DLC anul I Din cuprins: La 120 de ani de la editarea primelor cărți poștale românești V R E M U R I C A R T O F I L E CARTOFILIA de peste PRUT Comisia LITERATURĂ și CERCETARE (bilanț 2011- 2014) LUCRĂRI ALE CERCETĂTORILOR CARTO-FILATELICI ROMÂNI 2011-2014 ALBUME. CATALOAGE. CĂRŢI. - bibliografie cartofilă - COLECŢII și COLECȚIONARI CARTOFILI Pe 4 și 5 iulie 2014 întâlnirea cartofililor la Piatra-Neamț ! București - România info-hobby 12/2014 DIN ULTIMA ORĂ ! Conferința Natională a F.F.R. va avea loc în data de 12 iulie, la Brașov.
Transcript
DLC anul I
Din cuprins:
La 120 de ani de la editarea primelor cărți poștale românești
V R E M U R I C A R T O F I L E
CARTOFILIA de peste PRUT
Comisia LITERATURĂ și CERCETARE (bilanț 2011- 2014)
LUCRĂRI ALE CERCETĂTORILOR CARTO-FILATELICI ROMÂNI 2011-2014
Pe 4 și 5 iulie 2014 întâlnirea cartofililor la Piatra-Neamț !
București - România
info-hobby 12/2014
DIN
ULTIMA ORĂ ! Conferința Natională a F.F.R. va avea
loc în data de 12 iulie, la Brașov.
info-hobby 12/2014 ori de câte ori este necesar
LA 120 DE ANI DE CARTOFILIE ROMÂNEASCĂ
de Silviu N. Dragomir De constatat că nimic nu a servit vreodată mai bine fascinației față de trecut decât micile cartoane frumos colorate de
acei de extrem abili graficieni-ilustratori ori fotografi specializați în redarea marii game de subiecte devenite cu timpul retro, printre care: evocări istorice, personalități, edificii celebre, aspecte de stradă, peisaje exotice, animale sau flori rare, modă, tipuri și costume, meserii, obiceiuri și ocupațiuni, viața la țară ș.a. Respectivele cartoane - popular numite vederi, alteori ilustrate - fac parte dintr-o plajă colecționistică, consacrată cartofiliei. Or, cartofilia este pasiunea de a colecționa, selecta și studia cărțile poștale ilustrate.
Ar mai trebui de semnalat că numele acesta provine din franceză (cartophilie), limbă în care denumirea a fost la rându-i compusă prin adoptarea convențională a termenului de carte, preluat din charta (în latină papirus căruia i se pot da întrebuințări diferite: scrisori, desene), precum și a grecescului philos, constituient al unor cuvinte internaționalizate pentru oricare dintre iubitorii de ... orice !
Ce ar trebui să știm, în fapt, despre această pasiune - cartofilia, care astăzi se află la 120 de ani de existență ? Cele câteva articole (oarecum) didactice împrăștiate, până mai ieri, prin ziare sau reviste de tot felul, ca și prin
almanahurile ce conțineau prea-plinul unor portofolii de alte periodice, oricum nu mai puteau satisface exigențele unei activități de colecționare, astăzi destul de bine structurată, deci de cercetare extrem de științifică a problemei, așa că, în ultimii ani, a apărut ca o necesitate, Istoria cartofiliei românești, o amplă lucrare pe a cărei copertă se află reproduse primele cărți poștale ilustrate editate în România.
Tripticul de aur al cartofiliei românești are ca imagine un colaj realizat de pictorul Constantin Jiquidi, ce cuprinde un personaj feminin in costum national. Cercetătorul cartofil Valeriu Avramescu are meritul de a descoperi că e vorba de Alexandrina Burelly, viitoarea soţie a lui I.L. Caragiale. Cele trei piese au fost emise cu prilejul EXPOSITIUNII COOPERATORILOR ROMÂNI din Cișmigiu (București), deschisă în perioada 29 august - noiembrie 1894, la inițiativa lui Dimitrie Butculescu, președintele expoziției și, totodată, peședintele Societății Filatelice Române (1891), prima formă organizată a colecționarilor români la nivel național.
Pasiunea cartofiliei a apărut, practic, odată cu însuşi subiectul colecţionisticii: anii 1894-1895 ! Cea mai timpurie atestare a unui colecţionar român de cartofilie (certificată prin data poştei) datează, deocamdată, de la data de 8/20 august 1896 (un cartofil provenit dintre filatelişti).
În ceea ce priveşte problema priorităţilor pare să fie o altă discuţie care s-a pus în mod pregnant la noi. Anume, aria geografică în cadrul căreia să fie făcute analizele.
Situaţia e similară şi altor domenii, în general tehnice, atunci când discutăm despre priorităţi româneşti, considerate la modul general, sau priorităţi de pe teritoriul actual al ţării noastre.
Prima carte poştală ilustrată apărută şi circulată, de drept, pe teritoriul actual al ţării noastre, pare să fie vederea din Sibiu tipărită la sfârşitul lunii decembrie a anului 1885 de către Josef Drotleff, la iniţiativa colecţionarului Emil Sigerius, în editura comerciantului Karl Friedrich Theil, din Sibiu (în conformitate cu ştirea apărută în cotidianul Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt la data de 29.12.1885, pagina 1308). Imaginea de pe acea ilustrată, o fotografie realizată prin anul 1860 de fotograful sibian Theodor Glatz, a fost tipărită pe o carte poştală de doi creiţari (2 Kreuzer-Marke) prin procedeul autotipiei. Clişeul a fost executat de firma vieneză Angerer & Göschl, iar multiplicarea s-a realizat în 4.000 de exemplare. Datele respective au fost re-analizate şi re-puse în tipare certe de către cartofilul Konrad Klein (v. Grüsse aus dem Bärenland – Salutări din Ţara Urşilor, lucrare editată la München în anul 1998, pagina 29). Mai există şi o altă carte poştală emisă în anul 1892 la Braşov, pe care am semnalat-o în rubrica permanentă din ziarul Cotidianul, la 26 februarie 1997... E greu să te descurci printre atâtea „priorităţi".
