10
DIN TAINELE VIETI I 'I ALE UNIVERSULUI PROF. 5CARLAT DEMETREsCU
DIN TAINELE VIETI I 'I
ALE UNIVERSULUI
PROF. 5CARLAT DEMETREsCU
5 Precuv6ntare7 Existenfa lumilor invizibile
1l Corpul frzic al omului20 Centrele de activitate ale corpului vital30 Corpul planetar sau terestrian33 Funcfiile corpului planetar38 Corpul solar39 Corpul gdndurilor47 Moartea52 Actul morlii69 Concluzii70 Judecata duhuluiT3Yiata duhului in spaliu76 Ocupa[ia duhului in spafiu83 Reintruparea93 Argumente aduse in sprijinul legii reintrupdrii
100 Probele reintrupiriiI 07 Procesul reintrupirii120 Experienla lui Bouvier124 Destinul omului125 Influenla g0ndurilor, dorin{elor qi faptelor in formarea destinului135 Destinul colectiv137 Cdnd iqi termind omul existenfa p[mOnteani?140 Se cere ticere inifiatului142Pdmitrrtul este scena iar oamenii sunt actorii143 Cerul trebuie s[ aibd legdturi cu omenirea trupeasc[145 Omul evolueazl pe mai multe planete qi sisteme solare147 Combinarea fluidelor151 Totul a provenit din concentrarea fluidului primordial153 Materializarea din Tibet155 Omul a trecut prin trei fazein existen{a sa pe Pdm6nt156 Duhul iqi construieEte viitorul creier conform destinului s6u160 Duhul nu mai revine pe urmele evolufiei salel6l Trecutul qi viitorul163 Fiecare om are un veghetor164 Visul167 ldei despre crea(ie169 lerarhia cereascdl7l De ce a venit pe Pim6nt marele Guvernator solar?173 Combinarea qi asimilarea fluidelor
I 75 l')volufia duhurilor planetare
l7(r l)in ce e format un fluid?lTtl Pretutindeni o via!6, deoarece pretutindeni existd malerie vie180 Evolufia de la piatr[ la omI 83 Cititorii g6ndurilorI 84 Fotografierea duhurilor185 Omul trupesc este instrumentul duhurilor187 Cauza activitilii189 Copil6ria duhuluiI 90 Opera materializdrilor194 Producere& sunetelor li vorbirii directe a duhurilorlgSPdzirea legilor aduce fericire, cdlcarea lor - nefericire199 Templul gtiinlei cereqti201 Exist[ spirite care au evoluat numai in spafiu, fbrl si so intrupeze?204 Duhul-copil205 Ruglciunea poate inlitura legea divin6?206lartd gregeala semenului tlu!207 Despre timp qi spaliu2l0Ydzul, auzul gi simful duhului211 Scdnteia divinl este o unitate indivizibilL '
212 Crexea premerg[torilor duhurilor213 inqtiinlarea Tatilui despre tot ce se petrece in cosmqs
215 Forvispiile215 Forvispiile gi duh"urile s-ar putea vedea
217 Caitrei Guvernatori21 B Conducerea P6mintului220 T ,umea spaJial6 a Plm6ntului222Botezul gi cordonul fericirii227 ladecata qi pedeapsa229 Omultrupesc e instrumentul de studiu al duhurilor cereqti
23 1 Lucrar ea Sfi ntei Treimi232 Ac[iunea duhurilor235 Moartea spaliald236 Gindirea236 Ocupa[iile duhurilor intrupate238 Crearea duhului240 Rolul dreptagului, stdngagului qi al celui-de-crc$tet243 Conducerea popoarelor245 Adev[ru] iqi are gradele lui246 Evolutia ideilor
