : ea creclea, cg, va putea desläntui revo-tutiunea i totusi pästra stapanirea .asupra-ei ; cg, o va conduce in apele ei si va facedintr'insa o unealtä dorintelor sale. De-prinsä cu despotismul si oarba ascultare,nu stiea cg, revolutiunea, Man, pornitä, isiie hrang, numai din sine insäsi ; cg, se des-voltä, creste si piere in puterea unor legi fatalesi neschimbate ; c natura unei revolutiuniva fi in tot deauna determinatg, de ideile so-cietätii in care au luat nastere, intru cat, dacavre-odatä ideile pun stapänire pe oameni, a-ceasta s'iutämplä tocmai in acole momentede crizA, in care ordinea si linistea sunt cutotul sdruncinate. Rusia deci putea provocarevolutiunea in Valahia, ceea ce a si fAcut ;a o regula si a o stäpäni, era insg, preste pu-tintä, cu toatä nemäsurata intindere, cu toatänemäsurata putero a statului seu. La rädäcinaei uneltire rusaseä, ea se desvoltA,, infrunzi siinflori tot mai rnult ca lucrare nationa,16,pentru cä pämäntul din care se nutrea erahränit cu sueurile vietei nationale. De acearevolutiunea, starnitä de Rusi, in rezultateleei a fost fatalä domniei acestora.

*) Fragmente din luernrile i oamenii din 1848 pnblicatein Bueiumul din Octomvrie 1863 No. 119 Comp. G.Chainoi 1. c. p. 85.

116

De inclata ce partida nationala puse mana perevolutiune, ii dete o cu total alta indreptaredecat acea ce o luase de la inceput. Rusiivroiau sa o starneasca contra lui Bibescupentru a sili pe acesta sa ceara ajutorullor ; partida nationala, din protiva, admiseea principiu sprijinirea ordinei, a legalitateisi a principelui in contra resvratirei uneltitede streini. Nu ca ea iubea pe Bibescu, sinici putea s'o faca, intru cat el combatusein totdeauna cu atata staruinta nazuintelesale ; dar credea de datoria sa a se grupain jurul alesului natiunei spre a zadarniciplannrile adversarilor. Totusi acea partidanu vroia o oarba sprijinire a domnului si,daca ii dadea sprijinul, o facea numai subniste conditiuni, care trebue considerate caprogramul esential al miscarei din 48.

Ele sunt cuprinse in proclamatia de laIslaz din 9 Iunie, redactata de Heliade, si caiecontine intro altele urmatoarele puncte :

Poporul român se scoala nu pentru o lupta,de partizi, nu pentru a rupe legaturile exte-rioare, dar pentru a pune un frau reilor si atinca in respect pe dusmanii ordinei publice.

Poporul român, in ceca ce priveste exte-riorul, ramane pacinic, respecta toate puterilesi cere ea $i aceste sa respecteze drepturilesale, stipulate prin tractatele lui Mireea si alui Vlad si recunoscute prin toate tractateleulterioare, incheete intro Rusia si Turcia.

116

Romanii n'au luat niel °data nimio de laRusi si nu vrau primeasca in patria lor.Preotii vor pune evanghelia, baza asezeminte-lor noastre, in calea lor, pentru ca ei se ocalce in picioare, inainte de a veni sa ser-beasca pe un popor, care in totdeauna le-auvroit binele si i-au sustinut in resboaele lor,Rusia pana acuma se aratase ca garanta atratatelor noastre ; noi nu cerem decat drep-turile noastre, si protestam dinainte la sub-lima Poarta, la Franta, Germania si Angliain contra ori 01.6 incalcari a pam6ntuluinostru, care ar veni sa turbure fericirea noas-tra si se destruga neatarnarea noastra legala.

Poporul roman respinge un regulamentcare este protivnic drepturilor sale legiuitoare,precum si tratatelor care recunosc autono-mia sa.

7)Poporul roman decreteaza responsabilitateaministilor si a functionarilor publici, egalita-tea drepturilor civile si politice. contributiagenerala in raport eu starea fie-caruia, re-presentarea terei intregi in adunare, liber-tatea presei, a cuv6ntu1ui, a intrunirilor, e-manciparea averilor manastiresti, suprimareaboerescului si a robiei tiganilor pentru o des-pagubire catre proprietari."1

Aceasta proclamatie arata, intr'un chip v6-zut tendintele revolutiei romane. Ea nu se

*) I. Ifeliade Mémoires sur l'histoire de la regenerationrouinaine Paris 1851 p. 65-79.

117

indrepta in contra domnului, precum nici incontra Tureilor, ci in contra acelei pnteri ceapAsase pAnA atunci atät de mult pe RomAni sicare acurna urzia ea insasi o turburare, pen-tru a putea intra earA,si in terile romAne sia da loe la noue jguiri la none apAsAri.Era tot odatg, o revolutie in contra unei le-giuiri barbare $i neomenoase, introduse deRusi in principate, ca instrumentul cel maiminunat al domnirei lor. Era intr'un cuv6nto revolutie clomocraticA contra unui principiuaristocratic continut intr'o legiuire impuse destrein si, prin aceasta insusi, o revolutie incontra streinului ce o impusese. Ea era ourmare a revolutiei din 1821. Atunei fuses°indreptat5, in contra Fanariotilor, acumacontra Ru$ilor ; intr'amëndoue epocele obiec-tivul ei de capitenie eran boerii, si a,nume aceide neam strein, care in totdeauna se spri-jinise pe strein, pentru a apasa $i a inge-nunchea tara. *).

Am spus c miscarea, pentru a dobAndio rnai mare putere, doria 0, se sprijine peprincipe ; de acea $efii ei trimit din Islaz oadres5, acestuia in care ii spun ca: Popo-

Din 80 de familii boeregti din Vala,hia numai 7 ieuparte la revoltqia din 1848 gi anume toate sunt dinvecbii boeri nationali: Filipescu, Crqulescu, Ghica,Campineanu, BUlaceanu, Greichqteanu i Gole8cu. Cele-lalte mint de origing fanariotil i deci, precum se inte-lege de la sine, n'au putut lua parte la migcare. A. G.Golescu, Abolition du servage dans les Principautés Da-nubiennes, Paris 1856 p. 9.

118

rul romAn, scos din minti prin lungile salesuferinti, locuitorii capitaliei ingrijiti prin so-sirea unui comisar rus, totdeauna vestitorde turburari si prin un complot strein, urzitin intuneric, pentru a turbura odihna publica,s'au vezut siliti de a lua parte la o miscarenationala, de aparare si de principii . Ve-zend ca opinia publica se concentra in jurullor, subsemnatii s'au hotarat a se punefruntea unei miscari regeneratoare, acaruiascop este de a mantinea ordinea si de a vestivrointa poporului prin proclamatiunea ala-turata .... In numele poporului roman ei auonoare a Ve comunica manifestarea natio-nala. si constitutia basata pe vechile noastrelegi i deprinderi si Ve invita a asculta deglasul patriei si a Ve pune in fruntea aces-tei mari intreprinderi."

Poporul din Bucuresti, mergand in numerde vr'o 10,000 de oameni la palat, pentrua inmana domnului adresa de mai sus, acestade frica se preface ca se supune dorintelormultimei si iscaleste proiectul de constitutie,numind tot °data si un minister placut po-porului, in care unii din cei ce iscalise adresareprodusa mai sus erau insarcinati cu diferiteportofolii.

Peste noapte insa, domnul luandu'si de sama,indemnat si de consului rusesc, abdica, la-BAO guvernul terei in manile ministeriuluinou numit si se retrage in Transilvania. Prin

aceasta toga puterea cado de la sine in ma-nila guvernului provizor.

aceasta misca,re nu era lucrarea catar-va turburatori se vede din resunetul celtins ce'l dobandi de indata in toata taracare reesa cu evidenta din primirea stralucitace se fact] membrilor guvernului provizorCaracal, Craiova si Bucuresti, apoi din par-ticiparea unui mare numer de t5rani avandin fruntea lor pe preotii si dascalii satelor.*)Si cum sa nu fi fost bine primita revolutiade tarani cand ea era Mena cu deosebire ininteresul lar, cand li se fagaduia usurareade atatea greutati $i dobandirea a atatordrepturi !

Totri$i, ea ori ce lucrare omeneasea, revo-lutia din 48 trebuia sa infatoseze si partimai umbrite, si naseuta fiind ea en atittapripire, trebuia, sa se arate chiar de la in-ceput neintelegeri si clisharmortie intre eelce o conduceau. Erau anume cati-va dincapii ei, oameni tineri veniti din Paris, carenu impartWau de loe vederile celor mai ba-trini si reprobau silintele lor de a mantinearevolutiunea pe cala legalitatii. Marturi aiscenelor cumplite petrecute in Pans, ei ere-deau ca o revolutie nu merita acest numedecat atunci cand, incruntata in sango si in-Gunjurata de fiacari, respandeste in jurul ei

*) Mémoires p. 85-89.

119

120

moartea, i pustierea si de acea si propuneaumijloace extreme intru sprijinirea, ei, precumuciderea domnului, care chiar fu incercatA,macelArirea boerilor, adunarea, si inarmareapoporului pentru a lupta, in contra tuturordusmanilor din launtru si din gala, in con-tra Turciei, Rusiei si a Austriei, unirea tu-turor terilor romAne intr'un singur stat mare

puternic, realisAnd prin o singura loviturg,visul de aur al Romanilor. Cei mai de fruntedin acesti visAtori erau Domnii C. A. Rossetti,Ioan Brateanu si Ioan Ghica *). Rusii in-

#) Apel la toate partizile de C. A. Rossetti, Paris 1850 p.43: si a ne apara tara cu armele in m'Sni de ori ce

tureeascd sao nausea." N. Rousso suite al'IIistoire politique et sociale des Princip. danub. Bruxel-les 1855. p. 33: C. Ross tti avait essayé d'avancer unepareille intention en disant qu'il avait prepare plusioursindividus armés et prets à assassiner Bibesco...; maisil fut repoussé avec horreur par plusieurs membres ducomité." p. 73 Bratiano, comme chef de la police, pro-posa a Tell de faire une St. Barthélémy, en faisantassassiner tous les boyards par le peuple " p. 64 lesValaques emigrés out souvent entendu loan Ghica luau-dir Haiade, de n'avoir pas enlevé 1Ps biens prives auxparticuliers et fait ensuite la guerre aux Turcs et auxRusses en mime temps." Uneltirile in protiva Austrieise dovidesc din o incercare a D-lui loan Ghica, tova-räsul D-lor Brateanu si Rossetti, de a uni pe Romanicu Maghiarii. Rousso 1. c. p. 95 Faire la guerre à laTurqttie, à l'Autriche et à la Itusie en Hahne temps ;arracher h cette dernière la Bessarabie, a l'Autriche laBucovine, la Transilvanie, le Banat et une partio de laHongrie, était devenu leur reve politique; (exepté oepen-dent qu'en cas de non-réussite, on se réfugierait dansles bras de la Russie à laquelle on demanderait unpriuce de sa dynastie) ibid. p. 113 Ces messieurs sousPintluence de Ion Gbica, inventent une Roumaniegrande et unie et, declarant la guerre à tout le monde,

121

tretineau aceste ilusiuni intre Romani, faga-duindu-le unirea in o singura tara sub unprincipe din familia imparateasea*). $i pe a-tunci Rusii se prefaceau a ajuta desvoltareasta,tului romAn, pe °and in realitate vroiauasi faca din el un instrument al politiceilor, si. s'au gasit oameni indestul de naivicare se creada asemene lucruri $i punandtesislujbele lor la dispositia Rusiei, s vrea s'ointrebuinteze ei pe aceasta ca unealta a sco-purilor lor.pigmei ce vroiau sa rarlice ma-ciuca lui Hercules.

D. Ioan Ghica plecase la Constantinopolechiar de la inceputul miscarii. DD. loan Bra-teanu si C. A. Rossetti ramasese in Bucu-resti si'si pusese in gaud chiar din cea d'in-tai zi a revolutiunei, sa restoarne pe Heliade,Alagheru si Tell din fruntea intreprindereisub pretextul ca se temeau ca Tell sa n'a-junga dictator." Pentrit aceasta trebuia sale iee puterea din mani, anume armata. D.Rossetti deci, dupa ce merge la palat infruntea color 10,000 de oameni si sileste peBibescu a compune noul seu minister dinpartizanii revolutiunei, tiparindu-se si lista

irritent contra les Valaques Turcs, Autricbiens et Hon-grois méme" p. 157. Vezi cele ce spune ins* D.Rossetti despre modul cum ar fi trebuit fcut revolu-tiunea. Apel la toate partidele, Paris 1852. p. 61.Les Ruses 1-ur promettaient... une Roumania grandeet unie, sous un membre de la dynastie de sa majestéle Czar" N. Rousso 1. c. p. 148.

122

ministrilor dupl aclamatiunea poporului,care era trecut Chr. Tell ca ministru de res.boiu, sterge cu condeinl pe acesta si'l into"cueste cu Odobescu, care face indata a se tri-mite un ordin lui Tell pentru a se intoarceN postul seu din G-iurgiu. *) Astfel D. Ros-setti prefed, a pune armata in mgnile unuipartizan declarat al Rusilor, decat a o mere-dina in mAnile unor oameni ce nu impkrtA-sau vederile sale asupra scopului revolutiunei.Si nu numai atAta ; dar pentru a lipsi pacapii rescoalei de ori ce mijloc de puterobrutal, fgrA de care revolutiunile sunt nu-mai niste utopii, numeste pe Scarlat Cretu-lescu, d, asemenea fost ofiter in armata ru-sascA, comandant al nou infiintatei garzi ora,-s6nesti si pa Magheru, singurul om de spadaal revolutiunei, il paralizazA, numindu'l mi-nistril de finante !

Guvernul provizor cum ajunse in Bun-resti, invitA pe Odobescu a concentra trupele

*) Dovada cea mai bung cg D. Rossetti au acut ca Odo-beseu se fie nuinit miniskru este, pe lgugg, imprejura-reat ce el era in fruntea poporului ce au reclamat schiM-4barca cabinetului (Winterhalter in Aricescu, Capii re-volutiunei romano do la 1848 judecati prin propriileilor acte. Bucure-,-,ti 1866 p. 30), urmigtorul loe dinscrierea D-lui Rossetti, Apet la oamenii liberi, Paris1549; Ce stint eu culpabil D-le dacg D. N. Go-lescu (min. de int.) te-a crezut mai capabil a comandabataliouul l Giurgiu, cleat ostirea i tara in Buell-resti, and stii cg, pe cgrul D. Golescu seria aceladres infelept, eu eram poate prisonier 1E10," ? Adresintelept ! vra el zicg D. Rossetti aproba schimbarearam' tg.

123

in capitala pentru a da o mai maro putererevolutiunii si a tinea, in respect miscarilereactionare ce incepuse a se urzi pintre boeri.Odobe,seu ins5 le respunde oa o asemenemasura fiind displAcuta Rusiei, el, ca vechitiofiter rus, nu putea sa starneasca greutatiacestei puteri. *) Si cu toate aceste Prunculroman numeste pe Odobescu ora ce s'aujertfit pentru pa,trie si jura ca si astAzi 8.11,

moara pentru dinsa." **).Rusilor le convinea o singura parte din

revolutia romAna : elementul turburator. Deacea ei i$i (ladean toate silintele spre a sporipe acesta in clauna celui de regenerare. Einu'si dan silinti spre a inAdusi revolutia,ci numai c5t vrau s'o indrepte a$a, ineatsA, produca cele mai mari neorandueli, care arfi facut pe o parte de tara sa cura inter-ventia lor. Fiind ca aveau pe Odobescuin fruntea militiei vroesc sa'si realizeze pla-nurile prin ajutorul acestuia. Oclobescu, pu-n6ndu-se in idtelegere cu boerii cei ce eranprotivnici revolutiunei, urze$te o conspiratiecontra guvernului provizor $i in zioa de 19Iunie, sub pretextul de a presenta pe ofiterilsei guvernului, i introduce in sala delibera-rilor si la un seran dat de vin proprietarii"

*)

**)

Elias .Regnault, Histoire politigne et socia1e des Prin-eipautés Danubiennes p. 422.Foae redaetata de C. A. Rossetti No. 2 din 17

Innie 1848.

124

Odobescu aresteazä pe Heliade $i pe ceilaltimembrii ce se gäseau fatä. Poporul auzindde aceastä tradare vine intr'un numer foartemare la palat, elibereaza pe membrii guver-nului si aresteazä pe Odobescu. Solomon co-mandantul garnizoanei capitaliei, comandäfoc si noue cetäteni cad jertfä acestei infameträdäri, dupäi care insusi Solomon, grgm'a-dit de popor, este prins $i pus la inchisoarede membrii guvernului, care cu mare greu-tate il scapg, de urgia multimei. Poporul,prin aceastä a doua miscare, da o noutt do-vadä de simpatiile sale pentru oamenii ce'lconducea spre limanul scAparei si reproba,uneltirile turburätorilor.

Este curios de a constata cg, si acest com-plot s'au urzit cel putin cu stiinta si invoireadomnilor Rosseti si Bräteanu; cAci altfel nune putem esplica cum se face ca ei sä.'si deedimisia din functiunea de secretan, tocmaiCu doue zile inainte de izbucnirea complotu-lui ; nu e vorbä, ei pretindeati cä, si'au datdimisia din pricinä cg, membrii guvernuluiar fi refuzat a admite oare care mäsuri re-volutionare mai energice propuse de dinsii *);dar atunci cum se face ca, dupg ce complo-tul este dat de gres prin sprijinul poporului,DD. Rossetti si Bräteanu se intorc si ieuparte la sedintele guvernului ca si °and n'ar

*) Elias Regnault 1. c. p. 421.

125

fi dernisionat nici odata *) D-le lor daduse di-misia numai cat in viderea atentatului, pen-tru a slabi mai intaiu consideratia guver-nului prin desbinare, apoi pentru ca in cazde reusita a lui Odobescu sa indeparteze dinguvern pe Heliade, Tell si Maghe,ru si sa punaD-le lor mana pe conducerea trebilor. Dupace D. Rossetti reintra in guvern el cauta seapere pe Odobescu atat oficial cat si ca pub-licist, Balcescu ne spune asupra acestor im-prejurari : intre alte acte. guvernul face sio proclamatie prin care scuza pe Odobescu.Eu refuzand a subscrie, am silit pe Rossettia vari in proclamatie ca aceste scuze suntdupa zisa Odobescului, ear nu opinia guver-nului." *) Proclamatia continea intro altole :colonelul Solomon zise colonelului Odobescu :ea trei din membri guvernului Eliade, Ma-gheru si Tell vroiau sa pearda tara si D.Odobescu orbit in acel minut de dragosteaferei (cum zice D-sa ***) porunceste sa viedoue roate de soldati cu care aresteaza pemembrii guvernului. D. Solomon insa, carepoate era pus de vreijmaqii terii scl faca res-coalei, vkand ca D. Odobescu porunceste aslobozi de la arest pe membrii guvernului acomandat foc .... Desi este deosebire mare

Regnault 1. c. p. 426 comp. Mémoires de Ion Heliadep. 119.

**) Buciumul din 1863 Octomvrie.***) Cuvinte adause dup.& cererea Hálcescului.

intre greselele acestor doi coloneli, s'au pusla arest si se vor da judecatii" *). In Prun-cul organul D-lui Rossetti, in care se ra-porteaza pe larg aceasta incercare, se Ku-zma in acelas mod $i mai cu aceleasi cu-vinte pe colortelul Odobescu : colonelul So-lomon, gäsind pa colonelul Odobescu ei zise:ea troj dintre madularii gavernului provizorvor sä pearda tara ; iar D. Odobescu, (landproa lesne crezamant vorbelor viclene aleDomnultti Solomon si orbit in acel minut deiubirea patriei, porunceste sä vio doue roatede soldati si pune pe madularii guvernuluila arest Maiorul Lacusteanu cu vr'o doi-sprezece soldati alearga, cu sabia scoasa pepodul Mogosoaei ca sA prinda pe DD. C. A.Rossetti si I. C. Bratea.nu; cu toate ca ei dedoue zile (socotindu'qi misia implinita) SO tra-sese din guvernul provizoriu ; ei insa scapitsi ajung la palat unde incepuse poporul a seaduna. Acolo D. Odobescu este silit a po-runci sa se sloboaza madularii guvernului dela arest ... D. Solomon insa . care precumtoate ne fac a credo, era pus de vreijmqiiterei set faca o rescoalit set conzpromitd cauzanoastrti in ochii Europei, vëz'end aceste po-ronci neasteptate comandeaza foc

epte sutlete stau astazi inaintea lui Dumne-zeu si ranile lor sangerande vorbesc si pares°

Monitorul din 1848 No. 2.

inaintea celui vecinic pe colonelul Solomon"1.identita tea modului cum colonelul Odobescueste scuzat in proclamatia guvernului $iorganul D-lui Rossetti dovedeste sat] identi-tatea autorului sau, in ori ce caz, o impar-tAsire de veden i care pune in deplinaluminintelegerea D-sale cu Odobescn in atentade la 19 Iunie. Si daca s'ar mai cere $i altedovezi despre aceasta intelegere, apoi re-producem chiar cuvinte spuse de d. BrateanuBalcescului cand acasta vroia sa piece laParis : de nu vei sta alce, sunt hotarat aface ori ce ca sa-i surp,"***) $i marturisireafacuta, de colonelul Solomon inaintea rnem-bulor guvernului provizor, atunci cand, fiinddat in judecata, cauta sä dobandeasca in-durarea acestora, aratandu-le ca in conspi-ratia in care el luase parte, se gasesc sioameni din miscare, anume Brateamt si Ros-setti". ***1.

V6z6nd inflacaratii ea cu violenta nu a-jung la nimica, fiind cä guvernul provizoravea sprijin in popor, se hotarese a intre-buinta spaima, care in imprejurarile acoleputea face mai unit chiar de cat putereabrutala. Staxnesc anume vestea ea vin Rusiisi acel ce aduce aceasta $tire in sinul gu-vernului provizor este earasi D. Rossetti, care

*) Pruncul román din 1848 No. din 22 Iunie.**) Memoriile Biticescului in Beeiumul din Oct. 1863.

***) Mémoires p. 121.

127

128

spune ca au dobanclit'o de la consulul englez,D. Colqhoun, care ar fi primit despre aceastao stafeta oficiala. Ca aceasta stire era numaio iscoada, in acele momente, ne dovedesteprotestarea ulterioara oficial a consululuienglez ca n'ar fi transmis asemine veste D-luiRossetti *) Acesta DIM, Cu aliatii sei i§i

ajunge scopul; OA guvernul provizor, cuprinsde o pallid, neinteleasa si neindreptatita, para-seste Bucurestii si se retrage la Targovistea.

Reactionarii pun insa de indata mana peputere si, adunandu-se la Mitropolie, decre-teaza o calimacamie sub Teodor Vacarescu,Emanuel Baleanu si Neofit Mitropolitul, carese grabeste a instiinta pe popor prin o procla-matie ca resvratitorii au fugit din capitalin noaptea de 28 spre 29 Tunie, indata ceau afiat ca armatele inaltelor curti suzeranesi proteguitoare se apropiau de granitelenoastre." *1 Caimacamia insa, incepand amaltrata si persecuta, grozav pe toti partiza-nii constitutiei, poporul se rescoala din nousi nimiceste aceasta noua forma de guvern,aratand mai multa inima, decat acei ce luaseasupra lor greua sarcina de a'l conduce in acelegrabe imprejurari si rechiama din Targovi-stea pe membrii guvernului provizor. Mitro-politul publica, a doua zi chiar dupa pro-clamatia reprodusa mai sus, o alta, in care

*) Mémoires p. 123 nota**) Mémoires p. 126.

spune : cea ce au fost publicat ieri in 29curent sub isalitura noastra, unde noi trataraguvernul provizor de resvratitor, astazi dupadorinta poporului romAn, o privim ca ne-salsa, si o renegara pe deplin"*). Clerul urmasi de asta data maxima sa favorita: capulplecat sabia nu '1 tae.

Dupa resturnarea caimacamiei poporul cerenumirea earasi a guvernului provizor in frun-tea trebilor. Fiind insa ca membrii sei eraufugiti si trebuia sa li se dee timp spre a sereintoaree, apoi pana la reintrarea lor in ca-pitala se constitue un guvern interimar com-pus din Mitropolit ca presedinte, Cretulescu,Mincu si Campineanu ca membri si loan Bra-teanu ea secretar. Colonelii Odobescu si So-lomon, pusi in libertate de cAinaacamie, suntnevoiti a'si da demisia si a se retrage dinBucuresti. In cur6nd dupa acea membrii gu-vernului provizor si anume Stefan $i NeculaiGoleseu, Magheru, Tell, Heliade si (i. Fill-pescu, sosind in capitala, ieu earasi in mä-nile conducerea trebilor, rusinati de popor,care se aratase mai cu inima decat acei incare el pusese increderea sa, si hotariti de astadata a se face vrednici de dinsa, infrantandori ce primejdie. Ei incep a pregati proieetelede legi ce erau sa fie sui use adunarei legiu-itoare si se promulga un decret prin care

*) Mémoires p. 186.

129

9

130

se hotareste modul alegerei acestei adunanipe basa votului universal. Din toate unghiu-rile terei vin deputatiuni care sa, feliciteze peguvernul national; totul mergea bine, toatalumea era multamita; o serbatoare obsteascasi neintrerupta se celebra in toata Vala-chia Se numesc agenti romAni in stre-inate care sa esplice si sa sustina cauza re-volutiunei implinite Cu atata liniste, si anumeloan Maiorescu la dieta din Francfurt $i A-lexandru Golescu la Paris. Pe °and aceste lu-crari pacinice se urmareau in Valachia, Ru-sia pregatea RomAnilor o altfel de furtunadin care era peste putinta sa scape slabul vasal revolutiunei lor.

VIIIRevolutia din 1848. Intervenirea Rusiei.

Rusii vedeau ea, lucrand numai cu elementeinterne, nu izbandeau a face pe nici un par-tid sä ceara interventia lor; caci in aceasta pri-vire eran eel putin toti de o parere, aducan-dusi aminte de jafurile si de pustierea ne-maipomenitä a terei din 1828. Rusii se hotarescamesteca pe Turci in daraverilefiind siguri ca prin aceasta vor ajunge maicur6nd la rezultatul dorit. Revolutia din 48,in starea in care se afla pang, acum, feritade exqgerarile partidei radicale, nu se sculase

*) Ileliade Mémoires p. 213.

131

in potriva Turcilor. Politica rusascg trebuiadeci sg tinteascaa infatoza, aceastg miscare cafacuta in dauna intereselor turce$ti si a star-ni astfel un conflict maestrit intre vasalsuzeran, pentru a a,vea clreptul de a veni sg,impace o stare de lurcuri anaenintatoare pen-tru viitorul proteguitilor sei. Tot odatg prino asemenea manopera se desbina si se pu-nea in confusiune pe chiar capii mivarei,intru cat ei, care sustinuse pana acuma res-pectarea legaturilor de vasalitate, s'ar vedeareprobati de catra insus suzeranul lor, Arasa'i fi dat vre o pridina de nemultgmire. Astfels'ar compromite acei capi si in ochii poporului,dgnd dreptate, intr'un mod indirect, cererilorpartidei radicale, care vroia resboiul cu Tur-

Rusia se hotgra$te a aplica earasi poli-tica din 1836, 1842 si 1847 facand, dinfricoasa si dgrapg,nata Turcie unealta ceamai indamanatoare a scopurilor sale.

Rusii ponegresc la Poarta pe Romani carevolutia facuta de dinsii ar avea un cara-cter socialist, ca ea ar tinde la unirea Ro-manilor si sustragerea lor de sub suzerani-tatea Portei, cea co pang la un punt pgreaindreptatit, fatg cu uneltirile partidei radicalesi cer deci a se trimite in Valachia un co-misar special care sa cerceteze lucrurile sisg aduca earg,$i pe Romani la online si su-punere. Poarta insarcineaza Cu aceastg mi-siune pe Suleiman pasa, dandui ca sprijin o

132

armatg de 20,000 de oameni sub comandalui Omer pasa. In 18 Hie Suleiman pasa,sosind la Rusciuc, trimete o instiintare ad-ministratorului judetului Vlasca, aratAnda-iintentianea sa de a trece in tara muntenea-sea nu intr'un chip dusnagnesc, dupg cums'ar putea cre,de, dar numai in scopul de aprotegui vechile drepturi si asezgminte a leterei si de a restatornici legiuita rgnduiala"*).Guvernul provizor protesteazil, in contra a-cestei incalcgri a terei, aratand cä ar fi intotul neinclreptatitg, intru cdt prin niciarticol din constitutie nu se atinge cat depath' drepturile sublimei Porti." **) Suleimanpasa trece totusj Dunarea la Giurgiu si tri-mite pe un adjutant al sea, Tinghir,Bucuresti, care eeteste in 22 hile notabili-tatilor orasului, intrunite in sala adunarei,o scrisme adresatg boerilor si capiteniilorterei care continea, intro altele, urmatoarele:

Un oare care numer de indivizi, dandu'sinumele de Valahi, su aratat de o data inacest principat $i, dap ce aa castigarmi-litia terei si resturnat ocgrmuirea, s'au folo_sit de imprejurari pentra a impune domnu-lui, sub numele de noue asezgminte, nisteconditii care l'au silit a'si pgrasi residen-ta Aceste acte nu numai ca nu sepot impaca cu drepturile suzeranitgtei si

4) Iléliade, Mémoires p. 218.**) Ibid p. 219.

cu principiile de ocarmuire a le inaltei Porti,dar sunt inca si protivnice mantinerei ordi-nei si a linistei in tara.

Obiectul principal al misiunei mele estede a ve" arata intr'un chip lamurit ea sta-ruirea in mersul actual al lucrurilor, sta-bilit in contra drepturilor de suzeranitate$i a principiilor de ocarmuire a MaiestateiSale Sultanului, ne putand fi ingaduita, gu-vernul provizoriu, format in chip note-giuit in principat, trebue sa fie de indatadesfacut ;." ea o persoana de incredere trebuesa fie numita, far& cea mai mica intarziere,in insusire de- Locotenent, conform dispozi-tiunilor regulamentului organic, in postul ra-mas vacant prin retragerea principelui Bi-bescu ; ea tot ce s'a stabililit in mod arbi-trar in tara sub numele de noue asezaminteeste privit chiar de acuma ca nul si failfinta; ea dupa ce se va, fi adus astfel tarain starea sa de mai nainte, se vor lua in ba-gare de sama plangerile intemeete ce yeti fiin stare de a indrepta, fie in contra executi-unei nedepline a regulamentului, fie in contraadministrarei principelui. . . . In cazul Con-trar, nu m6 voi putea impedica de a inaintain interiorul terei cu puterea armata de caredispun, ca ultim mijloc de a executa ordi-nile Maiestatei sale imparatesti, si de a lu-cra dupa cum vor cere-o imprejurarile."*)

S) Heliade Mémoires P. 227

133

134

Din fiecare rand al aeestei proclamatii sevidea ca ea fusese dictata de ambasadorulrusesc din Constantinopole si ca, scopul eiera tocmai de a samana ura si desbinareaintre Turci si Romani.

Guvernul provizor, urmand insa mai de-parte inteleapta, linie de purtare ce si o pu-seso de la inceput, si, v6z6nd c Turcii cer,de si eu nedreptul, infiintarea unei cim-cnuii forma de guvern regulat, cu caresa* poata intra in tratad, se demisioneaztt,prin ultima sa proelamatie, invita pe popora procede filra intarziere la alegerea unuialt guvern care, dupa cererea, trimesuluitei Porti, va purta numele de loeotenentadomneasca a Terei Romanesti si va fi recu-noscut oficial de Cartea suzerand."") Poporulse intruneste in aceeasi zi la 4 oare dupaameaza pe ~pul libertatei si alega prinaciamatiune sub numele de locotenenta dom-neasca pe aceiasi membri care compuneauguvernul provizor. Totusi Suleiman pasa, 0-sind ea numirea de sase membri ar fi pro-tivnica regulamentului, eere sa se numeascaun singur caimacam. Dupa, multe discutiunise invoeste a se numi trei membri care suntde indata alesi de popor din cei sese ai gu-vernului provizor si anume Neculai Golescu,Heliade $i Tell, Suleiman pasa, ineintat de

*) iléliade Mémoires p. 230.

aceasta supunere a terei la ordinile sale, isiesprima multamirea catra guvern prin cu-vinte pline de simtire ; consulii streini vin

felieiteze pe noul guvern, (afara de eelrusesc bine inteles) si se numeste o deputa-tiune care sa mearga la Constantinopoleaill fato$eze Sultanului proiectul coustitutieiadmise de popor. Suleiman pasa, pentru a in-tari si prin schimbarea do simtimente feri-cita armonie ce se stabilise intre Turci siRomani, 0, o masa stralucita la care ieuparte membrii locotenentei domnesti si maimulte notabilitati a le terei. Se inchinh aicemai multe toasturi dintre care se insemna,acel al lui Suleiman pasa, imbraeat in ale-goriile poesiei orientale Ved o frumoasagradina ; intre dinsa si soarele care trebuia,sa dee viata florilor si arborilor ei, se inter-pusese piste nouri gelosi ; gradina intarziesea respandi imprejur parfumul florilor si fo-losul roadelor sale. Radio acest toast pentruimprastierea nourilor ! Soarele, este Sultanul;gradina, RomAnia ; eu m'asi simti fericit aifi gradinarul."*) Dupa aceasta Suleiman pasa,care pang atunci statuse la Giurgiu, vine laBucuresti. Poporul se pregatisc a'l primi cumnu fusese nimine prima de cand exista Ro-mania. Drumul de la Giurgiu la Bucurestiera o alee de ghirlanzi si de areuri de tri-

*) Heliade "Mémoires p. 251.

135

136

umf. Locuitorii celor troj distriete marginaselu asteptau ca ramuri in mana. Fetele si ba-etii presurau drumul cu cununi de spice side flori. La rohatea prin care era sg, introse radicase un arc de triumf colosal. Por-tretul Sultanului stralucea in mijlocul unorsemne simbolice. Stindarde,le turcesti si roma-nesti falfaeau alaturea."*) Suleiman pasa, in-trand in Bucuresti, pofteste inclata pe toatecapiteniile orasului $i le tine o cuv6ntare inlimba turceasea a eareia traducere fu cetitade Tingbir si care se sfarsia, prin cuvintele:Té recomand, domnilor, de a uita tot tre-cutul, de a v6 intinde eu totii mana ca nistefrati, bogati si saraci, tineri si bgtrani ; siea niste parinti catra copii lor, sa erte ba-tranii color tineri si acestia se respecteze pe,batrani. Asteptati in pace respunsul si ordi-nele sublimei Porti si total se va implini dupadorinta si spre multamirea, generala. Am eon-vingerea ea nu veti refuza de a recunoaste lo-cotenenta si ca o yeti asculta ea pe un gaveralegiuit."**) Sara eotnisarul imparatesc fu poftitla un bal campenese dat in intinsa grading,a soselei. Un stralucit foe, de artificiu inchisepetrecerea pe la 12 care, in care cuvinteleSultan- si Constitutie" scanteiam in literede foe asupra ca,petelor multimei, care le sa

Héliade. Mémoires. p. 260.**) ibitt p. 255.

137

luta et] strigari entusiaste. In sfarsit in 12August dupa o masa de ziva buna data deSuleiman pasa, el pleaca spre Constantinopoleincantat de primirea ce intimpinase si de sim-patiile poporului roman pentru suzeranul seu.

Acest sfarsit atat de armonios al misiuneilui Suleiman pasa nu putea placea de loeRusilor. Ei trimisese pe Turci in Valahia pen-tru a provoca o turburare, si acestia se in-torceau pe deplin multamiti de purtarea Mun-tenilor. Romani si Turci se anise impreunasi Suleiman pasa, primind trimiterea unor de-putati la Sultanul cu proiectul de constitutie,lucrase impreuna cu tara la resturnarea, re-gulamentului organic. Aceasta intelegere atatde deplina intre Romani si Turd nu puteaconveni nici partidei turburatoare, simtin-duse lovita in scopurile ei, care erau nea-tarnarea Romanilor si unirea lor in o re-publicii de 10,000,000 suflete. De aceeaPruncul roman publica articolele cele maiviolente in contra acestei supuneri catraTurci: Locotenenta celor sese au publicatun act prin care ea rupe tratatele existente sicedeaza Turciei unul din drepturile noastrecele mai maxi, singural drept pentru carene am ridicat, singurul drept in puterearub, aceiasi oameni au protestat contra na-valirei otomane. singurul drept pentru careputem cere ajutorul ceriului si a celorlaltenatiuni; prin urmare noi insine taeru firul

138

existentei noastre, prin urmare parintele zu-gruma pe propril sei fii.

Vai noug, ! daca gavernul revolutiuneidarueste streinilor viata a doue milioanejumatate de Români ! daca guvernul revo-lutiunei cedeaza streinilor acea ce adunareagenerala, ales dupa regulamentul organic, nuputu consimti sa cedeze in 1837 nici chiarinaintea puterei baionetelor".*)

Pe and insg partida turburgtoare striga$i declama, Rusii se puneau pe lucru. Tocmaiatunci locotenenta domneascg convocase ocomisie compusä, din 18 boeri $i 18 taranicare sg reguleze raporturile intre aceste doueclase. S'intelege de la sine ca o asemeneacomisie nu putea sa eas1la nici un capät,si ca in loc de a fi un mijloc de deslegarea chestiunei celei mai arzetoare, acea a pro-prietätii, ea deveui un tgram foarte mhospentru intrigile rusesti, care starnind boeri

tarani unii in potriva altora, ameninta pefie care zi a da na$tere unui resboiu civil,la maceluri si la singe, dupa ea re Rusia eraa$a de insatata.

Locotenenta simtind aceste uneltiri, disolvacomisia si aceasta masura fu asa de bineprimita de popor, incat chiar foaea caresprijinea interesele satenilor se argta multa-mita, spun6nd : Felicitgm pe locotenenta

*) Pruneul de C A. Rossetti din Iulie.

domneasca si pe membrii ce o com pun pen-tru ca au stiut si cu aceasta imprejurare ada de gres planurile dusmanilor pace'. Stimbine ca aceasta lupta a fost provocata inmod intunecos de catra du$manii patriei."*)

Intre aceste domnii Rosseti $i Bratianu,prin staruintele lor pe langa Nicolae Golescu,fac pe acesta sa ceara de la colegii seinumirea celui d'intaiu la directoratul minis-teriului de interne si a celui de al doile lapolitia capitaliei, amenintand cu retragereasa in caz de refuz. Cu toate ca D. Rossettiajunsese astfel a face parte din guvern, elnu inceteaza a publica in gazeta D-sale arti-culele cele mai violente in contra Rusiei. A-ceasta, foarte multimita de a gasi un pretextde tanguire contra Portei face pe guvernulroman respunz6tor de scricrile dregatoruluiseu si pe guvernul turcesc solidar de fap-tele celiii român"") si trimite deci la Con-stantinopole o nota foarte amenintatoare incare, spune ca Rusia, ca proteguitoare, nuse poate opune la inbunatatirea starei Vala-hiei ; putin ei pasa de nouele asezaminte pecare sublima Poarta vroeste sa le recunoasca;dar Valahia, pqn guvernul seu insulta peimparatul $i provoaca pe Rusia. Aest im-parat au declarat alta data resboiu chiar

*) No. 21 din 30 August.") Elias flegnault, p. 451.

139

140

Sultanului Mahmud cand se crezu insultatde dinsul. Rusia este greu lovita in onoareaei si declara resboiu Turciei si ori carei pu-teri care ar incuviin¡a purtarea acestui prin-cipat."

Prin asemine amenintari Rusia face pePoarta a nu primi deputatiunea romana si,desaproband toate lucrarile lui Suleiman, a nu-mi in locul seu pe Fuad-Effendi, care estepus sub ordinele consulului rusesc Duhamel.

O irnprejurare detul de neasteptata daduRusilor prilejul de a se putea supara si maitare pe guvernul muntean si a core astfelde la Turci o reprirnare si mai aspra a a-cestui a.

De cat-va timp se ngscuse in poporul dinBucuresti idea ca regulmantul organic, te-melia inriurirei rusesti, trebue ars, pentru aarata astfel acestei puteri ca Romanii sunthotariti a pune odata capat amestecului lor.In 6 Septemrrie locotenenta doinneasca pri-me$te visita a vre o 20 de oarneni care i cerregulamentul si arhontologia (cartea boerilor)spre a le arde. Cu toata opunerea guver-nului, venind popor in o multime insemnata,acesta strica usa secretariatului de stat, undese aflau actele incriminate. So aduc indatadoua pataste imbracate in negru pe care am-bile carti sunt depuse ; musica incepe un

*) Héliade, Mémoires p. 284.

141

mar s funebru i poporul a plange si a sovaita in mod ironic, intrerupand adesa la-mentatiunile sale prin lungi hohote de risglurne din cele mai libere. Astfel ajungecortegiul inaintea locuintei consulului rusescundo se opreste, si acei ce implineau rolulde preoti savarsasc prohodul celar doue vic-time. Dupa aceea merg drept k Mitropolieundc era inaltat un rug; Mitropolitul incun-jurat de oler afuriseste cartile cele doue siun taran le rupe fila cara fila, aruncandn-lein flaeari. Pupa acea multimea merge si da-rama monumentul radicat de Kiseleff in a-miutira

Ar credo cineva ca aceasta inalta, mani-festare a ironiei populare era lucrarea ceamai proprie a poporului l'ornan, ca in iris-tinctul seu cel sanatos el gasi forma cea mainimerita pentrn a ridiculiza si a noble astfelopera poporului rusesc. Aceasta este insa a-devarat numai pe juruatate. Fara a putea hotaricui este datorita paternitatea acestei idei, estefara indoiala ca punerea ei in practica este da-torita, nneltirilor rusesti, care vroiau sa sefolosasca de acest nou motiv de insulta pen-tm a porni pe Turci si mai tare in protivapopornlui l'ornan, de unde a,poi sa, se nascao tnrburare, care sa indreptatasca inter-venirea lar.

De acea in fruntea oamenilor ce vin saceara arderea regulamentului se aflau mai

142

multi agenti ru$i si acel ce niai ales stimulape popor la comiterea acelui fapt era sefulpolitiei, D. Bratianu.*) $i, dup. cornitereafaptului, D. Rosetti, in organul seu, maltapang, la ceriuri fapta patriotica a d-lui Bra-te anu**).

Arderea regulamentului infatosa deci dou6fete ca $i intreaga miscare revolutionara, unanationma, cealalta moscovita. Irnboldireafusese in ambele cazuri data de Ru$i ; for-ma insa in care se intrupase era a RomAni-lor. Religiunea idealul cel mai scump al Ru-$ilor, devenise la coboritorii lui Traian formacomica in care ei turnase ura lor in contraRusilor; actul cel mai serios al vietei, ingro-parea, fusese parodiat en un humour ne maipomenit, pentru a face din el purtatorul bat-jocurei $i a ironiei celei mai amare.

Ne putandu'$i resbuna intrun alt chip con-tra regulamentutui organic, lu ucidea prinridicul in partea lui interioara, precum incea extrioara la nimicea dAndu'l prada mis-tuirei flacarilor. Aceeasi esperienta pe careRu$ii o facuse cu intreaga revolutiune dinMuntenia, se repeta acum eu acest episod alei. Ei videau cum toatá miscarea provocata

*) Héliade. Mémoires. p. 292. ,,A leur tête était un hommeconnu pour 'are l'agent du consulat russe." p. 296A la téte d'une cinquantaine d'hommes on distinguaituno créature russe et deux autres employés sous lerégime moscovite en 1828.

**) Pruncul din Septemvrie.

143

de dinsii se inturna in potriva lor i cu fu-mul ce se malta din ultima tila a regula-mentului, ei vedeau disparand inriurirea lordin principate. Dar ce le pasa lor ? Nu a-veau ei baionetele pentru aface sa le triumfevointa ? Si pentru un popor ce nu are altDumnezeu decat puterea brutala, toate celelaltemijloace de lucrare, natiind cleat complinireaacesteia, ele trebue sa-i cedeze locul, de in-data ce se arata nedestoinice a aduce la im-plinire tinta dorita.

In acest timp Fuad Effendi soseste la Bu-curesti in mijlocul armatei lui Omer pasa,ce nu parasise inca impregiurimele capitalei.El vine insotit de Duhamel si cortul acestuiase inalta in mijlocul corturilor turcesti, caun semn ca armata Sultanului i generalulernu erau cleat niste unelte ascultatoarein manile perfide i ghibace a le Rusilor.Ori cine putea prezice chiar de pe acumcare erau sa fie urmarile unei asemene starde lucruri. Duhanael, care vedea ca interven-tia Rusiei nu va putea avea loe decat inurma unei ciocniri intre Turci si RomAni,cauta a provoca o asemene cat se poate derepede si intrebuintaza, urmatorul mestesugspre a reusi. Se duce anume la Bucuresti side aici serie lui Fuad Effendi, ruganda'l sai trimita catra sara veo 200 de soldati, cacis'ar teme de popor. Omer pasa, comandantultrupelor otomano se opune la aceasta cerero,

144

spunánd ca el nu poate trimite asupra nopteisoldati in Bucuresti, care sa sparie popula.tiunea si se dee loe la vre un conflict. Du-hamel, fiind insa sigur ca Turcul nu-i varefuza dorinta si ctez6n(l ca Turcii odata cusara intrase chiar in capitala, trimite peoamenii sei sa traga clopotele si se dee a-larma cá, Turcii au intrat in oras, fiindsigur ca astfol va provoca un macel. Popo-rul alearga la toate rohatcele si vede ca a fostinsalat prin o veste t'ara temeiu.*)

TotO ostenelele lui Duhamel, cele atat destaruitoare nu puteau ramanea fara ishanda.Ciocuirea, dorita de dinsul, se intamplá, cuocasia intra'rei Turcilor in Bucuresti, in mij-locul unei populatii ce era acum atat de por-nita improtiva lor, vázándu'i ca stáruesc ase purta, dusmaneste fatá, cu Românii, cutoatá, prietinia si supunerea ce acestia le a-l'Atase, incat o scantee era de ajuns pentru aface sa isbuneneasca focul.

Turcii anume intrara in Bucuresti in treicoloane, din care una prin rohatca MihaiVoda. pe unde se afla cazarma din dealulSpirei. Soldatii romAni aveau °Hin a se in-truni cu compania pompierilor in °grada ca-sarmei. si asezandu-se in rand se primeascape Turci cu onorurile cuvenite i apoi sa seretraga, cedandu-le cazarma. Cand ajung la

*) Iléliade. Mémoires. p. 316.

145

cazarma stirile ca vin Turcii, soldatii se in-ira in curte si dud Turcii sosesc in drep-

tul ei, presenteaza, arma, fail ca Turcii se'iiee in bagare de sama. Compania pompieri-lor, care se intarziase putin, tocmai atuncivenea ca sa intre in ograda cazarmei, pe di-naintea careia treceau Turcii, cu mare repe-giune, cu fitilurile aprinse langa tunurise asezau in coasta, cazarmei in o positieamenintatoare. Capitanul Zaganeseu, ce con-ducea compania pompierilor, comanda atuneipas gimnastic $i 'si deschide un drum prin-tre Turci, taind ranclurile lor la dreapta sistanga. Turcii ordonara ea toti ai lor, pecare ei despartisem la dreapta sa tread dinstanga ; in grabirea lor un soldat tun seimpedid, si lovinduse de unul de ai mei, careera la coada, cazu. Un ofiter turc lovi cusabia in soldatul meu, si un alt soldat turcimitand pe ofiterul seu, descard pusca, saasupra unuia dintr'ai mei, care cazu mort..V6z6nd atunci ea eram, in fata tunurilor, amcomandat sa grabeasca pasul pentru a neapropia de cazarma. Cand mai malt de ju-matate din colona trecuse directia tunurilor

cand Turcii trecuse acuma cu totii dinstanga, un tun fu slobozit care deschise un largdrum prin coloana mea ; loviturele se rope-tara si ucisera, pe mai multi dintr'ai mei.Descarcaturile pustelor si a carabinelor ur-marl celor a tunurilor ; dara noi eram acuma

10

146

in aparare in dosul zidurilor cazarmei. Oa-menii mei incarcara pustile si eu comandaiufoe. Mai mult de trei descarcaturi avura loodin partea noastra ; dar mitralia turceascane causa rnari daune; cand tunurile se des-carcau, ai mei se culcau la panAnt ; dar des-perati, radicancluse de jos, ei strigara ca unsingur om : Pe tunuri baeti, ca ne prapft-dese I Ei se aruncara inteo saritura 5i tu-nurile inearcate si gata de a face earasi foc,cazura, in putelea oamenilor mei; ei le intoar-sera in contra randurilor celor dese a leTurcilor 51 dadura, foc. Attmci se facu aceaucidere cumplita de care Turcii se plang incacu drept cuv(int, caci mitralia nu se opri&cat pe corpuri omenesti."

Imprejurarea dorita de atata timp de Du-hamel se intamplase. Contimpuranii nu staula indoiala pentru a pune acest niacel totpe socoteala intrigilor rusesti. Sg, se observeintr'adevar bine ea Turcii au tras in Romttnifara nici o provocare din partea acestora,ar fi fost chiar o nebunie ca o roana de oa-meni sai vroiasca a resista armatei turcesti.Apoi pentru ce se aruncase Turcii in goana,pe ulita cu fitilmile aprinse la tunuri ? Co-respowlentul gazetei de Transilvania spunede acea foarte drept : Excesele pentru care

*) Relatiunea capitanului Zaganescu Moiled la ancheta orän-duitä de consulul englez in I. kléliade. Mémoires P. 331.

Tnrcii fusese cumpqrati nu intarziara a daun pretext lui Duhamel pentru a chiamaRiii

Doue zile dupa aceasta intamplare Cazaciitreceau granita Valahiei. Turnavit, adminis-tratorul distactului Ramnicul-Serat, se pusein fruntea a o niultime de tarani pentruprotesta contra inalcarei teritoriului. Orucea

Evanghelia fura puse, precum se zieeaproclamatiune, in calea navaliturilor; dar elefura caleate in pieioare, poporul fu batut sipreotii pu,si in fiere.

Magheru, retras in Oltenia, se gasea infruntea, unei ostiri de vro 20,000 de oanieni,care corea cu mare glas resbunarea terei siconducerea lor in protiva navalitorilor. Sfatuitinsa de vechii sei plietini $1 de consulul en-glez a nu arunca tara in cumpana necunos-cuta a unui resbolu atat de disproportionat,

drumul estirilor sale instiintaza peFuad Effendi despre aceasta hotarire a sa prino misiva din 28 Septemvrie in care ei spuneintre altele Natiunea romAna in putereatratatelor sale, si-au dat noue asezamintepotrivite cu nevoile sale. Natiunea in urma

147

*) Gazeta de Transilvania No. 85 din 1848. Comp. AlbumMoldo-Valaque par Billecocq 25 Octomvre 1848. Voilades exploits que les soldats du Sultan Abdul-Med-jid n'auraient certes pas accompli en 1848 si le On&ral Duhamel, jaloux avant tout de venger tant d'échecspersonnels, n'avait pas été sous la tente du commis-saire turc."

148

abdicarei Domnului, au ales din sinul ei unguvern compus din oamenii coi mai luminatiai terei. Acest guvern au fost recunoscut deExelenta sa Suleiman pasa in numele Maies-tatei Sale Sultanului si felicitat de atrA, a-gentii diplomatici ai puterilor europene. Lasosirea Exelentei Voastre poporul v'au facutprotestArile cele mai curate si cele mai ve-derate de supunere crttrg malta Poartd; darati mers cu armata in contra Bucurestilorunde se intAmplA mkelul, ac6ruia atitatorisunt cunoscuti de intreaga, tarA.

In mijlocul secolului al XIX-le un astfelde atentat la (ire pturile nationalitgtei romAneo aistfel de inalcare a teritoriului nostru,protivnic tuturor tratatelor, dovedesc in de-ajuns ca Rusia urmkeste farg incetare sifarA pedeaps6, mersul seu catrA cucerireaeuropeana.