Autorizarea DGTP dată prin circulara 40.605/17.09.1894, prin care: „Direcţiunea autorizează Comitetul expoziţiei cooperatorilor să confecţioneze şi să pună în circulaţie, numai pe timpul cât va dura expoziţia ce s-a deschis la Bucureşti la data de 20
August (s.n.) cărţile poştale speciale cu ilustraţiuni..." rămâne punctul de plecare pentru cartea poștală ilustrată rpmînească.
DIN
02 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 12/2014
Acum, ştim că aceste prime cărţi poştale ilustrate româneşti sunt, oarecum, oficiale. Am spus „oarecum" deoarece mă încăpăţânez să le consider nu oficiale, ci simplu - oficioase !
Prin anul 1905, la București comerţul cu ilustrate ajunsese la o bază materială atât de dezvoltată şi asigurătoare subzistenţei unor comercianţi specializaţi, încât permitea deschiderea în Buricul Târgului a unor magazine specializate în desfacerea vederilor, acolo unde vânzarea notelor muzicale sau vânzarea papetăriei trecuseră deja pe al doilea plan.
În primele două decenii ale secolului al XX-lea, colecţionarii români se înregimentau în mod frecvent în mari asociaţii internaţionale de profil, de la ei parvenind numeroase piese purtând numele partenerilor de schimb, precum şi însemnele asociaţiilor la care românii se afiliau. Ei bine, în plină expansiune colecţionistică din perioada interbelică a secolului trecut, a avut loc un fenomen foarte curios: cartofilia s-a stins ! Aşa, pur şi simplu ! A dispărut aproape cu totul.
Încercările de redresare a cartofiliei din partea unor mari colecționari precum Traian Turtureanu din Craiova, Fraţii Şaraga din Iaşi, George Matheescu-Sinaia, Mihai Lazăr din Piteşti ş.a. au rămas infructuoase. Diagnosticul a stabilit o cauză curioasă pentru neaşteptatul deces al cartofiliei: existenţa unui prea mare număr de vederi pe piaţă. O "inundare" cu material mult prea bogat şi prea divers.
Însăşi regina pasiunilor, filatelia, clacase la fel, cam în aceeaşi perioadă, tocmai din cauza unor certe tendinţe speculative. Dar, prin introducerea modei de colecţionare a neobliteratelor, a blocurilor de patru şi, mai ales, echivalarea mărcilor poştale ca valută forte, piaţa filatelică s-a revigorat și a absorbit plusul de material emis speculativ.
După relansarea cartofiliei românești (~1975), majoritatea colecționarilor filateliști, care au păstrat întregi vederile, fiind interesați de marca poștală, ștampile ... au devenit atașați de imagistica prezentată în acea uimitor de vastă gamă a subiectelor situate într-o paletă superioară celei de care dispunea (și încă mai dispune) filatelia.
Acesta, iar nu altul ar fi motivul pentru care - la noi - majoritatea cartofililor provin dintre filateliști. Tocmai asta făcuse ca fosta asociație filatelică (AFR) din perioada comunistă să privească ostentativ dezvoltarea tot mai surprinzărtoare a pasiunii pentru cartofilie, ca și exoidul filateliștilor într-un domeniu „concurent” de colecționare. Toate acestea materializându-se în nenumărate opreliști, unele dintre ele culminând cu celebra interzicere a tranzacțiilor colecționistice carto-filatelice în cercurile de schimb ale A.F.R.
Abia după Revoluția din 1989, cartofilia a fost asociată, ca ramură separată, la noua federație filatelică (F.F.R.). Situație consemnată pentru prima oară în plenul Congresului Filateliștilor din România, desfășurat în zilele de 2-3 iunie 1990. Merită subliniate eforturile pe care Federația Filatelică Română le-a făcut și încă le face, prin Comisia de Cartofilie și Comisia Cercetare și Literatură, pentru promovarea și legalizarea acestei pasiuni ... concurente !
Cum filatelia a încetat în ultimele decenii să mai aibă un caracter de plasament (doar naivii mai putând crede în aşa ceva!) întregi cohorte de filatelişti au trecut cu arme şi bagaje la cartofilie. Comercianții nou veniţi în cartofilie, au sesizat instantaneu că pe o carte poştală ilustrată cumpărată prin anii '90 cu o marcă germană pot încasa, oricând, de circa zece ori pe atât. De atunci, cartofilia nu a stat pe loc. Ba, chiar am putea zice că a avut o evoluție spectaculoasă. Ca urmare, și revistele filatelice au început să acorde spații tot mai generoase cartofiliei (v. Filatelia, Curierul Filatelic ș.a., uneori chiar și prin titulatură (v. Magazin de filatelie, cartofilie și numismatică). A apărut, mulți ani, o revistă independentă dedicată numai specificului cartofil Colecționarul. (2002-2010)
Trebuie să menționăm că, în ultimii ani, a apărut și o serie întreagă de albume, majoritar structurate pe localități, având un important impact informativ deoarece toate dispun de o imagistică făcând parte din aceeași modă retro.
Aproape concomitent cu editarea unor asemenea albume din tema topograficelor, o deosebită dezvoltare au luat și alte tematici. Dintre ele exemplificăm doar cu două lucrări: Țăranul român în vechi cărți poștale ilustrate (2006) și Familia regală în vechi cărți poștale ilustrate (2007). Ambele fac parte dintr-un ciclu denumit „Din cartofilia românească”, iar acum este în lucru albumul Tipuri și meserii de odinioară. (v. Bibliografia de la p. 8-10 - n.n.)