249 Cauza gi elbctul corespunzltor250 Urr6[rile incllclrii legilor cereqti252 F ormarea iniliatului253 Ideile sunt for{e256 Despre fluide257 $tiinta Cerului258 Luna. Plecarea din acest sistem261 Suferinfa e pdrghia evolufiei263 Evolu{ia se face in grupuri264 Cosmosul - creafia267 Miqcarea qi via{a soarelui269 Constitulia soarelui270 Sfera divin6273 Duhul uman trece prin mai multe feluri de intrup[ri273 Sfera divin[2T6Plecarea duhurilor de pe planeta noastr[278 Atractivul gi electrivul - magnetismul gi electricitatea282 Duhul cu cele qapte inveliguri284 Existi specializare 6i in Cer285 Activitatea divinului TatI central289 Diferite categorii de eteruri292 Eterul magnetic294 $coala duhului se face prin memorare296Legea fizicd gi legea morald297 Liberul arbitru300 Doui forle concurl la evolulia spiritului301 Mecanismul gdndirii305 Omul e un mic univers307 Cele mai bune leclii sunt c6qtigate prin dureri311 Visele3 l4 Asocierile spaliale316 Activitatea duhului este inscrisi in el317 SA sldvim pe unicul Tati divin319 Gradele spirituale se dau din planetd in planetl322 Cele trei mari acte ale vielii umane
:
324imbrdcarea duhului cu gapte ?nveliquri i
327 Civilizalia de altddatl328 Civilizaliile din alte timpuri - potopul329 Pregdtirea pentru plecare330 Progresul e continuu, dar in valuri
333 Cele trei categorii de duhuri335 Soarele -razele cosmice337 Lumina qi clldura de la suprafafa p[m6ntului340 Spa{iile sunt pline de unde-gdnduri342lntui1ia345 Trecerea materiei prime prin cele patru stdri: fluidicd, gazoasd.,lichidn gi solidd347 lerarhia duhurilor planetei noastre349Ideea este o fiinld352 Adevdrul deplin qi adevlrul redus353 Crearea plantelor, animalelor qi a omului35T lerarhia in lumea duhurilor albe358 M6nuirea fluidelor361 intdi a fost creafia fluidici, apoi cea solid6363 Propagarea Adevirului364 Forma corpurilor ceregti365 Duhul pleacd negtiutor de la centru gi se inapoiazr in glorie spirituald366 $tiinfa revelati va lumina lumea367 Totul evolueazd370 Formarea Sferei divine375 Reintruparea este un examen necesar colectivitAtii376 Construirea mineralelor, vegetalelor, animalelor gi a omului378 Crea[ia Centrului380 Evolulia se face individual, dar qi in colectiv3 82 Ciclurile evolutive384 Totul s-a ndscut din particule haotice385 Aparilia omului pe P[mdnt386 In esen{a sa, duhul este format din trei particule389 Lumile se conduc prin puterea sugestiei391 Particulele vii alfa, beta Si gama394In Cer se face teorie, iar pe pimAnt - aplicarea teoriei cereqti396 Orice duh transmite gi recepli oneazd idei398 Sfera divini qi familia umani400 Boala duhului405 Creatorii centrali406 Tatdl periferic409 Enun{urile Tatdlui, Fiului qi Sf6ntului Duh419 Cele trei zone ale Gloriosului periferic421Totul triieqte in s6nul Tatdlui422 Gloriile spirituale ale unicului TatI divin423 Ultimul meu cuvAnt
PrecuvAnture
M-am hotdrdt sd dau la iveald acest tratat pentru ca cititorulsd-Si potoleascd intrucdna ,,setea de cunoastere" a marilormistere care ne inconjoard.
$tiu de pe acum cd cititorului ii va veni tn ruinte tntrebarea:dar de unde Stie autorul acestei cdrli de aceste mistere ale uni-versului?
intrebarea e fireascd Si meritd sd aibd un rd,spuns: prezentalucrare este fructul comunicdrilor spiritelor superioare, luminiale spaliilor infinite, amoqtinte ce au fost date la cdyiva iubili,fra{i ai lor de pe pdmiint. La aceste cornunicdri am addugat Sidin ceea ce s-a scris pdnd acum.
Aqadar, prezenta lucrare este un mdnunchi de cunoStinleadunate din diferili autori, din afirmdrile marilor lucizi spiri-tuali pe care i-a avut pdmdntul pdnd acum, dar mai ales dincomunicdrile ce le-am primit de la marile lumini cereqti.