Prin urmare subsemnatul, vèz'O'nd doueputeri intrunite contra unei natiuni pacinicesi sperAnd cA Sublima Poart5, se va con-vinge mai tArziu de credinta RomAnilor,precum si de scopurile perfide a le Rusiei

privirea principatelor dunArene, depuneinsarcinarea care i fusese incredintatA denatiune, pentru a nu atrage asupra ei ur-mArile unui resboiu disproportionat."*)

Armatele atAt a le suzeranuluicM si acele

Mémoires p. 354.

ale proteguitorului ocupand Muntenia, dove-dira de indata terei ingrijirea lor cea parin-teasca prin jafurile si cruzimele cele maineomenoase. Toatá, noaptea de 13 spre 14Septem.vrie Turcii pradara casele, despoiarasi uciserá, barbati, femei $1 copii, sparserabiserici rapind din ele odoarele lor. A douazi pungile si ornicele furN, smulte cu silain mijlocul nlitilor. In präivalii si magaziiTurcii intrau $i luau tot ce le placea, l'araa plati nimica. Indigeni preck si supusi stre-ini de ambe sexurile fura maceldriti.. . fetefura rapite cu puterea in mijlocul zilei. Su-pusii streini alergara a treia zi la consula-tele lor respective si cerura protectiune. Con-sulii se adunara, se duserá, la Fuad Efendi$i protestara, cerandui socotealä de toate a-teste scene.n

Dar aceste suferinti sporira 011a' la nes-firsitele cand venir a Rusii. Intr'adevar Turciidespoiau §i jáfuiau numai ca indivizi. Rusaorganizara dupa obiceiul lor despoierea inregula si cu o aparenta de legalitate. Ei maiintai se oferira de a inainta banii necesaripentru intretinerea trupelor in timpul ocu-patiunei, care cheltueala de sigur trebuia su-portata de tara, intru cAt ocupatiunea se fa-cuse in interesul ei. Prin aceasta isi constitu-ian Valahia debitoare pentru suma de 300,000

*) Alémoires p. 337.

149

150

ruble pe lun. Mai pe urmg apoi, trecgnd cuarmata in Ungaria, ei impun locuitoriloraprovizionarea si cgrgturile pentru ostirilelor, si astfel dobAndesc de la tara un ajutor asade pretios incgt, dupg aprecierite chiar auuui general rus (Liiders), in lipsa acestuia,Rusii n'ar fi putut nici un moment sustinealupta cu Bem.

Locotenenta domnease fu resturnatginlocuitg prin cgimacgmia lui C. Cantacuzino;partida constitutionalg risipitg, si imprdstietgparte prin arestgri si maltratäri, parte prinsurgunire. Foarte drept si eloquent caracte-rizazg Heliade purtarea puterei suzerane inscrisoatea sa din 20 Noemvrie cgtra GazetaTransilvaniei : Capii guvernului national,pentru oil au reusit a ingdusi o revolutie depatimi si de resbunare, uneltitg, de Duhamelpentru cg au izbutit a mgntinea ordinea dupA,abclicarea vrednie de osindit a lui Bibescu,pentru cg au facut cunoscut lurnei o natio-nalitate romtmg, prieting Turcilor si indig-natg de criminalele intrigi a le cabinetuluirusesc, intr'un cuv'ent pentru cg, au izbgn-dit a face o miscare nationala in favoarea,gloriei si a intereselor Turciei, Fuad Effendicomisarul sublimei Porti, in urma unui raport,iseglit de niste oameni cunoscuti ca.dusma-nii Turcilor, ne osAndeste la surgun !

,,Ah! Domnule Redactor, daca Româniiar fi putut prevalea uneltirile lui Dahamel

si purtarea lui Fuad Effendi, sau daca nnem-brii locotenentei ar fi avut mai putina iubirepentru popor $i mai multa ambitie pentru oglorie zadarnica, astazi Valahia n'ar fi infa-Opt decal; o movila enorm de Români, deTurci si de Rusi, pe care ultimul RonAn s'arfi suit pentru a se apropie de cer si a ceredreptate de la Dumnezeu!"*)

IXConventia de la Balta-Liman

Rusia isi ajunsese earasi tinta. OcupaseValahia cu armele si'si facuse din ea pun-tul de sprijin pentru inadusirea resculareiunguresti. Revolutia Românilor facu insaRusiei si o alta slujba : O invata anume cachiar slaba libertate ce se lasase acelora,putea deveni primejdioasa planurilor sale, side aici inainte ea isi puse silintele a o rapisi pe aceasta, intrebuintand spre a'$i ajungescopul tot unealta, ei cea aseultatoare, Poartaotomana.

Curand dupa stingerea revolutiei muntene,Rusia inchee cu Poarta conventia de la BaltaLiman, 1 Mai 1849, prin care se prevale,drept masura provizorie, ea domnii principate-lor se fie numiti direct de catra Poarta pesorocul de 7 ani, Adunarile obstesti, atatacea ordinara cat si cea extraordinara sa fie

1) Mémoires: p. 378.

151

152

destlintate si inlocuite cu divanurile ad-hoc,alcb."tuite din boerii cei mai de frunte, oran-duiti de domn, care sa se indeletnieeasca curevizuirea legilor in fiinta, si schimbarile fa-cute de ele sa intre in lucrare dupa ce vorfi fost incuviintate de ambele curti. O armataruso-turca de 25-35,000 de oameni sa o-cupe prineipatele pentru a sprijini ocarmui-rile lor, si, dupa ce tenle se vor fi linistit,ea sa fie redusa' la 10,000. Aceste trupe vorparasi principatele dupa desavarsita lor or-ganisare ; dar vor fi tot deauna gata a rein-tra in ele, indata ce ar cere-o imprejurarile.Pana atunci un comisar rus si unul turc vorsta in principate pentru a supraveghe mer-sul tiebilor, si ei vor indrepta Writ gospo-dari sfaturile si indemnarile lar, de cate orivor observa vre o abatere sau vre o nAsuraprotivnica linistei terilor.

Asemene oranduiri nu puteau decat intaritasi mai tare pe locuitorii principatelor si anumenu numai in protiva Rusilor ci si in protivaTurcilor, care se purtau faIä eu dinOi cuastfel de asprime, de si RomAnii le arataseatata prietinie si atata supunere. De atunciincep Românii a vedea ea, nici pe Turcinu se puteau rilzama, si ca ei trebue sa ca-ute aiurea sprijinirea drepturilor ion, in pro-tiva incalcarilor rusesti. Turcia urma in a-ceasta imprejurare o politica dusmank inte-reselor sale. Ea isi instreina simpatiile unor

153

teri pe care ar fi trebuit sa, le atraga printoate mijloacele. Dar ea era silita la aceastade o parte de frica Rusiei, pe de alta prinnepgsarea puterilor apusene. Purtarea Tur-ciei era nesocotita ; dar era fatala. Ea nuputea face altfel; trebuia sa mearga farade voie spre insasi a ei darapanare, spre in-sasi a ei risipa.

°and soarele incepe a cobori calea sa spreasfintit nimio in lume nu'l mai poate impe-dica de a se cunfunda sub orizon. Tot asase intamplg $i Cu popoarele cand au dat pepovarnisul decaderei lor ; nimio nu le maipoate retinea.

Indata dupa incheerea conventiei pomeniteMihail Sturza, ne vroind sa mai domneascasub un control atat de aproape a puterilorsuzerane, se retrage din scaunul Moldovei;*)cel muntenesc era vacant inca de la abdi-carea lui Bibescu, la inceputul revolutiei.Poarta, orandueste deci domni noi in princi-pate si anume pe Barb Stirbeiu in Valabiasi pe Grigore Ghica in Moldova, nu insafan, consimtirea si invoirea Rusiei.

Stirbeiu intrecu in cur6nd pe fratele seuBibescu in jafuirea §i despoierea poporului.La mazilirea lui Alexandru Ghica ramAsesevistirie suma de 5,000,000 lei vechi econo-mie ; la esirea lui Bibescu casa statului in-

*) Quinze annéee d'administration en Moldavie. Paris.1856. p. 16.

154

infatosa lipsa 3,000,000 si la acea a luiStirbeiu 40,000,000 n Acest domn pentru aputea indeplini mai usor scopurile sale ne-cinstite, se incunjurá, de oamenii cei maistricati, dintre care multi eran infierati deopinia publica san chiar de sententi judeca-toresti.*) Cu ajutorul acestora pune la calede,sbracarea cea mai nerusinata a terei li-citatii pe sub mana, dilapidarea banilor pu-blici ce intran cu gramada in punga ocar-muitorilor, vinderea, hotaririlor judecatore$ti,cheltueli exagerate sub pretextul de a infru-museta capitala cu teatrn si gradini, intre-tinerea unei numeroase politii secrete in frun-tea cdreia era Ioan Bibescu, fratele domnu-nului, cu leafa insemndtoare de 300 de gal-beni pe luna ; in ordinea mai mult moral,inchideri fara judecata, neingrijirea desavar-sita de inv14ilmntul public, eata roadele dom-niei lui Stirbeiu. Pentru a'si atrage $i sim-patiile Austriacilor, el da 40,000 de galbeniofiterilor ce venira se scoata harta Munteniei,platind astfel cu banii terei o lucrare facutain interesul streinilor si ciliar in dauna in-tereselor ei. In 1849, dupa ce Rusii stri-yeso revolutia ungureasca, dorind ei sa mai

49 G. Valentineanu, Despro administratia guvernului dela Balta-Lima,n, Bucuresti 1859 p. 16.

4.*) Dad, nu reproducern numele lor, aceasta o facem nu-mai pentru respectul mai multor familii de astlizi. Eistint insrt ca tofii insemuati, fie care ea notele ce i secuvin in Valentineanu p. 17 si urm.

ramana in tara Munteneasca, si neputandface aceasta fara un pretext, caci puterileapusene starueau ea ei sa o parasasca, Stir-beiu, faanduse unealta Rusilor cu aceiasiinclamanare cu cara slujise pe Austriaci, is-cocleste o conspiratie in protiva careia pub-lica chiar si o proclamatiel. Cand Rusii intrain tara la 1853, Turcii eer de la Stirbeiuca sa parasasca domnia. El, in loe de a sesupune, se da in partea Rusilor, pana candintervenind alianta puterilor apusului cu Tur-cia, consulii acestora il silesc sa se retra-gasi in cotro se duce ? La Viena, undesprijinit de Austriaci, revine in scaun sidomneste in tot timpul ocupatiei austriacopana la 1856, ingaduind acestora abusurilecele mai neertate. Cánd cu Turcii ami cu

cand cu Nemtii, cata coloarea politica aD-lui Stirbeiu. Pana la un timp se asociácu Turcii ; pe urma serví orbeste intereseleRusiei ; dar dupti ce v6zit pe Rusia in-vinsa, se intoarce in contra ei, nu insaca sa serve terei si O, se desculpe in ochii

155

Vestitorul ronuin din 1850. Comparii ROUSSO. Suitel'histoire de E. Regnault. p, 116 : La Russie en trou-

blant de nouveau le pays avait pour but de maintenirses troupes dans les principautés. M. Stirbeiu veutdémontrer au monde officiel que la présence des Rus-ses est plus que jamais nécéssaire ! (scrisoarea lui He-liade din 20 Oct. 1859) In genere asupra lui Stirbeiucomparä : Coup d'oeil sur Padministiation de la prin-cipaute de Valachie de 1849-1853 par un ValaqueParis 1856.

156

ei, ci ca sä, se arunce in bratele Austriei"1Grigorie Ghica in privirea launtrica,

deosebeste intru cat-va de Stirbeiu prin opurtare mai conforma cu interesele terei, maiales in privirea (Iesvoltarei invatam6ntului.**)

Ingrijirea insa, de starea materiala a tereieste tot atat de ra. i daca chiar Ghica nujaluea singur, el lasa pe dregatorii lui safuiascd cat le placea***); de acea ea rezultat adomniei sale aflam ea: tara sau pus in defitite;biruri noue s'au adaus dupa buna placere aPrintului, si pentru intAia data decandu eMoldova Moldova, sau facut imprumuturisemnate in sarcina terei, farti,ea O. se stietrebuinta si nevoia acelor defitite, acelor bi-ruri si acelor imprumuturi."****)

Politica exterioarä, a lui Ghica este insa o

*) Valentineanu p. 49.**) El iniiintazg orfanotrofia, un ospiciu pentru sgraci, pu-

blicg cronica lui incai, introduce telegrafia electricaei altele. Comp : Son altesse sérénissinie 7e princeGrégoire Ghica bospodar de la Moldavie in Archivesgénérales, revue mensuelle.

***) Phospodar savait parfaitement bien que le vol étaitorganisé autour de lui, et cependant, il n'eut jamaisPénergie d' y mettre un terme ! Murphy Byrne. baMoldavie sous Gregoire Ghica. Iassy, 1856, p. 2. Corn-parg: Jaloba Vrgncenilor din 20 lulie 1855 in Paginaistoriei a printului conventiei de la Balta Liman deMaiorul Costachi Christea 1855.

*"*) Revista domniei printului Grigorie Ghica de un mem-bru al partidei naftonale p. 14 comparg MurphyByrne p. 12 si arm. Aceste apretuiri stint eonfirmatein chip oficial prin raportul asupra stiirei departamen-tului finantelor adresat caimacamului do MinistruScarlat Rossetti. Iasi 1856.

imitare credincioasä a celei a lui Stirbeiu.El fusese numit in scaun prin stAruinta luiResid-pasa. In 1852 fiind lovit de o boalade minte, Turciivroeso inlocuiascä prinCantacuzino ; dar Rusii nu se invoese la a-ceastä, schimbare si sprijinese mAntinerea luiGhica la tronul Moldovei, coi acesta se in-sänätosise in aeest restimp. De aturici Ghicas'au hainit cAtra Poartä si din tot sufle-tul seu au näzuit sub protectia Rusiei, in-trecänd prin simpatii cAtrit acel cabinet peinsus consulul Giers si modificInd ministerulsi amploiatii sei prin indepartarea tuturoracelor care erau acuzati de simpatii turcestisau care nu erau in clestul de rusofili. Cu-rinda intrare a armalor rosiene in Moldovanu iau släbit de odatä nici de cum simpa-tiile, flind eä s'au increzut principelui Gor-ciacoff c5, M. Sa rämAne neclintit pre tron,si de acea s'au si hotärät a intimpina ar-mele rusiene pana i cu cele ce ele nu ce-reau, hrentuind tara $i (land tot de a unade prisos, pentru o chilA cinci, pentru unbeilic zece.") Ghica anzind cä, vin Rusii, tri-mite inaintea lor in Basarabia pe Constantin(antacuzino dändui instructiuni de a fi de oexactitate si de o energie nemäsuratä, pentruca ordinile principelai Gorciacoff sA nu in-tälneascä nici un soiu de pedec6,," $i in a-

*) Revista p. 11.

157

158

celas timp pune sg, tipgreascg in tipografialui Asaki proclamatiile Rusilor pentru a leimpgrti and vor fi intrati in targl Pestepatru luni insg, Rush, dupg, cat se pare, neav6nd depling, incredere in Ghica, i spunsA se retragg. Si el ca si Stirbeiu se ducela Viena unde cauta a dobandi favorile cur-tei impargtesti, si °and Austr. aeii ocupg prin-cipatele, dupg, retragerea Rusilor, el revinein scaun adus de arma tele nenitesti.

Acte oficiale dovedesc cgt de slab si farg,demnitate se argtase Ghica fatg, cu stateleco incalcan inteun mod atlit de vgzut drep-turile principatelor. Asa el supunea aprobg-rii Portei toke actele ocgrmuirei sale, incgtjertfeste cu totul autonomia terei. O serisoarevizirialg din 8 Fehruarie 1855 spune :te-va persoane din Moldova s'au intrunit pen-tru a petitiona colectiv contra divanului ad-hoc. Acest divan a fost convocat dupg ordi-nul expres al Sublimei Porti si luercirile saleau fost tot deauna supuse de ineiltimea V6stritla Malta sancliune a guvernului impdrdtese!"*)Ghica apoi fiind invitat de curtea din Vienaa trimite representanti pentru a lua parte laconferentele pentru organisarea principatelor,spunandui numai c, pentru politetg, sg,

*) Bataillard La Moldo-Valachie in Revue de Paris din 15Oct. 1856 p. 22.

**) Asa pentru exempla legea asupra timbrului. Batai-lard p. 30.

*) Bataillard p. 32.

159

teze pe Poarta despre aceasta. el trimite a-colo un ministru ea, rnandatar al seu pelanga imputernicitii Sultanului spre a li do, in-formatide trebuinci6ase.")

In istorie parerile de reu stint do prisoscad ea, povestind faptele implinite ou fatali-tate, nu are sa se intrebe de ceea ce ar fitrebuit se fie, ci dc ceea ce au fost. Totusinu ne putern impedeca a de a arata ce fru-mos rol puteau avea principii romitini in a-cele imprejuriiri tzi cum n'ati $fitit sau n'auvrut a se folosi de dinsele. Astfel se va pu-tea mai bine judeca pn la ce grad eraunedestoiniei domnii, ce aveau in acole Urn-purl in manile lor soarta tetilor romAne, $iprin urmare at e de indreptatita a istorieiaspra judecata asupra lor.

Rusia de asta data nu avea de luptatnumai in protiva Turciei ci impotriva, intre-gului apus. Ni$te principi prevazatori $i lu-minati, care ar fi cautat $i de alte interesede cat de a le lor personale ($1, anume Stir-beiu cu jafurile si Ghica cu ferneile) ar fiputut intrevedea aceasta. Ei ar fi putut sase puna cu Turcii in legaturi secrete si pri-etenoase, asa ca, la izbucnirea crisei, sa ieeparte la resboiu contra Rusiei si alaturea cuTurcii. Prin o asemene purtare ar fi castigatnemasurat. Prietini ai Turcilor ar fi fost pri-

160

etinii puterilor a,puscne ; ar 11 intervenit latratatul ce se incheie cu Rusia, si anume caaliati ai invingatorilor, prin urmare cu drep-tul de a eere i ei partea lor de castig siBesarabia ar fi fost ina poiatA, Moldova re-intregita si resbunata. Dar daca nu le audat inima sA, urmeze o politicA asa de in-dra'zneatg, cel putin sa fi aparat dupä pu-tinta tenle incredintate lor, de rebele resboiu-lui; cel putin sa fi inlaturat ocupatiunea au-striaca, precum au facut'o tot atunci o taramult mai mica si mai neinsemnata, Serbia.Aceasta au declarat categoric Austriacilorca se va opune cu puterea unei incalcari aterei lor, si Austriacii n'au indrasnit sa pa-sasca peste peste granitele serbe. Nici aceastan'au facut'o. Din protiva, i videm ducAndu-se la Viena si staruind ei insii pentru intra.rea trupelor a,ustriace, numai si numai sprea putea pun° earasi mana pe scaunele

romane. Pentru ce aceasta ? pentru easingurul mobil ce le mica inimele era inte-resul individual, pentru ca acel al terei nugAsia in sufletul lor nici cel mai mic resu-net, pentru ca in un cuv6nt nu erau nistedomnitori cu durere de mosie ci niste sim-pli arendasi ca si beii din fanar.

Ce facea poporul roman in timpul acesteiindoite ingenunchieri atat launtrice cat si dinafarA ? Ca unul ce °data se trezise el nu pu-tea sta in nemiscare. De acuma inainte pen-

11

161

tru a'l putea strivi, ar fi trebuit sa i se sur-pe chiar basa lui materialA, existenta indi-vizilor din care se alcAtuia. Al face sA tacaera cu neputintA, precum nu poti impedecacodrul sa resune de cantari la rasaritul soa-relui, decal doarA dändu-i foc si mistuindarloorii din care acesta se alcatueste. Daca intara chiar era greu de a ridica glasul, Eu-ropa intreagA era plina de Romilni, jei tferevolutiei din 1848, si acestia stateau la pan-da pentru a face sa resune plangerile Ro-manilor la timpul cel mai potrivit.

Asa chiar in anul 1849 indata dupA inA-dusirea revolutiunei, membrii guvernului pro-vizoriu pribegiti din tara impreuna cu altibarbati compromisi prin miscare, indreaptacatra Anglia, Austria, Frantia si Prusia, oprotestare in contra incalcdrei terei lor, in-sotita de un memoriu indreptatitor a misca-rei din 1848.1 Tot odata ei trimit si Sulta-nului o tanguire contra purtArei sale fatAcu principatele.

In 1850 Noemvrie, Heliade, neobositulluptator pentru drepturile terei sale, aflAndu-se la Paris, trece la Londra unde supunecabinetului englez un memoriu asupra sco-pului ocupatiunei rusesti in principate, ara-tand tactica urmata de Rusi pentru a punemai cur6nd sau mai tarziu mana pe dinselen

'') Mémoire justificatif de la revolution roumaine, Paris.**) Rousso Suite A l'histoire de M. Regnault p. 121.

162

In 1854 Iunie, Heliade afland ca puterileapusene si Turcia ar fi dispuse a ceda Au-striei principatele in schimb pentru partici-parea ei la resboiul orientului, incredintazapasel din unlla un alt memoriu in care ca-uta sa dovedeasca Turcilor insemnAtatea pas-trarei principtelor pentru imparatia Oto-manilor.*)

Dorintele Românilor, pe care ei nu se obo-seau a le repeta la fiecare prilej, culminauin una mai cu sama, care cuprindea pe t6tecelelalte : unirea principatelor.

Aceasta idee mantuitoare s'a indeplinit inurma resboiului din 1853, la a carui espu-nere trebue sa pasim, pana acurn penultimulact al dramei ce se desfasura intre Rusia siTurcia, dar caruia numai viitorul va puteasa-i atribue adevaratul seu numer in lungaserie de peripetii ce o infatosaza rivalitateaacestor done popoare.

*) Rousso. p. 149.

163

Resboiul din 1853. Pacea deParis 1856.

Udea§urile sfiute

Resboiul din 1856 este un episod in e-popea urie$4 a resboaelor ruso-turco, episodce uu prea se impaca cu $irul intreguluipoem. Pana acum izbA.nzile Rusiei in contraTurciei mersese tot propAsind, ingramadindvictorii peste victorii, cotropire peste cotro-pire. Acum pentru intaia oara ele sunt sta-vilite, si puterea moscovita, ce parea un pu-hoiu menit a inghiti imparatia otomana, esteoprita in cursul el vijelios, spulberata $i a-runcata in v6rituri. Causa acestei scrintiri inmersul triunifurilor rusesti provine din im-prejurarea, ca de asta data Rusia nu rnai luptasingur in contra politicei apusului care arfi venit in ajutorul Turciei, ci insits in con-tra bratului seu de fer $i de foc, in contraputerei sale materiale, ce intindea in sfirsito mana de ajutor impardtiei lancezande alui Mohamed. Cat tim p Rusia luptase inprotiva unei imparatii mai barbare decatdinsa, ea invinsese i calea ei fusese un lung$ir de izbanzi cu folos. Acurtia and trebuisa lupte in protiva civilizatiei, ea dada in-napoi, fu sdrobita si nevoita se piece gruma-

164

zul ei eel mandru mai mandrului invingator.Intr'adevar e in natura lucrurilor ca civili-zatia s repung barbaria si, singura datacand s'int6mp1A. contrarul, fu atunci candvaloarea moral a a acestei din urma, covarsipe area a celei d'intaiu.

Nu este deci greu de inteles pentru ceRusia a fost invinsa ; mai greu este insa dearatat cum se face de Europa s'au trezit astadata ; care au fost sirul de imprejurgri ceau hotgrit'o sa se scoale in protiva colosu-lui de la Nord si sa-i dee o invatatura, ceinsa din nenorocire, nu au avut efectul de a'lintoarce de la planurile sale, ce l'au indem-nat numai cat a fi mai prevazator in con-ceperea lor, mai ghibaciu si mai iscusit in

lor indeplinire.Ca punt de purceriere a unei noue politici

in privirea Rusiei din partea apusului, pu-tem privi tratatul de la Unkiar-Slielesi, caredestainui planurile rusesti intr'un chip multmai v6zut decum s'int6mplase pana atunci.Corabiile rusesti s aibg voie a trece prinBosfor in Mediterana, eara acele a le pute-rilor apusului sa nu poata trece prin Dar-danele Writ Marea Neagra in timp de res-boiuaceasta indatorire luatil de Turd faceadin Marea Neagra, un adevarat lac rusesc

acest lac, prefgeut intr'un imens port alRusiei, putea sa reverse asupra Mediteraneiflotele rusesti, pe cInd intrarea in el era a-

165

parata de tunurile turce$ti de la intrareaDardanelelor. Rusia devine astfel neatacabila

casa la dinsa, $i putea deci sa desvoltein toata linistea politica sa de cotropire incontra chiar a acelei puteri ce luase asu-pasi, cu atta nesocotintg indatorirea de ao apara intr'un chip a$a de efectiv.

Pentru a zadarnici acest tratat, puterile a-pusene vroiau sa nimiceasca basa pe care else inaltase, $i care era ajutorul fagaduit deRusi Portei in protiva lui Mehemet-Ali. Daraceste puteri nu erau de loo intelese asupraliniei de purtare ce erau sating, fata ca resvrati-torul vasal al Sultanului. Frantia vroia,sprijine si intareascg, sperand en timpula'l pune pe dinsul pe tronul Sultanilor $i aregenera astfel imparatia Otornanilor, a$e-zandu-se tot odata pe termurile Mediteranei.Anglia din contra vroia supuna $iaduca din nou la ascultare, pentru ca se te-mea sri lose Suezul in manile unui barbar.Dintr'aceste doue tendinti contrazicatoare, ocamai periculoasa pentru Rusia era acea re-presintata de Frantia, ca una ce vroiadee o viata noua si puternica imparatiei o-tomane. Temanduse ea ea la urma urmelorsa nu se invoiasca $i Anglia cu acest plan,se hotareste a jertfi foloasele ca$tigate printratatul de la Unkiar-Skelesi, care o inde-parta de Anglia, $i a se pune in legatura cuaceasta putere pentru a nimici figura ame-

166

nintatoare a vice-regelui egiptean. In 15 Iu-liu 1840 se iscaleste tratatul impatritei ali-ante*) intre Anglia, Rusia, Austria, si Prusiaindreptat in contra lui Mehemet-Ali si even-tual in contra sprijinitoarei acestuia, Frantia.Cele trei d'intaiu se hotaresc a ataca peMehemet-Ali ear cea de pe urma privighiamisearile Frantiei. Resboiul in contra vasa,-lului resvratitor este in cur'end isprIvit prindesavarsita lui infrangere, si Frantia nu faceniel un pas spre apararea lui.

Rusia deci renuntase la dreptul de a facesà.", treaca corabiile sale prin Bosfor ; darPoarta mantimise fagaduinta data de a pa-stra mare elausion a strimtorei Dardanelelor.Cur6nd dupa acea, si Frantia se apropie decelelalte puteri apusene si astfel se incheein 13 Iuliu 1841,15 Londra, intre aceste cincimari puteri europene tratatul strimtorilor saual Dardanelelor care prevede ca treeerea co-rabiilor de resboiu atra prin Bosfor cat siprin Dardanele se ramana pentru tot-deaunaopritk cat timp Poarta s'ar afla in pace".Prin acest tratat Poarta este primita in drep-tul public al Europei, si, cu toate ca se fa-vorise prin el predomnirea rusasca in Ma-rea Neagra, i se inehidea Bosforul, incat a-ccest tratat este pentru Rusia tocmai con-trarul celui de la Unkiar-Skelesi. Insemna-

*) Guillany, Manuel diplomatique II p. 164.

167

tatea tratatului Dardanelelor este din celemai mari. Pontru antaias data SQ v6c1 pu-tenle apusene unite inteun gánd pentru spri-jinirea, Turciei improtiva tendintelor cotropi-toare a le Nordului. Acest tratat este inaintemergatorul aliantPi ce au dat nastere res-boiuliti orientulur) ; el este inceputul uneischimbári in politica Europei 1'10 cu Rusiasi anume nu a unei sau a altei puteri ci chiara intregului apus. Din nenorocire a ra-mas numai un ineeput, si apatia care cu-prinse Europa, cur6nd dripa sMrsitul res-boinlui oriental, indreptá,tote judecata noastrá,de mai sus, ca acest resboiu a fost numai unepisod discordant in istoria resboaelor ruso-turce.

..4ceasta schimbare de indreptare in poli-tica a,pusului era motivata si de alta impre-jurare. Puterile europene vedeau cá, Rusiastaruia a ramanea, in principa,te cu toateele se linistise, si nu patean intelege altfel a-ceastá parlare a Rusiei decat ca o viitoarepregátire contra imparatiei otomano. Tusa

4.) CA el era astfel priyit de diplomatie ne doyedeste odepelA. a ministerului de externe a Frantiei catra a m-basadorul francez din Londra din 31 Mai 1835. Lecabinet de Londres n'a done pu jamais douter denotre concours pour faire respectey l'esprit du traitédu 13 Juillet 1841 et pour rappeler, s'a le fallait, au ca-binet de St. Petersbourg que l'empire ottoman placépar eette transaction sous une garantie collective nesaurait..." lasmund Aktenstncke zur orientaliscben Fra-ge I No, LXXXII.

168

negotul tot crescand a Rusiei cu tenle tur-cesti, care facea Englezilor si Francezilor con-curenta céa mai serioasa, deschid ochii a-cestora asupra primejdiei ce ei astepta, dad,Rusii ar pune mana pe Constantinopolea §i, a-plicand si aici maximile prohibitive de careerau condusi in politica lor economica, arinchide eu totul Marea Neagra comertuluiapusan.

Pe de alta parte Rusia vedea pe fie ce ziscaz6nd inriurirea ei in Orient. In princi-pate ea fusese cu totul compromish si chiariu celelalte parti a le imparatiei otomano,crestinii mee puse a veclea ea au fost amagitiin speranta lor, de a scapa de sub jugalMahometanilor cu ajutorul Rusiei. Apoi ti-iférul Sultan Abdul-AIedjid, Gub influenta luiResid pasa, intreprincle mai multe reformecivilisatoare in imparatia sa pe care le pro-clama prin hatiseriful de la Gulhane*) (13Noemvrie 1849), incat ghiaurii incep a m-ile cä cu timpul vor putea duce o viata mailinistita si alaturea cu Osmanliii. Daca in-fluenta rusasc5, scadea insa la crestinii dinimparatia turceascd, din causa unor alte im-prejurari ea se micsura chiar in Constanti-nopole. Englezii si Francezii, vroind sa'siformeze o generatie de Turci care 0, le fiesimpatica, atrag in tenle lor tineritul turc,

*) Rosen. Geschiehte der Tfirkei H p. 250.

169

care, formanduse in scolile apusului, incepea privi pe acesta ca limarml scaparei impa-ratiei otomane. Insus Sultanul castigat pen-tru aceste gandiri si incunjurat de o gene-ratie prietina civilizatiei apusului, si prin a-ceasta chiar dusmana Rusilor, aduce inConstantinopole un curent de idei cu totulnou, care nu insemna alta-ceva decat: aliantacu puterile a pusului si resboiu ca Rusia.

Aceasta putere, daca nu vroia sa, peardadesavarsit roadele unor silinti seculare, tre-buia sa cauto un prilej pentru a recapatain Constautinopole pe cat si la crestinii dinimparatia otomana inriurirea ei de mai ina-inte. Rusii cauta sa, ajunga la aceasta maiintaiu prin esplotarea revolutiei române. Pelanga alte scopuri ce urmareau, si care sauespus mai sus, ei se sileau a arata miscareaRomAnilor ca pornita in potriva suzeranita-tei otomane, pentru ca, prin concursul datde ei la inadusirea, aceleia, sa poata dobandiun titlu la recunostinta Portei. Un taraminsa mult mai manos pentru intrigile salese desehide Rusiei prin afacerea laeasurilorsfinte.

Lacasurile sfinte, marture a patimilor sirnortei Mantuitorului, fusese tot deauna opricina de neintelegere intre, deosebitele con-fesiuni erestine si cu deosebire intre cele maiputernice, Ortodoxii si Catolicii. De la in-Miele relatiuni a le Francezilor cu Poarta,

170

ei stipulase pentru Catolici privilegii in a-ceasta privire, care se reinoesc $i se intarescpriu un tratat din 1740 in care se prevede

monahii francezi adeca catolici, carelocuesc dupa vechinl obiceiu in Ierusalim siprin prejurul acestuia, si anume in biserieade la sfantul Mormant, si care se gasean instapdnirea lacasurilor sfinte, sd ramae ne su-parati ca $i mai nainte in aceasta stapdnire.*)Cu timpul ins0. Frantia, ocu pata in alta parte,neingrije$te de pastrarea acestor privilegiisi Ortodoxii, representati mai ales prin Greci,banchieri din Constantinopole, care aveaumare inriurire la Poarta, isbutesc a scoateen incetul pe Catolici din cele mai multe la-casuri sfinte, ineat pe la 1850 din 19 laca-$uri ce fusese in stapfinirea lor, ei remdsesenumai cu 9.

In anul 1847 se intampla in biserica dinBetleem un scandal intre clerul latin $i eelgreeesc, in care dispare o cruce de argintcu o inscriptiune latineasca ce se afla pemormantul Mantuitorului. Reclamatiile lati-nilor, sprijinite de consulul francez din Con-stantinopole, ajung Willa in Frantia.

Revolutia din 1848 inadusa insa pentru

*) Compara asupra acesteia: Rosen, Geschichte der TfirkeiII p. 137 si urm. Forcade. Histoire des causes de laGuerre d'Orieut. Paris 1854 p. 7 s. u. Dmitri deBoukharow. La Russie et la Turquie p. 152 Der russischtiirkiselte ;Streit Leipzig 1854 p. 11.

171

cat-va timp aceasta imprejurare, care pareaca va trece nebagata in sama Ajungandinsa Napoleon III la presedinta republiceifranceze, politica acestuia trebuia sa reinvie,

inca cu mare putere, chestiunea lacasuri-lor sfinte. Napoleon vroia pe de o parte sa re-inalte inriurirea Frantiei in Orient, unde fusesemai cu totul inlocuitA prin acea a Rusiei; apoiel se punea bine cu papa si clerul, de care aveanevoe pentru planurile sale ulterioare, ascul-tand plingerile bisericei catolice si cerand de laTurci indreptarea incalcarilor suferite de dinsa.

In 28 Alai 1850 generalul Aupic, amba-sadorul Frantiei la Constantinopole, indreaptacntra" Poarta o nota in aceasta privire, lacare neprimind nici un respuns, o repeteazain August acelas an, cerancl prin ea ca Tur-cii sa respecteze tratatul din 1740 si sa nimi-ceasca cu totul ori ce schimbari intervenitede atunci inainte. Ali-Pasa, ministrul aface-rilor streine, respunde tocmai la 30 Deceni-vrie de ea va numi o comisiune de Greci si,Francezi care sa cerceteze drepturilei ante-lor confesiuni. In acest restimp Rusa folo-sinduse de imprejurarea, cea atat de fericitapentru dinsa, de a se putea amesteca in tre-bile orientului pentru motive religioase, in-dreapta de o cam data clitra Sultan o scri-soare autografd a Czarnlui in care acesta,luand un ton foarte cumpatat, arata numaiasteptarea eä Turcia va pastra status quo

172

in afa,cerea lacasurilor sfinte. Indata dupaacest pas al Rusiei, comisiunea este disolvatasi se numeste o alta alcatuita numai dinMahometani, care tocrnai cträ sfirsitul a-nului 1851 isi da raportul seu catra sublimaPoarta pe basa cdruia Ali-Pasa impartaseste luiLavalette hotarirea Sultanului. Aceasta cu-prindea: ci biserica sfantului Mormant si aceadin Betleem sit fie in posesiunea ambelor con-fesiuni, Latinii ins s. pastreze cele douechei de la portile bisericei sfAnta Maria §icheea de la Poa,rta cea mare a bisericei dinBetleem ce panA, acuma fusese a Grecilor.Aceasta hotarire lovea greu in drepturileLatinilor, fiind ca in loo de a respecta tra-tatul din 1740, care le dadea in posesiuneexclusiva lacasurile sfinte, se admitea la par-tia lor pe Greei, multarnindu-sa Sultanulle da lor posesiunea unor chei, din care nu-mai una fusese in manile Grecilor.*)

Spre a hotari odata, pentru tot deaunadrepturile confesiunilor rivale, Poarta sloboadedupa indemnul ambasadorului rusesc, un fir-man pentru care insa Lavalette dobandestefagaduinta ca nu va fi cetit in public, din

*) A la plus grande indignation de tout le peupleprofessant la religion orthodoxe, la clef de l'églisc deBethleem est rendue aux catholiques, comme pourprouver publiquement leur préponderance en Orient;Le mal est fait Mr. le baron et il n'es plus possiblede le prevenir." Nesselrode au baron de Brunnow dansBoukharow p. 156.

173

pricina ca consfintia niste masuri Cu totulumiltitoare pentru politica franceza. Amba-sadorul rusesc insa starue$te cu tot deadin-sul la Poarta $i dobandeste nu nnmai ca a-ce] firman sii fie cetit, dar chiar si un or-din catra guvernatorul lerusalimului, ea sanu invoiasea Francezilor a se servi cu cheialuata de la Greci. Frantia, de si a$a de greulovita intr'o afacere din care erezuse ca vatrage un folos insemnat pentru politica ei o-rientala, primeste toate aceste umiliri faraa se impotrivi si se supine astfel desavarsitpreteutiilor din ce in ce mai mari si maicovar§itoare a le Rusiei.

Care este secretul unui asemene purtari ?Frantia ceruse la inceput foarte mult $i a-nume desfiintarea tuturor firmanelor ulteri-oare care contraveneau dispositiilor tratatuluidin 1740. Rusia din protiva, mult mai ghi-bace, nu pretinse la origine decilt mantinereastatului quo in privinta confesiunei ortodoxe.Dar Frantia, eu cat mergea scadea din pre-tentiile sale, si, mai la urma, se leapada cutotul de dinsele pe cand Rusia pornind dela un simbure cu totul mic, lu cultiva silt'crete facancl sa easa din el arborele uriesal pretentiilor sale fata cu Poarta. Frantia seeonvinsese a fans() o mare gre$ala, trezindaceasta imprejurare a lacasurilor sfinte. Eavgrise pe Poarta in o incurcAturA NO. cuRusia, din care nu stiea acuma cum sa o

174

scape. De aeea vidern pe Frantia ddrid ne-contenit inapoi inaintea pretentiilyr rusesti,crezand ctprin aceasta va putea potoli foculce ea insAsi lu aprinsese cu MAO, nesocotinta.

Cunoscrtnd acurna causa retragerei Fran-tiei, sa cercetrun acea a inaintarei Rusiei,care curand pal a nu mai cunoa$te nicio maigine.

Rusia era catra acest tiinp statul cel maiputernic din Europa. Revolutia, ce sguduisepana in temeliile lor celelalte na,tiuni a lecontinentului, o lasase pe din$a neatinsa; bachiar ea luase o parte stralucita la inklusi-rea ei. In Rusia se intrupa principiul con-servatismului ; ea aparase a$ezam6ntul mo-narhie in protiva valurilor necontenit cres-cande a tendintelor democratice. Statele con-tinentale, nesigure in privirea starei lor la-untrice, in care inca nu amutise resunetelerevolutionare, nu se incumetau a intreprindein afara o politica mai indrasneata, teman-du-se ea sa nu le fuga pam6ntul sub picioare,tocmai in momentul cel mai critic. Im-paratul Neculai crezu ca au sosit momentulde a da Turciei lovitura hotkitoare $i a des-lega astfel in favoarea Rusiei chestiunea ori-entului. D'intre puterile pre care le aredeacu deosebire interesate in aceasta chestiunede Austria era sigurintru cat poate fi si-guranta in politica. I facuse o slujba atat demare, prin inadusirea revolutiei ungure$ti,

175

incat trebuia sa se a$tepte la recuno$tintaei si deci, daca nu la o favorare deplinaplanurilor sale, cel putin la o impedecare alor mai putin pronuntata. Mai trebuia casti-gata Auglia si izbanda era aigurata. Turciitrebuiau s paraseasea Europa, imparatiatomanilor era sa fie impartita intre Rusia,Anglia $i Austria si de sigur ca partea leu-lui era sa revina celei d'intai, intru eatpoftise pe celelalte done la masa cea nutre,sicine stiepoate ca in fundul visurilorei, Constantinopolea se malta, oglindindu-se,cetate imparateasca, in apele albastre a leBosforului.

mesh], era gandul imparatului Neculaine o dovedeste convorbirea memorabila a a-cestui imparat cu sir Hamilton Seymour,arnbasaclorul 141arei Britanii la Petersburg pela inceputul anului 1853. In mai multe in-talniri ce imparatul avft cu ambasadorul en-glez el ei aratA parerile sale asupra stareiTurciei $i asupra necesitatei nnei intelegeriintre Anglia si Rusia in cazul unei desfacerieventuale a imparatiei otomano. Turcia,spunea intre altele imparatul, este atat dedecanta ca ori cat am don i noi sa se pre-lungeasca traiul ontului bolnav ($i V6 rog sam6 credeti ca si eu doresc ca i DoraniaVoastra continuarea vietei lui), el poate intr'ozi sa ne ramana pe brate. Ceea ce este mortnu tnai poate reinvie, $i daca imparatia tur-

176

ceasca cade, apoi aceasta, va fi pentru totdeauna, si de acea Ve intreb daca n'ar fimai bine de prevezut un asemenea caz, denta se expune chaosului, turburarilor si sign-rantei unui resboiu european." Ambasadorulrespunse la aceasta ca ia Anglia s'ar simtio mare departare de a sconta de mai ina-inte mo$tenirea unui yeehiu amic ;" la careimparatul intimpina ca : este cu toate a-ceste de cea mai mare insemnatate ca sa neintelegem si sit nu fim surprin$i de impre-jurari ; dacA ajungem sa ne intelegem asupraacestui punt Anglia $i Cu mine, putin imipasa de ceilalti. Trebue insa se Ve declarcurat ca daca Anglia ar vra, sa se a$eze inConstantinopole, eu nu voiu putea in voiaceasta. Si eu sunt dispus a me indatori sanu ma asez acolo, s'intelege ea proprietar,cacti ca depositar nu pot garanta. S'ar puteaintampla ca imprejurarile sa me puna in po-sitiunea de a ocupa Constantinopolea, dacanimic n'ar fi pregatit, daca toate lucrurilear fi lasate in voea intemplarei." Aceastaconvorbire, raportata cabinetului din Londraprovoaca din partea acestuia un respuns aanti inteles este ca,: nefiind sigur momen-tul cand are sa se intample caderea impara-tiei Mahometano, ar fi pe de o parte zadar-nic, pe de alta ofensator pentru Turcia $ipericulos fata cu celelalte puteri europene dea hotari de rnai nainte modul impartirei sale.

177

Acest respuns, adus imparatului, il facesa se jalueasca ambasadorului ea nu a fostinteles de guvernul englez. Nu m6 preocupaatata pe mine cea ce trebue facut in cazulcand omul bolnav ar muri, pe cat doresc ahotari impreuna cu Anglia cea ce nu trebuesa s'intimple. Catastrofa turceasca poate sase realizeze in fie ce moment sou prin unresboiu exterior, sau prin o lupta intro par-tida vechilor Turci si acea a reformelor su-perficiale franceze, sau in sfarsit prin o res-coal& a crestinilor, care sunt foarte nerab-datori a scutura jugul mahometan. Lucrurilece nu pot sa le invoesc sunt, incepand prinnoi insine : o asezare a Rusilor in Constan-tinopole. Acest oras insil nu trebue nici odatasa ajungI in manile Englezilor sau a le Fran-cezilor, sau a ori card altei mari natiuni; deasemine nu pot sa primesc restabilirea impa.ratiei bizantine, sau o asfel de intindere aG-reciei care ar face dintr'insa un stat pu-ternie ; cu atat mai putin m'as putea impacacu imbucittAtirea Turciei in o multime de mieirepublice, locuri de scapare pentru Kossutii,Mazinii si alti revolutionari ai Europei. Maicur6nd decat as primi eu una din aceste intoc-miri, a$ intreprinde resboiul si l'as duce cattimp mi ar rnai remane un om si o ma,"Ambasadorul englez intelese usor din ceace nu vroia czarul sa s'intimple en imparatiaotomanilor, care erau dorintele sale cele as-

12

178

cunse intelegerea cu Anglia si cu Austriapentru impArtirea, definitiva a Turciei si a-nume cu excluderea Frantiei. Si inteadevgrcg a$a era. Despre Austria spunea imparatul:Trebue sa stiti ca atunci and vorbesc deRusia, vorbesc $1 de Austria ; interesele noas-tre in orient in privirea Turciei sunt cu to-tul identice." Pe Anglia vroia s'o cástigein ori ce mod, fie macar si numai pe cu-v6ntul de onoare. Sigura fiind de aceste doueputeri pe langg prietinia cea atat de sta-ton:deg a Prusiei, Frantia rAmanea, isolatg siputea fi trecuta cu vederea.*) Anglia insaramase statornicg in refuzul ei, cu toate a-demenitoarele fgggduinduinti a le Rusiei, careei dgruia Egipetul i Candia, pgstrand subprotectoratul seu" tenle románe, SerbiaBulgaria.

Misiunea principelui Meneikoff.

Rusia, v6z6nd ea nu poate face pe Angliacomplice la lovitura ce se preggtea a da Tur-ciei, se hotgreste a lucra ea singura si adobAndi de la aceasta niste foloase care 0,intreacg pe toate cele de Ong, acuma ; eavroia a pune pe Turei inteo atarnare asa demare de dinsa, incgt chiar timpul ct ar

Convorbirea reprodusg vezi in lasmund, Aktenstiickezur orientalischen Frage, Berlin, 1855. I Nr. XXIX,XXXI, XXXII si XXXIII.

179

mai fiinta imparatia Otomanilor, sa nu fiedecat o unealta oarba i ascultatoare in mg,-nile sale. liu$ia se hotgreste a lua de pretextchestiunea 1gca5urilor sfinte, sub care seputea ascunde a$a de bine scopurile salesi care i dadea tot odata prilejul de a reim-prospata inriurea sa asupra popoarelor d npeninsula Balcanului. Ea trimite deci pe laineeputul anului 1853, un ambasador extra-ordi nar la Constantinopole, pe prineipele Men-cikoff, care intra, ca incunjurimea cea maistralucita in capitala imparatiei otomane, inziva de 16 Fevruarie. Rusii respandesc sti-rea ca misiunea principelui Mencikoff ar firegularea chestiunei lacasurilor sfinte si aceaa Muntenegrului. Dar aceasta de pe urmafusese pusa la cale inca dinaintea sosireiprincipelui, prin intervenirea, Austriei si aceaa lacasurilor sfinte mai cg, isi luase sfirsitul,$i anume in favoarea Rusiei, incat lumea seastepta cu drept cuv6nt, ca sg, vada esind oalta stafie din cutia feimecata a diplomatieimoscovite,

Ce putea fi aceasta ? Frantia care vezusegresala ce o fdcuse cu trezirea chestiunei la-casurilor sfinte, se aratA chiar de la inceputfoarte ingrijitg, despre planmile Rusiei. Eapunea inainte temen i ca curtea rusasca sanu fie hotarita a lucra asupra Portei cu oapasare care 0, o faca sa, peardg, putina trecerece i a mai ramas, sau sa o espuna la pri-

180

mejdiile cele mai marl, cand ar vroi 0, seimprotiveasca", cerandu ambasadorului ei saintrebe pe cabinetul de St. Petersburg daca,lepadand principiul care predomnea de trei-zeci de ani in raporturile marilor puteri, in-telege a se face el singur arbitrul soarteiTurcilor, si daca Rusia vroeste sa inlocu-iasca politica comuna a puterilor, careia toatalumea datoreste odihna sa, prin o lucraresinguratica si basata pe silnicie, care sa im-pinga 5i pe celelalte cabinete, in crisa ce sepregateste, a nu lua, sfat dent numai de lainteresele lor si a nu asculta dealt de vede-rile lor particulare.") Catrri, acelas timp si.Anglia face, de si in un chip mai putin a-pasat decat Frantia, aceleasi intrebari Rusiei.Sir Hamilton Seymour, ambasadorul Anglieila Petersburg, spune intr'o depesa catra mi-nistrul seu : Arataiu contelui de Nesselrodeca as fi curios de a afia daca cu chestiunealacasurilor sfinte ar lua sfarsit toate greu-tatile dintre Rusia si Turcia, sau daca prin-cipele Mencikoff ar mai avea de adaos $ialte pricini de nemultamire. Cancelarul imirespunse ca, el nu stia ca se mai fie si allele.Asa dar, positiv nu mai este nici o alta in-trebaiu eu, pentru a inlatura neintelegerile.

*) Ministrul Frantiei c. Generalul de Castelbajae arnba-sador la Petersbourg. Depesa, din 21 Mart 1853.lasmund 1 N. LI1I.

181

Nici una decgt acele ce fac obiectul lucrgrilorcurente de cancelarie."*)

Aceleasi incredintari de pace sunt pe dealta parte facute deadreptul ministrilor en-glezi prin ambasadorul rusesc din Londra.Baronul Brunnow este insgrcinat a spune a-cestora ea : imparatul este stapanit de sta-tornica vrointg du a mantinea intregimeasi neatarnarea imparatiei turcesti, si ca, incazul. Mid parerile sale s'ar schimba in a-ceasta privire, inaltul seu stapan ar fi eeld'intaiu a incunostiinta pe guvernul englezdespre aceasta. Asigurati pe ministrii regineiin terminii cei mai positivi el scopurile im-paratului sunt tot acole, c fal$ele vorbe lacare au dat prilej sosirea principelui Men-cikoff in capitala otomana ocuparea prin-cipatelor. marirea teritoriului nostru in Asia,cererea ea nurnirea marelui patriarh deConstantinopolea s ne fie data nouanu numai ea sunt exagerate, dar sunt chiarlipsite de ori ce temeiu, ea, intr'un cuv6nt,misiunea principelui Mencikoff nici odatan'au avut alt scop (lecat acela pre care atifost insareinati a'l aduce la eunNtinta gu-vernului britanie."") $i asemene asigurarinu sunt date numai confidential prin mijlo-

*) Seymour ambasadorul Angliei la Petersbourg cata.Clarendon din 24 Mart. Iasniund I N. LVII.

**) Nesselrode e6trä baronul Brunnov 7 April. lagniundI No. LXII.

182

cirea ambasadorilor, ci chiar oficial, prinnote inmanate guvernului englez. Maies-tatea Sa are fericirea de a se incredinta, caideile sale se potrivesc cu acele a le guver-nului englez in cea ce priveste combinatiilepolitice care ar fi sa intervina atunci andin orient s'ar intgmpia o catastrofg pe careRusia are si ea interes ea si Anglia, dacanu a o impedeca, col putin a o indeparta.`")

Pe cand cabinetul de St. Petersburg cantaa adormi astfel ochiul veghetor al politiceiengleze, principele Mencilcoff in Constanti-nopole cauta a dobandi de la Rifaat Pasafagaduinta ca inainte de a-i fa,ce cunoscutscopul trimiterei si felul cererilor sale, Poartasa se indatoreascil formal a nu destginui ni-mica ambasadorilor Frantiei si ai Angliei."**)

Lucru in destul de neasteptat, Anglia esteinteadevAr inselatg, prin vorbele atilt de pad-nice a le Rusiei. Lordul Clarendon se ros-teste in o depesa din 23 _Mart catra Lor-dul Covlev, ambasadorul Angliei VienaGuvernu'l Maiestgtei Sale este plecat a puneincredere in impgratul Rusiei, de la WO auprima atat de adesa asigurarile cele maisolemne, Ca ar fi atg.t interesul cat i VTO-

inta sa de a mantinea itnpgratia otomana sica daca ar incapea vre o sehimbare in a

*) Seymour ettra Clarendon 21 April. /asmuu i N. XLVI.**) Ci)lonelul Rose eatra Clarendon 31 Mart lasmund N. LX

183

eeasta politicí, -Maiestatea sa n'ar intarziaa-i impartasi fitra zabava asemene hota-rire. Fiind ca pana acuma nu ni s'a facutnici un soin de incuno$tiintare in aceastaprivire, apoi guvernul Maiestatei Sale crede,pana la dovada protivnicac trimiterea princi-pelui Mencikoff nu are un caraeter amenintatorpentru neatarnarea $i intregirnea Portei."*)

Fra,ntia intelese cu o patrundere minu-n ata. seo pul ambasadei principelui Mencikoff.Fiind de a dreptul interesata in pricina, careforma pretextul acestei ambasade, Frantiatrebuia sa vegheze cu un ochiu mai pAtrun-zetor la ca,racterul ce era sa '1 lee si la in-cuicaturile ce era sa atraga. V6zZ-ind ca tri-miterea principelui Mencikoff cade impreunacu pregatiri militare insemnate a le Rusieila granitele Turciei, ministrul Frantiei Drou-yn cte Lhuys, atrage luarea aminte a Lor-&MA Clarendon asupra incurcaturilor cares'ar putea naste in Orient prin misiunea prin-cipelui Mencikor), $i in urma acesteia daordin flotei franceze de a pleca spre apeletureeSti.