Mișcarea cartofilă s-a structurat, între timp, oficial prin apariția Carto-Clubului Român (președinte Șerban Drăgușanu) cu o activitate deosebit de rodnică de-a lungul anilor, materializată în multiple manifestări de anvergură națională și internațională. Nu trecem cu vederea nici bogatele activități cartofile de la malul mării - Constanța.
Cât privește noțiunea de cartofil, precizăm că asupra acesteia s-au adoptat deja anumite clarificări - e adevărat aleatorii - care fac, totuși, o nuanțare între colecționari. Cu alte cuvinte, s-a păstrat noțiunea de colecționar pentru simplii admiratori / animatori ai vederilor și s-a rezervat noțiunea de cartofil pentru cei care aprofundează, cât de cât, colecționistica în scopul studierii cărților poștale ilustrate.
În încheierea acestor date privind istoricul succint al cartofiliei la noi, amintesc câteva activități desfăşurate de unul dintre centrele active din țară - Piatra-Neamț:
- 1-10 octombrie 1994. A avut loc prima expoziţie naţională de cartofilie Centenarul cărţii poştale ilustrate româneşti, o manifestare dublată de un simpozion şi târg. Au expus: Corneliu Beda, Ed. Marta, Aron Avram, Gh. Apopei, Bogdan Pisău, Gh. Lescuţ, V. Niţă, Cornelia Niţă, Gh. Hendrea, Ioan Catană, Silviu N. Dragomir, Constantin Paţilea, Cornel Hamat, Mihai Semenov şi Vasile Pănescu;
- 30 septembrie - 1 octombrie 1995. S-a desfăşurat al II-lea Simpozion Naţional de Cartofilie, cu participarea cercetătorilor Valeriu Avramescu,Gheorghe Chiţa, Silviu N. Dragomir, Viorel Lipovan, Constantin Paţilea ș.a. Cu acel prilej a fost lansată marca poştală Piatra-Neamţ - 600 ani de atestare documentară;
- 23 - 24 septembrie 2000. S-a desfăşurat Simpozionul Naţional de Cartofilie, ediţia a VII-a. Atunci a fost fixată lista persoanelor cărora li s-a acordat diploma de recunoaştere pentru activităţile de jurizare, cuprinzându-i pe: Valeriu Avramescu, Ioan Catană, Gheorghe Chiţa, Ioan Ciolan, Silviu N. Dragomir, Şerban Drăguşanu, Sergiu Găbureac, Cornel Hamat, Eduard Ionescu, Viorel Lipovan, Gheorghe Luţuc, Teodor Melnic, Gabriel-Octavian Nicolae, Ştefan Nicolau, Viorel Nicolau, Răzvan Popescu şi Mihai Semenov;
Acum, la început de iulie 2014, aşteptăm nerăbdători întâlnirea cu prietenii cartofili, la ediția a XXI-a a întâlnirilor organizate de primitoarele gazde, unde vom aniversa 120 de ani de la editarea primelor cărți poștale românești.
Info-Hobby 12/2014 Din lumea colecționarilor 03
V R E M U R I C A R T O F I L E Sergiu-Marian D. Găbureac
Decenii întregi, perioada antebelică a României a fost trecută sub tăcere sau prezentată, voit, deformat. Viaţa de zi cu zi a românilor, din prima jumătate de secol XX, nu convenea deloc propagandei comuniste din toate etapele regimului.
După 1989, interesul pentru ceea ce au făcut părinţii şi bunicii noştri a crescut permanent. A devenit o chestiune personală reconstituirea trecutului până la a treia, a patra spiţă … fiecare căutându-şi rădăcinile retezate de apariţia dosarelor, fără de care nu te puteai mişca în societatea românească postbelică. Dosare umilitoare şi care au silit pe mulţi să-şi renege originile. Devenisem, mai toţi, ca apostolul Petru în celebra noapte a trădării lui Iisus ! Cum să nu devii, când directivele KGB-iste produceau efecte pe toate canalele, inclusiv Dunăre-Marea Neagră I, pline de oasele celor „vinovaţi”. Doar pentru că aveau origini nesănătoase sau opinii diferite (sic!) faţă de ale proletcultiştilor. Vânzători de ţară şi neam.
S-a ascuns, sub tăcerea nostră vinovată, tot ceea ce a realizat acea generaţie trecută prin trei-patru războaie, din care două mondiale. Acea generaţie care a făcut, printre altele, România Mare ! Realitatea, economică şi socială, a acelor ani a fost puternic distorsionată, noii generaţii inoculându-i-se „adevărul” că numai odată cu venirea la putere a partidului unic, impus de şenilele răsăritene, România a început dezvoltarea fără egal în întreaga sa istorie ! Minciuni pe care mulţi, cu minte puţină şi fără o informare minimală, le mai cred şi azi !
