din sumar · în medicina experimentalã 7 - 9 ROMFRACHT: Fibre pentru armarea betoanelor 10, 11...

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:AEDIFICIA CARPAÞI SA C4IASICON SA C2ERBAªU SA C3METROUL SA 57KeysFin: Statistici îngrijorãtoarepentru sectorul construcþiilor 4, 6DEKO PROFESSIONAL: Tencuieli decorativeºi de soclu, parteneri de încredere pentru vileºi ansambluri rezidenþiale 5CONEST: CEMEX – Centru avansatde cercetare-dezvoltareîn medicina experimentalã 7 - 9ROMFRACHT: Fibre pentru armareabetoanelor 10, 11ALGABETH: Fascinaþia pietrei naturale 12, 13SAINT-GOBAIN RIGIPS: HabitoTM

revoluþioneazã amenajãrile interioare 14, 15ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA: Sistemerezistente la foc: MB-78EI ºi MB-78EI DPA 16, 17VELUX: Locuinþele sãnãtoase, o provocare? 18, 19BAUDER: Lucrare de referinþã în România –Centrul de agrement Trotuºcu acoperiº verde ultrauºor 20, 21RHEINZINK: Procesul de formare a patineipe suprafaþa tablei de zinc 22, 23GLULAM: Profil de companie 24, 25Siguranþa structurilor uºoarela acþiunea vânturilor severeºi a exploziilor în aer 26 - 28, 30, 32, 34SAMENT INTERNATIONAL: Sistemepentru ventilarea fumului ºi a cãldurii 31NOVART ENGINEERING a implementatViewpoint for Projects – tehnologie cloudpentru livrarea unui proiect major de construcþii 35TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Optimizareafuncþionalã, tehnologicãºi organizatoricã a ansambluluiTeatrul Naþional „I. L. Caragiale“, Bucureºti 36, 37PLAN 31 RO: Specialiºtiîn proiectarea structuralã 38 – 40HIDROCONSTRUCÞIA SA: Participarea ladezvoltarea amenajãrilor hidroenergeticeale Banatului. Acumularea SECU 42, 43Personalitãþi româneºti în construcþii -Participanþi la edificareaSistemului Hidroenergetic Naþional 44, 45IRIDEX GROUP PLASTIC: Sistemede ancorare a pãmântuluipentru lucrãri de infrastructurã 46, 47Bilanþul celei de a XIII-a Conferinþe Naþionalede Geotehnicã ºi Fundaþii 48, 49TRACTOR PROIECT COMERÞ: Forajede ancorare 50, 51Calculul interacþiunii „teren - substructuri adânci“utilizând modele avansate ºi determinareaparametrilor geotehnici necesari 52 – 56Metode de eliminare a umiditãþiidin zidurile clãdirilor 58 – 60Arhitecturã fãrã limite (V) 62 – 64

e d

!t

o r

i a

l

Stai ºi te cruceºti!Performanþã sau utopie?În urmã cu puþin timp, o

ºtire care putea fi de senzaþie atrecut destul de neobservatã,fãrã sã ocupe un spaþiu medi-atic corespunzãtor.

„Peste strâmtoarea Bosfor(Turcia) a fost dat în folosinþãal treilea pod care uneºteEuropa cu partea asiaticã a Turciei.”

Ce-i senzaþional în aceastã ºtire este faptul cã podul, cu oînãlþime de 325 m, este cel mai lat de acest gen din lume (59 m)ºi singurul cu cale feratã pe mijlocul sãu ºi a fost executat,reþineþi, în doar trei ani ºi jumãtate. Asta da performanþã!

La noi, performanþa este pe sens invers. Ca sã reparãm unpod obiºnuit ne trebuie un an sau mai mulþi.

Situaþia nu este singularã în construcþiile din România. De 25de ani îmbogãþim cu venituri enorme generaþii de „manageri” ºisalariaþi ai CNADNR fãrã a avea ºi corespondentul acestor baniîn kilometri de autostrãzi sau drumuri naþionale. Nu-i o „perfor-manþã” sã plãteºti ºi sã nu ai nimic? ªi, mai mult, sã nu te întrebenimeni, niciodatã, de o asemenea situaþie? Nu-i o performanþãrarã sã dai, cum dã CNADNR, 8 milioane de euro pe 300 m delucrare, pe un segment minuscul de pe autostrada ce duce ºi numai ajunge la Sibiu?

Performanþele tehnocraþilor în ceea ce priveºte infrastructurasunt de remarcat ºi din strãdania lor încununatã de „succesuri”deosebite, de a nu accesa în 2016 nicio leþcaie de euro cu toatecã aceºti bani ni se dau pe tavã (adicã gratis) dacã prezinþi pro-grame viabile. Deci, cifra zero este, poate, pentru ei o perfor-manþã, deoarece ºi zero este un numãr.

Degeaba „ºeful” tehnocraþilor spunea, într-un recent bilanþ alsãu, cã deþine sute de proiecte. Unde le þine ºi pentru cine, pen-tru cã de la Bruxelles, comisarul european Corina Creþu amenþionat cã România nu poate gestiona fonduri europenedeoarece nu are instituþii specializate în acest sens. ªi atunci?Poþi avea nu sute ci mii de proiecte dar dacã nu ºtii ce sã faci cuele tot nonperformanþã se cheamã.

Dar, se pare cã vin vremuri bune dacã tehnocraþii noºtridevin oameni politici. Ei, aici era cheia insucceselor de pânãacum. Aºadar, dacã vor intra într-un anumit partid pot sã-ºi con-tinue mai departe opera lor de trei parale! De performanþã niciovorbuliþã, totul este sã fie înrolaþi politic, pentru cã aºa vor fi ºimai uºor de manevrat ºi mai ales, apãraþi de gura lumii care,vrea, nu vrea cineva, este slobodã.

ªi dacã editorialul a început cu o performanþã turceascã înconstrucþii, încheiem cu o „performanþã” româneascã oferitã detehnocraþi tot din domeniul construcþiilor:

• În 2016, absorbþie fonduri europene – 0,8%• Autostrãzi – 0 km realizaþi• În 2016 nu s-a licitat niciun km de autostradã • Toate licitaþiile existente pentru studii de fezabilitate au fost

anulate• Deºi CNADNR are rezultate zero, dar are salariile anga-

jaþilor achitate la zi, compania mai face un pui – CNADNR2 – cu400 de salariaþi plãtiþi de la 1.600 la 16.000 lei lunar

În plus, toate investiþiile acestui an au fost blocate. Iatãcâteva exemple: licitaþia pentru rame metrou în valoare de 300mil. Euro - blocatã de DNA, realizarea grupurilor 3 ºi 4 de laCN Cernavodã blocate ºi ele, proiectele din master planvizând Portul Constanþa ºi cele pentru energie nu existã încã.

ªi lista de „succesuri” este nesfârºitã în domeniul construcþiilor.No comment!

Ciprian Enache

Performanþe ºi… nonperformanþe !

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 20164

Statistici îngrijorãtoarepentru sectorul construcþiilor

3.146 de societãþi din domeniulconstrucþiilor au fost declarate inac-tive în primele ºase luni ale anului2016, cu 996 mai multe decât înperioada similarã a anului prece-dent, aratã datele KeysFin.

Numãrul companiilor care acti-veazã în domeniu a scãzut ºi el,drastic, cu peste 3.800 de firme, dela 35.208 în 2015 la 31.334 înprimele ºase luni din 2016. Sprecomparaþie, în 2010 erau înregis-trate 33.857 de firme de construcþii.

„Datele sunt relevante privindsituaþia din sectorul construcþiilor,mai ales în domeniul rezidenþial,unde mare parte dintre ºantiere auintrat în conservare, pe fondul bloca-jului finanþãrii”, spun analiºtii de laKeysFin.

„Legea dãrii în platã ºi dificultãþileînregistrate de Programul PrimaCasã au fãcut ca bãncile sã îºirevizuiascã politicile de acordare acreditelor, iar rezultatele s-au vãzutîn nivelul tot mai scãzut de con-tractare a locuinþelor noi”, afirmãaceºtia.

Potrivit datelor KeysFin, ºinumãrul autorizaþiilor de con-strucþii a scãzut semnificativfaþã de anii trecuþi. Dacã în2014, la nivelul lunii iulie erauînregistrate 26.038 autoriza-þii, iar în 2015 erau raportate26.393, în 2016, numãrul lora scãzut cu 728, la 25.665 deautorizaþii. În aceste condiþii,firmele de construcþii au fostnevoite sã-ºi reducã activi-tatea, inclusiv personalul.Astfel, s-a ajuns ca numãrulmediu al angajaþilor sãcoboare, în acest an, la 156.257salariaþi, faþã de 163.306 în 2015 ºi170.653 cât erau în 2010. Faþã deanul 2011, forþa de muncã din acestdomeniu a scãzut, potrivit datelorKeysFin, cu 34.291 de angajaþi.

Relevant este ºi faptul cã, în celmai bun an din ultimii ºase, în 2015,deºi cifra de afaceri a companiilor deconstrucþii a atins cel mai bun nivel,de 34,8 miliarde de lei (faþã de 31,1miliarde în 2010), profitul a scãzut

semnificativ, de la 3,49 miliarde lei

(2010) la 216,5 milioane lei (2015).

„Privind pe ansamblu datele din

ultimii 6 ani, în toþi aceºti ani s-a

mizat în primul rând pe preþ, dovadã

scãderea semnificativã a profitabi-

litãþii companiilor. Multe dintre

firmele care au lucrat, în principal,

pentru programul Prima Casã, n-au

mai fãcut faþã provocãrilor ºi au fost

nevoite sã îºi închidã porþile”, explicã

experþii.

„Situaþia a fost similarã ºi în sec-

torul construcþiilor nerezidenþiale. În

absenþa unor investiþii majore în

infrastructurã, accesibile în prezent

doar unui numãr extrem de redus de

firme, acest segment al pieþei

supravieþuieºte, în principal, din dez-

voltarea de clãdiri de birouri, prea

puþin profitabile într-o economie în

care, dincolo de datele macroeco-

nomice, extinderea afacerilor repre-

zintã o adevãratã provocare”, au

explicat analiºtii de la KeysFin.

Dacã bãncile vor continua sã limiteze accesul românilor la credite, piaþa construcþiilor din România seîndreaptã cu paºi repezi cãtre o crizã similarã cu cea din 2011-2013, avertizeazã analiºtii de la KeysFin,într-un studiu privind situaþia de pe piaþa de profil din România. Efectele vor fi resimþite la nivel general îneconomie, deoarece sectorul construcþiilor angreneazã un numãr semnificativ de afaceri conexe.

continuare în pagina 6��


CINE CONSTRUIEªTE ÎN ROMÂNIA

În aceste condiþii, este de înþeles

de ce topul principalilor actori din

piaþa construcþiilor este dominat de

marile firme, abonate la afacerile cu

statul.

Potrivit studiului KeysFin, Stra-

bag, Bog’Art ºi Astaldi se aflã pe

primele trei poziþii în top 10 firme de

construcþii din România. Strabag

este, de departe, principalul actor

din piaþã, cu afaceri duble faþã de

principalii sãi concurenþi, puþin peste

1 miliard de lei în 2015.

Bog’Art, Astaldi ºi Erbaºu urmea-

zã în clasament, cu cifre de afaceri

în jurul a 400 milioane de lei, topul

fiind completat de o altã firmã a

Strabag, AG Austria Sucursala

Bucureºti, Con A SRL, Coral SRL ºi

Iasicon SA.

Cea mai profitabilã firmã din

2015 a fost Coral SRL, cu 45,2 mi-

lioane de lei profit net, la afaceri de

239,3 milioane de lei, urmatã de

Construcþii Erbaºu SA (27,4 mil. lei).

Puse cap la cap, afacerile primilor10 jucãtori din piaþa construcþiilor aufost, anul trecut, de 3,8 miliarde delei, aratã datele KeysFin.

„Datele financiare aratã cã sec-torul construcþiilor din România esteunul plin de provocãri. Investiþiilefluctuante ale statului, dublate deincertitudinea din piaþa creditelorimobiliare din ultima perioadã, deter-minã un mediu de business instabil,în care certitudinea este un cuvântnecunoscut, iar programarea multi-anualã este încã la stadiul aspi-raþional”, afirmã economiºtii de laKeysFin.

„Avem, din pãcate, o creºtere

economicã bazatã în primul rând pe

consum ºi prea puþin pe dezvoltare

de produse, proiecte, acþiuni pe ter-

men mediu ºi lung. În absenþa unor

investiþii cu plus valoare, cu dez-

voltare pe orizontalã, afaceri care sã

angreneze business-uri conexe,

aceastã creºtere economicã riscã sã

se topeascã precum un bulgãre de

zãpadã. Construcþiile rãmân, astfel,

cel mai semnificativ indicator privind

evoluþia pe baze sãnãtoase a

României, iar acesta se aflã, încã,

într-o zonã fluctuantã, fãrã perspec-

tive reale pozitive”, au mai spus

analiºtii de la KeysFin.

Informaþiile din materialul de mai

sus sunt culese din barometrul

privind starea business-ului româ-

nesc, un proiect dezvoltat de

KeysFin prin analiza datelor finan-

ciare privind societãþile comerciale ºi

PFA-urile active din Romania. �

Sursa: KeysFin

KeysFin oferã servicii de business information ºi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit,monitorizare, analiza competiþiei, la studii ºi analize de sector necesare companiilor care doresc sã dezvolte un business sãnãtospe piaþa romaneascã. Detalii aflaþi de pe www.keysfin.ro.

KeysFin deþine ºi aplicaþia KeysFin Mobile, prin intermediul cãreia utilizatorul poate accesa usor ºi rapid informaþii de contact,situaþii financiare, indicatori ºi informaþii juridice de la peste un milion de companii ºi PFA-uri active din Romania. Informaþiile potfi salvate ºi vizualizate în format PDF ºi trimise, via e-mail sau SMS, oricãrui contact din agendã.

Doriþi sã analizaþi o afacere, un grup sau un sector de activitate din România? Luaþi legãtura acum cu unul dintre consultanþiinoºtri pe: [email protected]

�� urmare din pagina 4


Antreprenor General: SC CONEST SA Iaºi Asociere: SC CONEST SA Iaºi - SC GRUP CONSTRUCÞII EST SA IaºiBeneficiar: Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Gr. T. Popa” Iaºi

Proiectant: SC STRUCTURI SRL

CEMEX – Centru avansat de cercetare-dezvoltareîn medicina experimentalã

Investiþia, demaratã la 13 martie2014, este un Proiect cofinanþat prinFondul European de DezvoltareRegionalã, având un cost total de30.883.856 lei, din care asistenþãfinanciarã nerambursabilã 25 mili-oane lei. Cu ocazia finalizãrii acesteiimportante lucrãri din portofoliul SCCONEST SA Iaºi, directorul generalal Societãþii, dl Irinel Tofan, a pre-cizat: „Proiectul CEMEX, focalizat peactivitatea de cercetare, inovare ºidezvoltare ºtiinþificã, cu incidenþã înmedicina experimentalã, a fost oadevãratã încercare pentru noi. Sun-tem încântaþi cã am reuºit sãrãspundem exigenþelor Beneficia-rului ºi sã contribuim la edificareaunui obiectiv cu un puternic impactîn dezvoltarea comunitãþii medicalelocale ºi internaþionale”.

Deoarece Universitatea nu dis-punea de un spaþiu integrat, care sãreuneascã toate laboratoarele cuincidenþã în medicina experimentalã,s-a decis proiectarea unui imobil uni-tar cuprinzând Casa AlexandruPhilippide, monument istoric, în carese afla Centrul de studii pentru Tera-pia durerii ºi Laboratorul central detestare a medicamentului, precum ºio altã clãdire nou construitã lângãcasa monument. În acest perimetrua fost proiectat ºi executat obiectivulcare asigurã funcþionarea unitarã aactivitãþii de cercetare în domeniulbio-medical pentru studiul pe ani-male a bolilor umane.

Practic, execuþia obiectivuluiCEMEX (Centru avansat de cerce-tare-dezvoltare în medicina experi-mentalã) a cuprins, în desfãºurarealucrãrilor, patru etape pe care levom descrie succint în ordinea abor-dãrii lor:

• Prima etapã a constat înproiectarea obiectivului þinând contde restricþiile impuse de tipul deactivitate, de necesitatea corelãrii culucrãrile la clãdirea monument istoricCasa Alexandru Philippide, clãdirece urma sã fie consolidatã ºi recom-partimentatã, precum ºi de amplasa-mentul dificil în care trebuia sã fieconstruit un corp nou de clãdire,pentru a asigura spaþiul specificnecesar. În acest sens au fost efec-tuate studii ºi prospecþii amãnunþite,care au condus în final la proiec-tarea unui obiectiv menit sã satis-facã în totalitate exigenþele specialeimpuse de un asemenea gen deactivitate, în speþã, cercetarea, ino-varea ºi dezvoltarea ºtiinþificã înmedicina experimentalã.

• A doua etapã, ºi cea mai com-plexã, a constat în consolidarea ºiadaptarea la cerinþele de funcþionarespecificã a obiectivului proiectat,respectiv clãdirea monument istoricCasa Alexandru Philippide, înscrisãîn Lista Monumentelor Istorice,ediþia 2010. Clãdirea monumentistoric, cât ºi vecinãtatea altor clãdiride patrimoniu, au impus studii amã-nunþite pentru a adapta spaþiile inte-rioare la cerinþele pe care le impunfuncþiunile specifice unui altfel deobiectiv ºi în acelaºi timp, pentru a oconsolida în vederea desfãºurãrii însiguranþã a activitãþilor destinate prinproiect. Întrucât prin condiþiile deavizare a lucrãrilor au fost impuserestricþii asupra regimului de înãl-þime, iar înãlþimile nivelurilor clãdiriimonument nu corespondau cerin-þelor specifice tipului de activitatepentru care a fost proiectat obiec-tivul, s-a ales soluþia pãstrãriianvelopei (respectiv, pereþii exteriori)

2014

2016

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� noiembrie 2016 9

ºi demolarea integralã a structuriiinterioare, urmatã de reconstrucþiaplanºeelor ºi a compartimentãrilorconform necesitãþilor impuse dedestinaþia finalã.

În aceste condiþii s-au luat mãsurispecifice pentru ca, în timpuldemolãrii structurii interioare, pereþiirãmaºi pe exterior sã-ºi pãstrezeintegritatea. S-au executat mai întâilucrãri de consolidare a fundaþieipereþilor perimetrali, construindu-seo grindã Vierendel la exteriorul lor,iar la interior a fost construit unradier general pe grinzi de fundare,dispus ºi sub fundaþiile exterioare,având în vedere cã pe acesteareazemã ºi structura interioarã noucreatã a clãdirii.

Pentru asigurarea stabilitãþii pere-þilor exteriori au fost executate, lacota fiecãrui nivel, reþele metaliceorizontale din care se ridicau stâlpidispuºi lângã pereþi, confecþie meta-licã cu care au fost ridigizaþi tempo-rar pereþii. Ulterior s-a executatstructura interioarã din beton armat,constând în centuri, grinzi, stâlpi ºiplanºee, de care s-au legat ºi pereþiiexteriori, dupã care au urmat lucrã-rile de compartimentare cu pereþi dinpanouri sandwich ºi cele de arhitec-turã proiectate.

• A treia etapã a constat în exe-cuþia unei clãdiri noi, o plombã, înspaþiul rãmas între clãdirea descrisãmai sus ºi o alta aflatã pe amplasa-ment, clãdire care sã completezenecesarul de spaþii specifice acti-vitãþii obiectivului. Având în vederevecinãtatea celor douã obiective,pentru a nu afecta stabilitatea lor,s-a optat pentru execuþia de pereþimulaþi în vederea construirii fundaþieinoii clãdiri, care este conceputã cuplanºee ºi cadre din beton armat.

Lucrãrile de arhitecturã, tâmplã-rie, finisaje, învelitoare, au fost pro-iectate ºi executate în concordanþãcu cele de pe clãdirea monument,obþinându-se, astfel, un ansambluunitar.

• A patra etapã a constat înechiparea acestei clãdiri cu mobilierºi echipamentele specifice genuluide activitãþi pentru care a fostproiectatã.

Drept urmare, au fost definite,printre altele, urmãtoarele funcþiuni:

• Unitate Studii Integrative in vivo– are în componenþã 7 laboratoarece vor permite achiziþia continuã, ladistanþã, de semnale biologice invivo, pe termen lung, în animale deexperienþã fãrã alterarea stãrii de

conºtienþã ºi cu libertate de miºcareneîngrãditã. De menþionat cã, înDepartamentul de cercetare experi-mentalã, simulare ºi training închirurgie, unicat în România, se vorputea efectua cercetãri chirurgicaleavansate de cãtre doctoranzii ºicercetãtorii post-doctorat, dar ºi decãtre medicii rezidenþi.

• Unitate Imagisticã Molecularãin vivo - Laborator PET/RMN animalmic, Laborator Ultrasound animalmic, Laborator Radiologie animalmare, toate fiind laboratoare noi,amenajate conform standardelorUE.

• Unitate Studii Funcþionale Celu-lare ºi Moleculare - Laboratoareledin aceastã unitate au fost moder-nizate º i dotate la standardeeuropene, o parte dintre echipa-mentele existente fiind înlocuitedeoarece erau uzate fizic ºi moral.

De asemenea, a fost dotat cuechipamente noi, conform direcþiilorde cercetare, Laboratorul fiziofarma-cologie, în care se vor studia efec-tele medicamentului in vitro asupraunor organe sau þesuturi izolate,celule provenite din piesele opera-torii. Laboratorul urmãreºte studie-rea in vitro a efectului anumitorproduse medicamentoase asupradisfuncþiilor celulare, precum ºi inter-acþiunea dintre anumite medica-mente (droguri) ºi þinte molecularesau proteine de la nivel celular.

• Laborator Analizã Molecularã- a fost amplasat într-un spaþiu mo-dernizat la standarde UE ºi dotat cuechipamente performante.

