DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE” · Fondul european de investiții strategice ***I Rezoluţia...

PARLAMENTUL EUROPEAN 2015 - 2016

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

24 iunie 2015

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2015)0236 ........................................................................................................ 5 FONDUL EUROPEAN DE INVESTIȚII STRATEGICE ***I

P8_TA-PROV(2015)0238 .................................................................................................... 131 EVALUAREA CADRULUI DE GUVERNANȚĂ ECONOMICĂ: BILANȚ ȘI PROVOCĂRI

5

Parlamentul European 2014 - 2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2015)0236

Fondul european de investiții strategice ***I

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 iunie 2015 referitoare la

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul

european de investiții strategice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013

și (UE) nr. 1316/2013 (COM(2015)0010 – C8-0007/2015 – 2015/0009(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2015)0010),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 172, articolul 173, articolul 175 al

treilea paragraf și articolul 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie

(C8-0007/2015),

– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European1,

– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor2,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9

iunie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294

alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru

afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolului 55 din

Regulamentul de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru afaceri

economice și monetare și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru

ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și

1 Avizul din 19 martie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

2 Avizul din 16 aprilie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

6

siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor,

Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-

0139/2015),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. aprobă declarația comună făcută de Parlamentul European, Consiliu și Comisie anexată

la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii

Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție, care vor fi publicate în seria

L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului

legislativ;

4. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

7

P8_TC1-COD(2015)0009

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 iunie 2015 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2015/... al Parlamentului European și al Consiliului

privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere

în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a

Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru

investiții strategice

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 172 și

173, articolul 175 al treilea paragraf și articolul 182 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European3,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor4,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară5,

3 Avizul din 19 martie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

4 Avizul din 16 aprilie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

5 Poziția Parlamentului European din 24 iunie 2015.

8

întrucât:

(1) Criza economică și financiară a dus la o scădere a nivelului de investiții în cadrul

Uniunii. Investițiile au scăzut cu aproximativ 15 % față de perioada de vârf din

2007. Uniunea suferă în special din cauza lipsei investițiilor ca urmare a

▌constrângerilor bugetare suferite de statele membre și din cauza creșterii

economice slabe, ceea ce a dus la incertitudini pe piață în ceea ce privește viitorul

economic. Această absență a investițiilor, care a fost deosebit de acută în statele

membre cele mai afectate de criză, a încetinit redresarea economică și afectează în

mod negativ crearea de locuri de muncă, perspectivele de creștere și competitivitatea

pe termen lung, existând posibilitatea ca aceasta să împiedice realizarea

obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii. Este nevoie să se consolideze atractivitatea investițiilor în

Europa și în infrastructura unei economii moderne bazate pe cunoaștere.

9

(2) Sunt necesare acțiuni cuprinzătoare pentru a inversa cercul vicios creat de lipsa

investițiilor și de disparitățile tot mai accentuate dintre regiuni și pentru a

consolida încrederea în economia Uniunii. Totodată, stimulentele pentru crearea

unui mediu favorabil investițiilor în statele membre ar putea impulsiona

redresarea economică. Împreună cu reimpulsionarea finanțării investițiilor,

reformele structurale eficiente și durabile din punct de vedere economic și social,

precum și responsabilitatea fiscală constituie mijloace de a crea un cerc virtuos în

care proiectele de investiții contribuie la sprijinirea ocupării forței de muncă și a

cererii și duc la o reducere durabilă a deviației PIB-ului, precum și la evoluția

potențialului de creștere. Un Fond european pentru investiții strategice (FEIS),

consolidat prin contribuțiile statelor membre, trebuie să completeze strategia

globală de îmbunătățire a competitivității Uniunii și de atragere a investițiilor.

10

(3) Pentru a maximiza impactul FEIS asupra ocupării forței de muncă, statele

membre ar trebui să continue să întreprindă reforme structurale eficace și

sustenabile din punct de vedere economic și social, precum și alte inițiative, cum

ar fi programe de formare și politici active privind piața muncii, sprijinirea unor

condiții favorabile creării de locuri de muncă durabile și de calitate și investiții în

politici sociale bine direcționate, în conformitate cu Pachetul privind investițiile

sociale din 2013. În plus, statele membre ar trebui să desfășoare activități

suplimentare, cum ar fi programe de formare specifice prin care să se garanteze

concordanța dintre competențele lucrătorilor și nevoile sectoarelor care

beneficiază de FEIS, servicii de afaceri adaptate întreprinderilor pentru a le

pregăti pentru o eventuală extindere și creare de noi locuri de muncă, precum și

sprijinirea noilor întreprinderi și a persoanelor care desfășoară o activitate

profesională independentă.

(4) Forumul G20, prin intermediul Inițiativei globale pentru infrastructură, a recunoscut

importanța investițiilor pentru creșterea cererii, pentru mărirea productivității și

pentru stimularea creșterii și s-a angajat să creeze un climat favorabil unor niveluri

mai ridicate de investiții.

11

(5) De-a lungul crizei economice și financiare, Uniunea a făcut eforturi pentru a

promova creșterea, în special prin intermediul inițiativelor prevăzute în strategia

Europa 2020 care a instituit o abordare pentru o creștere inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii, precum și prin intermediul semestrului european pentru

coordonarea politicilor economice. Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a

consolidat rolul în stimularea și promovarea investițiilor în Uniune, parțial prin

intermediul unei majorări de capital în ianuarie 2013. Sunt necesare măsuri

suplimentare pentru a asigura acoperirea corespunzătoare a nevoilor de investiții și

macroeconomice ale Uniunii ▌, utilizarea eficientă a lichidităților disponibile pe

piață și încurajarea direcționării acestor lichidități către finanțarea de proiecte de

investiții viabile.

(6) La 15 iulie 2014, președintele ales al Comisiei ▌a prezentat Parlamentului European

▌orientări politice pentru următoarea Comisie. Respectivele orientări politice făceau

apel la mobilizarea unei sume de „până la 300 miliarde EUR în investiții publice și

private suplimentare în economia reală în următorii trei ani” pentru a stimula

investițiile în vederea creării de locuri de muncă.

12

(7) La 26 noiembrie 2014, Comisia a emis o Comunicare intitulată „Un plan de investiții

pentru Europa” (denumit în continuare „Planul de investiții”), care prevedea crearea

FEIS, a unui portal transparent de proiecte de investiții la nivelul Uniunii (Portalul

european de proiecte de investiții) și a unei platforme de consiliere (Platforma

europeană de consiliere în materie de investiții) și care a pus accentul pe o agendă

pentru înlăturarea obstacolelor în calea investițiilor și pentru finalizarea pieței

interne.

(8) Consiliul European din 18 decembrie 2014 a conchis că „stimularea investițiilor și

abordarea disfuncționalităților pieței în Europa este o provocare politică cheie” și că

„noul accent pe investiții, împreună cu angajamentul statelor membre de a

intensifica reformele structurale și de a urmări o consolidare fiscală favorabilă

creșterii, va oferi baza pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în

Europa” ▌. Consiliul European a lansat un apel pentru „crearea unui Fond

european pentru investiții strategice (FEIS) în Grupul BEI cu scopul de a mobiliza

investiții noi în valoare de 315 miliarde de euro între 2015 și 2017” și a invitat

Grupul BEI „să demareze activitățile utilizând propriile fonduri începând cu

ianuarie 2015”. De asemenea, Consiliul European a subliniat faptul că „FEIS va

completa și se va alătura programelor în desfășurare ale UE și activităților

tradiționale ale BEI”.

13

(9) La 13 ianuarie 2015, Comisia a emis o Comunicare intitulată „Utilizarea optimă a

flexibilității în cadrul normelor existente ale Pactului de stabilitate și de creștere”,

în care a detaliat modul în care va aplica aceste norme.

(10) La 24 iunie 2015, Comisia a declarat că „fără a aduce atingere prerogativelor

Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC),

contribuțiile unice ale statelor membre la FEIS sau la platformele tematice de

investiții sau la platformele de investiții la care participă mai multe țări, instituite

pentru punerea în aplicare a planului de investiții, fie că sunt realizate de un stat

membru sau de băncile naționale de promovare care sunt clasificate în sectorul

public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar trebui ca, în

principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul

(CE) nr. 1466/97 al Consiliului6 și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr.

1467/97 al Consiliului7”.

6 Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea

supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1)

7 Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și

clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

14

(11) FEIS ar trebui să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare menită să abordeze

incertitudinile legate de investițiile publice și private și să reducă decalajele în

materie de investiții din Uniune. Strategia se sprijină pe trei piloni: mobilizarea

resurselor financiare pentru investiții, aducerea investițiilor la economia reală și

îmbunătățirea mediului de investiții în Uniune. Strategia ar trebui să încurajeze

competitivitatea și redresarea economică și ar trebui să aibă caracter

complementar cu obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale în toată

Uniunea. FEIS ar trebui văzut ca o completare la toate celelalte acțiuni necesare

pentru reducerea decalajelor în materie de investiții din Uniune și ca un stimulent

pentru noi investiții, datorită faptului că acționează ca fond de garantare.

15

(12) Mediul de investiții din Uniune ar trebui îmbunătățit prin eliminarea obstacolelor în

calea investițiilor, prin garantarea faptului că nu există discriminare bazată pe

gestionarea publică sau privată a proiectelor, prin consolidarea pieței interne și

prin creșterea gradului de previzibilitate a reglementărilor. În Comunicarea sa

intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2015: un nou început”, Comisia

a anunțat că o prioritate politică este aceea de a „reduce sarcina reprezentată de

reglementare, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție socială, a

sănătății și a mediului, precum și o diversitate de oferte la dispoziția

consumatorilor” și că „va efectua o revizuire generală a normelor, pentru a [se]

asigura că acestea contribuie la realizarea agendei pentru creștere economică și

locuri de muncă”. Comisia și statele membre ar trebui să se angajeze la această

sarcină în cel mai scurt timp. Activitatea FEIS, precum și investițiile din Uniune în

general, ar trebui să beneficieze de aceste activități paralele.