Iartă-i, Doamne, că nu cunosc drumul spre ... arhive, biblioteci și colecțiile de cărți poștale ilustrate ! Vederile aduc, cu fiecare zi, noi imagini ce reconstituie, vizual, viaţa de altădată a aşezărilor României. Rămânem, deseori, uimiţi redescoperind o lume românească tipic europeană. Adânc îngropată în uitare. O lume care dezvăluie realităţi ce dau noi dimensiuni timpurilor de început de secol XX. Ceea ce intrigă, la cercetarea atentă a ilustratelor româneşti, este modernitatea României de atunci. Este vorba, bineînţeles, de o analiză în plan sincronic. Cu ochii noştri vedem că România era, de fapt, în graficul dezvoltării generale a lumii. Ţinea pasul cu Europa de atunci, diferenţele nefiind sesizabile în plan arhitectonic, vestimentar, comportamental, alimentar, comercial, cultural, sportiv sau în privinţa dotărilor stradale, a transportului, a iluminatului public, a organizării parcurilor şi a spaţiilor publice …
Privind ilustratele vechi, începem să ne dăm seama cât de multe am pierdut noi, românii. Conștientizează acest lucru mai ales românii, care au vizitat sau care muncesc în Uniunea Europeană. Şi sunt vreo câteva milioane bune ! Dar și cei care vin abia acum în contact cu imagini vechi ale localităților noastre înainte de experimentul Comunism. De aceea, alcătuirea cataloagelor locale ale emisiunilor / edițiilor de cărţi poştale ilustrate, precum și a monografiilor sau albumelor cartofile, devine o obligație morală, deoarece ele constituie dovada de netăgăduit a evoluţiei civilizaţiei poporului român. Ele sunt documente iconografice de o mare valoare documentară multiinformaţională: istorică, etnografică, științifică, culturală ...
Primele forme organizatorice, în România, după boom-ul înregistrat la începutul secolului trecut, încep să-şi facă simţită prezenţa cu prilejul aniversării Centenarului cărţii poştale ilustrate româneşti, din 1994, când, la Piatra-Neamţ (1-10 octombrie) au avut loc ample manifestări, prima Expoziţie Naţională de Cartofilie ocupând un loc central. Lucrurile au evoluat rapid, la al II-lea Simpozion Naţional de Cartofilie (1995, Piatra-Neamţ) editându-se şi primul Anuar al cartofililor români. Aprobarea de către Congresul Federaţiei Filatelice Române (1996) de a fiinţa Comisia de cartofilie, condusă de subsemnatul între1996 și 2000, a făcut ca mişcarea cartofilă să cunoască organizarea unor adevărate circuite cartofile în plan teritorial: Bacău, Botoșani, Constanța, Piatra-Neamț, București, Timișoara, Cluj-Napoca, Focșani, Iași, Câmpulung ... Apoi, a apărut Carto-Clubul Român cu o bogată activitate de-a lungul anilor.
Realizarea lucrărilor de referință cartofile constituie, de fapt, contribuţia capitală a colecționarilor români la istoria vizuală a României moderne. Despre care ştim, încă foarte puţine lucruri. Obiectiv urmărit continuu de Comisia Literatură și Cercetare (FFR). Aniversarea celor 120 de ani de la editarea primelor cărți poștale ilustrate românești este și un prilej de bilanț publicistic (vezi p. 5-10), multe lucrări cartofile aflându-se în diferite faze de lucru.
Cuvinte, multe cu iz subiectiv, găsim prin multe cărți, dar imagini s-au păstrat extrem de puţine. Din unele localităţi nu avem niciuna, pe simplul motiv că nu a avut cine să le facă. Aşa au fost timpurile !
„O imagine ţine locul a zece mii de cuvinte” şi mare dreptate a avut cel care a făcut afirmația.
Piese din colecția autorului. Piatra-Neamț te așteaptă la aniversare !
04 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 12/2014
CARTOFILIA peste PRUT
Primim vești îmbucurătoare de la frații noștri de peste Prut. O monografie-album cartofilă privind activitatea prolificului Alexander-Wilhelm Wolkenberg, primul editor de cărți poștale ilustrate privind Basarabia. Apariție datorată pasionaților de cartofilie Aureliu Ciobanu și Constatin Gh. Ciobanu.
Un bun prilej și pentru Mihai Ursu, directorul general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău de a o a face o interesantă incursiune prin istoria cartofiliei.
Aflăm că Alexander-Wilhelm Wolkenberg, locuitor al capitalei Basarabiei, „prin opera sa de promovare a a valorilor istorice, arhitecturale, etnografice din Basarabia, a contribuit la răspândirea informației și cunoștințelor despre aceste locuri, despre cultura oamenilor ce locuiesc aici”. Ni se amintește că prima carte poștală din lume - Korrespondenz-Karte - a apărut la 1 octombrie 1869, la Viena, deși încă din 1777 în orașul luminilor se expediau „prin poștă, a unor felicitări gravate asemeni cărților de vizită cu un text deschis” (Almanach de la petite poste de Paris), experiență suspendată în urma intervenției energice a unor indivizi cu influență. „La 30 noiembrie 1865, la Conferința de la Karlsruhe (Germania). dr. Heinrich von Stephan propune introducerea unui nou tip de corespondență, Postblatt, cu marcă fixă, dar cu un nominal redus...” Nici această propunere nu a avut succes. Abia la 26 ianuarie 1869, Emmanuel Hermann, profesor de economie la Academia Militară din Viena, publică articolul Un nou procedeu de corespondență poștală. Ca urmare a studiilor de piață, serviciul poștal austriac lansează prima carte poștală din lume format dreptunghiular (123x83 mm) la prețul de 2 creițari, jumătate din taxa necesară expedierii unei scrisori.