• Unitate Educaþionalã ºi Multi-media - este o unitate nouã / labora-tor, amenajatã la standarde europene,care va asigura diseminarea rezul-tatelor cercetãrii în cadrul activitãþilorde învãþãmânt la nivel de licenþã,cursuri postuniversitare, master,doctorat ºi postdoctorat, precum ºipublicarea internã/internaþionalã adatelor obþinute. Zona educaþionalãinclude ºi o salã de conferinþe. În ca-drul tuturor direcþiilor de cercetareun rol important îl deþine compo-nenta IT, concretizatã prin achiziþi-onarea de echipamente hardwareperformante privind procesarea deimagini, care au la bazã tehnici deinteligenþã artificialã.

Implementarea întregului proiectCEMEX permite Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie Gr. T. PopaIaºi realizarea unor raporturi nor-male ºi a unor punþi de legãturã cuprogramele ºi standardele euro-pene, precum ºi compatibilitatea cupracticile ºi nivelul biomedicalmodern din Europa ºi din lume –

prioritate atât pentru universitate, câtºi pentru societate, în general.

CEMEX este un pas uriaº ºi deci-siv pe care Universitatea de Medi-cinã ºi Farmacie din Iaºi îl face înaceastã direcþie.

Sã adãugãm ºi faptul cã noulCentru de cercetare preclinicã inte-grat va oferi posibilitatea atâtfirmelor româneºti, cât ºi celor inter-naþionale de medicamente, sãefectueze aici studiile necesare, lacosturi mai mici decât cele perce-pute de centrele similare dinstrãinãtate.

În plus, datoritã acestui Centru vafi posibilã dezvoltarea cercetãrilorpentru sãnãtate ºi atragerea tinerilorspecialiºti cãtre aceastã activitate. �


Fibre pentru armarea betoanelorDE CE SÃ FOLOSIM FIBRE PENTRU ARMAREA DISPERSÃ A BETOANELOR?

ec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Cel mai mare avantaj esteeconomia mare pe care ogenereazã utilizarea lor, pre-cum ºi creºterea calitãþi iarmãrii.

Din pãcate, în practicã seobservã foarte des o folosirehaoticã a fibrelor, ceea cepoate crea probleme structuralebetoanelor.

ROMFRACHT, fiind o companiespecializatã în domeniul fibrelorpentru armarea betoanelor, nuvinde doar fibre ci ºi întreagatehnologie pentru utilizarea lor,de la calculul de dozaj pânã lapunerea în operã. Se eliminã,astfel, aspectele neplãcutelegate de folosirea incorectã afibrelor.

În continuare, vreau sã fac odescriere sumarã a fibrelor pro-duse de societatea noastrã,precum ºi a performanþelor lor.

FIBRE METALICE:1. Fibrele metalice RFC40/50

(1 mm x 50 mm) cu ciocuri suntcele mai uzitate în România.Practic ele nu mai reprezintã unsecret pentru beneficiarii lor.Sunt fibre structurale cu disper-sie foarte bunã în beton.

2. Fibre metalice RFC80/60(0,75 mm x 60 mm) cu ciocuri.Sunt fibre des folosite, avândavantajul unui dozaj mai micdar cu uºoare probleme în dis-persie. Pentru a elimina acestdezavantaj trebuie avut grijã lamodalitatea de punere a fibrelorîn beton. Deoarece aceste fibre

sunt mai lungi ºi subþiri, ele autendinþa de a face gheme.Acest lucru se întâmplã maiales atunci când muncitorulgoleºte brusc tot sacul de fibre

ec. Florin FLORIAN


în beton. Corect este ca fibrelesã se presare încet-încet, curãbdare, în beton. În acest fel,dispersia fibrelor este asiguratãfãrã probleme.

3. Fibre RFO 1x50 - suntfibre ondulate, structurale, cu obunã dispersie în beton; elese remarcã mai ales prin gradulmare de preluare a contracþiilortermice în beton.

FIBRE DIN POLIPROPILENÃ:1. RoFero 38 sau 54 sunt

singurele fibre din polipropilenãstructuralã certificate, care asi-gurã armarea betoanelor înraport de 1:10, comparativ cufibrele metalice. Fiind o fibrãdes utilizatã de constructori, adevenit prioritar pentru ROM-FRACHT sã vinã în întâmpina-rea beneficiarilor cu un sumarde calcul al dozajului, pentru auºura folosirea fibrelor ºi a nuse greºi dozajul lor.

Cel mai des, fibrele RoFerosunt puse în betonierã peºantier. Pentru a avea o disper-sie bunã, aruncaþi pungile înbetonierã, la vitezã micã, fãrãsã le deschideþi. Contrar apa-renþelor, fibrele RoFero seomogenizeazã mai bine dacãsacul este aruncat întreg.

2. RoWhite 3, 12, 18 suntfibre monofilament care previnapariþia microfisurilor. Practic,ele sunt cele mai uzitate fibredin polipropilenã. Au un rolimportant în contracþia iniþialã abetonului. Dozajul recomandateste de minimum 600 g/m3 iarcosturile sunt nesemnificativecomparativ cu beneficiile pecare le aduc betonului.

3. RoNet 19, 38, 54 suntfibre fibrilate pentru ºape sausuprabetonãri. Se preteazãexcelent la încãlzirile în pardo-sealã. Folosind aceste fibre, cel

mai obiºnuit material pentru ºapepoate deven i per fo rmant .La suprabetonãri au un rol struc-tural ºi substituie plasa sudatã.

Repet, trebuie sã fim foarteatenþi atunci când alegemfibrele!

Sunt foarte multe criterii careinfluenþeazã alegerea tipului defibre. Astfel, pe lângã propri-etãþile lor fizico-mecanice suntaspecte legate de domeniul defolosire a pardoselilor: dacãsunt exterioare sau interioare,dacã sunt cu temperaturã con-trolatã sau nu, dacã în momen-trul turnãrii este vânt sau ploaie,tipul de beton folosit, tipul deîncãrcãri, toate acestea deter-minã tipul de fibre sau mixul defibre care trebuie ales.

Sunt foarte importante acesteaspecte deoarece ele ne potasigura o calitate impecabilã apardoselii, cu costuri reduse.

Nu uitaþi, pe pardosealã cãl-cãm zilnic, deci trebuie acordatãmare atenþie acestui aspect!

Pentru detal i i tehnicereferitoare la armarea dis-persã a betoanelor, apelaþi [email protected] sautel. 0212561208, int. 151.

Este riscant sã folosiþifibre necertificate sau cuprovenienþã îndoielnicã.Pentru fibrele structuralecereþi furnizorului „declara-þie de performanþã”, un certi-ficat de calitate obligatoriu înRomânia. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08

Noi, cei din echipa ALGABETH, iubim piatra naturalã. Printre ceea ce facem zi de zi se numãrã ºi povestituldespre motivele pentru care acest material de construcþie ne fascineazã. Mai jos vom enumera câteva miciaspecte din ceea ce înseamnã istoria pietrei naturale ºi modurile în care a fost ea folositã ºi apreciatã începândcu timpuri strãvechi:

Piramidele din Giza sunt cele mai vechi minuni ale lumii, fiindimpunãtoare ºi maiestuoase chiar ºi în zilele noastre.Piramidele au fost construite încã din 2560 î.Hr., iar la construirealor au fost folosite blocuri masive de granit ºi calcar.

Camera mormintelor, amenajatã special pentru faraoni, a fost con-struitã folosind granit. Pietrele sunt atât de impecabil cioplite încâtnu este posibilã strecurarea nici mãcar a unei foi de hârtie întredouã blocuri de granit. Egiptenii din antichitate aveau, cu siguranþã,secrete uimitoare atunci când venea vorba de cioplirea pietrei ºimai ales de modul în care a fost utilizat granitul.

Taj Mahal este una dintre cele mai cunoscute construcþii executate dinmarmurã. Taj Mahal este construit în întregime din marmurã albã ºi esteuna dintre comorile Patrimoniului Mondial. A fost clãdit cu secole în urmã,dar mãreþia ºi maiestatea sa se regãsesc intacte acum, ca ºi în prima zi.

Construit de Shah Jahan, acesta a fost ridicat de împãratul mogul înmemoria soþiei sale, Mumtaz Mahal, ºi a durat 22 de ani ca sã fie finalizat.Clãdirea este o operã arhitecturalã de artã iar utilizarea marmurei albe aîmbunãtãþit ºi mai mult farmecul sãu.

Grecii au fost dintotdeauna iubitori de marmurã ºi au folosit-o foarte mult,într-un numãr de capodopere arhitecturale ºi sculpturi.

Existã o serie de sculpturi ale zeilor greci ºi zeiþelor care au trecut testul timpului. Imperiul grec era foarte centrat pemitologie, marmura fiind cea mai bunã alegere pentru ca aceste sculpturi sã poatã descrie mãreþia zeilor lor. Partenonul,una dintre capodoperele arhitecturale din cele mai vechi timpuri, a fost construit pentru a servi drept templu al zeiþeiAtena. Structura sa este realizatã în întregime din marmurã.

Marele Zid Chinezesc a fost restaurat sub dinastiaMing folosind cantitãþi uriaºe de piatrã de calcar,amestecatã cu amidon de orez.Utilizãrile calcarului sunt multe ºi variate. Cea maimare parte a calcarului este folositã ca material deconstrucþie sau transformatã în piatrã spartã. Subformã de piatrã spartã este utilizat ca balast pentrucale feratã, ºi ca bazã pentru drumuri.


HabitoTM revoluþioneazã amenajãrile interioare

CE ESTE HabitoTM?HabitoTM este o placã cu performanþe ridicate (tip DFRI con-

form cu EN520), placã ce conþine tocãturã de fibrã de sticlã înmiezul de ipsos ºi feþe rezistente din hârtie specialã, facilitândfixarea elementelor de mobilier, a echipamentelor multimedia,aparatelor electrocasnice, galeriilor de perdele, cuiere, rafturi saua altor sarcini direct pe suprafaþa plãcii, fãrã a le prinde de struc-tura metalicã ºi fãrã a avea nevoie de dibluri, ancore expandabilesau alte piese de fixare.

Care sunt caracteristicile plãcii HabitoTM?Marcaj CE: tip DFRI conform cu EN 520• D = cu densitate controlatã• F = oferã protecþie la foc • R = pentru montaje cu rezistenþã mecanicã ridicatã• I = cu rezistenþã la umiditatea atmosfericã

CE ADUCE NOU?HabitoTM susþine o greutate de pânã la 15 kg pe punct de prindereUn strat de placã la un perete de compartimentare realizat cu

HabitoTM poate prelua o sarcinã de 15 kg pe un singur punct deprindere, folosind holþºuruburi cu diametrul de 5 mm ºi lungimeade 30 mm, fixate manual pe suprafaþa plãcii, cu o simplã ºurubel-niþã cu cap cruce. Pentru strat dublu de plãci se recomandãholþºuruburi cu tijã mai lungã, respectiv cu diametrul de 5 mm ºilungimea de 50 mm (ex. ºuruburile HartFix, folosind ºurubelniþaelectricã cu turaþia reglabilã de max. 500 rot./min.).

Exemplu: Dacã un televizor cântãreºte împreunã cu piesa de fixare 20 kg,

iar piesa este prevãzutã cu 4 gãuri pentru montaj, aceasta trebuiefixatã în 4 puncte, chiar dacã rezultã o capacitate de fixare mãritã,de 60 kg (4 holþºuruburi x 15 kg).

Rezistenþã ridicatã la ºocurile mecanice ºi izolare acusticãDatoritã miezului dens ºi feþelor executate dintr-o hârtie spe-

cialã, placa HabitoTM este extrem de rezistentã la zgârieturi, lovi-turile repetate, datorate activitãþilor zilnice cotidiene. Având odensitate cu 40% mai mare faþã de placa din gips-carton obiºnuitã,HabitoTM este încadratã în clasele I – II de rezistenþã la impactul cucorpuri dure (cf. ETAG 003). Un perete de compartimentare realizatcu un singur strat de placã HabitoTM (CW 50/75), atinge 46 dB,comparativ cu un perete cu aceeaºi structurã, dar care are în com-ponenþã o placã din gips-carton obiºnuitã.

CUM SE MONTEAZÃ PLÃCILE Habito™?Plãcile HabitoTM se monteazã ca orice alte plãci din gips-carton:

deºi au un miez densificat, sunt uºor de debitat prin crestare ºi rupere.Important: pentru montajul plãcilor HabitoTM pe structura metalicã

utilizaþi întotdeauna ºuruburile HartFix. Fixaþi ºurubul pânã cândfloarea acestuia ajunge la acelaºi nivel cu suprafaþa de carton aplãcii. Se recomandã folosirea unei ºurubelniþe electrice cu turaþiamaximã de 500 rot./min.

Informaþii suplimentare pe www.rigips.ro

Fie cã vorbim de îmbunãtãþirea design-ului unui perete din dormitor, living sau hol, fie de schimbarea funcþiona-litãþii unei camere întregi, oricine s-a lovit la un moment dat ºi de dificultatea prinderii sau fixãrii diferitelor obiectedecorative sau corpuri de mobilier, fiindu-i, adesea, necesare scule electrice sau elemente speciale de prindere.

Compania Saint-Gobain Rigips România lanseazã pe piaþa materialelor de construcþii noile plãci HabitoTM, adresateîn special sectorului rezidenþial. Placa HabitoTM este destinatã execuþiei pereþilor interiori de compartimentare,tencuielilor uscate (placãrilor de pereþi) ºi a plafoanelor false din clãdirile rezidenþiale, comerciale, clãdiri din domeniuleducaþiei, sãnãtãþii, ospitalitãþii ºi nu numai.

Noile plãci înglobeazã o tehnologie revoluþionarã, care permite fixarea/ancorarea diverselor obiecte decorative saucorpuri de mobilier direct pe suprafaþa plãcilor, fãrã a fi nevoie de scule electrice sau alte elemente speciale de fixare.În plus, noile plãci au un grad ridicat de rezistenþã la ºocurile mecanice cauzate de activitãþile zilnice.


În acest numãr al revistei vã prezentãm detaliitehnice ale sistemelor MB-78EI ºi MB-78EI DPA, sis-teme cu rezistenþa la foc de pânã la 90 min, dar ºifotografii ale unor obiective realizate atât în þarã cât ºi înEuropa, care cuprind ºi aceste sisteme.

MB-78EIEste un sistem din aluminiu, rezistent la foc, pentru

construirea uºilor ºi aºa-zisului „perete fereastrã“ fix decompartimentare. Este destul de uºor în greutate pentruexecuþie, transport ºi montaj dar destul de robust ºirezistent datoritã profilului tricameral, având dimensi-unea de 78 mm. Rãspunde tuturor cerinþelor de rezis-tenþã la foc din clasele EI15, EI30, EI45, EI60, EI90.

Sistemul este clasificat ca nepropagator de foc (NFP).A fost testat conform normelor europene EN 13501-2,EN 1363-1, EN 1634-1, EN 1364-1. Cu sistemul MB-78EI, un sistem modern, având elemente de protecþieîmpotriva focului ºi a fumului, firma ALUPROF SYSTEMROMÂNIA a executat numeroase lucrãri în Bucureºti,dintre care enumerãm: Twin Towers Pipera - Barba Cen-ter, Cubic Center etc.

MB-78EI DPASistemul MB-78EI DPA este proiectat în vederea

realizãrii partiþiilor ignifuge certificate, cu uºi glisanteautomate. Clasele lor de rezistenþã ignifugã EI15 ºi EI30sunt menþinute chiar ºi în timpul expunerii la foc a ambe-lor pãrþi, exterioarã dar ºi interioarã.

ALUPROF SA este primul furnizor de sisteme dinaluminiu rezistente la foc din Europa care a primit certifi-catul CERTIFIRE de la Institutul EXOVA.

Colaboratorii noºtri vor constata cã, prin utilizareasistemelor din aluminiu ALUPROF, obþin lucrãri cu oesteticã deosebitã, în conformitate cu cerinþele arhitec-turale moderne, beneficiind de un raport optim preþ - cali-tate, având, în acelaºi timp, asigurat ºi suport tehnic,care include, la rândul lui ºi softul specializat. �

Sisteme rezistente la foc• MB-78EI pentru compartimentãri interioare • MB-78EI DPA pentru uºi glisante automate

Compania ALUPROF SA Polonia, prin subsidiara ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, pune la dispoziþiaclienþilor sãi atât sisteme standard pentru uºi ºi ferestre, sisteme pentru pereþi cortinã, sisteme pentrucompartimentãri interioare, sisteme cu izolare termicã îmbunãtãþitã, cât ºi sisteme pentru uºi, comparti-mentãri interioare ºi exterioare rezistente la foc MB-78EI, MB 60E EI, MB 118EI ºi pereþi cortinã rezistenþi lafoc MB-SR50 El ºi MB-SR50N EI.

Sistemele sunt rezistente la foc pânã la 15, 30, 45, 60, 90 min. ºi chiar pânã la 120 min.

Cubic Center, Bucureºti

MB 78 EI: ICE KRAKÓW - International Conferences and Entertainment, Polonia

MB SR50 EI: Pulawski Park Naukowo - Technologiczny, Polonia


Lucrare de referinþã în România –BAUDER acoperiº verde în sistem extensiv

CENTRUL DE AGREMENT TROTUª CU ACOPERIª VERDE ULTRAUªORAcoperiºul verde ultrauºor, cu înclinaþie de pânã la 51 grade, de la

Centrul de Agrement Trotuº din Comãneºti a fost unul dintre cele maidificile proiecte, realizat, totuºi, în timp record.

Acest obiectiv remarcabil, oarecum unic în Europa de Est, include unacoperiº verde extensiv ultralight cu o suprafaþã de 3.200 mp.

Aºa cum afirmã constructorul, „Execuþia propriu-zisã, pânã la faza definisãri, a durat doar 45 de zile, incluzând hidroizolaþia ºi realizarea com-pletã a acoperiºului verde”.

Fotografiile aratã evoluþia favorabilã, dezvoltarea vegetaþiei ºi aco-modarea acesteia, apariþia de pãsãri, specii indigene ºi începutul transfor-mãrii într-un acoperiº verde biodivers ultrauºor.

Partenerii la acest proiect au fost:

• Antreprenorul general: Alconep srl -Târgu Ocna; • AcumCom Brãneºti SA - hidroizo-laþii bituminoase BAUDER;• BAUDER SRL - livrãri prompte demateriale de calitate superioarã;• Green Amber kft. - rulou de vege-taþie pentru acoperiº verde extensiv; • Alpinindustry Târgu Mureº - alpinismutilitar profesionist; • Baixxa - macarale de mare tonaj; • Primãria Comãneºti - Primar ec.Viorel Miron, beneficiarul investiþiei;• Firme de expediþie care au asiguratla termen logistica necesarã, constânddin transportul a sute de tone de mate-riale, în regim de temperaturã contro-latã, pe distanþe de 2-3.000 de km;• Furnizori ai altor diferite materialenecesare (107 articole distincte).


Noua paginã de internet BAUDERÎncepând din luna august ne puteþi accesa online noua paginã de internet.Într-un design modern, cu o structurã actualizatã ºi funcþionalitate excelentã,aici puteþi afla multe informaþii despre sistemele ºi produsele pentruacoperiºurile terasã ºi ºarpantã.Scopul acestui nou format este sã oferim o imagine specializatã pe grupelede interes ale fiecãrui beneficiar.

„Prin noul format al paginii deinternet am reuºit unportal cuprinzãtor ºi clar, cu care noi,BAUDER, împreunã cu sistemeleinovative pentru acoperiºuri, vom fi maiaproape de clienþi ºi persoaneleinteresate“, a declarat GerhardEinsele, Manager Marketingºi Distribuþie.

www.bauder.ro


Procesul de formare a patineipe suprafaþa tablei de zinc

Tabla de zinc masiv deþine calitãþiexcepþionale privind durabilitatea ºiestetica construcþiilor.

Pe suprafaþa tablei de zinc seformeazã, în timp, un strat de protec-þie gri-albãstrui: aºa-numita patinã.Acest strat protector se formeazã înmai multe etape. În prima etapã, încontact cu oxigenul din aer seformeazã oxidul de zinc. În contactcu apa (ploaie, umezealã), dinacesta se formeazã un compus dehidroxid de zinc, care mai apoi, înreacþie cu dioxidul de carbon din aer,se transformã într-un înveliº de car-bonat de zinc bazic (patina), gros, cuaderenþã bunã, care nu se dizolvã înapã. Acest înveliº gri-albãstrui esterezultatul capacitãþii de rezistenþã azincului împotriva coroziunii.

Carbonatul de zinc cu caracterbazic reprezintã doar stratul primar.În componenþa acestuia se înglo-beazã din mediul înconjurãtor ºi altesubstanþe. Din aceastã cauzã culoa-rea patinei poate diferi puþin – înfuncþie de zona în care esteamplasatã clãdirea. Tot din aceastãcauzã suprafaþa nu pare niciodatã„murdarã“ ºi nu necesitã curãþire sauîntreþinere pe toatã durata de viaþã.În cazul avarierii sau uzurii acestuistrat de carbonat de zinc, pesuprafaþa zincului se reface acelaºistrat ca ºi cel anterior.

Formarea stratului protector esteun proces. Putem observa douãmoduri de evoluþie a acestui proces:pe de o parte, prin unirea pas cu pasa „suprafeþelor unitare” de formare apatinei, pe de altã parte, prin obser-varea influenþei pantei în viteza deevoluþie a procesului de patinare.

Ambele pot fi explicate prin faptuldescris mai sus, anume cã, pentruformarea patinei, este necesarãprezenþa umiditãþii. La sfârºitul proce-sului se formeazã suprafaþa patinatã,care, de la distanþe mai mari, aratã osuprafaþã uniformã, de culoare gri-albãstrui, însã privitã de aproape lasãdescoperit caracterul sau natural.Aceastã naturaleþe reprezintã, defapt, diferenþa opticã cea mai semni-ficativã dintre suprafeþele cu patinãnaturalã ºi cele vopsite.

Viteza de formare a patinei esteîn funcþie de pantã. Astfel, pentru for-marea unei suprafeþe complet pati-nate – în funcþie ºi de condiþiileclimatice – este nevoie de o perioadãde timp cuprinsã între cinci luni ºicinci ani (perioada este mai lungã încazul faþadelor). În timpul acestuiproces – în special în perioada deînceput a lui – pe suprafaþã potapãrea reflexii deranjante, însã, dupãcum am mai arãtat, acestea dispar ºicapãtã un aspect nobil.