SA videm aeuma ce face ambasadorul ex-traordinar al Rusiei in Constantinopole ?

Cum vine in capitala imparatiei otomanoel infatosaza., scrisorile sale de creanta si face

Cl trendon 6tril Covley 21 Mart. lasinund I N. LIV*4-) Drouyn de Llmys citra Walewgky arnbagador la Lon-

dra .21 I'ebrnar N. XLVII.

184

visita de datorie marelui vizir, dar refusä,de a indeplini pe cea tot atat de indatori-toare catra ministrul trebilor streine, FuadPasa, pretinzand ca el ar fi fost dusman po-liticei rusesti si ea nu vroeste sa aibä a facecu dinsul. Aceasta purtare neauzita face peFuad-pasa sa'si dee demisia, spre a nu punepe Poarta in trista positie de a suferi o ru-sine asa de grea de la politicosii Rusi. Dupace se infatosaza inteo audienta la Sultanulsi pipäe taramul in toate pärtile, v6z6nd canu poate dobandi de la Poarta fagaduintasecretului, se hotaraste a da fiinta cererilorsale prin o nota din 19 April. Dupa ce serosteste in ea asupra ministrilor Sultanului intermini nu prea cuviinciosi, numindu-i perfizisi insalatori," arata ca imparatul, v6z6nd nesi-guranta fägaduintilor turcesti, s'au v6zutsilit a cere de la Poarta garantii pentru vi-itor si anume : 1) un firman lamuritor asu-pra cheei biscricei din Betleem si a prIvile-gillor bisericei grecesti pe lacasurile stinte2) un ordin privitor la repararea cupoleitemplul ui sí. Mormant, care sa se faca subprivigherea patriarhului grecesc, fara ames-tecul vre unui alt cult ; 3) un sened sau o eon-venfie pentru garantarea statului quo a privile-giilor confesiunet greco-rase$11 si a lacasu-rilrr sfinte posedate de aceastä. . . . Amba-sadorul trebue cu acest prilej sa aduca aminteministrului trebilor streine, cea ce i-au ara-

tat in mai multe randuri : di Rusia nu cerede la Pnartii concesiuni politice; dorin(a saeste de a linii conViintele credincioqilor prinsiguranta mantinerei a cea ce este qi s'au o-bicinuit peinti in zilele noastre."*) Aceasta notadadea in sfarsit pe fata scopurile Rusiei, pecare ea se silise atata timp a le tmea ascunsede lumina zilei. Sultanul aduna indata marelesfat al imparatiei, care, cu 42 voci contra 3hotrtreste a incuviinta neintarziet puntorile Isi II din cererile Rusiei si a refuza numai deckpe cel de al III-lea. In 5 Mai Sultanul isea,-leste doua firmane din care unul ordratuesteca cheea data Latinilor de la biserica dinBetleem sí nu insemneze alta ceva decat unilrept de trecere, nu insa si unul de stap4-nire al acelui sanctuar, eara celalalt invoesteca sa fie rezidita cupola bisericei sf. Mor-mAnt sub privigherea patriarhului grecese.Aceste firmane, care hotarau desavarsit afa-urea lacasurilor sfintesi anume in tocmaidupa cererile rusesti, necunoscrind cu totuldrepturile Latinilor, de vreme ce Frautia pa-rasise eu totul pretentiile sale,fusese datedupa sfaturile aanbasadorului englez, lordulStraford de Redcliffe, care spunea TurcilorSiliti-v6 a desparti afacerea lheasurilor sfintede propunerile ulterioare a le Rusiei, ori carear fi ele. Reguland acest punt, ciind princi-

* Nuta principelui Mencikoff in /asmund I No. LX1V.

185

186

pele Mencikoff va veni sa faca propunerinoue, veti fi in totul liberi de a refuza saintrati in asemene tocmeli, daca nu vi se valamuri pe deplin felul, intimlerea $i temeiu-rile lor. Daca ambasadorul rus ar fi autori-sat a impinge lucrurile pang, la cele de peurma margini, tot ar ramanea Portei putinta,de a amana consimtim6ntul seu 'Ana ce se vafi sfatuit cu aliatii sei, care au luat parteimpreuna cu Rusia la tratatul din 1841.*)

Turcia, ascultand de aceste intelepte sfa-turi, indeplinise in totul cererile Rusieiprivitoare la lacasurile sfinte si putea privipnntul al Ill-lea din nota lui Mencikoff cao pretentie cu totul noua ; ea respunse deciasupra acestuia in modul urmator pe cat depoliticos pe atata $i de hotaritor : ,.Ori catde prietinoase ar fi intentiunile de care suntinsufletite una catra alta curtile rusesti si tur-cesti, totusi incheerea unui act asupra, in-trebarei in ehestiune, care prin urmarile eiprimejdioase, ar nimici principiul fundamen-tal al neatarnarei uneia din ele, este cu to-tul protivnic dreptutui international si denatura a ruina cu totul autoritatea Portei.Aceste fiind mai presus de indoiala greleleurmari a unei asemene stipulatii, mobile,lelegiute care imping pe Poarta a o refuza,

*) Straford Redelife cgtra Clarendon in Forcade Histoiredes eaues de 1a guere d'Orient p. 8(3,

187

nu ar putea fi tagaduite de nimene si cuatata mai putin de Maiestatea Sa imparatulacaruia iubire de dreptate este cunoscuta deintreaga lume."*) Alencikoff atunci ame-nina pe Turci cu ruperea relatiunilor diplo-matice; acestia staruesc insa, in refuzul lorsi ambasadorul rusesc paraseste Constanti-nopolea.

Rusii nu leapada sperantg de a induplecape Turci nici chiar dupa aceasta. Eiurrneaza negociarile inainte prin depese, sicontele de Nesselrode trimite lui Reschid-pasa in 31 Alai o noua invitare, starnindintr'un mod foarte calduros, ca Sultanul saisealeasca proectul de nota pe care Mencikoffil lasase in manile sale, la parasirea eapi-taliei, si prin care proect Turcii se obligaufata cu ttusia la implinirea acelorasi condi-fiuni pe care le continea si tratatul refusatde dinsii. Turcii se improtiveso cu aceasistatornicie, incat si aceste de pe urma incer-eari a le Rusiei raman zadarniee

Tratatul propus Turcici era urmatorulIn scopul de a face sa, inceteze pentru totdeauna toate pricinile de neintelegere, toateindoelile si toate reclamatiile privitoare ladrepturile si privilegiile care au fost incu-viintate si asigurate prin vechii imparati oto-main locuitorilor Moldovei, ai Valahiei

*) Rifaat Pma c. Meneikoff, 10 Mai. laAtuncl N. LXVII.

188

Serbiei care, ca si deosebitele alte natiunicrestine din imparatiea Turceasca, se inchinala religia greco-rusasca, s'au stipulat princonventia de fata urmatoarele conditii : re-ligia greceasca va fi tot deauna proteguitain toate bisericile ; representantii curtei im-periale vor avea dreptul ca si in trecut dea da ordini bisericilor atat din Constantino-pele cat si in alte locuri si orase, precum sipersoanelor bisericesti, si aceste sfaturi, ve-nind din partea unui guvern vecin si amic,vor fi bine primite".*)

Acest proect fu schimbat, intors si sucitin deosebite moduri ; in esenta lui l'Amaseinsa &celas : protectoratul Busiei asupra creq-

ortodoxi din impara(ia musulmana; cacialtfel cum se putea pretinde ca pentru a se a-sigura crestinilor ritului rasaritean posesiu-nea a cator-va laca§uri sfinte, era de nea-parata nevoie ai pune pe acestia, in toata in-tinde/Ta imparatiei otomane, sub o protectie,prin care autoritatea morala a imparatuluirusesc ar fi inlaturat cu totul autoritatea dedrept ce se cuvinea Sultanului ? Un aseme-protectorat nu putea fi primit de Turci subnici un cuv6nt, daca vroiau sa mai pilstrezemacar o timbra de neatarnare. $i intr' ade-var pretentia Rusiei nu insemna mai putin

*) Corespondance respecting, the rights ani privileges ofthe latin and grek churches in Turkey No. 153.

189

decrtt instrginarea autoritAtei politice a Sul-tanului asupra 10-12 milioaue din supuslisei. Cu toate ca Rusii pretindeau ca prin aceltratat ei nu cereau nici un drept politic, ci nu-mai cgt linistirea constiintei coreligionarilorlor, in realitate acest scut religios ascundeaun protectorat politic. CAci in ce se intru-peazg autoritatea politicg dacg nu in supu-nere si ascultare ? Marea majoritate a su-pusilor Sultanului eran sg a,sculte de acumainainte de sigur mai mutt de seful lor reli-gios, care nu mad era patriarhul grecesc, ciCzarul Rusilor &cat de acel politic, SultanulTurcilor, cgci este in natura simtimentuluireligios de a fi cel mai supus, cel mai ascul-tator. Prin urmare atunci °and din conflic-tul datoriilor era sa se nascg o loptg intrereligiune si puterea lumeascg, intre cererileDumnezeirei si acele a le Cesarului, fail in-doialg ca acebo a le Dumnezeirei erau sgtreacg inainte,si Cesarul aice era Sultanulearg Czarul Rusilor,era Dumnezeu !

Apoi este de observat cA, demnitarii bise-ricei grecesti sunt in acelas t!mp si magis-trati civili. Rusia deci ordonAnd persoanelorbiserice$ti" ordona tot odatg unor magistratiai Sultanului. In sfirsit ea cerea mantinereastatului quo in constitutia bisericeascg a Gre-cilor. AceastA, constitutie era insg pling derele, mai ales in acea ce priveste amesteculclerului in trebile civile. Dacg respectarea sta-

190

tului quo in aceasta privire ar fi eapatat antori-tatea Utlei conventii international°, ori ce spe-rant a de inclreptare ar fi fost perduta, $i, candabusurile ar fi fost asa de strigatoare incat 0,nevoiasca numai decat o reforma, crestinii im-paratiei turce$ti arfi trebuit sa, indrepte cererilelor, nu °Mil guvernul Sultanului, ci catra irn-paratia rusasca. Rusia invoca in sprijinul pre-tentiilor sale tratatele mai vechi incheete cuTurcia. Dintre aceste este de observat ca printratatul de la Kainargi Poarta fagadueste aprotegui in mod statornic religiunea cretina sibisericile acesteia" si da voe ministrilor cur-tei imperial° a Rusiei de a face in toate oca-siunile representatiunei atat in favoarea bi-sericei celei noue din Constantinopole cat sipentru acei ce o servcsc." Fagaduinta ceagenerala era data diu libera imboldire a Por-tei si nu o lega catra Rusia ; cealalta care cu-prindea o adevarata indatorire catra aceastaputere era speciald, $i se referia la o singura bi-serica din Constantinopolea, care se puneaprin tratat sub protectia Rusiei.

Si daca admitem chiar ca fagaduinta ceagenerala, facuta de Poarti Rusiei, lnsemnaun drept de protectie al acestei din urrna,atunci ce nevoe avea ea de un tratat nouasupra acestei protectii, intru cat n'avea decatsa ceara indeplinirea celui vechiu.*) Era ve-

*) Compara depeeele N. C ei N. XCIX din lasmund I.Vesi si asupra pazerei Turciei N. CII.

191

dei at ca Rusia nu privea ca indestulatoaregarantia generala a tratatului de Kainargica ea vroia O, intinda dreptul seu specialde protectie de la una la toate bisericile eres-tine din imparatia mahometana; de la ser-vitorii acestei biserici la tot clerul, ha la toticrestinii supusi Sultanului de la un asaz6-mant religios la proteguirea religiunei insasi.Rusia opunea in sfarsit ca si Frantia incheesein timpurile de mai nainte capitulatiuni inscopul de a protegui pe coreligionarii sei.Aceasta este adevarat. Deosebirea cea, nema-surata consta irisa in acea ca pe cand ca-pitulatiunile Frantiei protegueau pe supqiisei, tratatul pretins de Rusie era sa pro-teguiasca pe supuqii Sultanului!

Pentru a veden cat de stranie era cerereaRusiei, n' avena decat sa ne inchipuim aceleasirelatiuni, schimband actorii. Ce s'ar fi zis inEuropa, daca, Frantia sau Austria ar fi cerutda la Marea Britanie o garantie pentru pro-teguirea si buna tratare a clerului catolic inAnglia ? Ce s'ar fi zis daca regina Anglieiar fi cerut aceleasi garantii pentru protestantiiFrantiei ? Ce ar fi zis in sfirsit chiar Rusiadaca si Turcia, la randul ei, ar fi cerut pro-teetia, Musulmanilor din imparatia rusasca ?

Rusia prin protectia ei, cauta sa doban-deasca o inriurire precumpenitoare asuprahotaririlor Portei, inlaturand ori ce alta in-riurire si sa.'si asigureze astfel mijloacele,

192

dacil nu spre a grabi peirea Turciei, cel pu-tin spre a o impedeca in desvoltarea ei si sprea'si asigura triumful intereselor sale la in-tamplarea unei catastrofe. Pentru a intrebu-inta energicele cuvinte a le Lordului StrafordRedcliffe nu se cerea Turciei amputarea u-nui madular, ci introducerea otravei in tottrupul ei."*)

Daca privim acuma la modul cum Menci-koff cauta sa sileasca pe Turci la primireaacestor conditii, il gasim si pe acesta tot asade curios ca si conditiile insasi. Sultanul a-nume ar fi dator imparatului o reparatiunepentru ofensa cea grea, ce-i Meuse opunandnecontenit tendintelor sale atat de prietinoasesi de pline de marinimie o neincredereAra temeiu si un refuz neindreptatit."")Stranie procedare ! Rusia vroia sa doban-deasch, de la Turci lucruri Cu neputinta deincuviintat, si daca acestia refuzau, pretindeaca imparatul a fost ofensat si cerea de la Turciaceleas lucruri, sub o alta forma, pentru re-pararea ofensei.

Adevaratul tel al misiunei lui Mencikoffajungand la cunostinta Angliei, desamagireaacesteia asupra curateniei politicei rusesti sia pretului ce se putea pune pe cuvatul im-

*) 6traford de Redeliffe eAtra Clarendon 2?, Mai lasmunciI No. LXXIV.

**) Neselrode eatrii Reschid Pasa 31 Mai. lasmund IN. LXXX.

13

193

paratului trebui sa fie Mat de rnare, incatin cele d'intai momente, Lordul Clarendonnu vroi sa creada ca cererile principelui Men-cikoff sa fi fost incuviintate de guvernul seu.In 16 Mai el serie catra, ambasadorul englezdin Petersburg: Guvernul Majestatei Sale segasea deci pus in neeesitatea, sau de a credeea principele Mencikoff intrecuse insarcinarilesale, sau sa puna in incloiala incredintarilece primise,"*) Totusi la urma urmelor, ca-binetul englez trebui sa se convinga, ca adoua alternativa era cea adevarata. Cu dreptcuv6nt indignat de purtarea insalatoare a En-siei, el trimite in 31 Mai o lunga depe$rt luiHamilton Seymour in care, luand in cerce-tare intreaga corespondenta a ambasadorului,ii arata ca de la 8 Ianuarie pana la 19 Maicontele de Nesselrode sustinuse in 15 7 tincluri,ca singurul scop al misiunei principelui Men-cikoff ar fi regularea ehestiunei lacmurilorsfinte, si acuma cuv6ntul dat de 15 ori ra-manea, desmintit.**) Pentru ca ministrul en-glez 0, nu creada cumva ea poate ar fi fostreu slujit de ambasadorul seu, acesta i res-punde prin urmOtoarele cuvinte, care suntcel mai minunat comentar al perfidiei $i re-lei credinti a politicei rusesti : Pot sa asi-gur pe exelenta Voastra ca am simtit o mare

'') Clarendon eKtrii Seymour, Corespondance I No. 176.**) Clarendon cii.tri Se3mour Corespondance I N. 195.

194

usurare cand am auzit ca, de $i raporturilemele au facut sa se insale guvernul 31aies-ta4ei sale asupra scopurilor in privirea Tur-ciei, nici o gresalg nu poate fi pusg insocoteala. A$ fi putut 0, m6 insdl mumcuvintelor si asigurarilor domnului de Nes-selrocle, dad, mi ar fi fostj date numai °data;dar cu greu isi va putea cineva inchipui ela$ fi putut sa mg insal asupra intelesuluiprotestarilor sale, repetate fgra incetare, siipoteza in$Alarei mele devine cu neputintkcand se vede ca sirul de argtgri, facut tri-mesului britanic de catra cabinetul rusesceste reprodus in intregul seu secretarului destat al afacerilor streine a Maiestatei Sale,prin ambasadorul rusesc din Londra. Totustrebue sg marturisesc Exelentei Voastre ca me-rit toatg ocara ce se cuvine unei increderidepline data unor asigurgai solemne, $i elau fost pe atat nenorocirea cat si datoriamea de a arAta guvernului Maiestatei Salecrezamantul ci'l puneam in asemene asigu-rgri."*) Lucru mai curios este ea chiar am-basadorul rusesc din Londra nu stia ade-vgrata stare a lucrurilor; ca el fusese insusiin$elat de cabinetul seu, pentru a putea maibine insala pe Engleji.

Onestitate $i politicg nu se impacg totdeauna una cu alta. Totusi este o masurg

*) Seymour catrii Clarendon Corepsondance I N. 268.

195

in toate; pan urmare si in gradul pana unclecerintele onoarei pot fi (hispretuite. Rusianu cunoaste nici o masura in aceasta pri-vire, de indata ce intrevede in zare o astep-tare de castig.

Resboiul trebuia deci sa inceapa, si impa-ratul Neculai, pentru a indreptati ocupareaprinoipatelor, care urmeaza curand dupa a-cea (3 Iuli), publica in 26 Iunie un manifestin care religia erestina joca un rol atat demare, in eat ar parea ea porneste de la unpatriarh, daca scopul pentru care fusese datindreptalirea unui resboiu nu ar fi aratatea este lucrarea unui imparat. El incepe prina spune ca iubitilor si credinbiosilor nostrisupusi le este cunoscut ea din timpurile celemai vechi, gloriosii nostri antecesori au jurata apara eredinta ortodoxa," si sfirseste zicand ea plin de incredere in mana sa ceaatol puternica, vom pi la lupta pentru pro-teguirea credintei ortodoxo." Mai adauge im-paratul ea prin oeuparea principatelor nueste scopul nostru de a incepe resboiul, cinumai cat a ne asigura o garantie care sane respunda pentru restatornicirea dreptu-rilor noastre."1)

Fiind ea acuma au sosit momentul °andsa aratam in toate amanuntimile interesulRusiei de a se intinde in Rasarit, precum si

Msnifestul imparatului de Rusia 26 Iuni. lasmundN. XCII.

196

acel al celor lalte puteri de a so opune,apoi inainte de a merge mai departe, sit a-runcilrn o ochire asupra acestor lincamentegenerale a le politicei europene.

Chestiunea oriental. Interesele pnterilor.

Intrebarea asupra, carela avem sa indrep-tarn acuma cercetarile noastre, este una dincele mai grele ce au avut vre odata de desle-gat politica europeana, pentru ea de la dinsaanima in mare parte soarta viitoare a Eu-ropei $i prin urmare acea a lumei intregi.Este intrebarea cunoscuta acum de mult timpsub numele de chestiunea orientala. Intelesulei este urmatorul

Imparatia turceasca merge spre peirea ei,cel putin in Europa, si este vorba cu ce poatefi ea inloeuita ? Rusia, in mersul el prop-itor spre Constantinopole, pare a fi mo$te-

nitorul firesc al corona Sultanului. Penin-sula Balcanical cuprinde insa popoare deneamitri deosebite, din care unele (Slavii) do-resc implinirea acestui fapt ca cel mai feri-cit pentru dinsele celelalte (Cirecii, RomAniisi Albanezii) se tem de dinsul ca de pri-mejdia oca mai cumplita ce poate veni asupralor. Acest clement de resisten ta contra co-

Intindern aceasti deuumire geografici, de pi impropriuasupra, Itoruinilor de dincoace de Dunire.

197

tropirei ruse$ti isi gaseste un sprijin foarteputernic in apusul Europei, ingiijita si ea de aJasa sa cada pcninsula Balca.nului in manileRusilor: Anglia, Frantia $i pana la un punt$i Italia, pentru Marea Neagra si predomnireain Mediterana ; Au,tria, pentru gurele Du-narei.

Intr'un cuv6nt chestinnea, orientala este ri-valitatea Busiei, sprijinita de Slavi, contraEuropei apusene, sustinutd de neslavii periin-sul'i Balcanului, de la stapcinina acestei pe-ninsule.

La inceputul istoriei moderne, Turcii, pu-riand mna pe imparatia bizantina, impedecade o cam data pe Rusi a se inunde spro a-ceste parti, catra care se simtiau atrasi declima eea dulce si locurile incantatoare, carecontrastau intr'un raod wat de pronuntat ealocuintele lor geroase si pustii. PrincipeleSviatoslaf spune, in 972, arnbasadorilor cevenise sa negocieze pacea: bici ()data nu vomputea parasi o tara asa de frumoasa.") Cudesvoltarea vietei lor politice, Ruji insi nuintarziera a se convinge ca i alto interese,decat acola de a se inealzi la un soare ar-z6tor, trebnea sa clee im mare pret eticerireiConstantiaopolei, si ei intreprinsera deci sirulde reGboae schit,t pana aiei. Pentru a inte-

1 M. Anagnosti. Les idees de les Révolution et les affairesd'orient. Parle, 1841. p. 229.

198

lege ce soht de interes impingea pe Rusi in-tr'acolo, trebue sa aruncam o privire gene-rala asupra pricinilor intinderei imparatieirusesti.

Rusia este imparatia cea mai mare dinlume, si ea au ajuns astfel prin o necontenita

caci la inceput era departe de a fi asade intinsa. Cresterea ei se facu in doult di-rectiuni spre rasarit in Asia, spre sud siapus in Europa.

Terile asiatice, ce veneau in atingere cugranitele sale, erau locuite de popoare no-made, ce traiau numai din pradaciunile pe-riodice a le terilor rusesti. Rusia trebuia sacaute a scapa de ele, si care era rnijloculpentru a ajunge la acest scop ? Ea nu putearidica un zid a Chinezii, cad era proa cos-tisitor ; nu putea nici pazi tara prin un cor-don militar, fiind granitele sale prea intinse.Prin urmare singurul mijloc ce i ramaneaera cucerirea terilor ce slujiau de lacasde cuib jafuitorilor ei. Tara cucerita dove-nind rusasca, parta cea mai linistita a popu-latiei se asaza ; turburatorii se retrOgeau ino parte de loo mai indepartat, de unde in-cepeau earasi a prada foasta lor patrie, cese bucura acuma de o organisare si o li-ni$te, care i inlesnea inavutirea. Rusii deci,spre a apara noua lor provincie, trebuia sasupuna tenle tot mai departe, pana ce ar fi in-talnit o tara, care sa infatoseze destule ga-

199

rantii de bung vecinatatL*) De acea ea se totintinde si ajunge acuma la marginile Chineisi la granitile Indiilor engleze, catra care eiatrage si dusmania lor &easel cu stIpanireaengleza.

In spre Europa intinderea Rusiei, tot asade neaparata, are cu totul alte mobile. Aicenu locuesc natiuni barbare si prAdatoare,Populatia terilor limitrofe este din protivali-ni5titsi dedata la indeletniciri pacinice, maiales la agricultura. Trebue ins& amintit cape la inceputul veacului al Rusia eramArginita numai cat in centrul acelei ten i pecare o ocupa astAzi. Inspre apus Svedia sta-p6,nea Finlanda si provinciile Baltice: EstoniaLivonia, Carelia si Inglia, care desparteau Ru-sia de Marea BalticA. Polonia s'intindea panaMO Kiev si la malurile Niprului si, dinspre sud, Tatariii impedecau atingerea Rusi-lor cu Marea NeagrA si cu Marea Caspica.Rusia era un corp mare, dar cu manile sipicioarele legate si care samana paralisat, ne-putand arata lumei puterea de viatA lAuntricace il insufletia. Sufletul popoarelor este marea

*) Mackensie Walace. La Russie, ouvrage traduit del'anglais par Henri Bellenger. Paris 1877 II p.400: Aprés bien des auricles d'expérience les Russellarrivèrent it la conviction que le seul moyen efficace deprévenir ces incursions était de conquérir les tribusadonnées à la marande Le brnit circule dejaqu'il sera bientot nécessaire d'entr0prendre la pacifica-tion permanente des Turcomans.

200

si fe-care din ele e cu atata mai puternic cucat poate dispune mai cu inbel$ugare de a-cest element datator de viata. Oceanul estoviata, pamantului, pe care o resfrange invecinica, lui miscare, si, pentru ca un poporsa poata, resufla si sa nu fie inadusit, ei tre-bue nun_tai decitt o deschidere spre ocean.Pe atunci nu numai ca acea deschidere lip-sea Rusiei ; dar ea era chiar impedecata dea se atinge cu marile cele mai apropiate dedinsa. Ea stapanea nu e vorba Marea Alba;dar aceasta nu i era de folos, din pricinagheturilor sale. Dacl Rusia IIU vroia sa piarainadu$ita, trebuea cu ori co pret sa'si des-chida un drum in spre Marea, si, ca Petru Iau simtit aceasta, eata vecinicul seu merit sititlul cel mai mandru al gloriei sale. Am vti-zut mai sus silintele si luptele sale pentrua'si cleschide drumul in spre cele trei mari cese invecinau cti impara¡ia sa, st politica luifu urmata, cu statornicie de toti urmasii sei,care, Cu cat propia statul rusesc, se con-vingeau tot mai deplin de neajunsul cel o-moritor al asezarei sale geografice.

Dupa ce ajunse Rusia a se aseza pe coas-tele marilor sale, ea se convinse in cur6ndea tot nu dobandise deplina libertate, cattimp strimtorile ce inchid doue din acestemall nu ar fi in stapanirea sa. Marea Neagrasi coa Baltica ajunsese niste lacuri rusesti ca

Marea Caspica; dar de si erau ruselli tot

201

nu eran decit piste lacuri ; unul din eleinchis fireste din toate partile, celelalte des-chise numai atunci, cand tenle, stapane strim-torilor, trliau cu dinsa in }mini intelegere.Danemarka inqi, proprietara Sundului, fiindo tara mica, putea mai usor fi indatorita deRusia a-i lisa libera trecere prin strimtorilesale Tureia din protiva, putere mare si dus-mani Rusiei, opunea in tot deauna cea mai

vrointa la trecerea corabiilor ru-sesti prin Bosfor si Dardanele, asa. ca Rusiafu nevoita, in fie care tratat, a stipula dinnou pentru dinsa dreptul de trecere prin nu-mitele strimtori. Era deci firesc lucru pentruRusia, care cauta si'si deschida drumul inspre Mediterana, ca 0, se sileasea a nu maimania, in plutirea po manie Turciei, de labunul plac al acesteia, si sa se desfaca doun portar. ce adesa nu lasa pe stapinul seusA easa din casa.

Eata pricina de cipitenie caro impinse peRusi a se apropia uecontenit de Coustanti-nopole in speranta nemarturisiti, dar numai putin reala, de a pune oda,ta mana pedinsa.*) Asa dar nu cPte ajar oraqul Constan-

Consulta asupra acestui punt important. MackensieWallace II p 408. Die orientalische d i. russische FraqeHamburg 1843. p. 35. Anagnosti p. 236 Arthur vonKilenPildy. die Verhaltnise im Orient und in den Do-naufUrstenthinnern. Leipzig 1863 p. 2G. Der russisch-turkischt. streit und der Widerstand Europas gegendie ru,sische Politic. Pest 1854 p. 11. Ceva deosebit inapretiare este Ficguchnont Russlands Politik und dieDonaufiirstentlnimer. Wien 1856 p. 30.

202

tinopole finta politicei rusesti, ci strimtorile ceacest oras domineazd. De acea cuv6ntul celvestit a lui Napoleon cel mare : Constanti-nopole este stapAnirea lumei," nu are pentrucugetarea rece nici un inteles. De altfel, dad,ar fi adevarat, de mult timp Turcii ar fi tre-buit sa fie stapanitorii lumei.

Acest mare interes al Rusiei este sprijinitsi de altele, care lucreaza in acelas sens si oatrage tot mai puternic in spre Sud : anumede comunitatea sa de origine cu cele maimulte popoare din peninsula Balcanului, $ide identitatea sa de religiune cu toate acestepopoare. Majoritatea left este de vita slavasi. vede in Rusi niste frati, care fiind mai pu-ternici decat dinsele, spre ei se indreaptatoate sperantele tor pentru a-i scapa de ju-gul asupritor barbar $i nesuferit al paga-nului de Turc. In timpurile mai vechi toatepopoarele peninsulei Balcanului, chiar Roma-

$i Grecii, vedeau in Busi proteguitorii lorfiresti si aparatorii lor. Mai tarziu insa,cand se destainuira adevaratele tinte a leRusiei asupra lor, acele simpatii se racirasi furl inlocuite prin o indepartare tot maipronuntata, care se prefacu cu incetul in unsimtiment de ura, din ce in ce mai neimpa-cat, in contra celor ce se dadeau drept spa-ratorii lor. Slavii din protivA, pastrarapastreaza inca intreaga si neatinsa, simpatiapentra fratii lor de la Nord, $i, de sigur ea

203

ei nu s'ar opune unei contopiri in vasta lorimparatie.

Positia noastra, a RomAnilor, este cu atatamai grea, cu cat, interpusi intro Slavii denord si cei de sud, suntem niste dusmanifiresti ai acestora. Suntem o prapastie de pemalurile careia doi frati isi intind manilesi vrau sa se imbratoseze, si pe care ei sese vor sili cat mai cnr6nd a o umplea, pentrnea sa nu mai fie o pedeca av6ntului inhni-lor lor. $i aceasta positie atat de periculésaeste inca sporita, prin asezarea noastra geo-graficaa noastra a Rombilor din RomAnialibera. Pe cand Carpatii inalta piscurile lorneumblate si ne des part de ramasita neamuluinostru din Transilvania, din spre dusmanii nos-tri cei mai neimpaeati, nu ne apara nici un dealnici un colnic, ci acelas ses se intmde neintre-rupt de la Marea inghetata pana in muntiiBalcanului. Suntem asezati in sfera fireascade intinclere a popoarelor slavone, suntemespusi la pericolul de a fi luati inainte deuriasa minge de ornat ce se rostogoleste dela marea inghetata, mergand cu o repegiunetot mai ametitoare spre termurile Marei Me-diterane.

Pe langa, toate aceste pricini care impingPo Rusia inspre Constantinopole, nu trebneuitata, inca una, p6te chi ar cea mai de capiteniecare provine din constituirea fundamentalaa poporului sen. Idea subjugarei lumei intregi

204

care au aparut de atatea ori in oardelo bar-bare a le rasaritului, pare a fi pus stapanirepe Rusi ca o idee fixa. Imboldirea fireascade a da o resuflare puterei celei apasate Si

inlautuite prin despotism, plecarea de a faceaiurea pe stapanul, pe cand a casa zaci in ro-cia cea mai degradatoare, dorinta de a sebueura afara de bunuri $i desfatari caresunt Cu neputinta in barbaria si lipsa din la-untru, insfarsit despretul si zavistia in con-tra unei culturi neintelese si pe care, ne pu-tandu-o ajunge, tinzi o nimici, cata moti-vole ce impingeau adinioara toiurile de bar-bari asupra Europei, si care astazi impingpe Ru$i a indeplini pretinsul testament a luiPetru cel Marecucerirea acestei parti alumei.

Totusi intre primejdia ce oardele barbarea le lui Attila san 13atu Khan aducean a-supra Europei si acea pregatita do politicarusasca, este o mare deosebire. Acele popoareselbatice lucrau fara un plan conceput demai inainte; ele navalean en o furie turbata,dara Lira scop; veneau 5i dispareau ea o fur-tuna. Rusia au pus barbaria rasaritului inun sistem ; puterea brutala a oardelor saleeste prijinita si intarita prin arta si stiintaimprumutata de la apus. Toata rafinarea u-nei diplomatii $ugubete si intrigile complicatea le unei potitici ambitioase ei vin in ajutor.Pe cand oardele popoarelor barbare lucrau

205.

fara co nstiintti, acele rnscsti sunt condusede o minte agera, puse in slujba uncí imbul-diri nesatioase de intindere, de rapiri si decueerire. Si aceasta tentinta fireasca a po-porului rusesc gaseste elementele cele maiminunate pentru intarirea si realisarea sa :simpatiile Slavilor din peninsula lialcanilor$i interesul cel capital a desehiderei comer-tului rusesc pe Marea Mecliterana, $i, prin ea,pe Ocean.

Dupa, ce am aratat interesele si tendintelecotropitoare a le Rusiei, sa trecem acuma laespunerea starei Europei fata cu nille ase-mene nazuinti.

Prin cresterea ei necontenita, Rusia devi-nea amenintatoare pentru linistea si desvol-tarea celorlalte ten europene. Ceca ce fueseodinioara Carol V si Napoleon cel Maro pen-tru Europa, devenise acuma Rusia cu deose-hire numai cat, ea alta data primejdia veniadin partea unor individualitati si ca acumaea pornea de la un popor. Amenintarea cefusese mai inainte trecatoare so prefacea a-cuma in. una permanenta. Cu cat mai multdeci trebuia tenle europene sa se (Tuna. cu-rentului moscovit, and ele vedeau inteinsui.nu avatul momentan a unui gust de cuce-rire, ei aceasta tendinta insasi sistematisatasi imbracand forma unui principiu statornicsi neinduplecat. Idea echilibrului european nuera deci o zadarnica inchipuire a visatorilor

2 06

politici ; ea era chiar expresia novoiei celeimai simtite a Euro pei, pastrarea neatarnareiei, a luminei si a civilizatlei sale, ce ameninta,sa dispara sub suflarea omoritoare a despo-tismului. Datoria cea mai malta se intrupaintr'insa, acea de a pazi neatinsa comoarade gandiri si de siuntimente mostenita de lageneratiile de mai nainte, si pentru care par-tea cea mai nobila a omenirei jertfise celemai scumpe bunuri a le traiului seu. Eraintr'un cuv6nt apararea culturei in protivabarbariei, a libertatei in protiva robiei, a lumi-nei in protiva intunerecului.

Mara, insa de acest interes general, maierau si altele speciale, care sunt °u atat maiinsemnate, cu cat ele hotarira puterile apu-sene la improtivire ; caci popoarele ca si in-divizii sunt astfel facute, incat sa se mistemult mai usor pentru un interes mai micdar nemijlocit, decat pentru unul mare si in-departat. Aceste interese mai speciale suntacele comerciale.

D'intre toate terile Europei, Anglia si Fran-tia sunt cele ce fac un comert mai intins cu te-rne turcesti. Pe acel timp (1852) comertulAngliei se suia, import si export, la vr'o600,000,000 franci, afara de transitul pringipet afta India, care urca comertul totalal Angliei cu terne turcesti aproape la unmiliard. Acel al Frantiei, insemnat cu deo-sebire prin exportul seu, se ridica aproape la

207

750,000,000 de franci.*) Interesele Frantieisi a le Angliei erau aceleasi, si deci politica lortrebuia sa fie aceasi. Ambele aveau de aparatniste daraveri bAneti de o mare inseamatatesi trebuiau deci sa se opuna Cu puteri unitepoltiticei rusesti, care ameninta deAsurarealor. Primejdia pentru dinsele era urmatoarea:daca Rusia punea mana pe strimtorile tur-cesti si poate chiar si pe Egipet, atunciintroducand ea in aceste WO sistemulprohibitiv, nimicea prin o singura lovituratot comertul anglo-francez, inlocuindu'l Cual seu.

Pe langa acest pericol, care ameninta peFrantia cat $i pe Anglia mai erau si altelecare priviau numai cat interesele engleze.Aceasta tara se mai temea ca Rusia pun6ndstapanire pe Egi pet si pe Turcia asiatica, sanu i impedace comunicarea sa cu India, is-vorul eel mai manos al bogatiai sale, Cu a-tata mai mult ca poporul englez era nelinis-tit si de pro pAsirea Rusiei in Asia centralaacareia tinta nu putea fi, dupa Englezi, decatsurparea puterei lor in Indii.

Italia pe atunci framantata de dorinta u-nirei, domnita de mai mute dinastii dusmaneuna alteia, nu putea urma in privirea ori-entului o politica sustinuta, i de acea par-

*) G. Fr. Kolb, Handbuch der vergleichenden Statietik1855. Leipzig.

208

ticiparea ei la resboiul Crimeiei nu avu atatain vedere restatornicirea unor interese trc-cute, cat ingrijirea de altele viitoare.

Austria nu putea sa invoiasca proa mareaintindere a Ruaiei in orient din altele motive.Pnntru a ajunge la ..onstantinopo1e trebtiaca Rusia sa puna mana pe terile romAne,prin care ea ar fi devenit un vecin foartesuparator pentru Austria prin uneltirile saleasupra Romanilor din Transilvania si a Sla-vonilor din sudul impAratiei sale. Apoi Ru-sia pun6nd, prin pacea de Adrianopole (1829),stapanire pe gurele Dunarei, se folosise deaceasta imprejurare pentru a ingreuia totmai tare lutirea pe acest fluviu. Ea nu in-grijise pentru curatirea albiei Sulinei, infiin-tase o carantina la gurele fluviului si supu-nea toate corabiile co treceau prin ele la nisteoranduiri foarte impovaratoare, incat comer-tul ce Austria il facea prin artera Dun Lreiameninta sit decada din ce in ce mai tare.*)Ce era insa sa se intimple daca Rusia erasa ajungA sUipana netagaduita a imparatieiturcesti ? Era sa fie nimicit si comertul eelinsemnat al Austriei Cu aceasta imparatiecare se ridica in 1850 la 70,000,000 defranci **)

Prusia nu avea un interes asa de nemijlocit

*) Die orientalische d. i russische I', age p, 65.**) loseph Hain, Handbuch der Statistik der oesterreichis-

chen Kaiserstaater. Wien 1853. II p. 622.

209

in chestiunea oriental, si celelalte teri ger-mane eran prea mici si neinsemnate pentrua putea ridica si ele glasul lor. In generevorbincl, Germania, ruptrt in o multime de0,1'0, nu putea juca un rol precumpenitor inaceasta insemnata chestiune. Ea era (leprinsa

fi impilata; toate arteriile cele marl a le co-mertului ti eran in marfile streinilor Olan-dezii le inchidea Rinul; Englezii prin Helgo-lang, Elba; Danezii, Marea 13altica.*) Cumputea ea impedeca pe Rusi de a inchide a-cuma si Dunarea, eand statul cel mai puter-nic, Prusia, era deprins de sute de ani a nuavea in politica alta vrointa decrtt acea a ca-binetului de Petersburg. Cu cat Prusia prin-de mai tarziu la putere ctt atrtta ea se eman-cipeazrt de sub epitropia rusascA. De cAnda.,u ajuns a realisa unitatea Germaniei si sevede in fruntea a until milion de baionete,ea se vede silita a apara interesele ei, caresunt, in privirea Dunarei, identice cu ale Aus-triei.**) Devenind tot mai neatarnata in politicaei orientala, in curAnd va vroi sa dicteze $iaice precum s'au deprins a dicta aiurea, $i

*) Die oriortaliche d. i. russiche Frage p. 65. Helen-fiildy p. 22.Drouyn de Lbuis ctrr generalul de Castelbajac 15Iuni 1853. Iasmund I No. LXXX1X : .,l'Allemagne aune trop grande intelligence de ses interets ponr ac-cepter facilement l'éveutualité de la possesion du basDanube, qu'elle considére avec raison comme une doses voiss comerciales, par un grand Etat qui pourraitlui fermer le débonché."

14

210

un resboiu va trebui numai decat, mai cu-rilnd sau mai tarziu, sa puna un capat buneiintelegeri, ce au predomnit pana acuma intreaceste doue state.

SA videm acuma care era starea aceleiimparAtii, ce era aruncata, ca marul discor-diei, intre Rusia si popoarele apusene. Aceastaimparatie mergea spre stingerea ei, 5i toatesilintele, atat a le sale proprii cat si acele ale puterilor Europei, nu puteau decat cel multsa iutarzie caderea ei, dar nu sa o opreasea.Reul de eA,pitenie, ce o sap, fara incetare, eradusmania tot mai fatisa intre.poporatia cres-tina si acea musulmana. Tureii nu puteau uitaca sunt invingatori si ea crestinii sunt su-pusii lor ; apoi aeesti supusi, fiind de o altareligiune decat aeea a lui Mahomed, eipriveau ca pe niste fiinti de jos, care nu erauvrednice a se bueura de alte drepturi, decatde aeele ce stapAnii lor se indurau sa le in-cuviinteze. Numai impAratia turceasca maifacea in Europa deosebire intre cuceritori sicueeriti; numai in ea se rnai aflau doue clasesuprapuse a le societAtei, ce nu putea a secontopi niel intr'un chip, fiind despartite prinrasa, religiune, credinti $i obiceiuri. Pentruun Musulman, ghiaurul nu insemna nimicaaverea lui, onoarea lui, chiar viata lui erauo jucarie in mAnile sale, si adese ori regimulcel cu totul arbitrar al poporului domnitorimpingea pe supusi la rescoall. De cAnd

211

Rusii se apropiase de peninsula Balcanului,gintele de aice isi indreptara catra dinsiisperantele lor de seapare, Unele din ele selepadara apoi de aceste asteptari, v6z6ndu-seinsalati; cei mai multi insa, Slavonii, vedeautot in Rusia ingerul mantuitor al suferintelorlor, si priveau deci ori ce incercare de asustinea pe Turcia, ca un act de dusmaniein protiva lor. Si cu toate aceste tenle apu-sului trebuiau SI sprijine pe Turci si sa ca-ute a sustinea imparatia lor ; caci ele nu ga-siau alt naijloc mai potrivit pentru a seapaorientul de o stapanire exclusiva, decat acelade a'l mantinea, cat se va putea mai mult,in starea in care se afla. Intregimea impa-ratiei otomane deveni astfel maxima condu-caton.re in politica statelor apusene, si eletrebuiau sa priveaseil de dusmana, nu numaicat pe Rusia, dar si pe popoarele aeele dinpeninsula Balcanului, care cereau emancipa-rea lor de sub jugul turcesc. Din aceasta pri-cind provenira toate incurcaturile politiceiorientale. Rusia, care proteguia popoarelecrestine in protiva asupririlor turcesti, eraprivita ca aparatoarea intereselor umanitare ;apusul, care sustinea pe Turci si barbariilelor, pareau ca-i sprijine numai cat pentruniste interese egoistice. Rolurile se schimbasecu totul : Rusia, stat despot si barbar inculme, era apostolul libe rtatei $i al omeniei ;tenle apusene, vetrele luminei si a le cultu-

212

rei, cleveneau uneltele arbitrarului. Nu e vor-ca ca aceste din urma stAruiau pe cat puteaupe langa Turci, ca sa mai indrepte coraptiainspiiimantatoare a administratiei lorrecunoasca si crestinilor o stare mai putinimpilata ; dar silintele lor erau zadarnice.Sultanul si dregatorii turci cei inalti, insufle-titi de luminile civilizatiei si imbolditi fanincetare de agentii puterilor apusene, procla-man necontenit principii mai urnanitaredar aplicarea, lor intainia grentati si chiarpedici neinlaturabile, intru cat schimbareasistemului nu se putea astepta cleat de la oschimba,re a mintei poporului turcesc, si a-ceasta era peste putinta de *ins, fata Cudogrnele stationare a le religiei sale.*)

Ca toate faptele istorice si aceste erau ne-aparate, fatale. In zadar s'ar fi sustinut cu-tare sau cutare mod de resolvire a chestiuneiorientale, dupa cum s'au incercat sit o facamai multi publicisti al acelui tlmp. Turciitrebuian sa staruiasca in barbaria lor; Rusiisa, caute a inainta si popoarele apusene sali sit opuna. Pentru a hotari intr'un fel ni§tetendinti atat de contrazicatoare, trebuia aler-gat la mijlocul cel de pe urma ce ramanepopoarelor, cand toate celelalte au dat degresla resboiu, care si incepu de fapt prinintrarea Rusilor in principate in 3 Iuliu 1853.

S) Ca Turcii nu sunt in stare a propii§i, vezi : Anagnostip. 245. Die orintalische d. b. russische Frage p, 83.

TV

Puterile apusene declara resboiu Rusiei.

Rusii pretindeau cg, de si au incAlcat gra-nitele impArAtiei otomane, n'au inteles prinaceasta a porni cu resboiu asupra Porteica ei ar fi vrut numai efit prin o astfel demAsura sa constringa pe Poart5, a se supunedreptelor lor cereri, ear pe de alta ar fi fostprovocati la o asemene, prin apropiarea ame-nintAroare a flotelor anglo-francese de strim-toarea Dardanelelor.*)

Ca aceasta era numai cAt un mestesug, sopoate vedea foarte lesne; nu era nici cea maimica asemgmare intro asezarea flotelor apu-sene in Besica Bad i acea a ostirilor rusestiin principate. Aceste flote aveau intr'adevArdreptul de a stationa in acel port, ca in oricare altul ele pe Marea Mediterang,. Prin ara-tarea lor in acele ape nu se infrAngea niciun tratat, nu se incaica niei un teritoriu, nuse lovea in niel un principiu de drept public;neatdrnarea impArAtiei otomano nu era ame-nintata j Rusiei nu se da niel un motiv desuparare. Din contra ocu parea principatelorde cAtra Rusia era o incalcare vederatilposesiunilor Sultanului si a tratatelor careregulau soarta acelor done provincii ; era o

213

*) Circulara contelui de Nesselrode 2 lulie. lasmund INo. XCV.

214

isbire in principiile dreptului public si un actde dusmanie neindoelnic in protiva Sultanu-lui, care ar fi avut dreptul a respunde uneiasemene urmati, prin o declarare de resboiusi chiamarea in ajutorul seu a escadreloral i ate.*)

Dar sa cereetam acuma ocuparea princi-patelor din puntuI de vedere al positiei Ru-siei fata, cu dinsele. Nici un tratat nu invoiaRusiei o asemene ocupare. Acel do Adriano-pole prevedea ca Rusii sa poata intra in prin-cipate, numai atunci cand privilegiile lor arfi incalcate de Turd, si pe basa aeestui drepttrimisese Rusii in 1848 o$tirile lor in princi-pate. Senedul de la Balta-Liman din 1848 a-daugea, in vederea revolutiei din 48, ca dacaasemene turburari s'ar ivi din nou in princi-pate in restimpul de septe ani, ambele puterisa ice masurile trebuincioase pentru resta-tornicirea orandnelei. Provinciile romAne nufusese nici impilate de Turci, nici nu erauturburate de vre o resmerita, care sa indrep-tatasca intrarea in ele a ostirilor rusesti ; sicu toate aceste era,u cuprinse de dinsele.**)Rusii priveau in tot deauna provinciile ro-mane sub doue fete deosebite, dupa cum lecerca interesul : cand ca niste ten i cu totuldeosebite de imparatia turceasca, pentru care

*) Comparg ; Clarendon clitri Seymour 16 Iuli No. XCI X**) Circulara Miniatrului francez 15 Iuli N. XCVIII.

stipulau in tratatele lor drepturi si privilegii;cand ca parte intregitoare a imparatiei oto-mane. Nevoile momentului cereau ca tenleromAne sa fie privite in a doua ipostasa,cea ce Rusii faceau ocupandu-le cu armele.Din aceasta ins& se poate foarte bine videacuratenia politicei rusesti fata cu principateledunarene.

Anglia, si Austria, caro doreau din toateputerile ea sa mantina cat se va putea maimult timp pacea intre ambele imparatii rivale,sfatuesc pe Poarta sa nu priveasca ocupa-rea principatelor de Rusi ea un easus belli,ci, inchizand ochii asupra acestui fapt dus-manesc, sa urmeze inainte cala negocierilor.*)

Aceste se reincep prin staruintele Austriei,putere din cele mai interesato in chestiuneaorientului. Rusia anume, careia iar fi placutmai bine a surpa pe Turci prin o cale pie-zisa cleat prin un resboiu, propune la Vi-ena un proiect de nota, ceva deusebit de a-cela pe care prineipele Mencikoff il lasasein manile Turcilor, la plecarea sa din Con-stantinopole Acest proiect, sprijinit de Fran-tia si de Anglia, mai mult de cum se cu-vinea, este trimis de indata la Poarta, castaruintele cele mai calduroase pentru pri-mirea lui. Poarta se rosteste cal va primidaca va suferi oare care schimbari. Incepe

*) Circulara auatriacg 4 Iuli No. XCVI.

215

216

atunci o lucrare a diplomatiei din cele maised d si mai nemultemitoare, anume scliim-barea fraselor si a cuvintelor, resucirea i in-vartirea lor astfel cA se impace ambele ce-rinti. Asa d. e. nota vieneza continea urrna-toarea frasa : dad, in toate timpurile impa-ratii Rusiei au aratat ingrijirea lor ceamai barnica pentru mantinerea scutirilor siprivilegiilor bisericei grecesti ortodoxo in im-pAratia otomana, Sultanul nu s'au refuzatDid ()data a le consfinti din nou prin actesolemne." Aceasta redactiune spAria pe mi-nistrii Turciei ; din paralela in care se pu-nea respectarea privilegillor de catra TurciCu ingrijirea pentru mAntinerea lor din par-tea Rusilor, se temeau rninistrii Sultanuluia nu recunoaste ca con de adoua fusese ca-usa celei d'intAi, si pentru a incleparta o a-semene, tAlcuire, ei propusera indreptareafrasei in modul urmator : daca in toatetimpurile imparatii Rusiei au arAtat ingri-jirea lor cea mai harnia pentru cultul sibiserica ortodoxa greceaseA, Stilt anii n'auincetat nici ()data de a veghea la mil ntinereascutirilor $1 a privilegiilor pe care din bunullor plac le au incuviintat." Anglia i$1 da mareosteneala pentru a dovedi Turciei e sehlm-baffle propuse de dinsa stint de prisos, ara-tand cA aceasta frasa constata numai cAt unfapt istoric, cä acest fapt poate fi adevaratsau fals dara ca Rusia nu dobandeste prin

217

el nici un drept si ca Turcia nu se leaga lanimio prin recunoasterea lui. Sultanul chiardaca ar da oare care drepturi crestinilor inurma staruintelor unei puteri crestine, nu seleapada, de nici un drept al seu, nu se leagala nimio, nu restringe nici de loo suverani-tatea sa, si cate de aceste.

Bietii Turci stieau insa, prea bine ca cineaveau a face. Vecleau ei acuma ce talcuiredadeau Rusiei tratatului de Cainargi, stieauei cate bucati de teritoriu le fusese rapitetot prin asemene mestesuguri sa se paziauca de foe de a se lega in vre un chip catraRu$i, asupra unei imprejurari asa de delicate.De acea ei staruira ca toata puterea pentruprimirea sehimbarilor propuse de dinsii, cutoate cererile Angliei, Frantiei $i a le Au-striei, care le spunea sa se lepede de ele.

Pe cand MO, puterile europene se sileaua convinge pe Turci, ea n'ar fi nici un peri-col in privirea, notei, asa cum fusese ea in-tocmita de la inceput, Rusii care intelegeaueti totill alud l indatoririle ce Poarta trebuia,6a le ice fata cu dinsii. dau $i ei o talcuirea notei vienesc, si de asta data o talcuire au-tenticA, ce nu mai lasa nimio de dorit. In odepesa a contelui de Neelrode din 7 Sep-ternvrie, acesta pune in cep, mai vie luminaintelesul pe care Rusia vroia sa'r dee noteivieneze, $i care se resuma in indatorirea, dinpartea Turcilor de a da o feigdduingi qi o

218

garanfie pentrn viitor despre meinfinerea pri-vilegiilor biserieei greeesti. Frantia, bland cu-nostinta de aceasta depesa, se rosteste ea in-sasi : ca nu era acesta intelesul pe care con-ferenta, din Viena avuse in gand a'l da no-tei in chestiune," ki asa toate ostenelilediplomatilor si sbuciumarea lor de atata timpramasera zadarnice.*)

Acestia in iubirea lor pentru frase si tal-cuiri subtile, traganase a,facerea mai multeluni, lasand Rusiei timpul de a se pregatiki a se intari, crez6nd cä ceea ce desbinape Rusi de Turci era o chestiune de cuvinte.Ei uitau ca in mijloc erau niste interesemult mai grele, care, in ori ce cuvinte ar fifost imbracate, tot la sfarsit erau sa'si aratecozile si urechile lor. Atata este de adevaratca aclese ori persoanele oficiale de multa di-plomatic nu 'si mai adue aminte de politica,adeca pe interesele ce sunt puse a apara.