Imediat, mai multe administrații poștale europene preiau ideea, iar în 1873 cartea poștală este acceptată și în România, ca în 1880 să fie utilizată în toate țările membre UPU. Cifra de afaceri consemnând un miliard de cărți poștale circulate ! „Majoritatea administrațiilor poștale au admis fără rezerve expedierea oricărei piese similare cărții poștale - fotografii, cartoane desenate, felicitări, indiferent de realizator sau editor, dacă piesa respectivă corespundea dimensiunii
aprobate și era francată conform tarifului poștal respectiv.” Personal le-am trecut la capitolul paracartofilie, similar cu parafilatelia. Coincidență sau nu pe ambele maluri ale Prutului, Basarabia fiind ocupată din 1812 de Imperiul țarist, se autorizează dreptul de a
tipări și comercializa cărți poștale ilustrate. În România la 29 august 1894, iar în Rusia la 19 octombrie 1894. „La începuturile producerii carților poștale ilustrate cu tematică basarabeană au stat personalități, care, prin eforturile proprii - financiare, intelectuale, manageriale - au pus temelia cartofiliei din spațiul geografic dintre Prut și Nistru, astfel lăsând urmașilor un bogat material ilustrativ, ce vorbește despre viața reală a populației basarabene de la sfârșitul secolului al XIX/lea și începutul secolului al XX-lea. Una dintre aceste personalități este Alexander-Wilhelm Wolkenberg, care a editat un mare număr de cărți poștale cu imagini din diferite localități basarabene (Chișinău, Bender, Hotin, Akkerman etc.).
Odată cu el se naște de fapt, cartofilia basarabeană „litografiile executate pentru Basarabia confirmă pe deplin această apreciere.”
Este de menționat faptul că însuși marele istoric Nicolae Iorga, achiziționează din magazinul editorului un set de ilustrate, pe care îl reproduce în prima sa ediție despre Basarabia din 1905 cu mențiunea de rigoare.
Magazinul de articole de papetărie al editorului se afla la
parterul Hotelului Suisse actualul sediu al Bibliotecii Municipale Bogdan Pietriceicu Hasdeu din Chișinău: Probabil ilustrata, reprodusă alăturat, reprezintă „cartea de vizită a magazinului și chiar a editorului” cum bine afirmă Mihai Ursu. Datele tehnice privind producție de ilustrate, precum și reproducerea unui număr apreciabil de piese, atât de asemănătoare, cele tematice, cu cele din Regat, din colecția autorilor Aureliu Ciobanu și Constantin Gh. Ciobanu, completează omagiul adus primului editor cartofil din Basarabia.
N.B. Mărturisesc că mi-a venit extrem de ușor să citesc și să traduc pentru cititorii info-buletinului parte din textul acestei instructive lucrări de referință. Felicitări tuturor celor care au contribuit la apariția albumului cartofil în condiții tipografice de excepție. (GSM)
Info-Hobby 12/2014 Din lumea colecționarilor 05
Comisia LITERATURĂ și CERCETARE (bilanț 2011- 2014)
Comisia LITERATURĂ și CERCETARE, componentă a Federației Filatelice Române, are ca obiective: - promovarea filateliei și cartofiliei românești în țară și peste hotare (expoziții, simpozioane, întâlniri tematice,
știri, informații, articole ...) - derularea de proiecte culturale vizând dezvoltarea cercetării filatelice și cartofile în România și sprijinirea și
încurajarea celor pasionați în: - realizarea unor lucrări de filatelie: cataloage, monografii, studii, articole, știri ... - realizarea unor lucrări de cartofilie - în special realizarea compendiilor / cataloagelor locale a emisiunilor /
edițiilor de cărți poștale ilustrate și a unor albume / monografii cu conținut majoritar cartofil, realizarea de replici după ilustrate vechi ș.a.
- redactarea / editarea de materiale specifice: Anuarul Colecționarilor, Bibliografia Națională de Filatelie (carte), Bibliografia Națională de Cartofilie (carte), diverse bănci de date, realizarea buletinului info-hobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR ș.a.
Membrii comisiei sunt personalități ale filateliei și catofiliei românești, care s-au implicat voluntar la îndeplinirea obiectivelor propuse:Sergiu Găbureac - filatelie, cartofilie, coordonatorul comisiei, Romeo Alexandrescu - cartofilie, Francisc Ambruș - filatelie, Valeriu Avramescu - cartofilie, Alexandru Bartoc - aerofilatelie, Corneliu Beda - cartofilie, - Horia Blănaru - filatelie, Mihai Ceucă - maximafilie, cartofilie, Șerban Drăgușanu - cartofilie, Marius Jianu - filatelie, Cornelius Ionescu - filatelie, László Kállai - filatelie, Helmut Kulhanek - cartofilie, Călin Marinescu - filatelie, Gabriel-Octavian Nicolae - cartofilie, Viorel Nicolau - cartofilie, Constantin Pațilea - cartofilie, Nicolae Salade - filatelie, cartofilie. Lucrețiu Tudoroiu - cartofilie. Înscrierea în cadrul comisiei este voluntară, pe baza unui cv filatelic / cartofil. Lista este deschisă.
Activitatea membrilor comisiei se desfășoară în mod individual, comunicarea fiind realizată, în principal, prin mail, rețelele de socializare, fiind reflectată, periodic, în presa carto-filatelică, mass media, la diverse manifestări filatelice, precum și pe site-urile de profil de pe internet.
REALIZĂRI CARTO-FILATELICE 2011 - 2014. Lucrări publicate:
ALEXANDRESCU, Romeo. Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești (Vederi 1894-1905). Catalogare. București, 2013.
BARTOC, Alexandru (coautor). Și totuși voi zbura - Gheorghe Bănciulescu. Film-documentar. 2013. BARTOC, Alexandru (coautor). Centenarul zborului frânt - Aurel Vlaicu (1913-2013). Film-documentar.