Evoluþia în timp a formãrii patineiface ca stratul protector de gri-albãstrui sã devinã tot mai gros iarinfluenþa reflexiei, tot mai micã.

Eventualele zgârieturi superficialesunt repede remediate de vreme,neprezentând dezavantaje estetice.În scurt timp, se formeazã patinanaturalã iar suprafaþa se va„autovindeca”, se va uniformiza ºisemnele vor dispãrea. �

Zincul natural lucios

Etapa 1

Etapa 2

Etapa 3

RHEINZINK – PATINA LINE - Trei suprafeþe naturaleÎntotdeauna solid, maleabil ºi de

duratã, RHEINZINK este un materialîn care puteþi avea încredere. Unînveliº veritabil „de la A la Z“: placãrirentabile pe acoperiºuri ºi faþade sausoluþii economice pentru jgheaburi ºiburlane. Pentru jumãtate de secol,acest material natural elegant dintitan-zinc fin, cu un grad de puritateal zincului de 99,995%, a dobânditun renume prestigios la nivel mon-dial, garantând un nivel calitativsuperior ºi convingând cu frumu-seþea sa atemporalã.

În cei 50 de ani de experienþã,RHEINZINK a obþinut inovaþii pecare alte companii doar acum ledescoperã. Acest material naturaleste un exemplu ecologic absolut,fãrã întreþinere periodicã ºi cu o

duratã de viaþã pentru mai multegeneraþii. RHEINZINK poate satis-face, fãrã nicio dificultate, cele maistricte cerinþe de construcþii durabile.

Acest material unic, plin de valoare,cu certificare ecologicã, este dispo-nibil în trei versiuni:

• RHEINZINK prePATINA bright-rolled, care prin expunerea la influ-enþe atmosferice capãtã, în timp,patina sa naturalã de gri-albãstrui.

Celelalte douã versiuni prepati-nate ale materialului oferã, chiar dela început – chiar din prima zi, unaspect uniform elegant al patinei dezinc, totul datoritã unui proces dedecapare unic în lume. Deoareceaceastã „prepatinare“ nu reprezintã

un strat aplicat sau o vopsire, propri-etãþile pozitive naturale ale materi-alului nu sunt afectate în niciun fel.

• De pe linia fabricii, RHEINZINKprePATINA blue-grey oferã esteticade gri patinat, opticã ce, în mod nor-mal, se obþine doar în decursul tim-pului în contextul intemperiilornaturale.

• RHEINZINK prePATINA graphite-grey este versiunea opacã a acestuimaterial ecologic, care impresio-neazã prin culoarea texturatã deardezie.

Toate cele trei versiuni sunt incon-fundabile ºi sunt convingãtoare cudomeniul lor larg de design, cu pro-prietãþile excelente de prelucrare ºicu durabilitatea. �

Descoperiþi lumea fascinantã a zincului pe www.rheinzink.ro !Show-room RHEINZINK: Braºov - Str. Matei Basarab 2/P - 500008 România

Tel.: + 40 268 546 550 | Fax: + 40 268 546 551 | E-mail: [email protected]


Siguranþa structurilor uºoarela acþiunea vânturilor severe ºi a exploziilor în aer

prof. dr. ing. Ludovic KOPENETZprof. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG, Membru corespondent al ASTR, Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

Structurile uºoare fac parte dincategoria structurilor flexibile, având,drept caracteristicã comunã, formede apariþie apropiate de optimulstructural. În ultimii ani, aceste tipuride construcþii s-au extins pe planmondial datoritã avantajelor con-structive ºi economicitãþii lor. Ele seremarcã prin greutate propriemicã ºi consumuri reduse de mate-riale. Exemple în acest sens suntnumeroase, de la structurile portantecu cabluri ºi membrane tensionatemecanic sau pneumatic, pânã lastructurile executate din bare cupereþi subþiri din oþel sau betonarmat precomprimat, din clasa struc-turilor Pantadome.

Dintre acþiunile accidentale cucaracter dinamic care afecteazãaceste structuri, se pot menþiona:efectul dinamic al vântului, efectulundei de ºoc a exploziilor în aer ºiefectul dinamic al ºocului seismic.

ªocul seismic se manifestã ca oacþiune dinamicã, considerabilã,doar atunci când structura esteîncãrcatã cu zãpadã. În aceste cir-cumstanþe, luând în considerarediverse coduri de proiectare naþi-onale ºi internaþionale, rãspunsuldinamic principal apare din acþiuneavântului ºi din acþiunea undei de ºoca exploziilor în aer.

Rãspunsul structurilor uºoare laacþiunea vânturilor severe ºi a explo-ziilor în aer apare cu particularitãþideosebite din urmãtoarele cauze:

• acþiunile dinamice, în general, ºivântul, în special, nu sunt completcunoscute, ele nefiind încãrcãridinamice prescrise, adicã pot fi defi-nite corect numai din punct devedere statistic, ca acþiuni dinamicealeatoare;

• lacunele cunoºtinþelor actualesunt acoperite cu coeficienþi de sigu-ranþã mai mari sau mai mici, dis-cutabili economic ºi tehnic.

O structurã uºoarã trebuie sã sa-tisfacã urmãtoarele criterii generale:sã fie sigurã constructiv, sã fie dura-bilã, sã rãspundã la funcþiuneaproiectatã. Peste aceste condiþii cla-sice de bazã se suprapun, mai nou,cerinþele de robusteþe structuralã,caracterizate prin evitarea colapsului

în lanþ sau progresiv ºi pãstrareaintegritãþii structurale. Colapsul înlanþ sau progresiv poate sã aparãdin anumite cedãri structurale localesau globale, din acþiunea vânturilorsevere sau din acþiunea efectuluiundei de ºoc a exploziilor, din acci-dente sau din atacuri teroriste.

Un articol dintr-un ziar italian (LaDomenica del Corriere) scrie despreprãbuºirea turnului monumentuluiMole Antonelliana din Torino (fig. 1).Evenimentul s-a produs la data de23 mai 1953 din cauza unei furtuniviolente însoþitã de o tornadã. Turnulde patru metri s-a rupt ºi s-a prãbuºit47 de metri mai jos. Monumentul eracea mai înaltã clãdire construitã dincãrãmidã, din Europa (167,5 m) [1], [2].

Incidente semnificative au avutloc în cazul podurilor cu deschiderimari, cum sunt: Brighton Chair Pier,Anglia (1836), Tay Bridge, Scoþia(1879), Tacoma Narrows Bridge, SUA,Statul Washington (1940).

Distrugerea completã a poduluiTacoma (fig. 2), din Washington s-aprodus la un vânt de aproximativ20,57 m/s, cu direcþie perpendicu-larã pe axa tablierului. În locul uneioscilaþii dintr-o parte în alta, aînceput una de sus în jos, pelungimea podului. Amplitudinea acrescut pânã la cedarea tablierului ºiapoi au urmat alte pãrþi. Colapsulacestui pod a condus la studiereafenomenelor aerodinamice care l-auprodus: galopare (oscilaþii autoîntre-þinute la orice vitezã a vântului) ºi flu-turare (miºcare de torsiune asociatãcu cea de încoviere).

Ca urmare a flexibilitãþii lor, comportarea structurilor uºoare acþionate de vânturi severe ºi explozii înaer diferã, în general, substanþial de comportarea structurilor masive. Studiul siguranþei structuriloruºoare, corelat cu concepte de alcãtuire specialã necesare asigurãrii integritãþii lor, este deosebit deimportant. Din acest motiv, în lucrare ne propunem sã prezentãm cunoºtinþele de bazã referitoare lametodologia de analizã structuralã necesarã realizãrii unor structuri uºoare robuste ºi sigure la acþiuniextreme, neaºteptate. Pe lângã problemele de analizã structuralã, sunt prezentate ºi concepte privind alcã-tuirea ºi alegerea geometriei structurii, în vederea obþinerii unei fracþionãri energetice corespunzãtoare.

Fig.1: Prãbuºirea turnuluimonumentului Mole Antonelliana


Un alt exemplu de cedare dincauza acþiunii vântului este cel alstructurii Great Plains Life Buildingde 20 de etaje (fig. 3), din Lubbock(Texas), care, dupã o tornadã (1970),a rãmas cu o deformaþie perma-nentã de 30,48 cm în cadrul demetal. Ferestrele structurii au fostdistruse în proporþie de 60%, iarºinele a trei lifturi, din patru, au fostîndoite. Inginerii nu au decis dãrâ-marea clãdirii, ci doar repararea ei.Clãdirea existã ºi astãzi sub numelede Metro Life Tower ºi este, în conti-nuare, cea mai înaltã clãdire dinLubbock [1], [2].

La fel de cunoscut este colapsulturnurilor de rãcire Ferrybridge, dinMarea Britanie, produs la 1 noiem-brie 1965. Vânturile puternice audeclanºat prãbuºirea succesivã aturnurilor de 115 m. Doi factori auprovocat prãbuºirea:

• în design a fost folositã vitezamedie a vântului pe o perioadã deun minut, pe când, în realitate, struc-turile sunt sensibile la rafale multmai scurte;

• încãrcarea din vânt a avut labazã experimente folosind un singurturn, izolat, iar gruparea turnurilor acreat turbulenþe pe faþa opusã acþiu-nii vântului ºi s-au prãbuºit [1], [2].

Y. Tamura prezintã în lucrarea [1]colapsul unei structuri tipice de 5etaje, Shiten-noji Pagoda din Japonia(fig. 5), cu o înãlþime de 47,80 m.Aceste structuri din lemn, tradi-þionale (prima fiind construitã de maimult de 1.300 de ani), sunt prezenteîn vechile temple din oraºele istorice,precum Kyoto ºi Nara. Rezistenþa lacutremure ºi taifunuri puternice aacestor clãdiri, numite pagode, sedatoreazã stâlpului central (numit”schibashira”), care se comportã caun element structural de amortizarece absoarbe energia vibraþiilor.Apropierea ºi îndepãrtarea de struc-turã contribuie la stabilizare, princreºterea amortizãrii.

Shiten-noji Pagoda s-a prãbuºitîn timpul taifunului Muroto, la 21septembrie 1934. Vântul maxim derafalã a fost de 60 m/s.

ACÞIUNEA VÂNTULUIÎn majoritatea codurilor, acþiunea

vântului se considerã numai pentruconstrucþii uzuale, precizând cãpentru cele neuzuale este necesarsã se facã studii speciale de ingine-ria vântului.

Se ºtie cã la staþiile meteo vitezavântului se mãsoarã cu girueta pre-vãzutã cu placã, citind douã valori:viteza mediatã pe douã minute ºiviteza maximã instantanee (vitezarafalei).

În condiþiile Câmpiei Române,viteza mediatã se acceptã ca fiindcuprinsã între 25 ºi 35 m/s.

Considerând o distribuþie nor-malã, tip Gauss, vitezei de 35 m/sîi corespunde o asigurare de cca.2%, iar la cea de 25 m/s apare oasigurare de 30%. Pentru vitezamaximã necesarã, în calcule sepoate lua valoarea vitezei mediatecu o amplificare de 1,5-1,8 (con-siderând o relaþie liniarã între viteze)[3], [4], [5].

Fig. 2: Colapsul podului Tacoma

Fig. 3: Deformaþia clãdirii Great Plains Life

Fig. 4: Turnurile prãbuºite la Ferrybridge, Marea Britanie

Fig. 5: Colapsul structurii de 5 etaje Shiten-noji Pagoda



În ceea ce priveºte rafalele, s-aconstatat statistic cã, pentru vitezemediate de peste 15 m/s, perioadarafalelor este între 1,0 ºi 2,0secunde.

Pentru vânturi severe se va con-sidera caracterul real al vântului,adicã o curgere turbulentã, în loculcurgerii laminare. În acest fel, la acþi-unea rafalelor, apare fenomenulde zguduire (zdruncinãturã) sau“buffeting”, dupã cercetãrile profe-sorului R.H. Scanlan (SUA).

Acþiunea vântului asupra struc-turilor uºoare trebuie consideratãatât sub aspectul ei static, cât ºi subcel dinamic.

COMPORTAREA STRUCTURILORUªOARE EXISTENTE

LA VÂNTURI SEVERE ªI EXPLOZII ÎN AERStarea unei structuri portante

uºoare existente depinde atât degradul de vulnerabilitate, cât ºi degradul de degradare a structurii insitu. Gradul de vulnerabilitate laacþiunea vântului depinde de modulde alcãtuire utilizat pentru structurãºi de concepþia implementatã pentrudisiparea energiei indusã în struc-turã de vânt ºi explozii în aer.Gradul de degradare depinde denatura ºi frecvenþa de localizare aavariilor fizice în ansamblul con-strucþiei [6], [7], [8], [9].

În domeniul structurilor uºoare,cele mai multe accidente apar, îngeneral, dupã furtuni puternice.

Recordul de avarii s-a constatatîn Germania, dupã o furtunã cu vântsever produsã în 13 noiembrie 1972,atunci când au fost avariate gravcca. 150 de construcþii uºoare.

În România, un accident de acestgen s-a produs la clãdirea ceadãposteºte vestigiile traco-dacicede pe vârful dealului Cãtãlina, delângã Cotnari, judeþul Iaºi.

O categorie de avarii la structuriuºoare, din acþiunea vânturilorsevere ºi a exploziilor în aer, oreprezintã ºi deteriorãrile provocatede corpurile strãine luate de curentºi izbite de structurã. Astfel de efecte

se cunosc la tornade, efecte ce semanifestã printr-o miºcare de rotaþieextrem de puternicã.

Mecanismele de cedare, rupere,a legãturilor pot fi fragile, adicã sepot produce brusc, fãrã deformaþiiplastice, ºi ductile. Geometria cedã-rilor reprezentatã prin fisuri, crãpã-turi, este direct proporþionalã custarea de eforturi existentã în zonaavariatã.

SIMULAREA COMPORTÃRIISTRUCTURILOR UªOARE

LA VÂNTURI SEVERE ªI EXPLOZII ÎN AERRãspunsul static ºi dinamic al

structurilor uºoare, din acþiunea vân-tului prezintã o multitudine deaspecte particulare, pe de o partedin cauza caracterului aleator al acþi-unii vântului ºi, pe de altã parte, aproprietãþilor aerodinamice ale struc-turii, precum ºi a interacþiunii care apareîntre vânt ºi structurã [10], [11].

Aceastã interacþiune este speci-ficã fiecarui tip de construcþie uºoarãîn parte. La ora actualã, simulareacomportarii la vânt a acestor struc-turi, adicã evaluarea rãspunsuluidinamic, se face dupã urmatoarelemetode:

a. Metode care opereazã cu forþedinamice evaluate experimental,folosind coeficienþii aerodinamici aistructurii;

b. Metode care se bazeazã peteoria dinamicii fluidelor;

c. Metode probabilistice, adicãnedeterministe.

Simularea comportãriistructurilor uºoare la vânt

folosind coeficienþii aerodinamiciMetoda are la bazã echivalarea

acþiunii vântului cu forþe dinamiceoarecare.

Determinarea coeficienþilor aero-dinamici, în cazul structurilor uºoarepentru care nu existã similitudini înliteratura de specialitate, se face întunele aerodinamice. Modelul pentrustudiu în tunel aerodinamic se reco-mandã a fi de tip flexibil, folosind cri-teriile de similitudine elasticã ºiaerodinamicã.

În cadrul similitudinii elastice, uti-lizarea modelului elastic impunefolosirea criteriului de similitudineHooke.

În privinþa similitudinii aerodina-mice, experimental s-au gãsit variaþiimici ale coeficienþilor aerodinamici înfuncþie de numãrul lui Reynolds, ast-fel încât, la situaþii practice, se poatetrece peste cerinþa respectãrii ace-luiaºi numãr Reynolds, fãrã a com-promite rezultatele.

Vânturile severe se vor simula întunele aerodinamice utilizând curenþide aer în regim pulsatoriu. Avândcoeficienþii aerodinamici (care expri-mã raportul dintre presiunea mãsu-ratã în fiecare punct ºi presiuneadinamicã a curentului) ºi presiuneadinamicã a curentului înregistratã înfuncþie de timp, se pot calcula, pen-tru fiecare interval de timp, mãrimileforþelor dinamice corespunzãtoare.

Pentru simularea conceptualã sepoate considera vântul ca o încãr-care de tip impuls.

Esenþialã este, în aceste cazuri,stabilirea corectã a duratei impulsu-lui. Durata impulsului fiind, în gene-ral, foarte micã, rãspunsul maxim alstructurii apare la un interval de timpcomparabil cu aceastã duratã ºi, înconsecinþã, se poate neglija influ-enþa amortizãrii asupra rãspunsuluimaxim al structurii.

Mãrimea rãspunsului dinamic cerezultã în urma acþiunii încãrcãrii detip impuls depinde de raportul dintredurata încãrcãrii ºi perioada propriede vibraþie a structurii. La structuriuºoare, din analiza rezultatelorsimulãrii pentru mai multe cazuri, seconstatã cã rãspunsul maxim apareîn faza de pe durata încãrcãrii ºifoarte rar în faza urmãtoare, adicã înfaza vibraþiei libere.

Pentru inginerul de structurã estefoarte importantã cunoaºterea rãs-punsului maxim ºi nu cunoaºtereaistoriei complete a rãspunsului.În acest sens, se pot utiliza spectrede rãspuns, adicã reprezentareafactorului de amplificare dinamicã




(DAF) în funcþie de raportul dintredurata impulsului ºi perioada propriede vibraþie a structurii.

Având spectrul de rãspuns sepoate anticipa efectul maxim deaºteptat, produs de un vânt seversimulat sub forma unui impuls drept-unghiular, triunghiular sau semisinus.

În vederea aplicãrii acestui con-cept la structurile uºoare complexe,este necesarã echivalarea structuriireale cu o structurã simplã (SGLD),iar forþa dinamicã din vânt, simulatcu diverse tipuri de impuls, se vaconsidera ca o acþiune constantã peintervalele de timp luate pentru dis-cretizare.

Durata de timp a rafalelor se vaconsidera egalã cu durata medie arafalelor din zonã, iar mãrimile lor seobþin ca produse între coeficientulaerodinamic maxim sau minim alstructurii cu un grad de libertatedinamic ºi presiunea dinamicã con-sideratã pentru vântul sever.

Pentru simularea digitalã a com-portãrii structurilor uºoare la vânturisevere ºi explozii în aer se poate uti-liza programul de calcul SUM_01.Acest program permite, pe lângãabordarea structurilor uºoare alcãtu-ite din bare, ºi pe cea a structurilor înalcãtuirea cãrora intervin membraneflexibile cuplate cu cabluri [12].

Evaluarea comportãrii structuriiuºoare din efectele de interacþiune

cu vânt ºi explozii în aer,pe baza dinamicii fluidelor

Formularea interacþiunii structurãuºoarã - vânt constã, în esenþã, încuplarea ecuaþiilor diferenþiale alemiºcãrii fluidelor vâscoase cu ecua-þiile dinamicii neliniare.

Se considerã curgerea fluiduluiincompresibil, datoritã faptului cãmodificarea relativã a densitãþiiaerului este foarte micã. Dacã prinutilizarea metodei elementelor finite,în privinþa discretizãrii ºi a alegeriitipului de element finit, nu suntdeosebiri esenþiale faþã de variantaclasicã a formulãrii neliniare (New-ton - Raphson), diferenþele apar înzona formulãrii ecuaþiilor de miºcare.

Pentru fluidul (aerul) în miºcarese acceptã o reprezentare Eulerianã(caz în care elemental finit ales va ficonsiderat fixat în spaþiu), iar pentrustructura uºoarã se acceptã ecuaþiilede miºcare în varianta Lagrangeanã(situaþie în care elementul finit seaflã în miºcare ºi deformare). Pentruvecinãtatea imediatã a structurii,unde miºcarea aproape irotaþionalãse transformã în miºcare puternicrotaþionalã, se adoptã o formularemixtã Eulerianã ºi Lagrangeanã.

Prin aproximarea separatã anecunoscutelor (viteze ºi presiuni),forma globalã a ecuaþiei lui Navier -Stokes ºi a condiþiei de continuitatepentru cazul fluidelor vâscoaseincompresibile se obþine în funcþiede vectorul acceleraþiilor nodalelocale, matricea de convecþie, pre-siuni, vâscozitate, iar pentru struc-tura uºoarã ecuaþia miºcãrii se scriesub forma clasicã Newton-Raphson.

Modelarea stochasticãa vântului sever ºi a exploziilor în aer

Este cunoscut faptul cã pentrudeterminarea acþiunii vântului ºi aexploziilor în aer asupra unei struc-turi uºoare, pe un amplasamentoarecare, având un caracter aleator,cea mai potrivitã pare a fi o mode-lare stochasticã.

Numãrul datelor asupra miºcãriivântului ºi a exploziilor în aer are uncaracter limitat; ca atare, nu sepoate utiliza direct analiza statisticã.

Având în vedere aceste incertitu-dini, vânturile severe ºi exploziile înaer pot fi considerate ca fiind supra-punerea unor impulsuri aleatoare descurtã duratã, care sosesc întâmplã-tor în timp. În acest context, pedurata celor mai frecvente vânturisevere, se poate lua în consideraremodelarea acestei faze cu un procesde zgomot alb de duratã limitatã. Înscopuri analitice, se pot generafuncþii eºantion, care sã aproximezezgomotul alb.

Pentru faza de concepþie-pro-iectare a structurilor portante uºoare,luând în considerare neliniaritatea

sistemului, rãspunsul stochastic serealizeazã fãrã utilizarea principiuluisuperpoziþiei sau al suprapunerii.În acest caz, se recomandã genera-rea unor acþiuni din vânturi severe,utilizând metode de tip Monte Carlo.

Analiza rãspunsului dinamic dinacþiuni aleatoare se face, de regulã,în domeniul frecvenþei, folosindmetoda denumitã în literatura despecialitate analiza armonicã sauanaliza Fourier. Metoda se bazeazãpe folosirea transformatei Fourierdiscrete, adicã pe discretizareadomeniului frecvenþei într-un numãrde porþiuni (N puncte).

Pentru fiecare interval se faceprecizarea valorii funcþiei de timpf(n), respectiv valorile spectrale aletransformatei Fourier F(k) pentrufrecvenþã k*Df. Dintre algoritmii decalcul se recomandã utilizarea trans-formatei Fourier rapide FFT (FastFourier Transformation), pe baza cri-teriilor de precizie ºi a vitezei deprocesare.