De la caderea notei vieneze, sperantelepentru pace sunt tot mai mult inlaturate,resboiul devine din ce in ce mai neaparat,Cu toate ca diplomatii nu inceteaza nici a-cuma asi da osteneala pentru a'l impedeca,sau cel putin a'l amttna.

Puterile maritime, Anglia si Frantia, vi5-z6nd ca toate ineercarile pentru pace au dat

5) Amitnuntimile vezi in Forcade. Histoire des causes dela guerre d'orient. Paris 1854 Chap. III. La conférencede Vienne.

219

de gres, si, asteptanduse in fie ce moment laun atac din partea, Rusilor contra protegu-itilor lor, dan ordin flotelor lor ca sa intre inDardanele. Ru$ii pretind atunci ca s'ar fiincalcat tratatul din 1841, care prevedea in-chiderea strimtorilor, cat timp Poarta s'arafla in pace, $i cer Angliei socoteala pentruacest pas. Aceasta le respunde ca de $i nuurmase declarare de resboiu, Poarta incetasede a fi in pace din momentul ce un soldatrus calcase principatele du narene."*) Turciiimbarbatati prin aceasta masura, in care eivedeau un sprijin efectiv al puterilor apusuluideclara Rusiei resboiu, in 4 Octornvrie 1853.

Rusii, urmand inadnte jocul lor viclean si cudoue fete, arata in o circulara a contelui deNesselrode ea, de si Turcii le au declaratresboiu, ei se vor margini a pastra, positiu-nea ce au luat'o in principate, raman'end inaparare cat timp nu vor fi siliti a esi dincercul in care doriau sa '$i margineasca o-peratiunile lor."") Ea repeta aceasta decla-ratie in alte done randuri, spunand ca vorramanea cu bratele incracisate, hotariti nn-mai a respinge ori ce atac indreptat in con-tra lor, fie in principate, fie pe granitile A-siei," $i aiurea: trupele noastre vor sta inaparare, asteptand atacul Rusilor si respin-

*) Clarendon cittra Brunow 1 Oct. Iasmund No. CXXVIIComp. Circulara lui Clarendon 7 Noemv. No. CXLIII

**) Din 31 Oct. /asmund No CXXXIX.

220

gandu'l, daca s'ar intampla."*) Puterile ma-ritime, luand act de asemene fagaduinti so-lemne, trimit ordin escadrelor lor de a in-voi corabillor rusesti transportarea trupelorsi a munitiunilor, lor de la un port la altul.Dar Rusii daduse acole asigurari numai catspre a insela pe apuseni. In resboiu ca siin diplomatia ei procedan priu surprindere siinsalare. Pe cand flotele anglo-franceze, in-crezandu-se in Rusi, nu parasise inca Con-stantinopolea, flota rusasca intra fail vestein portul Sinope si nimiceste aice o flota tur-ceasca, ce statea la ancora, incarcata cu pro-visiuni ce trebuia sa le duca in un port al coas-tei asiatice, uciga'nd vr'o 4,000 de oamenisi prefacand in cenu5ä corabiile turcesti.Gaud $tirea, despre a,cest macel ajunse inEuropa, ea procluse o indignare nemai po-menita 5i mai ca era sa provoace de indatadeclararea de resboiu din partea puterilorapusului. Rusii, interpela ti asupra acestui faptrespund: ca ei au inteles a pastra o positi-une de asteptare numai in principatele china-rene ; dar suntem noi oare indatoriti pen-tru aceasta a face acelas lucru pe coastelenoastre ? SA credem noi ca in un resboiu, pecare nu l'am dorit, si care ne-au fost de-clarat, nurnai Turcli au dreptul ofensivei sica noi, cand suntem siguri ca un atac va fi

*) Forcade. p. 266.

221

indreptat in protiva noastrk un avem drep-tul a'l impedeca ?"*) Si eu toate aceste, dindepesele reproduse mai sus, este vederat cáRusia luase asupra'si indatorirea de a stain aparare, marginindwe a respingo atacu-rile Turcilor si aceasta na nuntai pentru prin-cipate precum pretindeau acuma, ci qi pentruAsia, si deci nu numai pe uscat ci si penutre. Apoi cá, flota turceascri, nu avea niciun scop dusmánesc in protiva Rusiei, sevede din imprejurarea cá, ea stationa in li-niste in un port turcesc.

Pentru a impedeca reinoirea, unor asome-n° intAmplari, puterile maritime se hotáresea ocupa Marea Neagrá, si fac cunoscut Ru-siei ca," ori ce corabie rusascá, va fi intalnitain Marea Neagrá va fi de indatrt invitatá aultra intr'un port rusesc, si clt la intamplarede refuz, va fi silitá la aceasta cu puterea,indatorindu-se tot °dad, a impedeca flota tur-ceascá, de a ataca pe Rusi.") O asemene má-surá era insá }Ana la un punt mai protiv-nicá, Rusilor deett Turcilor. Pe cAnd Turciierau impedecati numai de a ataca pe Rusi,fiind de altfel liberi a mala eu corábille lorin Marea Neagrá, Rusii n'aveau voe O, easácu nici o corabie afará, din un port ; prin

*) Nesselrode c. Brilnow 16 Ianuar 1854 /asmund No.CLXXII.

**) Clarendon 014 Seymour 27 Decemvrie 1853. No.CLX11.

222

urmare erau impedecati chiar de a comunicape apaca porturile lor. Ei ameninta deciatunci puterile apusene cu ruperea relatiu-nilor diplomatice, cand ar mantinea masurahuata, si, aceste, staruind in hotarirea, lor, ca-binetul de. Petersburg isi rechiarna, ambasa-dorii din Londra, si din Paris. Napoleon sehotareste a serie o scrisoare autografa tarn-lui Neculai i1 ere intro altele erspune urrna-toarele: Este un f:Ipt neindoelnic ca corabiirusesti au venit si au atacat vase turcestiin apele acestora si in un port unde stationape ancorele lor, $i ca leau nimicit, cu toateasigurarile cabinetului imparatesc, de a nuataca el cel intaiu $i cu toata vecinatateaescadrelor noastre. Nu au suferit politicanoastra o lovitura la Sinope ci ace' fapt au re-sunat cu durere in inima tuturor persoanelordin Anglia si din Frantia, care au un simti-m6nt de vrednicie nationala."*)

Relatiunile intre puterile apusului si imp6-ratia rusasca inasprindu-se pe fie ce zi, tre-buia numai decal sa casuneze o ruptura.Anglia si Frantia cer de la Rusia ca conditiia mantinerei pacei ca ea sa desert° princi-patele, cea ce aceasta refuzand, resboiul estedeclarat in 27 Mart 1854.

Ce faceau in acest restimp puterile ger-mane ?

*) Scrisoarea autografil din 29 Ianuar 1854 No CLXXXII.

223

Rusia, de indata, ce v6zu ca trebile merg aresboiu, cauta s induplece pe Austria sipe Prusia a pazi neutralitatea. Austria intreabaatunci pe Rusia: daca imparatul ar avea degand a indeplini fagaduintele sale de a nutrece Dunarea, a parasi provinciile dunareneindata dupa resboiu si a nu scrinti sistemulde state ce exista astazi in imparatia tureea-sea. Comitele Orloff respunse ca imparatuln'ar putea lua asupra-si nici un soiu de in-datorire. In acest caz replica imparatul aus-triac nici el n'ar putea sa se lege la cele cei se cereau. El va starui in principiile pe carele au admis, in uniie cu celelalte trei puterimail $i se va conduce in purtarea sa numaicat dupa interesul i vredniciea imparatieisale.")

Aceste principii fusese statornicite in maimulte conferenti tilinte fl Viena. In unul dinprotocoadele acesteia din 9 April 1853, re-dactat dupa declararea de resboiu a puterilorapusene cele patru puteri subsemnate,

Frantia, Austria si Prusia recunoscca intregimea imparatiei otomane este $iremane conditia absoluta a ori caror tratari,ce ar avea de scop restatornicirea Wei in-tre puterile in lupta. Guvernele, representateprin subsemnatii, se indatoresc a cauta im-preuna niste garantii care se asigure exis-

*) Westmoreland eatra Clarendon 4 Fein.. 1854 No. CXCI.

224

tenta imparaliei otomane, ea conditie, a equi-librului european."*)

Am aratat mai sus motivele care esplicaindestul pentru ce Austria uita slujba facutade Rusia in 48, si se dadea in partee pute-rilor apusene in lupta ce era sa, se incinga.Mai greu este de inteles cum de Prusia pa-rasia politica ei traditionala. acea de a mergetot deauna in apele rusesti, si se hotaria a sopune alaturea cu puterile apusene in protivatendintelor moscovite.

Trebue amintit, in aceasta privire, ca, re-volutia din 48 daduse nastere, in Germania,unei partizi unitare, care vedea in Prusiaputerea acea ce parea menita de soarta a re-aliza visul poporului german. In Prusia, a-ceasta partida se interesa la randul ei donevoile Germaniei, si dorea sa, dee poporuluigerman nea,tarnarea politica si libertatea deactiune potrivita insemnatatei sale. Aceasta ten-dinta nn vroia sä zica alta ceva in acele mo-momente, decat esirea de sub epitropia secu-lara a Rusiei. De acea, de si regele FredericWilhelm IV si incunjurimea sa precum sipartida aristocratica era pentru sprijinirea,Rusiei, acest curent trebui sa se raistuiascafatä cu un altul, mult mai puternic, acel alpartitei nationale, ce sustinea politica intere-selor adevarat germane, care fiind identica

*) No, CCXIX.

225

cu cea austriaca, nu putea cleat fi protiv-nica Rusiei.*)

Prusia inchee deci in 20 April 1854 untratat ou Austria, in care se stipuleaza :

guvernul imparatesc austriac va indreptacatra, curtea imparateasca rusasca o poftire,in scopul de a dobandi de la Maiestatea Saimparatul Rusiei ordinile necesare pentru aopri inaintarea armatei sale pe panAntulturcesc, precum si pentru a dobandi asiguraridepline despre cur6nda desertare a principa-telor, si guvernul prusian va sprijini aceastapoftire din toate puterile sale. In cazul candrespunsul curtei imparatesti rusesti la acestepasuri a le cabinetelor de Viena si Berlin arfi, in contra asteptarilor, astfel incat sa nule dee o deplina linistire, atunci va avea looaplicarea art. 2 a tratatului incheet tot as-tazi, anume : ca fie ce atac dusmanesc facutin protiva teritorului uneia din puterile con-tractante sa fie respins de cealalta cu toatemijIoacele militare, de care va dispune.pornire ofensiva a ambelor puteri contrac-tante ar fi la locul ei, numai cat la intam-plarea une incorporari a principatelor, pre-cum sl la un atac sau o trecere a Balcanilorde catra Rusi."**) Gu cateva zile mai inainte

Asupra acestei schimbNri in politica Prusiei vezi: LaPrusse, la cour et la cabinet de Berlin dans la ques-tion d'orient. Revue des deux Mondes 1855.

**) Act aditional la tratatul de aliant'6, ofensiv oi defensivincheet intro Austria oi Prusia in 20 April 1854. Ias-mund No. CCXXII.

15

226

se incheese intre Anglia, si Frantia tratatulde alianta, prin care ambele puteri dau oconsfintire juridica comunitatei de interese cele anise pana acuma (10 April 1854).

Rusia era deci sa se masoare ca puterile apu-sului. Ea indrasnea sa incerce o asemenelupta, pentru ca era indestul de sigura a casala dinsa, stiind bine ca de si Austria si Prusiaincheesa o legatura pana la un punt pro-tivnica ei, clusmania acestora nu era sameargd asa de departe, incat iee parte lu-cratoare la resboiul ce se incinsese. De Prusiaera sigurd prin simpatiile regelui ei, care desi iscalise, mad mult silit, tratatul cu Au-stria, se rostise foarte hotarit ca nu va luaparte la un resboiu contra Rusiei.*) Politicaaustriaca apoi era cunoscuta Rusiei de multtimp. Stiea aceasta ca poate s'o impace inmomentul critic, prin o bucata de panAntaruncata la timp in gura ei. Austria nu pu-tea invoi un atac al puterilor apusene prinValahia si Moldova si din alte motive. A-propiindu-se armatele aliatilor prea tare de

Lorsqu fut question de poser le, cas de guerre.Fréderic Guillaume prit l'alarrne et fit toutes sortes dedifficultés. Le général Hess proposait d'indiquer dansle traité, comme justifiant l'entrée en campagne del'Autriche tout mouvement de Parruée russe au-dela dela muraille de Trajan. Le roi s'enzporta et s'écria aveccolère qu'il ne voulait pas faire la guerre a la .Russie,qu'il ne le roulait à aucun prix." La Prune, la couret le cabinet de Berliu dens la question d'orient. Ex-trait de la Revue des deux Mondes 1855 p. Cl.

5)

227

Polonia, o rescoala a acesteia, era cu putinta,rescoala ce era tot atat de primejidioasapentru Rusia ca $i pentru Austria si Prusia.Apoi Ronattnii si Ungurii puteau sa se tre-zasca, si prin urmare un atac in contraRusiel prin valea Dunarei, nu putea de loesa se impaee cu interesul austriac.*) Rusiaprin urmare, de si refuzata in propunerile eiformale, putea crede in neutralitatea puterilorgermane. Ea nu se temea deci a fi atacata peuscat, ci numai cat pe mare si anume peMarea Neagra, caci in marea Baltica o a-para Cronstadul. S'intelege de la sine ca oexpeditie maritima trebuia, cbiar prin fireaei, sä tic marginitä in numerul ostirilor,de acea Rusia nu se astepta la un atacmai adanc al posesiunilor sale. Ea se ra-zama apoi pe puterea de aparare a nema-suratei sale intindeti i'si amintea cu man-drie, in aceasta privire, sdrobirea armatei luiNapoleon ce! INIare, in 1812. In sfirstit mor-sul lucrurilor adusGse pe Rusi numai decata declara resboiul altfel trebuiau sa se Ilota-rasca a perde Cu totul trecerea CO o aveau

I. C. Bratianu. Mémoire sur l'enipire d'Autriche dansla question d'orieut. Park 1855. p. 22. Bolintineanu.L'Autriche, la Turquie et les Moldo-Valaques Paris1856 p. 25. De la conduite de la guerre d'Orient. Ex-pedition de Crimée, par un oilicier general. Berlin 1855p. 19; ,,ce que l'Autriche voulait éviter à tout prix, e'était l'apparition d'un drapeau fraueais sur les frouti-eres liongroises ; c'était l'agitation qui en pouvait re-sulter dans une province toute prele it se soulever."

228

la popoarele peninsulei Balcanului si inriu-rirea lor in rasara, pentru care facuse jertfeatat de uriese. Rusia era deci de asta dataimpinsii si prin o chestiune de vrednicie na-tionala a pune in cumpana soarta poporuluiseu, ea care pana atuuci nu tiuse s luptedecat sub imboldirea interesului.

VTratatul de Paris.

Pentru a'si ajunge scopul, Austria trebuia,in puterea tratatului de sprijinire mutual a in-cheet cu Prusia, sa ocupe pr:neipatele, apa-rand astfel interesul de capitenie al Germa-niei, Dunarea de jos, si tot ()data asiguran-du'si, pentru toate intamplarile, posesiunea te-rilor romAne.

Am v6zut mai sus ca in toate timpurilepolitica Austriei avuse de tinta a pune manape principate, si semnele cele mai clare a leacestei tendinti, se daduse pe L(ä in tratatulde la Passarovitz (cedarea Olteniei), si in ra-pirea Bucovinei. Daca irisa scopul ascuns alAustriei era inglobarea terilor române, eavroia sa ajunga la dinsul, nu prin o m6suraviolenta, ci pe cat se poate pe o cale pacT-niel. Ea se tinca cu statornicie de principiulce da,duse nastere in veacul XV glumei cu-noscute : bella gerant alii, tu felix Austrianube." Aceasi sistema pe care Austria o in-

*) /asnaund No. CCXXXVI.

229

trebuintil la rapirea Bucovinei, o aplica siacuma, mutatis mutandis, la intregile ten i ro-mane. Nu se stia, care va ti soarta resboiu-lui. Daca el era sa fie in folosul aliatilor,Austria privighia in tot timpul interesele salela Duniarea de jos, si impedeca desvoltareaunor nazuinti co puteau deveni primejdioaseplanurilor sale. Daca Rusia esia invingatoaresi imparatia otomana era sa fie desfOcuta,Austria punea, mana pe parten cea mai bunadin mostenirea acesteia. Rolul Austriei eradeci cel mai multamitor din lume ; ea nieiscotea sabia din teacá, si, cu tome aceste, fo-loasele co era sa le traga din incurcaturilerasaritului erau s'O eovarsasca ca mult peacele a le popoarelor ce 'si varsau singelepentru interesul european.

Pentru a putea realiza in tonta linisteaplanurile sale asupra terilor rornhne, Austriaasigura pe Turci ca vroeste sa-i ajute in luptalor in protiva Rusiei, si anume, silind pe ace-asta a deserta, principatele pe care dinsa erasá, le ocupe pana la sfarsirea resboiului,pentru a le feri de noue incalcari, indatorin-du-se formal a le inapoi atunci Portei otoma-ne. Acest tratat este incheiet in 14 Iuniu1854. *) Odata cu incheerea lui vidern omasuri, cu totul noua luata de aliati in con-ducerea resboiului, anume stremutarea ope-

230

ratiunilor din valen Dunarei in Crimea,. Dacaaceste doue fapte stau intr'o lega"tura oarecare, sou daca numai cat intamplarea le aufacut sil cada impreuna, uta o intrebarecare, cu toate numeroasele serien i asupraresboiului orientului, inca, nu este deslegata.Unele din ele pretincl ca aliatii ar fi fostnevoiti sil stremute teatrul resboiului, pentruca Austria ocupan(' piincipatele, ar fi impe-decat inaintarea armatelor aliate catra Rusiaprin tenle romAne. Altii sustin el greuta-tile intimpinate de aliati si mai ales mortali-tatea inspaimantatoare, care nimici in putinezile mai multe regimente, in campiile mlas-tinoase a le Dobrogei, ar fi motivat aceasta,schimbare a liniei de atac. E de crezut caparerea intai e mai apropiatil de adevar, in-tru cat am vzut ca Austria se temen de in-naintarea trupelor aliate prin valea Dunarei,si pe Janga celelalte scopuri urmarite dedinsa, prin ocuparen principatelor, ea vroiasil sileasca armatele apusene a se indepartade granitile sale.*)

Planul acestei noue expeditii fuese urzitla Paris, se zice ea, sub inspiratia directa alui Napoleon 11T. El fu foarte bine primit

*) ConsultI asupra acestei intrebiíri: De la conduito de laguerro d'Orient par officier général. Berlin 1855 p. 18.11 r. von Ilagen Geselliclite der orientalischeu FrageFrankfurt. a. M. 1877 p.69. /. C. Bratiano. Mémoire turPeinpire d'Autriche dans la questiou d'Orient. p. 22.

231

Engleji, care a5teptau de la clinsul ruinarea flo-tei ruse$ti in Marea Neagra. El fu inst cea maimare gre$ala a resboiului. Atacul cel mai seriosal aliatilor prin valea Dunareipe unde puteaufi sprijiniti de o populatie plina de simpatii,Romanii care ar fi pus la indiimana lor, pe 1N,n-ga, bogatiile fire$ti a le terilor lor, si un a-jutor armat de ce! putin 80,000 de oanieni,pe unde aliatii apropiindu-se apoi de liotarelePoloniei, puteau sa nelinisteasca, pe Rusiprin frica unei revolutiuni, pe unde in sfar-$it eran sprijiniite armatele lor de un $ir decetati, cea naai puternieri basa, de operati-uneaeel ata°, zicem. este inlocuit prin unulin protiva Crimei, aparata prin asezarea eifireasea precum si prin o cetate din cele maitari, ulule nri se putea ajunge decnt pe ma-rea i unde toate ajutorurile si inclamanitrilece le infritosa valea Dunarei eran inlocuiteen greutati $i primejdii."1

Armatele aliate parasesc Vaina pe la Sep-temvrie si la 13 a aceleia$i luni zares° pentruintaia °ara albele stanci a le Crimeei. In zivade 14 ele se coboara din corabii in numer de62,000 de oameni, din care 28,000 de Fran-ceji, 26,000 de Englezi si 8,000 de Turci.Navaleau in Rusia precum nävlise ca nd-va Normanii in Sicilia, Pizarro in Peruviu

*) De la conduite de la guerre d'orient p. 28. 1. C. Bra-tiano. Mémoire sur l'enipire d'Autriclie p. 23.

232

si Fernand Cortez in Mexico. Armata era subimpresia unei nelinisti de care nu'si pute da na-ma. Fie care soldat era hotarit sa'si faca dato-ria si sa'si vanda, scump vi ata sa. Dar este si-gur ca daca generalii rusi ar fi avut mai multaprevedere, armatelo aliate n'ar fi petrecut nicio noapte in Crimea si ar fi fost aruncate inmarea fara ritgaz si fara ulna.") Rusii insa,care nu se asteptau la o expeditie in protivaCrimeei, tocmai asupra ernei, se vede ca nuadunase multe ()sari in peninsula, si de aceanici nu indrAznira a se opune coborirei ali-atilor pe pam6ntul rusesc. In 20 Septemvrieacestia intalnesc o armata rusasca la Almao imprastie si se apropie apoi de Sevastopol,in protiva caruia se hotaresc la un atac. Fi-id insä ca prin partea sudica se puteau a-propia si cu corabiile lor, aliatii se hotarescsa treaca spre acea parte, peste riul Cernaia.Prin aceasta insa se lasa Rusilor sloboda co-municare cu launtrul terei pe la Nord si eise folosira in cur6nd de aceasta gresala aaliatilor, pentru a intari armata lor de apa-rare. Dupa 1G zile de pregatire (1-16 Oct.)se incepe bombardarea, atat de pe uscat eatsi de pe mare. Fiind insa ea tunurile aliatilorse aflau la o indepartare prea mare de ce-tate, ele produsera mai mult vuet deal treaba.§i deci ei fura nevoiti a procede la un ase-

*) De la conduite de la guerre de Crimée. p. 31.

233

din in regula, prin descluderea de paralele.Intre aceste Rusii incearca in doue rancluride a despresura cetatea, odata pe drumul dela Balaclava (28 Oct.) $i adoua oara cumult mai mari puteri, pe podul de la Inker-mann (5 Noemvrie), pun6nd armatele anglo-franceze in o mare primejdie, din care fur&scapate numai prin bravura si eroismul sol-datilor lor. lama insa cazu putin timp dupaacea, si ea fu in acest an (1854-55) de oasprime cleosebita, pare ca zeul gerurilor arfi vrut $i de asta data sa apere tara sa deatacurile streinilor. Dusmaniile inceta.rvoe, si, gat aliatii cat si Rusii, intrebuintaratimpul pentru a se intari in positlile lor, simai ales generalul rus Todleben §tiu sa sefolosasca minunat de ragazul acesta inaltanclin jurtil Sevastopulului mai multe intarituri,tot atatea pedici none propasirei apusenilor.

Acea,sta earna mai v6zu si nioartea impa-ratului Neculai, intamplatA in 2 Mart 1855.El muri cu mima sdrobita ; anul cel dinurmil ei adusese prea multe desamagiri. Catde mu se potriveau cu amintirile resboitiluiturcesc, Cu care el incepuse gloriasa sa dom-nie, experientele acestui de fata, care trebuiadu prt, a,steptarile sale sa puna oununa tuturor is-banzilor ! Europa unita in protiva sa, sistemulseu de ocarmuire, atat de urat lumei intregi,ineat chiar protivnicul seu, Turcul, putusedeveni popular, si instal-sit armata, copilul

234

iubit al acelui sistem, pentru care el Meuseatatea jertfe si care trebuia sa si fie cea in-tai din lume, batuta pe insusi pam6ntu1 sea,ba chiar insemnata cu pecetea inferiorita-tei."*) Mai mult decat o aseunsa si neingri-jita boala trupeasca, sapase aceste duren i mo-rale maduva vietei sale si'l aruncase inmorm6nt. Totus fiul seu Alexandru II declarala suirea sa pe tron, ca va urma politica ta-talui seu, ineat numai cat monarchul, nu sisisternul se schimbase in Rusia, cu moarteaimparatului Neculai.

Cu sosirea primaverei reincep dtismaniile.Generalul Canrobert, comandantul sef al ex-peditiunei, este inlocuit prin generalul Pelis-sier, ca.re pune indata, o mai mare activitatein lucrarile impresurarei, $i mai ales se aratamult mai putin crutator de vietele soldatilor.El ordona un asalt al redutelor marele Re-dan si turnul Malacoff, care nu izbandeste sicusta pe alia,ti o multime de morti. Dupa onoua, batalie cu Rusii la Cernaia, se da unal doilea asalt al nurnitelor redute, in careFrancezii ajung, de si cu perderi insemnate,sa puna mana pe Malacoff, cheea Sevasto-polului, pe care Rusii il parasesc cur6nddupa acea.

In tot timpul resboiului, incercarile de arestatornici pacea, nu incetase un singur mo-

*) .Rosen. Gesehichte der Tdrkei II p. 217.

235

ment, mai ales prin staruintele puterilor ger-mane. Anglia si Frantia cereau ca conditiea impacarei urmatoarele indatoriri din par-tea Rusia, cunoscute sub numele oficial decele patru puncte. 1) Incetarea protectoratuluirusesc asupra MohloN ei, Valahiei i Serbiei

punerea acestor tul sub garantia colectivaputei ilor europene. 2) Liberarea plutirei

Dunaire. 3) Revisuirea tratatului din 1841in sensul unei marginiri a puterei rusesti inMarea Neagra. 4) Renuntarea Rusiei la pro-tectoratul asupra crestinilor din peninsulaBalcanului.*) Cat timp Savastopolul fu inmanile Rusilor, ei nu vroira, nici sil mida deasemene pretentii. Sub numele de interesuleehilibrului european, ni se pretinde nimicireatuturor tratatelor noastre de mai inainte,destrugerea flotelor noastre si marginireaputerei noastre in Marea Neagra.") De in-data insa ce vestita ceta.,te cazu in ~elealiatilor. Rusia incepu a da inapoi 5i a searata mai plecata a asculta propunerile in-vingAtorilon.

Mai multe imprejurari lucrara impreunapentru a indupleca pe Rusi. Mai intai per-derile lor eran inspaimantatoare, casunate nuMata prin focul dusmanului, cat prin reua

*) Drouyn de Lhuys Otra baronul de Bourqueney 23luli 1854 lasmund C(XLIII.

**) Contele Nesselrode c. prineipele Gortschakoff. 26 Aug.1854 No. CCLL

236

ingrijire, drumutile cele nesfarsite, holle e-pidemice i muncile faril erutare la caro erauexpusi solda¡ii rusi. Doctorul Chenu socotestela 630,000 numeral Rusilor periti din pricinaresboiului*) ; de $i aceastA cifra poate pareacam exagerata, totu$i de sigur ca nu estetare indepartata de a(levar.) Cheltuelile fa-cute de Rusi eran earasi Cu totul dad, deproportiune cu mijloacele lor ; resboiul i eus-tase a proape la patru miliarde de franci.***)Apoi in 2 Decernvrie 1854 Austria, v6z6nd

prin prelungirea resboiului so periclitainteresele ei, incheese cu puterile maritimeun tratat, prin care se obliga a nu impedecapatrunderea lor prin tenle romano catraRusia ; in cazul cana ar isbueni dusmaniileintre Rusia si Austria, ele se indatoresc aitrirnite ajutoare : niel o putero mi poate in-chee sau pace, san vre un armistitiu fara invoi-rea celorlalto, $i daca pani, la sfarsitulnului pacen nu ar fi asigurata, atunci pute-rile contractante s'ar intelege asupra mijloa-

*S)

Puul Leroy-Beaulieu. Recherches éconotniques sur lesguerres contemporaiues, Paris 1869 p. 107.Artuata rusase'i se ve le clt suferise at'a de cumplit

peutru intftrirea ei, imparatul Necttlai ordonii.btringerea militiilor. Pentru o impkratie asa de mareca a Rusiei, aceasta este fiírif, indoial1 ceva iusemna-tor, Inentund, CCI.V. (13 Februar 1853).Pau/ Leroy-Beaulieu p. 119. Fr. von. Huyen. Geschichteder orientalischen Frage p. 89 socoteste la 300,000 nu-merul Rusilor picati i aproape 2 miliarde frauci baniicheltuitd de diusii cu resboiul Crimeei.

237,

celor de a njunge la acest scop.*) Austria prinurmare se lasa tot mai mult in sivoiul pu-terilor apusene, care ameninta pe fie ce zis'o arunce ciliar in dusmanii de fapt in pro-tiva Rusiei. Prusia, de si nu'si putea calca cutotul pe inima, mai ales prin opunerea rege-lui la pollea anti-rusascil totusi, prin purta-rea ei de pana acuma, insuflase Rusiei te-meren ca ar putea fi mai cur6nd in contra eidecat pentru dinsa. Insfarsit Sardinia oferise$i ea un ajutor de 15,000 de oameni si aceastaimpartasire a ei la resboiu, putea deveni o im-boldirea pentru Svedia, care avea si dinsavethi socoteli ca Rusia Pe de o parte decineputinta de a resista mai mult, pe de altapericolul de a se expune la coalitia intre-gei Europe in contra sa, hotaresc pe Rusia

plece capul, si, inchinanduse vrointei euro-pene, sa primeasca conditiiie ei.

Dar ki statele ce luasera parte la acest res-boiu, eran mai cu total istovite de pu-teri : Frantia perduse 95,000 de oameni sila 1,660,000,000 de franci, Anglia 22,000de oameni si 1,885,000,000 de franci, Turcia35,000 de oameni si 705,000,000 de franci,afarä de ruina comertului si a industriei,urmare neaparata a unui resboiu pentru na-tiuni civilisate.**)

Immund No. CCLXXVIII.**) Pavl-Leroy-Begulieg. Chapitre II Guerre de Crimée.

p. 101 et suiv.

238

Obosite de resbolu, toate puterile ce luaseparte la el, doreau reasezerea pacei si o do-reau din toata mima. De acea ea nici nuintarzie a se restatornici.

Dintre cele patru punte, unul, cel de altreilea, marginirea puterei rusesti in MareaNeagra, lovea ma,i greu in interesele mosco-vite, si conferentele din Viena ce incepuseearrisi sediMile lor chipa caderea Sevastopu-lului, impedecate de aceastd opunere a Rusiei,inchid earasi lucrarile lor. Austria tritneteatunci, la 16 Decenwrie 1855, un ultimatumla Petersburg, in care lamureste intelesul cevroiesc sal dee puterile celor patru puntre,si care este urmatorul :

InlAturarea deplina a protectoratuluirusesc si prin urmare a ori carui drept deprotectie si de amestec al Rusiei in trebileprincipatelor. Aceste teri sä, urmeze irisa, ase bucura de privilegiile lor, sub suzeranitateaPortei. Terne sá, puna la cale organisarea

apArarea ion, in intelegere cu puterea su-zerana, si sa, poata chiar lua masuri extra-ordinare pentru respingerea uuui atac strein.Rusia se invoeste la o inclreptare a grani-tilor sale catra Turcia si anume pornind dela Hotin pana, la Lacul Salzyk, si bucata a-ceasta de prun6nt sa fie incorporata princi-pate,lor, sub suzeranitatea Portei.

Libertatea Dunarei si a gurelor ei, vafi aparata prin masuri efective luate de Eu-

239

ropa, la care puterile contractante sa fie deO potriva representate, farä a se atinge prinaceasta, interesele puterilor marginase a lefluviului.

Marea Neagrä, este neutralisata ; ea vafi deschisa, corabiilor de comert a tuturor na-tiunilor si rämane inchisa pentru vasele deresboiu. Arsenale pentru marina militara numai pot fi deci infiintate pe coastele sale 'sicele in fiinta trebuesc inlaturate. Ambele statemarginase se indatoresc a intretine pe apeleei numai catimea de coräbii necesare pentruslujba coastelor, de o märime anumita. Acestevor fi hotärite in un tratat incheet intre a-cele puteri, care va fi ratificat do puterile sem-natare a tratatului general.

In privirea emanciparei crestinilor dinTurcia, se vor stabili drepturile raialelor Por-tei, fara a se atinge prin aceasta neatärnareasi onoarea coronei Sultanului. Rusia va luaparte la conferentele care au de scop asigu-rarea drepturilor crestinilor din imparatiamahometana.

Puterile resboitoare isi pastreaza drep-tul de a propune si alte conditii, afara de celepatru punte, in interesul european.

Rusia, v6z6ndu-se acuma de a dreptul a-menintata de Austria, si sfatuita de Prusia inmodul cel mai hotäritor de a nu Se mai o-pune vrointei apusului, declara, in Ianuarie1856, ca primeste fáränici o conditie pre-

240

liminArile de pace, puse prin ultimatul din16 Decemvrie, si astfel se intruneste la ParisCongresal acel european, care trebuia sa a-seze earAsi pe temeliile ei Europa sdrun-cinata.

Tratatul de pace, subscris in ziva de 30Martie 1856, cuprinde urmAtoarele or&nduiri:

Turcia este primit& in dreptul public euro-pean ; puterile contractante se leaga a res-pecta intregimea i neatArnarea imperiuluiotoman, si privesc ori ce act care ar puteajigni ameast& orAnduire, ea o chestiune deinteres general (art. 7). Sultanul, din libera savrointA, au impartasit puterilor un firmanprin care imbunAtAtste soarta crestinilor dinimparAti a mahometanA. Aceast& impArtAsirenu dA dreptul, nici uneia din puterile semna-tare, a se amesteca, fie colectiv in parte, inraporturile .MaiestAtei sale Sultanului Cu supu§iisei, nici in administraifa leiuntried a impeird-tii sale (art. 9). Marea Neagra este neutra-lisata ; deschisA corAbillor de comer t a tu-turor terilor, ea rAmAne inchisa pentru ma-rina de resboiu (art. 11). Se desfiintaa, toateasenmintele militare maritime atat a le Ru-siel cAt si a le Turciei de pe coastele aces-tei mgri (art. 13). Plutirea pe Dui:area nuva putea tl supus6, nici unei pedeci saudIri, afar& de acele previkute in tratat. Seasaz& o comisiune, alcAtuitl din delegatii tu-turor puterilor semnatare care va privighea

241

a se executa lucrarile necesare pentru usu-rarea plutirei pe fluviu, si o a doua comisi-une a unor delegati a puterilor marginase,pentru lucra,rea regulamentelor de navigaresi de politie (art. 15, 16, 17). ImparatulRusiei consimte la o indrcptare a granitelorin Basarabia, hotarinduse in prineil iu si li-nia de demarcatie. Teritoriul cedat va fi a-lipit Otra Moldova, sub suzeranitatea inalteiPorti. (art. 20, 21). Principatele Moldoveisi Valahiei vor urrna inainte a se bucura,sub suzeranitatea Porte' $i sub garantia pu-,,terilor contractante, de privilegiile i scuti-rile (immunités) in a cdror stliplimire so

Nici o protectie exclusiva nu va fi,,pus a in lucrare de nici una din puterile ga-rante. Nimine nu va avea dreptul de a seameste,ca in trebile lor launtrice. (art. 22)Sublima Poarta se leaga a pastra ziselorprincipate o administratie neatarnatilsi na-tionala, precum si deplina libertate de cult,legiuire, cornert si navigatie Legile si sta-tutele, ce sunt astazi iLl putere, vor fi revi-zuite. Pentru a intemeia o intelegere depli-na asupra acestei revizuiri, o comisiune spe-ciala, asupra alcatuirei eAreia puterile con-tractante se vor intelege, se va intruni araintPirziere la Bucuresti, cu un comisar alSublimei Porti. Aceasta comisiune va avea,de insarcinare de a cerceta starea de fataa principatelor si de a propune basele vi-

16

242

itoarei lor organizAri. (art. 23) MaiestateaSa Sultanul fagadueste a convoca de in-data, in fie care din acele done provincii,un divan ad-hoc, compus astfel ca se con-stitue representarea, cea mai exacta a inte-reselor tuturor chlselor societatei. Acestedivanuri vor fi chemate a exprima clorintapopulatiunilor asupra organizarei definite aprincipatelor. O instructiune a congresuluiva regula raporturile cornisiunei cu acestedivanuri. (art. 24) Luancl in bagare de samaopinia emisa de aceste divanuri. comisiuneava transmite t'ara intarziere resultatul lu-erarilor sale la scaunui actual al conferen-telor. Intelegerea Enlata cu puterea suzeranava fi consfintita, prin o conventie, incheatala Paris intre inaltele puteri contractante,si un hatti-scherif, conform cu stipulatiileconventiei, va asaza intr'un chip desavarsitorganisarea acestor provincii, puse de acuminainte sub garantia colectiva a tuturor pu-terilor semnatare. (art. 25) Este inteles ca,va fi in principal° o putero armata natio-nata, organizata in scopul de a mantineasiguranta launtrului si de a asigura peacea a granitelor. Nici o pedica nu vaputea fi adusa masurilor extraordinare deaparare pe care imprenna cu SublimaPoarta, ele ar fi chemate a face, F_,Tre a res-pingo ori co atac strein. (art. 26) Daca li-nistea, latintrica a principatelor s'ar gasi

243

amenintata sau compromisa, Sublima Poartase va intelege cu celelalte puteri asupramgsurilor de luat pentru a mat-line sau res-tabili legiuita orgnduire. O intervenire ar-rnata nu va putea avea loe, decgt dupa ointelegere de mai inainte cu aceste puteri.(art. 27)

Dispositinni asupra Serbiei analoage colorasupra principatelor romane. (art. 28 29) *)

VI

RomAnii cer unirea principatelor.

Articulile tra,tatului de pace reproduse maisus scoteau tenle romane de sub indoita im-pilare a Rusiior si a Turcilor, le recunosteade $1 marginit, dreptul da a se ocarmui sia trrti neatarnat de puterile acole ce apasasepang, acuma ca un munte asupra peptuluilor. Daca insa amestecul Rusiei in trebile lorputuse fi respins ca unul ce avea de temelienumai incalcarea, nu era tot asa cu acelTnrciei, acarui radAcini istorice ii dadea oindreptatire, ce putea fi u§or talcuitg spre ne-folosul lor.

Cu toate aceste videm ca tratatul tine so-cotealg de positia deosebita a principatelor

5) Textul tratatului pnblicat de nenumarate ori, intre al.tele in : Le Traité de Paris du 30 Mars étudié danssas causes et ses effets par le corespondant diplomatiquedu Constitationnel. Paris 1856 p. 411 si urm.

244

dunarene si le priveste ca pe niste ten ne-atarnate de imparatia, Otomanilor, de silegatura eu diosa. Aceasta parere isi Rinsecalea in mintea diplomatilor inca d'inaintede resboiu ; caci am v6zut mai sus ca puterileeuropene sfatuesc pe Turcia, sa, nu priveascaincalearea prinei patelor din partea Rusilor ca.un casus belli, cea ce ar fi fost peste pu-tinta eand aceste ten i ar fi fost privite ea factindparte intregitoare din itnparatia otomana.*)Tratatul de Paris intareste parerile diploma-tilor : anume dupa ce in art. 9 se preyed&ea puterile europene sa nu se amestece niciinteun chip in administratia launtrica a im-paratiei otomane, pin art. 26, privitor laprincipate, se dispune ca organisarea lor safie intocmita de catra puterile eontractante,dispositie pe deplin protivnica intelesului art.9.'1 Dar insusi Poarta reeunoaste aceastastare de lucruri, eAci altfel pentru ce ar fistaruit ca asa de mult ea delta Dunarei,caro la ineeput era sa fie alipita, catra Mol-dova, sa se incorporeze impailtiei sale, dacaprincipatele romttne n'ar fi fost cleeat nisteprovincii turcesti ?***) In sfaTsit cum s'ar

L'empereur Napoleon III et les principaut6s roumainesParis 1858 P. 11.

SS) I. C, Bratiano Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le traité de Paris. Paris 1857 p. 25.

***) rempeur Napoleon Ili et les principautés roumaines.p. 12. I. C. Bratiano. Mémoire sur les situation de laMoldo-Valachie p. 22.

245

impaca idea unei depline suveranitati a Tur-eiei asupra principatelor cu conditia cuprinsain art. 24, privitoare la convocarea, unor di-vanuri ad-hoc, care sa arate dorinta princi-patelor asupra viitoarei lor organizan i po-litice ?

Pentru a nu se tragana incheerea, Wei,sa preyed° ca aceasta organisare sa se facaprin un act deosebit ; insa aceasta intarzierea asezarei lor desavarsite, aduce o insemnatarestringerea principiilor puse prin tratat, spremarea dauna a terilor romane.

Frantia inteadevar, care sprijinea maiales tenle romane, perdu in cur6nd din in-riurirea preeumpenitoare pe care i o dadeaamintirea izbanzilor sale ; pe. de alta parteschimbarea intereselor politice aduse in cu-r6nd pe proteguitoarea noastra a da inapoiasupra mai multor punte insemnate, inainteaputerilor co ne eran dusmane, §i astfel senascu acea constitutiune hermafrodita conti-nuta in conventiunea de Paris ; lucrare amomentului, ea era menita a pea la cead'intai ciocnire cu interesele vital° a le popo-rului asupra caruia era sa fie aplicata.

Cele d'intai conferinti, dupa sfirsirea res-boiului, se facuse la Constantinopole, intredelegatii celor patru puteri ce eran mai de-adreptul interesate in pricina: Turcia, Fran-lia, Anglia si Austria, in scopul de a hotarimai de aproape conditiile pacei. Prin proto-

246

colnl incheet in 11 Februariu 1856, in me!oras, se declara ea ambele ten i romAne faeparte intregitoare din imparatia otomana ;domnii sá, fie numiti de a dreptul de Poarta;priucipatele sa fie representate in relatiilelor en terile streine de catra agentii Sulta-nului ; tratatele incheete de Turcia cu tenlestreine sA urmeze ea si pana acuma a fi a-plicabile si in principate ; streinii sA aibadreptul de a avea imobile in terne romano siin sfirsit artieulele XXIX $i XXX cuprindurrnatoarele dispositinni: Art. XXIX: Legis-latia constituitiva a principatelor trebuindfi uniforma, o comisie pe jumatate moldo-vana si pe jurnatate munteana, aleasei decaimacaini in ?Mire cu comisarul imperial, vaveni de indata la Constantinopole, pentru aa$eza in:locul regulamentului organic, nu nu-rnai nouele eombinari necesitate prin articu-lele precedente. ci $i toate acele a caror fo-losinta esperienta ar fi dovedit'o, si mai cusama acele ce privesc la organizarea putereilegislative." Art. XXX : Luerarea comisiei vafi supusa Inaltei Porti 5i impArtA5ita de eainaltelor parti contractante. Ea va fi investitaeu aprobare:), Sultanului si publicatd, in 922i-Die1e s(-u, la Bucuresti si la Iasi, in timp detrei luni de zile.*)

*) Presa francezg si principatele romane de T. CodrescaIasi 1836 p. 126 si urm. Elias Regnault in D13stéresdiplomatiques des bords du Danube. Paris. 1658. p.

247

Turcia, de la care porneste acest proectcredea ca, intru cat tratatele intre Rusia siTurcia, privitoare la principatele romitne, auincetat prin faptul resboiului, aceste ten i suntcanto pe deplin sub stApanirea sa, caeaare de acum sa reguleze so arta lor, si ca aresA le incuvinteze numai cAt acole scutiri ceva crede de cuviinta. Ea uita el, daca tra-tatele Rusiei cu Turcia incetase de a maiavea vre o putere, nu era tot astfel si cutrata,tele incheete de RomAni in veacurileXV si XVI care singure hotarau drepturilelor fata cu Poarta, si pe care ea insasi le a-mintea in art. I al protocolului. Turcia uitaprinuipiul elementar al ori cArui drept, anumeca daraverile petrecnte iutre dou6 persoanenu pot nici folosi nici strica unei al treile.Ea vroia sa se folosasca de izbAnzile aliati-lor ci pentru a$i intinde si asi mari stapa-nirea pe socoteala unor teri, ce pareau a filAsate in prada aceluia, ce va intinde maicurad maim asupra lor.

Ea nu stia ca puterile europene avusede seop a asigura viitorul orientului in con-tra ambitiei Rusiei, nu insa de a reaseza a-

19: crede c acest protocol ar ti fost redactat dup'5: do-rintele expri mate de doi ministri molduveni ce f use.etrime?i de Ghica la Constaatinopole, pentru un procescu egurnenii greci, precum i de un muntean petrecg-tor in Constantinopole, Dl. loan Chica, care ca resplatspentru accastii slujt4 fit numit de Poartii. vice-bei de8amos. ibid. p. 20.

248

acest viitor sub vechiul regim turcesc.1Pe cand Turcii pregateau terilor romane

o astfel de soarta, in ele se organisa o mis-care insemnata pentru a dobandi o asezare alor care sa le inlesneasca desvalirea puteri-lor lor de viata si de propa$ire.

Romanii aducAndu'si aminte de vechea zi-catoare : unde's doi puterea cre$te" strigaudin toate priIe unire i, satui pana ia gru-maji de schimbarea ametitoare a domniilorlor, ce le acuse atatu reu, corean dornajo e-reditara sub un principe strein.11

*) Saint-Illare-Girardin. Journal des Débats 1856 AprilVezi si Presa francezii si principatele romine p. 195.

**) Dintre numeroasele serien i a le epocei asupra acesteiiinprejuriíri enumerlim aice pe urmatoarele ce le ampittut intrebuinta la lucrarea de filfa" : 1) Despre drep-turile fi unirea Principatelor nomine. Paris, 1856. 2)Starea principatelor ronuíne dupli tratatul de Paris.3) Apel ciitra aleg4tori din partea adung.rei de pro-prietari. Bucuresti 1857. 4) Const. Genadi Badeanu.Apel la deputatii romani ai divanului 1857.5) Un cuvent in cestiunca alegerilor pentru divanurilead-hoc, zis in adunarea nationalg a Baciivanilor la 26August 1856 Paris. 6) L'in. Kine.riu Constitutiunea ro-mima, 13ruxelles 1857. 7) Conservatorul din 1856. 8)B. Boereseo. La Roumanie apres le traité de Paris;avec une introduction par M. Royer Collard, Paris,1856. 9) D. Bratiano. Lettres sur la circulaire de laPorte du 31 Iuillet 1856, Berlin 1857. 10) 1. HeliadeDossier rclatif aux principautés danubiennes No. 3 pro-fession de foi. 11) La comtesse Stourza. Règime actueldes principaut6s danubiennes. Paris 1846. I. C. BratianoMímoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuisla traité de Paris. Paris 1857. 13) Les principautésrouniaines et l'empire ottoman. Paris 1858. Dintrescriitorii streini citäm : 1) Die zukumft der Donaufdrst-entliiimer in Grenzboten II, 1857. 2) L'enzpereur Napo-?don ill et les prineipautes n'amaines. Paris 1856. 3)

249

Inainte de a arata soarta co au avut'onazuintele lor in urma Wei din 1856, nuva fi fara interes a cerceta originele acestordoue idei, care au erescut, de cand s'au ivit,cu o putero tot mai mare, pana cand, pu-nand deplina, stapanire pe spirite, s'au rea-lizat in practica.

Se pretinde de unii scriitori ca Romitniiau avut, din vremile cele mai vechi, idea u-nirei inteun singur stat i nu se lipse$te ase invoca in sprijinul acestei pareri numelecele mai mari a le istoriei noastre: Mircea,Stefan §i Mihai. Nci credem ca, in asemenepretentii, nu so poate vedoa decat nazuintafoarte laudabila de a se da ideilor, celor maimantuitoare a le poporului nostru, o radacinaadanca istorica, dar care de altfel n'are

Saint-Mare-Gerardin. Les voyageurs en orient in Re-vile des deux Mondes din 18.58. 4) Marquis Cuvéod'Ornano. L'Europe et Napoltion III Paris 1858. 5) Decprétentions récentes de la Porte sur les principautés inSpeetateur de l'orient Athènes, 1856. 6) SanejouandLes principautés roumaines devant l'Europe. Paris 1856.7) Réorganisation des provinces dunubiennes. Paris,1856. 8) Louis de Nalèche. Le Moldo-Valaabie. Paris1856. 9) Regnault MystèrPs diplomatiques des bordsdu danube, Paris, 1E68. 10) Les principautés devantle second congrès de Paris. Paris, 1858. 11) Le traitede Paris des 30 Mars par le corespondant diploma-tique du constitutionnel. Paris 1856. Mara de acesteserien i o multime de articule in ziarele franceze, en-gleze ei germane precum : le Constitutionnel, la Presse,les Débats, le journal de la Gironde, le &Me, lc PaysTimes, Vanderer & & precum ei nenum6rate procla-matii, poesii i foi volante.

250

nimica a face cu adevarull Despre Mircea$tim atAta ca el au prins pe domnul moldo-van higa II Coriatovici $i ca au ajutat luiAlexandru cel 13un, ruda cu di nsul, din fami-lia Basarabilor, a se sui in scaun (Hasdeu). Dela sprijinirea insa a unei rude, pentru a a-junge la tronul unei ten i vecine, pana la ideaunirei cu acea tara esto inca, foarte departe.Stefan cel mare $tim sa au scos din Mun-tenia pe Radu ce! Frumos ; dar cea ce do-vede§to invederat ea idea unirei nici nu-itrecea pum minte, este tocmai imprejurareaca el in loe de a pune Muntenia sub coronasa, o da unui partizan al seu de acolo,Laiot 13asa,raba. Mihai Viteazul insa, pre-tind istoricii nostri cei inferbintati, au avutde sigur idea unirei, do vreme ce au si re-alizat'o, fie $i numai cat pentru un momentin annl 1600, prin cucerirea Moldovei $i aTransilvaniei. Noi observam numai ca MihaiViteazul avea nevoe a scapa de domnii a-eestor ten, prietini ai Turcilor $i dusmaniai politicei sale. Mihai vroia sri capete, prinsupunerea terilor roman& marginase, o spo-rire a puterei sale spre a se improtivi maiCu izbanda Turcilor; cucerirea terilor romanede catra Mihai n'a fost facuta pentru a leuni ; prin urmare unirea lor sub dinsul nu

*) &gat in fantasia in aceastii privire este co deosebireD-nul B. Boeresco. La Rotunanie apras le traite deParis p. 96.

era scop ci numai cat mijloo al politiceisale. El ar fi cucerit tot asa de bine ori cealta tara vecina, ce s'ar fi improtivit planu-nurilor sale.

Idea unirei esto mult mai nona. Ea s'anascut in veacul nostril si nici c putea fialtfel ; ea este o urmare a desvoltarei vieteinationale, a constiintei c suntem un poporde o vita, si de un singe, si c prin urma,reavem nu numai dreptul dar si datoria de atrai impreuna. (Jand se va fi ivit ea anume,in ce cap va fi luat ea natere pentru in-taia oara este cu neputinta de Irimurit astazi,ca toate intrebarile asupra, inceputurilor. In1830 o gasim insa in destul de respanditacomitetul de reforma de guild a propus u-nirea sub un principe ereditar strein, si ca-binetul de Petersburg si a dat invoirea caaceasta propunere sa o dee in desbatere a-dunarei constituante do atunci; insit dupa cela acest punt s'a adaus clausula ca viitoruldonm sa nu fie din easel° domnitoare a lecelor troj state vecino, a cazut tot luerul.")Gnu! din cei mai infocati partizani ai unireiera marele logofat lordachi Catargiu care fuautorul ciliar a propunerei da mai sus.")De si Rusii se racise de o cam data pentru

251

*) Starea peincipatelor rormlue dupg tratatul de Paris p. 29.**) Corespondenta din BueureJi publieata in Moniteur

universel 18 Sept. 1856 reprodusg in Presa liontA nitp. 298.