2013. BARTOC, Alexandru (coautor). Henri Coandă. Film-documentar. 2014. BEDA, Corneliu. Orașul ZIMNICEA în 1000 de imagini și documente. Zimnicea, Stephanus, 2014. BOTA, Cristian-Florin. Odinioară în Vințu de Jos. Album. ed. a 2-a. Alba Iulia, Altip, 2012. BOTA, Cristian-Florin; Ciugudean, Horia; MIRCEA, Gabriela. ZLATNA de odinioară. Album. Alba Iulia,
ALTIP, 2013. CEUCĂ, Mihai; CMECIU, Doina; MANOLACHE, Mădălina (coord.). Memoria vie a Bacăului ! Album. Iaşi,
PIM, 2011. CIOBANU, Aureliu; CIOBANU, Constantin. Alexander-Wilhelm Volkenberg - primul editor cartofil din
în R.S. Moldovenească. Iulie 1940 - august 1941, iunie 1944- 1991. Chișinău, 2012. CORNESCU, Radu. Cazinoul din Constanţa, scurtă istorie în imagini. Constanţa, Boldas, 2011. KULHANEK, Helmut. Cartofilie reșițeană. Ilustrate istorice din patru decenii. 1898-1938. 2014. MOȘNEAGU, Marian; NICOLAE, Gabriel-Octavian. Mircea, voievodul velelor. 1882-2014. Constanța, Ex
Ponto, 2014. NICOLAE, Gabriel-Octavian; MOȘNEAGU, Marian. Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie
1914. Constanța, Ex Ponto, 2014. x x x Mânăstiri și schituri în Județul Neamț. Memoria cărții poștale ilustrate. Piatra-Neamț, A.F. Neamț - Clubul
Colecționarilor, 2011. PAȚILEA, Constantin; NICOLAU, Viorel. BICAZUL care a schimbat Valea Muntelui. Piatra-Neamț, Cetatea
Doamnei, 2011. PAȚILEA, Constantin; NICOLAU, Viorel. TÂRGU-NEAMȚ. În oglinda timpului. Pretext de studiu cartofil. Piatra-
GĂBUREAC, Sergiu. Piatra-Neamț odinioară, un oraș european. Catalog-album cartofil ilustrat 1897-1938. Piatra-Neamț, Cetatea Doamnei, 2014. (lansare luna iulie cu prilejul manifestărilor dedicate aniversării a 120 de ani de la editarea primei cărți poștale ilustrate românești)
GĂBUREAC, Sergiu; VASILIU, Gheorghe. Prin Țara Moldovei de Jos. BÂRLAD – HUŞI – VASLUI. Catalog-album cartofil ilustrat 1899-1938. București, Biblioteca Bucureștilor, 2014. (lansare luna septembrie)
STOICA, Corneliu. Târgul anilor romantici. Un secol de istorie ilustrată a orașului Târgu Ocna. (1848-1948). Bacău, Magic Print, 2013.
ZAMFIRACHE, Dan. Călimăneşti 2038. 650 de ani de atestare. Monografie ilustrată. Ed. a 3-a. Călimăneşti, 2012.
- participări la toate expozițiile naționale filatelice și cartofile, care au avut clasa LITERATURĂ - simpozioane tematice, lansări de carte la: Alba Iulia, Bacău, București, Constanța, Piatra-Neamț, Zimnicea. - promovarea filateliei și cartofiliei: - editarea buletinului info-hobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR Nr. 1-11 / 2014 (editor-coordonator
Sergiu Găbureac); studii, articole, știri în presa de specialitate: MAGAZIN de Filatelie, Cartofilie și Numismatică (Constanța), Curierul Filatelic (Sibiu), philatelica.ro ș.a.; participare la emisiuni tv pe teme carto-filatelice: Money Chanel, Speranța Tv, posturi locale de televiziune, știri, articole în presa scrisă
- promovarea filateliei și cartofiliei pe rețele sociale facebook: Federația Colecționarilor din România (972 membri), Filatelia Românească, Romanian Philatelic Studies, Create Stamps ... 15.06.2014
Sergiu Găbureac, coordonator comisie
LUCRĂRI ALE CERCETĂTORILOR ROMÂNI 2011 -2014 în FILATELIE și CARTOFILIE
ALEXANDRESCU, Romeo. Primele Cărți Poștale Ilustrate Românești (Vederi 1894-1905). Catalogare. București, 2013.
ANDRÁS, Fodor. Kolozsvári Kepeskönyv. Cluj-Napoca, 2002.
AVRAM, Paul. Craiova veche. Album foto istoric - The Old Craiova. Historical Photo Album. Bilingual edition. Craiova, INFAROM, [s.a.].
AVRAMESCU, Valeriu. Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre. Brăila, Istros, 2008. AVRAMESCU, Valeriu. Brăila modernă. Brăila, Istros, 2006.
BĂLEANU, S.; CIUPALĂ, A.D.; CRATOCHVIL, S.D.; IOSIFESCU, E.G. CÂMPINA. O ISTORIE ÎN IMAGINI 1503-2003. Monografie ilustrată. Câmpina, ELTO, 2003.
BEDA, Corneliu. Teleormanul de altădată. Alexandria, 2003.
BOTA, Cristian-Florin. Odinioară în Vințu de Jos. Album. Balj, Astra, 2010. BOTA, Cristian-Florin. Odinioară în Vințu de Jos. Album. ed. a 2-a. Alba Iulia, Altip, 2012.
BOTA, Cristian-Florin. Teiuş, jud. Alba, România. CD cu 500 de imagini, inclusiv ilustrate. Alba Iulia, 2009. BOTA, Cristian-Florin. Teiuşul de odinioară. Album. Alba Iulia, 2009. BOTA, Cristian-Florin; Ciugudean, Horia; MIRCEA, Gabriela. Zlatna de odinioară. Album. Alba Iulia, ALTIP, 2013.
CATANĂ, Ioan. Salutări din Bacău ! Bacău, 2008.
CĂNCESCU, Aristotel; MĂZGĂREANU, Titus. Brașovul de odinioară. Braşov, Foton, 2008.