Desigur, cele ce vor.fi descrise tn acest tratal vor trece de tn-
lelegerea mullimii. Numai suJletele mai eyoluate le vor in{ele-ge, aprecia, sorbi cu nesa!, pdnd la ultima pagind. Cqi neajunqi la nivelul acestor destdinuiri, vor zdmbi, socotinduJe cafantezii, ca rdtdciri ale unor minli bolnave. Acestora le reco-mand cu insistenld sd tnchidd cartea, Si sd n-o mai citeascd,cdci, tn adevdr, le tulburd mintea Si mersul vielii lor.
Dea Domnul ca lumina, ca adevdrurile expuse tn aceastdcarte, sd se reverse tn sufletele semenilor mei Si ca razele lorbineficdtoare sd-i conducd pe calea binelui Si a iubirii.
Ce minte redusd avea omul mii Si mii de ani inddrdt! Ce greuiSi ducea el traiul; prin cdte suferin{e nu a trecut omenirea,urcdnd treaptd cu treaptd pdnd sd ajungd la libertatea de azi,la tnlelegerea lucrurilor, la cunoStinla legilor fizice, chimice,mecanice, biologice, care domind Si conduc lumile fizice!
Cdnd compari viala omului primitiv cu a celor din ldrile civi-lizate de astdzi, gonstali o prdpastie imensd. In adevdr, omul tnprimele timpuri, fu oSo de neStiutor cd iSi ducea viala aproapeca un animal. Gol, fldmd.nd, gonit de fiare, omul rdtdcea cdndpe marginea mdrilor, ca sd culeagd ceeo ce valurile ii aruncau- plante sau animale - cdnd prin pdduri ca sd culeagdfructelearborilor, cdnd prin cdmpii unde smulgea rdddcinile Si tulpini-
le suculente ca sd-Si astdntpere .fitameu. Azi, se rds./it1d tn locu-inte comode, ba chiar somptuoase. Azi iSi prrrcurd hrana chiarpeste necesar. Azi se impodobe$te cu haine :;cumlta Si minlealui se inalld de la preocupdrile animalice da alld&ilti, lu chc:s-tiuni subtile, invenyii minunate, descoperiri :Stiinli/icc, prohle-me ce merg pdnd la infinit: suflet, nemurirea lui, l)unnczau,Creatorul lumilor!
$i cu toatd aceastd ascensiune iitfinitd a minlii omene,;ti, ,ttt-vantul care se addnceSte tn studiul materiilor Si alforlelor cc oanimd, constatd, cd pe mdsura cercetdrilor sale este inutnjurutde o infinitate de probleme, de o nesfdrSitd serie de mistere.
Da. Suntem foarte departe de unde am pornit, dar mult maieste pdnd la ajungerea finalului, progresului dat acestui glohterestru, pe care vieluim.
Astdzi, putem sd vorbim cu ai noStri de peste mdri Si tdri printelegraful fdrd fir. Astdzi, ascultdm muzica de prin alte ldri SioraSe, stdnd culcali tn patul nostru. Astdzi, zburdm ca pdsdrilecerului qi strdbatem cu submarinele prin fundul mdrilor ca Sipeqtii. Ne minundm de cdte qtim, de cdte am realizat. $i cu toa-te acestea, atdtea probleme se mai pun minlii omeneSti, atdteaprobleme a$teaptd solu{ia lor, tncdt ne tngrozim de numdrul Siaddncimea lor.
Am puteaface o comparalie: Stim atdtea astdzi cdt o picdturdde apd fald de apa dintr-un ocean fdrd ldrmuri. $tim multe,dar, cu toate acestea, fald de cele ce mai trebuie sd afldm, pu-tem spune cd nu Stim nimic!
Mii Si mii de ani tnddrdt, in Asia de sud Si nord estul Africii,spiritul omenesc, gralie naturii fericite, a unui pdmdnt fertil, alunui climat cald, a unei rase de oameni ce tSi trag originea dinnoaptea vremurilor, s-a luminat, a avansat Si a emis idei SieunoStinle, care prin addncimea lor, prin justelea lor, prinindllimea lor spirituald, ne umilesc pe noi europenii, care necr e de m promo tor i i c iv il iz al ie i, lumindt or ii omenir i i !