SIGURANÞA COMPORTÃRIISTRUCTURILOR UªOARE

DIN ACÞIUNEA VÂNTURILOR SEVEREªI A EXPLOZIILOR ÎN AER

PRIN PRISMA CONCEPTELORªI A CODURILOR DE PROIECTAREÎn vederea controlului comportãrii

structurilor uºoare din acþiunea vân-turilor severe ºi a exploziilor în aer seface o analizã a rãpunsului dinamic,corelatã cu considerarea unormãsuri de alcãtuire complexe privindalegerea geometriei (formei), fracþio-narea energeticã a structurii ºi creº-terea amortizãrii vibraþiilor [13], [14].Alegerea geometriei structurii uºoare

Se ºtie cã, în cazul structuriloruºoare, forma sau geometria iniþialãreprezintã cheia pentru a obþine oconstrucþie stabilã ºi sigurã peîntreaga duratã de exploatare.În cazul acestor structuri apare osituaþie ineditã faþã de structurile cla-sice, în sensul cã aici forma estestructura ºi structura este forma.Relaþia formã - structurã apare acumîntr-o condiþionare reciprocã, adicãstructura portantã nu se poate con-sidera separat, ci în conextul formei.




Datã fiind flexibilitatea mare aunor asemenea structuri, se reco-mandã ca geometria iniþialã sãrespecte principiul natural al minimu-lui. În acest context, se va cãuta caforma structurilor uºoare sã seapropie de forma suprafeþelor cuarie minimã, a cãror rezolvareanaliticã este posibilã numai pentruanumite forme de contur.

Suprafeþele de arie minimã suntacelea care, dintre toate suprafeþelece trec printr-o curbã strâmbã, aucea mai micã arie.

În cazul unor forme incorectesunt posibile deplasãri mari, greucontrolabile chiar ºi în situaþia intro-ducerii unor tensionãri suplimentare(adicã suntem în prezenþa unuimecanism), sau pot sã aparã depla-sãri finite importante din cauzadeformabilitãþii structurii.

Fracþionarea energeticãa structurii uºoare

Pentru îmbunãtãþirea caracteristi-cilor dinamice se recomandã exe-cuþia structurilor uºoare sub formãautoamortizoare, adicã fracþionareaenergeticã a structurii, cu posibili-tatea de transfer de energie de la unelement structural (strat-corp) laaltul.

Adoptarea unei asemenea soluþiiare drept rezultat diferenþierea frec-venþelor de vibraþie. Astfel, struc-turile uºoare alcãtuite multistrat saumulticorp au o comportare dinamicãmult îmbunãtãþitã faþã de structurilemonostrat sau monocorp.

O mãsurã simplã ºi uºor de apli-cat o reprezintã realizarea dezacor-dului frecvenþelor prin modificareaforþei de pretensionare.

Amortizarea vibraþiilorLa structurile uºoare amortizarea

datã de materialul structural aproapenu existã, deoarece tensiunile rãmânpractic neschimbate în timpul oscilaþiei.

Mãrirea amortizãrii se poate rea-liza cu o anumitã eficienþã utilizândamortizori punctiformi.

În ceea ce priveºte cuantificareaamortizãrii, se poate remarca faptulcã acest aspect este, în general,greu de mânuit, chiar ºi pentru struc-turile simple.

Se cunoaºte faptul cã, prin amor-tizare, disipându-se energie, amplitu-dinile oscilaþiilor libere se micºoreazã.Sunt foarte multe cazuri în careapare aºa numita amortizare negativã,când în urma oscilaþiei se produce ocreºtere a energiei (fluturare).

Amplitudinile mari ale oscilaþiilorla structuri uºoare se pot explica fizicnumai prin excitaþia parametricã,adicã prin apariþia unei perturbaþiiasupra unui parametru care influ-enþeazã frecvenþa proprie.

Amortizarea structuralã ºi amorti-zarea aerodinamicã fiind neglijabileîn cazul acestor structuri, aparenecesitatea prevederii unor amorti-zoare.

Amortizoarele utilizate în prezentsunt antivibratoare sau absorbitoarede vibraþii hidraulice. Amortizoarelede tip antivibrator apar sub formaunor mase legate elastic de struc-turã, având vibraþii în contrafazã cuvibraþiile structurii, micºorând astfelamplitudinile vibraþiilor structurii.

Se recomandã folosirea antivi-bratoarelor cu amortizare hidraulicãsau prin frecare, deoarece antivibra-toarele fãrã amortizare schimbãfrecvenþa proprie, dar amortizareanu. Amortizoarele hidraulice nece-sitã un punct fix de care sunt legate,în afara legãturii cu structura.

Valorile coeficienþilor de amorti-zare se aleg prin încercãri experi-mentale sau prin încercãri numerice.

Un exemplu remarcabil pentruastfel de amortizoare apare la Halaolimpicã de nataþie ºi judo din Tokio.În acest caz, pentru acoperiºul uºoravând dimensiunile în plan de120*214 mp, în vederea amortizãriivibraþiilor produse de vânturi severes-au montat, în zona acoperiºului,12 amortizoare cu ulei, având o con-strucþie specialã, prin care se obþineun coeficient de amortizare de28 kN/cm/s.

În afara acestor amortizoare se

folosesc ºi sisteme automate de

creare a unor sucþiuni interioare, prin

pornirea unor ventilatore puternice

atunci când amplitudinile depãºesc

anumite valori prestabilite.

Astfel de amortizoare automate

au fost montate ºi la noi în þarã, la

Bacãu, pentru stabilizarea acope-

riºului suspendat al bazinului olimpic

de înot. Instalaþia automatã, denu-

mitã REF, are, în acest caz, 6 venti-

latoare silenþioase comandate automat.

PROBLEME DE MONITORIZARE ACOMPORTÃRII IN SITU

A STRUCTURILOR UªOARE EXISTENTE,ACÞIONATE DE VÎNTURI SEVERE

ªI EXPLOZII ÎN AERMonitorizarea comportãrii in situ

a structurilor uºoare existente,

proiectate dupã coduri care nu

specificau mãsuri privind preluarea

unor încãrcãri din vânturi severe ºi

unde costurile pentru reabilitarea

structuralã ar fi deosebit de mari,

apare ca o necesitate importantã

[15], [16], [17], [18].

Prin monitorizare se propune

compensarea deficienþelor teoretice

ºi metodologice privind robusteþea

implementatã la structurile uºoare

complexe, atât în cazul unor

degradãri locale, cât ºi la propa-

garea acestora la nivel global.

Monitorizarea comportãrii în situ

se recomandã ºi pentru structurile

uºoare noi cu dimensiuni mari în

plan ºi elevaþie, cu scopul de a com-

para valorile de rãspuns structural,

din acþiuni curente ºi severe înregis-

trate, cu valorile de rãspuns efectiv

considerate la faza de proiectare.

Conceptul de monitorizare diferã

fundamental faþã de conceptele de

urmãrire curentã ºi specialã pre-

vãzute în codul naþional P133-99 ºi

în coduri asemãnãtoare existente pe

plan internaþional.




Monitorizarea comportãrii in situtrebuie sã fie capabilã sã surprindã,cu costuri acceptabile, urmãtoareleaspecte:

• nivelul încãrcãrilor din vânt ºidin explozii în aer;

• existenþa ºi apariþia unor dis-continuitãþi structurale (goluri, crãpã-turi, fisuri, rosturi deschise saupartial deschise, ruperi ºi chiar avariila rosturile constructive, care în anu-mite condiþii de propagare cata-stroficã a discontinutãþii pot conducela cedare sau colaps structural).

Aici se face observaþia cã vitezade propagare a fisurilor este înfuncþie de tipul de material structural,de defectele interne existente (micro-fisuri, neomogenitãþi, incluziuni dediverse materiale etc.) ºi de exis-tenþa microdefectelor (fracturi, goluri,rosturi etc.).

Parametrii comportãrii dinamice,care se monitorizeazã, sunt: depla-sãri, viteze, acceleraþii ºi variaþia întimp ale deformaþiilor specifice.

În timpul monitorizãrii, pe lângãmodificarea amplitudinilor acestormãrimi, se urmãreºte ºi frecvenþa,precum ºi defazajul lor.

Alegerea modelului, a mãrimilorce se monitorizeazã, precum ºi inter-pretarea rezultatelor, constituiefazele cele mai grele ale unei moni-torizãri structurale.

Metodele de monitorizare a com-portarii in situ recomandate pentrustructuri uºoare sunt:

• Pentru deformaþii specifice sepoate utiliza metoda lacurilor casante,metoda acoperirilor fotoelastice ºitensometria (electricã, mecanicã, cucoarda vibrantã).

• Pentru monitorizarea geome-triei în general ºi a coordonatelorprimare, cea mai indicatã este foto-grametria (fotoscanere, camere CCD).

CONCLUZII• Aspectele semnalate în lucrare

permit controlul rãspunsului struc-tural ºi asigurarea stabilitãþii struc-turilor uºoare acþionate de vânturisevere ºi explozii în aer. Sunt

prezentate concepte de alcãtuire ºide alegere a geometriei structurii, învederea obþinerii unei fracþionãrienergetice corespunzãtoare.

• În cazul structurilor existente,nivelul robusteþii structurale se poatestabili numai pe baza analizei unorscenarii de avarii ºi luând în consi-derare vulnerabilitatea ºi gradul dedegradare ale acestora.

• Dacã la structurile uºoare mariexistente se constatã deficienþemajore a cãror eliminare presupunecosturi exagerate ºi suspendareafuncþionãrii construcþiei, se reco-mandã introducerea monitorizãriipermanente sau periodice.

• Problemele tratate ajutã la fun-damentarea codurilor de proiectare,în curs de elaborare, privind asigu-rarea comportãrii sigure in situ astructurilor uºoare supuse unor acþi-uni extreme, neaºteptate.

REFERINÞE[1] Y. TAMURA, „Wind and Tall

Buildings”, EACWE 5, Florenþa,Italia, 2009;

[2] CLAUDIA – MELANIA POP,„Acþiunea dinamicã a vântului ºiefectele ei asupra structurilor înalte”,Lucrare de dizertaþie (coordonatorprof. dr. ing. L. Kopenetz), Universi-tatea Tehnicã, Cluj-Napoca, 2011;

[3] D. GHIOCEL, D. LUNGU,„Wind, Snow and TemperatureEffects on Structures, Based onProbability”, Abacus Press, Tun-bridge Wells, Kent, U.K.,1985;

[4] E. SIMIU, R. H. SCANLAN,„Wind Effects on Structures”, JohnWiley & Sons, New York, 1986;

[5] E. ALLEN, J. IANO, „Funda-mentals of Building Constructions –materials and methods”, John Wiley& Sons, Inc., Hoboken, New Jersey,2006;

[6] M. BECHTHOLD, „InnovativeSurface Structures: Technologiesand Applications”, Taylor & Francis,Abington, Oxon, New York, 2008;

[7] A. DEPLAZES, „ConstructingArchitecture: Materials, Processes,Structures”, Birkhauser, Bazel,2005;

[8] D. J. HOLMES, „Wind Load-ing of Structures”, John Wiley &Sons, New York, 2001;

[9] L. KOPENETZ, AL. CÃTÃRIG,„The safety of light structures sub-jected to severe winds and explo-sions in air”, În: Revista românã deInginerie Civilã, Vol. 4, Nr. 2,Bucureºti, pg. 89-97, 2013;

[10] A. ZANNOS, „Form andStructure in Architecture: The Roleof Statical Function”, Van NostrandReinhold Book, New York, 1987;

[11] E. TORROJA, „Philosophyof Structures”, University of Califor-nia Press, Los Angeles, 1967;

[12] L. KOPENETZ, AL. CÃTÃRIG,„Teoria structurilor uºoare cu cabluriºi membrane”, Editura UT PRES,Cluj-Napoca, 2006;

[13] AL. CÃTÃRIG, L. KOPENETZ,„Time surveyance and in situ testingby Dynamic Methods of Steel Struc-tures”, în: A VI-a Conferinþã de Con-strucþii metalice, Vol. 3, Timiºoara,pg. 259-266, 1991;

[14] L. T. LEE, J. D. COLLINS,„Engineering Risk Management forStructures”. Journal of the StructuralDivision, ASCE 103, No. ST9, pg.1739-1756, 1977;

[15] DONALD O. DUSENBERRY,„Practical Means for Collapse Pre-vention”, NISTIR7396 Best Prac-tices for Reducing the Potential forProgressive Collapse in Buildings,U.S. Department of Commerce,Washington D.C., 2006;

[16] J. FELD, K. CARPER, „Con-struction Failure”, 2nd Ed., John Wiley& Sons, New York, NY, 1997;

[17] D. KAMINETZKY, „Designand Construction Failures”, McGraw-Hill Inc., New York, NY, 1991;

[18] L. KOPENETZ, AL. CÃTÃRIG,„Behavioral Structural Analysis ofLightweight Structures Subject toBreaking Winds and Explosions inthe Air”. Proceedings of the C60International Conference, Cluj-Napoca,pg.45-46, 2013. �


Proiectul „Modernizarea infrastructurii rutiere ºi aaliniamentelor stradale în Oraºul Pantelimon, Jud. Ilfov“a constat în reabilitarea a aproximativ 100 de strãzi, înlungime totalã de 30 km, valoarea proiectului fiind de37 milioane lei.

În cadrul proiectului a fost implementat încã de la începutºi utilizat pe tot parcursul execuþiei extranetul de proiectViewpoint for Projects.

Viewpoint for Projects este un sistem de colaborare onlinepentru construcþii, de document management ºi de ma-nagement al Building Information Modeling (BIM).

Novart Engineering este, din 2012, partener în România alViewpoint for Projects ºi a implementat soluþia de colabo-rare în proiecte publice ºi private în valoare de peste100 mil. Euro. În serviciile de consultanþã în construcþii pecare le furnizeazã, Novart Engineering foloseºte Viewpointfor Projects ca soluþie de colaborare între pãrþile implicate înproiecte, digitalizarea proiectelor, managentul documen-telor, managementul proiectãrii, managementul execuþieiproiectelor ºi BIM.

Implementarea ºi utilizarea Viewpoint for Projects, în cadrulproiectului „Modernizarea infrastructurii rutiere ºi a alini-amentelor stradale în Oraºul Pantelimon, Jud. Ilfov“,a însemnat:• interacþiunea online ºi colaborarea pe documentele proiectului dintre

22 de participanþi la proiect din 5 organizaþii, respectiv beneficiar,proiectant, manager de proiect, diriginte de ºantier, executant allucrãrilor de construcþii.

• gestiunea, în condiþii de securitate a informaþiilor ºi accesibilitatepartajatã, pe bazã de permisiuni, a 1.875 de fiºiere organizate în5 subproiecte ºi 175 containere de documente (foldere) însumând12,9 GB de date.

• eficienþã în accesarea informaþiilor ºi transferul cantitãþilor mari deinformaþii în condiþii de siguranþã.

• lucrul colaborativ pe planºele de execuþie, adãugarea decomentarii, marcaje, observaþii etc.

• managementul planºelor ºi specificaþiilor tehnice,managementul dispoziþiilor de ºantier, al documentaþiiloreconomice, graficelor de execuþie, situaþiilor de lucrãri,rapoartelor, documentaþiei foto, notelor de constatare.

• fluxuri de lucru automate pentru procesul decizional încadrul echipei de proiect.

• arhiva online a documentelor proiectului, cartea tehnicã aconstrucþiei online accesibilã oricând, de oriunde, decãtre responsabilii de proiect în faza de exploatare. �

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul. Lacul Tei, Nr. 1-3 (în clãdirea ISPE), Et. 6, Camera 619-621, Sector 2, Bucureºti

Tel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

Novart Engineering a implementat Viewpoint for Projects – tehnologie cloudpentru livrarea unui proiect major de construcþii


Optimizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricãa ansamblului Teatrul Naþional „I. L. Caragiale“, Bucureºti

Instituþia publicã TEATRULNAÞIONAL „I. L. CARAGIALE“,simbol al culturii europene - datat1852 - este situat în centrul capitalei,la intersecþia bulevardelor Nico-lae Bãlcescu, I.C. Brãtianu,Regina Elisabeta ºi Carol I ºi se aflãîn subordinea Ministerului Culturii.

Cu peste 150 de ani de existenþã,clãdirea teatrului, aºa cum fusese eamodificatã în anii ‘80, nu corespun-dea standardelor de staticã ºi seis-micã, din punct de vedere alstructurii de rezistenþã.

Ministerului Culturii a organizatlicitaþia privind „Lucrãrile de stabili-tate ºi siguranþã în exploatare,optimizarea funcþionalã, tehno-logicã ºi organizatoricã a acestuiansamblu instituþional”, proiect cea fost urmat, în anul 2012, deexecuþia lucrãrilor cu sprijinul Antre-prenorului General – SC AEDIFICIACARPAÞI SA.

Clãdirea Teatrului Naþional „I. L.Caragiale“ din Bucureºti constituieun ansamblu format din mai multecorpuri, dintre care corpurile A1 ºi A2cuprind activitãþile artistice legate deSala Mare de spectacole a Teatrului,corpul B cuprinde activitãþi artistice(Sãli de spectacole cu public) pre-cum ºi activitãþi tehnico administra-tive ºi de întreþinere, corpul C carecuprinde activitãþi artistice (sala Stu-dio ºi sala Atelier) ºi corpul Dcuprinzând spaþii tehnice.

Una dintre principalele modificãriaduse clãdirii Teatrului Naþional „I. L.Caragiale” din Bucureºti a fostrevenirea la faþada iniþialã.

Prin grija pentru detaliu ºi prinacurateþea esteticã, SC AEDIFICIACARPAÞI SA a reuºit sã redea insti-tuþiei strãlucirea ºi eleganþa ambien-talã pe care le-a avut odinioarã,încorporând armonios modernizãrileproprii timpului nostru.

Executant: SC AEDIFICIA CARPAÞI SA - lider de asociereContractant asociat: SC ROMTEST ELECTRONIC SRL

Dupã mai bine de 4 ani de lucrãri de reabilitare ºi modernizare,la 10 noiembrie 2014 avea loc la Bucureºti redeschiderea oficialã aclãdirii Teatrului Naþional „I. L. Caragiale“.

La 2 ani de la acest eveniment, poate este bine sã ne reamintim înce a constat aceastã, probabil, cea mai mai mare investiþie din dome-niul cultural, din ultimii 26 de ani din þara noastrã, aducând, astfel, ºiun modest omagiu celor care, prin activitatea de proiectare ºi execuþiea lucrãrilor, au transformat Teatrul Naþional din Bucureºti într-unadintre cele mai moderne instituþii de acest gen din Europa.


Proiectul condus de Prof. Dr. Arh.Romeo Belea a dus la remodelareafuncþionalã a instituþiei, existândmai multe sãli decât în varianta din1973 a clãdirii, numãrul locurilordin sãli crescând de la 1.720 la 2.664astfel:

• Sala Mare (Corpul A - tip italian)940 locuri;

• Sala Micã (Corpul A - trans-formabilã în tip italian, elisabetan,arenã) 150 locuri;

• Sala Picturã (Corpul B - trans-formabilã în tip italian, elisabetan,arenã, cu scenã turnantã) 230 locuri;

• Sala Media (Corpul B - pegradene mobile (multifuncþionalã:expoziþii, recitaluri, reuniuni, confe-rinþe, 200 locuri;

Sala Studio (Corpul C – trans-formabilã în tip italian – 541 locuri,elisabetan – 424 locuri, arenã – 594locuri;

Sala Atelier (Corpul C - teatruexperimental) 250 locuri;

Sala în Aer Liber (Pe terasa dedeasupra Sãlii Mari, la cota +24,00,a fost creat un spaþiu de joc în aerliber, sub forma unui amfiteatru) -300 locuri;

Pe terasa de deasupra copertineicorpului A1, la cota +17,25, profitândde panorama unicã ce se deschidede la acea înãlþime, a fost creat unspaþiu pentru o cafenea, înconjuratde o terasã circulabilã cu mese ºizone verzi.

DESCRIEREA LUCRÃRIICorpul A1 - cuprinde actualul

corp al Sãlii Mari, care, prin refa-cerea diafragmelor demolate aleSãlii Mari, a redevenit apropiat deforma iniþialã.

Regimul de înãlþime este deS1+S2+P+4E, suprafaþa sãlii peconturul circulaþiei perimetrale, culojile parterului (benoare) este de492,56 mp.

Parterul Sãlii Mari are amplasatepe gradene ºi benoare 631 locuri.

Plafonul acustic al Sãlii Mari, sus-pendat prin tiranþi metalici deansamblul structural al grinzilor ºiplanºeului existent din beton armatde la cota +23,75, este realizat dintratament acustic de tip membranã.

Spaþiul public a fost refuncþiona-lizat, încât sã se înscrie în conceptulde ”largã deschidere spre public”,

Finisajele interioare ale Sãlii Maride spectacol sunt, în principal, urmã-toarele: pardoselile - mochetã delânã tratatã ignifug iar golurile de

absorbþie a aerului de sub gradenese închid cu grilaje metalice.

Pereþii conþin tratamente acus-tice, faþa vãzutã fiind din decorativãdin material texti l ºi plintã spe-cialã, cu marcarea ºi indicareacãilor de evacuare. Plafonul sus-pendat al sãlii este finisat acustic, cumembranã din douã straturi de plãcidin gips-carton.

Corpul A2 - „Scena Sãlii Mari“Funcþiunile create, iniþial sau ulte-

rior, s-au pãstrat, cu unele modificãriprivind amplasarea unor depozite dedecoruri, birouri, scãri noi, salã delecturã pentru actori, grupuri sani-tare, cabine pentru actori cu grupurisanitare proprii.

Corpul B are aria construitã de2.537,06 mp ºi desfãºuratã de19.868,62 mp ºi aria utilã de16.972,41 mp.

Prin reorganizarea funcþionalã aîntregii clãdiri, corpul B a fost dotatcu o serie de funcþiuni noi, precum:

• Salã polifuncþionalã pentru 200persoane;

• Salã de spectacole pentru 286persoane;

• Spatii tehnico administrative ºide întreþinere;

Corpul C - cuprinde douã sãliexistente, suprapuse pe verticalã:Sala “Atelier”, cu o capacitate de250 locuri ºi Sala “Studio”, carecuprinde un numãr de 592 locuri.