CEUCĂ, Mihai; CMECIU, Doina; MANOLACHE, Mădălina (coord.). Memoria vie a Bacăului ! (album). Iaşi, PIM, 2011.
CHIŢA, Gheorghe. Câmpullung de altădată. Câmpulung-Muscel, 1996. CHIŢA, Gheorghe. Câmpulung şi fostul judeţ Muscel. Câmpulung-Muscel, 2000.
x x x Centenar Nicu Albu. 1908-2008. Un primar pentru mileniul III III. Piatra-Neamț, Clubul Colecționarilor, 2005.
CIOBANU, Aureliu; CIOBANU, Constantin. Alexander-Wilhelm Volkenberg - primul editor cartofil din Basarabia. Ed. bilingvă româno-germană. Chișinău, 2014.
CORNESCU, Radu. Cazinoul din Constanţa, scurtă istorie în imagini. Constanţa, Boldas, 2011.
COZMA, AURELIA. Colecţia de cărţi poştale şi litografii Horia Tipuriţă. Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, 2010.
DOROŞ, Vasile. George Enescu în constelaţia muzicii universale. Ed. bilingvă. Bucureşti, 2005.
DRAGOMIR, Silviu N. ISTORIA CARTOFILIEI ROMÂNEŞTI. Bucureşti, 2010. DRAGOMIR, Silviu N. Ţăranul român în vechi cărţi poştale ilustrate. Bucureşti. DRAGOMIR, Silviu N. Ţinutul Roman în iconografia vremii. Piatra-Neamţ, 2004.
DRĂGUŞANU, Şerban. Criterii tematice în cartofilia românească. Bucureşti, 1998. DRĂGUŞANU, Şerban. Editori, fotografi, tipografi în cartofilia românească. Bucureşti, 1999. DRĂGUŞANU, Şerban. Tipuri și mutre bucureștene. Bucureşti, 2002.
x x x Familia Regală. O istorie in imagini. Catalogul expozitiei de la Muzeul National de Istorie al Romaniei (mai – iunie 2009). Bucureşti, Cetatea de Scaun, 2009.
GĂBUREAC, Sergiu. La pas prin Piatra-Neamț. Monografie-ghid turistic. Piatra-Neamţ, Cetatea Doamnei, 2001.
GĂBUREAC, Sergiu. Parcul Cozla - 95 de ani. Documentar tv. Piatra-Neamţ, Tele‘M, 1999. GĂBUREAC, Sergiu. Pași prin Piatra-Neamț. Album-monografie. Bucureşti, Biblioteca Bucureştilor, 2011. Medaliat
cu vermeil la Expoziţia Naţională de Cartofilie TOMIS 2011. GĂBUREAC, Sergiu. Prin Piatra-Neamț de altădată, în Anuarul Grupului Şcolar Gh. CARTIANU, Piatra-Neamţ, 1998.
HENDREA, Gheorghe. Alba Iulia orașul marii uniri în imagini de epocă. Alba Iulia, Bălgrad, 1996.
ION, Narcis-Dorin. BRAN CASTLE. Residence of Queen Maria and Princess Ileana. Bucureşti, Tritonic, 2004.
x x x Întoarcere la Bălțătești. Retro-album cartofil. Piatra-Neamț, A.F. Neamț - Clubul Colecționarilor, 2004. KULHANEK, Helmuth. Cartofilie reșițeană. Ilustrate istorice din patru decenii. 1898-1938. Rechitze.
2014. LIPOVAN, Viorel-Ovidiu, NICOLAE Gabriel-Octavian. Constanţa Remember 1895-1945. Constanţa, Ovidius University Press, 2010.
x x x Mânăstiri și schituri în Județul Neamț. Memoria cărții poștale ilustrate. Piatra-Neamț, A.F. Neamț - Clubul Colecționarilor, 2011.
MOŞNEAGU, Marian, NICOLAE, Gabriel-Octavian. Marina Militară Română 1860-1960. Constanţa, Ovidius University Press, 2010.
NEGULICI, Dorina, IVĂNUŞ, Nicuşor Dănuţ. Braşovul de altădată în colecţia Emil Fischer. (Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu). Braşov, Ecran Magazin, 2005.
NEGULICI, Dorina, IVĂNUŞ, Nicuşor Dănuţ. Reşedinţe ale Casei Regale de România în colecţia de fotografii Emil Fischer. (Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu). Braşov,
Ecran Magazin, 2007.
NICOLAE, Gabriel-Octavian; MOȘNEAGU, Marian. Vizita ţarului Nicolae al II-lea la Constanţa 1/14 iunie 1914. Constanța, Ex Ponto, 2014.
OFRIM Alexandru. Străzi vechi din Bucureştiul de azi. Bucureşti, Humanitas, 2007.
OPREA, Nicolai. A fost odată Ada Kaleh. Cronica ilustrată. Botoşani, AXA, 2011. OPREA, Nicolai. Bucovina. Cronică ilustrată. Suceava, Muşatinii, 2007.
OPREA, Nicolai. Judeţul Suceava cu capitala la Rădăşeni. Botoşani, AXA, 2011. OPREA, Nicolai. Suceava. Cronică ilustrată. Suceava, Muşatinii, 2004.
x x x Orașele României. Sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX. Catalogul expoziției de la Muzeul Naţional de Istorie al României din 2008. Bucureşti, Cetatea de Scaun, 2008. PAȚILEA, Constantin. Din cioburi de Oglinzi. Piatra-Neamț, 2008. PAȚILEA, Constantin; Nicolau, Viorel. Bicazul care a schimbat Valea Muntelui. Piatra-Neamț, Cetatea Doamnei,
2011. PAȚILEA, Constantin; Nicolau, Viorel. Târgu Neamț. În oglinda timpului. Pretext de studiu cartofil. Piatra-Neamț, 2012.