E adevdrat, tnsd, cd acele cunoEtinle tnalte nu le poseda toa-td lumea, poporul tntreg, ci numai preolimea, Si dintre aceStianumai cei ce ocupau treptele superioare. Ele se transmiteaumereu inilialilor, ce ayeau destinalia de a urca treptele ierar-hice ate preolimii.
Poporului ne$tiutor i se ficeau servicii, care impresionau, lise comunicau preceptele morale Si cunoStinle folositoare, care_
)
Jacecnr pc otnul .si.ntplu ,vii vadti lumea Si uclet'drul .tttb .fortttevoalote Si sd r;udd in preot pe conducirtctrul vielii lui pdmante-ne. CunoSlin{ele reole, in toate cJonteniile nu .\e conrtrnicatt
vulgufui, sttb pedeapsd de ntoarle.
,,Adu-li aminte, fiul meu, spttnea preotul Brohruon, nouluiiniliat, cd nu e,cle decdl un ,singur Dutnnezcu, suverzn ol lumi-lor, principiul luturor lucrurilor, Pe cdt'a lrt,sd-l udori, [n.re-cret. Dar, ,sd Stii, de asemaneu, cri uc'au,vlrt a,s'la urt trti'slar, cure
nu trebuie niciodatd sd.fia dezvdluit t,ulgrrltri .slrytkl. Ducii ltt,tot.uSi, o vai ,fot'e, ,rit.ylii, cd le vrtr lovi cele nrai muri ncnoro-ciri". Nuntala 'llrldlui creulor, cel secret Stiut nuntai de preoli,yi ptrtnunlul rrumai in ,serviciile Si rugdciunile lor, era cuvdntulIL]M.
,,S/tinla silabd, compusd din trei litere A-U-M in care trinita-tea vedicd e,ste cuprinsd, trebuie a fi pdstratd secretd", spune
nrurele legislator Manu, care a trdi cu mii de ani inapoia vre-milor noastre.
Aceastit idee de a pdstra cuno$tin{ele tnalte numai pe seanta
celor pulini Si iniliali o gdsim ntai tncoace, dar totuSi cu mii de
ani mai inapoi, la vechii perqi, in cartea Zend-Avesta.
,,Curarul, sfantut, spiritul primordial al universului. !i-o spun
desluSil, o inlelepte Zoroastru, exista inainte de cer, de apd, de
pdmdnt, de foc, de plante Si animale, inainte de omul sfint,inainte de toate".
Asemenea cunoStinle nu trebuiau sd le Stie decdt magii, preo-
limea inaltd a vechilor perSi. Vulgul nu trebuia sd afle de ase-
menea cuno$tinle, sub pedeapsa de a fi torturat pdnd la nebu-
nie, ori supus mor{ii.
$i, aceeasi idee de secret al cunoStinlelor mai tnalte le gdsim
Si la evrei, la iluminalii lor mediumi care spuneau inilialilorlor, relativ la pasajele privitoare la Mischna (via{a spiritualdsuperioard): ,,Este oprit a spune chiar unei singure persoanedin Mercaba (atributele fiinlei nevdzute). Numai dacd ai tnfalata un bdtrdn inteligent ili este permis a-i comunica, tn secret, Si
numai ceva din capitolele ei".Din aceasld micd expunere Si din alte multe pe care nu le mai
enumerdru, se vede preocuparea constantd marilor savanli de
altd datit, de a nu spune lucruri subtile unor oameni care nuputeau pdtrunde in intrelesul addnc al lucrurilor Si faptelor.",Nu introdtr in aceastd Stiinld teribild inteligenYele slabe, pen'6
lrtr cd eo poale sd le conducd la nebunie" - spunea kabalistult,lcvtrlrri ltri.