Reabilitarea ºi modernizareaclãdirii TNB a presupus reabilitareafuncþionalã a acestei zone, reface-rea unitarã a faþadelor, refacerea ºireintegrarea în spaþiul public urban ateraselor exterioare ale teatrului.

Corpul D - tehnic: s-au fãcutintervenþii asupra destinaþiei spaþiilorexistenþe: ateliere, depozite, spaþiide întreþinere ºi spaþii tehnice prinreamplasare ºi retehologizare.

CARACTERISTICILE PRINCIPALEALE CONSTRUCÞIEI

1. Corpul A (A 1 ºi A2) suprafaþadesfãºuratã totalã = 31.150,65 mpdin care:

• Ad A1 = 18.314,15 mp• Ad A2 = 12.836,50 mp2. Corpul B - cu o arie desfã-

ºuratã corp B = 17.544,87 mp3. Corpul C – cu o suprafaþã

desfãºuratã de 9.276 mp, are desti-naþia principalã de sãli spectacole -Sala Studio ºi Sala Atelier.

4. Corpul D - subsol - spaþiitehnice cu aria desfãºuratã =2.647,27 mp. �


Specialiºti în proiectarea structuralã

Piaþa construcþiilor din România a cunoscut o dez-voltare deosebitã în ultimii 25 ani. PLAN 31 se numãrãprintre societãþile care de la început au proiectat uneledintre cele mai importante investiþii din þarã.

În aceste condiþii, se poate afirma cã, odatã cu dez-voltarea sectorului construcþiilor, a crescut ºi firma PLAN31. Avantajul nostru se datoreazã unei echipe compusedin ingineri profesioniºti ºi devotaþi proiectãrii structurilorconstrucþiilor.

Pentru a putea rãmâne competitivi pe piaþã am alessã investim în soluþii moderne de calcul ºi detaliere.Beneficiem, în prezent, de cele mai moderne ºi dez-voltate produse software disponibile în domeniu, echipa-mente care le-au permis specialiºtilor noºtri sã rezolvecele mai complicate probleme ridicate de proiectele pecare le-am conceput. Tot datoritã acestor echipamenteam avut posibilitatea sã reducem considerabil termenelede la primirea temei de proiectare pânã la livrareaproiectului.

PROIECTARE STRUCTURALÃActivitatea principalã pe care PLAN 31 o desfãºoarã

este proiectarea structurilor civile ºi industriale. Echipade specialiºti a firmei PLAN 31 a reuºit ca, la ora actu-alã, sã fie identificatã cu seriozitatea, meticulozitatea,inventivitatea ºi creativitatea în domeniul proiectãriiacestui gen de lucrãri. În cei 17 ani de activitate PLAN31 a finalizat peste 340 de proiecte, care însumeazã osuprafaþã de peste 6 milioane metri pãtraþi. Lucrãrile pecare birourile noastre de proiectare le-au dus la bunsfârºit sunt diverse ºi acoperã un spectru larg de struc-turi: clãdiri rezidenþiale, birouri, hale de producþie ºidepozitare, supermagazine, mall-uri, parcãri etajate,hoteluri, sãli pentru sport ºi evenimente culturale, sta-dioane etc. De-a lungul timpului, lucrãrile pe care le-amcontractat au necesitat soluþii diverse de punere înoperã. La o mare parte dintre structuri am optat pentru

Povestea firmei PLAN 31 începe în anul 1999 ºi se deruleazã pânã astãzi cu deosebite realizãri în domeniulproiectãrii structurilor civile ºi industriale, aceasta fiind activitatea principalã care antreneazã cea mai mareparte din timpul specialiºtilor noºtri.

Concomintent cu activitatea de proiectare, PLAN 31 are o vastã experienþã ºi în consultanþa de specialitate,în realizarea expertizelor tehnice, a consolidãrilor, a testelor pe materiale ºi a monitorizãrii construcþiilor întimpul execuþiei ºi în exploatare.

De-a lungul timpului, firma PLAN 31 s-a afirmat ca fiind una dintre cele mai serioase ºi profesioniste dinRomânia. Acest lucru se datoreazã interesului pe care colectivul de proiectare l-a manifestat întotdeauna în a fi lacurent cu cele mai noi tendinþe în domeniul construcþiilor. De reþinut este ºi faptul cã avem deschise birouri specia-lizate atât în Serbia cât ºi în Republica Moldova, ceea ce reprezintã un câºtig atât pentru firmã cât ºi pentru cola-boratorii noºtri din aceste þãri.

prof. dr. ing. KISS Zoltan

© Cosmin Dragomir

realizarea lor cu elemente prefabricate din beton armat.În funcþie de metodele tehnologice, statice ºi determenele de finalizare, unele structuri au fost prevãzutesã fie executate cu elemente mixte din oþel-beton, postsau pretensionate. Pentru cazuri mai speciale am folositpost tensionarea nu doar la grinzi, ci ºi la planºee.

SOLUÞII STRUCTURALEPentru a rãspunde cerinþelor colaboratorilor noºtri am

fost obligaþi sã fim în permanenþã la curent cu ultimelenoutãþi din domeniul construcþiilor, ceea ce a reprezentatun deosebit avantaj ºi pentru PLAN 31. Colaboratoriinoºtri apreciazã promptitudinea de care am dat ºi dãmdovadã, ori de câte ori suntem solicitaþi. Am oferit, de

fiecare datã, soluþii raþionale ºi economice, prin care amasigurat un ritm foarte bun de desfãºurare a lucrãrilor peºantier. Una dintre cele mai dese solicitãri ale beneficia-rilor a fost ca investiþiile lor sã se poatã finaliza la termenºi în condiþii de calitate cât mai bune. Drept rãspuns laasemenea doleanþe am fost obligaþi, deseori, sã alegemsoluþiile de structurã executatã din elemente prefabri-cate, deoarece ele prezintã numeroase avantaje, cum arfi: producþia elementelor poate începe înainte de des-chiderea ºantierului, astfel încât vor fi gata de livrare ladata stabilitã; controlul elementelor în fabricã este maieficient, asigurând o calitate superioarã, iar montarea lorîn ºantier nu este influenþatã de anotimpul în care serealizeazã investiþia etc.



Tot pentru rapiditatea în execuþie am folosit elementede catalog înglobate în prefabricate. Acestea se pot uti-liza cu succes la continuizarea stâlpilor, la prinderea lorîn fundaþii sau la realizarea nodurilor. O altã cerinþã, înspecial la construcþiile tip parter, a fost de a avea spaþiicât mai largi, fãrã stâlpi intermediari. Pentru asemeneasolicitãri am proiectat grinzi pretensionate cu deschideride pânã la 32 m.

PREOCUPÃRI ÎN DOMENIUL INGINERIEI STRUCTURALEPe lângã activitatea principalã de proiectare struc-

turalã, PLAN 31 are ºi preocupãri adiacente, precum:consultanþã, expertize tehnice, consolidãri, teste pemateriale ºi monitorizarea construcþiilor. Experienþadobânditã de-a lungul timpului este primul argumentcare ne recomandã pentru consultanþa de specialitate.Multitudinea investiþiilor la care am lucrat ºi numãrulmare de soluþii tehnice propuse colaboratorilor noºtri auadus, în portofoliul firmei, cunoºtinþele necesare preîn-tâmpinãrii oricãror inconveniente de naturã tehnicã.Oferim partenerilor noºtri soluþii individuale pentru totparcursul proiectului, de la cercetarea terenului de fun-dare pânã la monitorizarea lucrãrilor în timpul execuþiei.

Echipa noastrã participã activ la tot procesul privind:studiile topografice, determinarea releveelor, executareatestelor pe materiale ºi efectuarea analizelor compara-tive. Prin pregãtirea unor soluþii alternative, clientul areposibilitatea de a-ºi forma o imagine de ansambluasupra posibilitãþilor de execuþie ºi a soluþiilor disponibilepentru investiþia sa. De asemenea, consultanþii noºtriestimeazã costurile ºi timpul de lucru, pornind de la dateclare furnizate de firmele executante. În acest fel, imple-mentarea proiectului se va face având la dispoziþie toatedatele actualizate, cu preþurile ºi cerinþele furnizorilor dinpiaþã.

Activitatea de proiectare în domeniul consolidãriiclãdirilor ºi aducerea clãdirilor la un standard corespun-zãtor de performanþã a luat naºtere ºi s-a dezvoltat, deasemenea, la solicitarea clienþilor noºtri.

Abordãm fiecare lucrare cu seriozitate ºi o tratãmindividual, conform caracterului ºi tipului construcþiei.În conceperea metodelor de consolidare se au în vedere,în primul rând, importanþa ºi destinaþia construcþiei.

Totodatã, zona geograficã determinã, în maremãsurã, alegerea soluþiilor de consolidare, a materi-alelor, precum ºi perioada ºi modul de desfãºurare alucrãrilor.

În colaborare cu INCERC ºi Universitatea Tehnicãdin Cluj-Napoca, PLAN 31 efectueazã încercãri în labo-rator ºi in situ pentru determinarea caracteristicilorfizico-mecanice ale materialelor.

Expertizarea tehnicã a clãdirilor este o altã direcþiede preocupare a colectivului nostru. Prin aceastã activi-tate urmãrim evaluarea stãrii în care se gãsesc con-strucþiile existente ºi alegerea soluþiilor raþionale ºirapide de aducere a lor la standarde de performanþã,conform cu cerinþele actuale.�


Un scurt periplu în istoria Banatului ne reaminteºte cãîn 1526, la Mohacs, Soliman al II-lea înfrângea oasteamaghiarã condusã de Ludovic al II-lea, Ungariapierzându-ºi independenþa. Stãpânirea turcilor a avutinfluenþe nefaste asupra populaþiei româneºti din Caraººi Severin, o mare parte a acesteia emigrând în alte zoneale þãrii, în condiþiile în care avangarda armatei otomane– corpul tãtarilor – trecea prin foc ºi sabie locuitorii þinutu-lui Banatului. În anul 1673, în scriptele turceºti, care con-tabilizau birurile culese, apare denumirea satului“Reszintza”, actuala Reºita a zilelor noastre.

În anul 1683 izbucneºte rãzboiul dintre armata impe-rialã austriacã ºi turci, împãratul Leopold I devenindstãpân al Transilvaniei ºi Banatului. Dupã mai multeînfruntãri succesive, în ianuarie 1699, la Karlowitz,Imperiul ºi Poarta Otomanã împart þinutul astfel: Imperiulia în stãpânire din nou Transilvania, iar Poarta, Banatul.

În 1716, un nou rãzboi consfinþeºte Victoria Imperiu-lui, Eugen de Savoia oferind guvernoratul Banatuluigeneralului de cavalerie, distins în lupte, ClaudiusFlorimund de Mercy, om luminat ºi extrem de disciplinat.Acesta aduce coloniºti din jurul Rhinului, din þinutulHessen ºi Baden-Würtemberg. Mulþi vin, puþini rãmân, însã.

Generalul Mercy dispune sãparea canalului Begapentru asanarea mlaºtinilor ºi încurajarea comerþului.

În 1740, la urcarea pe tron a Mariei Tereza, aceastase ocupã în mod deosebit ºi aplicat de dezvoltareamineritului în zona Banatului, încurajându-i dezvoltarea,în condiþiile în care jumãtate din necesarul de cupru alImperiului este asigurat de minele din zonã.

În 1765, coregentul Mariei Tereza, Iosif al II-lea, îlînsãrcineazã pe inginerul Karl Alexander Steinlein cuconstruirea unor noi topitorii de fier în amonte de cup-toarele de la Bocºa. Motivele principale au fost constitu-ite de lipsa cantitãþilor de apã necesare funcþionãriicuptoarelor de la Bocºa ºi de defriºãrile masive ce auîmpuþinat lemnul disponibil. La data de 3 iulie 1771, celedouã noi cuptoare (“Franziskus” ºi “Josephus”) sunt por-nite, alãturi de ele funcþionând ºi trei forje, Reºitafãcându-ºi, astfel, loc pe harta industrialã a zonei, încãcu mult înainte de Krupp (1811) ºi Skoda (1860).

Odatã cu punerea în funcþiune a acestora este datãîn folosinþã ºi prima lucrare hidrotehnicã aferentã -canalul “Schmelzgraben” cu o lungime de cca 2.800metri, canal ce alimenta cu apã uzinã din Bârzava.

Uzinele se modernizeazã permanent, cunoscândperioade de suiºuri ºi coborâºuri, în ceea ce priveºteproducþia, de-a lungul timpului.

La începutul secolului al XX-lea, dupã criza desupraproducþie ce cuprinsese industria metalurgicã, înzona Reºiþei încep primele amenajãri hidrotehnice care

sã furnizeze energia electricã nece-sarã laminoarelor: un alt canal deaducþiune de cca 3 km ºi uzina hidro-electricã “Grebla” – realizare tehnicãde vârf a epocii.

Centrala “Grebla” adãpostea 3grupuri electrogene, cu o putere de2.500 CP fiecare, formate din 3 turbinePelton ºi 3 generatoare trifazice de1.800 kW la 5.500 V. În dotareatehnicã mai existau douã turbine Pel-ton de câte 170 CP, cuplate cu câte undinam de 95 kW, putând acþiona ºi unalternator auxiliar de 48 kW la 240V.Acestea erau completate de încã oturbinã Pelton de 35 CP. Turbineleerau reglate automat prin servomo-toare.

ParticipareaSC HIDROCONSTRUCÞIA SA

la dezvoltarea amenajãrilor hidroenergetice ale BanatuluiACUMULAREA S E C U

ing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

Alãturi de Centrala “Grebla” s-aumai construit de-a lungul timpului:Centrala hidroelectricã Breazova, acu-mularea Vãliug ºi 75 km de canale ºiconducte. Nu trebuie uitate niciderivaþia subteranã cu o lungime de7 km de la Gozna, Centrala Crãinicelºi acumularea Gozna, realizate dupãanul 1947.

În septembrie 1944 trupele ruseºtiintrã în Reºita, sub ocupaþia lor fiinddeportate, pânã în anul 1950, unnumãr de 75.000 de persoane, înmajoritate etnici germani ai zonei.

O istorie agitatã pe un teritoriumultdisputat…

Începând cu anul 1946, s-a pusproblema mãririi capacitãþilor deproducþie de la Reºita, capacitãþinecesare reconstrucþiei þãrii, în condiþiile în care acestamplasament a fost ferit de distrugerile rãzboiului.

Creºterea consumului de apã industrialã a impusmãrirea stocului de apã din bazinul Bârzavei, prinderivaþii ºi pomparea unui volum suplimentar din râul Timiº,precum ºi prin construirea unei incinte de acumulare înamonte de Reºita, care sã aibã urmãtoarele scopuri:

• Livrarea unui debit constant de 0.43 mc/sec;• Limitarea debitelor efluente în secþiunea Reºita, cu

o asigurare de 0.01% la nu mai mult de 172 mc/sec;• Degrevarea CHE Grebla de servitutea apei indus-

triale necesare ºi utilizarea acesteia în condiþii mairaþionale, cu eficienþã crescutã.

Astfel, în anul 1954 se încheie lucrãrile la BarajulGozna ºi centrala Crãinicel, iar în anul 1961 debuteazãlucrãrile la acumularea Secu, barajul fiind primul dinRomânia construit din beton cu contraforþi de tip ciu-percã, proiect al regretatului profesor universitar RaduPriºcu.

Barajul este alcãtuit din 14 ploturi independente, tri-unghiulare, evazate spre amonte, separate prin rosturide dilataþie permanente. Ploturile 6 ºi 7 sunt deversoare,iar plotul 10 este de trecere. În acesta din urmã se aflãconducta de deversare cu diametrul de 800 mm, caretrimite apa la camera de joncþiune cu vechiul sistem deamenajare a râului Bârzava.

Lãþimea frontalã a ciupercilor este de 10 m, iar a con-traforþilor de 3.50 m. Prinderea în beton a ciupercii s-afãcut prin intermediul unui bloc din beton cu adâncimivariabile, cuprinse între 2 m ºi 4 m, iar contraforþii suntîncastraþi în rocã pe o adâncime de 2 m. Rosturile suntetanºate cu douã rânduri de tolã de cupru, cu grosimeade 2 mm.

Soluþia utilizatã pentru devierea apelor a fost unjgheab din lemn care traverseazã un gol special amena-jat în corpul barajului, având dimensiunile de 2,20 m x4,40 m ºi asigurând tranzitarea unui debit de 80 mc/sec.Dupã executarea golirilor de fund, golul a fost plombat.

Deºi roca este etanºã, s-a executat un voal deetanºare alcãtuit din douã rânduri de foraje de câte 25 madâncime, cu o lungime totalã de peste 3.500 m.

Ploturile de deversare sunt prevãzute cu câte odeschidere de evacuare, acoperitã la partea superioarãcu o placã curbatã din beton armat ºi continuatã cu otrambulinã de 11 metri, ce aruncã apele deversate.

Pus în funcþiune în anul 1963, barajul a necesitatvolume de lucrãri cifrate la 5.000 mc excavaþii în aluvi-uni, 9.000 mc excavaþii în stâncã, 3.000 mc umpluturi ºi31.000 mc betoane. Cota la coronament a barajului este+309,00, la o înãlþime de 41 m, lungimea pe care se dez-voltã acesta fiind de 136 m, þinând în spate o acumularecu un volum de 15,1 milioane mc apã.

Lacul de acumulare ºi barajul nu au numai utilizãrihidroenergetice ºi de alimentare cu apã, ci ºi certevalenþe turistice, pe malul apei amenajându-se maimulte obiective de profil cu un farmec aparte ºi demnede aprecierea cãlãtorilor atraºi de frumuseþile ascunseale României. Iar pentru cei ce nu ºtiu, Banatul este unuldintre extrem de puþinele locuri ale Europei în care creºtecarismaticul uriaº al arborilor de pe pãmânt: Sequoia.

Un þinut dorit, în care stãpâni vremelnici s-au perindatcu mai mult sau mai puþin folos, o parte dintre ei, însã,lãsându-ºi amprenta valabilã pânã în zilele noastre:înaintaºi ºi clarvãzãtori! �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIParticipanþi la edificarea Sistemului Hidroenergetic Naþional

Ioan RADU

S-a nãscut la 8 noiembrie 1946 în comuna Buteni,judeþul Arad.

În anul 1969, a absolvit Facultatea de Construcþii Civile,Industriale ºi Agricole din Institutul de Construcþii Bucureºti.

Dupã absolvire, între anii 1969-1971, a activat laDirecþia de Sistematizare, Arhitecturã ºi Proiectare Deva,elaborând proiecte pentru ansamblul de locuinþe cartier„Dacia“, Baza ITA Târgu Jiu, cartierele de locuinþe de la Vul-can, Petrila ºi „Platoul Romanilor“ din Alba lulia.

A activat în învãþãmântul liceal, ca profesor ºi directoradjunct, la Liceul Industrial din Deva, predând cursurile:Beton armat, Clãdiri civile (1971-1974) ºi apoi, înînvãþãmântul superior, la Institutul Politehnic Timiºoarapredând cursurile: Materiale de construcþii, Geotehnicã ºifundaþii între 1974 ºi 1977.

Transferat la TCH Bucureºti, Grupul de ªantiere „RâulMare-Retezat“, cu sediul în Brazi, Haþeg la Serviciul tehnic,ca inginer ºi apoi ca ºef de lot la fereastra Baia Mare, a par-ticipat la construirea tunelului de aducþiune principal alamenajãrii Râul Mare, la excavaþii, reþele tehnologice,betonare tunel principal, puþul de la priza de apã (1977-1979). A fost apoi ºef de lot la Valea Jurii ºi ºef de ºantier laªantierul 2 Brãdãþei, pânã în anul 1980.

Între anii 1980-1986, ca ºef al ªantierului l Baraj, a coor-donat lucrãrile de construcþii ale barajului Gura Apelor,

umpluturi în corpul barajului, aducþiune, casa de vane,golire de fund, deschidere balastiere. (A conceput soluþiade cofrare integralã ºi montarea ansamblului de cofraj pen-tru trompa de racordare a prizei octogonale cu aducþiuneaprincipalã, circularã).

La Haþeg, ACH „Râul Mare-Retezat“, între anii 1986-1990, ca ºef de ºantier la Pãcliºa, a coordonat lucrãrilepentru punerea în funcþiune a AHE Pãcliºa ºi CHE Toteºti 2,centralã pe canal de derivaþie.

Din anul 1990, la sucursala „Râul Mare-Retezat“, de laDeva, a condus, în funcþia de director, lucrãrile: relansareacascadei de noduri hidroenergetice pe cursul râului Strei,alimentarea cu apã a oraºului Petroºani ºi a întregii Vãi aJiului de la Valea cu Peºti ºi din sursa pârâului Lazãr, ali-mentarea cu apã Petroºani, staþia de tratare a apei de laSântãmãrie Orlea, Centrul de Conferinþe Brazi, dispece-ratul Hidroelectrica Haþeg, reabilitarea DN 7 pe tronsonulGurasada-Sãvârºin, drumuri judeþene care leagã cascada dehidrocentrale de pe Râul Mare aval de zona montanãRâuºor etc.

Mulþumit de ceea ce a realizat, a afirmat: A fost ºansavieþii mele cã am întâlnit aceastã firmã - Hidroconstrucþia!

Iar între numeroasele ºanse ale firmei Hidroconstrucþiaa fost ºi aceea cã a avut mulþi oameni ca inginerul loan Radu.

Constantin MENGHE

S-a nãscut la 15 septembrie 1931 în satul Colacu,comuna Vidra, judeþul Vrancea.

Dupã absolvirea Facultãþii Hidrotehnice din Institutul deConstrucþii Bucureºti a fost repartizat, în anul 1957, lacerere, la Direcþia Generalã a Hidrocentralei Bicaz.

Pânã în anul 1961 a activat la Grupul de ºantiere Bicazîn funcþiile: maistru principal excavaþii ºi inginer constructorde betoane.

La ICH Argeº, între anii 1961-1970, a deþinut funcþiile: inginerºef constructor, ºef de lot la construirea viaductului peste Valealui Stan (pe drumul de acces spre piciorul aval al barajului).