16

(13) Scopul FEIS ar trebui să fie acela de a contribui la soluționarea dificultăților de

finanțare și de punere în aplicare a investițiilor strategice, transformatoare și

productive, cu o valoare adăugată ridicată din punct de vedere economic, social și

al mediului, care să contribuie la realizarea obiectivelor politicilor Uniunii, cum

sunt cele menționate în Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului

European și al Consiliului8, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului

European și al Consiliului9, Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului

European și al Consiliului10

și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului11

. FEIS ar trebui să ofere o

impulsionare imediată a economiei Uniunii și să îmbunătățească accesul ▌la

finanțare, și competitivitatea întreprinderilor și a altor entități, cu un accent

deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pe întreprinderile mici cu

capitalizare medie, în vederea reducerii nivelului șomajului și stimulării creșterii

economice în Uniune. FEIS ar trebui să sprijine deci investițiile strategice cum ar

fi, dar nu numai, proiectele de interes comun care au ca obiectiv: să finalizeze

piața internă în sectoarele transportului, telecomunicațiilor și infrastructurii

energetice, inclusiv în ceea ce privește interconexiunile de transport și energie,

precum și în domeniul infrastructurii digitale; să extindă utilizarea energiei din

surse regenerabile, precum și eficiența energetică și a utilizării resurselor; să

dezvolte și să modernizeze sectorul energetic în conformitate cu prioritățile uniunii

energetice, printre care securitatea aprovizionării cu energie; și să contribuie la

dezvoltarea durabilă a acestor sectoare și să exploateze sinergiile potențiale dintre

8 Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33)


din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).


din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).


din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

17

acestea. De asemenea, investițiile respective ar trebui să includă proiecte de

interes comun în domeniul dezvoltării urbane și rurale, în domeniul social și în

domeniile mediului și resurselor naturale; proiecte care consolidează baza

științifică și tehnologică a Uniunii și care stimulează beneficiile pentru societate și

o mai bună exploatare a potențialului economic și industrial al politicilor de

inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, inclusiv a infrastructurii de cercetare

și a facilităților proiectelor-pilot și demonstrațiilor; precum și proiecte referitoare

la capitalul uman, cultură și sănătate. Stimulentele bazate pe piață și

adiționalitatea oferită de FEIS ar trebui să garanteze axarea FEIS pe proiecte

viabile din punct de vedere social și economic, fără alocări sectoriale sau

regionale prealabile, în special pentru a aborda nevoile de investiții majore sau

disfuncționalitățile pieței. În același timp, FEIS ar trebui să fie capabil să sprijine

proiectele viabile din perspectivă ecologică și să aducă avantaje pentru industriile

și tehnologiile cu un potențial de creștere ridicat, precum și să contribuie la

tranziția către o economie ecologică, durabilă și eficientă din punct de vedere al

utilizării resurselor. Prin depășirea dificultăților de investiții actuale din Uniune și

reducerea disparităților regionale, FEIS ar trebui să contribuie la consolidarea

competitivității, a potențialului de cercetare și inovare, a coeziunii economice,

sociale și teritoriale ale Uniunii și să sprijine o tranziție cu utilizarea eficientă a

energiei și resurselor, inclusiv în ceea ce privește tranziția infrastructurii către o

economie durabilă, bazată pe surse regenerabile de energie și circulară, prin

crearea de locuri de muncă stabile și remunerate echitabil. FEIS ar trebui să

susțină proiecte de orice dimensiuni care promovează crearea de locuri de muncă

de calitate, creșterea și competitivitatea pe termen scurt, mediu și lung, în special

în cazul în care aceste proiecte aduc cea mai mare valoare adăugată, contribuind

astfel la atingerea obiectivelor politicilor Uniunii, în conformitate cu articolul 9

din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolul 3 din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În scopul atingerii obiectivelor

generale prevăzute în prezentul regulament, FEIS ar trebui să contribuie la realizarea

obiectivelor prevăzute la articolele 170, 173 și 179 din TFUE și la articolul 194

alineatul (1) din TFUE.

▌

18

(14) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniile cercetării, dezvoltării și inovării.

Investițiile sprijinite prin FEIS ar trebui să contribuie la realizarea programelor și

politicilor existente ale Uniunii și la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020

pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste investiții ar

trebui să sprijine punerea în aplicare a concluziilor Consiliului European din 17

iunie 2010.

19

(15) FEIS ar trebui să sprijine proiecte de dezvoltare a sectorului energetic. În

Comunicarea sa intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică

rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, Comisia a

subliniat importanța eficienței energetice ca o sursă de energie în sine și a precizat

clar că FEIS „oferă o oportunitate de mobilizare a unor investiții majore în

renovarea clădirilor”. Se estimează că investițiile în eficiența energetică vor

genera până la două milioane de locuri de muncă până în 2020 și posibil alte

două milioane de locuri de muncă până în 2030. Pentru a garanta că FEIS își

atinge scopul de mobilizare a investițiilor private, de creare de locuri de muncă, de

stimulare a unor evoluții economice solide și de reducere a dezechilibrelor

macroeconomice, este necesar să se acorde o atenție deosebită eficienței

energetice. FEIS ar trebui să sprijine proiecte în conformitate cu obiectivele

Uniunii în materie de energie, climă și eficiență energetică prevăzute în strategia

Europa 2020 și în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și care au

scopul de a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

20

(16) FEIS ar trebui să sprijine proiecte pentru dezvoltarea infrastructurilor și a

echipamentelor de transport, precum și a tehnologiilor inovatoare de transport.

Sprijinul FEIS pentru infrastructura de transport ar trebui să contribuie la

realizarea obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și ale Regulamentului

(UE) nr. 1316/2013 prin crearea de noi infrastructuri sau de infrastructuri acolo

unde acestea lipsesc și prin modernizarea și reabilitarea infrastructurii existente,

făcând totodată posibilă finanțarea de operațiuni de cercetare și inovare în acest

sector. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită proiectelor care creează sinergii

consolidând legăturile dintre sectoarele transportului, telecomunicațiilor și

energiei, precum și proiectelor de transport inteligente și durabile din mediul

urban.

(17) FEIS ar trebui să ofere sprijin financiar entităților cu până la 3000 de angajați,

cu un accent deosebit pe IMM-uri și pe întreprinderile mici cu capitalizare medie.

Accesul crescut la finanțare ar trebui să avantajeze în special IMM-urile, inclusiv

pentru înființarea de întreprinderi noi, întreprinderi create prin separare

desprinse din instituții academice, întreprinderi din sectorul economiei sociale și

organizații fără scop lucrativ.

21

(18) FEIS ar trebui să sprijine proiecte pentru dezvoltarea și instalarea de tehnologii

ale informației și comunicării (TIC), inclusiv proiecte de interes comun care au

scopul de a finaliza piața internă în domeniul telecomunicațiilor și a

infrastructurii digitale.

(19) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniul mediului și al eficienței resurselor,

inclusiv în domeniul resurselor naturale.

(20) FEIS ar trebui să sprijine proiecte în domeniul capitalului uman, culturii și

sănătății, inclusiv proiecte în domeniul educației, formării, al dezvoltării

competențelor în sectorul TIC și al educației digitale, precum și proiecte în

sectorul cultural și creativ, în turism și în domeniile sociale. Investițiile în aceste

domenii ar trebui să se bazeze pe o abordare cuprinzătoare, care să respecte în

mod adecvat, în fiecare caz, valoarea intrinsecă a educației și a culturii.

22

(21) Numeroase IMM-uri și societăți cu capitalizare medie din întreaga Uniune au nevoie

de asistență pentru a atrage finanțare de pe piață, în special în ceea ce privește

investițiile cu grad mai mare de risc. FEIS ar trebui să ajute respectivele entități să

depășească deficitul de capital, disfuncționalitățile pieței și fragmentarea

financiară care cauzează condiții de concurență neechitabile în Uniune, datorită

faptului că permite BEI și Fondului european de investiții (FEI), băncilor sau

instituțiilor naționale de promovare și platformelor sau fondurilor de investiții să

ofere infuzii de capital, directe și indirecte și să furnizeze garanții pentru securizarea

împrumuturilor de înaltă calitate, precum și alte produse acordate pentru a sprijini

realizarea obiectivelor FEIS.

(22) FEIS urmează să fie instituit în cadrul BEI ▌. Activitatea FEIS de finanțare a IMM-

urilor, a societăților mici cu capitalizare medie, precum și a altor entități, urmează

să fie realizată în special prin FEI ▌.

23

(23) ▌FEIS ar trebui să ofere o gamă largă de produse financiare, inclusiv capitaluri

proprii, împrumuturi și garanții, pentru a răspunde în mod optim la nevoile fiecărui

proiect. O astfel de gamă largă de produse ar trebui să permită FEIS să se adapteze

la nevoile pieței și, în același timp, să încurajeze investițiile private în proiecte. FEIS

nu ar trebui să înlocuiască finanțarea de pe piața privată sau produsele oferite de

către băncile sau instituțiile naționale de promovare, ci să servească drept

catalizator al finanțării private prin corectarea unor deficiențe ale pieței, astfel încât

să se asigure utilizarea cea mai strategică și mai eficientă a banilor publici și ar

trebui să acționeze ca mijloc de sporire a gradului de coeziune de pe teritoriul

Uniunii.

(24) Pentru a proteja mai bine inițiativele cofinanțate de Uniune și pentru a culege

beneficiile comerciale și economice oferite de acestea, participanții la proiectele

FEIS ar trebui, atunci când este posibil, să respecte un set de norme stabilite în

cadrul programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare

(2014-2020) prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, referitoare la

exploatarea și diseminarea rezultatelor proiectelor, inclusiv protejarea acestora

prin drepturile de proprietate intelectuală.

(25) Impactul FEIS asupra creării de locuri de muncă și, atunci când este posibil,

calitatea sa ar trebui monitorizate sistematic prin intermediul unei evaluări anuale

pe baze agregate a rezultatelor și a impactului operațiunilor de finanțare și de

investiții ale BEI sprijinite în temeiul prezentului regulament.

24

(26) FEIS ar trebui să asigure adiționalitatea contribuind la remedierea

disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim și

sprijinind operațiuni care nu ar fi putut fi desfășurate fără sprijinul FEIS de către

BEI, FEI sau în baza instrumentelor financiare existente ale Uniunii, în perioada

în care poate fi utilizată garanția stabilită în temeiul prezentului regulament

(denumită în continuare „garanția UE”) , sau nu ar fi putut fi realizate în aceeași

măsură. În acest scop, FEIS ar trebui să vizeze, de regulă, proiecte cu un profil de

risc mai ridicat decât cel al proiectelor sprijinite prin operațiunile normale ale

BEI.