Iatd, c{ar. lrei exemple, la trei neamuri deosebite Si la timpuridistanlate unele de ctltele, din care se poate vedea cd lumea de
jos avea cultul ei special, o cunoStinld aparte de fenomeneledin naturii, de Dumnezeu, iar preolimea superioard, stdpdnd
absolutd a tuturor bunurilor, Si chiar a vieyilor celor de jos,
at,ea tnaltele cunoStinle ale adevdrurilor, ale tuturor Stiinlelor.O condilie se cerea la toate aceste neamuri Si tintpuri, ca cei
care cdpdtau cunoStin[e din luntea spirituald sd fie inteligenli,morali Si bdtrdni.
Dintre cele 350 milioane de locuitori ai Indiei nuntai secta
PitriS, care practicd Si azi comunicarea zilnicd cu sufletele
celor plecali din via[a fizicd, mai cer aceste condilii pentru aini{ia un nou adept tn Stiin{a secretd, a vielii Si a cttributelorCreatorului.
Din cele enumerate pare-se cd atdt in India primitivd, atdt lavechii perSi, la egipteni Si caldei, cdt Si la evrei, din cele maivechi timpuri, acest capitol al constituirii universttlui, al exis'tenlei lumii invizibile, al invocdrii Si comunicdrii cu s{letelecelor ce au trdit pe pdmdnt, al forlelor din naturd, constituia o
parte extrem de secretd, plind de mister Si de pericole Si datdunui numdr extrem de redus de iniliali.
Existau lucruri scrise, opere religioase saufilosofice ale epo'cilor respective, ca: Vedele, Zend-Avesta ori Biblia, pe care
toatd lumea le putea citi, dar qtiinla ocultd, care avea filosofiasa, practicele ei deosebite, se dddea numai oral, de cei cunos-
cdtori, celor aleSi Si aceStia tnconjurali de cel mai mare mister.
Centru Asiei, din noaptea veacurilor, este locul de origine altuturor civiliza{iilor lumii vechi, al credinyelor Ei practicilorcare aufost profesate in scurgerea timpurilor, rdndpe rdnd, de
toate popoarele, alterdndu-le pe unele, suprimdnd pe altele,
dar gdsindu-le pe toate, pdnd la cele din ziua de azi.
Explicarea linerii acestor cuno$tinle, ca un mare secret este
cd ele se refereau la un domeniu inalt, al materiilor subtile, al
forlelor superioare, al legilor care cdrmuiesc alte lumi, cunoS-
tinle care nu puteau fi tnlelese de mintea nepregdtitd a omeni-
rii, mai ales a aceleia de pe atunci.
Azi, omenireu a ajun:; pe o tnaltd treapld a evoluliei Si dinaccaslit cauzd aceste cunoStinle nu mai trebuie sd fie ascunse.Nu se mai Sopte,sc la ureche, nu se mai propovdduiesc prinpdduri, prin temple, ori prin munli izolali, ca prin alte vremuri,ci se scriu Si se pun la tndentdna tuturor, dar, nu potfi inlelese,chiar azi, decdt defoarte pulini.
Omul a ajuns astdzi la un alt nivel moral Si intelectual Sitocmai pentru ca sd fie ridicat Si mai sus, i se pun inainte ase-menea cuno$tinte, pe care cei chentali, cei pregdtili spirituali-ceSte le vor asimila cu nesal, cunoStinte care yor contribui a leschimba linia lor de conduitd, a le ldrgi orizontul conceplieilor de viald Si naturd, pregdtindu-i astfel pentru o viald maibund Si mai iubitoare.
Cititorule, citeEte cu rdbdare Si atenlie aceastd carte de Stiin-ld Si filozofie cereascd, care ili va lumina Si indlla sufletul tdu.
Existen{a lumilor invizibile
Marii iniliali din timpurile indepdrtate comunicau discipoli-lor, qi marile lumini ale lumii spirituale comunicd azi celor che-ma!i, ci in natura care ne inconjoard sunt o mullime de materiieterice, de diferite grade, a cdror finefe este atdt de mare inc6tsimturile noastre nu ni le pot revela. Aceste materii sunt anima-te de unde vibratorii, altele decet cele ce animd materia vizibi-li, pipdibil[, cd in sAnul acestor materii existi o infinitate devieluitoare, de aceiagi compozi{ie ca qi rnediul in care trliesc.