252

idea unirei, ei totusi ei dau un resunet inregulamentul organic care o atinge in douearticule : Art. 425 Originea, religia, obice-iurile $i asamana,rea limbei loeuitorilor am-belor principate contin in principiu elementeleunei uniri intime, care au fost intarziatA 5iimpedecata prin imprejurari intOmplatoare side a doua mana. Foloasele si urmarile bine-facatoare, ce ar isvori din intrunirea cestordone popoare, nu ar putea fi puse la indo-iala. Elementele contopirei poporului moldo-valac sunt chiax puse in acest regulamentprin asernanarea administratiei ambelor teri."Art. 426 Identitatea legislatiei fiind unuldin mijloacele cele mai potrivite pentru aaduce la implinire aceasta unire moral, ocomisie mixta va fi numita din partea gu-vernului in ambele principate, cu menirea apreface inteun singur trup legile moldo-va-lace.

In 1848 miwarea cea mare nationala nuputea sa ramanA faril resultat pentru ideaunirei $i am v6zut cum ea fu exploatata deRusi, care atragancl in partea lor capeteletele mai tinere si nesocotite a le revolutiei,le insufla idea de a infiinta un stat romAnin warginile vechei Daciiregat, dupa cumgandeau ei, sub un principe rus, republica,dupa cum speran visatorii, sub presidenta u-nuia din ei.

Principele strain se vede clt au rasarit in

253

mintea Itomttnilor °data cu principiul unirei;cel putin atunci cand, pentru intaias data in-talnim idea unirei, o gasim ingemanata euacea a principelui din o dinastie europeana.Acelas Iordache Catargiu, aparatorul unireiRomilnilor, o sustine nedespartita de aceaprincipelui strein, si este inca de insemnatca el este indestul de bun politic pentru acere ca domnul sa nu se tina de niel unadin cele trei imparatii vecine. In 1837 a-ceasi idee este sprijinitil in o scriere dinBucuresti, publicatA in Revue des deuxMondes, in care se ceteste intre altele loculurmator : a se aseza, in fruntea unui stat sianume a unui stat nou caro are toate defacut, toate de creat ; a guverna o natie siin acela$ timp ai da nastere; a lupta in con-tra unor obiceiuri invechite; a fi destulliber de ori ce prejudete nationale pentru acombate unul cate unul toate cele in finta,acest rol este mai presus de puterile unuipamtntean, ori care ar fi el si ori care arfi ambitia

Aceste idei captara un nou avtintresboiul Crimeii si devenira asa de iubite po-porului romtin, incat el incepu a nu mai ve-dea deettt in ele scaparea bnnurilor sale color

*) Réorganisation des principautes danubiennes. p. 13.Totu§i nu lipsa i idea unui principe päniiintean; vezibrosura : Trei lionAni san printul streiu §i prii4u1 ro-mitu de T. Sergieseu Bucure.iti 1857.

254

mai scumpe libertatea si existenta sa nationall.Raman() acurna de cercetat liana la ce

grad pacea do Paris ineuviintA, realizarea lorsi pentru a intelege aceasta trebue sa luamlucrurile de la inceputul trutarilor pentru nouapositiune ce era sA fie facuta tailor rondine.

Inca din intaiul an al resboiului puterileapusene, dorind sa restatorniceasca pacea calse poate de currmd, hotarira sub forma ce-lor patru punte conditiile, in care, ele intele-geau ea pacea sa fie incheeta. In un memo-randum impartasit curtei rusesti de catraimputernicitii Austriei, Frantiei si Angliei in28 Decemvrie 1854 se spune, in privireaprincipatelor, ca: puteiile inteleg di nici unadin stipulatiile vechilor tratate a le Rusieicu Poarta privitoare la zisele provincii, nu arputea fi mantinute la incheerea pacei si ea,intocmirile, ce ar fi sa, se faca in privirealor, au a fi astfel potrivite incat se dee omultamire deplina drepturilor puterei suze-rane, color a le principatelor pe cat si inte-reselor generale a le Europei.")

In luna lui Mart, anul urmAtor, deschizan-duse conferentele de Viena, Rusia, care pre-vedea sfirsitul resboiului, declara ca se une$tein totul la aceasta parer°, cu conditie nu-mai cut ea : nouele oranduiri 0, nu lipsascape principate de nici din unul foloasele de care

*) lasmund, Aktenstacke zur oieutalischen Frage II p.80.

so bueurase 'Ana acuma, in privirea admi-nistrativa, financiara si comerciala.") In a-nexa la protocotolul conferentei I so Ilota-resc drepturile neaparate a le prineipatelorsi anume ca ele sa urmeze inainte a atArna(continueront A relever) de Sublima Poartain puterea capitulatiunilor 11 haturilor im-pArAtesti. Li se garanteaza teritoriul lor, oocarmuire neatárnata si nationala, libertateacultului, a legiuirei, a comertuliii si a navi-gatiei; ele vor avea o putero armata. Poartanu 'va putea interveni ctt armata in ele dockdupa o intelegere eu puterile garante. Im-puternicitul francez cere, in a dona confe-renta, scoaterea cuamtului teritoriu" din ga-ra,nliile ce eran sá so dee principatelornevroincl sA inlAtureze putinta de a intruniodata teritoriele ambelor teri in unul singar,daca aceastá unire ar fi judecatil in staro doa usura ocarmuirea si a favorisa unte-resele lor."")

Cu acest envina al representantului Fran-tiei cacle pentru Antoja 6rA idea unir ei in confe-rentele diplomatilor europeni cArora le eradelegatA, intre alte insAreinari, si ama atatde nobila pe cAt si de primejdioasa de ahotAri soarta unui popor.

In conferenta a III-a se Itotáreste a se

*) lasmund II p. 88.*9 lasmund II p. 90.

253

256

consulta dorinta populatiilor fie asupra mrtn-tinerei legiuirei in fiinta, fi asupra sehimba-rilor ce ar fi de facut in ea. In sfirsit inconferenta a IV-a imputernicitul francez,sand sa casa tot crtte una ideile din mintea,sa, pentru a nu sparie pe cei interesati incauza, adauge ca gandul celor trei cabinet°aliate n'au fost numai cat de a sustrage te-ritoriul principatelor de sub o inriurire ex-clusiva, dar de a face din ele un fel de sta-vila fireasea peste care aceasta sa nu maipoatrt trece pentru a ameninta chia,r inima im-paratiei otomane. Mijlocul cel mai nimerit arfi unirea principatelor ceruta chiar de natura,prin identitatea limbei, a moravurilor, legi-lor i intoreselor. Unirea ar respunde pe de-plin dorintilor poporului moldo-valac; apoi siinteresul Sultanului ar fi rnai bine aparat,prin o mare provincie de aproape 4,000,000de suflete, in locul color doue principate, panaasttizi prea slabe, pentru a opune cu izbanclao stavila inaintirei Rusiei."*) Tot pentru a-eeleasi temeiuri Frantia rnai cere ca ocar-muirea noului pancipat sa, fie tare, pentrucare ar fi neaparat a se incredinta ocarmu-irea sa, unui principe din o familie domni-toare a Europei." Representantul Turciei in-latureaza de o cam data aceste propuneridin discutie, observand cä chestiunile ce-

') lasmun II p. 130.

au fost atinse de iinputernicitul Frantiei arlovi pre direct in drepturile puterei suzerane,indit el crede c. dreptul de propunere inprivirea lor ar trebui pastrat guvernuluiseu,"*) lucru la care se unesc si represen-tantii Austriei si ai Angliei.

Conferentele din Viena, neputMacluse inslintelege in privinta puntului al Ill-le marginireaputerei rusesti in Marea Neagra, negocierilese rup in 4 Iunie 1855, pentru a reincepetocmai in Paris, dupa luarea Savastpolului.

In a VI-a intrunire a congresului din Pa-ris (3 Mart 1856) contele Valevsky, impu-ternicitul Frantiei si presedintele congresu-lui, reimprospraand ideile sustinute de colegulseu, baronul de Bourqueney, in conferentelevieneze, propune ca, inainte de a se incepediscutia privitoare la organizarea principa-telor, Os se hoMrasca o chestiune de principiu,anume dad, aceste done provincii au a ran:la-ma despArtite, sau dad, nu ar fi mai binesa se intruneasea in una singurA, arAtandeA unirea respunde pe deplin la niste nece-sititi descoperite prin cercetarea cu luareaminte a deosebitelor lor interese. Congresular trebui sa o primasd, si s5, o proclame."

Imputernicitul Angliei imOrtaseste si spri-jine aceasi propunere intemeinduse mai alespe folosul ei, si pe nevoia de a se lua in

*) /asmund II p. 124.

257

17

258

serioasa 'flare ami nte dorintele populatiilor,de care e tot deauna bine de a se tincasama."

Representantul Turciei combate aceasta pro-punere, aratand ca nu se poate atribui des-partirei principatelor, situatia careia trebue ase pune un capat ; ca despartirea lor da-teaza din timpurile cele mai vechi si esteurmarea fireasca a moravurilor si obiceiuri-lor lor; ca oare care indivizi sub inriurireanor consideratiuni personale, au pututformuleze o parer° protivnica starei actuale;dar ca de sigur parerea populatiunilor nupoate fi atare."

Contele de Buol, representantul Austrieisw,tine ea : de si nu este imputernicit a dis-cuta o asa chestiune, totus erede ca nimic nuar indreptAti unirea celor done provincii. Po-pulatiunile n'au fost consultate, si, daca se jein bagare de sama pretul pe care il punefie co colectivitate de oameni pe autonomiasa, se poate declara a priori ea Moldoveniisi cu Muntenii doresc inainte de toate a pas-tra asezamintele lor locale si despArIite." Elmai adauge ea nimeni nu poate fi mai inpositie decat imputernicitul Tureiei pentruapretui adevaratele nevoi si dorinti a le po-pulatiunilor.

Representantul Sardiniei observa, ca ajarin regulamentul organic se prevede in prin-cipiu unirea celor done teri romilne, ear acel

*) lasmund II p. 386. i urm.

259

al Rusiei arata ca guvernul seu, 1)ut6nclu'sida sama de nevoile si dorintele ambelorprincipate, sprijine proiectul de unire, cauuul ce ar trebui sa ajute la propasirea a-cestor provincii."*)

Fiind ca organisarea principatelor rama,-nea sa se faca prin un act separat, si fiindca in privirea unirei, puterile protivnice nule tagaduise dreptul, ci vrointa do a o faceapoi, se introduse in tratat, art. 24, prin carese prevede ea populatiunilc sa fie consultateasupra viitoarei lor organisare. Inainte de apasi insa la aratarea lmprejurardor care da-dura, nah$tere conventiei de Paris, trebue salamurim care sunt causele ce imparteau peputerile europene in doue tabere protivniceasupra organizarei principatelor.

VIIPentru ce Austria i Turcia se opun unirei.

Care eran motivele ce faceau pe puterileapusene a se interesa de soarta RomAnilor,ai substrage de sub inriurirea rusasca, aiprotegui chiar in protiva incalcarilor vechiu-lui lor suzeran si ai pune sub garantia co-lectiva a tuturor statelor Europei ? Ce lucrumai ales impingea pe Frantia si pe Angliaa sprijini chiar dorinta cea mai scumpa a

260

poporului romAn, unirea sa in o singura tara?Pentru cel ce cugeta rece este invederat ca

motivele unei asemene purtari nu pot fi Mu-tate de cat in interesul acelor puteri insasisi nu in idei de omenie, cu atilt mai putinin faptul ca Frantia, descoperind pe malurileDunarei o natiune de aceasi vita, cu dinsa,intindea, surorei sale o mana de ajutor,"precum gandesc chiar astazi inca la noiunii visatori politici.

Care era acuma interesul Frantiei si alAngliei, la Dunarea de jos sj ce vroiau ele sAfaca cu Cel mai indemanatec mijlocde amestec al Rusiei in trebile Muntrice a leTurciei fusese proteguirea cre$tinilor, dintrecare Romanii eran aceia, care se infatosanintai privirilor lor. Prin tratatele incheete ouTureii, Rusii dobandise un clrept do ingerintatot mai precumpenitor in daraverile Roma-nilor si cu incetul ajunsese a imparti su-zeranitatea asupra lor impreuna cu Turcia.De aice insa, decurgea pentru Europa o ne-siguranta din cele mai mari. In fie ce mo-ment Rusii puteau, din pricina ciocnirei lorCu Turcii in priucipate, sa declare resboinacestora, pun6nd astfel necontenit in primej-die interesele cele mari a le apusului (Vezimai sus No. III) Resboiul Crimeii fusese in-ceput tocmai pentru a impedeca, un pas maihotaritor al Rusiei in proteguirea crestinilor.Isbanda aliatilor trebuea numai decat sa aiba

261

de efect inlAturarea din rAditeinA a acesteiprotectii, incepand Cu RomAnii. Nu deci pen-tru Ronahni se interesa Europa, $i cu deose-bire .Frantia, caci am v6zut cum alt5, dataNapoleon cel Mare era dispus sa ne dee

cu toate ea i el va fi anzit despreoriginen noastra $i clespra comunitatea, noastrA de singe en poporul francez. (vezi Res-boiul V No. III). Sprijinul incuviintat Romd-nilor le a fost dat riunzai qi numai in vede-rea Turcici, 51 acest principiu ar fi trebuit salavem in toate irnprejurArile neclintit main-tea ochilor, pentru a lua de la dinsul in-dreptare in politica, noastra.

Tot in vederea acestei aparan i Turcleicontra viitoarelor atacuri a lo Nordului, Fran-tia $i Anglia (aceasta din urma macar la ince-pun sustin untireaRonAndor. Napoleon zicein corpurile legiuitoare: Am eerut o mai hunaconstituire a principatelor, penult ca sa. slu-jaseA de aware contra navalirilor neconte-nit renascande a le Nordulni.*) Din acea$icauzd ceruse Anglia, nPutralisarea principa-telor inca din anul 1824.***)

*) FranOa sustinea pe Romani din prineipiu ca si peMehemet Ali. Ea vroia si inl.euitsc eleineutol pu-tred al Osmanliilor cu alte milloace de resistentä con-tra Nordului A nalia n umai cat din nu interes ni o-inentan; de acca pe eand Frantia sutiue I à'ini la sfArsituuirea Roinanilor, Anglia o pa rAseste. Les voyageursen orient in Revue des (leux Mondes XVIII p. 336

*5) I:empereur Napoleon III et les principautés ronmaines."49 Felix Colson. De l'état présent et de l'avenir des prin-

cipautés p. 289.

262

Austria avea insa un interes mult mai ne-mijlocit la apararea principatelor de cotro-pirea rusaset. Ea se temea ca, daca ar puneRusia mana, pe dinsele, sa nu vie in atingereCu Slavii din peninsula Balcanului, prin carear incinge ie Austria in un cero intins depopulatiuni do aceasi vitd (si in parte de a-eeasi religiune), cu popoarele supuse imprtrA-ratiei austriace; ar unelti necontenit intrigisi resculaii in aceasta imparatie si ar lu-cra astfel la darapanarea ei, nrin aceleasimijloaee Cu care ar fi ajuns a surpa impA-ratia turceasca. Pe lana acest interes marepolitic, mai era unul comercial care hotareain acelas sens politica austriaca, anumeplutirea pe Dundrea, pe care Rusia cauta O,o ingrcne in toate modurile, spro a atragecomertul Marei Negre in porturile salo. A-cuma se infatosa Austriei prilejul cel maiminunat pentru o deplina stapanire pe pu-ternica vand, de apa, resufiatoarea impArAtieisale spre, Marea Neagra; de acea si vedempe Austria propunand coa d'intai retro-cedarea Besarabiei cd,tra Moldova*), fiindo asemene indeparta pe Rusi de malurileDunArei.

Daca, insá, era primejdios pentru Austriaca Rusii sa, se aseze in principate, era (saucel putin guvernul ei credea ca este) tot a-

*) INorganisation des provinces dauubiennes p. 8.

263

bit de primejdios pentru dinsa de a se intarielem ntul romAn.

Austria este alcatuita din o multime denationalitati deosebite, care nu sunt retinuteimpreuna decat prin traditia istorica ce leau legat de casa de llabsburg. Ea samana, inaceasta pi ivinta Turciei, Cu singura deo-sebire insamnata, ea in T urcia elementele de-osebite au fost cuterite de catta unul pre-domnitor, pe cand in Austria pi ecumpenireaeletnentului german ni: este datorita unorimprejurari violente, ci unei inoete forma-tiuni istorice. Daca in Turcia, el] slabireapoporului cueeritor, statul merge mimad ti( catspre (!ecadere, aceasta este o necesitate fa-tala, pe care nimene in lurne nu o poate im-pedeca. Austria din protivil, pentru a trai,n'are decat, prin o lucrare constiuta, O, in-tareasea chitul acila ce lipeste intre dinselepartile imparatiei sale. In timpul traditiunilorsi a legencielor era in destulatoare traditiu-nea ; in timpul interesului, trebuia sa fie in-teresul. Austria deci va cauta intai, cat iiva fi prin putinta sa germaniseze rasele maineculte ce locuesc in imparatia sa.*) Fiind insaca acest rnijloc devine cu atata rnai greu cucat sa trezeJe spiritul national. apoi ea seva sili sa lege pe toate popoarele imparatiei

*) I, Strat. Vn coup d'oeil sur la question roumaine.Paris 1558 p. 23.

264

sale prin desvoltarea, intereselor material°.Guvernul austriao va cauta sa dee o mareintindere miscarei comerciale $i industriale,

impinga toata activitatea populatiunilor inaceasta cale, si sa dee na$tere unor mariinterese, care O, fin legate de existenta im-paratiei."*) Din aceste cauze Austria fu unadin cele d'intai puteri care deschisera Evre-ilor portile cetAteniei, fiind c acest neameste cel mai corespunzetor, prin tendintelesale idealului statului austriac o asociatiunecosmopolita de interese banesti. Formata dindaramaturile mai multor popoare, sfarmate dedinsul, el esto dusmanul nascut al nationali-tatilor. Austria n'a fost nici °data o natiune;ea nn este Mata un guvern cat o biurocratie,o companie de exploatare. Austria este maireactionara de cat Rusia; caci, de si Rusiaeste o natiune ambitioasa $i cuceritoare, darcel putin ea este neobosita, pe eand Austrianici macar nu cucere$te; ea roade, si au ca$-tigat mult mai mult prin siretlicuri, cao.atorii$i neutralitate de cat prin armele sale."*)

Dupa, cum am v6zut in mai multe randuri,Austria mb I a numai decat sa puna manape tenle romilne, si trebuia deci °u atata maimult sa urmeze si in privirea lor politicaacea ce o intrebuinta a casa la dinsa, pen-

") I. O. Bratiano. Némoire sur l'empire d'Autriche dansla question d'orient p. 10.

**) L'empeur Napoleon III et les principautés p. 21.

265

tru a retinea la un loc.; mAdularile imparItieisale. Ea cerca prin urmare sa germanizeze peRomani si, daca nu putea face aceasta inchip direct, cauta eel putin s'o faca in-direct prin ineurajarea emigrarei jidovesticare este, fan indoiala, cum s'a observat lanoi, avangarda germanismului. Un mijlocinsa mult mad grabnic de a ajunge la cotro-pirea je calea pacific& a terilor rornAne eracucerirea lor econonzica Formularea cea mailamurita si tot ()data cea mai netainuita aprincipiiior aplicate de Austria, in aceastaprivire, a fost Malta de profesorul de econo-mie politica, Stein, in ziarele vieneze din 1856.Renumitul profesor sustine intäiu ca, pen trumotive economice tenle romAne sunt necesaredesvoltarei Austriei. Apoi el arata ca ar fio gre§ala a cerca cucerirea lor prin arme,and Austria poate ajunge la acelas rezultatprin alte mijloace, precum : rnonopolul na-vigatiei pe Dunare: canalisarea riurilor in-terioare; explotarea minelor si a padurilorprin companii privilegiate; asezarea capita-lurilor austriaco in principate in tot soiul deintreprinderi productive, stabilirea de poste,telegrafuri, diligente; colonisarea progresivaa terei si mai ales intinderea cea mai marea jurisdictiei consulare."*)

*) L'Autriche dans les principautés danubiennes. Paris1858 p. 37. Una din brosurele cele mai interesanteasupra terilor romine.

266

Mijlocul de pe urma ne va destainui cudeosebire pentru ce Austria se opunea la u-nirea principatelor. De acea vom intra inprivirea lui in oare care amanuntimi.

l'Ana la 1848 amestecul consulilor in tre-bile terilor romAne era acel ce se obicinuiasi in Turcia, in scopul de a se asigura stre-inilor o justitie mai nepartinitoare. De acoloinainte slabirea puterilor statului in terneromAne, spori acest amestec, intr'un chip cutotul nemasurat. Mai ales in doue soiuri dedaraveri autoritatea terei era cu totul inla-turatA si inlocuita cu acea streina : falimen-tele si pricinde criminale, Austria pune in-tai in aplicare sustragerea falimentelor de lajuridictia principatelor in 1851, facand inacel an cunoscut tribunalului de Bucurestica de acum inainte, falimentele supusilor Au-striaci vor fi tra,tate in cancelariile consulare.Daca se gandeste cineva la imprejurareain terne romAne, mai toata obstimea negu-titorilor eran supusi austriaci, se va con-vinge usor ea prin o asemene masura totcreditul negutatorese a terilor romAne erapus sub paza Austriei. Nu mai putin incal-cator era §i dreptul ce §i'l luara consuliiaustriaci de a judeca ei pricinile, criminalea le supusilor lor: judecata ior, lipsitA, deori ce control, era cel putin tot a$a de abu-siva ea si acea a autoritatilor romitne, decare vroiau s scape. Era destul de a fi ci-

267

nova supus austriae, pentru a fi sigur de ne-pedepsire. Aceste imprejurari unite cu scu-tirea supusilor austriaci de mai multe ciariingreuetoare, invatara in curad pe consuliiaustriaci un nou soiu de incalcare anumeincuviintarea proteguirei lor pamatenilorRomttni", intru ct ei cereau sil, protegu-iaseaeu gramada pe toti locuitorii acei cese trAgeau prin origina lor din imparatia au-striaca, precum erau Ungurii din tinutul Ba-edului. Prin a asernene masura ei ajunserain curad a numera in tente romAne peste200,000 de supusi, si sporirea lor mergeaasa de repule incat ameninta ca in curadtoti locuitorii terilor romano sa ajunga su-pusi Austriei, cand atunci nu era decrit unpas de facut de la supunerea individualalasupunerea colectiva, de la robirea privatilorla acea a terilor. Pe lana, aceasta consuliimai inlesneau tuturor vagabonzilor austriaciintrarea in tenle romane, prin pasporturilelor; invoiau nenumarate abusuri din parteamocanilor tra,nsilvaneni, ce veneau in prirci-pate pentru a puna oile; introducea u pe laautoritatile politienesti si judecatoresti agenticonsulari care sub pretextul de a privigheaintPresele supusilor austriaci, ajunsera in cu-rad nedeslipiti de acele autoritati, punaduleastfel numai decitt sub controlul Austriei sicate alte incalcari nenumarate.*)

4`) Vezi bro§ura citafg mai sus.

268

Unirea principatelor sub un domn din o casastreina, inlaturand anarhia ce domnea in ele,ar fi pus un capat acostei ingerinti neindrep-tatita a consulilor austriaci, si ar fi rapitAustriei mijlocul cel mai inclamtinatec de pa-cInice cuceriri. Austria nu era mai putinconvinsa &lea Romanii ca unirea face pu-terca ; dar tocmai din aceasta pricina ea nuputea sa o doreasca, intru cat inaltarea Ro-manilor nu insa,mna alta ceva dent cobori-rea Austriei.*)

Eata adevaratul motiv ce impingea pe Au-stria a fi protivnica unirei, Neputandu'l insamarturisi, ea fatarea niste altele care sa ascun-da pe cel adevarat. Ea pretindea anumeca unirea Romilnilor ar putea atrage la eipe supusii sei de aceasi rasa $i provocaastfel o desbinare a imparatiei. Este de mi-rat cum de Austria s'a putut hotari a faceo asemene marturisire, ce nu se poate de loeimpaca Cu positinnea ei de stat mare euro-pean ; dar ea trebue sä prefere, intro douerelo, pe col umilitor celni ru$inos.

Turcia, in aceasta imprejurare, urmeaza or-beste insuflarilor Austriei, care sail s'o in-gaimeze atat de bine, incat facu din ea pro-tivnica cea mai inversunata a unirei

*) Bolintineano. L'autriebe, l Turquie et les Moldo-Valaques. Paris 1856 p. 26.

269

Pretextele pe care Turcii le iscodescprotiva dorintei Romitnilor sunt de doueinri : celo ce se rapoarta la legaturile lor cuputerea suzerana si acele privitoare la folosulprincipatelor

Pentru cele d'intai Poarta, intimpina ca u-nirea ar fi in protiva drepturilor de stive-ranitate(!) a le Sultanului ; citei in loe dedoue provincii care sa se miste in propialor sfe,ra casnica, ce ar putea sa le facasa traiasea, fericite sub legile garantate dePoarta, eand vom avea un stat ca $i nea-tarnat, un asemene va starni prin forma siprin natura sa tinte ambitioase, $i atunci elva inceta de a fi pentru imparatie un mijlocde aparare $i va deveni o sarcinil $i o pri-mejdie neincetata nu numai cat pentru dinsadar si pentru vecinii ei."*) Unirea, apoi nuputea faca din principate un stat indestulde puternic pentru a se improtivi, fax& aju-tor, unui atac strein. In cuvinte mai putinacoperite Turcia vroia sa zica ca, unindu-seprincipatele, ele ar putea deveni mai cur6ndo arma in manile Rusiei decat o stavila inprotiva ei, $i aceasta temere i o insufla cudeosebire identitatea do religie a RomAnilorCu Rusii.**) Mai adaugeau Turcii ea Roma,

s) Circulara Portei din 31 Itileiu 1856.5*) L'empereur Napoléon III et les principautda p. 19. In

acensa primo, ori care ar fi imprejuedrile, nu putemzice c Turcia s'au ii4alat de tot.

270

nii neatarnati le ar pricinui la Nord aceleasigreutati pe care i le casuneaza acuma Greciila Sud, ca ar fi a se ¡une imparatia lor in-tro doue Grecii, precum se jeluesc Austriaciiei prin aceasi masura s'ar pune statul lorintre doue Piernonturi.*)

In privirea foloaselor co eran sa le tragaitomilniii din unire, Turcii observa intai cadreptul de ocarmuire neatarnat al principa-telor, ca un privilegiu al lor, au fostrantat de puteri nu numai cat in privireaimparatiei, ci si in privirea fie careia din am-bele provincii;"*") ca. a se ataca tocmaiprincipiul ocarmuirei despartite, ar fi a senecunoaste unul din privilegiile lor, cele maide capitenie. Relele de care suf6r aceste terinu pot fi atribuite clespartirei lor ci altorimprejurari socia,le si politice. Apoi unuldin principate, incorpora,t in celalalt, va per-de de sigur toate foloasele de care se bueura,in puterea asezamintelor sale deosebite sinationale." Asta despartire istorica infato-saza $i din puntul de vedere achninistrativfoloase natural°, intemeete pe nevoia rapor-turilor teritoriale care se vor intelege lesnearuncandu-se o privire pc harta. Tara arein realitate done centre, BucurestiFie.care din ambele principate ii are portul

*) ibid p. 39.**) Circulara Portei din 31 Tulin 1856 in lasmund Akten-

stiicke zur orientalischen Frage. 111 N. CCCCLXVIII.

271

sett, in Valahia Braila si in Moldova, Gala-tul."*) Unirea principatelor desbinandu-le defapt de Turcia ar stinge ori ce interesal acestei puteri pentru dinsele si puterileapusulut, chiar daca, ar garanta neutralitatealor, se afla prea departe pentru a le intindela nevoe o mana de ajutor, mai ales ca, pen-tru a &ace aceasta, ele sunt nevoite sa vinIpe calea Dardanelelor si a Bosforului,unde nu vor putea patrunde decat atuncicand vor fi eu Turcia in buna intelegere.

O resuflare mai grosolana a scopurilorTurcilor asupra lerilor romano $i mai potri-vita pentru caraeterul turcesc decal politeta,silita ce li era impusa de convenientile diplo-ntatice, se arata in Journal de Constantino-pole, organul oficios al guvernului turcesc.In el se sustin teorii en totul stranii asupraraporturilor Portei cu principatele; se banu-este tra,tatului de Paris ca ar fi vorbit de osimpla suzeranitate, cand ea ar avea asupraterilor romrtne niste drepturi suverane; ea cutoate stipulatiile acestui tratat despre con-sultarea, dorintei populatiilor, ea sustineunirea nu trebue sa se faca si nici se vaface, ori care ar fi votul terei; ca ea opunedreptului international dreptul seu istoric*)si cate de aceste.

*) Articol din Le Constitutionnel reprodus de Pressafrancezg pi principatele dunArene p. 105, pi circularacitatii.

**) Journal de Oonstantinopole din 26 Lillie, 24 pi 31

272

Turcia nu intelegea ca prin o asemene po-Mica, ea nu slujia dealt intereselor austriacedaunand pe a le sale in chipul cel mai sin).-titor, caci isi instreina tot mai mult simpa-tiile Romanilor, precum si le instreinase la1812 la 1842 si la 1848. Turcia nu se pu-tea deprinde a vedea in tenle romane altaceva decat niste provincii a le impga tieisale, pe °and Românii, care invatase a cu.noaste drepturile lor, refuzau numai decat oasemene positie. Daca ei n'ar fi vèzut inRusi un element mult mai dusman nationa-MAO lor, de sigur ca o asemene politicadin partea Turciei i'ar fi aruncat in bratelelor. Dar RomAnii stieau acuma cine suntRusii.

Ei stimu ca daca Rusii sustin idea unirei,aceasta o fac numai cat in scopul de aiputea inghiti cand va din o singura imbu-catura. De acea 5i Rusii pastrau o tacereasa do cuminte in privirea cererei celei adoua a poporului romAn, printul strein. Te-rile románe aplican in privirea Rusilor ma-xima timeo Danaos" si cereau reinviereanationalitatii Ion de la popoarele apusului,Anglia si Frantia.

Totusi dintre puterile apusene numai Fran-

luli, 4 §i 11 August reprodus in Pressa franeezis p. 3.Dintre nenumeratele combaten i a pretentiunilor Porteieitran brosura: Les principautés devant le second con-grès de Paris. Paris 1858.

......

*) L'empereur Napoléon III et les principautés p. 28.18

273

tia sprijine pana la sfarsit causa Romitnilor.Anglia, care la inceput statuse alaturea cuFrantia pentru unirea principatelor, isi schim-ha in cur6nd parerea, danduse in partea Au-striei. Pe cand contele de Clarendon declarain una din sedintele congresului de Paris caimpartaseste $i sprijine parerea Frantiei inaceasta privire (8 Mart 1856) doue luni in urma(4 Mai) lordul Palmerston spune in mijloculparlamentului: cil nu se poate amesteca inafacerile principatelor, care sunt sub suzera-nitatea Turciei; ca aeeste, °crawl unirea subun principe strein, luereaza sub niste insu-flari si intrigi din afara; ca cele cinci pnteria le Europei n'ar putea incuviinta alegereaunui catolic roman si ca in realitate, unireasub un prineipe strein, n'ar avea alt scopdecat unirea sub un principe din familia im-periala rusasca.")

Schimbarea raporturilor politice intre ma-rile puteri europene, lamureste aceasta racirenaprasnica a Angliei in chestia unirei. Fran-tia §i. Rusia siratian nevoia unei apropien:cea d'intai din pricina convingerei ce doban-dise ca, in resboiul ce se sfirsise, toate greu-tatile fusese a le sale $i tot folosul al An-gliei, si ea nu vroia deci sa slabeasca preatare pe Rusia; aceasta la randul ei, se incre-dintase ca pe cand Frantia o combAtuse din

274

principiu, Anglia si Austria o dusmAnisedin interes. De acea Rusia de la inceputeurteneste fAtis pe Frantia, invoeste toatecererile ei, sprijine toate propunerile ei,Frantia, din parte'i, cautA sa usureze pe cAtse poate conditiile pAcei. De acea rnai alesRusia sprijine pe Frantia in chestia unirci,vroind s'o indepArteze cAt se poate mai multde Austria. Dar indrumarea unei aliante saucel putin a unei intelegeri franco-rusesti tre-buia sil aibA numai deeAt de rezultat o apro-piere a Anglici de Austria*), cea ce nu seputea face din partea celei d'intAi, decAt jett-find principiul unirei pe eare '1 sustinuse lainceput. Cät despre Prusia ea crezu si in a-ceastA, imprejurare a nu se despArti de poli-tica rusascA, sustin6nd principiul unirei.

VIIIDivanurile ad-hoc.

Niste tendinti asa de contrazicAtoare tre-buiau sA, intre in luptA, o datA cu punerea inlucrare a articulelor tratatului de Paris pri-vitoare la principate. Fiind cA cbiar pu-tenle cele protivnice unirei se referise la do-dorintele populatiilor, apoi ele trebuiau siladucA la izbAndA, ideile lor, prin insusi orga-nul terilor romAne; trebuia ca divanurile ad-

*) L'empereur Napoléon 111 p. 33. Histoire diplomati-que de la crise orientale p. bl.

hoc sa so rosteasca in protiva unirei si pen-trii starei in flit*. Daca negandim acuma, ea puterile co aveau o malmare inriurire in principate, Austria, Turciasi Anglia, eran tot odata cele rnai protiv-nice unirei, vorn intelege de indata cu cegreutati urieso avea de luptat partida natio-nala. De si insa mai slaba in afara, in la-untru era intr'un gand pentru a apara um-rea. Partida protivnica se compunea dinfunctionari in activitate din creaturele au-striaco si turcesti, castigate prin bani side-coratiil si alti indivizi de acela$ fel. Cel maiputernie sprijin il gasi, insa unirea in boeri, sidaca aceasta clasa, singura influenta in te-rile rorni1ne, s'ar fi improtivit sau ar fi ra-mas nepasatoare, unirea ni ()data nu s'arfi realisat. Ca tot deauna asa i acumapuse in fruntea miscarei nationale, in 1856ca si in 1777, 1812, 1821 $i 1848.**)

In sedinta din S Mart a congresului deParis, lordul Clarendon rosti asupra viitoareiorganisarei a principatelor, pArerea ca ar fi

I. Strat. Question roum IMP p. 13.D-nul B. Boeresco. La nounianie depuis le traitii deParis p. 100 judea cu tot i nedrept pe I oeri :question de la reunion est surtout populaire ; elle estvivement ressentie i ar le tiers ctat (! : elle n'est pastrop gout6e de ce qu'on appelle les haute, r6gions dela sociét6. Et la raison en est bien simple; a), ec deuxPrincipaatés on a deux candidatures de 1.rin es, deuxcbambres, deux séries de Ministres, dcux conseils d'état."

*)**)

275

276

folositor a se consulta in aceasta prisire do-rintele populatiilor" si in acca din 8 Aprilel adause ea: congresul de Paris, propun6n-dusi inainte de toate a provoca libera ara-tare a acetor dorinti, o asemene ar putea fiimpedecatg, daca hospodarii ar ramanea inposesiunea postutilor lor $i ca ar trebui poatea se cauta o combinatie care sa as:guro di-vanurilor o deplina llbertate." Au-tria $i Cu'furcia, improtivindu-e, pe temeiu ca nutrebuie a se atinge administratia, in un mo-ment de cris ea necia tnin care att a treceprincipate]e" congresul hotari a se l'asa in grija,Portei ea la sfirsirea sorocului domniei actu-alilor principi, care se implinea tocmai a-tunci, 1856, (7 ani dupa conventia de laBalta-Liman, 1849) sa ice masutile cele maipotrivite pentru a indeplini intentiunile con-gresului, combinan(' libera aratare a dorinti-lor divanurilor cu mrintinere ordinei $i res-pectul starei legale.*) Poarta, de i ar fivroit srt mrthtin5, prineipii in scaunele lor,totusi flind ca Ghica e aratase favorabildeei unirei, ea fu nevoita indeparteze §i,pentru a nu Orea partinitoare, ea scoase totodata $i pe Stirbeiu.")

Idea congresului fusese deei de a inlocuipentru tirnpiil cat aveau s6, functioneze di-

*) iasmuna. Aktenstiiehe II p. 442-444.") Ubicini La question des prineipautés devant l'Europe-

Paris 1858 p. 64.

vanurile ad-hoc. administratia statornica adomnilor prin una provizorie, carda lipsin-dui puterea si mijloacele de abusiva influenta,siti faca cu putinta o libera exprimare a terei.Asa ar fi fost de sar fi pus in luerare dispositiileprevazute de regulamentul organic, la schim-barca de domni ; eaci, pana la inlocuirea luicu o alta legiuire, el nu inceta de a fi litera-tor. Art. prevedea ca, in caz de vacanta,trei cainncami vor lua de indata franele gu-vernului; eaimacamii vor fi de drept : =velelogof5t, ministrul de interne i preAdentuldivanului domnesc, si art. 19: caimacarniiiui vor putea da, .in timpul ocarmuirei lor,niei litluri de nobleta, nici eonsfinti hotaririin cea de pe urma, instanta, nici destitui fun-etionari afara de eat pentru deliete vadite.In eas de vaeanta a unei dregitodi ei nu vorputea numi deeat suplinitori." In loe de aurma astfel, Poarta numeste de a dreptulcate un caimaeam in tenle romiine (Iuli 1856)si prin firmanul de investiturd ii incunostiin-taza ea: ori ce aet, care nu ar fi conformen regulamentele fundamentale astäzi in pu-tere, va trebui sa fie pi ivit ea fara fiinta."*)Poarta ii batea joc; de lume; ea ordona arespecta precrierile regulamentului organicunor (lregatori ce fusese nurniti tocrnai cuincalcarea acestuia.

*) Ubicini 1. c. p. 61.

277

278

Acesti caimacami aveau toate drepturile sipregorativele domnilor ; ei puteau impartititluri de boerie, scoate dregatorii i numipe altii in loc., incat le lipsia numai numelepentru a fi pe deplin domnitoii. Ei dispu-neau prin urmare de toate acole mijloace deinriurire, pe care tocmai congresul ar fi vretsa le inlatureze. ,Aceasta positie a caimaca-mului devinea amenintiltoare eu deosebirepentru Moldova, asupra careia, din mai multeimprejurAri, era sa cada tot greul lupteipentru splijinirea ideei unirei. Mal inlai, co-misia europeana, avOnd a se intruni in Va-lahia, sub °din ei era gren de a se combateasa de fatis idea unirei, pe cand Moldova,stand mai indepartata de eontrolul comisiei,putea sa devina un taran] mult mai manospentru intrigi si uneltiri. A poi puterile vraj-mase credeau c ar fi mai bine a concentratoate silintele lor asupra unei ten i in loe dea le imprastia intre doue. In sfirsit, fji a-ceasta era hotaritor, unirea trebuind sä easadeocamdata macar, in folosul Valahiei, erafiresc lucru ca Muntenii O, o doreasca pecand Moldova, care era sa, peania, puteamult mai visor sa fie aratata ea protivnicaacelei masuri.*) De acea nu t'ara cuv6nt semandreste Moldova c ea art facut unirea.

.**) .,Le perti de runion peut s'appeler para national enValachie, on iltood a Pagrandissement de la patrie,et c'est par la minne raison qu'U ne saurait aviir cl'

279

Ea stia bine ea proclamaud'o isi impuneDiste jertfe impovoratoare. Sora mai mica, eatrebuia si lese toate foloasele celei mai mari,multamindu-se cu rolul frumos dar ingrat, dea fi dat nastere statului romitn. De acea siea singura ridica tot greul luptei: ea pusepept contra silintelor uriese de a face sacada idea mantuitoare, si daca ea singerii subcele mai scumpe jerife, ei i se cuvine Si cu-Jalma de lauri pentru izbanda dolándita.

Poarta incepu in cur6nd sa puna in lu-crare, in Moldova, teoriile sale de suverani-tate asupra principatelor, prin mijlocirea cai-macamului ei, Teodor Dais. In 10 Septem-vrie Fuad-pasa trimite un ordin caimacamu-lui pentru suspendarea libertatei presei, caraftisec,e proclamata de Grigorie Ghica, si rein-troducerea censurei. Peste cate-va zile o scri-soare viziriala je inapoi privilegiul ce fuseseincuviintat unui francez pentru navigareaPrutului si a Siretiului : o alta scrisoare vi-

retrage privilegiul pentru infiintareaunei banci nationale. Un al patrule firman()preste reintrarea in tara lor a ennigratilordin 1848, astfel ca Moldova in loe de a cas-tiga prin resboiul Crimei se parea ca per-

autre nom en Moldavic que celui de parti anti-natio-nal. Fragment d'une lettre de Musurus amba,sadeurottoman it Londres eu caimacam Vogoridis dans Ubicinip. 185.

280

duse fata cu Turcii panh si restul ei de au-tonomie.*)

Dar soarta Moklovei ajuuse mult mai ra,cand, (lupa moartea lui T.I3als (8 Mart 1857)fu nurnit Neculai Vogoride. Acesta, era unfan ariot, ce nu .tia nici o vorba rornaneaseit;numai cu numcle era pi-mantean ear in re-alitate dregator si supus al Sultanului. Elera fiul lui Stefanaki Vogoride si curnnatullui Fotiade, a lui Musurus, ambasadorul o-toman din Londra §i a lui Mihail Sturza. fos-tul donan al Moldovei. Prin staruintile aces-tuja, Vogoride dobandise imOnAntenirea ;dar el una, si duph acea a sluji pe SublimaPoarth. El fu numit ministra de finanteMoldova, cluph instituirea chimacamiilor di-recte, si cate-va zile (lupa ce el imbracti, a-ceasta dregatorie moldoveneasca, fu inaltatdin partea Portei la rangul de Rutlei-Ulea,dandui-se dreptul de a parta uniforma degeneral de divisie turc, adica de Con-form ca dernnitatea sa, el si purta in totdauna fesul ros, semnul osebitor al dregitto-rilor otoman Acest pasa turc este deci mi-ma caimacam in Aloldova, si ori cine poateintrevedea urmArile unei asemene numiri.

Inch inainte de a fi numit caimacam, elstaruise pe la Paris si pe la Londra impreunh

Ubicini I. c. p. 73 I, Bratiano. Mémoire sur lasituation de la Moldo-Valaehie depuis le traite deParis. Paris, 1857, p. 31.

281

cu cunmatul seu Musurus pentru a combateidea unirei, cumparand spre acest scop maimulte ziare, intre care Presa belgica." Elalcatuise impreuna cu Costin Catargiu, minis-trul dreptatei, N. Istrati, A. Sorociano, fratiiDraghici, Glìita Caliman si alti separatisti unclub presidat de consulul austriac, Godel deLanoy care lucra cu cea mai mare staruintain contra unirei. Indata ce ajunge caimaeam,el destitue pe toti functionarii ce aveau sim-patii pentru unire; deschide caclrurile arum-tei tuturor celor ce vroiu sa se inscrie substeagul seu, (land rangul de ()titer la oamenice nici ()data nu slujise in armata ; declaracomitetele electorale, ce se formase in Mol-dova in viderea unirei, de adunari secrete siprofesiile Ion de credinta de proclamatii re-volutionare, inchizand pe unele si punandmama pe celelalte: pune pe tot" functionariisei sa iscaleasca o adresa in contra unirei,titluindu-se de representanti ai tuturor cla-selor societatei. El fagadueste apoi Vaslueni-'or ea vor castiga un proms in contra pro-prietarului orasului, daca vor vota in con-tra unirei; sparie po locuitorii sateni cu ame-nintarea cà, daca vor vota unirea, au sase clued fli lor ca soldati toomai pe la Ora-joya, la lucrul soselilor si a cetatilor, pe pro-prietari cu impartirea proprietatilor si pepreoti cu introclucerea religiei catolice ca re-ligie a statului.

282

Mitropolitul Sofronie Miclescu era unuldin cei mai ferbinti apdratori ai unirei. Fi-id ca glasul seu putea sa aibd insemnatate,caimacamul intrebuintaza toate mijloacelepentru a'l intoarce de la ideile sale. Lu pof-te$te mai intaii in mai multe rdnduri sa sepuna in fruntea separatistilor; i cere apoi sastearga din listele electoral() pe fratii Scri-ban $i sa, impedece intrunirile preotilor care seconsfatuiart asupra unirei. Clerul mergandin corpore la d. Tallayrand representantulFrantiei, ce venise in Iasi, caimacamul mus-tra aspru pe Mitropolit si, in sfarsit, vegn-du'l cd se improtiveste asa de indaratnic latoate pretentille lui, cere prin mijlocirea Por-tei, clestituirea lui de la Patriarhul de Cons-tantinopole. Ambasadorii puterilor prietineRomanilor protestand contra unei asemenero'esuri, Patriarhul Ciril se multdmeste aitrimite o scrisoare foarte putin cuviincioasa.*)

Dar toate aceste uneltiri n'ar fi putut za-darnici scopul unirei, daca administra,tia n'arfi intrebuintat un mijloc mult mai ene,rgicpentru a ajunge la tinta sa, anume falsifi-carea listelor electorale pentru divanul ad-hoc, de care anima in ultima instanta soartaunirei.

*) Vezi asupra tuturor acestor aranuntimi : Mémoires defaits a la charge de la Caimacamie en Moldavie inDocuments pour servir à l'histoire de l'aplication de Part. 24 dn traité de Paris en Moldavie. Londres 1b57p. 17 vi urm.

283

Prin firmanul de convocare al divanurilorad-hoc, Poarta impunea, principatelor i olege electorala dupa care urma sa se aleaga,deputatii acelui divan. De si acest firman nutinea in destul sama de imprejurarile locale$i indeparta de la dreptul de alegator si deeligibil mai multe clase de locuitori, totusidaca ar fi fost aplicat ca curatenie, ar fi in-deplinit scopul congresului care fusese de aconstitui representarea cea mai exacta a in-tereselor tuturor claselor societatii." Dar al-catuirea listelor electorate era incredintataocarmuirei: care trebula sa ingrijasca ca elesa fie publicate $i afisate ori unde ar fi denevoie, 30 de zile cel putin inaintea epoc(ihotarita pentru alegere, astfel ca sa se poataface reclamatiunile. Aceste reclarnatiuni vorfi examinate de un comitet compus din is-pravn!c, membrii tribunalului i ai munici-palitatei capitaliei distrietului..1 Fata cudestituirea in gramada a dregatorilor de catracaimacarn, astfel ca din 107 raembri ai ma-gistraturei numai 9 ramasese in posturilelor,") ori cine intelege ca listele electoratenu eran sa fie dent expresiunea vrointeiocarmuirei Pe 2000 de proprietaii mari re-cunoscuti in Moldova, numai cat 350 de a-legatori sunt trecuti in liste si pe 20,000 de

*) Vezi firmanul in Ubicini 1. c. p. 134.**) Protestation contre les listes electorales pour le divan

ad-hoc in Documents pour servir í l'histoire p. 56.

284

proprietari miel, numai 2264 sunt inscisiintre alegatorii intaiului grad. Toata clasaprofesiunilor liberale nu este representatadecat prin 11 alegatori, si cele 15 orase decapitenie a principatului nu numera decat1778 de alegatori, proprietari de case, negu--titori si meseriasi, pe cand in rolurile vistie-riei se v6d treeuti 12,000 de negutitori $imeseriasi, fila a se cuprinde acei ai terito-riului luat de cur'end."*) Pe aceste $i pe altonumeroase motive, partidul national cere a-nularea listelor electorale care nu ar repre-senta niei inteun chip majoritatea claselorsocietatei moldovenesti, astfel c divanul cirear esi din viitoarele alegeri, nu ar putea con-stitui nici inteun chip representarea exacta$i tagala a intereselor tuturor claselor, dupacum o cero categoric art. 24 a tratatului deParis."") In urma acestei protestan i comisi-unea europeana declara in unanimitate calistele electorale moldovenesti, care fusese in-chise in 13 Junio, trebue, indreptate si inde-plinite, si ca sorocul do 30 de zile pentruprimirea contestatiunilor n'ar incepe a curgedecat din ziva indreptarii lor. Pe de altaparte ambasadorii Frantiei, a Prusiei, a Ru-siei $i a Sardiniei in urma plangerilor ceprimiserA pe alta cale, indreapta in ziva de

*) Protestation p. 58.*5) Protestation

25 Iuniu o nota catra Poarta in care ii a-rata ca nu pot sa se impedece de a exprimaSublimei Porti surprinderea cu care au aflatmoclul cum se procede in Moldova, la execu-tinnea firmanului, pe calea infricosarei Nis°

violentei a,pasari" cerand de la dinsa cadesaprobe formal pa agentii sei si

indatoreasca a'si schimba purtarea.i)Poarta sptijinita de Anglia si Austria

credo ct poate sa nu ice in bagare de samaprotestatile alor patru puteri, si ordona cai-macamului Moldovei s proceada la alegeri.Partidul national se abtine cu grarnadalua parte la ele ; clerul nu dadu decat 16votanti din 195 inscrisi pe liste ; matii pro-prietari 214 pe 471. Ambasaslorii celor 4puteri cerura indata anularea alegelilor, a-menitand la caz de refus cu ruperea relatiu-nilor diplornatice. Dui doue respunsuri, incare Poarta cauta sa ingaimeze pe puterileprotivnice, aceste declara relatiunile de intre-rupte si atunci numai, vez6nd ca treaba, de-vine serioasa, Ah-pasa ordona caimacamuluiMoldovei de a amana convocarea ctivanuluiad-hoc.

O irnprejurare neasteptata veni de astadata sa snrijine causa cea dreapta si s'ofaca sa izbancleascg, cu toata opunerea ceainversunata a vrAjmasilor unirei.

*) Ubicini p. 162.

285

286

Nu se stie Kin ce intamplare ziarul E-toile du Danube" ajunse a pune mama peniste scrisori confidential°, adresate de deo-sebite fete, caimacamului Vogoride, care des-tainuiau politica ascunsa a protivnieilor u-nirei si clovedeau pana la evidenta uneltirilece puneau in lucrare in Moldova pentru aface sa cada aceastit idee. In o scrisoare aIni A. Vogoride, secretarul ambasadei oto-mane din Loara, se spune: Lord Palmer-ston este cu totul in potriva unirei ; el o pri-ve.5te ca resturnatoare a drepturilor suvera-nului nostru. Este do mare nevoie ca. saintrebuintati toate siiintele Dv. pentru eaMoldovenii 0, nu arate dorhiti pentru unlre.Mind ca Poarta, Austria $i Anglia stint ho-Orate a impedeea unirea, nit trebue sa veprea ingrijiti de cea ce vran Francezii... Vesfatuesc sa urmati in totul pe representan-tul Austriei, sa intrebuintati toate persoa-Dole pe care el Vi le ar propune, fara a Ve,,informa daca persoanele recomandate ar fistricate sau Cu o reputatie compromisa.Ce Ve pasa inteadevar daca oamenii peoare Vi i recomanda consulul A astriei aumoralitate sau sunt vitioi, caci astazi nu evorba de moralitate, de bulla sau reauapurtare, privita intr'un chip filosoflc, darde existenta drepturilor imperiale fata curea voitorii Maiestatei sale, suveranului nos-,tru ; si toti cei ce pot concurge la ajunge-

rea acestui scop, trebue sa fie priviti ca prie-tini. De alta parte tatal caimacamului invatä,pe fiiul seu, cì pentru a scoate bani da laPoarta sa spuna ca s'a istovit ett cheltu-elele extraordinare pentru a destruge siste-temul ."unionistilor, caci D. Prokesch ce-ruse ctt atata staruinta numirea yoastracaimacarnie, propun6nd ca argument si eagarante indestulatoare ca esti fiul tatrtne-to.Cumnatul seu Fotiade il indemna gra-beasca cat se poate cu alegerile caci totulatärna de la rezultatul lor," ca Poarta ardon i mult ea clivanul Moldovei sa se intru-neasea inaintea, celui al Valahiei." Pentru aineuruja si mai mult pe ettimacamul in ac-tele sale arbitrare marele vezir i fägaduesteca i va arata prin dovezi stralueite, satis-factiunea Inaltei Porti pentru ocarmuireasa. Conditia eseutiala insa este ea Exelentavoastra, sa lucreze eu energie contra unireidar sa lucreze fära vuet 5i mai ales fan'. aface cunoscut ea ar primi asemene instruc-tiuni de la Poarta. Insfarsit mai erau sicloue serisoli a le agentilor austriaei in carese spunea caimacamului cä adeseori divanulse vede silit la moderatiune ; dar ea toemaiatunci incepe lucrarea organelor, in dibacia,carora el au incredinta,t interesele sale.)