(27) FEIS ar trebui să vizeze investițiile despre care se presupune că sunt viabile din

punct de vedere economic și tehnic conform unei analiză costuri-beneficii realizată

după standardele Uniunii. În același timp, investițiile ar trebui să răspundă

cerințelor specifice pentru finanțarea prin FEIS.

(28) FEIS ar trebui să vizeze investiții ce implică un risc adecvat, de regulă mai ridicat

decât riscul aferent operațiunilor obișnuite ale BEI, dar care totodată sunt

concordante cu politicile Uniunii, inclusiv cu obiectivele referitoare la creșterea

economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, crearea de locuri de

muncă de calitate și coeziunea economică, socială și teritorială, și care întrunesc

cerințele specifice pentru finanțarea prin FEIS.

25

(29) FEIS ar trebui să fie înzestrat cu o structură de guvernanță adecvată, a cărei

funcție ar trebui să fie proporțională cu unicul său scop de a asigura utilizarea

adecvată a garanției UE. Această structură de guvernanță ar trebui să fie

compusă dintr-un comitet director, un director executiv și un comitet pentru

investiții. Ea nu ar trebui să aducă atingere sau să interfereze cu procesul

decizional al BEI sau să se substituie organelor de conducere ale BEI. Comitetul

director ar trebui să stabilească, în special, orientările strategice ale FEIS și

normele necesare funcționării sale. Directorul executiv ar trebui să răspundă de

gestionarea curentă a FEIS și să desfășoare activitatea pregătitoare pentru

reuniunile Comitetului pentru investiții.

26

(30) Comitetul pentru investiții ar trebui să ia deciziile privind utilizarea garanției UE

pentru proiectele potențiale și pentru operațiunile cu băncile sau instituțiile

naționale de promovare sau platformele de investiții în mod transparent și

independent. Comitetul pentru investiții ar trebui să fie compus din opt experți

independenți care dețin expertiză într-o gamă largă de domenii, după cum se

menționează în prezentul regulament, și directorul executiv. Comitetul pentru

investiții ar trebui să răspundă în fața Comitetului director, care ar trebui să

supravegheze îndeplinirea obiectivelor FEIS și să monitorizeze în mod continuu

respectarea de către membrii Comitetului pentru investiții a obligațiilor care le

revin în temeiul prezentului regulament.

27

(31) Pentru a permite FEIS să-și susțină investițiile, Uniunea ar trebui să acorde o

garanție UE care nu ar trebui să depășească în niciun moment 16 000 000 000 EUR.

Atunci când se acordă în baza unui portofoliu, acoperirea garanției UE ar trebui

plafonată în funcție de tipul de instrument, cum ar fi împrumuturi, capital propriu

sau garanții, iar plafonul ar trebui să reprezinte un procentaj din volumul

portofoliului de angajamente restante. Atunci când garanția este combinată cu 5 000

000 000 EUR, care urmează a fi oferiți de BEI, sprijinul FEIS ar trebui să genereze

investiții suplimentare în valoare de 60 800 000 000 EUR de la BEI și de la FEI. Se

preconizează că suma de 60 800 000 000 EUR susținută de FEIS va genera în

continuare investiții în valoare totală de 315 000 000 000 EUR în Uniune în trei ani

de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Este de dorit ca statele

membre să participe la punerea în aplicare a planului de investiții pentru a crește

impactul acestuia. Garanțiile aferente proiectelor care sunt finalizate fără o cerere de

executare a garanției ar trebui să fie disponibile pentru sprijinirea de noi operațiuni.

28

(32) În termen de trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament,

Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport

conținând o evaluare independentă a aplicării prezentului regulament.

Respectivul raport ar trebui să specifice dacă FEIS își îndeplinește obiectivele și

dacă se justifică un mecanism specific de sprijinire a investițiilor în Uniune. În

special, raportul ar trebui să evalueze îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute

în prezentul regulament, mobilizarea capitalului privat, adiționalitatea oferită de

FEIS, profilul de risc al operațiunilor sprijinite de FEIS și impactul

macroeconomic al FEIS, inclusiv impactul asupra creșterii economice și a

ocupării forței de muncă. Dacă raportul concluzionează că se justifică menținerea

unui mecanism de sprijinire a investițiilor, Comisia ar trebui să prezinte

Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului

regulament, dacă este cazul, în special în vederea stabilirii unei noi perioade de

investiții, asigurând continuarea investițiilor și finanțarea corespunzătoare a

acestora. Dacă raportul concluzionează că FEIS nu își atinge obiectivele și că

menținerea unui mecanism de sprijinire a investițiilor nu este justificată, Comisia

ar trebui să prezinte o propunere, dacă este cazul, pentru a asigura încetarea în

bune condiții a activității FEIS, păstrând garanția UE pentru operațiunile deja

aprobate în temeiul prezentului regulament.

29

(33) BEI va finanța operațiunile FEIS prin intermediul emisiunilor sale pe piață.

Banca Centrală Europeană și-a comunicat decizia de a include obligațiunile BEI

în lista obligațiunilor eligibile pentru a fi achiziționate în cadrul programului de

cumpărare a activelor din sectorul public (PSPP).

(34) Pentru a atinge obiectivul inițial de 315 000 000 000 EUR în cel mai scurt timp,

băncile sau instituțiile naționale de promovare și platformele și fondurile de

investiții, cu sprijinul garanției UE, ar trebui să joace un rol important în

identificarea proiectelor viabile, în elaborarea și, unde este cazul, în gruparea de

proiecte și atragerea de potențiali investitori. În contextul respectiv, ar trebui să fie

posibil să se creeze platforme multinaționale pentru a promova proiecte

transfrontaliere sau un grup de proiecte între statele membre.

(35) Platformele de investiții pot reuni, după caz, coinvestitori, autorități publice,

experți, instituții de învățământ, formare și cercetare, parteneri sociali vizați și

reprezentanți ai societății civile, precum și alți actori relevanți de la nivelul

Uniunii și de la nivel național și regional.

30

(36) Pentru a permite o creștere suplimentară a resurselor sale, participarea la FEIS

ar trebui să fie deschisă terților, inclusiv statelor membre. Alte părți terțe, cum ar

fi autoritățile regionale, băncile sau instituțiile naționale de promovare, băncile

regionale sau agențiile publice deținute sau controlate de către statele membre,

entitățile din sectorul privat și entitățile din afara Uniunii ar trebui, de asemenea,

să aibă posibilitatea de a contribui în mod direct la FEIS, cu condiția aprobării

din partea Comitetului director. Participarea unei părți terțe la FEIS nu ar trebui

să-i confere părții terțe respective calitatea de membru în Comitetul director și

niciun fel de alte drepturi referitoare la structurile de guvernanță ale FEIS.

(37) Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice entitățile care gestionează proiecte

pe teritoriul Uniunii să inițieze o cooperare cu parteneri din țări terțe sau să

intensifice o astfel de cooperare.

(38) FEIS ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini structuri de fonduri private, cum

ar fi fondurile europene de investiții pe termen lung (FEITL). FEITL care

respectă cerințele Regulamentului (UE) 2015/760 al Parlamentului European și a

Consiliului12

vizează în special categoriile de active pe termen lung, ceea ce le

permite să joace un rol în asigurarea unui vehicul complementar pentru

furnizarea de investiții publice sau public-private către economia reală. Având în

vedere politicile lor în materie de investiții, FEITL își pot îndeplini rolul

preconizat de instrument prioritar în realizarea Planului de investiții. Comisia ar

trebui să acorde întâietate și să își eficientizeze procesele prin care FEITL pot

solicita finanțare din partea BEI.

12

Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiții pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).

31

(39) ▌Părțile terțe ar trebui să poată să cofinanțeze proiecte împreună cu FEIS, fie pe

bază de proiect, fie prin intermediul unor platforme de investiții ▌.

(40) Pentru a mobiliza investiții atât la nivel național, cât și la nivel regional, BEI ar

trebui să poată acorda o garanție, cu o contragaranție din partea garanției UE,

băncilor sau instituțiilor naționale de promovare, platformelor sau fondurilor de

investiții, urmărind, acolo unde este posibil, recuperarea capitalului. Aceste

operațiuni ar trebui considerate operațiuni realizate în cadrul FEIS.

(41) Având în vedere scopul general de a asigura un mediu de reglementare favorabil

investițiilor și faptul că activele de infrastructură au un istoric solid în materie de

nerambursare și recuperare și având în vedere că finanțarea proiectelor de

infrastructură poate fi văzută ca un mijloc de diversificare a portofoliilor de active

ale investitorilor instituționali, ar trebui reexaminat modul de tratare a investițiilor

în infrastructură, astfel cum sunt prevăzute în prezent în legislația prudențială

relevantă a Uniunii.

32

(42) FEIS ar trebui să completeze și să aibă caracter adițional față de programele

regionale, naționale și ale Uniunii în desfășurare, precum și față de operațiunile și

activitățile existente ale BEI. În contextul respectiv, ar trebui încurajată utilizarea

deplină a tuturor resurselor Uniunii existente și alocate în temeiul normelor

actuale. Statele membre ar trebui să poată utiliza orice tip de finanțare a Uniunii

pentru a contribui la finanțarea proiectelor eligibile care sunt sprijinite prin garanția

UE și pentru a sprijini băncile sau instituțiile naționale de promovare și

platformele sau fondurile de investiții, cu condiția îndeplinirii tuturor criteriilor de

eligibilitate relevante. Flexibilitatea acestei abordări ar trebui să maximizeze

potențialul de a atrage investitori în domeniile de investiții vizate de FEIS.

(43) Statele membre ar trebui să poată utiliza fondurile structurale și de investiții

europene pentru a contribui la finanțarea proiectelor eligibile care sunt sprijinite

prin garanția UE, în conformitate cu obiectivele, principiile și normele din cadrul

juridic aplicabil fondurilor respective și, în special, cu Regulamentul (UE) nr.

1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului13

, precum și cu acordurile

de parteneriat. Comisia ar trebui să poată prezenta orientări pentru a garanta că

utilizarea combinată a instrumentelor Uniunii și a finanțării BEI în cadrul

garanției UE permite un nivel adecvat de complementaritate și sinergie.