Dupã anul 1968, ca ºef de ºantier la ªantierul Argeº-Amonte, a preluat lucrãrile pentru finalizare, recepþie ºipredare de la Cumpãniþa ºi, din aval: Oneºti, Albeºti, Cerbu-reni, Curtea de Argeº ºi a deschis lucrãrile de pe sectorulNoapteº - Zigoneni - Bãiculeºti - Mãniceºti de pe râul Argeº.

Trecut la Grupul de ªantiere „Argeº-Olt“, a condus, pânãîn anul 1977, activitatea de construcþie a hidrocentralelor:

Râmnicu Vâlcea, Dãeºti,Govora, Râureni ºi Centrulªcolar Energetic din Râm-nicu Vâlcea.

Ca director al Grupuluide ªantiere „Olt Superior“,a terminat lucrãrile de laLotru-Ciunget, Lotru Aval(amenajãrile Mãlaia ºi Brãdiºor) ºi a celor rãmase pe sec-torul Dãeºti - Govora. In aceeaºi perioadã, a coordonatlucrãrile la hidrocentralele: Turnu, Cãlimãneºti, Gura Lotru-lui, Voila, Vistea, Arpaºu, Scoreiu, Avrig, Cheia-Vlãdeºti ºideschiderea lucrãrilor de la Cornetu ºi Robeºti.

De asemenea, a condus ºi lucrãrile de construcþii civilede la staþiunile Voineasa ºi Vidra, sediul „Hidroelectrica“ ºi ablocurilor de locuinþe din Râmnicu Vâlcea.

O activitate de 38 de ani slujind TCH, dupã spuselesale... cu credinþã. Cu ajutorul salariaþilor, a reuºit sã con-struiascã mult, bine ºi frumos!


Vasile MÃRCEAN

S-a nãscut la 8 ianuarie 1946 în comuna Apahida,judeþul Cluj.

În anul 1968, a absolvit Facultatea de Construcþii dinInstitutul Politehnic Cluj, specialitatea Construcþii Civile,Industriale ºi Agricole.

La ICH Grup ªantiere „Someº“, cu sediul în Tarniþa,unde a început activitatea, a realizat, ca ºef punct de lucru,între anii 1968-1971, lucrãrile: staþia de tratare a apei pentruCluj-Napoca, excavaþii ºi betonãri la barajul Gilãu, lucrãri laMotelul turistic din Gilãu.

În funcþia de ºef de lot, între anii 1971-1974, a coordonatexcavaþiile ºi betonãrile la fundaþie ºi în corpul barajuluiGilãu, betonarea podului peste baraj, injecþii în voaluletanºare, aducþiunea secundarã Mãguri-Rãcãtãu.

Între anii 1974-1978, ca ºef de ºantier, la aceeaºi unitate, acondus lucrãrile: AHE Drãgan-Iad - aducþiunea secundarãSecuieu-Drãgan ºi Staþia de pompare la Secuieu. De aseme-nea, a condus realizarea centralei Remeþi cu douã aducþiuniprincipale, douã galerii forþate ºi de fugã, drumuri, clãdiri ºiaducþiuni secundare (1978-1982).

Din anul 1982, ca director al SC Hidroconstrucþia,Sucursala „Ardeal“ Cluj, a coordonat execuþia de blocuri de

locuinþe în Cluj-Napoca,betonarea drumului judeþeanSomeºul Rece - Tarniþa,amenajrea hidroenergeticãîn cascadã a râului Repedeîn treapta AHE Lugaºu,continuarea amenajãrii râu-lui Someºul Mic în aval deTarniþa, prin cele 4 uvraje pânã la microhidrocentrala dinmijlocul Clujului, amenajarea complexã a râului Bistriþaardeleanã în amplasamentul Colibiþa (singurul baraj cumascã de etanºare din asfalt bituminos din Hidrocon-strucþia), amenajãri interioare ºi alimentarea cu apã potabilãºi industrialã a Exploatãrii Miniere Voievozi, AHE Firiza, tra-versarea subteranã a Clujului cu un canal colector de apereziduale ºi pluviale, amenajarea complexã a râului Rãs-toliþa etc.

Este atestat MLPAT în domeniile: construcþii civile,industriale ºi agricole, construcþii rutiere, drumuri, poduri,tunele, piste de aviaþie, construcþii ºi amenajãri hidro-tehnice, edilitare, gospodãrie comunalã.

O activitate notabilã în SC Hidroconstrucþia SA.

Niculae MIRCEA

S-a nãscut la 6 martie 1937 în Bucureºti.A urmat Liceul German din Sibiu, dupã care ºi-a conti-

nuat studiile la Facultatea de Hidrotehnicã - Institutul deConstrucþii Bucureºti, devenind inginer în anul 1960.

Ca inginer ºi ºef de lot la Bicaz, ICH Bucureºti, Grupulde ªantiere Bistriþa - Aval, ªantier Roznov, a coordonat,între anii 1960-1965, lucrãrile la: nodurile hidrotehnice depe canalul de deviaþie de la Zãneºti ºi Costiºa din amena-jarea în cascadã dintre Bicaz ºi vãrsarea Bistriþei în Siret.

Între anii 1965-1966, ca proiectant ºi ºef de proiect laInstitutul de Studii ºi Proiectãri Hidroenergetice, a elaboratcaietul de sarcini ºi proiectul de execuþie pentru barajulMintia de pe râul Mureº, pentru alimentarea cu apã tehno-logicã a CET Mintia - Deva.

Reîntors în execuþie, la TCH Grup ªantiere Siret -ªantier Paltinu, a condus, în calitate de ºef de lot ºi inginerºef ºantier, între anii 1966-1974, activitatea de betonare abarajului, execuþia pâlniei turnului ºi a galeriilor descãrcã-torului de ape mari ºi a golirii de fund. Investiþia a avut cascop alimentarea cu apã potabilã ºi industrialã a zoneiPloieºti. Obiectivul a pus probleme de execuþie, din cauzacondiþiilor geomorfologice dificile ºi a soluþiilor tehnice noi(baraj arcuit cu dublã curburã continuat pe malul drept cu oaripã parabolicã, din beton, cu rost perimetral).

Între anii 1974-1976, a fost transferat la TCH Bucureºti,Grup ªantiere Sebeº din comuna ªugag, ca ºef AtelierProiectare, unde a condus activitatea de proiectare pentruorganizarea de ºantier, socialã ºi tehnologicã, necesarãconstruirii obiectivelor de la Amenajarea hidroenergeticãSebeº amonte.

Revenit, la Paltinu-Câmpina, TCH Grup ªantier Siret,ªantier Paltinu (1974-1976), ca inginer ºef grup, a condus

lucrãrile din etapa a Il-a deforaje, drenaje ºi injecþii labarajul Paltinu, execuþiaunei protecþii de versanþi înaval de baraj, prin placareacu beton pe cele douãmaluri a unei galerii supli-mentare din care s-au exe-cutat injecþii ºi drenaje pe sub talpa drenajului, a unei goliride fund suplimentare.

Între anii 1983-1989, ca inginer ºef grup ºantiere laTAGCH Bucureºti, Grup ªantiere Bistra din Caransebeº, acoordonat lucrãrile de la Amenajarea Hidroenergeticã Bistra- Poiana Mãrului: baraj de anrocamente cu miez de argilãînalt de 125,5 m; aducþiunea principalã ºi centrala subte-ranã de la Ruieni (unde s-a aplicat o tehnologie nouã deexcavaþii de la boltã spre bazã ºi s-au ancorat pereþii cuancore postîntinse).

Între anii 1989-1993, a activat la Ministerul Mediului ºiGospodãririi Apelor, ca ºef de compartiment pentruurmãrirea comportãrii barajelor ºi ºef de serviciu exploa-tare, pentru urmãrirea comportãrii în timp real a barajelor.

Ca ºef al Filialei Germane a firmei ALPHA Internaþional,a urmãrit execuþia lucrãrilor de construcþii de locuinþe întreanii 1993 ºi 1995, iar ca inspector în Firma Hidrocon-strucþia, a coordonat activitatea Sucursalei Germania întreanii 1995 ºi 1998, urmãrind execuþia lucrãrilor de poduri depe autostrada Zwickau-Meerane ºi execuþia tunelurilor peruta Intercity München - Hamburg.

O activitate cu rezultate notabile în întreaga carierã.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii –autor Hristache Popescu, în colaborare cu Mihai Cojocar)


conf. dr. ing. Nicoleta – Maria ILIEªconf. dr. ing. Vasile FÃRCAª

Aºadar, în septembrie 2016 s-a desfãºurat la Cluj-Napoca a XIII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºiFundaþii (CNGF 2016), organizatã cu succes de cãtreSocietatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii (SRGF),gazdã fiind Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca,Facultatea de Construcþii, prin Departamentul Structuri.

La mai puþin de douã luni de la acest eveniment, iatãun succint bilanþ al Conferinþei.

Recepþia de bun venit din 7 septembrie 2016 aadunat peste 200 de participanþi în cadrul Centrului deCulturã Urbanã Casino din Parcul Central al Clujului.

La ceremonia de deschidere din 8 septembrie 2016au asistat, însã, aproape 350 de participanþi, care auinclus autori, non-autori, expozanþi, parteneri, studenþi ºiinvitaþi.

Sesiunile plenare din prima zi a conferinþei au reunitpersonalitãþi de renume ale ingineriei geotehnice dinRomânia: preºedintele SRGF, prof. univ. dr. ing. SandaManea, care a prezentat “Probleme actuale ale InginerieiGeotehnice din România”, preºedintele de onoare alSRGF, prof. univ. emerit dr. ing. Iacint Manoliu, a rãsfoit„File din istoria SRGF”, iar prof. univ. emerit dr. ing.Augustin Popa a discutat despre „Avarii ºi accidente lalucrãri de inginerie geotehnicã”, vicepreºedintele SRGFprof. univ. dr. ing. Loretta Batali a introdus „Noi perspec-tive ºi evoluþii în proiectarea geotehnicã europeanã, iarvicepreºedintele SRGF prof. univ. dhc. dr. ing. AnghelStanciu a dezbãtut ”Investigarea geotehnicã a terenuluide fundare”.

Din partea partenerilor CNGF 2016, ing. MariusOnofrei (Carmeuse Holding) a prezentat “Viacalco:Tratarea ºi stabilizarea solurilor - soluþia economicã ºisustenabilã”, iar prof. dr. ing. Marin Marin (Terra Mix) –„Compactarea dinamicã prin impuls ºi fundaþii hibride”.

A doua parte a primei zile a fost completatã desusþinerea lucrãrilor programate pentru prezentare,“Investigarea geotehnicã, calculul ºi modelarea terenuluide fundare” ºi “Proiectare geotehnicã, sisteme de fun-dare a construcþiilor în condiþii dificile”. Prezentãrile auavut loc în secþiuni paralele, organizate pentru primadatã în acest format la o conferinþã naþionalã. Autoriilucrãrilor au fost atât cadre didactice universitare, cât ºiprofesioniºti din domeniu, ceea ce a subliniat caracterulpractic ºi de cercetare al acestora.

Programul ºtiinþific al primei zile a fost completat cumasa rotundã organizatã în cadrul conferinþei. S-adezbãtut o problemã stringentã a ingineriei geotehnice –“Întocmirea studiilor geotehnice între prevederi normativeºi realitate”, moderatori fiind preºedintele SRGF, prof. dr.ing. Sanda Manea, preºedintele de onoare al Comitetuluide Organizare al CNGF, prof. dr. ing. Augustin Popa ºiconsilierul MDRAP ing. Mihaela Bontea.

Prima zi s-a încheiat cu cina festivã organizatã laSala Veneþia a Grand Hotel Italia, la care s-au reunitpeste 300 de participanþi. Un moment important încadrul cinei a fost acordarea diplomelor de mulþumirepartenerilor CNGF 2016. Buna dispoziþie fost asiguratãde ansamblul folcloric Românaºul al UniversitãþiiTehnice din Cluj-Napoca.

În contextul amplelor lucrãri de infrastructurã care se desfãºoarã în acest moment în România, statutul actual alIngineriei Geotehnice ºi al Inginerilor Geotehnicieni este un subiect de maximã actualitate.

Cercetãtori ºi profesioniºti din domeniul ingineriei geotehnice din România s-au reunit în cadrul ConferinþeiNaþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii, una dintre cele mai longevive conferinþe tehnice din România, cu odesfãºurare neîntreruptã de peste 50 de ani, pentru a-ºi împãrtãºi rezultatele activitãþii lor de cercetare, ideile ºiexperienþa practicã, astfel devenind parte a unei comunitãþi ºtiinþifice unice.


A doua zi a conferinþei, 9 septembrie 2016, a debutatcu prelegerea susþinutã de vicepreºedintele SRGF prof.univ. dr. ing. Marin Marin despre „Riscul seismic pentruzona Banat - Timiºoara”, urmatã de prezentãrilepartenerilor CNGF: prof. dr. ing. Nicolae Boþu(PROEXROM) despre „Perspectiva practicianuluiprivind activitatea la nivel naþional în domeniul inginerieigeotehnice”, ing. Lóránd Sata (Soletanche BachyRomania) – „Infrastructuri portuare”, ing. Marius Bucur(Geobrugg) – „Hazardele naturale ºi aplicaþii folosindoþelurile de înaltã rezistenþã” ºi Vitomir Dobric (Iridex -Tensar) despre “Avantajele utilizãrii soluþiilor tehniceTensar la lucrãri de drumuri ºi cãi ferate”.

Programul celei de-a doua zile a fost completat desusþinerea lucrãrilor programate pentru prezentare, dinsecþiunile “Terasamente, versanþi ºi geotehnica mediuluiînconjurãtor” ºi “Tehnologii moderne pentru execuþia fundaþi-ilor ºi lucrãrilor de pãmânt. Accidente ºi avarii la lucrãri deinginerie geotehnicã”. Prezentãrile au avut loc, de asemenea,în secþiuni paralele, dând astfel ocazia unui mare numãr departicipanþi sã îºi prezinte rezultatele cercetãrilor ºi studiilordin ultimii ani. De subliniat este numãrul mare de lucrãriprezentate de cãtre participanþi tineri.

Închiderea lucrãrilor conferinþei a constituit prilejul dea concluziona asupra lucrãrilor conferinþei ºi de a trans-mite ºtafeta filialei Bucureºti a SRGF care va organiza în2020 urmãtoarea conferinþã.

La fel ca ºi la ediþiile anterioare, Conferinþa Naþionalãs-a încheiat cu Adunarea Generalã a SRGF, în care con-ducerea din perioada 2012-2016 ºi-a prezentat raportulgeneral de activitate, s-au propus noi membri de onoareai SRGF ºi s-a ales noua conducere.

Noii membrii de onoare ai SRGF sunt: prof. dr. ing.Florian Roman, conf. dr. ing Vladimir Fosti, dr. ing. Con-stantin Zaharia, ing. Vasile Bãlaj, conf. dr. ing FlorinMureºanu (post-mortem), prof. dr. ing. Anghel Stanciu,prof. dr. ing. Vasile Grecu, prof. dr. ing. Vasile Muºat,conf. dr. ing. Dorel Plãticã, prof. dr. ing. Marin Marin,conf. dr. ing. Petru Pantea, dr. ing. Dan Dimitriu, ing.Mihai Ludovic Coman, dr. ing. Ioan Has, prof. dr. ing.Ioana Siminea.

Noua conducere a SRGF aleasã este formatã din:Preºedinte: prof. univ. dr. ing. Sanda Manea,Vicepreºedinþi: prof. univ dr. ing. Loretta Batali –Preºedinte Filiala Bucureºti, conf. univ. dr. ing. VasileFãrcaº – Preºedinte Filiala Cluj, prof. univ. dr. ing. IrinaLungu – Preºedinte Filiala Iaºi, conf. univ. dr. ing. Ion

Bogdan – Preºedinte Filiala Timiºoara ºi Secretar - conf.univ. dr. ing. Ernest OLINIC.

Ziua s-a încheiat într-o atmosferã destinsã cu o cinãcolegialã, un eveniment neprotocolar organizat laFabrica de Bere Ursus, local cu tradiþie al Clujului.

Vizita tehnicã CNGF 2016 a fost organizatã cu supor-tul Geobrugg la Salina Turda. Programul a prevãzut unseminar despre soluþiile de stabilizare ºi consolidare alecompaniei Geobrugg, desfãºurat în amfiteatrul dinSalina Turda ºi un test la scarã 1:1 efectuat înapropierea intrãrii în salinã, prin care sã se demonstrezeeficacitatea sistemelor de protecþie împotriva cãderilorde pietre prezentate.

Au fost trimise cãtre comitetul de organizare aproxima-tiv 130 de rezumate, care s-au concretizat în 88 de lucrãripublicate, dintre care 56 au fost programate pentruprezentare, în cele 4 secþiuni ale conferinþei. Dintrelucrãrile publicate ºi prezentate, în perioada urmãtoare sevor selecta de cãtre comitetul ºtiinþific lucrãri care vor fipublicate într-un numãr special al Acta Technica Napocen-sis - Civil Engineering & Architecture, revista indexatã BDI.

Conferinþa Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii orga-nizatã la Cluj-Napoca a fost si o ocazie deosebitã pentrua aduna volumele conferinþelor organizate din 1967 ºipânã în prezent ºi a le prezenta în cadrul unei expoziþiiunice. Volumele au fost donate Filialei Cluj a SRGF decãtre prof. dr. ing. Augustin Popa – Volumul CNGF 1971ºi ing. Vasile Bãlaj – Volumele CNGF – 1975-2008.

Succesul conferinþei a fost asigurat de companii derenume din domeniul ingineriei civile ºi geotehnice, pre-cum Carmeuse Holding, Hidroconstrucþia Ardeal,Geobrugg, Iridex, ProexRom, Soletanche Bachy România,ACI Cluj, CON-A Design, Terramix, Bauer, Keller,Geosond, Plan 31 RO, Soldata, Maccaferi, Stefiprimex,Mapei, Naue, Geo-tech, Globconsult, IJF, Just Consulting,Geosearch, Geostru, Elis Pavaje, SDC Proiect, Novatex,Soilmec, Consitrans, ARCF, Morani, SUT ICIM etc., careau susþinut manifestarea prin conferinþe tehnice ºi prinstanduri expoziþionale.

Nu în ultimul rând îi amintim pe voluntarii AsociaþieiStudenþilor Constructori din Universitatea Tehnicã(ASCUT), care au susþinut logistic desfãºurarea în celemai bune condiþii a CNGF 2016. �


FORAJE DE ANCORARE

TEHNOLOGIEPentru instalarea ºi fixarea unorancore sunt esenþiale urmãtoarelefaze de lucru:Faza 1:Forarea gãurii pentru ancorã folo-sind o metodã de foraj în funcþie decondiþii (tipul solului, pânza freaticã,clãdirile adiacente etc.).Faza 2:Extragerea prãjinilor de foraj odatãcu, sau dupã, injectarea mortarului ºiîncastrarea în roca de ancorare.

Faza 3:Cimentarea ulterioarã a ancorei.Prin injectarea de suspensie deciment la presiune înaltã, mortarulexistent este deschis ºi toaterosturile ºi crãpãturile întâlnitesunt astupate.Operaþia se poate repeta.

Faza 4:Testul de acceptare a fixãrii anco-rei. Ancora de oþel este tensionatãcu ajutorul unui piston, începând cuo încãrcare de testare înaltã, încicluri repetate de tensionare ºi deeliberare, cu stabilirea forþei de maimulte ori.

La fiecare etapã a testãrii se ur-

mãreºte gradul de curgere, în uni-

tatea de timp, a mortarului în sol ºi

comportamentul elastic al zonei

libere exterioare a ancorei.

Faza 5:

Dacã gradul de curgere atinge un

nivel de echilibru stabil iar alungirea

ancorei libere este corectã, atunci se

poate trece la fixarea finalã cu aju-

torul capului de ancorare. Capetele

libere prea lungi sunt tãiate, dupã

care se monteazã capacul capului

de ancorare.

Ancora este finalizatã.

TIPURI DE FORAJE DE ANCORAREExistã metode variate de foraje pen-tru ancore. La data inventãrii ancorelorde fixare a solului, metoda principalãera forajul prin percuþie, cu cap desãpare pierdut, în soluri necoezive,cu prãjini cu diametre de maximum76 mm iar în solurile coezive forajulrotativ cu sape în trepte sau tip tricon.Foarte repede au fost necesareforaje pentru ancore cu diametre ºila adâncimi mai mari ºi implicit, pen-tru forþe de ancorare sporite. Aces-tea au determinat ºi firma KLEMMsã gãseascã soluþii noi de forare,între care forajul tubat cu cap derotire duplex (coloana de foraj ºi ceade protecþie se rotesc în acelaºisens), sau forajul cu douã capete deantrenare, cu sensuri de rotirediferite.Iatã în continuare cele mai impor-tante metode de foraj pentruinstalarea de ancore care se potexecuta cu utilaje ºi echipamenteKLEMM.

Firma germanã KLEMM Bohrtechnik, componentã, din anul 1998, a grupului BAUER, este lider îndezvoltarea ºi fabricarea de utilaje pentru tehnologia fundaþiilor speciale în construcþii, în principal pentruforaje de ancorare, foraje de micropiloþi ºi pentru îmbunãtãþirea capacitãþii portante a structurii solului printehnologia ”jet grouting”.

Rãspunzând cerinþelor actuale privind resursele energetice alternative, KLEMM a dezvoltat ºi o serie deutilaje noi, specializate pentru foraje geotermale.

În continuare sunt evidenþiate tehnologiile ºi echipamentele KLEMM din domeniul forajelor de ancorare.

1. Foraj rotativ cu o singurãcoloanã

2.Foraj rotativ cu burghiu continuu

3. Foraj rotativ cu cap rotopercutorcu o singurã coloanã

4. Foraj rotativ cu ciocan roto-per-cutor, cu douã coloane

5. Foraj rotativ cu cap dublu deantrenare, cu douã coloane

6. Foraj rotativ cu cap dublu deantrenare, de rotire ºi rotopercutor,cu ciocan de fund

Utilajele pentru foraje de ancorareau o cinematicã de poziþionare amastului spaþialã, care permiteforaje la orice unghi, fãrã a fi nece-sar sã se miºte maºina. În acelaºitimp mastul poate fi poziþionat ºi ver-tical, pentru foraje de piloþi, sau ori-zontal, pentru foraje orizontale.Echipamente de foraj speciale pen-tru foraje de ancorare pot fi ataºatepe braþul excavatorului, fiind acþionatede la instalaþia hidraulicã a acestuia.