Aceste afirmafiuni, ca gi multe altele, sunt primite azi de lu-mea savantd cu neincredere, ba chiar cu ironie, invoc6nd moti-vul cd de ce nu li se poate ardta existenta acestor materii gi for-fe, de ce nu pot fi vdzute, auzite, piplite de toli oamenii?
La aceastd intrebare se rdspunde: lumea hiperfizic[ cu materi-ile gi forlele ei nu poate fi vdzutd, simlitfl lua cunogtinfd deexistenla ei, pentru cd oamenii, deocamdat6, nu au la dispozilialor dec6t organe de sim{uri necesare lumii fizice.
Se mai adaug6: e drept cI tot omul are in fiinfa lui, pe ldngdorganele de simfuri frzice, qi alte simfuri, ce se impresioneazdde prezen{a materiilor invizibile qi ale fiinlelor acestor mediihiperfizice, dar aceste simfuri dorm, stau latente in fiin{a noas-tr6. Numai atunci cdnd aceste sim{uri superioare vor fi puse inactivitate, chemate la via{d, numai atunci, omul va putea deveni
un medium qi va auzi, simli, vedea gi alte materii 5i alte liin[e,animate de alte for{e, decAt cele fizice.
Se petrece, cu alte cuvinte, in lumile hiperfizice, ceea ce sepetrece cu omul nlscut orb. El va auzi sunetele, va simfi caldsau rece, va pipdi lucrurile moi sau tari din lumea fizicd, dar nuva avea nici o idee de ce e roqu, albastru sau verde. in mintealui peisagiile, perspectivele, culorile nu au posibilitatea sd sedefineascd, pentru cd nu a avut niciodatd un organ capabil de aprimi vibraliunile luminii, care, sosite la creier, s6 se transfor-me in nofiuni de culori qi forme. in mintea orbului din nagtere,asemenea lucruri nu provoacl nici o nofiune corespunz[toare,gi cu toate cI el nu le vede, ele totuqi existi.
Faptul cd cea mai mare parte din omenire nu vede fiinfele,materiile din lumile hiperfizice, nu este un argument c[ ele nuexistd.
Dacd prin o minune sau opera{ie, orbul din nagtere ar cdpdtavederea, la incepu n-ar pricepe nimic, ar rimdne uluit, dar ince-tul cu incetul, fEc6ndu-gi educa{ia vizuald gi initiald a irnagini-lor sosite la creier, ajunge sd ia pe deplin cunogtinld gi de acestdomeniu necunoscut lui p6ni atunci.
Acelaqi lucru cu oricare dintre oamenii care ar c[pdta vedereaspiritualS. Dac[ grafie unor evenimente neprevdzute, unei edu-calii speciale, omul ar ajunge s6-gi dezvolte sim(urile superioa-re ale lumilor supra-fizice, el ar vedea forme Si ar auzi sunetepe care nu le inlelege la inceput, dar incetul cu incetul,obignuindu-se cu ele, va incepe sd le distingd unele de altele, sdle inteleagd.
Pentru cunoa$terea acestei lumi invizibile se cer ani de zile deobservalii qi o continu[ educa{ie.
Lucrurile se petrec ca in lumea fizicd. Toli oamenii au ochi.Tofi vld lucrurile qi fiinfele, dar oare tofi cunosc natura lor,funcfiunea qi rostul lor in angrenajul universului? Trebuie anide studii ca sd le cunogti, sd le deosebegti, sd le qtii rostul indecorul cel vast al naturii.
S-a rdspuns de unii oameni. ,,Deoarece noi, deocamdatd, nuputem sI simfim, sI auzim sau sd vedem aceste lumi invizibile,inseamnd cd nu e timpul ca sI le cunoa$tem. CAnd va venivremea, se vor dezvolta treptat gi simlurile supra-fizice din noiqi atunci cu ajutorul lor vom lua cunogtinfd de ele. La ce bun,dar, sI ne batem capul cu ele de pe acum. S[ termindm cu de-
plina cunoa$tere a lumii fizice qi apoi omenirea va trece 9i la
cunoagterea acelor iumi necunoscute".