13 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17

decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

33

▌

(44) Având în vedere necesitatea unor măsuri urgente în cadrul Uniunii, este posibil ca

BEI și FEI să fi finanțat proiecte suplimentare, care nu se încadrează în profilul lor

obișnuit, în cursul anului 2015 și până la intrarea în vigoare a prezentului

regulament, încheierea acordului privind FEIS și efectuarea primelor numiri ale

tuturor membrilor Comitetului pentru investiții și a directorului executiv. Pentru a

maximiza beneficiile măsurilor prevăzute în prezentul regulament, ar trebui să fie

posibil ca aceste proiecte suplimentare să fie incluse în acoperirea garanției UE dacă

respectă criteriile de fond prevăzute în prezentul regulament.

(45) Operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI sprijinite de FEIS ar trebui să fie

gestionate în conformitate cu normele și procedurile proprii ale BEI, inclusiv cu

măsurile corespunzătoare de control și cu măsurile de combatere a evaziunii fiscale,

precum și în conformitate cu normele și procedurile relevante ale Oficiului European

de Luptă Antifraudă (OLAF) și ale Curții de Conturi, inclusiv cu acordul tripartit

dintre Comisia Europeană, Curtea de Conturi și Banca Europeană de Investiții din

27 octombrie 2003.

34

(46) Având în vedere că activitatea de audit a Curții de Conturi constituie o bază

importantă pentru procedura de descărcare de gestiune prevăzută la articolul 319

din TFUE, în aplicarea prezentului regulament ar trebui asigurată respectarea

deplină a drepturilor Curții de Conturi în materie de audit, prevăzute la articolul

287 din TFUE.

(47) BEI ar trebui să verifice periodic operațiunile sprijinite de FEIS și să raporteze cu

privire la acestea, pentru a evalua relevanța, performanța și impactul acestora,

inclusiv adiționalitatea și valoarea lor adăugată, precum și pentru a identifica

aspecte care ar putea îmbunătăți activitățile viitoare. Astfel de evaluări și raportări

ar trebui să fie făcute publice și să contribuie la asumarea responsabilității și la

analizarea durabilității.

(48) Atunci când pune în aplicare orientările în materie de investiții și alte norme

relevante potrivit prezentului regulament, Comitetul pentru investiții ar trebui să

țină seama pe deplin de necesitatea de a preîntâmpina orice fel de discriminare, în

special în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui

să se respecte în special egalitatea de gen și integrarea principiului egalității între

femei și bărbați.

35

(49) Alături de operațiunile de finanțare și de investiții care vor fi realizate prin FEIS, ar

trebui creată o Platformă europeană de consiliere în materie de investiții (denumită

în continuare „EIAH“). EIAH ar trebui să ofere sprijin consolidat pentru dezvoltarea

și elaborarea proiectelor în întreaga Uniune, bazându-se pe cunoștințele de

specialitate de care dispun Comisia, BEI, băncile sau instituțiile naționale de

promovare și autoritățile de management ale fondurilor structurale și de investiții

europene. Ar trebui să fie instituit un punct de contact unic pentru întrebările legate

de asistența tehnică pentru investiții în cadrul Uniunii și ar trebui să fie consolidată

asistența tehnică acordată promotorilor de proiecte la nivel local. Noile servicii

oferite de EIAH ar trebui să fie prestate în plus față de cele deja disponibile în

cadrul altor programe ale Uniunii, neafectând astfel în niciun fel nivelul și

capacitatea sprijinului acordat în cadrul acestor programe. Serviciile suplimentare

respective ar trebui finanțate în mod corespunzător. EIAH ar trebui să furnizeze

gratuit servicii de specialitate promotorilor de proiecte din sectorul public, pentru

a asigura un acces echitabil la finanțarea prin FEIS în întreaga Uniune. Atunci

când este posibil, EIAH ar trebui să lucreze îndeaproape cu structuri similare de

la nivel național, regional sau subnațional. Taxele percepute de la IMM-uri

pentru asistența tehnică furnizată de EIAH în plus față de programele existente

ale Uniunii nu ar trebui să depășească o treime din costul asistenței tehnice care

le este oferită. De asemenea, până la 1 septembrie 2016 și, ulterior, în fiecare an,

BEI ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un

raport referitor la taxele încasate și la serviciile furnizate de EIAH, pentru a

permite evaluarea eficace a nevoilor de finanțare, în limita unui plafon anual de

20 000 000 EUR.

36

(50) EIAH ar trebui să se bazeze în special pe bunele practici identificate în cadrul

programelor existente, cum ar fi ELENA (Asistență europeană pentru energie

locală), EEEF (Fondul european pentru eficiență energetică), JEREMIE

(Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și

mijloci), JASPERS (Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în

regiunile europene), JESSICA (Sprijin comun european pentru investiții durabile

în zonele urbane) și JASMINE (Acțiunea comună de sprijinire a instituțiilor de

microfinanțare din Europa).

(51) Pentru a acoperi riscurile legate de garanția UE acordată BEI, ar trebui instituit un

fond de garantare (denumit în continuare „fondul de garantare”). Fondul de

garantare ar trebui constituit prin vărsăminte eșalonate de la bugetul general al

Uniunii. În plus, fondul de garantare ar trebui să primească venituri ▌ din proiecte

care beneficiază de sprijinul FEIS, precum și sumele recuperate de la debitorii care

nu și-au achitat datoriile, atunci când fondul de garantare a onorat deja garanția

acordată BEI. Orice surplus în fondul de garantare care rezultă din ajustarea

valorii țintă sau din remunerări ce depășesc valoarea țintă, după alimentarea

completă a garanției UE până la valoarea sa inițială de 16 000 000 000 EUR, ar

trebui returnat la bugetul general al Uniunii ca venit alocat intern, pentru a reface

liniile bugetare care au fost utilizate ca sursă de realocare către fondul de

garantare.

37

(52) Fondul de garantare este destinat asigurării unei rezerve de lichidități pentru bugetul

general al Uniunii pentru a acoperi pierderile suportate de FEIS în cursul îndeplinirii

obiectivelor sale. Experiența privind natura investițiilor care urmează a fi susținute

de către FEIS indică faptul că volumul resurselor din fondul de garanție ar trebui

să reprezinte o cotă de 50% din obligațiile totale ale garanției UE.

(53) Toate plățile efectuate către fondul de garantare și deciziile bugetare corelate în

alt mod cu operațiunile FEIS ar trebui să respecte întru totul termenii cadrului

financiar multianual și să fie autorizate de Parlamentul European și de Consiliu

prin intermediul procedurii bugetare anuale.

38

(54) În scopul de a finanța parțial contribuția de la bugetul general al Uniunii, ar trebui

reduse pachetele financiare disponibile în programul Orizont 2020, și în Mecanismul

pentru Interconectarea Europei, prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. ▌

39

(55) În cadrul Uniunii, există un număr semnificativ de proiecte potențial viabile din

punct de vedere economic și tehnic care nu sunt finanțate din cauza lipsei de

certitudine și de transparență în privința acestora. Adesea, acest lucru se datorează

faptului că investitorii privați nu sunt conștienți de proiecte sau dispun de prea

puține informații pentru a putea face o evaluare a riscului de investiție, inclusiv a

riscului de reglementare. Comisia, cu sprijinul BEI, ▌ ar trebui să promoveze

crearea unui portal transparent de proiecte ▌actuale și viitoare din Uniune care

sunt adecvate pentru investiții (denumit în continuare „Portalul european pentru

proiecte de investiții” - PEPI). PEPI ar trebui să asigure publicarea regulată și

structurată de informații ▌privind proiectele de investiții astfel încât să asigure

faptul că investitorii au acces la informații transparente și fiabile, protejându-se în

mod corespunzător secretele de afaceri.

(56) Statele membre, în cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să poată

contribui la instituirea și gestionarea PEPI, inclusiv prin furnizarea de informații

către Comisie cu privire la proiectele de investiții de pe teritoriul lor. Înainte de a

lansa PEPI, Comisia, cu participarea BEI, ar trebui să organizeze consultări

corespunzătoare cu statele membre, cu experții și cu părțile interesate, pe tema

principiilor și orientărilor care vizează proiectele ce urmează să fie incluse în

PEPI, inclusiv pe tema mecanismelor de prevenire a publicării de proiecte care ar

putea submina siguranța națională, precum și pe tema modelului de publicare a

informațiilor despre fiecare proiect.

40

(57) PEPI ar trebui să cuprindă proiecte de pe întreg teritoriul Uniunii în scopul

vizibilității față de investitori și al informării. Ar trebui să fie posibilă includerea

de proiecte care pot fi finanțate integral de sectorul privat sau cu ajutorul altor

instrumente disponibile la nivel Uniunii sau la nivel național. Includerea unui

proiect în PEPI nu ar trebui nici să presupună și nici să excludă vreun sprijin

financiar public, nici la nivelul Uniunii, nici la nivel național.

(58) În scopul de a garanta responsabilitatea față de cetățenii europeni, BEI ar trebui să

prezinte în mod regulat Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind

progresele, impactul și operațiunile FEIS, mai ales în ceea ce privește

adiționalitatea operațiunilor efectuate în cadrul FEIS, comparativ cu operațiunile

obișnuite ale BEI, inclusiv cu activitățile speciale. La cererea Parlamentului

European, președintele Comitetului director și directorul executiv ar trebui să

participe la audieri și să răspundă la întrebări într-o perioadă de timp prestabilită.

Comisia ar trebui să prezinte periodic rapoarte privind situația fondului de

garantare.

41

(59) Pentru a asigura o adaptare rapidă și flexibilă la condițiile pieței și la mediul de

investiții din Uniune sau din unele părți ale acesteia a elementelor neesențiale ale

orientărilor în materie de investiții prevăzute în anexa II la prezentul regulament,

competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui

delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea elementelor relevante ale

respectivelor orientări în materie de investiții, însă fără eliminarea completă a

niciuneia dintre secțiunile orientărilor respective. Competența de a adopta acte în

conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce

privește stabilirea unui tabel comparativ al indicatorilor ce urmează să fie folosiți

de Comitetul pentru investiții pentru a asigura evaluarea independentă și

transparentă a utilizării potențiale și reale a garanției UE. Având în vedere

caracterul unic al FEIS și rolul central ce îi revine BEI în crearea sa, este oportun

ca Comisia să întrețină un dialog strâns cu BEI în contextul adoptării tabelului

comparativ și al eventualelor adaptări ale orientărilor în materie de investiții și ale

tabelului comparativ. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar

trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor

relevante către Parlamentul European și Consiliu.

