Despre joccomunicare

DTNCOLO TIEJOCse spune cI, la origine, a fost o forml decu forqele supranaturale, aga cum erau ele

reprezentate in culturile arhaice. pentru copii, jocul esteinsd Ei o form6 de cunoaqtere qi de modelare a celor mici.ajutdndu-i sd inpleag[ lumea celor mari, sI se preglt."r.;pentru ea qi, intr-un fel, s6 o trdiascd prin anticipatj".

Tudor Arghezi, Ar r topo rt ret

TUDOR ARGHEZI (1880_1967) este un scriitor reprezen_tativ pentru perioada interbelicla literaturii rom6ne.

Biografia lui Arghezi denotldificultitile Ei clutErile de ince_put: studii neterminate, alegerisurprinzltoare (se cllugdreste la19 ani), experiente inedite(bijutier gi ceasomicar in Elvetia,cllltor prin Europa), dar sisuiquri qi coborAguri specificeunui destin neobisnuit _ esteinchis de doul ori pentru activi_tatea sa gazetd,reascl, estemarginalizat imediat dupl instau_rarea comunismului, pentru caulterior sI i se recunoasclmeritele.

+

DE-A V-ATI ASCUNS...de TirdorArghezi

Dragii mei, o s[ m[ joc odatdCu voi, de-a ceva ciudat.Nu qtiu cAnd o sI fie asta, tat5,Dar, hotdrAt, o sd ne juc5m odatd,Odat[, poate, dup[ scdpdtat.E un joc viclean de bltrAniCu copii ca voi, cu fetile, ca tine,Joc de slugi 9i joc de stdpAni,Joc de pasdri, de flori, de cAni,Si fiecare il joaci bine.Ne vom iubi, negreqit, mereu

-StrAnpi bucurosi la masE,Subt coviltirele lui Dumnezeu.tntr-o zi piciorul va rImAne greu,MAna stAngace, ochiul sleit, limba sclmoasd.

Jocul ?ncepe incet, ca un vAnt.Eu o sI rAd ;i o si tac,O sI mI culc la p5mAnt.O si stau fdrd cuvAnt,De pildI, ldngd copac.

E jocul Sfintelor Scripturi.AEa s-a jucat si Domnul nostru Isus HristosSi al1ii, prinqi de friguri Ei de cllduri,

4t orNcoro 0E JocCare din cAteva sfinte tremur[turiAu isprlvit jocul, frumos.Voi sE nu vE mAhniti tareCAnd md vor lua si duce departeSi-mi vor face un fel de inmormAntarein lutul afAnat sau tare.Aqa e jocul, incepe cu moarte.Stiind cE qiLazdr a-nviat,Voi sI nu vI mdhni[i, s-aqteptafi,Ca qi cum nu s-a intAmplatNimic prea nou si prea ciudat.Acolo, voi gAndi la jocul nostru, printre fra{i.Tata s-a ingrijit de voi,V-a l6sat vite, hambare,PIsune, bordeie qi oi,Pentru tot soiul de nevoiSi pentru mAncare.

To{i vor invia, to[i se vor ?ntoarceIntr-o zi acasd, la copii,La nevasta, care plAnge gi toarce,La vdcu(e, la mioarce,Ca oamenii gospodari ;i vii.

---

__---_-__

Voi cregtefi, dragii mei, sdnltosi,Voinici, zglobii, cu voie bun5,

'Cum am apucat din mogi-str[moSi.Deocamdatd, fe[ii mei frumoqi,O sd lipseasci tata vreo lun[.

@Si alta, si pe urma ajiE-ra1affiZffid purereSi vie pe jos, in timpul cAt se cere,Din lumea cealaltd.

$i, voi a{i crescut mari,V-a1i c5pltuit,V-a1i fdcut cXrturari,Mama-mpleteqte ciorapi qi pieptari,Si tata nu a mai venit...

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!Aqa este jocul.Il joci in doi, in trei,Iljoci in cAte cAli vrei.Arde-l-m focul!

Desi primele poezii publicatedateazd, de la vArsta de 16 ani,primul volum al poetului,C r n,in t e pot rivit e, apare tArziu, in1927, tlind considerat un a

JOC gt JoACA

,42#,i,i, ,,.,,,. :,.

.,: . . i.{.:..ir. . ..!::,}.i.r:r:iar;n*;*}wnr:s'*,a?ir&{x?

1' Poezia ltri 'l'ucl.or Arghezi contine o rel,erire la.joc chiar din titlu.I)uncri in relatic. titlJl poeziei .,

.ir*, la care se rcf.erl.l' A.lic.ltrltJe c.lic.ritrnar ,tu-,, ,,.r,),,,,,r)"lJ'rlin t..:,.r.,,,r,lttgi.rrrrr Mrrgttrt,tI;:llllll':;; ;.::'l::.ll

crcscrict c '

o.'"'t',i 1.,.,, i'r",tiii.,ii p,,,,il,,","3. precizati

.o." ,""tt '1oc si 1-roczia lui 'l'ucklr Arghczi.

4. orice fc,c ;;;:1Ti:Iffi:::":fficre sare

"nn,tit,tru",. clcntrmirea:. numlrul, vAri. c.n,gurarir,li;, jif i.,,',"'lpanti,or;. clispunerca.jucitorilor:. timpul (momgp1r.,1I desllsurlrii.jocului;. r'itntul.iocului:. tcxl.ul rostit / cAntat:. actiunilc (misclri. gesturi) luclice;. obicctele (iuclriile) ludice:. dcstinatarui actiunii ludice.Identillcati acest.e elemente in textul poczie.i.