Argumentul este puternic in aparen{d, greqit insd in fond, 9i
iatS de ce. Sf, presupunem c5 va trebui sf, plecam neaparat intr-
o lard indepdrtatd. Ei bine, se cade atunci, ca din vreme sd cdu-
t6m a cunoaqte condiliunile in care avem s6 trSim acolo, mediul
gi influenfa lui asupra noastrS. Evident c6, atunci cAnd ne vom
duce acolo, ne vom adapta, vrAnd nevrAnd, acelui mediu, dar
oare nu este mai bine ca din vreme sI cunoaqtem toate noile
condilii, ca si ne preparim pentru ele? Evident cd da'
Aqa fiind, nu numai cd nu este de prisos, dar chiar se impune
ca sb cunoaqtem aceste lumi invizibile, pentru cd dacd le vom
gti din vreme, cAnd vom dezbrdca haina de came, trupul fizic,gi ,o* pitrunde in aceste lumi, unde ne vom desftqura existen-
1a in noi fotme de viafi, s[ gtim cum sd ne comportim, iar nu
ani qi ani s5 bdjbdim in neqtiinld qi sI pierdem astfel o vreme
indeiungati pAni s[ ne obignuim din nou cu noua patrie a sufle-
tului nostru, gi totuqi veche, din veqnicia veacurilor fhrd num6r.
Dar, in afard de acest motiv esenlial, se cade sd ludm cuno$-
tinld de aceste lumi qi pentru faptul c[, ceea ce vedem pe pA-
mdnt nu este dec6t efectul unor cauze care se afl5 in lumea in-
vizibila. Aqa de exemplu: un om simplu vede cum telefonul
transmite vorbirea de la un loc la altul, vede cum tramvaiul se
miqci pe strizi incolo qi incoace, vede efectul, dar cauza care le
mind, le face sd funclioneze, electricitatea, nu o vede, nu o
cunoa;te. Acelagi raport este 9i intre lumea fizici qi cea
hiperfizic6. Noi nu vom putea ajunge a cunoaqte pe deplin lu-
mlafrzicd,lumea efectelor, pdnd nu vom avea cunoqtinle qi de
lumea invizibil[, hiperfizica, care e domeniul cauzelor tuturor
fenomenelor, lucrurilor qi fiinfelor pe care le vedem pe pIm6nt'
Ori de cate ori o chestiune este complicatd prin natura ei, se
cade a se veni cu exemple c6t mai numeroase. Un arhitect care
a decis s5 facS o cas6, nu va ingr6m6di material peste material,
fbrd nici o ordine, fard necesitate 9i in cantitAfl de prisos' El iqi
pune in funclie mintea, gAndirea, imaginalia, i;i croieqte in
minte o formd de cas[, cu o distribulie anumitS, cu anumite
dimensiuni gi aspecte. Dupi aceea caut[ s6 agtearnS pe hartie
ceea ce croise mintal qi incetul cu incetul, urmarindu-qi imagi-
nalia, face pe hdrtie un plan. Dupd acest plan se incepe con-
strucfia, cui. ,u ft realizarea frzicd a unei concep{iuni' Cu alte
8
cuvinte, int6i a fost o crealiune mintald, ideali, apoi a fost rea-
lizareaei intr-o imagine, intr-o formd aqternutd pe hartie, formiqi plan, qi in fine, realizarea ei in lumea {tzicd, cu material fizic'-
Ideea aparline lumilor divine; imaginea, forma aparfin unor
lumi ceva mai inferioare, lumilor astrale, iar constructia frzici+
apa(ine lumilor frzice.Casa, opera ftzicd. este trecdtoare, pieritoare' Un foc, un cu-
tremur, o poate rade de pe fala pSm6ntului. Planul aqternut pe
hdrtie se poate prSpddi qi el, dar arhitectul are in mintea lui
imaginea iasei, iare nu se va prlpddi niciodat6. Omul fizic care
a creat-o va pieri gi el, dar imaginea, creafiunea lui mintald va
dura in vecii vecilor, in lumile invizibile, unde s-a imprimat ca
qi pe o plac[ fotograficS. in adevir, tot universul este plin de o