42

(60) Caracteristicile unice ale FEIS impun eforturi excepționale în ceea ce privește

intrarea în vigoare a actului delegat de stabilire inițială a tabelului comparativ.

Totodată, ar trebui asigurată eficiența dreptului Parlamentului European și al

Consiliului de a ridica obiecțiuni, prevăzut în prezentul regulament în

conformitate cu articolul 290 alineatul (2) din TFUE. În consecință, perioada în

care se pot formula obiecțiuni la actul delegat de stabilire inițială a tabelului

comparativ ar trebui să fie, în mod excepțional, de trei săptămâni, existând

posibilitatea prelungirii acesteia cu încă trei săptămâni la inițiativa Parlamentului

European sau a Consiliului. Comisia ar trebui să țină seama de această perioadă

în care se pot formula obiecțiuni, precum și de procedurile din cadrul

Parlamentului European și al Consiliului, în legătură cu data transmiterii actului

delegat respectiv.

43

(61) Nivelul prețurilor operațiunilor FEIS ar trebui să țină seama în mod

corespunzător de disfuncționalitățile și lacunele pieței și de necesitatea de a

stimula investiții suplimentare, respectând totodată principiile BEI de stabilire a

prețurilor. Veniturile FEIS atribuite garanției UE ar trebui să contribuie la

sprijinirea bugetară a garanției UE.

(62) Comisia și BEI ar trebui să încheie un acord în care să se specifice condițiile

prevăzute în prezentul regulament pentru gestionarea FEIS. Acordul respectiv nu

ar trebui să aducă atingere competențelor legiuitorului Uniunii, ale autorității

bugetare sau ale BEI, după cum se prevede în tratate, și prin urmare ar trebui să

se limiteze la elemente care să fie în principal de natură tehnică și administrativă

și care, deși nu sunt esențiale, sunt necesare pentru punerea efectivă în aplicare a

FEIS.

44

(63) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sprijinirea investițiilor în

Uniune și asigurarea accesului sporit la finanțare pentru entități, nu pot fi realizate în

mod satisfăcător de către statele membre în ceea ce privește constrângerile

financiare din calea investițiilor, din cauza disparităților în ceea ce privește

capacitatea lor bugetară de a finanța investiții, dar, având în vedere amploarea și

efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, , aceasta poate adopta

măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la

articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este

definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar

pentru atingerea obiectivelor menționate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

45

CAPITOLUL I

Dispoziții introductive

Articolul 1

Obiect

(1) Prezentul regulament instituie Fondul european pentru investiții strategice

(FEIS), o garanție a UE și un fond de garantare al UE. În plus, prezentul

regulament instituie o Platformă europeană de consiliere în materie de investiții

(EIAH) și un portal european de proiecte de investiții (PEPI).

(2) În sensul alineatului (1), prezentul regulament prevede încheierea unui acord de

către Comisie cu Banca Europeană de Investiții (BEI) privind FEIS și a unui

acord cu BEI pentru punerea în practică a EIAH.

46

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1. „acordul privind FEIS” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și BEI

stabilesc condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru gestionarea FEIS;

2. „acordul privind EIAH” înseamnă instrumentul juridic prin care Comisia și BEI

stabilesc condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru punerea în practică a

EIAH;

3. „bănci sau instituții naționale de promovare” înseamnă entități juridice care

desfășoară activități financiare cu titlu profesional, cărora un stat membru sau o

entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local le atribuie un

mandat de desfășurare a activităților de dezvoltare sau de promovare;

47

4. „platforme de investiții” înseamnă vehicule cu scop special, conturi gestionate,

cofinanțare pe baze contractuale sau modalități de partajare a riscurilor sau

mecanisme instituite prin orice alte mijloace prin intermediul cărora entitățile

canalizează o contribuție financiară pentru a finanța o serie de proiecte de

investiții, și care pot include:

(a) platforme naționale sau subnaționale, care reunesc mai multe proiecte de

investiții pe teritoriul unui stat membru;

(b) platforme regionale sau la care participă mai multe țări, care reunesc

parteneri din mai multe state membre sau din țări terțe interesați de proiecte

desfășurate într-o anumită zonă geografică;

(c) platforme tematice care reunesc proiecte de investiții dintr-un anumit sector;

5. „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și

întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în articolul 2 din anexa la

Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei14

;

14 Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția

microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

48

6. „întreprinderi mici cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la

499 de angajați și care nu sunt IMM-uri;

7. „întreprinderi cu capitalizare medie” înseamnă entități care au până la 3 000 de

angajați și care nu sunt nici IMM-uri, nici întreprinderi mici cu capitalizare

medie;

8. „adiționalitate” înseamnă adiționalitate astfel cum este definită la articolul 5

alineatul (1).

49

CAPITOLUL II

Fondul european pentru investiții strategice

Articolul 3

Obiectiv

Scopul FEIS este ca, asigurându-i BEI capacitatea de a-și asuma riscuri, să sprijine în

Uniune următoarele:

(a) investiții;

(b) un acces sporit la finanțare pentru entitățile cu până la 3 000 de angajați, cu un

accent deosebit pe IMM-uri și pe întreprinderile mici cu capitalizare medie.

Articolul 4

Termenii acordului privind FEIS

(1) Comisia încheie un acord cu BEI privind gestionarea FEIS și acordarea garanției

UE, în conformitate cu cerințele prezentului regulament.

50

(2) Acordul privind FEIS conține, în special, dispoziții privind:

(a) instituirea FEIS, inclusiv:

(i) instituirea FEIS ca facilitate distinctă, identificabilă în mod clar și

transparentă, și ca un cont separat gestionat de BEI, ale cărui operațiuni

se disting în mod clar de alte operațiuni ale BEI;

(ii) cuantumul, care nu este mai mic de 5 000 000 000 EUR în garanții sau

lichidități, și termenii contribuției financiare care urmează să fie

furnizată de BEI prin intermediul FEIS;

(iii) condițiile finanțării sau ale garanțiilor pe care BEI urmează să le acorde

prin intermediul FEIS către FEI;

(iv) tarifarea operațiunilor în temeiul garanției UE, care urmează să se

conformeze politicii generale de prețuri a BEI;

51

(b) mecanismele de guvernanță privind FEIS, în conformitate cu articolul 7, fără a

aduce atingere Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de

Investiții anexat la TEU și la TFEU (denumit în continuare „Statutul BEI”),

inclusiv:

(i) componența și numărul membrilor Comitetului director;

(ii) prevederea ca reuniunile Comitetului director urmează să fie prezidate

de un reprezentant al Comisiei;

(iii) prevederea ca deciziile în cadrul Comitetului director să fie luate prin

consens;

(iv) procedura de numire a directorului executiv și a directorului executiv

adjunct, remunerația și condițiile de lucru ale acestora, în

conformitate cu statutul personalului BEI, normele și procedurile cu

privire la înlocuirea acestora din funcție și la răspundere, fără a aduce

atingere prezentului regulament;

(v) procedura pentru numirea și destituirea membrilor Comitetului pentru

investiții, remunerația și condițiile de lucru ale acestora, modalitățile

de vot în cadrul Comitetului pentru investiții, specificând cvorumul și

atribuind câte un vot fiecărui membru;

52

(vi) cerința conform căreia Comitetul director și Comitetul pentru investiții

își adoptă propriul regulament de procedură;

(vii) cerința ca operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul

prezentului regulament să fie aprobate în ultimă instanță de organele

de conducere ale BEI, în conformitate cu Statutul BEI;

(viii) dispoziții privind evitarea și tratarea eventualelor conflicte de interese;

(c) garanția UE, care este o garanție în favoarea BEI necondiționată,

irevocabilă, la prima cerere, inclusiv:

(i) în conformitate cu articolul 11, norme detaliate referitoare la furnizarea

garanției UE, inclusiv mecanismele sale privind acoperirea și

acoperirea definită de către aceasta a portofoliilor de anumite tipuri de

instrumente;

(ii) cerințe referitoare la alocarea între contribuitorii la FEIS a remunerației

pentru asumarea de riscuri în mod proporțional cu cota de asumare a

riscurilor aferentă fiecăruia dintre aceștia și referitoare la faptul ca

remunerația către Uniune și plățile aferente garanției UE să se facă în

timp util și doar după compensarea remunerațiilor și a pierderilor

rezultate din operațiuni;

53

(iii) în conformitate cu articolul 9, cerințe care reglementează utilizarea

garanției UE, inclusiv condițiile de plată, cum ar fi termenele specifice,

dobânzile aferente sumelor scadente și mecanismele privind

lichiditățile necesare;

(iv) în conformitate cu articolul 11 alineatul (5), dispoziții și proceduri

privind recuperarea creanțelor care urmează să fie încredințată BEI;

(d) în conformitate cu prezentul regulament, în special cu articolul 7 alineatul

(12), articolul 9 alineatul (5) și anexa II, precum și cu orice act delegat

adoptat în temeiul prezentului regulament, mecanismele pentru aprobarea

de către Comitetul pentru investiții a utilizării garanției UE pentru proiecte

individuale sau pentru sprijinirea platformelor sau fondurilor de investiții,

ori a băncilor sau instituțiilor naționale de promovare;

(e) procedurile de depunere și aprobare a propunerilor de investiții pentru

utilizarea garanției UE, inclusiv:

(i) procedura referitoare la înaintarea propunerilor de investiții către

Comitetul pentru investiții;

54

(ii) dispoziții privind informațiile ce trebuie prezentate la depunerea

propunerilor de investiții către Comitetul pentru investiții;

(iii) cerința ca procedura de depunere și de aprobare a propunerilor de

investiții pentru utilizarea garanției UE să nu aducă atingere normelor

BEI de luare a deciziilor prevăzute în Statutul BEI, în special la

articolul 19;

(iv) norme care detaliază mai amănunțit dispozițiile tranzitorii care

respectă articolul 24 din prezentul regulament, în special modul în

care operațiunile aprobate de BEI în perioada menționată la articolul

respectiv urmează să fie incluse în acoperirea prin garanția UE;

(f) raportarea, monitorizarea și responsabilitatea cu privire la FEIS, inclusiv:

(i) în conformitate cu articolul 16, obligațiile de raportare operațională

care revin BEI, iar dacă este cazul, în cooperare cu FEI;

55

(ii) obligațiile de raportare financiară cu privire la FEIS;

(iii) în conformitate cu articolele 20 și 21, normele privind auditul și

prevenirea fraudelor;

(iv) indicatorii-cheie de performanță, mai ales în ceea ce privește utilizarea

garanției UE, îndeplinirea obiectivelor și criteriilor stabilite la

articolele 6 și 9 și în anexa II, mobilizarea capitalurilor private și

impactul macroeconomic al FEIS, inclusiv efectul acestuia asupra

sprijinirii investițiilor;

(g) evaluarea funcționării FEIS în conformitate cu articolul 18;

(h) strategia de comunicare și promovare a FEIS;

(i) procedurile și condițiile de modificare a acordului privind FEIS la inițiativa

Comisiei sau a BEI, inclusiv obligația de a informa Parlamentul European

și Consiliul cu privire la astfel de modificări;

56

(j) orice alte condiții administrative sau organizatorice necesare pentru

gestionarea FEIS, în măsura în care acestea permit utilizarea

corespunzătoare a garanției UE;

(k) mecanismele privind contribuțiile la FEIS sub formă de garanții sau

numerar, în cazul statelor membre, și numai sub formă de numerar în cazul

altor părți terțe, care nu le conferă statelor membre sau părților terțe

respective dreptul de a participa la luarea deciziilor și la vot în cadrul

Comitetului director.