::, I iF:J ;i r-.ii,,rii.i:r.,alEri11q,b&SEw$

,,1.^::lTrr'carc prin mai mulrc Iimha.ic.ttmna.;clc pe haza clrora copiii comuniclin

.

('ultura fiecirui 1xipo1.r.1rn1 jnc;i un hogal r.epcr.tor.iu rlc.Joc.ui.iale copiilor, constituit intr_unv.cr irahil linrhaj liri gr.anirt..OricAt dc clil'crire ar li jocurileunor copii din culturi dil.critc, cisc v()l.intt.lcge l.L.pu(le si vordc'pr inrle irnediar r.t.gulilc unui.;oc strlin clc reperlor.iul lorobisnui(.

.Iocul este o fbrmlPrccizati care pot liloc.

2' Deriherati asupra caracterurui local / nationar sau universar alIimba'iurui 'iocur,or crc copii. n.r"rir situatii trSite ae voi care

-

dcmonstrcazl punctul vortr, ;;-;;.".3. Ccrcetltorii acelui domenr, "f "rf,r.riaudem.nsrrarcrexisrr"r"*"rtra.;#,ilXi:f ,i:;,:;:,r::::r;

crpiilor si cel ar acrultiror. un ,ttr"r lle element cste consideratcultul strlmo5ilor, aclicl modul in "r.. i5i rcprezintl un popor,?n plan sacru. reialia ,r.u irrlriurii r,*,,,,, cc elemcnre legatede culrul srrlmosikrr pd tj i,il;ili.r" , poezie.4. Viziunca tlrlner

e vc n i me n r .,,, T:.:Tl:,T:iJj, ;:::,, in rcprezen rarea aces rui,t :::.*:, il.

n v, I c a rro. i "i i; p;;#ffi :'i; #T

t:i:r:il;

'5' Idcntiricaticrcmcntcre cresr.inc asimirate de viziunea Iui Arghezi_

asupra mrlrtii si explicali rostul lor.6. Iilcmcntele clc v.;iy:i, lffi ffi [:: f::g:H"r ::ilffi *,Jj;T::,i:

{, Iclcrrril'icari imprccatia clin accasli ;.roczie ; stabiliri cui i seadrcscazi ccl carc vorbcstc: .ri ii .,ri" clcstinal. accsL blcstcm;carc cstc se ntnillcatia lui in contcxtul poczici.

' IMPRECATIA esre o lor.rli(lC InV()('ate u lirt.l.,[,1.sgpt.ltnit_ ,' lutal. iI rt,rlrii.: ,,,,.,.,'.,;',,,,,: clislluctivr,r cu r.ol rli,p,_.ii...ipsi

,

, pL','tlt'U un a(.1 c.,.1... .; 1:;.r r, 111..11 ,

tun tlt,zr.r.hi liir,.,, a,.,,

43

prezentati-o.

DINCOTO DE JOCpDemonstrati cd in acest text blestemul (imprecafia) func(ioneazi

ca o figurl de sril. Reamintili_vI definilia figurii de stil qi9' Tudor Arghezi a folosit in mod originar blestemul in creafia sa.Una dintre poeziile sale poart6 chiar acest titlu. Citili_o qi

exprimafi in scris prin ce v_a surprins acest text.10. Cititi poezia lui Tudor Arghezi De ce_aq fi trist...9i punefi_o inleglturi cu poemul studiat.

1' Amintili-vr balada Miorita si identificafi imaginea unitarr, cu-

caracter concret, prin care este reprezentati moartea.Y. !olr:^1i definitia alegoriei la textur lui rudor Arghezi. procedatiI '. .infelul urmdtor: I rvvvuq'!-\ stabiliti elementele specifice unei alegorii;

. pune{i titlul poeziei in rela[ie cu definilia alegoriei;'selecta(i din text acele elemente care organizeazdimagineajocului;. identificafi in ce constl caracterul neobiqnuit aljocului;. descriefi imaginea de ansamblu a acestui joc, aja cum reiesedin elementele selectate.

3. intocmili planul unui eseu pe tema alegoriei morfii ca joc inpoezia De-a .y-ali oscuns de Tudor Arghezi gi comentui_t cucolegii vo;tri.

4. Observa{i preocuparea pentru postexistenfd prezenti atAt inbalada Mioiya,cAt qi in poezialui Arghezi. Motivali_o.5' Regretul despdrtirii de via{r este, de aseirenea, un element comuncelor doud opere literare. Stabilili versurile care il exprim, Eicomenta{i-le.

6. Explicali ce efect are, in ambele texte, exprimarea durerii de aplrisi via(a in contextul unei viziuni ,,senine,, asupra morfii.

Termenul -- ALE Ctiffii]inseamnl in limba greacd ,,a tvorbi altfel", ,,a vorbi inimagini". Definitiile int6lnitein diferite tipuri de dictionarese referl in primul rAnd lacaracterul de procedeu desubstitulie al alegoriei: olmagrne cu caracter concretsubstituie o no{iune, o idee etc.Primul sens al termenului sereferl la figura de stil careconsti dintr-o imagine unitarh,organizati pe baza altorfiguride stil, metaforl, compara{ie,personificare, rolul acesteiimagini fiind de a da unuielement abstract un echivalentin ordinea concretului.Termenul desemneazl, prinextindere de sens, o operlliterarl, plasticl, muziiallcare realizeazi o astfel deimagine la nivel global.

Dan Hatmanu,Joc de copii