iuma de materii extra eterate, numite fluide. Aceste fluide au,
intre alte insuqiri, calitatea de a fi" pe ele imaginile, ideile
emise de oameni, ingeri, supra-ingen etc. Cu alte cuvinte, in
spafiile infinite sunt arhivele naturii, unde se imprim[ toate
g6ndurile, toate evenimentele, toate sentimentele omenirii, fie
incarnate, fi e dezincarnate.Tot ce e pe pim6nt - aer, apd, munli qi c6mpii - flora qi fay-
na, totul inhuenleazd omul. Dar, in afar6 de aceste influen{e ale
lumii vizibile, se exercitd asupra fiecdruia din noi influenle gi
mai mari, qi mai puternice, ale lumilor invizibile' Noi suntem
a$a cum suntem, iu un -orn"nt dat, atit pe c6t a lucrat mediul
vizibil gi invizibil asupra noastrS qi pe cdt a putut lucra spiritul
nostru, sthpdnul corpului nostru, potrivit evoluliei sale'
Sd nu credem cd qtim tot ce ne inconjoarS, chiar in lumea asta
pipdibild, vizibili, pe care o cercetlm cu simfurile noastre' Nu'
3e petrec in aceastl lume fizicd o mullime de fenomene pe
"u." ii*1u.ile noastre rn6rginite nu ni le fac cunoscute qi de
care noi rSmanem neqtiutori. Aqa de exemplu, se aflI inaintea
noastrl o statuie. Undele luminoase cdzute pe aceasta formb se
reflectd de la statuie gi vin la ochii nogtri, de unde sunt transmi-
se la creier gi in definitiv la suflet gi prin ajutorul lui, conqtiinfa
noastra (spiritul) traduce aceste vibralii in culoare gi form6. Dar
oare qtim noi tot despre aceastd lumin[? Nu, qi iat[ de ce: se
gtie c5 lumina care scalda cu vibraliile ei fafa pamdntului nu
vine de la soare. Daci facem sI treaci prin prisml o razL de
lumin6, vom vedea c6 ea se desface in mai multe faqii colorate,
care, dacl cad pe un ecran, ne dau spectrul stllar compus din
iiilptc cul()ri: ro$u, p()rt()caliu, galbcn. vcrdc. albastru, indigo qiviolct. Atlit vcdcm cu ochii noqtri, qi cu toate astea, adevdrulcstc c?t th;ia dc Iumind mai dd na$tere, trec6nd prin prismd, qi laalle culori, unele inaintea roqului qi altele in urma violetului.
In adevir, sI punem o lupd in dreptul golului dinaintea rogu-Iui, Ai;czirn in focarul acestei lentile o bucatd de fosfor, ei bine,vtrnr vcdea cd fosfbrul se aprinde, pentru cd" razele obscure, pecarc ochiul nostru nu le vede, trecdnd prin lentild s-au concen-trat, s-au rnanifestat sub formd de cildurd care a dat foc fosfo-rului. Cu alte cuvinte, existd inaintea rogului unde vibratoriiproducdtoare de cildurS.
Dac[ acum punem la finele spectrului un paravan gi aldturi deol o placi unsd cu o solulie de cianurl de potasiu, vedem cumaceastl plac6 se va lumina sub acliunea razelor ultraviolete.
Prin urmare, sunt in razele soarelui culori infraroqii gi ultravi-olcte, pe care ochii nogtri nu Ie pot vedea. Sunt inr.,izibile, darcle existd.
$i dupi cum ochiul nostru nu poate vedea dec6t numai intr-anumite limite, acelagi lucru se petrece qi cu urechea noastrd.Noi nu auzim decdt sunetele produse in aer intre 32 - 36.000de vibraliuni pe secund5. Or in natura ftzicd care ne inconjoardse produc sunete mai superioare dec6t cele de 36.000 gi maigrave dec6t cele 32, dar urechea noastrd nu le percepe, nu leaude, ca qi cum n-ar exista.
De aici, tragem concluziunea cI noi suntem scdldati de toatepdr{ile de vibraliuni, unele transmise prin aer, altele transmiseprin eter, de care insd nu avem cuno$tin