(3) Acordul privind FEIS prevede de asemenea că:

(a) activitățile FEIS desfășurate de FEI sunt gestionate de organele de conducere

ale FEI;

(b) activitățile FEIS desfășurate de FEI urmează să facă obiectul cerințelor de

raportare în conformitate cu articolul 16;

(c) remunerația atribuibilă Uniunii din operațiunile de finanțare și de investiții

care fac obiectul prezentului regulament urmează să fie furnizată după

deducerea plăților datorate pentru cererile de executare a garanției UE și,

ulterior, a costurilor, în conformitate cu ▌articolul 9 alineatul (6) și cu acordul

privind EIAH.

57

Articolul 5

Adiționalitatea

(1) În sensul prezentului regulament, „adiționalitate” înseamnă sprijinul oferit de

FEIS operațiunilor care abordează disfuncționalități ale pieței sau situații de

investiții sub nivelul optim care nu ar fi putut fi desfășurate fără sprijinul FEIS în

perioada în care poate fi utilizată garanția UE, sau în orice caz nu în aceeași

măsură, de către BEI, FEI sau în temeiul instrumentelor financiare existente ale

UE. Proiectele susținute de FEIS au, de regulă, un profil de risc mai ridicat decât

proiectele sprijinite prin operațiunile obișnuite ale BEI, iar portofoliul FEIS are,

în general, un profil de risc mai ridicat decât portofoliul de investiții sprijinit de

BEI în conformitate cu politicile sale obișnuite de investiții înainte de intrarea în

vigoare a prezentului regulament.

Deși au ca scop crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă, se consideră că

proiectele susținute de FEIS oferă adiționalitate dacă comportă un risc ce

corespunde activităților speciale ale BEI, astfel cum sunt definite la articolul 16

din Statutul BEI, și orientărilor BEI privind politica aferentă riscului de credit.

Proiectele BEI care au un risc mai scăzut decât riscul minim al activităților

speciale ale BEI pot fi sprijinite, de asemenea, de FEIS dacă este necesară

utilizarea garanției UE pentru asigurarea adiționalității astfel cum este definită la

primul paragraf din prezentul alineat.

58

(2) În conformitate cu orientările în materie de investiții stabilite în anexa II,

Comitetul director adaptează gama de proiecte, în ceea ce privește sectoarele și

țările, în urma unei monitorizări permanente a evoluției condițiilor de pe piață din

statele membre și a mediului de investiții, pentru a contribui la depășirea

disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții sub nivelul optim, inclusiv a

problemelor generate de fragmentarea financiară. Atunci când operează

adaptarea respectivă, Comitetul director evită abordările ce pot prezenta riscuri

inutile.

În cazul în care nivelul de risc impune acest lucru, activitățile speciale ale BEI

sunt utilizate mai pe larg în temeiul prezentului regulament decât înainte de

intrarea în vigoare a acestuia. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul statelor

membre în care nu s-au desfășurat activități speciale ale BEI sau s-au desfășurat

numai cu titlu excepțional înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament,

pentru a permite punerea în practică a operațiunilor și proiectelor adiționale,

precum și finanțarea adițională de către BEI și de către băncile sau instituțiile

naționale de promovare sau platformele de finanțare.

59

Articolul 6

Criterii de eligibilitate pentru utilizarea garanției UE

(1) Acordul privind FEIS prevede faptul că FEIS urmează să sprijine proiecte care:

(a) sunt viabile din punct de vedere economic în conformitate cu o analiză

costuri-beneficii realizată după standarde ale Uniunii, ținând seama de

sprijinul și cofinanțarea potențiale din partea partenerilor publici și privați

ai unui proiect;

(b) sunt coerente cu politicile Uniunii, inclusiv cu obiectivul creșterii inteligente,

durabile și favorabile incluziunii, crearea de locuri de muncă de calitate și

coeziunea economică, socială și teritorială;

(c) oferă adiționalitate;

(d) dacă este posibil, maximizează mobilizarea capitalului din sectorul privat; și

(e) sunt viabile din punct de vedere tehnic.

(2) În cazul operațiunilor desfășurate de BEI și FEI prin intermediari financiari,

anvergura proiectelor eligibile pentru sprijin FEIS nu este limitată.

60

Articolul 7

Guvernanța FEIS

(1) În îndeplinirea sarcinilor în temeiul prezentului regulament, Comitetul director,

Comitetul pentru investiții și directorul executiv urmăresc exclusiv obiectivele

stabilite în prezentul regulament.

(2) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să fie gestionat de un comitet

director, care, în scopul utilizării garanției UE, urmează să stabilească, în

conformitate cu obiectivele generale stabilite la articolul 9 alineatul (2):

(a) orientarea strategică a FEIS, inclusiv alocarea garanției UE în cadrul

componentelor pentru infrastructură și inovare și orice decizie ce urmează

să fie luată în temeiul articolului 11 alineatul (3) și al secțiunii 7 litera (b)

din anexa II;

(b) politicile și procedurile operaționale necesare pentru funcționarea FEIS;

(c) normele aplicabile operațiunilor cu platformele de investiții și băncile sau

instituțiile naționale de promovare;

(d) profilul de risc al FEIS.

61

(3) Comitetul director este format din patru membri: trei numiți de Comisie și unul de

BEI. Comitetul director își alege un președinte din rândul membrilor săi pentru un

mandat fix de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată. Comitetul director ia

decizii prin consens.

Procesele-verbale ale Comitetului director sunt publicate de îndată ce acestea sunt

aprobate de Comitetul director.

Comitetul director organizează periodic consultări cu părțile interesate relevante -

în special coinvestitori, autorități publice, experți, instituții de învățământ, formare

și cercetare, parteneri sociali relevanți și reprezentanți ai societății civile - cu

privire la orientarea și punerea în aplicare a politicii de investiții desfășurate de

BEI în temeiul prezentului regulament.

Instrumentele utilizate de FEI pentru desfășurarea operațiunilor care fac obiectul

prezentului regulament sunt aprobate în comun de Comitetul director și directorul

executiv, în urma consultării Comitetului pentru investiții.

(4) Statele membre și alte părți terțe - cu condiția aprobării altor părți terțe de către

Comitetul director - pot să contribuie la FEIS sub formă de garanții sau numerar,

în cazul statelor membre, și numai sub formă de numerar în cazul altor părți terțe.

Nici statele membre și nici alte părți terțe nu au dreptul să fie membre ale

Comitetului director și nici să dețină vreun rol în numirea altor membri ai

personalului FEIS, inclusiv membrii Comitetului pentru investiții, și niciun drept

în ceea ce privește alte aspecte ale guvernanței FEIS prevăzute în prezentul

regulament.

62

(5) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să aibă un director executiv care

urmează să fie responsabil de gestionarea curentă a FEIS și de pregătirea și

prezidarea reuniunilor Comitetului pentru investiții menționat la alineatul (6).

Directorul executiv este asistat de un director executiv adjunct. Trimestrial,

directorul executiv prezintă Comitetului director rapoarte privind activitățile FEIS.

(6) În urma unui proces de selecție deschis și transparent în conformitate cu

procedurile BEI, Comitetul director selectează câte un candidat pentru funcțiile de

director executiv și director executiv adjunct.

63

Parlamentul European și Consiliul sunt informate în mod corespunzător și în

timp util în toate etapele procedurii de selecție, sub rezerva unor cerințe de

confidențialitate stricte. Aceasta se aplică indiferent dacă se încheie acordul dintre

Parlamentul European și BEI menționat la articolul 17 alineatul (5).

Parlamentul European organizează o audiere cu candidații pentru fiecare funcție

cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de patru săptămâni de la comunicarea

numelor candidaților selectați.

În urma aprobării de către Parlamentul European, directorul executiv și

directorul executiv adjunct sunt numiți de președintele BEI pentru un termen fix

de trei ani, care poate fi prelungit o singură dată.

▌

(7) Acordul privind FEIS prevede că FEIS urmează să aibă un comitet pentru investiții,

care urmează să fie responsabil de examinarea potențialelor proiecte conform

politicilor de investiții ale FEIS și de aprobarea sprijinului din partea garanției UE

pentru proiectele BEI care îndeplinesc cerințele de la articolele 6 și 9, indiferent de

localizarea geografică, în conformitate cu articolul 8, a proiectelor în cauză. De

asemenea, Comitetul pentru investiții este organul competent pentru aprobarea

operațiunilor cu platforme de investiții și bănci sau instituții naționale de

promovare.

64

(8) Comitetul pentru investiții este format din opt experți independenți și directorul

executiv. Experții din cadrul Comitetului pentru investiții sunt numiți de

Comitetul director pentru un mandat fix de până la trei ani, printr-o procedură de

selecție deschisă și transparentă. Mandatul acestora poate fi reînnoit, dar nu

depășește șase ani în total. Experții independenți au un nivel ridicat de experiență

relevantă pe piață în structurarea proiectelor și în finanțarea proiectelor, precum și

cunoștințe de specialitate în domeniul microeconomiei și macroeconomiei.