Aceste scrisori atat de compromitoare

*) Ubicini 1. c. p. 18 i unn.

287

288

lipsirg de a'si avea efeetul lor. anume acolade a slabi puterea de resistenta a protivni-cilor caro se vedea dernasca,ti. ImparatulNapoleon III pe de alta parte, dorincl s mairetina macar pentru un timp legaturile deprietinie care'l unie cu Anglia, se intglnestecu regina, Angliei la Osborne, pe insulaWhigt, si o inclupleea si pe accasta a con-aimti anularea alegerilor moldovene ; inirma aeestei uniri a Angliei cu vederile Fran-tiei, Tureia se supune, si alegerile moldovenesunt auulate, randuinclu-se altele pentru lunalui Septeinvi je.

Acest sprijin atat de strglucitor al Fran-tiei provine din clorinta lui Napoleon de acrea in Ion! Turciei, pe care o vedea carnerge spre darapanare, alte elemente de re-sisten ta in protiva Rusiei. V6z6nd ca incer-carea eu Mehmemet-Ali daduse de gres, elvroia stí, constitue din Romania si din Polo-nia reinvieta o stavila inaintarei rusesti. Catde putin insa se arnesteca sentimentul in a-ceste planuri a le lui Napoleon III se vededin imprejurarea acea ca, el singur oferiseprincipatele Austriei, sub conditia ea aceastaconsimtg la restatornicirea regatului polon,*1ceea ce bine inteles Austria refuzase. Nu-i rg-manea deei alt ruijloc pentru indeplini

*) Edouard Ilervé. Les derniers beaux jours de PallianceAnglo-francaise in Revue des deux Mondes 1 Decem-vrie 1879.

289

scopul seu decat intarirea Romanilor. Dinaceasta pricina si nu din simpatie de rasagasim noi in Franta pe timpul lui Napoleonun sprijin asa de puternic.

Alegerile se facura in 10 Septemvrie 1857in Moldova si in 26 aceleiasi luni in Valahiasi (Winn o majoritate imensa partidei na-tionale.

Deschiderea divanurilor ad-hoc fu intea-mendoue tenle o adevarata serbare nationala.De si poporul nu'si dadea poate sama culimpezala despre insemnatatea acestor adu-nari, in instinctul seu cel sanatos el presim-tea ca in sinul lor are sa se desbata o mareintrebare. Cuv6ntu1 de unire," de si n'aveainca pentru el un inteles lamurit, incanta deo cam data auzul seu cu sunetul sea ar-monios, cei parea inainte mergatorul unornespnse fericiri. Ca fecioara inaintea alta-rului, cand preutul ei bine cuventeaza cunu-nia, el nu stiea care ei va fi viata de acuminainte; dar presimtia ca aceasta are sa in-cerce o mare schimbare si ca tot deaunainaintea tainei se simtia nelinistit, dar fericitin nelinistea sa.

Cea intai lucrare a divanului moldovenescfu votarea unei adrese de multamire catraputerile semnatare ; apoi in ziva de 19 Oc-tomvrie se voteaza dorintele terei privitoarela viitoarea ei reorganisare, cuprinse, in 5punte, care sunt urmatoarele :

19

290

Mantinerea autonomiei, dupa cuprindereavechilor capitulatiuni cu Poarta otomana.

Intrunirea principatelor in un singurstat sub numple de Romania.

Un domn strein, ereditar, ales din di-nastiile domnitoare a le Europei si a caruimostenitori vor fi crescuti in religia terei.

Neutralitatea si neviolabilitatea nouluistat.

Puterea legiuitoare incredin tata unei sin-gure adunan i generale, in care sa fie repre-sentate toate interesele natiunei.

Toate acestea sub garanta colectiva a pu-terilor europene

Numai doue voei din opt-zeci si trei seridicara in sinul adunarei contra unirei: lo-gofetul Alexandru Bnl i Nestoriu Hermeziu,episcop de Roman. Votul sP facu cu apel no-minal, $i fie care deputat, punOndu'si semna-tuna, isi arata multamirea inimei pum cuvinteinsemnatoare. George Sturza untltameste luiD-zeu ca au apueat sa vada cea mai fru-moasa zi a natiei romane." Un taran, pu-nèndu'si pecetea in loe de iscalitura, spunecu voace resunatoare noroc bun;" un al-tul spre vecinica pomenire;" Ioan Roata ada-oge : noi nu stim sa firitisim ; dar Domnulne va erta "

Divanul Valahiei se rosti in mod, identiccu acel al Moldovei doue zile dupa aceas-ta in 21 Octomvrie si anume cu unanimi-

291

tatea voturilor. Domnul Ioan Bratianu pro-puse in aeeasi sedinta: sa se trimita o a-dresa de felicitare fratilor nostri din Moldovapentru initiativa ce au luat'o $i pentru a leface cunoscut ca, urmanclui in calea pe careei ne au aratat'o, nu vom fi in viitor decatun singur trup, precum nu am fost $i nuv'oin inceta de a fi un singur suflet.")

Comisiunea europeana ceru insa ca diva-nurile sa'si arate dorintele lor si asupra al-tor intrebari privitoare la viitoarea orga-nisare. Divanul Moldovei se supune acesteicereri sub doue conditii : 1) ca dorintele e-mise in aceasta privire de catra divan sa, nu a-tinga intru nimio autonomia principatului;2) ca in cazul eand basele propuse de diva-nul valac nu ar fi in total identice. sa nu seprejuclece prin ace: sta cliestia unirel. Diva-nul Valachiei, dovedi un simt politic maiinalt, refuzand a se ocupa cu chestiuni deorganisare launtrica $i declarandu'si insarci-narea implinita cu exprimarea dorintelor ge-nerale, reservan(lu'$i in puterea principiulautonomiei, dreptul de a pune basele vii-toarei constitutiuni a RomAnilor, dupa cecon gresul de Paris va fi prima dorintele lor."*)

Sa videm acurna ce au facut conferenta deParis din aceste dorinti a le poporului romiln?

4) Proces verbal a §ed. VI a diva,nului Valahiei in Ubi-cini p. 334.

**) Adresa Mitropolitului Nifon ctr comisia europeanldin lb Decemvrie 1857. Ubicini p. 369.

292

IX.Conventiunea de Paris.

Ori cat de insemnata a,r fi fost cliestiuneaprincipatelor, ea nu putea da mister° unuiresboiu; de acea era flresc lucru ca puterilesa ajunga la o intelegere, si aceasta nu seputea face decat pe temeiul unor concesiunimutuale intre puterile acole care sprijineauunirea si acele care ei erau protivnice.

Aceste din urma combatuse in congresidea unirei: dar, neindrasnind s'o combatadeadreptul, sustinuse ca ea n'ar fi dorita decatra insusi populatiunile, asupra carora erasrt fi aplicata. Asa imputernicitul Turciei sus-tinuse in sedinta a VI-a: ca despartirearilor romAne este o urrnare fireasca, a mora-vurilor, si obiceiurilor care sunt deosebiteambele provincii, ea cati-va indivizi, sub in-fluenta unor consideratiuni personale, au pu-tut formula o pdrere contrail stdrei actuale;dar ca aceasta nu este de sigur parerea po-pulatiunilor."*) Imputernicitul Austriei adau-sese ca populatiunile n'au fost consultate, si,daed se je in bagare de sama pretul pe carefiecaro aglomeratiune il pune in autonomiasa, se ponto deduce a priori ca Moldoveniisi Valahii doresc inainte de toate a pastraasezdmintele lor locale si despartite. Mai tar-ziu cand se va fi constituit in principate un

*) lasmun t. Akteustiiske II p. 390.

organ legiuit al dorintelor terei, se va putea,daca va fi loe, a se procede la unirea celordoue provincii intr'o doplina cunostinta decausa.*) Austria si cu Turcia nu tagaduiaudeci principatelor dreptul, ci numai cat vro-inta de a se uni, si se refereau la clorintele lorca la arbitrul cel mai nimerit in aceasta, pri-vire. Ele se aratau asa de liberale, fiindcredeau a avea indestule mijloace de inriurirein principate pentru a le stoarce t'ara devoia lor nu vot dusman unirei Dar cu toatesilintele lor desnaciajduite, adevarul esi la lu-mina; principatele si anume Moldova, asupracareia isi concentreaza toate puterile lor, serostira intr'un glas pentru unire si pentruprincipele strein.

Experienta pe care o ceruse Austria siTurcia se indeplinise, si rezultatul esise cutotul in contra asteptarilor lor. Dar, intrucat ele singure se referise la dwintele popu-latiilor, ele se legase dinainte a se supuneunui asernene judecator. Consequenta ar fi

cerut ca ele sa primasca fra opunere ho-tarirea acestuia, in politica insa consequentanu'si are locul ei; caci ea este insusirea, ca-racterului, pe alud interesul, mobilul politi-cei, este, din firea lui chiar, schimbator dupaimprejurari, si, prin urmare, neconsequent.Puterile protivnice ceruse consultarea popu-

*) /asmund II p. 392.

293

294

fiind ca erau sigure pe izbAnda.De indata ce lucrmile se intoarsera de alt-mintrele, trehuia aruncat masca si arAtat pefa, acea ce liana atunci se tinuse acoperit.

Turcii apucase inca inainte de rostirea di-vanurilor ad-hoc, si indata ce casarea alege-rilor moldovene anti), in cotro era 0, seplece cumpana, a protesta ca: ori care arfi dwintele rostite de divanurile ad-hoc inprivirea unei uniri a ambelor principate,malta Poarta internea,ta pe tratatul de Paris,se vede silita in modul eel mai hotarit amantinea parerea ei de mai nainte in aeea-sta privire."1 Ei reinoiesc aemene protes-turi dupa ce divanurile ad-hoc isi dAdui3erasocotinta, aratandi ca nu se putea asteptaun rezultat mai curninte de la niste alegerila care luase parte o asa multime de oameniplini tie ideile acele, ce eran sa restoarnemai toata Europa in 1848."")

In sedinta cea d'intai a conferentei de Paris(22 Mai 1858) contele Valevsky, dupft ce dacetire raportului comisiunei din Bucuresti,revine asupra propunerei ficute in congresulde Paris privitoare la unirea principatelor,cu atata mai mult ca ,,faptele au dovedit cael nu se insalase, aratand ca Moldo-Valahiierau in totul insufletiti de dorinta de a nu

*) lasniund III N. CCCCXCII.**) lasinund III No. CCCCXCVII.

mai alchtui dealt un singur principat."Fuad pasa, provoeat de representantul Anglieiasi da pArerea asupra acestei intrebAri, de-clarh cA: Poarta este si rAmAne convinsii cAar trebui pastratA, color done provincii o 0-cArmuire clespArtita," farA a se ingriji de loede imprejurarea, cA imputernicitul Tureiei incongresul de Paris se referise la dorintelepopulatiilor, si ea aceste se formulase in unvot anumit, care era asternut pa masa con-ferentei. Imputernicitul Austriei crezu a in-cunjura greutatea situatiunei. arAtAnd c ,,gu-vernul seu s'ar incloi ca divanurile ad-hocstt fi rostit in mod credincioas dorintele po-pulatiilor,"*) Intru cAt Austria panca in indo-ialA instis rezultatul trimis in sinul confe-rentei de mandatarii ei din Bucureti, ori cedesbatere in aceastA privintA devenia de pri-sos i Frantia intelese eurnd c o impAcarenu ar fi cu putintA de dobAndit, decAt pebasa unor concesiuni mutuale si reciproce.Ea phrAsi deci de inclatti planul unirei deplinea terilor romAne, si propuse un proect careputea fi primit de menabrii conferentei, intrucAt ei scapa de o grea incurcAturA, dar careera cu neputintA de realizat in practicA.Intr'adevAr numai mintea omului poate con-cepe lucruri neisprAvite; lumen cea aeveanu se poate multAmi cu creatiuni injumAtAtite.

*) Iasmund III p. SOO.

295

296

Nona constitutte croita, pentru tail e ro-mAne de catra conferenta de Paris este ur-matoarea :

In privirea raporturilor cu Sublima Poartaterile romAne vor pastra autonomia lor, con-form cu capitulatiunile incheete cu SublimaPoartil ; aceasta va investi pe domnul alesde tara, va lua, impreuna Cu terile române,masurile neeesare pentru apararea lor, si tra-tatele curtii suzerane cu puterile streine vorfi aplicate in principate, intru cat nu ar jigniautonomia lor. Principatele vor plati un tri-but de 1,500,000 lei pentru Moldova si2,500,000 lei pentru Valahia. La caz de in-calcare a privilegiilor terilor române dinpartea curtei suzerane, ele vor avea dreptula se plange la puterile garante.

Principatele vor pastra administratia lordespartita, sub doi gospodari- ajutati de doueadunari. Principiul unirei este insa primit inurmatoarele punte : Se institue o comisiunecentrala in Focsani, cu menirea a pregatilegile de interes comun precum dreptul civilsi penal, organizarea vamilor, a postelor, atelegrafului, unitatea monetara si altele. Secreaza de asemine o curte de casatiune co-muna, pentru ambele principate. Militiile vor

organisate in mod identic astfel ca la vre-me de nevoe sa poata fi intrunite. Comandan-tul $ef va fi numit pe rand de ambit gospo-dui. Steagurile lor vor fi pastrate deosebit;

dar ambele vor purta o cordea albastrasemn al intrunirei lor. .Aceasta natura hibri-(la a intregei constitutii se vadeste si in noulnume al terilor romAne : Principatele-uniteMoldova si Valahia."

In privinta organisarei lor launtrice se in-troduc principiile liberale si constitutionale ale terilor apusului.

Austria care avea interesul cel mai marea combate unirea, nu vrota sa se impacenici in aceste inceputuri. Ea protesteaza incontra denumirei de principatele unite, incontra comisiunei centrale, in contra stea-gului comun, precum protesteaza mai tarziuin contra restringerei jurisdictii consulare,mijlocul ei cel mai puternic de inriurire in.principate.*)

Aceasta constitutie era vrednica ñica atratatului de Paris; lucrare a momentului,facuta pentru trebuintele momentului, atat tra-tatul de Paris cat si anexa ei nu eraunite a avea o viata indelungata.

Tratatul de Paris nu putea multami penimenea nici pe invingatori si atat mai pu-tin pe invins. Resboiul ce i daduse nasterefusese intreprins pentru a pune un capat vecI-nicei amenintdri la care Turcia era expusg,din partea Rusiei ; dar care fuses° masurileluate pentru a se ajunge la acest scop? Neu-

*) lasmund III p. 209, 210, 211 §i 225.

297

298

tralisarea MArei Negre §i scoaterea tailordunarene de sub protectoratul rusesc. Darnourul ce ameninta Constantinopolea nu seradica de pe Marea Neagra; el venea, maide departe §i se formase de atunei de childPetru cel mare si urmasii sei incepura a seintinde cAtrd Sud; mai ales de and CaterinaII pusese mama pe Crimea si urmasii ei peCaueaz. Prin urmare, pentru a stavili jute-adevar puterea rusasca ar fi trebnit a se in-napoi Turciei acele done regiuni, ceea ce nuera nici in puterea aliatilor nici in vrointachiar a unuia din ei. Prin impedecarea Ru-siei de a fi stapana a casa la dinsa, i se im-punea numai cat o conditie umilitoare, decare trebuia sa caute a scapa la eel dintaiuprilej.*) Rusia deci folosinclu-se de incurca-turile Europei din 1870, cand cu resboiulfranco-prusian, eere revisuirea tratatului deParis in aceasta privinta. Motivul ye careea se intemeaza este parashea de fapt a ce-lor mai multe clause a le acelui tratat, dupacare ar fi nedrept ea el sa, fie mAnfinut numaiin privirea ei. San v6zut prineipatele Moldo-vei si a Valahiei, acaror soarta fusese hota-rag, prin tratatul de Paris si prin protocoalele

La paix de Paris est elle une paix solide? par unancien diplomate. Bruxelles 1856 V. Ilagen. Gesehieliteder orientalisehen Frage, Frankfurt a. M. 1877 p. 115123. Comp. lulian Klaczko. Les évolutions du prob-lème oriental in Revue des deux Mondes 1 Decembrie1878 p. 608.

299

urmatoare, sub garanta marelor puteri, in-deplinind un sir de revolutiuni protivnice a-tat spiritului cat si literei acelor transactiuni$i care le au condus intaiu la unire apoi lachemarea unui principe strein. Aceste faptesau produs cu stiinta Portei si cu invoireamarelor puteri, sau cel putin fara ca acestesa fi judecat de nevoe a face sa, se respec-teze hotaririle lor. Representantul Rusieifost singurul care au ridicat glasul seu, pen-tau a semnala cabinetelor ca ele se puneau,prin o asemene ingaduire in contrazicere custipulaiile anumite a le tratatului De sigur,daca asemene conditiuni, ineuviintate uneiadin nationalitatile crestine a le orientului. arfi izvorit din o intelegere obsteastca intrecabinete 5i Poarta, in virtutea unui principiuaplicabil tuturor populatiunilor crestine a leTurciei, eabinetul imperial n'ar fi putut de-cat sa arate parerea sa de bine ; dar ele aufost esclusive. Cabinetul imperial a trebuitdeci sa tie lovit, v6z6nd ca a,bia eati-va anidupa incheerea lui, tratatul din 30 Mart 1856au putut fi infrant fra pedeapsa in una dinclausele sale de capitenie, in fata marilor pu-ten i europene, si aceasta infrangere n'au fostsingura."*) Pretentiile Rusiei fiind drepte simai ales ridicate intr'un moment asa de pe-

*) Nota cancPlarului rusesc din 31 Oct. 1870 adresatIarnbasadorului rusesc din Londra in Dmitri de Bou-kharow. La Russie et la Turquie. Paris 1874 p. 236.

300

trivit fura, ascultate $i prin tratatul din 13Mart 1871 se abrogara art. 11, 13 $i 14 a tra-tatului de Paris, care margineau puterea ru-sasca in Marea Neagra.

In privirea positiei crestinilor din impara-tia musulmana, puterile apusene se aratasefoarte ravnitoare pentru neatarnarea Salta-nului ; ele insasi i$i legase manile prin art.9, stipuland ca in cea ce priveste raportu-rile Sultanului cu sopusii sei, puterile n'aravea nici un drept de amestec in ele, fie co-lectiv, fie deosebit, precum nici in ocarmuirealauntrica a imparatiei sale. Sultanul fagaduiainsa, prin tratat, precum si prin mai multeacte posterioare, imbunatat rea soa,rtei cresti-nilor, si puterile apusene fura in destul denaive a se multami cu asemene fagadueli,filra, a cere nici un soiu de garantii pentruserioasa lor indeplinire. Asemene fagaduintia le Sultanului, de $i poate de buna, credintanu s'ar fi putut 410, realisa decat in douecazuri : sau Turcii ar fi trebuit sa fie con-strinsi prin masuri luate là fata locului decatra puterile apusene, la aplicarea reforme-lor fagaduite ; sau ar fi trebuit sa se schim-be intai spiritnl populatiei musulmane. Mi-jlocul intai fusese inlaturat ca until ce a fijignit maxima favorita a neatarnarei impa-ratiei otomane; al doile era cu neputinta.Este insa cunoscut ca legile nu pot reformamoravurile, cel putin nu de azi pana rnani.

301

Frmanele proclamau principii umanitare; po-pulatiunea domnitoare se refuza a le aplica,intemeinduse pe doue principii din Coran, in-naintea Otrora ori ce ordin trebuia sá, setoceascA : Dumnezeu dA puterea oui credede cuviint5," $i opune-te cAlcArei legei." A$ade esemplu nici odatA judecatorii turei n'a,uputut fi induplecati a primi de huna martu-ria unui erestin in protiva uuui mahometan.Egalisarea confesiunilor in privirea slujbetmilitare ayn de resultat o sporire nemAsuratAa dArilor plAtite de crest ni, cáci Turcii do-rind sá, pAstreze prineipiul Coranului, c pazalegei nu poate fi incredintatA decAt drept cre-dinciosilor, si pe altA parte folosindu-se denemultdmirea raielelor de a sluji sub arme,iscodirá, o inlocuire a tragerei la sorti pi"o dare bAneaqcA care spori veniturile statu-lui cu 12,000,000 de franci pe an.

Europa, neindatorind pe Turci in mod se-rios la reforme in privirea crestinilor, lasasetot asupra Rusiei ingrijirea de soarta lor.Prin aceasta insA pericolul, pentru inlAtm areacáruia ea laso armele in mani, rAmAnea in-treg si neatins. Europa inchisese numai cAtrana in afarA ; in lAuntru reul rodea mai de-parte gata de a izbucni la cel intai prilej,cea ce se intámpla in 1877.

Ne ramiine de cercetat mai cu deamAnun-tul al treile punt al tratatului de Paris, acelprivitor la principate, cAci al patrule, acel ce

302

au ramas neatins, navigatia Dunarei, estetocmai acele ce pentru politiea generala eracu mad putina insemanatate.

X'Mina principatelor

Conventiunea din 1858 trebuia sa fie in-trodusa, in principate, caci a.sa era dorintaEuropei. Frantia insa, care vroia cel putinca aceasta legiuirea sa fie aplicata cu since-ritate, cere si con ferenta primeste, ea ocarmu-irea vremelnicil ce era sa fie asazata in te-rile romane pentru a privighea lucraren loreea mai insemnata, alegerea domnului, sa fiepe cat se ponte de nepartinitoare. CairnacamiiAlexandru Ghica si Neculai Vogoride, Wandcunostinta de art. 11 al conventiunei caredadea administratia, in timp de vaduvietronului, sfatului ministrilor, luasa m6suriletrebuitoare spre a alcatui niste ministere intotul favoritoare scopurilor lor. Conferentadin Paris hotareste atunci ea pentru astasingura data 0, se indeparteze de la preve-derile articolului 11 si sa se numeaseamacamii amasurat regulamentului organic,care dadea aceasta dregatorie ministrilor deinterne, celui de justitie si presedintelui diva-nului domnesc, hotarand tot ()data sa se nu-measca, caimacami persoanele aeele ce se a-flau in asemene insusire la retragerea dom-

303

nitorilor celor de pe urma, in i856. Austriaprimeste si aceasta inasura ca una ce credeaea nu numai unirea, principatelor a fost in-laturata, dar ca s'au luat chiar garantii in-destulatoare pentru ca unirea sa nu devinarezultatul desvoltarei progresive a asezemin-telor din ambele teri.") Astfel sa numesccaimacami in Moldova, Stefan Ca,targiu,Vasile Ghica i Anastasie Panu si in Mun-tenia Ioan Mann, Emanoil Baleanu si 1. A.Filipescu, cei dintai favoritori ideii unirei,cei de al doile dusmani neimpacati

Caimacamia Valahiei isi arata indata sim-timentele sale ante-unioniste, oprind ori ce felde intruniri electorale si destituind cu gra-macla dregatorii pe care ei banuia ca pot fidispusi pentru unire. Cea moldovineasca dinprotiva aleae miuistrii sei intre oamenii ceimai patrio;' ai terii, Alexandri**) la trebilestreine, Donici la lucrarile publice, loan Can-tacuzino la finante, Cuza la resboiu, si sus-Une in cur6nd o lupta inversunata cu con-sulul austriac care nu vroia sà Plibereze pa-sapoarte pe numele de Principatele-Unite,de si acest titlu fusese recunoscut terilor ro-

Nota contelui de Buol dark'. agentii austriaci din IasiBucuresti, in Annuaire des deux Mondes vol. IX

1858-1859 p. 660.**) Domnul V. Alexandri fu iugrcinat Cu o misie

in Franta, Anglia si Italia ca,re avu de scop recunoas-terea principelui Cuza. Vezi relatia acestei misii inConvorbiri literare an XI p. 620 si an XII p. 41.

304

mâne prin un hati-sherif. Alegerile moldovenede la care am v6zut c aterna la urma ur-melor soarta unirei esira in totul priincioaseacestei idei. Adunarea se desch'se cu solem-nitate in 9 Ia,nuarie 1859 ; inaite de a se a-pnea de alegerea principelui ea Lieu declara-tia urmAtoare

Adunare electiva a Moldovei arataadanca sa recunostint5, puterilor semnatarea tratatului de Paris pentru ca au recunos-cut $i au garntat drepturile principatelor

inscrise in capitulatiunile lor Cu imparatia otomana.

Adunarea electiva declara inaintealui Dumnezeu si inaintea oamenilor ea uni-rea principatelor in un singur stat sub unsingur principe strein dintr'o fat:Mlle domni-toare europeana, ceruta in un glas de diva-nurile ad-hoc in zilele vrednice de aducereaminte din 7 si 9 Oct. 1857, a fost, este siva fi in tot deauna dorinta cea mai vie, ceamai aprinsa si cea mai obstea,sca a natieiromttne.

Adunarea electiva a Moldovei aratain numele t,erei parerea sa de reu ca aceastamare dorinta, de la implinirea caruia atdrnafericirea, a 5 milioane de oameni, nu a fost

Totusi ea primeste o constitutiecare cuprinde elemente ce tind la implinireadorintelor tot asa de obstesti pe eat i sta-tornice a natiunei.

305

IV Adunarea nadajdueste ca Europa, indreptatea sa, va tinea sama de dorintele a-ratate de atatea ori si cu atatea staruinta denatiunea intreaga."*)

Dupa aceasta declaratiune, care arata infrumoasa lumina, nu numai patriotismul ci sisimtul politic al adunarei moldovene, se pro-cede la alegerea domnului, care Bind hotaritade mai nainte intr'o $edinta pregatitoare, co-lonelul Alexandru Cuza, ministru de resboiu,este ales de adunare cu unanimitatea celor 49deputati de fata. Inainte de a jura, alesul is-Wise o declaratie in care spunea ea: in ca-zul eand unirea principatelor s'ar indeplini,el va abdica in favoarea unui principe strein.

In Valahia din pricina uneltirilor cairna-camilor, care vroiau sa seoata o adunare dus-mana unirei, aceasta nu se poate intruni de-cat in zitta de 22 Ianuarie, and era acumacunoseuta, alegerea din Moldova. In ziva de24 Ianuariu domnul Vasil° Boerescu cere dela Camera sä se constitue in sedinta secreta,$i aceasta cerere a lui, fiind incuviintata, elpropune, in un calduros apel la unire $i in-&Mire, pe domnul moldovan de candidat latronul muntenesc. La rostirea nurnelui luiCuza, o aprindere nemaipomenita inflacareazape toti deputatii si el este proclamat de domnal Munteniei, in mijlocul strigatelor $i a tug-

*) Annuaire des deux Mondes Vol. IX )858-1859 p. 71.20

306

rilor celor mai entusiaste. Cuza primeste firria sta la gInduri chiemare,a nationall, carepusese corona lui Mihai Viteazul pe capulincins acum de acea a lui Stefan celVisul eel mai scump al Ronillnilor plreaincepe a lua finta, c/ se coboara din lumeainchipuirei in aevea incunjurltoare. Dar tre-and primele momente de bucurie si de entu-siasmu, inimile se intristar/ din nou, fetelese intunecark erici ori cine sim tea el aceast5,indoita alegere era o resvrAtire improtiva vro-intei europene, c natiunea, ascultAnd numaide imboldirea iniraei sale, uitase el ea nuputea fi stApna, soartei sale ci ea aceastaera pusa in mana arbitrilor lumei. Romanuleste ins/ $i el fatalist in felul orientalilor.Intr'un noroc" pusese in cumpanA tonta exi-stenta sa, pentru implinirea acestei dorinti a-tlt de arzetoare. Unire sau moarte era stri-g/tul ce 1.Am/seso inldusit in pepturile pa-triotilor romAni, cAnd buzele lor rostise nu-mele lui Uuza. Si inteadevAr dacI unirea seputea face vreodatk apoi era numai in acestmoment. Soarta, care dupl, cat se vede, nepAstreaza un rol in aceasta lume, n'au vrutsä perim $i astfel am putut infrunta vrointa sta-tornic/ a unei mari pArti din Europa coalizatk

Venise ráindul Munteniei a aduce jertfa sape altarul patriei ; $i dinsa ca si Moldovanu stätu la indoiall. Ea alese in fruntea eipe domnul moldovan, $i puse astfel pecetea

307

acestui act de inalt patriotism. Frumoasetimpuri. Cate veacuri vor trece $i ele nu sevor mai reinturna !

Alexandru Than I incunostiintaza despre a-legerea sa pe marile puteri, si trimite o de-putatiune la Constantinopole, pentru a coreinvestitura. Opinia, publica in Europa era pri-incioasa indoitei alegeri, care nici nu loveadeadreptul in vre o ciispositie a tratatului deParis; caci acesta nu prevazuse o asemeneintamplarare. In luna lui April 1859 se in-truneste o conferenta la Paris, pentru a ho-tari asupra acestei imprejurari. RepresentantiiAustriei $i a Turciei cer ca alegerea lui Cuzasa fie anulatä si ce] d'intai cere chiar de laconferent ca sa iee mäsurile de constringeretrebuitoare, pentru a face ca vrointa Europeisa fie respectata in principate. RepresentantiiFrantiei, Angliei, Prusiei, Rusiei $i Sardinieipropun sa se recunoasca, ca alegerea colo-nelului Cuza nu ar corespunde prevederilorconventiei din 19 August; dar ca spre ainlatura primejdiile ce ar putea izvori din onoua alegere, $i pentru a ridica piedicile cese opuneau la organizarea definitiva a ambe-lor ten, conferenta sa pofteasca pe eurtea su-zerana, ca, prin exceptie, sa dee investituracolone.lului Cuza, ca gospodar al Moldovei $iValahiei. Imputernicitul Turciei nu primestepropunerea, celor cinci puteri, $i chiar se ho-tare$te numai Cu mare greutate, ca sa o ra-

308

porteze curtei sale. Intre aceste resboiul din-tre Frantia si Austria intrerupe sedinteleconferentei.

In acest restimp doninul Romitnilor RA douemasuri care infranse intru cat va cerbicia pro-tivnicilor sei. Consulatele Austriei, rup6ndrelatiunile Cu ocarrnuirea principatelor, dom-nul romftn declara ca supusii austriaci vorfi tratati de acurna inainte Ca supu$i romilni.In fata acestei hotariri, care putea jigni multeinterese, guvernul austriac se vezu silit areinoi relatiile oficiale in 14 Mai 1859, $i arecunoaste astfel de fapt ocarmuirea princi-pelui Cuza. Pe Turcia o lovi refuzand a-i platitributul, de vreme ce nu era investit.

Conferenta de Paris se intruni din nou in6 Septemvrie 1859, dupa, iscalirea prelimina-rilor de la Villa-franea, si, de asta data eaineuviintA alegerea, privind'o ca un fapt in-deplinit. Austria, invinsa de Frantia, nu semai putea opune cu atata staruinta dorinteiacestia, $i tot de aice se esplica cum deAnglia si Turcia consimtira la cererile Fran-tiei ; c5ci opunerea, mestor doue, puteri aveaca motiv mai ales opunerea Austriei. Turciatotus, ne vroind a recunoaste uni rea in prin-cipiu, trimite investitura principelui Cuzaprin doue firmane deosebite. Rusia in apa-renta se arata prietinoasa Romanilor ; in re-alitate insa ea nu putea vedea cu placere a-ceasta a lor intarire. Nu e vorba, si ea clorea

309

ca Romttnii sti fie uniti; dar sub un principedin familia rusasca, pentru ca ea vroia uni-rea Romttnilor si neatarnarea lor in interesul

si nu in acel al poporului insusi.Unirea numai personala nu putea insa mul-

tami pe Romftni. Alexandru loan I se hota-reste atunei, pentru a aduce la o deplina iz-bandit aeeasta idee, sa faca o calatorie la Con-stantinopole, sfatuit fiind la aceasta de gu-vernul francez.

Calatoria lui in capitala imparatiei otomanefu un adevarat triumf diplomatic. El fu pri-mit de Sultanul, pe eat si de ambasadoriimarelor puteri, cu cele mai mari onoruri; seinfatosA in anclienta solemna, imbracat in u-niforma nationala si fesul, pe care mai ina-inte Iti purtau domnii romilni de cate ori a-parean inaiutea Sultanului, ea semn ea nusunt decat niste dregatori turei, nu-i fuimpus.

Ce minunata este puterea ideilor ! Unireape care Romanii o indeplinise in contra vro-intei Turcilor, invinsese pana si cerbicia Sulta-nului, si acesta, care mai inainte era ea unDumnezen pentru domnii romttni, primindu-inumad cat stt-i sarute papucul, aeuma nu secredea desonorat a vorbi $i trata eu domnulromttn, ea eu un om de o potrivd.

Cuza insa nu dobandi in Constantinopoleanumai restatornieirea vredniciei terei, cazutain uitare de atata ani. El stilt sa farmece

310

pe Turci pana intr'a Mata, incat acestia in-cuviintara unirea administrativa a Moldoveisi a Munteniei, prin contopirea ministeriilorsi a adunarilor, si desfiintarea comisiuneicentrale. Ambasadorii ruarilor puteri, intru-niti in conferenta la Constantinopolea, incu-viintaza aceasta, cerere, care fu consfintitaprin un firman din 4 Decenivrie 1861. In 15Decemvrie 1861, deschizandu-se aclunarea, deasta, data una singura pentru arnbele ten,domnul le adresaza urmatoarea proclamati-une: Romanilor, unirea este indeplinita, nati-onalitatea romana este intemeeata Aceastafapta inserunata, dorita de generatiile trecute,aclamata de corpurile legiuitoare, chemata dede dorurile noastre cele mai arzetoare, afost recunoscuta de Sublima Poarta si deputerile garante si inscrisa in analele natiu-nilor. Dumnezeul parintilor nostri a fost cutara noastra $i cu noi. El a sustinut silin-tele noastre, si conduce natiunea catra unviitor glorios. Voi ati intrunit sperantelevoastre pe capul unui singur domn; alesulvostru v6 da, astazi o Romanie unita . . SAtraiasca Romania." !*)

Ori ce s'ar zice de principele Cuza, un lu-cru ramane afara de ori ce indoiala: el aridicat prestigiul terei si a aclus la indepli-nire unirea Romanilor, doue fapte de care

*) Annuaire des deux nades vol. XI 1801 p. 560.

311

istoria nepartinitoare trebue in ori ce cazsa tina socoteala.

Mai ramanea de indeplinit un punt pentrua face ea tratatul de Paris sa ramana o li-tera moarta pentru Romania. Aceasta se in-deplini in 1866. 0 conspiratie ce nu avearadacini prea intinse, si era lacrarea maimult a cator va persoane decat expresiuneavrointei terei, restoarnit in noaptea de 11Februarin pe prineipele Cuza, silindu'l sa is-caleasea un act de abdicare, si ocarmuirea,terei incape in manile unui guvern provisor,alcatuit din generalul Golesco, Lascar Catar-criu si colonelul Haralamb. A doua zi la 12oare se intrunese ambele camere ; pre$edin-tele eonsiliului ceteste abdicarea domnului sise procede indata la alegerea unui nou domn.Comitele de Flandra fratele regelui Belgiei, esteales in unanimitate; dar el nefiind imbiet de ma-rele puteri, a pr:mi corona ce i se oferea, orefuza. Domnul loan Brateanu, care se aflala Paris, asigurandu-se ea persoana fiuluide al doilea al principelui de Hohenzolernn'ar gasi improtivira la puternicul protegui-tor al Romitnilor, cere si dobandeste consim-timentul candidatului. F iind ca guvernul pro-vizor apucase sä disolva camerile, se hotarica, in lipsa lor, alegerea sa fie facuta prinun plebiscit: 685,969 voturi se rostira pen-tru si 224 contra.

Rusia care vzuse cu neplacere alegerea.

312

lui Cuza, de $i atunci nu se aratase pc fata,protesta acuma formal in protiva acesteialegeri. Ea starneste in ziva de 3 April o

miscare in Jai, indreptata in protiva unirei,in fruntea careia erau Kneazul Moruzi, dom-nul Neculai Rossetti Roznovanu, Teodor Bol-dur Latescu §i aIii. In o depesa a ministru-lui rusesc catra amba,sadorul seu din Londrase recomanda Angliei integritatea imperiu-lui otoman, amenintata de nazuintele uneipopulatii ortodoxo.") Lucru curios ! Rusiaproteguia an.= pe Turci in protiva aceloruneltiri pe care Walla acuma in tot deaunale stirnisa asupra ei. Rusia vedea ea, prinalegerea unui principe strain, poporul romanse intaria intr'un mod simtitor, si ea nu seputea impaca cu idea ca scape a$a dedeplin din maul o prada, pentru dobandireaeareia ea iutrebuintase silinti seculare. Aceas-ta singurd imprejurare ar ajunge spre, a do-vedi cata dreptate au acei ce sustin inca ca,politica rusasca, fata en noi au fost in totdeauna neinteresata; ca ea au avut in ve-dere numai binele nostru; ca nici °data nui-au trecut prin minte idea a pune mana peeeeste ten i $i cate alte de aceste, care aratanumai ca acei ce le sustin sau stint de racredinta sau nu sail ce spuu.)

*) Annuaire des doll Mondes. XIV. 1866-1967. p. 575**) Minunat in aceastA pril ire este d nmul Grigorie B.

313

O conferenta se intruneste din nou la Pa-ris in ziva de 10 Martie, sub presedinta dom-nului Drouvn de Lhuvs, care formuleaza in 2Mai urrnitto'rul protoCol :

Guvernul provisoriu din Bueuresti pro-vocand prin un plebbscit numirea unui prin-cipe strein, a contravenit conventiunei din19 August 1858, care da adunarei alegereagospodarului. Conferenta hotareste ca estetreaba adunitrei, ce are sa se intruneasca,resolvi chestiunea mantinerei unirei Dacamajoritatea sau a deputatilor moldoveni saua celor valahi ar cere-o, unii sau altii ar aveafacultatea a vota deosebit. In cazul cand ma-joritatea, fie moldovana fle munteana, s'arrosti improtiva unirei, acest vot va avea deurmare despartirea celor done principate."

Dupa ce se va lamuri aceasta intrebare, a-dunarea va procede la alegerea gospodaruluicare, dupa glasuirea articolului 13, nu trebuesa cada decat asupra, unui pamantean. Con-sulii sunt insarcinati a privighia prin comunaintelegere libera rostire a voturilor, si tre-bue sa arate de indata conferentei ori ce a-tingere s'ar face acestei

In ziva de 1 Mai adunarea, sub vice-pre-se unta domnului Manolachi Costachi tpu-

(10 isoscoleo in brosura ca Pi litique russe de ce siecleen orient comme úon ii l'opuscule: Une pensée

Bucarest 12 Mns.*) Annuaire des deux Mondes vol. XIV, 1866-1867 p. 575.

314

reanu, dupa ce constata ca nimene nu cerevotarea deosebit, nici nu cere cuv6ntul im-protiva unirei, voteaza cu 109 voturi pentrusi 6 abtineri decisiunea urmatoare:

In consideratiunea deferintei ce datoreazaInaltei Porti si puterilor garante, adunarea,interpreta fidela a vointei nationale necur-mata 5i afirmata cu atata taxi° de divanulad hoc, de toate adunarile ulterioare si acumin urma de corpurile legiuitoare la 11 Feb-ruarie, precum si de plebiscitul din 2-8April, declara pentru ultima °ail inaintealui Dumnezeu si inaintea oarnenilor ca vro-inta nestramutata a Principatelor-unite estede a ramanea pururea cea ce sunt, o Ro-manie una si nedespartita, sub domnia eredi-tara a unui principe strein, dintr'una din fa-miliile suverane a le occidentului, si ca prin-cipele ereditar al Romaniei una si neclespar-tita este principele Carol Ludovic de Hohen-zolern Sigmaringen, pe care si adunarea, larandul seu, il proclama sub ntrmele deCarol I."*)

DupA aceasta declaratie se aclama pe Sul-tanul, pe puterile gurante si pe alesul natiu-nei, si sara orasul este iluminat si se fac se-renade inaintea locuintei consulilor.

Declaratiunea adunarei era alcatuita cudestula giubacie. Ca si cand n'ar fi luat cu-

'1) Monito n1 pe 1866 No. 99 din 7 Mai.

no$tintd de cererea conferentei, ca alesul se fiepdmdntean, adunarea 'rea cd respunde la ointrebare ce i se factice asupra dorintelorterei, intdrind din nou pe acele rostite de di-vanurile ad-hoc.

Opt zile dupd acest vot, principele Carolvine in Muntenia, adus incognito de domnulloan Brdteanu. Positia terei nil inceta insd dea fi grea, cu toate cd principele primise dom-nia. Turcia si Rusia se opun din toate pu-tenle la recunoasterea principelui strein. Am-basadorul turc inindnean o protestare confe-rentei de Paris, in care spune: ed ocupatiuneamilitard ei pare singun mrtsurd de luat inasemene imprejurdri. De aeeasi parere era$i Rusia, si instructiunile trimise domnuluide Budberg, dovedesc o turburare care facpe cabinetul de Petersburg sA'si pearda pru-denta obicinui. Principele Gortschakoff im-punea plinimputernicitului seu de a ceresau intrebuintarea de mijloace constringd-toare sau disolvirea conferentei.1 Aceasta se

315

Annuaire des deux Mondes. Vol. XIV 1866 p. 578. Ci-Um elite va din cuvintele rostite de bar onul de Bud-berg cu acest prilej: Le prince Charles de Hohenzol-lern. mottant a profit l'entrainement irréflechi des Moi-do-Valaques, ne présente à l'Europe qu'un pouvoir établien violation flagrante de tous lea droits ; c'est une au-dace que n'a prig sa force quo dans l'espoir delimpu-nité . et cependant c'est un membre de la famille ro-yale de Prusse, un offcier de son armée qui a commiscette usurpation de pouvoir." Protocolul conferentelorNr. 10 din 4 lanuaire 1866.

316

si desparti in 23 Mai, dupa o sedinta in carenu ajunse la nici o intelegere. Principateleramaneau deci singure fa ta cu Turcia.

Ele aveau insa, uu mare noroc. Austria,dusmana cea mai pe fata a ori carei pro-pasiri in constituirea nationalitatei române,amenintata cu resboiu din partea Prusiei sia Italiei (dnsma'niile incep in 30 April), tre-buia concentreze toata marea aminteasupra acestei primejdii ce arneninta din doueparti existenta monarhiel, incat nu putu sadee nici o bagare de sarna celor ce se petre-ceau la Dunarea de jos.

De si principele Carol incunostiintase peSultanul cA e gata a recunoaste suzeranita-tea lui, Turcii se pregateau a intra cu ar-mata in principate si adunase ostiri la Rus-ciuk. RomAnii, v6z6nduse arnenintati, con-centreaza si ei cate va ostiri langa Dunarea,si domnul Ioan Brateanu cauta un sprijin laBulgari, care tocmai pe atunci erau foarteporniti in contra Turcilor. Izbanda deplinainsa a ostirilor germane $i infrangerea de-savarsita a Austriei, care rapea Turciei mij-locul seu col mai puternic de resistenta, a-duce in Constantinopole plecari mai impa-ciuitoare.

Domnul loan Ghica este trimis in capitalaOtomanilor, unde ajutat de ambasadorii Fran-

*) lirecek. Gesehichte der Bulgaren 1876 p. 557.

317

tiei si ai Angliei, indupleca pe Turci a re-cunoaste in principiu alegerea domnului stre-in. Dupa multe negocien i Turcia, se invoestea recunoaste pe principele Carol, cu conditieea acesta sa, mearga a primi firmanul in-vestiturei sale in Constantinopole. PrincipeleCarol primeste, si astfel Romanii pun coronaedificiului lor politic, ridicat cu atata ostenealacu atatea primejdii, dar condus cu ghibaciesi sprijinit de noroc.

Resboiul din 1877. Paceade Berlin 1878.

IDeelaratia resboiului

Din an in an am ajuns cu incetul si nufat% truda pang, la pragul actualitatii. i cucat inaintam, en atata sarcina noastra de-vinea mai grea, caci aveam de judecat lu-cruri si imprejurari tot mai putin lamurite.Vuetul tot mai apropiat a timpului de fata,multimea ametitoare si schimbatoare a eve-nementelor obosesc mintea in care se res-frang, si, tocindu-i puterile, ingreue tot maimult o jndecata, nepartinitoare. Cand privimIncrurile de departe, suntem asemene unuiobservator ce ar videa miscarea unui orasde pe un varf de munte sau dintr'un balon.Daca el nu poate urmari toate miscarile de

31S

°data, cel putin unele din ele le poate cu-prinde cu Niderea si duce pan se oprescsau se pierd in altele ; cu cat insa acel ob-servator, parasind inaltimea in care s'ar afla,s'ar cobori catra oras, miseNrile acestuia saramesteca din ce in ce, 'Ana insfarsit ajun-gaud in piata cea mare, in mijlocul miscareicelei mai sgomotoase, able si-ar mad recu-noaste mersul seu insusi in sinul miscareigenerale. Asa se inUimpla si istoricului ; dino departare mai mare el deosebeste mai binetrasaturile si caracterile generale, de si in-dividualitatile perd figura lor osebitoare ; cucat se apropie, aceste din urma castiga indauna trasaturilor generale, a caror patrun-dere este singura treaba, istoticului. Estegreu, este chiar cu neputinta a scrie in moddefinitiv istoria unui timp viu, si timpul tra-este cat traesc oamenii ce se mica in el.Cu toate aceste istoria, pentru a avea un re-zultat practic, trebue O. se coboare pana inviata de fata, pAna in momentul acela ce senumeste acum. Este insa o mare deosebireiutre modul cum ochiul istoricului vede tim-pul de fata si ochiul omului de rand. Acestacauta la el numai cat prin ochelarii pa.siu-nilor, a simpatiilor si antipatiilor sale per-sonale, pe and istoricul, privind la Jume caprin o ochiana intoarsa, indepartean chiarlucrurile cele mai apropiete, se uita la deCu aceasi minte cu care au privit la treeu-

319

tul indepartat, si poate, pana la un punt ma-car, sa pastreze in judecata sa parerea recesi nepartinitoare.

Aceste consideratiuni ne au hupins a schitasi imprejurarile resboiului ce s'a, petrecut subochii nostri, si a caruia rane multi din noile simt inca vii in pepturile lor. Fail in do-iala ne putem insela in mai multe priviri;cad doeumentele lipsesc, si spusele oameni-lor, colorate de spiritul de partida, sunt con-trazicatoare. Insalarea insa nu poate sa, seintample dent asupra amanuntimilor, pe andfaptele generale vor reesi indestul de carac-teristice, pentru a nu zaclarnici incercarea.

Din momentul ce Rusia redobandeste sta-panirea in Marea Neagra (1871), ea reincepeuneltirile sale in peninsula Balcanului si a-cuma, fiind cà nu mai avea pe Romani laindamilna incepe a atita pe celelalte natio-nalitati slave de aice. E drept ca aceste u-neltiri erau indreptatite prin abusurile nemai pornenite, pe care Turcii, proteguitii A-puului, le faceau in fie co zi asupra cresti-nilor, si acestia v6z6ndu-se prasiti de Europaeivilizata, indreapta earasi sperantele lor descapare catra czarul Rusilor. Pe la incepu-tul lui Iuni 1875 se rescoala Herzegovina,care este ajutata in ascuns de Serbia, Arun-tenegro si Dalmatia. In August se ivesc tur-burrui $i in Bulgaria, care au de urmarecele intai maceluri din partea Turcilor, Sul-

320

tannl, indemnat de pulen, recurge earasi lamijlocul cel indamanatic al fagaduintelor, carenu se implineau nici odatli, si a caror valoarecrestinii o cunosteau pe deplin. Rescoala deci,in loe de a se linisti, ja proportiuni din cein ce mai mari, cea ce provoaca pe Turcila violente tot mai crunte, in care un marenumer de Bulgari cade sub cutitul asuprito-rilor lor, cruzimi ce revoltara simtimentul in-tregei Europe. Intre aceste Serbia si Munte-negrul declara Tureilor resboiu, clupa indem-nul Rusiei, care sprijine aceasta -resculareprin toate mijloacele putincioase, de si numaicAt pe cale privata.

Puterile europene, simtind ca aceste varsaride singe ar putea da nastere unui resboiumult mai primejdios, ce ar turbura intreagaEuropa, indreptase inca de la inceputul anului1876 o nota catraPoarta (a comitelui Andrasy)prin care cer pentru provinciile resculatebertatea religiunei, reforma sistemului zeciu-elei, inlesniri pentru agricultura, intrebu;nta-rea unei parti din venituri la imbunatatirilocale $i numirea unei comisiuni, compusa,din cre$tini i mahomedani, pentru privighe-rea si executarea aeestor reforme. Rusia isiinsuseste aceasta nota si o int nde inca, ce-rand prin o eirculara a principelui Gortschakofftrrmatoarele m5suri ca garantil pentru o maibuna soarta a crestinilor : desarmarea intre-gei populatiuni a Bosniei, Bulgiriui i Her-

321

zegovinei frtra, deosebire de credinta; reorga-nisarea politiei locale si primirea in ea a po-pulat ei cretine; indepai tarea truielor tur-cesti neregulate; stremutarea Cercliejilor,zati in Europa, inapoi in Asia; apoi drega-torii sa fie luati numai clintre parnanteni sianume rin alegere ; in trebile oficiale sa seintrocluca limba nationala, si, pentru fie caredin numitele provincii, sa se numeasca dePoarta cate un guvernator de religia cretina;arendarea de pana acuma a zeciuelilor sa fieinlocuita prin un sistem de dad mal putinabu,iv, si, in sfarsit siti se numeascA o comi-siune permanentR, alcatnitA din consuliirilor puteri, care sa privigheze si sa executezeacete reforme.

Anglia propu$ese cu cAt va timp mai ina-inte, intrunirea unei conferente pentru regu-larea positiei crestinilor. Aceasta conferentatine intaia ei sedinta in 23 Decenivrie 187G,in Constantinopole.

Odata eu desehiderea conferentei, Torenorganizan in Constantinopole o mate come-die, acareia, desnodamant fu proclamarea u-nei consfitutii pentru inipargia otomana.Aceasta consiitutie, care pe hartie mai cadadea de rusine pe acea engleza, pun libera-litatea principiilor proclaniate, intre care sedeostbea, mai ales egalitatea confesiunilor in-naintea legei, era menita sä lovasca in doueparti: mai intal sa faca de prisos cererile pu-

21

322

terilor in privirea garantiilor de incuviintatcrestinilor; apoi sa arate pe guvernul tur-

-,cese ca mult rnai liberal decat ace' alcare pretexta uumai cat a se face a-

paratorul erestinilor asupriti, cand a casala dinsul patrona cel mai cumplit despotism.Aceasta constitutie era lucrarea celui maiinteligent ministru turc al timpnrilor noas-tre, a lui Mithad pasa. In ori ce alta taramestesugul ar fi prins de minune ; la Tureiinsa era nurnai cat o comedic, de care potiride mult, WA a fi tinut sa o iei clrept a-devarata. Cum gandeau Turcii insusi despredinsa, ne dovedeste iutimpinarea Softalelorcare spuneau intre altele : Noi am supus pecre§tint si am cucerit tara lor ca sabia, siprin urmare, nu vroim sa impartim cu ei o-carmuirea imparatiei, nici a le invoi sa ieeparte la conducerea trebilor statului."*)

Puterile europene nu se Wail insa, a fiamagite de Turci ; ele staruira mai departein cererile lor. Turcii insä, dirora li se can-tase atata timp despre integritatea, neatar-narea si vrednicia imparatiei otomaue, incatajunsese si ei a se convinge despre acesteprincipii, de altfel cu totul streine statelor o-rientale, gasind ea cererile Europei ar loviin prestigiul statului lor, indrasnesc a se

*) Rudolf Henke. Rumanien. Land und Volk-, Leipzig1877 p. 338.

32:3

opune reforme,lor cerute $i mai ales comisi-unei de privighere. Membrii conferentei ame-'tinta atunei Cu parasirea Constantinopolei,la care Turcii respund, c ei prefera maidegraba un reboiu de cat o rescoala a po-porului. In tanuarie 1877 se convoaca marelesfat al impariei, pentru a hotari desavarsitasupra propunerilor puterilor. Acesta se ros-teste intr'un glas pentru respingerea lor,ind protivnice integritatei otomano si ea CO21-ferenta ar putea sa mai desbata numaiasupra contrapropunerilor turcesti. Prin a-ceste Poarta refusa tocmai puntele de capi-tenie cerute de puteri : guvernorii cre$tini Sicomisinnea de privighere ; prin urmare orice tratari mai departe deveneau de prisoasi toti ambasadorii marilor puteri parasescConstantinopolea, Idsand pe Turci in voiasoartei lor.