KLEMM asigurã, odatã cu utilajele de foraj ºi sculele ºi accesoriile necesare, precum sape, prãjini ºi tuburi de foraj,magazii pentru prãjini ºi macarale auxiliare pentru manipularea lor.Firma KLEMM Bohrtechnik GmbH este reprezentatã în România de S.C. Tractor Proiect Comerþ S.R.L. din Braºov.


Calculul interacþiunii teren - substructuri adânciutilizând modele avansate

ºi determinarea parametrilor geotehnici necesariing. Tudor SAIDEL, ing. Ion RÃILEANU - SC SAIDEL Engineering SRL, Bucureºti

prof. em. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Proiectarea excavaþiilor adâncicu diferite sisteme de sprijinire (e.g.ancore, ºpraiþuri, planºee de subsolexecutate în sistem „top-down”)implicã estimarea, prin calcul, adeformaþiilor masivului de pãmânt ºia clãdirilor învecinate.

Metodele de calcul utilizate înprezent folosesc, pe lângã para-metrii rezistenþei la forfecare ϕ ºi c,un set de parametri de deformabili-tate proprii stãrii de eforturi înpãmânt. Folosind modele avansatede comportare a pãmânturilor se potobþine rezultate foarte apropiate derealitate.

Mai multe date au rezultat înurma proceselor de proiectare ºi deexecuþie a excavaþiilor adânci, pânã

la adâncimea de apro-ximativ 20 m, în zonedens construite dinBucureºti.

Pãmânturile în careaceste excavaþii au fostexecutate sunt propriiCâmpiei Române. Acesteformaþiuni de vârstãcuaternarã sunt normalconsolidate sau uºorsupraconsolidate (RSC= 1...2). În figura 2 este prezentatun prof i l geologic caracteristicstratificaþiei descrisã anterior, indi-cându-se ºi domeniul de variaþie avitezei de propagare a undelor deforfecare, determinate prin încercãri„cross-hole” ºi SDMT (dilatometrul

plat Marchetti echipat cu modulseismic) (fig. 1).

Sondajele SDMT reprezintã ometodã rapidã ºi performantã dedeterminare in situ a parametrilorgeotehnici statici ai pãmânturilor,prin coroborare cu rezultatele tes-telor de laborator geotehnic.

Testul cu dilatometrul plat Mar-chetti echipat cu modul seismic(SDMT) se face atât pentru a dis-pune, din punct de vedere statistic,de un numãr suficient de valori, câtºi pentru determinarea proprietãþilorgeotehnice, în condiþii de solicitaredinamicã cu deformaþii mici, prinmãsurarea, într-un mod direct ºiprecis, a vitezelor de propagareale undelor de forfecare (νs) (fig. 1).

În finalul comunicãrii se prezintãrezultatele mãsurãtorilor de urmãrirea comportãrii unor excavaþii adânci,având adâncimi cuprinse între 10 ºi20 m. Sistemul de sprijinire al aces-tor excavaþii este alcãtuit din pereþimulaþi, sprijiniþi de planºee execu-tate în sistemul „top-down”.

Execuþia excavaþiilor adânci, pentru a asigura, în condiþii economice, cât mai multe niveluri subteranepentru clãdirile înalte proiectate în zonele urbane, necesitã o perfecþionare continuã a metodelor de calculgeotehnic. Pentru situaþiile complexe care apar în cazul estimãrii influenþei excavaþiilor de mari dimensiuniasupra clãdirilor învecinate sunt necesare metode de calcul ce þin seama de comportarea nelinearã apãmânturilor datoratã rigidizãrii cu sporirea eforturilor, de extinderea zonelor de echilibru limitã ºi defenomenele de decomprimare/recomprimare.

În lucrare se prezintã modelele constitutive utilizate în calculele complexe pentru lucrãri din Bucureºti:„hardening soil” ºi „hardening soil with small strain stiffness”, precum ºi modul practic de determinare aparametrilor geotehnici corespunzãtori. Se comparã rezultatele obþinute prin asemenea calcule cu datelemãsurãtorilor de tasãri ºi deformaþii efectuate pe câteva construcþii complexe executate recent.

Fig. 2: Profil geologic caracteristic pentru excavaþii adânci în Bucureºti

Fig. 1: Echipament SDMT ºi principiul metodei de testare


La incintele executate, pereþiimulaþi au fost încastraþi într-un stratadânc de argilã, permiþând, astfel,coborârea nivelului apei subteraneîn interior, printr-un cost minim deepuizment (fig. 2).

DETERMINAREA PARAMETRILORGEOTEHNICI NECESARI

PENTRU MODELAREA COMPORTÃRIIPÃMÂNTURILOR

Modelul elasto-plasticÎn cadrul modelului elasto-plastic

Mohr-Coulomb este admisã depen-denþa linearã efort – deformaþie,atâta timp cât criteriul de cedareMohr-Coulomb nu este îndeplinit,dupã care pãmântul se comportãperfect plastic, independent de efec-tul de „rigidizare” prin comprimare(hardening).

În continuare se prezintã meto-dele pentru obþinerea parametrilorrezistenþei la forfecare ϕ’ ºi c’, în ter-menii eforturilor efective:

• Pentru straturile de pãmântcoeziv (argila prãfoasã – stratul 1 ºiargila intermediarã – stratul 3) aceºtiparametri au fost determinaþi înurma încercãrilor triaxiale consoli-date - drenate ºi consolidat -nedrenate, încercãri efectuate înlaboratoarele Universitãþii Tehnicede Construcþii Bucureºti ºi Univer-sitãþii Tehnice din Kaiserslautern [11].

• Pentru straturile de pãmântnecoeziv (stratul 2 ºi stratul 4) para-metrii au fost determinaþi direct înteren prin încercãri SDMT ºi pe bazacorelaþiilor cu rezultatele încercãrilorSPT ºi CPT care se regãsesc în litera-turã [3] ºi în normele europene [10].Valorile determinate pe cale statisticãau fost confirmate de rezultatele tes-telor SDMT ºi de încercãri de forfe-care directã pe probe reconstituite.

Pentru straturile de pãmântnecoeziv, unghiul de dilatanþã a fostadoptat cu valoarea ψ’ = ϕ’ - 30°,

conform prevederilor din literaturade specialitate [2].

Parametrii de deformabilitate aufost determinaþi în baza experienþeicâºtigate în urma corelãrii rezul-tatelor testelor de laborator ºi in situ,cu mãsurãtorile tasãrilor pe diferiteclãdiri din Bucureºti.

Valorile modulului edometric,Eoed, precum ºi cele ale modululuisecant E50, obþinute din încercãri întriaxial pe probe de pãmânt coeziv(fig. 3), s-au dovedit a fi, în mod sis-tematic, subestimate din cauza per-turbãrii probelor în timpul procesuluide recoltare, acest efect fiind maipronunþat în cazul argilelor cu poro-zitate redusã.

Preconsolidarea probelor înîncercarea de forfecare triaxialã, cuσ1 = σ3 ≈ σg, reduce diferenþele întreE50 ºi EPLT sau ESDMT obþinut prinîncercarea cu placa pe teren, res-pectiv prin încercare cu dilatometrulplat Marchetti echipat cu modul seis-mic. Pentru încercarea în edometru,chiar dupã aplicarea efortului de pre-consolidare (σg), modulul edometricEoed este afectat cu un factor decorecþie M0 ≥ 1, care depinde atât deporozitate, cât ºi de consistenþa dife-ritelor tipuri de pãmânturi coezive.

Analiza statisticã efectuatã [4] aindicat urmãtorul domeniu de valoripentru factorul de corecþie M0, carese regãsesc ºi în NP 112:2014:

• Pentru argila prãfoasã (stratul 1– figura 1), M0 = 1,2...2,5;

• Pentru stratul de argilã interme-diarã (stratul 3 – figura 1), M0 = 1,5...3.

Astfel, valorile modulului dedeformaþie liniarã folosite în practicade proiectare au fost obþinute atât pebaza încercãrilor triaxiale (E50)încadrate în domeniul de variaþieindicat anterior, a încercãrilor edome-trice (Eoed) cu luarea în considerarea factorului de corecþie, cât ºi pe

baza încercãrilor realizate pe terencu placa (EPLT) sau cu dilatometrulplat Marchetti echipat cu modul seis-mic (ESDMT):

E ≈E50 ≈M0 x Eoed ≈EPLT ≈ESDMT (1)Coeficientul de deformaþie trans-

versalã a fost estimat pe baza coe-ficientului de presiune în stare derepaus obþinut din încercãrile în tri-axial.

În mod similar cu parametriirezistenþei la forfecare, modulul dedeformaþie liniarã al pãmânturilornecoezive a fost determinat atâtdirect pe teren prin încercãri SDMT,cât ºi pe baza corelaþiilor cu rezul-tatele încercãrilor SPT ºi CPT, carese regãsesc în literaturã [3] ºi înnormele europene [10].

Coeficientul lui Poisson pentrunisipuri a fost adoptat cu valoareaν = 0,3.Modelul nelinear („Hardening soil”)

Potrivit modelului „hardeningsoil”, dependenþa modulului dedeformaþie de starea de eforturipoate fi exprimatã cu ajutorulurmãtoarei relaþii:

unde valorile parametrului Eref aufost obþinute din încercãrile în labo-rator sau în teren, conform relaþiei(1), presiunea de referinþã pentruaceste încercãri fiind pref = 200 kPa.

Pentru drumurile de descãrcare /reîncãrcare a fost utilizat un altmodul de deformaþie dependent destarea de eforturi, ale cãrui valori aufost, de asemenea, estimate con-form relaþiei de mai sus, bazate pevalorile Eref

ur care au fost determinateconform celor arãtate în figura 3.

Valorile coficientului m, putereapentru dependenþa rigiditãþii destarea de eforturi, au fost adoptateastfel:

• pentru straturile de pãmântcoeziv (argilã prãfoasã ºi argilã inter-mediarã): m = 0,8;

• pentru straturile de pãmântnecoeziv (nisip cu pietriº ºi nisip fin):m = 0,5.Fig. 3: Determinarea modulului de deformaþie linearã prin încercãri de laborator ºi in situ



Rigiditatea pãmântului în domeniulmicilor deformaþii („Hardening soil

with small strain stiffness”)Experienþa a arãtat cã valorile

reprezentative pentru modulul deforfecare G0, în domeniul micilordeformaþii (λ < 10-6), se obþin, în spe-cial, din încercãrile seismice “cross-hole” ºi SDMT.

Figura 1 ilustreazã profilul vite-zelor de propagare a undelor seis-mice de forfecare, νs. Valorile νs aufost determinate în urma a nume-roase teste în Bucureºti iar acesteaau ajutat la calculul valorilor moduluide forfecare cu ecuaþia: G0 = ρ x ν2

s.Valorile pentru deformaþia speci-

ficã de forfecare γ0,7 (pentru careG/G0 = 0,7) au rezultat în urma încer-cãrilor în triaxialul ciclic, adoptând,totodatã, relaþia hiperbolicã dintremodulul de forfecare G ºi deformaþiaspecificã λ < 10-6 [1].

COMPARAÞII ÎNTRE VALORILECALCULATE ªI CELE MÃSURATE,

ÎN CADRUL PROIECTELOR RECENTETipurile de mãsurãtoricare au fost efectuate

În aceastã secþiune se prezintãrezultatele câtorva construcþii rele-vante ce au fost monitorizate,construcþii la care au putut fi fãcutecomparaþii cu rezultatele calculelor,folosind modelele constitutive pentrucomportarea pãmânturilor ºi para-metrii geotehnici specifici acestora,conform celor prezentate maiînainte.

Pentru aceasta s-au efectuaturmãtoarele categorii de mãsurãtori:

a) Mãsurãtori ale deplasãrilor ori-zontale ale pereþilor mulaþi. Acesteaau fost realizate cu inclinometreplasate în secþiuni caracteristice alepereþilor, având precizia de mãsu-rare de ±0,1 mm/m [6].

b) Mãsurãtori ale deplasãrilorverticale sub baza excavaþiei. Aceastãcategorie de mãsurãtori a fost reali-zatã în foraje echipate cu exten-sometre electro-inductive, preciziaasiguratã fiind de ±1 mm.

c) Mãsurãtori topografice, prinnivelment geometric al mãrcilor detasare plasate pe structura de rezis-tenþã a clãdirilor învecinate excava-þiilor. Precizia de mãsurare pentruaceastã categorie de mãsurãtori afost de ±0,5 mm.

Deformaþii ale pereþilor mulaþiºi tasãri ale clãdirilor învecinate

(Cazul A)În figura 4 este ilustratã o secþi-

une caracteristicã printr-o incintã depereþi mulaþi executatã prin pro-cedeul „top-down”, pentru a permiteexecuþia în siguranþã a excavaþiei ºia infrastructurii (alcãtuitã din piloþiforaþi, stâlpi metalici, planºee desubsol ºi radier din beton armat).

Din cauza dimensiunilor mari înplan ale excavaþiei, s-a admis vala-bilitatea stãrii plane ºi astfel, calcu-lele au fost realizate pe un model 2D.Modul de determinare a parametrilorgeotehnici utilizaþi la efectuarea cal-culelor a fost detaliat mai sus.

În vecinãtatea excavaþiei, la dis-tanþa de aproximativ 1,5 m, se aflã oclãdire având structura de rezistenþãdin cadre de beton armat ºi fundaþiiizolate.

În figura 5 se prezintã variaþia cuadâncimea a deplasãrilor orizontaleale pereþilor mulaþi ai incintei, calcu-latã cu ajutorul modelelor constitutivepentru comportarea pãmânturilorprezentate anterior, precum ºi mãsu-rãtorile privind deplasãrile orizontaleale acestora în faza excavaþieifinale. Se pot observa, cu uºurinþã,valorile excesive ale acestor depla-sãri, calculate cu modelul elasto-plastic Mohr-Coulomb, precum ºiapropierea de situaþia realã prinfolosirea modelelor constitutive com-plexe. Umflarea bazei excavaþiei afost parþial împiedicatã, în primulrând datoritã prezenþei piloþilor foraþiiar în al doilea rând datoritã efortu-rilor transmise de structura executatã

Fig. 4: Secþiune transversalã caracteristicã ºi modelul geotehnic pentru o excavaþie adâncã de 16,35 m(Cazul A)

Fig. 5: Comparaþie între deplasãrile orizontale calculate ºi cele mãsurate ale peretelui mulat de incintã(Cazul A)


concomitent cu realizarea exca-vaþiei. Se menþioneazã faptul cã,pentru evaluarea interacþiunii piloþi -teren, s-a utilizat unghiul de frecaretan δ = 2/3 tan ϕ.

În figura 6 se prezintã profilultasãrilor la nivelul fundaþiilor clãdiriiînvecinate (la o adâncime de aproxi-mativ 2,5 m de la suprafaþa terenu-lui), produse de execuþia excavaþieiadânci.

Tasãrile, calculate cu ajutorul mo-delului elasto-plastic Mohr-Coulomb,au fost puternic influenþate de efectulde relaxare produs de excavareapãmântului, dupã cum s-a observatºi din calculele anterioare [5], în timpce folosirea unor modele constitutivemai avansate a condus la o maibunã aproximare a rezultatelor.

Valorile mai mici ale tasãrilormãsurate la clãdirile învecinate,comparativ cu cele estimate prin cal-cul, pot fi explicate prin rigiditateaspaþialã a structurii de rezistenþã,care nu a putut fi cuantificatã în cal-cul, cât ºi prin neglijarea efectelortridimensionale.

Umflarea prin decomprimarea bazei excavaþiei

(Cazul B) Datoritã importanþei pe care o

prezintã ºi impactului asupra com-portãrii incintei, la proiectele recentes-a acordat o atenþie sporitã urmãririifenomenului de umflare a bazei ex-cavaþiei, în faza finalã a acesteia [7].

În figura 7 se prezintã o secþiunecaracteristicã printr-o incintã deaproximativ 18 m adâncime. În aceas-tã figurã se observã cã modelul afost echipat cu o coloanã tasome-tricã plasatã în mijlocul incintei, careare rolul de a mãsura umflarea(decomprimarea) straturilor depãmânt de sub baza excavaþiei, pen-tru a putea fi comparatã cu rezul-tatele mãsurãtorilor.

În continuare se prezintã com-paraþiile între valorile calculate ºicele mãsurate ale deplasãrilor ori-zontale ale pereþilor mulaþi, precumºi între valorile calculate ºi celemãsurate ale ridicãrii bazei exca-vaþiei (fig. 8 ºi 9).

Analiza comparativã a valorilordeplasãrilor din figurile 8 ºi 9 puneîn evidenþã efectul important al

Fig. 6: Tasãrile mãsurate ºi cele estimate, la nivelul fundaþiei clãdirii învecinate (Cazul A)

Fig. 7: Secþiune transversalã caracteristicã ºi modelul geotehnic pentru o excavaþie adâncã de 18 m(Cazul B)

Fig. 8: Comparaþie între deplasãrile orizontale calculate ºi cele mãsurate ale peretelui mulat de incintã(Cazul B)




umflãrii bazei excavaþiei asupradeplasãrilor orizontale ºi a încovo-ierii pereþilor mulaþi.

Folosirea modelelor care þin seamade rigiditatea sporitã a pãmântului îndomeniul micilor deformaþii („hard-ening soil with small strain stiffness”)conduce la o aproximare mai apropi-atã de valorile reale mãsurate aledeformaþiilor, în special în cazul încare în rezolvarea problemelor inter-vine ºi considerarea efectului deancorare pe care îl au piloþii foraþi(de ex. în cazul realizãrii excavaþiilorprin procedeul „top-down”).

Totodatã, în urma mãsurãtorilorefectuate se observã atenuarea mairapidã a fenomenului umflãrii stra-turilor de sub baza excavaþiei, decâtcea estimatã prin calcul. Acest faptpoate fi atribuit efectului de boltãtridimensional, care are loc chiar ºiîn cazul incintelor cu dimensiunirelativ mari în plan.

CONCLUZIIInfluenþa efectului de relaxare a

pãmânturilor, care are loc predomi-nant în cazul excavaþiilor cu adân-cimi mai mari de 10 m, are un impactimportant asupra proiectãrii struc-turilor de sprijin al acestora, precumºi asupra unei evaluãri realiste adeplasãrilor terenului produse învecinãtatea excavaþiei, dar ºi atasãrilor clãdirilor învecinate.

Modelele constitutive complexe,care þin seama de influenþa stãrii deeforturi asupra rigiditãþii pãmântului,

combinate cu abordãri corespunzã-toare ale geometriei complexe amodelelor (de ex. efectul de anco-rare al pereþilor mulaþi de incintã ºi alpiloþilor în cazul procedeului de exe-cuþie „top-down”), permit aproxi-marea deplasãrilor cu o preciziesatisfãcãtoare. O importanþã deose-bitã revine procesului de stabilire aparametrilor proprii modelelor consti-tutive pentru comportarea pãmân-turilor sub încãrcãri, pentru careexperienþa localã permite precizareade corelãri ºi factori de corecþiebazaþi pe mãsurãtori efectuate lalucrãri similare.

Mai multe rezultate privind urmã-rirea în timp a lucrãrilor (de ex.dependenþa de temperaturã a depla-sãrilor pereþilor sprijiniþi de planºeedin beton armat sau de ºpraiþuri me-talice) sunt aºteptate pentru a puteaîmbunãtãþi analiza acestui tip deproiecte prin metoda elementuluifinit. De asemenea, prin dezvoltareaprogramelor de calcul tridimensio-nale, se aºteaptã o mai bunã con-vergenþã între rezultatele calculelorºi mãsurãtori.

BIBLIOGRAFIE1. BENZ T. [2007] „Small-strain

stiffness of soils and its numericalconsequences”, Mitteilung 55 desInstituts für Geotechnik, UniversitätStuttgart;

2. BOLTON M. D. [1986] „Thestrength and dilatancy of sands”,Geotechnique 36, No. 1;

3. LUNNE T., ROBERTSON P. K.,POWELL J. J. M. [1997] “Conepenetration testing in geotechnicalpractice”, Blackie Academic &Professional;

4. MARCU A. [1977] „A compari-son between laboratory and field val-ues of cohesive soil compressibilitycharacteristics”, Proceedings of the5th Danube European Conferenceon soil mechanics and foundationengineering, Bratislava;

5. MARCU A., POPA H. [2004]„La surveillance du comportementd’une structure de soutènement etde bâtiments avoisinants dans laville de Bucarest”, Proc. Conférenceinternationale de géotechnique,Beyrouth;

6. MARCU A., POPA H., BOR-ªARU I., DUMITRESCU F. [2004]„Calcule ºi mãsurãtori de deformaþiiºi de deplasãri la o incintã adâncãdin pereþi mulaþi ºi la construcþiileînvecinate”, Lucrãrile celei de a X-aConferinþe Nationale de Geotehnicãºi Fundaþii, vol. 2, Bucureºti;

7. POPA H., MARCU A., BATALIL. [2008] „Numerical modelling andexperimental measurements forretaining walls of a deep excavationin Bucharest, Romania”, Proceed-ings of the 6th International Sympo-sium “Geotechnical aspects ofunderground construction in softground”, Shanghai;

8. PLAXIS BV [2006] „PLAXIS2D-Version 8”;

9. SAIDEL T., CÃPRARU C.,RÃILEANU I., DRÃGHICI S.,BRÂNCUª D., TOTOLICI. [2012]„Modele evoluate ºi parametrii geo-tehnici necesari calculului terenuluide fundare în conlucrare cu infra-structurile adânci“, Lucrãrile celei dea XII-a Conferinþe Nationale deGeotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi;

10 . SR EN 1997 -2 :2007„Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã– Partea 2: Investigarea ºi încer-carea terenului”;

11. VRETTOS C. [2009] „Resultson laboratory tests on Bucharestclay: preliminary findings. Interimreport.” Chair of Soil Mechanics andFoundation Engineering, TechnicalUniversity Kaiserslautern. �

Fig. 9: Comparaþie între deplasãrile verticale calculate ºi cele mãsurate ale bazei excavaþiei (Cazul B)



Metode de eliminarea umiditãþii din zidurile clãdirilor

ing. Tiberiu STREZA - SC RECON REPARAÞII CONSTRUCÞII SRLprof. dr. ing. Cristina CÂMPIAN, asist. ing. Maria POP - Universitatea Tehnicã Cluj Napoca,

Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri

Metoda chimicã constã în practi-carea de gãuri în pereþi, de obiceidoar pe o parte a acestora. În gãurise introduc tuburi speciale, în carese injecteazã, sub presiune, rãºinispeciale, astfel încât se formeazã obarierã chimicã ce împiedicã umidi-tatea capilarã ºi satureazã partea dezid tratatã.