La numirea experților în Comitetul pentru investiții, Comitetul director asigură

diversitatea componenței Comitetului pentru investiții, astfel încât să se asigure că

există o cunoaștere vastă a sectoarelor menționate la articolul 9 și a piețelor

geografice din Uniune.

În alcătuirea Comitetului pentru investiții se vizează obținerea unui echilibru între

bărbați și femei. Comitetul director vizează selectarea de experți care au

experiență în materie de investiții în unul sau mai multe dintre domeniile

următoare:

(a) cercetare, dezvoltare și inovare;

(b) infrastructuri de transport și tehnologii inovatoare în domeniul

transporturilor;

(c) infrastructuri energetice, eficiență energetică și energie din surse

regenerabile;

(d) infrastructuri din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor;

(e) protecția și gestionarea mediului;

65

(f) educație și formare;

(g) sănătate și medicamente;

(h) IMM-uri;

(i) industrii culturale și creative;

(j) mobilitate urbană;

(k) infrastructuri sociale și economia socială și a solidarității.

(9) Atunci când participă la activitățile Comitetului pentru investiții, membrii acestuia

își exercită atribuțiile în mod imparțial și în interesul FEIS. Atunci când pun în

aplicare orientările în materie de investiții prevăzute în anexa II și iau decizii

privind utilizarea garanției UE, aceștia nu solicită și nici nu primesc instrucțiuni

din partea BEI, a instituțiilor Uniunii, a statelor membre sau a oricărui alt

organism public sau privat. Fără a aduce atingere sprijinului analitic, logistic și

administrativ oferit Comitetului pentru investiții de către personalul BEI, se

instituie și se mențin mecanisme de organizare adecvate pentru a asigura

independența operațională a Comitetului pentru investiții. Orice evaluare a

proiectelor realizată de personalul BEI nu are caracter obligatoriu pentru

Comitetul pentru investiții în ceea ce privește acordarea garanției UE.

66

(10) CV-urile și declarațiile de interese ale fiecărui membru al Comitetului pentru

investiții sunt făcute publice și sunt actualizate în mod constant. Fiecare membru

al Comitetului pentru investiții comunică fără întârziere Comitetului director toate

informațiile necesare pentru verificarea continuă a absenței oricărui conflict de

interese.

(11) La cererea Comitetului director, în cazul în care un membru al Comitetului

pentru investiții încalcă obligațiile prevăzute la alineatele (9) și (10), contractul

acestuia este reziliat, în conformitate cu normele aplicabile în materie de ocupare

a forței de muncă și din dreptul muncii.

(12) Comitetul pentru investiții decide cu privire la utilizarea garanției UE în

conformitate cu prezentul regulament, inclusiv cu orientările în materie de

investiții stabilite în anexa II.

Deciziile Comitetului pentru investiții se iau cu majoritate simplă. Deciziile prin

care se aprobă utilizarea garanției UE se publică și sunt accesibile.

BEI prezintă de două ori pe an Parlamentului European, Consiliului și Comisiei o

listă ce conține toate deciziile adoptate de Comitetul pentru investiții prin care se

refuză utilizarea garanției UE, cu respectarea cerințelor stricte de

confidențialitate.

67

(13) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23

în ceea ce privește modificarea elementelor neesențiale din secțiunile 6-8 din

orientările în materie de investiții stabilite în anexa II la prezentul regulament,

fără însă a elimina în totalitate niciuna dintre aceste secțiuni. Actele delegate

respective se elaborează în strânsă cooperare cu BEI.

(14) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23

alineatele (1)-(3) și alineatul (5) în ceea ce privește completarea prezentului

regulament prin stabilirea unui tabel comparativ al indicatorilor ce urmează să fie

folosiți de Comitetul pentru investiții pentru a asigura evaluarea independentă și

transparentă a utilizării potențiale și reale a garanției UE. Actele delegate

respective se elaborează în strânsă cooperare cu BEI.

68

CAPITOLUL III

Garanția UE și fondul de garantare al UE

Articolul 8

Garanția UE

Uniunea acordă BEI o garanție irevocabilă și necondiționată pentru operațiuni de finanțare și

de investiții ▌care fac obiectul prezentului regulament și al acordului privind FEIS

(denumită în continuare „garanția UE”) atunci când operațiunile respective:

(a) sunt desfășurate pe teritoriul Uniunii; sau

(b) implică entități situate sau stabilite în unul sau mai multe state membre și se

extind pe teritoriul uneia sau mai multor țări terțe care intră sub incidența politicii

europene de vecinătate, inclusiv parteneriatul strategic, politica de extindere,

Spațiul Economic European sau Asociația Europeană a Liberului Schimb, sau pe

teritoriul unei țări sau al unui teritoriu de peste mări, astfel cum se prevede în

anexa II la TFUE, indiferent dacă în respectivele țări terțe sau țări ori teritorii de

peste mări există sau nu un partener.

Garanția UE se acordă ca garanție la cerere pentru instrumentele menționate la articolul 10.

Articolul 9

Cerințe privind utilizarea garanției UE

(1) Acordarea garanției UE este condiționată de intrarea în vigoare a acordului privind

FEIS.

69

(2) Garanția UE se acordă pentru operațiuni de finanțare și de investiții ale BEI,

aprobate de Comitetul pentru investiții menționat la articolul 7 alineatul (7), sau

pentru finanțare ori garanții către FEI pentru a efectua operațiuni de finanțare și de

investiții ale BEI în conformitate cu articolul 11 alineatul (3). Operațiunile în cauză

sunt conforme cu politicile Uniunii și sprijină oricare dintre următoarele obiective

generale:

(a) cercetarea, dezvoltarea și inovarea, în special prin:

(i) proiecte care sunt în conformitate cu programul Orizont 2020;

(ii) infrastructuri de cercetare;

(iii) proiecte și programe demonstrative, precum și utilizarea

infrastructurilor, tehnologiilor și proceselor conexe;

(iv) sprijinirea comunității științifice, inclusiv colaborarea cu industria;

(v) transferul de cunoștințe și tehnologie;

70

(b) dezvoltarea sectorului energetic în conformitate cu prioritățile uniunii

energetice, inclusiv securitatea aprovizionării cu energie, și cadrul de politici

privind clima și energia pentru 2020, 2030 și 2050, în special prin:

(i) extinderea utilizării sau a aprovizionării cu energie din surse

regenerabile;

(ii) eficiența energetică și reducerea consumului de energie (cu un accent

deosebit asupra reducerii cererii prin gestionarea cererii de energie și

reabilitarea clădirilor);

(iii) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii energetice (în special în

ceea ce privește interconexiunile, rețelele inteligente de distribuție,

stocarea energiei și sincronizarea rețelelor);

(c) dezvoltarea infrastructurii de transport și echipamente și tehnologii

inovatoare pentru transport, în special prin:

(i) proiecte și priorități orizontale eligibile în temeiul Regulamentului

(UE) nr. 1315/2013 și al Regulamentului (UE) nr. 1316/2013;

(ii) proiecte ce vizează mobilitatea urbană inteligentă și durabilă (vizând

accesibilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a

consumului de energie și a accidentelor);

(iii) proiecte de conectare a nodurilor la infrastructurile TEN-T;

71

(d) furnizarea, prin intermediul FEI și BEI, de sprijin financiar pentru entități

cu până la 3 000 de angajați, cu un accent deosebit pe IMM-uri și

întreprinderi mici cu capitalizare medie, în special prin:

(i) punerea la dispoziție de capital circulant și de investiții;

(ii) furnizarea de finanțare de risc, de la stadiile incipiente până la stadiile

de extindere, pentru IMM-uri, întreprinderi nou-înființate,

întreprinderi mici cu capitalizare medie și întreprinderi cu capitalizare

medie, cu scopul de a asigura o poziție de lider tehnologic în sectoare

inovatoare și durabile;

(e) dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, în

special prin:

(i) conținut digital;

(ii) servicii digitale;

(iii) infrastructuri de telecomunicații de mare viteză;

(iv) rețele în bandă largă;

72

(f) mediul și utilizarea eficientă a resurselor, în special prin:

(i) proiecte și infrastructuri în domeniul protecției și gestionării mediului;

(ii) consolidarea serviciilor ecosistemice;

(iii) dezvoltarea urbană și rurală sustenabilă;

(iv) măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice;

(g) capitalul uman, cultura și sănătatea, în special prin:

(i) educație și formare;

(ii) industriile culturale și creative;

(iii) soluții inovatoare în domeniul sănătății;

(iv) medicamente noi și eficace;

(v) infrastructuri sociale și economia socială și a solidarității;

(vi) turism.

73

(3) Perioada inițială de investiții în care poate fi acordată garanția UE cu scopul de a

sprijini operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului

regulament are o durată de:

(a) …, pentru operațiunile BEI pentru care s-a semnat un contract între BEI și

beneficiar sau intermediarul financiar înainte de 30 iunie 2020;

(b) …*, pentru operațiunile FEI pentru care s-a semnat un contract între FEI și

intermediarul financiar înainte de 30 iunie 2020.

(4) O nouă perioadă de investiții poate fi stabilită în conformitate cu procedura

prevăzută la articolul 18.

JO a se introduce data: 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentului

regulament.

74

(5) BEI utilizează garanția UE ▌pentru sprijinirea platformelor sau fondurilor de

investiții și a băncilor sau instituțiilor naționale de promovare care investesc în

operațiuni care îndeplinesc cerințele prezentului regulament (denumite în

continuare „vehicule eligibile”), după aprobarea de către Comitetul pentru

investiții.

▌ În conformitate cu articolul 7 alineatul (2), Comitetul director specifică politicile

privind vehiculele eligibile menționate la primul paragraf din prezentul alineat.

Comitetul pentru investiții evaluează conformitatea cu politicile stabilite de

Comitetul director a acestor vehicule și a instrumentelor specifice pentru care se

solicită sprijin din partea FEIS.

Comitetul pentru investiții poate decide să își rezerve dreptul de a aproba

proiectele noi înaintate în cadrul vehiculelor eligibile aprobate.

75

(6) În conformitate cu articolul 17 din Statutul BEI, BEI percepe de la beneficiarii

operațiunilor de finanțare și de investiții sume pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

sale legate de FEIS. Fără a aduce atingere paragrafelor al doilea și al treilea din

prezentul alineat, nicio altă cheltuială administrativă și niciun alt tip de taxă a BEI

pentru operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului

regulament nu sunt acoperite din bugetul general al Uniunii.