Conferentele din Constantinopole intrerup-seso resboiul inceput ca Serbia. De si Turciao batuse pe aceasta in toate intalnirile,inchee ctt Serbii o pace, indestul de favora-bita pentru un popor invins. Cabinetul dePetersburg trimite o circulara catre celelalteputeri staruind prin un soja de ultimatumca ajute la indeplinirea cererilor confe-rentei; caei el ar don, pe cat o cu putinta,sa lucreze impreuna cu dinsele in viitor. (13Ianuarie 1877.

Catra sfar$itul lui Martie 1877 generalul

324

Ignatieff intreprinde, din ordinul imparatului,o caNtorie prin capitalele Europei, $1 in A-p ri I, se subsemneaza asa numitul protocol dinLondra ca cel de pe urma mijloc de a in-departa resboiul. T u rciii respingandu'l si peacesta, nu mai ramAnea Rusilor dent sa de-clare reboiu Pcutei, cea ce se si intamplain ziva do 3 April 1877, pin trecereaPrutului.

Ru§ii cauta si c

IIe pe Rom: ni.

Ce facuse Romanii in timpul ce acet nonvifor, atat de amenintator; inainta asupra ca-petelor lor ?

Pe timpul rescoalei din Herzegovina erala Were in Roratinia ministerul conservator,care'si luase ca norma de pule nentralitateacea mai stricta. Aceasta nu prea convineaRusilor, i cu toate ctt voluntarii lor, ce mer-geau in ajutorul Serbilor, care erau in ajunutde a se rescula $i ei, treceau prin Romaniafara nici o impedeeare, de oare ce se infa,-tosa ca streini cuuluitoni, totusi Rusia nu eramultamita numai cat cu atata, $i doria saarunce si pe Romani in miscarea de res-coala ce ferbea in peninsula Balcanului.

Rusia, care se bucura de sprijinul Prusiei,si deci se putea astepta la o politica prie-tineasca din partea principelui Romanilor,trimite pe la inceputul anului 1876 mai multi

325

emisari in Bucuresti, intre care un americanSchyler i corespondentul unui ziar liberalenglez, Mac-Cagan, care, sa grabeasca in-trarea in actiune a Romanilor in protivaTurcilor. Principele ceru aceasta do la guver-nul conseivator, care se retrase atunci, dandlocul partidului liberal. Cine crede ca schim-barea ministerului Lascar Catargiu a fostdatorita unei opositiuni a terei, acela se in-$ala, cu multa naivitate.*) ln o tara mica $islaba ca noastra, uncle regimul constitutio-nal devine adesa organul prin care se reali-zaza interese streine, se pot schimba persoa-nele din un minister prin jocul politicei la-untrice. Schimbarea regimului va fi in totdeauna, efectul politicei exterioare. Astfel vinela minister Domnul Manolachi Kostache in28 April 1816, impreuna cu Domnii VernescuBrateana, si Cogalniceanu, acest din urma,laexterne.

Acest minister de indata ce je in manacarma trebilor terei, pentru a indruma, pe ocale legala, politica sa de actiune in protivaTurcilor, aduce earasi la lumina niste tan-guiri veehi a le Romftnilor contra suzeranu-lui lor, privitoare la niste drepturi pe care

*) Cum se face de camerele de atun.i. iaceau guvernuluio opositie a$a de hotarit, se \ a ii-qelege usor, andse va ti 61 in benat opositia numera gener«liiepiscopit, i in camer mml din deputatii oposanti erachiar marefalul curtei domnegi.

326

acesta nu ar vroi sa le recunoasca. De si a-ceste drepturi P rau pe cleplin intemeete, mi-nisterul conservator le lasase in parasire,crezand ca nu era potrivit a le cera de laTurci, tocmai in momentul camd ei aveau pc-bratele lor o rescoala asa de primejdioasa.Prin un memoriu adresat de D. Cogalniceanuputerilor garante din '/26 1876, elcere: 1) ca Poarta sa recunoasca un caracteroficial agentillui romiln din Constantinopole ;2) sa recunoascil clreptul de juridictie a a-cestuia asupra supnsilor romani ; 3) sa in-chee niste conventinni cu Romanil privitoarela poste, telegrafe $i alto interese de vecina-tate ; 4) sa delimiteze insulele din bratul Chi-liei i inainte de toate 5) sa recunoasca sta-tului nostru titlul sett de Romania", carefusese prima de intreaga Europa, pana $ide Anglia.*)

S'intelege de la sine ea Tureii, care cu-nosteau tendintele liberalilor romAni, tespingtoate cererile lor. Atunci DI Kogalniceanu,de sigur nu fara autorizare superioara si crtstiinta numai a D-lui Brateanu, pe cand cei-lalti ministri si chiar presedintele cabinetuluieran in cea mai deplina necunostiinta, trimitecatra agentii ronnIni din streinatate o circu-lara in care arata ca: este cu neputintaRomttnii sa stee nepasatori fata cu tipetele

*) Monitorul din 1876.

327

de durere ce vin de pe malul drept al Du-narei. Cum ! astazi cand mii de Bulgari sichiar de Romftni sunt ucisi, cand cele maicumplite cruzimi se fac in Bulgaria in zivamare, Europa cretina nu gAseste in putereasa, in regulele civilisatiei, in legile umanita-tei alt mijloc pentru a veni in ajutor aces-tor nenorocite populatii decat o tacere insul-tatoare ? Aceasta tricere, Romania, ori cat demodesta ar fi positiunea ei, nu o poate pas-tra mai mult timp. De acea Y rog dom-nule agent de a atrage luarea aminte a gu-vernumi pe langa care sunteti acreditati, a-supra positiunei grelo si plina de primejcliein care no gasim ; spunet-i ca un mame par-tid politic s'au si rostii cu hotarire in favoa-rea crestinilor, ca armata romana, ea insaqitremura sub jugul desciplinei dorind sa if eParte la lupta (frérnit sous le joug de ladiscipline, désirant prendre part lalutte); ca deci este de interestil si de clatoria,puterilor celor mari a le Europei de a faceca armatele turcesti sa respecte dreptul gin-flor, pentru ca astfel sa, se iee luptei carac-terul de barbarie si de exterminare, de!' caroeste asttizi intiparit resboiul sfant indreptatcontra populatiunilor Bulgariei."*)

...kceasta nota este tot atat de nepolitici

Augsburger Allgerneine Zeitung 1876, 13 Septemvrie.No.237.

328

cat $i de indrasneata. Nepolitica, caci da subo forma, nu prea cuviinciosa, o invatAturade purtare marilor puteri; apoi fiind ca arataarmata romana chiar ca n'omita in con-tra Turcilor si greu de matitinut in fraul dis-ciplinei. Indrasneata, eaci espunea, iiu timpe acui respundere, tara intreaga la o lu tape care nimine nu o dorea, afara (loare deautorii intelectuali i materiali ai noteiabestimie.

Ministerul reconstituindu-se sub dl. Brateanuca presedinte *i Dl. Ionescu e b ministril (leexterne in 28 Iuli 1876, se fine icon,iliula palta sub presedinta domnitorikui.Statului, propune atunci ca programul non-lui minister in privirea luptei de peste Du-nai e sa fie : o neutralitate bine voitoare"(une neutralité bienveillante), mom la ca.reS e opune Domnul Ionescu, arritand ca o neu-tralitate nu merita acest nume decat atuncicand este nepartinitoare. Aceasta idee este$i adoptata de consiliu $1 formulata ea pro-gramul eu eare noul minister se infatosazainaintea eamerelor."*) In momentul de a sedesparti eoniliul, presedintele ie pe doinnulIonescu la o parte si ei spune: sperez cavei aproba nota domuului Kogálniceanu." Dl.Ionescu se duce la minister, unde directolulei arata nota raportata. Lovit de nemaisurata

*) din 1876.

329

ei insemnatate, merge indata de intreaba peceilalti ministri, daca fusese facuta cu con-simlimentul lor. Dotnnul Manolache Kostacheei respunde ea, n'are niel o ennotinta dedinsa. Domnul Brateanu ingaimeaza, caraprincil ele intrebat de Demnul loneseu asupi aaceleiasi imprejurAri intimpina mai intrti ean'ar fi ceva asa de grav. Donmul Ioneseucitandu-i atunei locul unde se vorbea de ar-mata, princii ele observa cA nu eunoaczteacest pasagiu." rézand atunci modul ascunsecum aeesta nota fusese espeduita, DomnulToneson se grabesce a opri, daca mai olatimp, remite, ea ei cabinetelor europene; daracele din -Viena, Berlin si Paris lua,se acumcunoseinta de dinsa.')

Domnul Ionescu, partizan declarat al neu-tralitatei, fusese luat de Domnul Brateanu inminister, inadins pentru a ascunde mai bineträtarile sale Cu Rusii. Putm timp dula cedevine i resedinte al cabinetului, se duce laLivadia. sub pretextul de a complimenta peCzarul. impríratal Alexandru aran', DomnuluiMAteanii seopul seu de a merge in contraTurcilor, trecand prin Bomania. Acestarespunse ci ar fi de nevoe a se incheia cuRomania o conventiune. Si in cazul eandn'am vroi" Atunei ne vom opune. Yetifi striviti" intimpiat principele Gortsehal:oft,

Augburg r Aligemeine Zeitung No. 9.37 ei,-tt mai sus.

330

ce se afla fata la aceasta convorbire.Stri-viti dar stimati" respunse laconic ministrulroman*). Principele Gortschakoff fagadui insela sfar$it domnului Brateanu ca i va trimetela Bucuresti textul conventiunei, inteiegan-clu-se cu D-sa asupra clauselor acesteia, darnevoind de o-camdatii sa le fixeze pe harte,pentru a nu da loe la discutiuni precise. De-spre Besarabia fara indoiala ca a trebuit sofie vorba la Livadia si eata pentru ce, Incade la sfar$1tul anului 1875 se ivise vorba caRomania vra se rescumpere de la Turci ne-atarnarea si gurile Dunarei, $i ca, Rusia arconsimti la aceasta, eu cenclitie ca Romaniase i inapoiasca Besarabia.**) Se $tie apoi catde mult apasase Rusia in toate imprejurarileasupra puntului ea tratatul de Paris fusesedesfiintat alai ales de catre Rorettni ; in pu-terca ace.stui argument redobandise ea chiarin 1871 libertatea navigatiei pe Marea Nea-gra, §i era deci firesc lucru ca sá, caute acla ultima lovitura acelui tratat atat de uri-cios, re,ncorporand Besarabia. In sfir$it sere,spandise vorba, inca de la inceputul trata-rilor cu Ruii, ca Besardbia are a fi rein-turnatä Rusiei***). Domnul Bratianu en-

*) Conversatie raportatä de Dl. Bräteanu.**) Vezi o corespondent& din Rucure.:ti a Pall .)1all Gazet-

te, reprodusä in Le Monde din 15 Ianuarie 1876,***) D. Kogälniceanu in sed. din 17 April a I- euatului: :71

sii ne asigure integritatea teritoriului nostrn. fijad

331

noseand deci do pe atunei intentiunile Rusi-lor asupra terei noastre, isi explituA, terne-rile sale in privirea BesarabiPi catre princi-pele Gortschakoff. Acesta la intrebarea Dorn-nului Brateanu, ce nu i proa eonvinea, intoar-se capul si spuse numai: quelle iclée". A-tata s'a pomenit de Besarabia in intalnireade la Livadia, caci numai data s'a putut spu-ne. A se pretinde ea Dl. Brateanu s'ar fi in-teles de pe atunei cu R118ii, pentru retroce-siunea Besarabiei, poate t-e iie o arma binealeasa pentru politica de toate zilele. Istorianepartinitoare trebue inse s reapinga, aseme-nea idei, pentru motivul foarte simplu, elnici un om nu 'si tracia tara asa fiara nieiun rnotiv, si Cu atar mai pntin un om ce aujucat pana la un punt un rol istorie in patriasa. Apoi ehiar din parten, Rusilor ar fi fostCu totul nepolitie ca ei se pretinda un ase-menea lucru de la un ministru roman, in mo-mentul can(' aveau atrita de mare nevoe debunele lui

Oarnenii in deobste si acei politici in deo-sebi au de dat sama de atatea greseli ineilt epe atilt de nedrept pe eat $i de prisos a lemai pune in socoteala si lueruri inehipuite.Caci ei este politica decht o lunga tesaturade incurcilturi, facute de mintea omeneasea,

stiti cu teqii ea se zicea ca. Rusia N'oeste a ni lua in-darapt Besarabia". Monit, din 1877 No. 97. Comp. Bra-teanu in ved. din 16 april a Camerei Monit. No.

332

pe care apoi puterea fatala a naturei, carepune toate lucrurile la locul lor, trebue sa letae si sa le desfaca, prin siroae de singe, side laerimi a le onienirei !

Cu cate-va septamani inainte de trecereaarmatelor rusesti, secretarul Di. Nelidoff veniin Bucuresti si dadu in manile Domnului Bra-teanu proiectul de conventine. Art. 2 al a-cestui proiect era conceput astfel : guver-nul Maiestatei sale Imparatului tuturor Ru-siilor se obliga a mantinea si a face sa serespecte drepturile politice a le statului ro-mAn, astfel cum rezulta din legile interioaresi tratatele existente, precum si a mantineasi apara integritatea actual a llomaniei pen-tra tot timpul dit va tinea resboial" Intim-pinand Domnul Brateanu ca cu o asemeneclausula nu s'ar putea infatosa nici odatainaintea camerilor, pentru a 'le supune ratifi-carea conventiunei, Domnul de Nelidoff, dupao fringa si infocata discutiune, spuse in sfir-sit ca nu tine la hartii i consimti la ster-gerea clausulei banuite. Prin o reservatiementala insa o retinu in gandul seu $i pi-inmodul cum consimti la stergerea ei, el detea intelege toarte lAmurit ministrului romanca un cleslega si vrointa lui de aceasta in-datorire, precum deslegase hartia acea in caretrebuia sa se infatoseze inaintea lumei.

Daca insa pana acuma se daduse mai multa intelege Romaniei ca vroieste a i se lua

333

Besarabia, in Iunie 1877, adeca doue lunidupa incheerea conventiunei, principele Gort-schakoff, venind impreuna cu imparatul laPloiesti, spune d-lui Kogalniceanu foartemurit ca scopul guvernului imptiratesc estede a lua inapoi Besarabia cedata Molcloveiprin tratatul de Paris. Dl. Kogqlniceanu siDl. BrMiami tin secretul asupra acestei in-trevorbiri, care se d pe fata tocmai in se-dinta camerei din 30 Sept. 1876 *).

De $i Rusia avea in inima ei E,Ptinduri dus-mAnesti in protiva Romanilor, in forma ease arata ca proteguitoarea lor si se apropiatot mai mult de dinsa. In acelas timp Ro-mania se incleparta tot mai tare de Turcia,primind de la aceasta noue lovituri in vred-nicia si onoarea sa. .A.nunle in 24 Decem-vrie 1876 Turcii proclama constitutia lor siin art. 7 al acesteia se spune cA: Sultanulda investitura sefilor provinciilor privilegiatein formele determinate de ptivilegiile ce le anfost concedate. Ministerul din Bucuresti,cum afia despre promulgarea acestei consti-tutii, protesteaza la Sublima Poatta siputerile garante contra acestui actieol, carear atinge intr'un mod atat de gray autono-mia de veacuri a Românilor **).

*) Vezi desbaterile in Monii.orul pe 1878.**) Domnul lonescu, ministrul de externe, pune pe agentul

din Constantinopole sit intrebe re Savfet Paa ce ar in.telege prin provincii privilegiate si Turcul ii respunde

334

Tottis este evident ea Romania s'a pleagrabit cu aceste protPstari. Cine o silea sas'intaleagai pe sine sub provinciile privilegi-ate a le chartei otomne ? pentru ce sí pre-supuna macar putinta unei asemene subsu-mari ? Este ved :rat insa c buna credintrt

D-lui Ionescu a fost surprinsa si exploatatade Domnul Brateanu. Acesta avea nevoe sase poata su para cat mai tare pe TurciSi in-teti pe Domnul Ioncscu la protestarile celemai energice. Acosta, gelos de neatarnarea side drepturile terei lui, nu V&A ea prin o a-semene purtare, dadea in apele tocmai a a-celei politici, pe care in tot clea,una o coin-batuse din toate puterile.

III

Alianta Romgnilor cu Rusii.

Conventia fusese subsemnata in 4/, G April$i trebuia supusa camerilor, consiitutia noa-stra neinvoind trecerea unei armate streinepe pam6ntul terei decat in puterea unei legi.Camerile fusa deci convocate pentru ziva de14/26 April. Ru$ii ins* pretextdwl necesitAtistrategice, nu Weapt5, ratificaxea conventiei

verde c: Serbia, Egiptul i Romguia. La stgruinteleagentului roman el respunde: Pourquoi ces questionset que vent votra gouvernement? Sans doute il SP pro-pose di protester auprès do la Sublime Porte au-prés des puissances garantes ? Du bruit pour des ba-gatelles". Cartea verde. a Romgniei 1878 p. 14.

335

de canierile le,giuitoare, si tree Prutul in 23

April.Parlainentul ronAn, intrunindu-se Cu toato

aceste in zitia hotaritg, ie in desbatere con-ventia incheeta si se incinge asupra ei o dis-cutie din cele mai furtunoase.

Opositia sustinea ca prin un asemene actse substituia garantia unei singure puteri,Rusiei, garantiei colective a Europei, doban-dite de principate prin tratatul de Paris $ica am reveni la starea in care ne aflam invremile regulamentultui organic; ca de $1

trebue recunoseut ea nentralitatea noastranu a fost garantata, prin tratatul de Paris,aceasta s'ar putea face $i de acum inainte,ca prin urmare nu este intelept a urma opoliticil, care sa poata compromite o asemeneperspectiva; ca Rusla declarase a nu intre-prinde un resboiu de cucerire, prin urmarece nevoe era de o conventie care sa ne asi-glue integritatea teritoriului $i mantinerea a-$ezamintelor noastre, intru cat era peste pu-tinta ca Rusia sa vroiasca a ne rapi noua,ceea ce ducea sa dee altora; in starsit setemea opositia c conventia sa nu fie de-cat inceputul unei politici care sa se sfar-sasca Cu cooperatia armatei noastre dincolode Dunarea."*)

*) Vezi desbaterile in camerä discursurile D-lor Blarern-berg, Daniileanu si N. lonescu si in Senat discursurilele d-lor Sturza, Carp si M. Kosstacbe. Monitorul din1877 No. 90 si urm.

336

Noi credem c asemene temaiuri trebue secada fata cu imprejurarile asa cum se pe-trecuse, cg, incheerea acestei conventii cu.

Rusia nu poate fi privita ca o fapta nechib-zuitg, si ca, clac ceva poate fi imputat gut-vernantilor nostri, o asernene imputatiune valua nastere ceva mai tarziu. Inteadevar,sau fan voia noastrg, armatele rusesti erausa treaca pe teritoriul nostru. In ce stare neaflam noi fata cu acel fapt fatal, necesar ?Tratatul de Paris ga,rantase prin art. 7 nett-tralitatea noastra numai intru cat erampriviti ca facand parte intregitoare (lin. Im-paratia otomaug, §i fr a pomeni macar denumele nostru.*) Prin art. 22 se stipulean

: principatele Moldovei si a Valahiei seurmeze inainte a se bucura sub suzeranita-tea Portei i sub garantia puterilor contrac-tante de privilegiile si imunitatile ce le au instapanire." Garantia, Europei se raporta, decila privilegiile noastre fatti cu Poarta i nu laneutralitatea noastrci.

Resboiul declarat de Rusia Turciei, fiindfacut cu consimtimentul. cel putin tacut, alEuropei, este vederat c.ä aceasta parasia prin-cipiul articolului 7 al tratatului de Paris, ga-

*) Art. 7. . . ,,Leurs Majéstes s'engagent, chaanne de soncôté, é respecter Pindépendance et l'intégrité teritorialede l'empire ottoman, garantisant en commun la striateobservation de cet engagement, et considéraut, en con-sdquence, tout acto de nature è y port& atteinte commeune question d,interit général."

337

rantarea neutralitatei Turciei, si prin urmarenici vorba nu mai poate fi de neutralitateanoastra. De acea cu toate ca aceasta neu-tralitate se ceruse de Romilni cu atAta sta-ruinta, si anume la conferentele din Constan-tinopole, representantii puterilor europene re-Mara a intra macar in cercetarea ei. Inte-adevar ni era acuma timpul de a se pro-clama un principiu nou, care putea sa impe-dece pe Ru$i de la resboiul in contra Tur-ciei, sau sa sileasca pe Europa a ridica ar-mele in contra Rusiei. Eata intimpinarilemarchizului Salisbury la cererile romAne inprivirea neutralitatii : Chestiunea neutrali-tatii Romaniei infato$aza, fara indoiala partiavantajoase ; dar a o ridica acuma, in mo-mentul chiar cand Europa incearca o silintIdesperata, pentru naantinerea pacei, ar fi aintroduce simburele unor noue incurcaturi,a provoca desbateri pornite, a incurca o si-tuatie chiar acuma plina de greutati si aconduce la o cadere mai sigura lucrareaconferentei.

Eata, pentru teorie, sa trecem la practica.Noirea propusa ar constitui ea un pro-

gres serios, ar aduce ea o inbunatatire reala?Se pretinde ca, garantia generala stabilitaprin instrumentul din 1856 nu este decatinchipuita. Fie. Dar, considerand crisa actu-ala, o garantie speciala incuviintata Roma-niei ar fi ea mai lucratoare ? Singurul mij-

22

338

loe de a da nastcre unei positiuni folo-sitoare ar fi legatura contractatg de puterilesenmatare a tratatului de garantie, de a pri-vi ori ce infrAngere a acestui tratat i orice atingere a neutralitgtei României cacasus belli. Astfel e cu Belgia si Svitera. S'arputea admite care conditia Rorrigniei sttfie identicg sau macar analoagg cu acea aacestor doue state? Nimio nu dg prilej la oasa asemdnare.

Multdmita positiunei lor geografice, pen-till a nu privi chestiunea decdt din acestpunt de videre, Belgia si Svitera se ggsecin apropierea terilor garante, si pot fi usoraparate in protiva unei miscdri amenintd-toare, sau grabnic ajutate in protiva unuiatac ofensiv pe cand _Romania, indepartatacum este de cele mai mulze din puterile a eel-ror garantie ea cauta sí dobandeasca, nu arputea sa arunce la tiny tipetul seu de eke-mare.

Nenorocirea Ronigniei vra ca ea sä fiecalea cea mai dearlreptul care duce in Turcia.Combindrile diplomatice cele mai ghibacecare am tinde a inchide aceastg cale, ar rdma-nea zadarnice, indatd co o Were ar fi in-teresatd a le trece cu viderea si hotdritga le incaica. Puterea ar deveni atunci maimult deal tot deauna, argumentul cel maiin alt."

Co insemna asemene vorbe, esite din gura

339

representantului natiunei celei mai protivniceintinderki rusesti, decat : luati indreptarela propriile vogstre lumini, caci Europa nunumai nu s poate ajuta, dar nici macarsfatui. ,,Puteau care Romftnii sa protestezein protiva incaledrei !or de Rusi, in putereatratatului de Paris, pe care chiar senmatariisei il calcan in picioare ? Putea face Ro-mania singura ce,a ce Europa nu facea?')

Eram deci lasati singuri, parLiti Eta eneel mai mare pericol ce poate lovi pe un 1)0-por mic, hipta a doi uriesi pe care el eidesparte. Catril cine puteam noi sä alergam?

Cft Turei nu, din mai multe cauze: maiintai din acea a incordarei in care ne atlameu ei de la incepubil incurcMurilor orientale.Mai era teama ca aliandu-ne cu Turcii tea-trul reshoiului sa nu fie strarnutat la noi inOra, si, in sfarsit, ishancla trebuiud la urmaurrnelor sa fie a Rusilor, era in ori co cazmai cuminte a-i avea pe acestia prietini di-cta du§mani.

Se pretinde ca de si toate aceste sunt

Miuintrul afacerilor streiue eìtr agentul Rom niei dinConstantinopole April 1877. Cartea verde a Ro-maniei 1678 p. 79: Noi credem et i in afacerea nett-traligtei buna creding" a D-lui N. Ionescu a fost qur-pring de Dl. BrMeanu, ca si in acea aconstitutiei oto-mane. Domnul Britteanu stiea prea bine ca neutralita-tea este ceva cu neputintt de doVandit. Fiind insaavea nevoie de a indreptati politica sa rusascN, fa g euEuropa, impingea pe Donmul lonescu a cere ueutrali-tatea din resputeri.

340

devarate, totusi am fi putut pastra neutrali-tatea, hotarind o zona care sg." se lose la dis-positia puterilor in lupta, earl noi se ne re-tragem la munti cu armata noastra si sastam cu bratele incrucisate, simpli spectatoria luptei ce era se incinga.

Neutralitatea insa in acest caz n'ar fi in-semnat alta ceva decat o dusmanio eventuala.Poate credo cine-va ca Rusii ar fi lasatspetele lor o armatg, de vrio 70,000 de oa-meni cu 100 de tunuri, despre a careia dis-positie n'ar fi fost siguri ? Apoi se poatemacar inchipui ca Rusii sa fi lasat guvernultere iin mana unor oameni neutri, adeca carela vreme priincioasa, ar fi putut intoarceneutralitatea pe dusmanid ? Cea d'intai ur-mare a pretinsei noastre neutralitati ar fifost desarmarea ostirei noastre $i luarea °car-muirei terei din manila guvernului rornanesc,si, odata ocarmuirea incaputa pe manile Ru-silor, cine *tie daca ei ar mai fi parasiro ?

Intru cat Europa ne parasia si cu Turciinu ne puteam lega, trebuia numai decatne dam in partea Rusilor.

Conventia incheeta cu Rusii era expresiu-nea acestei necesitati, si ori cat ar fi fost der6 ea este indreptatita caci era fatala, neapa-rata. Nu facusem alta ceva de cat cea cefacuse Cantimir in alto timpuri: regulasempositia noastra fata cu Rusia prin o conven-tie care sa asigure, macar pe hartiecaci ce

341

alta garantie no mai ramasese pastrareacea ce aveam.

De indata, ce Turcii aflara de incheerea a-cestei conventii, furia lor nu mai cunoscunici o margina Ei trimit avangarde nedis-ciplinate, care comit o multime de jafuri pemalul captureaza vr'o 800 pe vaseromilnesti ODA in launtrul riurilor noastre:Jiul, Ialomita, Argesul; a,prind corabiile conu vroiau a urma monitoarelor turcesti; bom-bardeaza prin monitoare si bateriile de pesteDunare orasele noastre in care nu se aflanici lin soldat ronitn sau rus si suspend peagentol nostru din Constantinopole, ca sicand ar fi fost un dregator turc. In sfarsitpentru a pune culmea tuturor acestor insultesi nedreptati, trimit o deposa catra DomnulRomaniei tot asa de nectiviincioasa prin for-ma ca si prin cuprinsul ei. Ea este adresata:.,principelui Carol in Bueuresti," ne vroindTureii sa ice de loo in bagare de sama caRomAnia era un stat constitutional, ba nicimacar sa puna pe depesa titlul oficial dedornn al Romaniei. Acea depesa spunea in-tre altele : vin in numele Mariei Sale Im-paratului si invit po lnältimea Voastra a seintelege cu malta Poarta pentru luarea ma-surelor de aparare."

*) Vezi Note adresée par M. Kogalnieeann, ministre dosaffaires étrangères aux agents diplomatiques de Rou-

342

Fata cu o asemene purtare a Turciei, sim-tul de vrednicie a terei fiind atins, aduna-rea recunoaste prin o rezolutie din 11 Mai1877 ca : tunul romanesc a respuns decla-ratiei de resboiu facuta de Tnrcia."*) Si inte-adevar ca tumul romanesc bubuie pentruintaia cara la Oltenita, in zitta de 28 Aprifie,respunzand bombardarei pe care Turcii o in-dreptase asupra acelui oras neintarit $i ne-aparat. Putine zile (lupa acea, se proclama decamero neatarnarea Romaniei, in 21 Mai.

Resboiul nu se arät la inceput de loepriincios armatelor rusesti. La Plevna, maiales, Ole intaluira in Osman pasa un adver-sar de toata vrednicia, care le facu se pia-teasca scump mai multe atacuri si asalturiindreptate improtiva a,cestei cetati improvi-sate, Romanii videau ca soarta armelor nueste de loe in favoarea Rnsilor, si se astep-tau din zi in zi ea proteguitorii lor sA fiearuncati in Dunarea. Aceasta n'ar fi insemnatalta ceva de cat prefacerea Romaniei in tea-tru al resboiului si espunerea terei la res-bunarea Turcilor, care ameninta sa fie a$ade cumplita, dupa starea de furie in care seaflau ei fata cut resvriititorii lor supuside alta data. Guvernul romttu ora de,ci die-

manie 14 Mai 1877 in cartea verde a lionihniei 1878p 106. i depesa Mareini Vizir din 22 April 1877 inMonitorul oficial 1877 No. 90.

*) lstoria resboiului din orient 1878 p. 32.

pus a trece Dungrea si a da Rusilor un spri-jin efectiv, cAnd acestia, loviti cumplitPlevna, cer in grabA, ajutorul armatei

Aceastf.. trece Dungrea si, luAnd posi-tiunele sale in fata Plevnei, °preste av'éntulTurcilor si recia Rusiler cumptul pe care'lperduse.*)

Cu prilejul acestei treceri a DunArei deeäträ armata romanI, s'a facut eea mai maregresa1a politicA, de ciara guvernantii nostri,gre$sla care att avut de urmare perderea Be-sarabiei.

Am aratat mai suc cä persoanele condu-atoare a politicei noastre, stian pre binescopul pe care Rusii urnitireau fatA cu Ro-

cunosteau prea bine cA, aliatii nostriaveau de gand sil ne reiee Besarabia. Daca,a fost un moment in care acest perico] pa-tea fi indepartat, ha chiar in care ne-am fiputut a,sigura mai multe folo ase, apoi a fostde sigui- acela, in care Rusii, chernandu-nein ajutor, dadeau principelui Carol comandasuprema a armatei din fata Plevnei. Cine auimpedecat pe guvernantii nostri de a punesi ei atunci conditiunile lor Rusilor, de ailega prin un tratat, care in graba pe care

343

*) Camille Farey. La guerre sur le Danube (1877-1878)Paris 1879 p. 294. Se spune ca marele duce Nicolae,spàriet peste miura de perderea Rusilor, ar fi adresatdomnului romin o depes'a in 6 August in acesti ter-mini: Passez le llaulle à quelles conditions que cesoit. La cause de la cliretienneté est en danger."

344

Rusii o aveau, nu putea decAt sa fie priin-cios ReAnilor. PanA acuma colosul Norduluine dictase vrointele sale $i noi, parasiti deEuropa, trebuise se ascultam : acuma venise$i randul soarecelui de a roade mreja in careleul era prins, si sa nu $tim a ne folosi deo asemene stralucita imprejurare ! Este cevaneauzit i neertat. Oameni, imbatriniti in po-litica, sa declare in public ca nu au nevoede tratat, intru cat au parola de onoareimparatului Alexandru ? SA se multameascacu garantia, ilusorie a parolei unui imparat,cand putean dobancli iscalitura unui ministru!O asemene purtare care o esplicare, si pe a-ceasta ne o da intreg trecutul barbatilor destat ce eran pe atunci in fruntea trebilor,care in tot deauna fusese partasi ai Rusilorcare tot deauna au asteptat de la Rusi man-tuirea neamului romanesc. Dacil am staruitcu deosebire pana acum asupra acestui puntin deosebitele imprejurairi raportate pana a-ice, acea,sta am facut'o numai cat pentrn alamuri acest moment al resboiulni din 1877,pe care cei inversunati il numesc tradare,pe care insa noi ne vom multami a'l calificade o fenomenala nechibzuinta.

Pentru a arata $i mai lamurit simpatiileDomnilor Brateanu si Kogalniceanu pentruRusi, care singure pot esplica deplina lorincredere in ,.parola" imparatului, v'om maiaduce inca o dovada, de asta data luata

345

din domeniul vijelios al practicei, ei din acellimpede si linistit al teoriei, in car-e se oglin-desc convingerile cele mai adanci a le min-tei, si care apoi slujesc de radacina faptelorreale.

Domnul Kogalniceanu hraneste simpatiipentru Rusia inca din tineretele D-sale. inuna din cele d'intai serien i a le sale se rostesteasupra Rusilor in chipul urmator : a treia,perioada istorica, dateazâ, de la 1711, epocaa fugei principelui Cantemir in Rusia si con-tine timpul ocupatiunei trontilui de familiilefanariote, pana la venirea ingerului tutelaral Nordului" care, prin paeea de la Adria-nopole, dete principatului vechile sale liber-tati.

S'au acuzat adesa Rusia si se acuzaciliar astazi de ambititine. pentru ca a vroitsa devina proteguitoarea Moldovei si a Va-lahiei. Dar pacea de la Adrianople nu esteoare cea mai mare dovada, de curgenia sco-purilor sale ? In protectiunea Rusiei, eu nucècl deer), dreptatea si un interes inspirat deiubirea crestineasca pentru popoarele neno-rocite.

De veaeuri, fiinta o traditiune in Mol-dova si Valahia, care zicea ea mantifireanoastra va veni de la Nord. Totul we leogeide Rusia ; ea e muma rionsird.

Timpurile au trecut °And puteam sa neaparana singuri contra Turcilor, Polonilor,

34G

Ungurilor, Tatarilor ; suntem prea slabi ; nuam putea face nimio fara, Rusia care a losttot deauna bine fdditoarea noastrcl, care neau inapoiat drepturile noaatre, libertatilenoastre, care ne au inscris din non in ran-dul natiunilor si care no a dat putinasatie ce posedam."*)

Domnul Brateanu, care se afirmase numaicat in practica ea partizan al politicei ru-sesti, da acestei purtari a D-sale consfinti-rea teoretica inteo cuventare tinuta, in salaSlatineanu in anul 1868: Ca Romani sun-tem ortodocsi $i ca ortodocsi avail simpatiipentru popoarele ortodoxe. Pretutindeni undeva fi o chestiune ortodoxa, pretudindeni un-de va fi o primejdie pentru acei ce se roagain aceeasi biserica cu noi, exista o chestiuneromana. Ce mai suntan inca ? Suntem unpopor din Orient ; am fost mari si puternici;clupa aceasta am suferit diferite nenorocir sirand dupa rand, am vcnit sa ne alinam du-rerea noastra. Suntem un popor din orienteare am trait cu Slavii, cu Greeii, cu Bulga-rii de mii de ani, si nu in timp de prosperi-tate v'oin uita pe fratii nostri, cu care amtrait atilta secoli de nenorocire si fericire.Prin urmare domnilor and nu fir de par alunei poporatiuni din orient, al unui asociat

*) M. Koginnitschano. IIistoire de la Valachie et de laMoldavie. Berlin, B. Behr p. XI §i 403.

347

si aice sunt silit sa fac o digresiune. . . .

Ni s'a vorbit, ni se vorbeste de alianta. Noi,domnilor, n'am !Ant aliante cu nimene ; darsunt aliante de singe, aliante de inima."*)

Acum nu ne vom mai mira cand v'om videape D. Kogalniceanu, spunand in $edinta Se-natulni din 26 Noemvrie 18'17: Noi amfAcut un tratat, tratatul acela care se facein tot deauna intre doue armate, carevarsa impreuna singele si acest tratat cred cava fi bine tinut si respectat cAci, privitor la a-ceasta aliantA fAcuta pe cAmpul de batalle,a fost intArit de un mare imparat, o mimageneroasa si admirata chiar de adversariisei ! Contam pe marinimea i onoarea impa-ratului Alexaudru 11 si suntern indrept a contasi pe dreptatea Europei."")

Tritatul de St. Stefano

Cu tot eroismul armatelor rusesti si ro-mane inaintea, Plevnei, cu toate jertfele celenemasurate aduse de ostirile aliate, aceastacetate improvisata nu putu fi oferita pe otabla de argint imparatului pentru ziva Saonomasticau***) dupa cum doreau generaliinisi. Mai bine de 40,000 de oameni fura

4) Romcinal din 20 Deceinvrie 1868.*4) Illonitorta oficial din 1877 No 268.

***) Er. Kohn Abrest Zig-zags en Bulgarie. Paris 1879p. 273.

348

jertflti fara, mila si fail scop, pentru a aduceunui autocrat o zadarnicil, curtenire, cand sti-inta cea mai elementara a resboiului arata,cu evidenta, ca, Plevna nu pute fi luata decalprin constringere si nu prin P salt, si, dupaatatea jertfe, dupa atta singe varsat, gene-ralul Todleben, chemat pe campul de resboiu,sprijini parerea sustinuta inca de la inceputde principele Carol, ca, Osman-Pasa nu puteafi reclus de cat prin foame. RomAnii staturaRusilor nu mai pntin in ajutor in aceastainvestire a Plevnei, de cA,t in atacurile demai inainte, $i in curand cel mai puterniepunt de aparare al Turcilor cazu in manaostirilor aliate. ()data aceasta mare izbandti,repurtata, cu ajutorul Romftnilor, ostirite ru-sesti inaintara cu repegiune si in 19 Feb-mar 1878 putura dicta in St. Stefano trata-tul acel vestit, care schimba cu totul fatalucrurilor in rasarit.

Aceasta, schimbare provinea, mai cu samadin creatiunea noului principat al Bulgariei,lasat in aparenta, sub suzeranitatea Portei,prin indatorirea, platei unui tribut, in reali-tate insa pus sub protectitmea Rusiei, in a-colas mod, precurn fusese principatele rolame pe timpul regulamentului organic.*)

*) Art. VII: Une assemblée de notables de la Bulgarieélaborera, avant Pélection du Prince sous la surveil-lance d'un commissaire impérial russe et en présenced'un commissaire ottoman, l'organisetion de l'adminis-

349

Acest principat cuprindea cea mai mare partedin Turcia europeana, intinzanduse atilt dincoace, cat si din colo de Balcani, pana laMarea Egee. Din 6700 mile patrate cat eu-prindeau posesiunile turcesti in Europa mairamaneau sub stapanirea Portci numai cat2800 mile patrate in Bosnia, Herzegovina,Epir si Tesalia, in partea apusana a princi-patului Bulgariei, si 400 mile patrate intreacest principat si Constantinopolea. Bulgariainsa, intinzinclu-se ca un cuiu intre acestedoue petici de teritoriu ramase Turciei, rupeacontinuitatea acesteia si desfacea pana laun punt de Turcia si terile acele ramase cunumele tot in stapanirea el. Neatarnarea dedrept si a acestor provincii nu ar fi intarzieta urma unei neatarnari de fapt, i, Turciaeuropeana, marginita numai cat la Constan-tinopole, ar fi incetat de a mai fi finta. CaRusii s'au oprit la cate-va poste de capitalaimparatiei otomane si ca n'au proclamatConstantinopolea de capitula a noului prin-cipat, aceasta se datoreste positiei ameninta-toare luata de Angtia si de Austria fata eu iz-banzile rusesti, incat $i de asta data se repetilcea ce s'intemplase in resboiul din 1828.

Al doile mijloc de slabire a Portei sta

tratlon future, conforménzent aux précédents établisen 1830, après la paix d'Andrinopole, clans lesprincipautés datzubiennes." Augsburger AllgemeineZeitung No. 86 diu 1878.

350

declararea de neatArnare a color troj statece fusese in oare care leglturi cu PoartaMontenegrul, Serbia si RomAnia ; estede insemnat c aceast'l neatArnare se recu-noaste numai din panca Portei, pe andRusia nu se leagA la nimio in aceastA pri-vintil; ha chiar prin ce!ela.lte disposi tii a letratatului aratA farA nici o indoialA, c, fataCu dinsa, aceste teri sunt departe de a aveaacea$i positiune. Asa Montenegrul va puteainfiinta, agenti pe 16110 PoartA numaiprin rnijlocirea Rusiei, $i toate tratatele intreMuntenegrul si Turcia privitoare la regula-rea raporturilor de vecinalate se vor faceprin acelas organ, Montenegrul doiginde$teastfel, in ion! suprernatiei indoelnice $i totdeauna contestate a Sultanului, acea puter-nia si infrinsatoare a imparatului rusesc.In Serbia amestecul Rusiei nu este mai pu-tin pronuntat, de $i ceva mai mascat subcuvintele prin asistenta unui comisar rut-

sesc,"*) care va regula daraverlle acestuistat cu Turcia. Caracteristic ins5, este modaltrAtArei RomAniei in aceastA pace.

Art. V. stipuIeaz c Poarta recunoasteneatArnarea Romitniei, care va avea dreptul

*) Art. IV Une comission turco-sorbe, assistée d'uncomissaire noise, sera tenue de statuer souverainementsur toutes les questions relatives à la constatation despropriétés immobilières, oil des interèts musulmans se-raient engagés." ibid.

**)

351

cere o despAgubire ce se va fixa de am-bote parti."*) Rusia se opreste a recunoastesi din partea ei aceasta neatarnare, pentrua nu impe.deca astfel dispositiile pe care le je,din propria ci autoritate, asupra, terei noas-tre. De acea ea niel nu reguleaza toate pun-tele despre RomMlia, aiee sub articolul Y, eimai la vale in alte articule, care privesc numaila regularea raporturilor dintre Rusia siPoarta Otomana. Asa Art. VIII contine dis-positia trupele de ocupatiune rusesti dinBulgaria vor pastra comunicarile lor eu Ru-sia, nu numai cat prin Romania, ei si prinportmile Marei Negre."**) Conventitmea dinApril 1877 fusese incheeta numai cat pentrutimpul eat va tinea resboiul, si nu putea in-dreptati prelungirea ocupatiunei Romaniei,doi ani peste statornicirea pacei. Pe ce dreptdar se intemeia Rusia pentru a dispune deteritoriul unui stat pe care il declarase ne-atarnat ? Nu nhmai atata dar Rusia isi pas-treaza prin Art. XIX dreptul de a preschim-ba sandjacul Tulciei, dobandit de la Turei,pentru partea din Besarabia alipita cfttra,Moldova prin tratatul de la 1856.***) Prin

Art. V: ,.La Sublime Porte recommit l'indcipendancedo la Rounianie, qui fera valoir des droits it une in-detunité a débattre entre les deux parties." ibid.Art. VII: Les troupes d'ocupation russes en Bulga-rie conserveront leurs comunications avec la Rusie nonseulement par la Roumanie, mais aussi par les portsde la Mer Noire." ibid.Art. XIX: ,,Ne d6sirant pas s'annexer cc territoire et

352

aceasta ea isi insuseste uu numai cat undrept de serbire asupra teritoriului Romanieici chiar unul de proprietate, dovada cea maivederata ca daca stipulase neatarnarea Ro-maniei de Turci, era numai cat spre a o pu-tea despoie mai usor, de vreme ce stiea binecä pnterile europeane se interesan de soartaacestei teri, numai intru cat ea facea partedin imparatia otomana. Rusia in sfirsit sti-puleaza pentru Romania un drept de des-pagubire de la Turci ; este insa invederatcä acest drept Romania nu '1 putea realizadecat prin mijlocirea Rusiei, incat prin acestfolos insalator, ea dobandea un mijloc de con-stringere a RomAniei, de indata ce aceastaar fi vrut sa se opuna retrocesiunei Besara-rabiei. Nicairea, ca in aceasta tratare a Ro-mAniei, nu se vedea mai lamurit ca scopulresboiului, intreprins de Czarul Rusilor, eracu totul altul cleat acela de a scapa cres-tiiiii de vreme ce prin ni$te asemenedispositiuni asuprea atat de crunt 5 milioanede Romlini, acaror gnvern avuse naivitatea,in momentul cand ar fi putut explota pe Ru$ia se increde in cuv6ntul imparatulai ior.Oare ce ganduri treceau prin mintea taruluiatunci cand, in ceasul hotaritor, apropie bu-zele sale de acele ale principelui Carol, care

les Iles du Delta, la Russie se reserve la faculté deles échanger centre la partie de la Bessarabie, de-tachée par le traité de 1856." ibid.

353

alerga cu poporul seu spre seaparea din pri-mejdie a poporului rusesc ?

Prin planuita reapAtare a Besarabiei Ru-sia vroia sa puna eardsi mana pe navigatiaDunArei, care fusese subtrasa cu toLul desub inriurirea e,i, prin tratatul de Paris. Eapretindea. nu e vorbA, ca, prin o asemene re-troeesiune, dobaudi atingere, decAt eu unsin gur brat al Dunitrei, acel al Chiliei ; a-ceasta insa nu este de loe exact, eaci ase-zAnduse langa Minare de la Reni inainte,ear despartirea Dunarei in cele 3 guri a leei incepand mult mai jos, este invederatRusia putea sa domineze navigatia intreguluifluviu intre Reni i Tulcea.

Daca mai luAm in bagare de sama si im-prejurarea ca Rusia dob6ndeste in Asia ocesiune insemnata de teritoriu (Kars, Batum,Ardahan etc.) ; cá administratia tuturor pro-vinciilor crestine a le imparatiei turcesti:Creta, Epirul, Tesalia, este supusa controluluirusesc, adaugandu-se pentru Bosnia si Her-zegovina $i conlucrarea Austriei (art. XIV$i XV) ; ca se amestee3 chiar in certele din-tre Persia si Turcia, ea un arbitru in favoa-rea celei d'intAine vom convinge pe deplinea intreaga impitratie mahometana este pusaprin acst tratat sub epitropia rusasca, cadevine un adevarat stat vasal al imperiuluirusesc.

Rusia stia proa bine c un asemene tra-23

354

tat nu putea fi invoit de Europa cu niciun pret ; dar ea ceruse atta de mult de laTurci, pentru a avea de unde lasa si totsa-i mai ramana indeajuns pentru indeplini-rea planului seu, ruinarea Turciei in Europa.

Puterea cea intai care protesta in contratratatului de la St, Stefano fu Anglia. Prino circulara din marchisul de Salisbury,ministrul trebilor streine, arata c prin acesttratat s'ar crea un puternic stat slay subcontrolul Rusiei. Prin posesiunea unor por-turi importante la Marea Neagra si in Ar-hipelag ar dobändi Rusia o inriurire precum-penitoare in privirea politica si comercialkNumeroasa populatie greceasca, cu nazuintiprotivnice, ar trebui sa dispara in o majori-tate slava care ar domina-o. Cat despre sis-temul ce ar fi sa predomneasca in acest noustat, el se vede de pe faptul ca alegerea o-ocarmuirei este data Rusiei, si tot aceastaputere are sa organizeze asezamintele terei.Dispositiunile in privirea Thesaliei si a Epi-rului ar intinde inriurea rusasca in teri lout-ite in majoritate de Greci. Despartirea pro-vinciilor de la apusul Bulgariei de Turcia ararunca pe aceste in anarhie. Artieulde princare se pune in perspectiva dobanclirea Be-sarabiei, si se intind granitele Bulgariei panala Marea Neagrk prin care apoi se punemana pe Batum, ar face vrointa Rusiei pre-domnitoare asupra intregei vecinatati a ma-

355

rei Negro. Cornertul european din Trapezundpana in Per,ia ar putea fi oprit, dupa placere,de Rusia. Marirnea despagubirei ar intrececu mult puterile Portei, si modul platei salear fi lasat cu totul unor dispozitiuni viitoare.Plata s'ar putea cere deodata, sau prefacein o dator:e care sa apose multi ani asupraPortei, sau in o cesiune teritoriala, prin careTureia ar fi slabita peste masura. Dar dis-positinnile singuratice a le tratatului de St.Stefano nn atrag atat de tare ltiarea amintea Europei, cat efectul combinarei lor.*) Sa-lisbury cere deci, in urrna acestor observa-tiuni, ca tratatul de la St. Stefano sa fie su-pus, in intregimea lui, controlului Europei;caci Rusia, de si recunostea, Europei acestdrept, nu vroia sa incuviinteze clecat pen-tru acele 00 a le tratatului, care ar atingeinterese europene. Austria, induplecata sila politica engleza, sprijine cererile sale $iastfel le nastere congresul din Berlin.

Inainte insa de a trece la espunerea lucra-rilor acestuia, trebue sa cercetam care fupurtarea Roinaniei, dupa tratatul de la St.Stefano. Indata dupa ce guvernul roman iecunostinta despre acest document, v`ez6ndu-seprin el atat de gren lovit, se grabeste a pro-testa in contra acelor articule care atingeau

*) Vezi ana1ia acestei circulare in Augsburger AllgemeineZeitung Nr. 93 din 1878.

356

libertatea si drepturile terei sale. Prin o cir-culara din 28 Mai 1 el spune agentilor seide pe MO curtile europene ca : pacea, dela St. Stefano, care, prin mai multe stipula-tiuni, incaica drepturile si interesele Roma-niei, nu poate sa fie indatoritoare pentrudinsa. Ast este chestiunea retrocedarei Be-sarabiei, stipulatiunea numai cat eventualrt aunei despagubiri de resboiu din partea InalteiPorti si mantinerea trecerei trupelor ru-se$ti peste teritoriul reniAn. Este cu totuldrept ca sa hm fi. .cultati, asupra acestor de-osebite punte, la inceputul lucrarilor congre-sului: caci ele ating atat integritatea mate-teriala a teritoriultsii nostru, cat si integri-tatea morala a suveranitatei noastre launtricepreeum si starea noastra economica.

Oare mai este nevoe a aminti ca cetatileturce$ti de la Nicopoli pana la Vidin, oeu-pate de trupele noastre (1110 invitatiunea a-numita a quartierului general ruse.,c, subtitlul unui amanet care sa ne garanteze latimpul cuvenit despAgubirea pe care am pu-te-o pretinde de la malta Poartrt, fiind dateprin tratatul de la St. Stefano Bulgariei, ga-rantia noastra este nimicita si ni se ie orice mij loe de indestulare ? Oare mai trebueapasat asupra imprejurarei ca, dupa ce gu-vernul imperial afia cu cale a incheie cu Ro-mAnia o conventie in privinta trecerei tru-pelor imparatesti la inceputul resboiului, el

357

gaseste de prisos a mai regula intoarcerealor prin o intelegere cu guvernul l'ornan ?In sfirsit intreharea ptivitoare la Besara,bianu este de fel loeala, si de aceea T1U poatefi deslegata prin o invoiala intre doue4parti.Ea cade vederat in competenta Europei, cacicuprinde -o sehimbare insernnata a tratatuluidin 1656, proclucand o stramutare de puteroin o regiune unde Europa are qtatornice in-terese. .. Tratatul de la St. Stefano modificadispositiile din 185G privitoare la comisiuneadunareana ; regimul stabilit prin art. 17 atratatului de Paris este resturnat. infiintareaunui principat autonom ai Bulgariei scoatepe malta Poarta din comisiune ; apoi retro-cesinnea Besarabiei catra, Rusia, care ar de-veni prin aceasta stat riveran, ar introduceun non factor in aceasta comishme, princare, daca echilibriul n'ar fi nimicit, cel pu-tin ar fi amenintat. Precumpenirea la Du-narea de jos ar apartinea unei grupe de state,care, prin imprejurari, ar putea ti aduse alua sfat mai mult de la comunitatea lor derasa si de la aliantele lor politice, decat dela interesele comerciale si economice a leEuropei. Jata inca un argument eare vor-beste puternic pentru conlucrarea futuror in-teresatilor la desbaterile si hotaririle viitoru-lui congres. Chiar eehitatea eere, ca pri-cina noastra sa nu fie infatosa0, deshatutasi hotarita, fara ea noi sit fi fost chemati ;

358

caci daca s'ar intimpla ca Europa sa ne in-chida intrarea la congres, si sa iee asupranoastra hotariri fara ca noi sa fim fAta, a-tunci ar aduce la indeplinire excluderea noastracontra careia tocmai guvernul nostru a cre-zut ea trebue sa protesteze"*).