PEPENE, Nicolae; POPOVICI, B.F.; ŞTEFĂNESCU, Victor-Emil.; MIHAI, R. Bran. O istorie în imagini. Braşov, Suvenir, 2006.
PEPENE, Nicolae; POPOVICI, B.F.; ŞTEFĂNESCU, Victor-Emil.; RUSU, F. RĂŞNOV. O istorie în imagini. Braşov, Suvenir, 2006.
x x x Piatra-Neamț. Monografie ilustrată. (C-tin Paţilea, coord., Sergiu Găbureac, Aron Avram, Viorel Nicolau). Piatra-Neamţ, Cetatea Doamnei, 1996.
10 Din lumea colecționarilor Info-Hobby 12/2014
x x x Prin Iaşii de odinioară. (coord. Lucian Vasiliu). Iaşi, 1995.
STĂNESCU Gheorghe. Constanţa Port - istorie în imagini de epocă. Constanţa, Dobrogea, 2009. STĂNESCU Gheorghe. Dobrogea, istorie in imagini. Constanţa, Steaua Nordului, 2008. STĂNESCU Gheorghe, LĂPUŞAN Aurelia, LĂPUŞAN Ştefan. Mamaia 1906-2006. Album cu amintiri.
Constanţa, Dobrogea, 2006.
STOICA, Corneliu. Târgul anilor romantici. Un secol de istorie ilustrată a orașului Târgu-Ocna. (1848- 1948). Bacău, Magic Print, 2013.
ŞTEFĂNESCU, Codrin, DRAGOMIR, Silviu N. Familia regală în vechi cărți poștale ilustrate. Bucureşti, Arvin Press, 2006.
x x x Un loc binecuvântat, Tarcăul de Neamț. Piatra-Neamț, Clubul Colecționarilor, 2005.
x x x Un oraș pentru mileniul III. Piatra-Neamț și un mare ctitor Nicu Albu. Piatra-Neamț, Clubul Colecționarilor, 2005.
VASILIU, Gheorghe. Bârladul de altădată. Tg. Mureş, Spherpa, 2001.
ZAMFIRACHE, Dan. Buşteni. Monografie ilustrată. (sub tipar). ZAMFIRACHE, Dan. Călimăneşti 2000. Monografie ilustrată. Ed. I. Călimăneşti,1997. ZAMFIRACHE, Dan. Călimăneşti 2038. 650 de ani de atestare. Monografie ilustrată. Ed. a 2-a. Călimăneşti, 2008. ZAMFIRACHE, Dan. Călimăneşti 2038. 650 de ani de atestare. Monografie ilustrată. Ed. a 3-a. Călimăneşti, 2012. ZAMFIRACHE, Dan. Monografii ilustrate: Călimăneşti, Bucureşti, Buzău, Buşteni, Ada Kaleh. Litografii
româneşti. Cairo, 2006.
B. COLECŢII de CARTOFILIE
BIBLIOTECA ACADEMIEI Colecţii diverse topografice şi tematice BIBLIOTECA METROPOLIANĂ BUCUREȘTI Colecţii diverse topografice şi tematice BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Colecţii diverse topografice şi tematice Biblioteca Judeţeană - PANAIT ISTRATI - Brăila Colecţii Brăila, Lacul Sărat ş.a.
Tematice
Adolphe Chevallier - Paul Begea (Bucureşti) Aromânii - Corneliu Beda (Bucureşti) Regalitatea României - Victor Ştefănescu (Bucureşti)
Topografice
OAMENI şi LOCURI din Județul ALBA Colecţia Cristian-Florin Bota BACÃU Colecţia Mihai Ceucă Judeţul BACĂU Colecţia Mihai Ceucă SALUTĂRI DIN BACĂU ! Colecţia Ioan Catană BÂRLAD Colecţia Gheorghe Vasiliu BÂRLADUL DE ODINIOARĂ 1899-1938 Colecţia Sergiu Găbureac HUŞI Colecţia Gheorghe Vasiliu OCNA SIBIULUI Colecţia Ioan Dejugan PIATRA-NEAMŢ Colecţia Viorel Nicolau PLAIURI NEMŢENE Colecţia Sergiu Găbureac PRIN PIATRA-NEAMŢ DE ALTĂDATĂ 1897-1938 Colecţia Sergiu Găbureac VETRE de LUMINĂ (Neamț) Colecţia Sergiu Găbureac SIBIUL - BURG MEDIEVAL Colecţia Ioan Dejugan SLĂNIC MOLDOVA Colecţia Mihai Ceucă SALUTĂRI DIN SLĂNIC MOLDOVA ! Colecţia Dan Chiriţă SALUTĂRI DIN TÂRGU OCNA ! Colecţia Ioan Catană VASLUIUL de ALTĂDATĂ Colecţia Sergiu Găbureac
Orice completare, corectură, sugestie sunt binevenite. Sergiu-Marian D. Găbureac, Comisia CERCETARE şi LITERATURĂ a F.F.R. iunie 2014
4 și 5 iulie 2014, la Piatra-Neamț, prilej de întâlnire cu prietenii cartofiliei românești !
Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: [email protected], 0731 936.615, 0752 975.130.
Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.
pdf gratuit online Nr. 11/29.06.2014
PIATRA-NEAMȚ LA RĂSCRUCE DE VEACURI
PIATRA-NEAMȚ ? 4 și 5 iulie - două zile carto fierbinți ! EXPOZIȚIE, LANSARE CĂRȚI, SIMPOZION, TÂRGUL COLECȚIONARILOR, CINE FESTIVE, EXCURSIE ...