Procesul de dezumidificare poatefi dificil deoarece produsul injectat nupenetreazã uniform în suprafaþaafectatã de umiditate. De asemenea,zidurile tratate sunt adesea foartevechi ºi pot avea crãpãturi verticalesau gãuri care împiedicã rãºinileinjectate sub presiune sau gravi-taþional sã se repartizeze uniform înzid. Ori, chiar ºi doar câteva punctenetratate permit umiditãþii sã treacãºi compromit întregul tratament.

O a doua metodã chimicã constãîn aplicarea de mortare speciale,mortare care usucã zidul, fãrã a

stopa umiditatea capilarã, dar încu-rajeazã evaporarea. Acest tip demortar, însã, nu poate fi folosit înacelaºi timp cu soluþii ca barierachimicã cu ajutorul gãurilor.

Una dintre cele mai cunoscuteproceduri, realizate cu metoda elec-tro-osmoticã, constã în introducerea,în ziduri, de elemente din cãrãmidãde formã trapezoidalã, triunghiularãsau rotundã, numite „sifon“. Acesteaconþin în cavitatea internã o micãplãcuþã de cupru, al cãrei rol este dea atrage umiditatea ºi de a o trans-fera spre exterior.

Dupã o perioadã în care a avutmare succes (mai multe clãdiri publi-ce ºi biserici din Europa mai poartãîncã semnele aplicãrii ei), metoda afost complet abandonatã, deoarece,în timp, plãcuþa de cupru coroda ºinu mai era capabilã sã îndepli-neascã cerinþele pentru care a fostintrodusã în zid.

O altã metodã, folositã mai alesîn Elveþia, constã în înconjurareaîntregii clãdiri cu cabluri conductoaredin cupru conectate la niºte probe,tot din cupru, care sunt inserate înziduri, la intervale determinate.Aceste cabluri sunt apoi introduse înteren, astfel încât se creeazã o marediferenþã de potenþial ce scoate,practic, umiditatea din ziduri.

Metoda fizicã este o metodãradicalã, care rezolvã definitivproblema umiditãþii ascendente,deoarece se creeazã o barierã izo-latoare în tãietura practicatã labaza zidului. Metoda este cunos-cutã sub numele de COMER(RECON fiind reprezentantul înRomânia), dupã numele companieidin Italia care a elaborat-o ºi adezvoltat-o.

Metoda poate fi folositã la ziduriexterioare sau interioare, executatedin cãrãmidã, tuf, beton sau diferitetipuri de blocuri ceramice.

Una dintre marile probleme cu care ne confruntãm la clãdirile vechi sau la monumentele istorice esteumiditatea ascendentã, care apare din cauzã cã apa migreazã în pereþi, din diferite surse aflate în fundaþiesau în sol. Umiditatea acendentã duce la modificãri evidente ale proprietãþilor materialelor, rezultândcãrãmizi sfãrâmicioase, armãturi corodate etc. Existã mai multe proceduri care încearcã sã rezolveaceastã problemã, ele putând fi împãrþite în: metode chimice, metode electro-osmotice ºi fizice.

Fig. 1: Folie (stânga) ºi pene pentru împãnarea zidului (dreapta)Fig. 2: Introducerea foliei ºi a panelor

în tãietura practicatã în zid

Prima etapã constã în îndepãr-tarea, pe o anumitã înãlþime, a mor-tarului de la suprafaþa zidului. Dacãacest mortar se prezintã în condiþiifoarte proaste, este mai bine sã fieîndepãrtat înainte de execuþia tãie-turii, pentru a stimula, astfel, proce-sul de evaporare.

Se face, apoi, o tãieturã la bazazidului, pe o anumitã lungime, cu unutilaj special de tãiere, care func-þioneazã cu un lanþ cu dinþi diaman-taþi. În tãieturã (fanta orizontalã) seintroduce o folie specialã. Foliaacþioneazã ca o barierã împotrivaumiditãþii ascendente.

Soluþia a fost aplicatã la maimulte palate din oraºul Veneþia, ata-cate de umiditatea lagunei (ex.Palazzo Grassi). Aceste folii creeazão barierã izolatoare perfectã, cuproprietãþi dielectrice excelente, cu obunã inerþie chimicã ºi o excelentãrezistenþã la compresiune. Peneexecutate dintr-un material specialsunt apoi introduse pentru a asigurastabilitatea zidului în tãieturã.

Procedeul implicã ºi aplicareaunui mortar special, injectat în tãie-turã la o presiune de maximum 2 atm.

STUDII DE CAZÎn România, metoda a fost, de

asemenea, aplicatã cu succes la maimulte construcþii. Iatã, în continuare,câteva cazuri concrete de tratare azidurilor afectate de umiditate. ÎnOradea metoda a fost încercatã la ogrãdiniþã care avea probleme dincauza umiditãþii (fig. 3). În urmaaplicãrii ei îmbunãþirile sunt evidente.

Pereþii exteriori ai demisolului augrosimi de 30-40 cm pânã la 60 cmiar cei interiori de 25 cm ºi respectiv,35 cm. Burlanele de colectare aapelor pluviale erau sparte ºi dever-sau pe faþa exterioarã a pereþilor, iaro parte dintre instalaþiile sanitare dindemisol erau defecte, provocând oumezire accentuatã (îmbibare) aacestor elemente în zonele afectate.

Lucrãrile pentru grãdiniþa dinOradea au început prin desfacereatencuielilor interioare pe întreagasuprafaþã a pereþilor ºi au continuatcu adâncirea rosturilor cu 2,5 cm –3,0 cm, ºi curãþirea cãrãmizilor depelicula de bitum aplicatã, cu ani înurmã, pentru hidroizolare, pe faþainterioarã a pereþilor.

Operaþia de secþionare a ziduluis-a fãcut de la faþa interioarã, înetape succesive, pe segmente de1,0 m - 1,2 m, prin rostul orizontal dezidãrie situat la cca 8 cm deasuprapardoselii existente ºi a continuat cuintroducerea membranei de 1,2 mm,cu suprapuneri de 10 cm.

Urmãtoarea operaþiune a constatîn împãnarea tãieturii cu pene dinrãºini sintetice, având grosimi de12 mm, aºezate dupã o geometrieimpusã de grosimea zidului.

S-a continuat cu sigilarea tãieturiicu mortar de ciment, amplasându-se,concomitent, ºi ºtuþuri din þeavã PVCde 13 mm, la distanþe de 75 cm –80 cm. Prin ºtuþurile din materialplastic, montate de-a lungul tãieturii,s-a injectat mortar de ciment plasti-fiat, urmãrindu-se, de fiecare datã,refularea mortarului prin ºtuþul urmã-tor, asigurându-se, astfel, umplereacompletã a tãieturii ºi a spaþiilor din-tre pene.

Suprafaþa fundaþiei ºi a pereþilorexteriori de la demisol, sub nivelultrotuarului, a fost curãþatã iar rostu-rile au fost adâncite cu circa 2-3 cmºi acoperite cu folie cu nopeuri pânãla o înãlþime aflatã la 10 cm pestecota trotuarului. Folia a fost aºezatãcu nopeurile spre clãdire, margineaei superioarã fiind mascatã cu unprofil Z, care permite eliminareaumiditãþii de la suprafaþa fundaþieiprin canalele create între nopeuri ºiprotejeazã, totodatã, marginea foliei.

S-a recomandat menþinerea pere-þilor interiori netencuiþi o perioadã detimp cât mai îndelungatã pentru aasigura uscarea lor (cca 6 luni). S-auaplicat apoi tencuieli poroase, cuadaos de spumare sau similar ºizugrãveli cu var, humã ºi coloranþipe bazã de oxizi, nefiind permisã uti-lizarea, în primii ani, a zugrãvelilorlavabile, semilavabile sau cu adaosde aracet.

Cel de al doilea caz de aplicare aacestei metode este cel al CasteluluiArcalia din Bistriþa. Pereþii clãdirii(fig. 4) prezentau exfolieri ale ten-cuielilor exterioare ºi interioare,efecte ale umiditãþii capilare, care aafecat ºi pardoselile, aflate într-ostare de degradare avansatã.

Fig. 3: Peretele grãdiniþei din Oradea, atacat de umiditate (stânga) ºi în urma folosirii metodei (dreapta)

Fig. 4: Castelul de la Arcalia înainte (stânga) ºi dupã executarea lucrãrilor (dreapta)




Nivelul umiditãþii s-a ridicat pânã lacirca 1,5 m de la suprafaþa pardoseliiparterului clãdirii.

Pentru întreruperea ascensiuniicapilare a umiditãþii în ziduri ºi crea-rea unei bariere hidroizolatoare ori-zontale între fundaþie ºi pereþi,lucrãrile au început la pereþii exterioriºi au continuat la cei interiori ai cor-pului principal, prin urmãtoareleetape de desfãºurare:

• Îndepãrtarea tencuielii de peîntreaga suprafaþã a zidurilor afec-tate de umiditate ºi secþionarea zidu-lui, de-a lungul rostului orizontal demortar aflat la cca. 15 cm sub cotapardoselii finite, astfel încât hidroizo-laþia ce urma sã fie introdusã - omembranã hidroizalatoare de 1,2 mmgrosime - se aflã la nivelul stratuluidrenant de sub pardosealã.

• Membrana hidroizolatoare afost introdusã pe tronsoane de 1,2 mlungime, iar îmbinarea de continui-tate a membranei s-a fãcut prinsuprapunerea pe fâºii de 8-10 cmlungime (fig. 5). Dupã executareatencuielilor, surplusul de membranãs-a îndepãrtat prin tãiere.

• Urmãtoarea etapã a fost intro-ducerea penelor din rãºini sintetice,care s-a fãcut dupã cum urmeazã:

- s-au poziþionat penele pe bazaunei scheme geometrice, în funcþiede grosimea zidãriei, cu menþinereaunei distanþe de 6 cm între ele pelungime de 10 cm -15 cm pe lãþimeazidului;

- baterea penelor s-a fãcut cu cio-canul, iar acolo unde a fost necesar,s-a folosit un prelungitor metalicpentru introducerea lor în secþiuneazidului.

Dupã efectuarea lucrãrilor pe olungime de aproximativ 50 ml de zid,s-a fãcut pregãtirea pentru injec-tarea cu mortar în vederea fixãriipenelor în poziþia corectã ºi a restabili-rii, totodatã, a structurii de rezistenþã.

Injectarea mortarului de cimentcu plastifiant s-a fãcut cu o pompãde injectare cu capacitate de 100 l ºiun compresor de 8 atm., pânã lamomentul în care mortarul injectatîntr-un tub a refulat prin tubul urmã-tor. S-a asigurat, astfel, umplereacompletã cu mortar a spaþiilor dintrepene ºi respectiv, a fisurilor ºi ros-turilor din zidãrie.

Operaþiunea s-a efectuat la toþipereþii parterului, care au fost lãsaþiliberi (fãrã tencuialã) timp înde-lungat, aproximativ 6-7 luni, pânãcând umiditatea relativã mãsuratã lasuprafaþa peretelui a ajuns la valorisub 12%. Dupã aceastã etapã, aufost executate tencuieli ale cãroradaosuri le-au conferit o structurãporoasã, care a permis migrareaumiditãþii din masa zidãriei spreexterior.

Rezultatele au fost verificate întimp; astfel, dupã 15 ani nu au fostsemnalate fenomene care sã indiceapariþia unor efecte ale umiditãþiicapilare la pereþi.

Clãdiri vechi monumente istorice,chiar un castel, au fost reabilitatefolosind aceastã metodã, devenindclãdiri, practic, noi.

CONCLUZIIModificãrile survenite în exploa-

tarea clãdirilor analizate, de exempluîncãlzirea unor spaþii ce funcþionauneîncãlzite, efectuarea unor lucrãride construcþii care au creat bariereîn circulaþia umiditãþii spre exterior,finisaje care au colmatat porii ten-cuielilor, ridicarea nivelului apelorfreatice, neîntreþinerea corespun-zãtoare a sistemului de captare ºiîndepãrtare a apelor pluviale de

lângã clãdire, ridicarea niveluluiterenului înconjurãtor etc. au gene-rat creºterea nivelului umiditãþii capi-lare în pereþi cu efecte de degradarea finisajelor, tencuielilor ºi chiar azidurilor.

Eliminarea definitivã a umiditãþiidin ziduri, la construcþiile existente,se face utilizând diferite metode:metoda chimicã, metoda electro-osmoticã ºi metoda fizicã.

Metoda fizicã RECON, reprezen-tant al societãþii COMER din Italia,este o metodã radicalã, aplicatã laclãdiri ºi monumente din Germania,Austria, Franþa, Marea Britanie,Ungaria. Tehnologia constã în sec-þionarea pereþilor din cãrãmidã,introducerea unei foii hidroizolatoareºi împãnarea cu pene speciale, fãrãafectarea stabilitãþii clãdirii, ºi apoiinjectare cu mortar. Aceastã metodãa fost aplicatã deja în România lacase de locuit ºi monumenteistorice.

BIBLIOGRAFIE1. Agrement tehnic, nr. 007-

03/051-1999 - SC RECON SRL,Cluj-Napoca, privind metoda deeliminare a umiditãþii din pereþi decãrãmidã ai clãdirilor, INCERC Cluj;

2. T. STREZA, C. CÂMPIAN,„Tehnologia COMER de eliminare aumiditãþii din ziduri“, 26-28 aprilie2002, Sibiu;

3. CÂMPIAN C., „Methods forelimination of damness in oldmasonry building walls, TraditionalCraft in 21st Century Architecture“,Poland, pag. 195-201, (2005);

4. JOHN CARMODY, BRENTANDRESON, „Moisture in base-ments: causes and solutions“, Uni-versity of Minnesota, 2016;

5. SHARON C. PARK, „Moisturein Historic Buildings and Preserva-tion Guidance“, ASTM Manual Series,1994;

6. N. MOYER, D. BEAL, D.CHASAR, J. MCILVAINE, „MoistureProblems in Manufactured Housing“,Florida Solar Center, 2015. �

Fig. 5: Detaliu de înnãdirea membranei hidroizolatoare



SWISS RE TOWER – LondraClãdirea a fost construitã pe locul în care,

pânã în 1992 se afla Bursa Balticã (BalticExchange) – o instituþie în care se tranzac-þionau navele, precum ºi Camera de Transport(Chamber of Shipping). Acestea au fost dis-truse de o bombã detonatã aici de IRA.

Swiss Re Tower, denumitã astfel dupãnumele celui mai important chiriaº – una din-tre cele mai mari societãþi de asigurare dinlume, cu sediul în Zürich, Elveþia – a fostproiectatã de Norman Foster ºi Arup Group ºiconstruitã de societatea Skanska.

Clãdirea, comparatã deseori cu un cas-travete sau cu un con de brad, are 41 de etajeºi o înãlþime totalã de 180 m.

Primele 37 de etaje sunt birouri, la etajul 38se aflã un spaþiu privat de luat masa, la etajul39 un restaurant iar la etajul 40 un bar, careoferã o imagine panoramicã asupra oraºului.

Construcþia a costat 200 mil. lire sterline, afost scoasã la vânzare, în 2006, cu suma de600 mil. lire sterline ºi cumpãratã cu 630 mil.,fiind consideratã una dintre cele mai scumpetranzacþii imobiliare din Marea Britanie.

Clãdirea dispune de mai multe sisteme deeconomisire a energiei, care îi asigurã un con-sum de cca. douã ori mai mic decât al uneiclãdiri obiºnuite.

Din aprilie 2004 – atunci când a fost datã înfolosinþã – Swiss Re Tower a devenit unul din-tre punctele de atracþie ale capitalei RegatuluiUnit al Marii Britanii.

WILLIS BUILDING – LondraEste o altã clãdire proiectatã de Norman

Foster, cu un stil, evident, diferit.Aici este vorba de o construcþie cu 3 trepte

(125 m - 25 etaje, 97 m ºi 63 m), fiind primadintr-un grup de clãdiri care au conturatCentrul financiar al Londrei.

Cele 44.128 mp de spaþii ale clãdirii suntutilizate ca birouri, principalul chiriaº fiind ºiaici o societate de asigurare (cea care dãnumele clãdirii), de unde putem deduce cãasigurãrile sunt o afacere rentabilã.

ARHITECTURÃ FÃRÃ LIMITE ! (V)

Swiss Re Tower – Londra

Willis Building – Londra


HEARST TOWER –Manhattan, New YorkIatã ºi o a 3-a clãdire proiec-

tatã de Norman Foster – diferitãºi ea de celelalte douã.

V-o prezentãm pentru a vãface o imagine privind stilulacestui renumit arhitect englez,nãscut în 1935 în Manchester.

Norman Foster a absolvitªcoala de Arhitecturã din cadrulUniversitãþii din Manchester,apoi Universitatea Yale din SUA, din 1967 deþinând propriul birou dearhitecturã - Foster + Partners.

Clãdirea din New York este sediul central al conglomeratului mediaHearst.

Baza construcþiei este o altã clãdire cu 6 etaje, proiectatã de JosepUrban ºi finalizatã în 1928. Tema pe care a avut-o de rezolvat aici Nor-man Foster a fost de a construi, pe aceastã bazã, un zgârie-nori, custructurã din oþel, cu 46 de etaje ºi 182 m înãlþime.

Clãdirea, proiectatã de Norman Foster, structura de WSP CantorSeinuk ºi construcþia aparþinând firmei Turner, este primul zgârie-noriridicat la New York dupã 11 septembrie 2001.

Este, de asemenea, prima clãdire „verde” de birouri din New York,consumând cu cca 30% mai puþinã energie decât una similarã,obiºnuitã.

TORRE AGBAR – Barcelona, SpaniaIatã ºi în Barcelona o clãdire care seamãnã

cu cea din Londra. De astã datã proiectatã dearhitectul francez Jean Nouvel, împreunã cufirma B720 Fermín Vázques Arquitectos ºiconstruitã de societatea Dragados.

Turnul are o suprafaþã construitã de 50.693mp, din care 30.000 mp sunt birouri, o salã despectacole, spaþii tehnice ºi spaþii pentru par-care.

Clãdirea, care a costat 130 mil. euro, a fostdatã în folosinþã în iunie 2005.

Structura sa este din beton armat iar faþadadin sticlã ºi fâºii de tablã din aluminiu vopsiteîn diverse culori.

Caracteristic pentru clãdire este cã ilu-minarea nocturnã e asiguratã de 4.500 deLED-uri, care genereazã pe faþada clãdirii omare diversitate de culori, printr-un sistemsofisticat de hardware ºi sotfware.

Pe faþadã sunt instalaþi ºi senzori de tem-peraturã care închid sau deschid jaluzelele.

Arhitectul susþine cã, la proiectareaclãdirii, a fost influenþat de cele maireprezentative simboluri catalane: turnurileclopot de la Sagrada Familia sau vârfurilelanþului muntos Montserat.

În plus, pornind de la faptul cã este oclãdire folositã, în principal, de o companie deapã, a dorit ca aceastã construcþie sã semenecu un gheizer.

Torre Agbar – Barcelona, Spania

Hearst Tower – Manhattan, New York

Hearst Tower – Manhattan, New York



SIDU RIVER BRIDGE – ChinaPodul deþine recordul pentru cea

mai mare înãlþime la care este con-struit.

Are o lungime de 1,2 km ºi estesuspendat la 496 m deasupra prã-pastiei. Podul traverseazã valea râu-lui Sidu. A fost deschis traficului în2009 atunci când a devenit cea maiînaltã structurã de acest gen dinlume, depãºind Royal George Bridgeºi Beipanjiang River Bridge.

CRAZY HOUSE – Dalat, Vietnam„Casa Nebunã”, din oraºul vietnamez Dalat, este o construcþie bizarã, un melanj al stilurilor lu Antonio Gaudí ºi

Salvador Dalí.Designul sãu general seamãnã cu un copac uriaº, încorporând elemente sculptate ce reprezintã forme naturale:

animale, ciuperci, pânze de pãianjen, peºteri etc.Clãdirea a fost proiectatã de arhitectul vietnamez Dang Viet Nga.

Fiecare camerã a hotelului pe care îl gãzduieºte se deosebeºte de celelalte, turiºtii având ºansa de a le schimbapentru a experimenta cât mai mult din aceastã construcþie surprinzãtoare.

Finalizatã în 1990, clãdirea este apreciatã de numeroºii sãi vizitatori ca fiind una dinte cele mai bizare din lume.

NAUTILUS HOUSE (Casa Cochilie) - Mexic Un cuplu excentric a angajat o echipã de arhitecþi – Arquitectura Organica – pentru a proiecta aceastã casã sub

formã de cochilie de melc, botezatã „Nautilus”.Pereþii casei sunt din piatrã, atât pe exterior cât ºi pe interior.Construitã în 2006, casa este foarte rezistentã, suportând chiar un cutremur foarte puternic.

Crazy House – Dalat, VietnamCrazy House – Dalat, Vietnam

Nautilus House (Casa Cochilie) - Mexic Nautilus House (Casa Cochilie) - Mexic

Sidu River Bridge – ChinaSidu River Bridge – China


„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 30.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuing. Tudor Saideling. Ion Rãileanuing. Tiberiu Strezaprof. univ. dr. ing. Cristina Câmpianasist. univ. ing. Maria Popconf. univ. dr. ing. Nicoleta - Maria Ilieºconf. univ. dr. ing. Vasile Fãrcaº

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Date post:	23-Jul-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

din sumar · în medicina experimentalã 7 - 9 ROMFRACHT: Fibre pentru armarea betoanelor 10, 11...

Documents