Cum afla Rusia despre acest protest, apucacalea amenintarilor pentru a face sa mutascaglasul Romaniei ; principele Gorciakoff de-clara D-lui loan Ghica, trimis in misiunespeciala la Petersburg : Hotarirea Rusieieste nerevocabil i cu toate tipetele ridicate deRomania in strainatate. Rusia nu are saladuca aceasta chestiune inaintea congresului,caci aceasta ar constitui o ofensa pentru Ta-rul. Daca o alta putere ar propune-o in discu-tiunea eongresului, Rusia nu s'ar invoi la a-ceasta, cad ea vra sa trateze o asa ,chestiunenumai cu Romania. Daca Rusia n'ar ajungea indupleca pe Romania, a,tunci va lua Be-sarabia cu puterea si, daca Romania, ar vroisa, se (Tuna cu armele, aceasta i-ar puteadeveni fatal." Relativ la trecerea trupelorpe teritoriul roman, principece Gorciakoff de-clara agentului nostru ca imparatul estereu dispus contra Romdniei in urma,rei sale in afacerea Besarabiei, si ca ar perdecu totul rabdarea daca dinsa ar ridica un a-semene protest. Imparatul i-a orclonat siemi

*) Augsburger Allgemeine Zeitung Nr. 97 din 1878.

359

comunice ca daca Romania are de gand a pro-testa in protiva articolului 8, Maiestatea sava ordona ocuparea terei si desarmarea o$ti-rei romane. Intimpinand eu ea Rusia trebues s'inteleaga cu Romania asupra, trecereitrupelor, prineipele respunse ca Rusia nu vrasa mai alba nimio a aface cu Romania, inmina purtArei sa1e.")

Este greu de inteles pentru ce Rusia pre-tindea ca, aducandu-se chestiunea Besarabieiinaintea congresulni, s'ar atinge persoanaCzarului. Nu e vorba imparatul Alexandrusustinea ca, prin redobandirea Besarabiei, arresbuna memoria tatalui seu care fusese ne-voit sa o cedeze prin tratatul de Paris. Daraceasta nu era decat un indrasnet neadevar:cad impara,tul Neculai rnurise in 2 Mart 1855inaintea sfirsitulni resboiului Crimeei $i im-paratul Alexandru insus fu acela ce iscalitratatul de Paris in 30 Alart 1856, prin careBesarabia fu deslipita de Rusia.

Cum deci putea imparatul Alexandru pre-tinde ca, prin redobandirea Besarabiei, inde-plinea o datorie de pietate catra, parintelesen? Aceste nu eran decat niste cuvintelate, prin care sa ampere a dona despoierea Romitnilor, mult ma,i nerusinata decat cead'intai; caci daca la 1812 se abuzase, dedreptul protectiunei, acuma se, calca in pi-cioare datoria recunostintei.

*) Augsburger Altgemeine Zeitung Nr. 96 din 1878.

360

Daca insaRusia alerga la asemene mijloacepentru a apara purtarea sa, o facea numaidin pricina ca era peste putinta a gasi vreun temeiu de drept, care sa acopere despoireaRomaniei. Ea caula, nu e vorba, sa sustinaca parten din Besarabia cedata de Rusia printratatul de Pp,ris DU ar fi fost inapoita Ro-Malliei, ei Mohlovei ca stat tributar Portei,prin unbar° Portei insus. Aceasta mai in-tai nu este cxact; caci tratatul de Paris, carevroia sa indeparteze pe Rusia de gurile Du-narei, nu tindea decat la restabilirea, macarpana la un punt, a marginilor Rusiei cumcrau inainte de 1812. In acel an Besarabiafusese insa, rupta din trupul Moldovei, si eradeci firesc lucru ca puterile euro pene sti ina-poiasca acel putee do panAnt terei careia fu-sese rapit ; de acea tratatul de Paris stipti-leaza ca parten Besarabiei, desfipita de la Ru-sia sa fie anume alipita catra Moldova. A-poi daca Turcia lecunoaste prin tratatul deSt. Stephano neatarnarPa Romaniei, ea numai putea invoi niei o eesiune de teritoriu dintrupul acesteia ; daci Turcia recunoscuse nea-tarnarea Romaniei, fara nici un soiu de re-serve, si anume fan a esclude Besarabia re-trocedata din aceasta neatarnare. Turcia decin'avea nici un drept a consimti, la schimbulpropus de invingator, si Rusia nu putea do-bandi instOrea de a dispune de un al treile,ce nu luase, parte la tratarile dintre puterile

resboitoare, $i daca Rusia au crezut capoate satreaeri peste acest drept, a calcat in picioaretopte regulele justitiei si a le echitatei.

Protestul Romaniei nu gasi insa un resu-net decat in opinia publica a Europei; presatuturor terilor, afara de cate-va ziare guver-namentalc, infiera cu energie purtalea Ru-silor, aratand ca era o bajocura a tot ce senumeste drept si morala. Cluvernele insalania,era nepásatoare, qau se marginira karatarea parerei lor de reu pentru o nenoro-cire neinlaturabila. Asa Anglia, in conventiasa speciala cu Rusia din 30 Mai pentru in-drumarea congresului, spune in cea ce pri-vest inpoirea Bcsarabiei : Guvernul Maje-sU,tcl Sale Britanice ti ebue sa'si arate adancasa parere de reu, daca Rusia ar starui panain sfirsit pentru retrocedarea Besarabiei.Fiind insa ca este indestul de cunoscut cacelelalte puteri semnatare a le tratatului deParis, nu vroese sa sustina cu armele gra-nitele Romriniei fixate, prin acel tractat, apoiAnglia credo ea nu are in aceasta intrebareun interes asa de nia,re incat sa ice numaicat asupra sa respunderea unei opuneri la1111 atare sellimb. De aceea se leaga a nu seimprotivi unei hotariri in aeest inteles.

*) Augsburger Allgemeine Zeitung Nr. 171 din 1878rentru a nu aminti de cat càleva, glasuri engleze ceprotestar6. in contra acestei riioiri, citan amendamen-tul propus de Campbell in camera comunelor, ca gu-vernul sii arate celorlaltur puteri c ar lua parte la ori

361

362

Acest gand, care era de sigur si acel alcelorlalte puteri europene, arata lamurit caintreaga Europa statea in privinta moralain partea Romaniei; dar ea nici una din pu-tenle ei singuratice, nici toate impreuna, nugasiau ca este de interesul lor de a se opuneCu armele unei violentari a constiintei pu-blice. Se arata inca °data vecinica deosebireintre factorii ce hotaresc destinele lumestimoral arata numai cum ar trebui sa fie,interesul determina cea ce este ; morala re-mane ceva platonic ce stapaneste lumea ide-ala, interesul insa singur este acel ce imbol-deste pe oameni la fapte positive. Si dacaaceasta judecata poate parea aspra si ne-dreapta pentru indivizi, ea este fan gres pen-tru popoare, care cristalizand in vrointa loraceea a majoritatilor, arata ca in acute nu-mai egoismul si interesul brutal capata pu-tei ea acea ce da rimier° la fapte.

Din acest punct de videre judecand lucru-rile, indata ce videm pe Austria ca se lea-Oda de interesul seu cel mare la gurile Du-narci, ea care staruise mai ales la congresulde Paris pentru indepartarea Rusiei de cur-

ce actiune comunit pentru a impedeca acest act deperfidie spoliatiune feicuta de Rusia in contra

Romtiniei. (Augsburg. Allg. Zeit. No. 101 p, 1493) aiscrisoarea Lordului Grey publicafg in The Times din 20Iunie, care triiteaA acest act de :..ccl mai mare ul-tragiu adus drepaitii publice ; un simpla act de tea-harie neruOnatei" (barefaced robbery).

sul acelui fluviu, nu v'om putea invinur peAnglia pentru cuvintele raportate mai sus.Germania, care avea interes a pastra incaamicitia Rusiei, ca o contrapondere la du$-mania Frantiei, si care de altfel n'are alteinterese la Dunarea de Jos decat acele aleAustriei, v6z6nd pe acea,sta din urma putereca nu starueste pentru apararea fluviuluiseu, sprijine $i ea din toate puterile politicarusascii, meat astfel, factorii cei mai iniem-nati ai politicei europene, parasind pe Ro-mâni, nu ramanea acestora, de cat se plececapul si sa primasca din manile Rusiei $iacest pahar. cat clespre Frantia si Italias'intelege de la sine ca ele nu puteau sä aibain aceste daraveri o vrointa precumpenitoare.

V

Tratatul de Berlin.

Soarta Romaniei era astfel hot5rita ina-inte de a se intruni congresul de la Berlin$i acesta trebuia numai cat, consfintind pre-tentiile ruse$ti, $a incunune lucrarea sa, im-punand Romitnilor peste celeialte nenorocirice ei lovea, si impamOntenirea Israelitilor.Fundinsa ca din desbaterile urmate in sinulcongresului vor reesi noue lumini asuprapoliticei rusesti, apoi v'om expuue in putinecuvinte lucrarile aeestuia.

Imputernicitii puterilor semnatare a le tra-

363

364

tatului de Paris se intrunira la Berlin pe lainceputul lui Iuni si in ziva de 13 a acesteiluni tinura cea intai sedinta. Rointtnul areo superstitie in contra numerului 13, si desigur, daca aceasta superstitie este sa fie a-diverita, apoi tratatul de I3erlin, inceput inacea zi nefasta, ar face-o cu prisosinta, intrucat nici °datä lucrare mai Era temeiu sifan, trait' n'au esit din incordatele silinti ale diplomatiei.

Congresul de la l3erlin cauta inaintetoate cu ori ce pret sa mantina paceaaceasta tlind tinta suprerna a stradanuirilorsale, s'ntelege de la Fine ca a trebuit sa ijertfeasca multe alte interese ; si acei careau fost jertfili au fost tocmai factorii de la careMarna in ultima analisa linistea orientului:popoarele peninsulei Balcanului. Congresulnu a cautat sa multameasca nazuintele acestorpopoare, asezand intro ele basele unei trai-nice paci, ci, cautand sä indeparteze pentrumoment resboiul, au sadit intre acele popoaresamanta unei vecinice discordii.

Europa si mai ales partea ei a,pusana, pezi ce merge, se teme mai mult de resboiu,care, sdruncinand economia natiunilor, le pri-einueste perder materiale. Banul este astaziidolul la care se inchinä indivizi si popoare,si, frica de a'l perde pe acesta,, le fac adesesa scape din videre interese mult mai mari.Este eu neputinta de a nu videa ca carac-

365

terul cavalerese dispare pe fie ce zi si esteinlocuit prin acel egoist si socotitor al ne-gutitoru'ui. 'DAM politica Europei le o co-loare negutitoreascA, cea ce de sigur nupoate esi decat in clauna celor ce o aplica.Fara indoialacä resboiul este un r6u ; darand el e singurul mijloc de a deslega o in-curcatura, atunei mai bine este de al infruntaastazi, decat de al arnana pentru mai tarziu,cand raporturile de putero se pot schimbade a totului tot. Tratatul de la Berlin auimi edecat nasterea unui resboiu european,mai cumplit, mai strasnic decat acela ce a-Imo do teatru peninsula balcanica ; causeleinsrt a le unui iesboiu viitor le au lasat sasubsiste in toata intregimea lor, ha le austarnit si le au incordat mai tare, astfel ca,la izbuenirea unei aprinderi viitoare, singelesi lacrimele sa curga in siroae mult mai im-belsugate.

Ce a cautat sa realizeze tratatul de la Ber-lin ? O impacare momentana a puterilor in-teresate a careia temelie este impartirea incaascunsa a imparaliei otomane. Rusia dobän-deste inteadevar in principatul Bulgariei in-tinderea de teritoriu data acestui principat;Austria capäta sub pretext de administrareBosnia si Herzegovina si Anglia Ciprul. Estecurios de a videa cum s'a fAcut aceastI im-pArtire.

Puterile cele Thai interesate in chestiunea

366

orientului sunt tocmai aceste trei AngliainsP, fitcandu-se prin circulara Lordului Sa-lisbury apdrgtoarea dreptului european, sepusese in fata Rusiei ca vrAjmasa ei eea maide temut. De acea Rusia cauta mai intaisa so inteleagd cu aceastd putere, stiind binecd pentru Austria are in tot dea ram la incld-mAna nada cea atraggtoare a Bosuiei si Her-zegovinei. Dupg, multe negocidri, se inchee in-tre a,mbele rivale o conventie in 30 Mai, princare Rusia primeste separarea Bulgariei tra-tatului de la St. Stefano in doue provincii :Bulgaria nordbalcanicg si Rumelia, orientalgsi invoeste Angliei privigherea asupra refor-melor de introdus in Turcia asiaticg, inschimb pentru consimtirea Angliei la (loban-direa cetdtilor asiatiee, a Besarabiei si a in-fluentii sale covdrsitoare in organisarea noulprincipat creat 'de dinsa. In ace,a0 zi chidse inchee aceasta tocmalg" cu Rusia, minis-trul trebilor streine englez trimite ambasa-dorului sea din (Jonstantinopole instructiunipentru a cere de la Poartg trecerea insuleiCipru in .stapanirea Angliei. Teritorul in-sulei s urmeze a face parte din imperiul o-toman, pe cand M. S. Britanicd va avea drep-tul a o ocupa $i a o administra, ear priso-sul veniturilor asupra cheltuelelor sd se plod-teased regulat guvernului otoman de guver-nul britanic" *). Se fggdduia Turciei, in schim-

.) Salisbury Cara Layard din 30 Mai 1878.

3&7

bul acestei cesiuni, ca guvernul britanic s'oapere eventual de ori ce nona, incereare aRusiei de a o ataca in Asia, sub conditiainsa ca Poarta sa se lege a executa in pro-vinciile sale a,siatice niste reforme, pentru acáror privighere pe cat §i aparare eventuala,ar fi de nevoe ca Anglia, sa ocupe o posit--une in preajma acelor provincii. Pe acestebase se inchee tratatul de aliante intre /Ion-glia si Poarta din 4 Junio. Adev6ratu1 mo-tiv era ca Anglia temanduse ca Rusia sa nuameninte unja comertului Indiilor, vroia saocupe un punt de unde sa'l poata apara maiusor la caz de nevoe.

Aceasta conventinue pare a fi ineheetain contra Rusiei ; prin urmare s'ar puteaerede ea ea siti ii fost tinuta, ascunsa de dinsa,Totusi daca ne gandim ca era cu neputintaca Anglia, in momentul cand se intelegeacu Rusia asupra puntelor esentiale a le trata-tul de la St. Stefano, sa-i ascunda o impa-care cu Poarta care atingea atat de aproapeinteresele rusesti; daca, mai luam in bagarede sarna ca conventiunea cu Turcia, este an-terioara tratatului de la Berlin, ea Angliaconsimte la cedarea Batumului catra Rusia,care jertfa, nici Rusia n'ar fi putut'o intelegedaca n'ar fi stiut ca di% Angliei pentru dinsao compensare; daca in sfarsit mai amintimca chiar in couventia anglo-rusa din 30 Maise d'a Angliei dreptul de supraveghere a re-

368

formelor din provinciile Asiatic° atunci nuvom putea face altfel decat a admite ca con-ventia anglo-turca a fost facutd eu consirn-timentul Rusiei,

Numai aceastii stare a lucrurilor explieficomedia ce se petrecu in sedinta a VIII-aeongresului in care Austria, ardtAnd tulbu-rarile necontenite ce se petree la granitilesale, $i pun in pericoi interesele monarhiei,cere de la congas ca S ice masurile tre-buincioase pentru a lor ineetare, lasand sAinteleagd din vorbele sale ca singurulde a pacifica Bosnia $1 Herzegovina ar fi

le da sub oblkluirea sa. Atunci Lord ulSalisbury propune in congres ca aceste pro-vincii srt fie ,.ocupate si administrate de Au-stro-Ungaria" si Rusia voteazd aceasta pro-puliere, fdednd observatia ea este desintere-said in chestiune."*)

Intr'adevdr ca diplomatii din Berlin, mes-ten in arta de a ascunde, credeau ca au isbutita inOla constiinta publica asupra moduluicum fusese puse basele intelegerei revisuireitratatului de la St. Stefano. Anglia lua Cy-prul, prin o conventie tinun in cel mai maresecret ptInd dupA sfirsirea desbaterilor ; Au-stria lua Bosnia si Herzegovina fiird a ardtanici un soiu de intelegere cu Rusia in aceastd

*) Tratatul do Berlin nrmmat de protocoalele congresului(traductiunea ministerului afacerilor amine), Bueuresti1878. Protocolul VIII p. 56.

369

privinta, si Rusia pastra cele mai multe dincastigurile sale, 1-W6nd a fi consfintite in chipneinteresat de catra chiar protivnicii sei, pecand in realitate Rusia, Austria .si Anglia seintelesese la spatele congresului pentru sfasie-rea imparatiei otomane.

Imputernicitii otomani, care stiau ca statullor purtase resboiu cu Rusia si nu cu Austria,se opun acestei jafuiri ; dar ei sunt asprutratati de presedintele, principele de Bis-mark, care le spune : ca congresul s'aintrunit, nu spre a apara positiunile geogra-fice, pe care Poarta ar don i sa le mantilla,ci pentru a aseza pacea Europei in presentsi viitor; ca fara interventia congresului,Poarta s'ar gasi inca in fata intregirnei ar-ticolelor tratatului de San Stephan°, si ca a-ceasta interventiune i inapoeste o provinciecu mult mai mare si mai fertila decat Bosnia.Rezolutiunile inaltei adunan i formeaza un tot,al caruia beneficiu nu s'ar putea primi, de nu

s'ar primi si neajunsurile. Poarta n'aredeci nici un interes sg, faca sa caza luerarilecongresului, ne-voind a'si da consimtimentulseu, si punnd pe puteri in necesitatea de aveghea fara dinsa, asupra propriilor lor in-terese. El constata ca cele sese mari puterise unesc in cea ce priveste Bosnia si Herze-govina, si persista a crede ca o opera, dincare Turcia poate se traga mari avantaje, nuva fi intrerupta prin opozitiunea ei. El este

24

370

convins cd. guvernul otornan va &imite incurand instructiuni noue plenipotentiarilor sei,si protocolul va ramanea deschis pentru ale primi". *)

Este de luat aminte ca nicairea mai tarziunu se vede ca Turcia sa fi consimtit la a-ceasta desbracare ; dar ea era tratata in ge-nere la congres asa de cavalereste, incatnimine n'a mai luat in bagare de sama re-fuzul ei, si chiar imputernicitii sei, la urma,urmelor, iscalind tratatul, ratificara, cu soufara voie, aceastg clausula monstruoasa.

De indata ce puterile interesate in cauza,Rusia, Anglia si Austria se vazurit capatuite,se gdnclira apoi a impaca, cum vor putea maibine, Mizuintele popoarelor balcanice. Rusiainsg mai avea inca un mare interes: atinge-rea ei de gurile Dungrei, si pentru aceastatrebuia deslipita Besarabia de Romania, ceace nemultamea pe Romani. Pentru a $tergeintru cdtva fata cu acest popor nedreptateastrigatoare la cer ce i se facea, i se deteDobrogia pana la Mangaba, cea ce nemul-tdmeste pe Bulgari. Bulgaria, fiind ingustatgdin spre Marea Neagra, trebuia intinsa in par-tea opus, cea ce se face pe socoteala Ser-bilor, si nemultameste pe acestia. Serbia,Muntenegrul si Grecia capta apoi intinderide teritoriu pe socoteala Portei si aceasta, sla-

*) Ibid p. 57.

*) Protocolul IX, p. 86.

371

bita atat de tare prin deslipirile urmate, o-pune cele mai mari greutati acestor nouesingerari, incat de aice va rezulta pentru Eu-ropa o vecinica plicina de nelinistire. Dad,mi adaugim stipulatiunile celelalte ale tra-tatului; daramarea cetatilor litoralului duna-rei, pe care Bulgarii, sfatuiti de Rusi, se vorferi a o aduce la implinire; fixarea tributuluiprincipatului Bulgariei, pe care Turcii il vorreclama in zadar; chestiunea regularei navi-garei Dunarei in conditiuni cu totul altele decat cele de pana acurn; regularea fruntariilorgrece. si, in stirsit, nazuintele Bulgarilor dea se uni Bumelia orienta], atunci v'om puteasa ne facem o idee clespre lucrarea, diploma-flor din Berlin.

intram insa in o cercetare mai ama-nunta a mociului cum a fost tratata Romaniala congresul de la Berlin.

Cea intai chestiune care s'au ivit a fost a-cea, daca era sau nu a se asculta delegatiiromani de catra malta adunare. Fiinddelegatii Greciei fusese ascultati, apoi LordulSalisbury e de parere ea: inalta adunare,dupa ce au ascultat delegatii unei natiunicare r clama niste provincii streine, s'ar a-rata echitabila, ascultand si pe representantiiunei teri, a careia dorinta este de a pastraun teritoriu ce-i apartine."*) AceastA pa-

372

rere fu cornbatuta de cittra presedintele, prin-cipele de Bismark si de al doile imputerni-cit al Rusiei, comitele Suvaloff. Principelede Bismark, in dorinta lui cea nemasuratade a face, cu ori ce pret, sa izbuteasca inte-legerea puterilor, credea ca prin admitereadelegatilor romAni a earor reclamatiuni cu-noscute de mai inainte, nu par de natura ainlesni buna, intelegere," s'ar inaspri desba-terile si s'ar pu tea compromito lucrarile con-gresului. Comitele Suvaloff stabileste deo-sebirea ce exista intre Grecia, stat indepen-dent si Romania, a careia independenta naeste inca recunoscuta de catra Europa. Ar fimai multa analogie intre Grecia si Serbia,care in urma declaratiunei congresului a fostliberata, perz6nd caracterul seu de stat vasal,si, cu toate aceste, Inalta Adunare nu au ad-mis pe delegatii Serbi".*) Este insa de ob-servat ca. daca numai statele suverane pu-teau 0, iee parte la congres, pentru a tetangui contra unei nedreptati nu era nevoenumai decal a avea aceasta insusire ; apoisa, se observe: Rusia ea insasi cere ca inde-pendenta Romaniei sa fie subordonata la pri-mirea de catra Romania a retrocesiunei re-clamate de guvernul rus;"**) apoi daca nea-tarnarea Romaniei trebuia sa fie subordo-nata acestei retrocesiuni, cum se putea pre-

*) Protocolul IX ibid.**) Protocolul X p, 73.

373

tinde ca ea sa fie primita la congres, sprea se apara in contra ei, dupa ce va fi de-clarata de neatarnata?

Asemine pficate monstruoase in contra lo-gicei celei mai elementare se faceau de oame-nii ce eran chemati a introduce logica $i o-randueala in rnersul trebilor omenesti !

Se intelege prea usor pentru ce Rusieinu-i convinea, sa midi iii congres gla,sul de-legatilor romttni, care erau sa i aminteasca,faite nu prea plficute, si mai ales erauastearna pe masa congresului vestita conven-tiune din 4 April, care garftnta Romaniei in-tegritatea actual a teritoriului seu, precumsi depesa marelui duce Nicolae care conjurape principele Carol a trece Dunarea; era 0,i se aminteasca apoi ca: Romania stie sa'siimplineasca datotiile de multamire; ea nu'siuita nici istoria, nici numele binfacatorilor6: ea cinsteste in Catarina cea Mare si inNicolae I, pe generosii faptuitori ai tratatelorde la Kainargi si de la Adrianopole. 1-)ar eaisi aduce tot odata aminte si de toate acelesacrificii pe care si le-a impus pentru marl-rea, izbanda si gloria Rusiei. Ea nu poateuita ca, de la Petra cel Mare pana in zivade astazi, ea a fost pe rand $i simultaneu,basa operatiunilor militara a le Rusiei, gra-narul uncle se aprovisionau armatele ei, chiaratunci cand ele se opreau dincolo de Duna-rea, $i teatrul, prea de multe ori ales chiar

374

de Rusia pentru cele mai groznice sdrumi-cari. Ea tine minte in fine ca la 1812 a per-dut in folosul Rusiei jumatate din Moldova,adeca Besarabia din Prut "Ana in Nistru."*)

Scopurile dusmanesti a le Rusiei se maiv6d in congres si cu alta imprejurare. Sestie c dupa propunerea Frantici, care vroiasa'si faca o insenmatate in congresul dinBerlin, facand macar propuneri morale," seimpuse Romanici ca conditie a neatarnareisale impamantenirea Israelitilor. Rusia carein privirea Serbiei sustinuse cu mare vioiciu-ne ca. drepturile civile si politice n'ar pu-tea sa se atribue intr'un mod absolut Eyre-ilor din Serbia"**), uita cele ce spusese cudoue zile mai inainte, si sustine pe deplinpropunerea franceza in privirea Romanieiprincipele Gorciakoff, referandu-se la ex-presiunile prin care s'a rnotivat propunereafranceza, $i care dau cea mai mare exten-siune libertatilor religioase, se uneste pe de-plin ou aceasta propunere."***) Rusia cu-noaste prea bine puterea disvoltatoare aelementului israelit, pentru a nu doriinfiltreze cat se poate de adane in inima u-nei poporatiuni, care prin nazuintele salenationale, ameninta, pe fie se zi a deveni o

) Memorandum cetit de D. KogAlniceanu in edinta aX-a a congresului din 1 Iulie 1878. p. 71.

") Protocolnl VIII p. 59.2") Protocolul X. p. 73.

375

stavila mai puternic,A a coplesirei slavone.CA, toate desbaterile congresului in sedin-

tele plenare erau numai cat o formalitate sica puntele de capitenio a le intelegerei eraustabilite, $i anurne de cei interesati in CalIZA,in intalniri particulare, ne dovedeste tocmaidiscutiunea in privirea retrocesiunei Besara-biei. De si eran mai multe puteri, care sesimteau lovite prin aceasta cerere a Rusiei,totusi nici una nu ridicti, cuv6ntul spre a seopune, Cu toate ca Romania, prin represen-tantii sei, pusese la dispositia congresuluiacte importante in sprijinirea drepturilorsale. Trecerea trupelor rusesti prin Romaniasi retrocedarea Besarabiei pareau niste con-ditii ce s'intelegeau de la sine, $i discutiuneace urma, in sinul congresului se opri numaieat la prescurtarea terminului ocupatiuneiRomaniei, care fu redus la un an, si la des-pagubirea Romaniei pentru jertfa ce i seimpunea, ce se hotari a fi afara de Dobro-gea propriu zisa, si o parte din Bulgariapana la o linie trasa de la Silistra la Man-galia.

Rusia isbutise si de asta data pe deplinin seopurile sale. Tratatul de la St. Stefanoramasese neatins, cel putin in principiul sea,de si suferise in forma oare care schimbari.Discordia sadita prin el in imparatia otomanaimplanta radacini atat de adanci, incat numai putea fi smul31 decat odata cu viata

376

lui. Ca $i alta data, Rusia fusese silita a seopri inaintea Constantino polei; caci daca pen-tru a cuceri celelalte parti a le imparatieiotomane era destul a se lupta cu aceastaimprtratie, pentru a pune mana pe capitala,trebuea sa se lupte cu alte puteri, lucru pen-tru care nu era prégatita. Totusi catastrofacea mare, care se va numi deslegarea chesti-unei otientale, s'au adus, prin schimbarea lu-crurilor in orient, foarte aproape de indepli-nire Pericolul el mare creat pentru paceaEuropei, prin noul printipat al Bulgariei,sta mai ales in imprejurarea, ca el se credede sigur menit a restatornici cand va noulipriperiu bizantin, ca satelit al Ruiei. Unelti-rile pentru unirea Buigariei Cu Rumelia o-rientala nu pot avea alt scop de cat indru-marea acestui plan ambitios. Si aice se a-rata Rusia ca mestera in politica. Stiindbine ca pe MO opunPrea Europei, chiardinsei nu i ar prea conveni dobandirea, ca-pitalei Osmanliilor, care ar strepurta, in modflresc, centrul imparatiei de la Nord la Sud,ea impinge inainte un popor de vita sa, casa puna mana pe acp1 juvaer, crez6nd cachiar Europa, la urma urmelor, satula deatata frica, 5i de atata sbuciumare, va invoica margaritarul rasaritului sa incapa in ma-nile unui popor, care in ori ce caz nu estechiar poporul rusesc. Tratatul de la Berlineste cel mai mare triumf al Rusiei pe campul

377

diplomatiei, precum resboiul sfir$it prin eleste poate cea mai stralucita izbanda a ar-melor sale.

In privirea Romaniei tratatul de la Berlinau dovedit inca odata un lucru indestul decunoscut cä Romanii sunt cel put,in tota$a de reu v6zuti si de dusmaniti de Rusica si Turcii. La 1812 Rusii, ca proteguitoriai Roffluilor le ieu Besarabia ; la 1878 caaliati ai lor le rapesc peticul de panAnt ce lefusese inapoit. Nu e vorba ca acum li se dao despagubire care insa este luata, din trupul u-nui stat nou creat, proteguit de Rusi. SI seschimbe numai ceva lucrurile din Orient, sivom vedea de indata pe fratii Bulgari cergndinapoi Dobrogea si declarand RomAnilor res-boiu pentru dobandirea acelui teritoriu, $i pefratii Rugi ajutamlu-le pe sub !liana, sau chiarfatis, spre indeplinirea dorintelor lor. Ne ausaracit luandu-ne o bucata din panAntul nos-tru si ne despagubesc dandu-ne in sehimb unpanAnt strein. Cine nu vede in aceasta tra-tare a Romaniei o ironie, si inca din celemai amare, intru cat porneste de la un P0por, caruia i am facut un bine, si este con-sfintita prin un areopag european in care-asa cel putin speram noidreptea nu erasa fie calcata in picioare.

Tratatul de Berlin ar trebui sa ne invetedoue lucruri intAi ca in politica nu incapalte consideratiuni decat acele ale interesului,

378

si al doile, c Rusii au un singur scot) a-supra RomAnilor, acela de a sterge at seponte mi curand numele lor de pe fata pa-rantului. Ca proteguitori, ca aliati nedesbracat; ce ar putea fice mai mult cadusmani? De acea o aliant5, cu Rusii in orice imprejurare, o incredere in cuvòntul sauin subsemntura lor, va fi tot deauna o ne-bunie scump plAtita.

Concluziune.

Cunesand acuma cu oare caro amgruntimipolitica urmat5, de deosebitele puteri euro-pene fata, cu noi, sA autAm a trage invAta-turile date de istorie, timpului in care trAim.

Mai intai trebue s facem o deosebire in-tre terile acele ce au un interes nemijlocitla gurile Dunarei, si acele pentru care tenlenoastre nu sunt deat un element de a douamAnã in politica lor generala. De felul intAisunt tenle apusului : Angiia, Frantia side al doile vecinile noastre: Turcia, Austria $iRusia. Prusia pAstreazii o positie mijlocie,precum in asezarea ei geografia, asa $i inpolitica ei.

Po and puterile indepArtate sunt deter-minate in politica lor fa tl% ea noi de eelelaltea le lor interese, acele vecine vor indreptacele mai adese ori politica lor generala dui:4interesele lor in tenle romAne. De acea nu

379

trehue sa ne miram daca videm schimban-&Ise asa de adese ori politica apusului fata cunoi, pe cand acea a puterilor megiese a fostin tot deauna de o neclintita statornicie.

Anglia au urmat in toate timpurile o po-Mica negutitoreasea, legandu-se cu acea pu-tere care mitten mai multe foloase comerei-ale poporului ei. Asa o vedem la inceputprietina Turciei, pana and eomertul ei, ca-zand in rasarit, si sperand ea sal reintoo-measea prin Rusia, se arunea in partea a-cestei puteri in resboiul din 1768, pentru ase lepada apoi de dinsa .5i a se apropia ea-rasi de Turcia, dup. ce Rusia introduce ladiosa sistemul prohihitiv (1822). De tannedAnglia priveste pe Tureia ea pe un stat deachrui existenta sunt strins legate intereseleei orientale. Ncatarn area, integritatea Turelei,va fi de acum inainte principinl fundamen-tal al politieei engleze. Acest stat insa tre-bue sa ramana slab, pentru a avea purureanevoe de ajutorul englez, a nu urma o poli-tiee neatarnata, si a'si lua indreptarea totdeauna de pe malurile Tamisei. De acea bungoara se opune Anglia intreprinderilor luiMehemet-Ali in 1830, care putea sa introdu-el, in corpul aproape putred al imparatieimahomedane, o noua putere de viata. Statusquo- in rasarit, eatit visul de aur al politiceieugleze, Ea se va opune deei, precum uneisporiri, asa si ori earei incercari do miesu-

380 \rare a puterei otomane. De acea Anglia aucombatut in tot deauna silintele de intarirea le RomMinor, privindule ca un mijloc deslabire a proteguitei sale.

Aceasta este oare cum politica de principiua Angliei. In cazul insa cand ea n'ar pu-tea fi sustinuta, mandrul Albion nu se ru$i-neaza de loe a se intoarce la politica sacurat negutitoreasca, intrand in tovara$ie cuun concurent pe care nu'l poate inlatura, pre-cum a fa.cut'o acuma de curand, luand Cy-prul in stapanire, ca despagubire pentru cas-tigurile Rusiei. La o noua lovitura data Tur-ciei, va lua Candia sau Egiptul, impartind oprada, pe care nu o mai poate esploata sin-gur. CM timp Frantia era puternica, Angliagasea, in ea atletul pe care 'I naimea pentrusprijinirea intereselor sale. De cand acea pu-tere este slabita, Anglia, ne mai putand sin-gura apara pe Turcia, vra sa se folosasca siea din despoierea ei.

Daca Anglia ne au sprijinit vre-o data,aceasta a facut'o numai din interesul ce'lavea pentru imparatia otomana, find ca $inoi eram priviti ca Wand parte intregitoaredin acea imparatie. Ce sprijin mai putemdeci a$tepta de la dinsa, acuma cand, nu nu-mai ca ne am desfacut de legaturile cu Tur-cia, dar cbiar NO cu aceasta putere Angliaurmeaza o politica. desbracatoare ? IntereseleAngliei se afunda tot mai adanc in Asia.

381

In India va mai urma Anglia o politica deimprotivire. La Constantinopole au ineaputpe calea impacarei si a impalirei.

Frantia vedea in existenta Turciei o nece-sitate politica si nu comercial. Ea trebueasa irnpedece pe Rusi de a pune mana peConstantinopole si de a deveni astfel prin ointindere nemasuratit, o primejdie pentrubertatea Europei. Din punctul acest de vedereori-ce putere s'ar fi ridicat in locul Turcieiera tot asa de bine v6zuta de Franceji; des-tul ea ea sa fi fost o stavila pentru Rusi.Pentru acea sprijini pe Mehemet-Ali, cel com-batut de Engleji, si mai tarziu, v6z6nd ea Ro-manii putea ajunge a fi un element de re-sistenta in protiva Rusilor, ajuta tendinteleacestora de intarire prin unire si principestrein. Franta, insa nu vedea in noi dent unelement de improtivire contra Rusilor ; de-acea Napoleon III vra sa ne jertfeasca, (Ian-du-ne Austriei, daca aceasta ar fi consim-tit a ceda Galitia pentru reconstituirea Polo-niel, in care gasea cu drept ctiv6nt un mij-loc mult mai puternic de stavilire a intin-derei puterei rusesti. In tot deauna candFrantia au avut nevoe de Rusia ea au vrutsa ne daruiasca acestei puteri. Asa au facutNapoleon cel Mare, cant', vroind sa castigepe Rusia in contra Angliei, ii propune laTilsit si la Erfurt impartirea, Turciei si a-nume cedarea Moldovei si a Valahiei acelei

382

imparatii. Asa a flout ajar Frantia repub-licana, and Thiers, cutreerand curtile Euro-pei, pentru a gasi un ajutor patriei salesdrobite in 1871, ne propunea Rusiei ca unpret pentru dobandirea sprijinului ei. Sè negandim acuma ea, de la 1871, Frantia vedein Germania dusinana ei eea mai inversu-Data i ca deci o apropiere a ei de Rusiaeste flreasca si necesara. IJrmarea pe caretrebue s'o tracem din o asemene stare de lu-cruri este ca nici Frantia, care pana acumane au sprijinit atat de mult, nu nova mai pu-tea intinde o man' de ajutor la vreme de nevoe.

Italia, neavènd ea stat unitar decat o vrastafoarte tiMëra, nu poate avea in politica eiorientala un sistem hotarit. In deosebi catranoi, ea nu a fost condush, de vr'o idee poli-tica, 8i mai rnult simpatiile rasei si a uneistar de suferinta asemanatoare au indemnat'opana acuma la o politica favoritoare intere-selor noastre, precum am v6zut'o in congre-sul de Paris. Simpatia este ins& in politicaun sprijin foarte slab. Mobilul ei adevarat$i puternic este interesul. Ce ar ar zice oareItalia, cu toata simpatia ei, cand Austria iar propune a consimti la incorporarea teri-lor noastre, in schimb pentru Triest sou Tirol?Apoi Italia au luat numai cat de putin timploe intre puterile cele mari a le Europeiglasul ei este inca acel al unui mezin ce nueste in tot deauna luat in bagare de sama.

383

I lipseste in dos ca sprijin puterea brutal,singura care face sa fie ascultata vrointapopoarelor si pe care Italia n'au putut'o incadesvolta intr'o masura precum s'ar putea as--tepta de la numerul si mijloacele poporatiuneisale. Italia va ramanea deci pentru noi o sorabinevoitoare, cat timp interesul nu va venisg turbure simpatiile sale ; un sprijin seriosinsa nu putem astepta de la dinsa.

Turcia trebuia, chiar din firea ei de puterebarbara si asupritoare sa fie pentru tenleronnlue o causa de vecinici nenorociri. In-lesnit si prin intrigile launtrice a le acestorteri amestecul ei in trebile lor deveni pe fiece zi ma,i incalcator. De acesta scaparammai intai in parte prin prietinia interesata aRusiei, apoi prin acea mai curata a popoa-relor apusnlui. Totusi acuma cand am luatde la Turei ziva buna pentru tot deauna, nutrebue sa uitam un lucru : di legeitura noas-trii cu impareItia lor au peistrat i sceipat depeire nalionalitatea noastra, $i ori cat am bias-trtma pe Turci pentru reul ce ni l'au facut,nu trebue sa uitam si binele ce au izvoritpentru noi din atarnarea noastra de impa-ratio, lor, cad reul a trecut si s'au uitat,ear binele a ramas; suntem vii, trAim si pu-tem spera in viitor. Instinctul sanatos al po-porului a simtit aceasta, Mid au imbratosatca atata buna vointa pe Turcii ramasi in Do-brogea ; caci el a recunoscut ca are de in-

384

deplinit catra dinsii $i alte datorii decat a-cele ale milei si a le indurarei.

Despartiti acuma de ea prin Bulgaria, aceaRusie in miniatura creata la Sudul Dunarei,redusa pe de alta, parte la o putere de aldoilea sau chiar de al treilea rang in Eu-ropa, este invederat ca Turcia de acurn in-nainte au incetat de a mai avea vre *o inri-riurire asupra terilor noastre, fie in bine fiein reu. Despartirea noastra de dinsa nu aprea fost frateasca, dar aceasta tot din vinaei. Ori cum ar fi insa luerurile, cand ne vomgandi la trecut, si ne aducem aminte deTurci ca de ni$te epitropi, care de 5i nu auprea ingrijit bine de persoana, au pastratmacar in parte, pe cat le au fost $i lor prinputinta, averea ramasa de la parinti, tara, na-tionalitatea $i religia noastra.

Din aceasta deslipire a noastra de Turciadecurg insa ni$te urmari de o insemnatatecapitala, prntru Romani. Am aratat mai suscum Anglia, Frantia si Italia nu ne mai potsprijini cu oare care izbanda. Turcia au in-cetat de a ne ocroti. Urmarea fireasca a a-cestor imprejurari este ca am ceizut cu totalin sfera de inriurire a acelor puteri care cu osuta de ani mai inainte au sfasiet Polonia.

Se aruncam deci o ochire csupra politiceiacestor ten i fata Cu noi, pentru a vedea la cene putem a$tepta de la dinsele :

Austria,de la inceputul atingerei sale cu

385

noi au vrnt sa ne inghita, si am cercetatiurea motivele ce o impingea intr'acolo.Oca dintai aratare a acestei tendinti se vedeiu tratatril de la Passarovitz, cand doban-deste de la Turcia, Oltenia. Dar pe cand a-ceasta iricereare ramane fara izbanda,o adoua frtenta asupra Moldovei, este mai fe-ricita, si conduce la sfasierea Moldovei, ra-manand o bucata din trupul acesteia aninatde gliiarele ei. Am aratat apoi eu cata inversu-nare 1,.ustria a combatut in tot deaunaunirea Romanilor, tot pentru el av6ndscopul de a-i inghiti, nu vroia lase sase intareasca. Din pricina acestei tendinti a-tat de pronuntate a ..Austriei, de a pune ma-na pe tenle romttne, a combatut ea in totdeauna a,cea,si tendinta a Rusiei, si nnmai catrivalitatea ambelor imparatii ne a scapatviata, de cate ori Turcia poate ar fi fost proaslaba peutru a se opune uneia din ele. Tim-pnrile din urma insa au dovedit cä i Au-stria stie a imita pe Anglia in politica ei.Neputand indeparta cu total pe Rusia din pe-ninsula Balcanului, ea imparte prada cu din-sa, bland in stapanire Bosnia si Herzego-vina. Austria deci are si ea o tendinta foartepronuntata de a se intinde la Dunare si maiales catre gurile ei. Neputand basil izbutiprin arme la acest scop, apnea si ea caleabatuta de Anglia acea a impartirei prazeidorite ca competitorul ei.

25

386

Rusia are o nazuinta cu atata mai marede a cotropi terne romane, cu cat interesulei in aceste tul este mai insemnat. Austriaare inteadevar un interes mai mult comer-cial, pentru a pune mana pe terne noastre;interesul Rusiei este insa unul national, de oordine morada, prin urmare superior. Dorin-ta ei coa mai vie, de la Petrtt col Mare panaastazi, a fost de a se aoza pe termurile I3os-forului. Ea a creat deci o Bulgaria, de o cam-data sub protectiunea ei, pana cand va pu-tea, aruucond cu totul masca cu care aeo-pero pana acum cuceririle ei in peninsulaBalcanului, sa restabileasca imperiul bizantinsub vr'un principe din familia rusasca, in-deplinind astfel visul Caterinei II. Atunci insatara acea care va rupe continuitatea imenseiimparatii ce se va sprijini cu un picior inBaltica si cu altul in Mediterana, va fi Ro-mania. Aceasta tara va mai desparti Peter-sburgul de Constantinopole, va fi stavila cese va °pullo infratirei Slavonilor de la Nordcu acei de la Sud. Atunci Romania va tre-bui strivita, neputand fi inlaturata, caci eava fi un element strein i dusman in mareafamilie slavona. Atunci va Verá cumpana ceamare asupra Romaniei si a RomOnilor.

Daca nu ne insalana, credem ca expunereade pana acuma a trebuit sa convinga pe ce-titor despre silintelele necurm ate a le Rusieide a pune mana pe terile romilue,

38'7

De la primele atingeri a le RomAnilor cuRusii, acestia, fagaduindu-le protectiune incontra asuprirei Turcilor, ji ieu sub aeope-remantul lor, prin tratatele incheete de CzariiAlexei, Ivan si Petru cu domnitorii Moldoveisi Valahiei. Petru eel Mare izbutind sa a-trap', pe Cantemir in parten sa, aduce Mol-dova in o stArnare foarte mare de Rusia printratatul incheet cu dinsul. Mai tArziu Cata-rina II, ocupand tenle romflne in resboiuldin 1768, vroeste sa le incorporeze si sa lerusifice pentru a intinde astfel [Anti la Du-Mire marginile imparatiei sale. Rusia apoidupa ce nu opune niel o improtivire larapirea Bricovinei, cu toate ca isi pastrase intratat dreptul oe a interveniin interesul prin-cipatelor, sfasie cu insasi mitna ei pe prote-guitii sei, rapind de la Moldova I3esarabia in1812. Dreptul cle a vorbi in favoarea, prin-cipatelor, stipulat prin tratatul de Kainargi,se preface, prin acole de Akerman si de A-drianopole, in unul de ame>tec la alegerea sidestituirea domnlor, incat astfel stizeranita-tea Portei este de fapt inlaturata $i inlocui-ta, cu acea a Rusiei. Vine apoi regulamen-tul organic, care cauta sa supuna toate pu-fenilo vii a le terilor romAne influentei ru-z;esti, care creaza in aceqe teri o organisaremonstruoasa, in care masa poporului este jert-fita fara mila boerilor. Acestia imprenna cudomnul stint insa pusi sub orclinele consuli-

388

lor rusi, inet, prccum insusi Rusia s'oil-toa.ea domnea in aceste teri t'ara a avea nevoede o armata, care sa impuna ascultart a dedinsa. In chestiunea unirei, Rusia ne spri-jine la inceput, pentru a placea Frantieialegerea lui Cuza, ea incepe insa a se ingrijidespre intarirea elementului romanesc, si ten-dintele ei chisman° se dan cut totiil pe fatála alegerea principelui Carol. Vázand in a-cesta o primejdie pentru planurile sale, eaprijtesteazá, cu Mata infocare, incat pudechiar cumpatul si másura ce in tot deaunaau caracterizat diplomatia moscovita.

Se pretinde insa ca Rusia ne au fleta unmare bine prin apárarea noastra contra asu-pririlor turccsti, prin scutirea noastra de tri-but si de alte cereri a le sublimei Porti,prin deschiderea navigatiei Dunarei si inles-nirea exportului din tara noastra, in urmacaruia averea locuitorilor s'a inzecit, i prinmai multe masuri favorabile poporului nos-tru, introduse de regulamentul organic, pre-cum: carantine, magazii de reserva si altcle.

Aceasta pana la punct este adevarat, sidaca recunostintit trebne clatoritit cuiva pentruun bine intamplator, ce resare din o faptaanta, numai cat in interesul seu, apoi da-torim si noi recunostinta Rusiei. Este inve-derat insá ca daca Rusia vroia srL ne sub-traga de sub inriurirea Portei, ea trebniaarate un mai maro respect al drepturilor

389

noastre, clec Lt poporul de sub asuprirearuia vroia sa no mantue. Apoi era o da-torie elementara, eeruta rana $i de milacompatimirea persoanelor ce eran insarcinateCu tratarile de pace, $i cara euno$tean stareadesnrdajduit a erilor noastre, ca dupti ceRusia purtase resboaele sale mai ales pe spe-tele sermanelor prineipate, sa stipul ze in fa-voarea lor o scutire de tribut si de alto an-garii, Cu atat mai mult ea Rusia mi perdoaDirilie prin o asemenea eonditie; ci perdereaera toati pe socoteala Portni, dusinanei sale.E usor de a fi liberal $i marinimos pe so-coteala altuia. Faptele meritorii se judeca,insa numai dupri jertfele acule de acel ce leinvoaca. Carlintinele S'all aratat in ce scopfusese infiintate de Rusi, nu pentru a aparatenle romtine de epidem i, ci pentru a le in-chirle din spre Trwcia. Magaziele de rezervafusese intocmite pentru a stringe de inainteproviant armatelor rusesti, cand vor trecein principate. (AA despre liberarea comertn-lui, aceasta era o urmare fireasca a liber-thtei comertului Marei Negre, stipulata doRusi in favoarea lor $i mi iii favoarea noastra.

Dar ce pot plati asemenea binefaeeri, ehiardaca ar exista, fata cu o tendinta cotropitoareM'ara de ori ce indoiala? De ce folos pu-tear-1 fi terilor romane toate avutiile si toatebunurile, daca nu li era invoit a se folosi deele ca Romani ci numai ca Ru$i ? Se va

390

mai intimpina poate eit Rusia este clestulde intinsk ca, ea nu doreste decht sa pastrezesi sa intareasca stapanirea asupra celei maimari imparatii din lumq, precum s'a si pre-tins de Rusia on tot atta cinismu pe cat sineadevar. Ambitia si dorinta de marire insanu pot fi nici odata multamite: ele cresc ne-contenit cu cat se indeplinesc, ea foculce nuse stinge cat timp Wisest° brana pentru fla-carile sale si parn6ntul e mare, lumea ointinsk eampul acestor pasiuni pare fail demargini. S'ar credo ct lumea nu poate su-feri nici doi son, nici doi stapani si ca cran-cenele resboae, care singereaza din limp intimp omenirea spaimantata, stint menite a in-druma eu incetul clomnia unui singur neamasupra intregului pam6nt. Aceasta idee si:ftgasit chiar expresiunea stiintifica in visul u-nui stat nniversal sub obladuirea Germaniei(131untschli).

Rusia are deci interesal eel mai mare de apane minina pe terile romade,ctIci ele sant dra-ma firesc prin care poate comunica cu Slavoniidin pennisula Baleanului.

Prusia am v'ézut'o pana in timpurile dinurma mergand tot deauna alaturea cu Rusiain politica ei, si foarte rari erau imprejura-rile acele in care ea se cam indeparta devrointa stapanei sale. De cand insa, au iz-bucnit puterea ei intr'un mod a$a de mat etsi de neasteptat, sfaramand in done resboae

391

memorabile doue puteri ce se credeau a ficele mai tari din lume, era firesc lucru casa se emancipeze de sub epitropia rusasca,$i sa caute a ingriji de interesele vitale a lepoporului ei, care acum nu mai sunt Pru-sienii ci Germanii.

De °and Prusia a devcnit Germania, eaau schimbat cu totul rnersul ei de pana acuma. Principiul nationalitatilor, accentu-andu-se pe fie ce zi mai tare, s'intelege dela sine ca Germania nu poate avea alti du$-mani decat rasa latina la apus (Francejii) sirasa slava la rasarit (Rusii). Singura ei pri-etina nu poate fi de cat Austria, putere pa-na acuma germana. Esto u$or de vzut caGermania, chiar daca ar incorpora provin-vinciile germane a le Austrioi, ar perde foartemult prin desfacerea acestei impardtii; cacin'ar mai fi aparatd de un stat ce numera in-tre supu$ii sei multe milioane de elemente dus-mane, ce nu pot izbucni din pricina organi-zarei in care sunt inlantuite.

De aice se esplica dupfania ascunsa aGerruanilor cu SIavonii, care nu poate intarzia mult timp de a e$i la lumina, de $i estepoate impedecata de o cam data, prin le-gaturile personale ale suveranilor acestor po-poare ; caci hotaririle desevar$ite in mat eriopolitica sunt date de popoare $i nu de ocar-muiri.

Positia Germaniei fata cu Austria, hota-

392

reste si interesul pe care cea poateavea in orient. Ei nu are interese directe;dar interesele Austliei sunt $i a le ei.

Trei au fost puterile ce an impartit Polo-nia; doue sunt acole ce vor hotari cu desa-varsire soarta color de pe urma faramaturia le orientulni. Cand ne gandim cá si noiRomanii facem parte din el, ba ca tara noa-strá este obiectivul de capitenie a rivalitateilor, putem presimti toata primejdia, pozitiu-nei noastre, $i de cata ghibacie, de cat tactpolitic avem nevoe pentru a nu expune pei-rei t6n6rul nostru stat.

Daea v'om fi izbutit a intipari in minteaoamenilor no$tri politici constiinta acesteiprimejdii, la care cei mai multi nici par a se

ostenealanoastra nu va fi fost zadarnica.

Tabla mat eriilor

Resboiul din 1827. Pacea de la Adrianopole 1829.

SEr*itul Volumului II

I.II.

Revolutia greceasca -

Pentru ce Rusia nu se teme de EuropaPag,

,. ,

1

III. Urmqrile Resboinlni asupra terilor roman° >7 42IV. Mehemet-Ali si tratatul de la Untiar-Skelesi 59

V. Renasterea Romanilor si politica rusasca 70VI. Triumful politicei rusesti in principate 89

VII. Revoiutia din 1848. Miscarea nationallt' 107VIII. Revolutia din 1848. Intervenirea Rusiei 130Ir. Conventiunea de la Balta-Liman .

,:151

Resboiul din 1853. Pacea de Paris 1856.I. Lacasurile stint° . .

77163

II. Misiunea principelui Mencikoff .77 178

III. Chestiunea orientalit Interesele puterilor 7. 169IV,

V.Puterile apusene declara; resboiu RusieiTratatul de Paris . . .

203228

VI. Romanii cu unirea priucipatelor .77

243VII. Yentru ce Austria si Turcia se opuu unirei 37 259VIII. Divanurile ad-hoc 274

IX. Conventiunea de Paris77

192X. Unirea principatelor 302

Resboiul din 1877. Pacea de Berlin 1878.I. Declaratia resboitilui

77 317IL Rusii catitâ su cAstige pe Romani

77 324III. Alianta Romanilor cu Rusii . 334IV. Tratatul de la St. Stefano . 77 347V. Tratatul de la Berlin 379

Convlusiune . 77 379

Date post:	24-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times