BEI poate utiliza garanția UE într-o limită maximă cumulată corespunzând cu 1 %

din totalul obligațiilor restante rezultate din garanția UE pentru a acoperi cheltuielile

care ar fi fost acoperite de beneficiarii operațiunilor de finanțare și de investiții, dar

care nu au fost recuperate de la data la care s-a înregistrat neplata.

În plus, BEI poate utiliza garanția UE pentru a acoperi partea corespunzătoare a

oricăror costuri legate de recuperare, cu excepția cazului în care sunt deduse din

sumele încasate din recuperări, și a oricăror costuri legate de gestionarea

lichidităților.

76

▌În cazul în care BEI furnizează FEI, în numele FEIS, finanțare sau garanții care

beneficiază de garanția UE în conformitate cu articolul 11 alineatul (3), taxele FEI

pot fi acoperite din bugetul general al Uniunii în măsura în care acestea nu sunt

deduse din remunerația menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctul

(ii) sau din veniturile, recuperările sau alte plăți încasate de FEI.

(7) Statele membre pot utiliza orice sursă de finanțare din partea Uniunii, inclusiv

instrumentele prevăzute în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene și

în cadrul politicilor ce vizează rețelele transeuropene și industria, pentru a

contribui la finanțarea proiectelor eligibile în care BEI, pe cont propriu sau prin

intermediul FEI, investește cu sprijinul garanției UE, cu condiția ca aceste proiecte

să îndeplinească criteriile de eligibilitate și obiectivele și principiile aplicabile în

temeiul cadrului juridic al instrumentelor corespunzătoare și al FEIS.

Dacă este cazul, Comisia oferă îndrumări cu privire la utilizarea combinată a

instrumentelor Uniunii și a finanțării BEI în cadrul garanției UE, pentru a se

asigura coordonarea, caracterul complementar și realizarea de sinergii.

77

Articolul 10

Instrumente eligibile

(1) În sensul articolului 9 alineatul (2) și în conformitate cu articolul 11, BEI utilizează

garanția UE în vederea acoperirii riscurilor pentru instrumentele menționate la

alineatul (2) din prezentul articol.

(2) Următoarele instrumente sunt eligibile pentru acoperire de către garanția UE:

(a) împrumuturi ale BEI, garanții, contragaranții, instrumente de pe piața de

capital, orice altă formă de finanțare sau instrument de îmbunătățire a

condițiilor de creditare, participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv în

favoarea băncilor sau a instituțiilor naționale de promovare, a platformelor

sau a fondurilor de investiții;

78

(b) finanțarea sau garanțiile pe care BEI le acordă FEI pentru a-i permite să ia

împrumuturi, garanții, contragaranții, orice altă formă de instrument de

îmbunătățire a condițiilor de creditare, instrumente de pe piața de capital și

participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv în favoarea băncilor sau

instituțiilor naționale de promovare, a platformelor sau a fondurilor de

investiții;

(c) garanțiile BEI pentru băncile sau instituțiile naționale de promovare,

platformele sau fondurile de investiții în condițiile unei contragaranții a

garanției UE.

Instrumentele menționate la literele (a) și (b) din primul paragraf se acordă, se

achiziționează sau se emit pentru operațiunile menționate la articolul 8 care respectă

cerințele prezentului regulament, în cazul în care finanțarea BEI sau FEI a fost

acordată în conformitate cu un acord de finanțare sau o tranzacție semnată sau

încheiată de BEI sau de FEI, care nu a expirat și nici nu a fost anulată.

(3) Garanțiile acordate de BEI unei bănci sau instituții naționale de promovare în

condițiile unei contragaranții a garanției UE au ca scop, dacă este cazul,

atenuarea deficitului de capital.

(4) În operațiunile sale în temeiul prezentului regulament, FEI poate să acorde o

garanție unei bănci sau instituții naționale de promovare sau unei platforme de

investiții sau să investească într-o platformă de investiții.

79

Articolul 11

Acoperirea și condițiile garanției UE

(1) Garanția UE ▌nu depășește în niciun caz 16 000 000 000 EUR, din care o parte se

poate aloca pentru finanțarea sau garanțiile acordate FEI de către BEI în

conformitate cu alineatul (3). ▌Plățile totale nete de la bugetul general al Uniunii

efectuate în baza garanției UE ▌ nu depășesc 16 000 000 000 EUR.

(2) Alocarea între contributorii din cadrul unui portofoliu a remunerației pentru

asumarea de riscuri se face în mod proporțional cu cota de asumare a riscurilor

aferentă fiecăruia dintre aceștia. Garanția UE este eligibilă pentru furnizarea de

garanții de primă pierdere pe bază de portofoliu sau pentru furnizarea de garanții

integrale. Garanția UE se poate acorda în condiții de egalitate (pari passu) cu alți

contribuitori.

80

(3) În cazul în care BEI acordă FEI finanțare sau garanții pentru a efectua operațiuni de

finanțare și de investiții ale BEI, garanția UE prevede o garanție integrală pentru o

asemenea finanțare sau garanție, cu condiția ca BEI să furnizeze finanțare sau

garanții de valoare egală, fără acoperire de către garanția UE, până la o limită

inițială de 2 500 000 000 EUR. Fără a aduce atingere alineatului (1), această

limită poate fi adaptată, dacă este cazul, de către Comitetul director până la cel

mult 3 000 000 000 EUR, fără ca BEI să aibă obligația să ofere sume echivalente

ce depășesc limita inițială.

(4) În cazul în care BEI solicită executarea garanției UE în conformitate cu acordul

privind FEIS, Uniunea face plata la cerere în conformitate cu termenii acordului

respectiv.

(5) În cazul în care Uniunea efectuează o plată către BEI în urma unei cereri de

executare a garanției UE, Uniunea se subrogă în drepturile corespunzătoare ale

BEI referitoare la oricare dintre operațiunile sale de finanțare sau de investiție

care face obiectul prezentului regulament, iar BEI urmărește, în numele Uniunii,

recuperarea creanțelor pentru sumele plătite și rambursează Uniunii sumele

recuperate, în conformitate cu dispozițiile și procedurile menționate la articolul 4

alineatul (2) litera (c)punctul (iv).

81

(6) Garanția UE se acordă ca garanție la cerere pentru instrumentele menționate la

articolul 10 și acoperă:

(a) în cazul instrumentelor de datorie menționate la articolul 10 alineatul (2)

litera (a), principalul și toate dobânzile și sumele datorate BEI, dar care nu

au fost primite în conformitate cu condițiile operațiunilor de finanțare până

la data la care se înregistrează neplata;

(b) în cazul investițiilor de capital menționate la articolul 10 alineatul (2) litera

(a), sumele investite și costurile de finanțare conexe;

(c) în cazul operațiunilor menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b),

sumele utilizate și costurile de finanțare conexe.

Garanția UE acoperă, de asemenea, cuantumurile menționate la articolul 9

alineatul (6) al doilea și al treilea paragraf.

82

Articolul 12

Fondul de garantare al UE

(1) Se înființează un fond de garantare al UE (denumit în continuare „fondul de

garantare”), care reprezintă o rezervă de lichiditate din care BEI este plătită în cazul

unei cereri de executare a garanției UE.

(2) Fondul de garantare este alimentat prin:

(a) contribuții de la bugetul general al Uniunii;

(b) venituri obținute din investirea resurselor fondului de garantare;

(c) sume recuperate de la debitori care nu și-au achitat datoriile, în conformitate

cu procedura de recuperare prevăzută în acordul privind FEIS, astfel cum se

prevede la articolul 4 alineatul (2) litera (c) punctul (iv);

(d) venituri și orice alte plăți primite de Uniune în conformitate cu acordul privind

FEIS.

(3) Sumele cu care este alimentat fondul de garantare, prevăzute la alineatul (2) literele

(b), (c) și (d) din prezentul articol, constituie venituri alocate intern, în conformitate

cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al


.

15

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

83

(4) Resursele fondului de garantare primite de acesta în temeiul alineatului (2) sunt

gestionate direct de Comisie, sunt investite în conformitate cu principiul bunei

gestiuni financiare și respectă normele prudențiale corespunzătoare.

(5) Sumele cu care este alimentat fondul de garantare, menționate la alineatul (2), se

utilizează pentru a atinge un nivel corespunzător (denumit în continuare „valoarea

țintă”) care să reflecte valoarea totală a obligațiilor aferente garanției UE. Valoarea

țintă este de 50 % din totalul obligațiilor aferente garanției UE.

Valoarea țintă este inițial atinsă prin plăți treptate din resursele menționate la

alineatul 2 litera (a). În cazul în care au existat cereri de executare a garanției UE în

perioada inițială de constituire a fondului de garantare, sumele care au alimentat

fondul de garantare, prevăzute la alineatul (2) literele (b), (c) și (d), contribuie ▌la

atingerea valorii țintă până la o valoare egală cu cea a cererilor de executare a

garanției UE.

▌

84

(6) În urma unei ▌evaluări a adecvării nivelului fondului de garantare în conformitate

cu raportul prevăzut la articolul 16 alineatul (6), se efectuează următoarele plăți:

(a) orice surplus este plătit la bugetul general al Uniunii și constituie venit alocat

intern în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE,

Euratom) nr. 966/2012 pentru orice linie bugetară care a fost utilizată ca

sursă de realocare către fondul de garantare;

(b) orice realimentare a fondului de garantare se plătește în tranșe anuale în cursul

unei perioade de maximum trei ani, începând din anul n+1.

(7) De la 1 ianuarie 2019, în cazul în care, ca urmare a cererilor de executare a garanției

UE, nivelul fondului de garantare scade sub 50 % din valoarea țintă, Comisia

prezintă un raport privind măsurile excepționale care pot fi necesare pentru

realimentarea fondului de garantare.

85

(8) În urma unei cereri de executare a garanției UE, sumele prevăzute la alineatul (2)

literele (b) ▌și (d) care alimentează fondul de garantare după atingerea valorii țintă

sunt utilizate, în limitele perioadei de investiții prevăzute la articolul 9, pentru a

reface garanția UE la valoarea sa inițială.

(9) Sumele care alimentează fondul de garantare prevăzute la alineatul (2) litera (c)

sunt utilizate pentru a reface garanția UE la valoarea sa inițială.

(10) În cazul în care garanția UE este restabilită integral la valoarea sa inițială

maximă de 16 000 000 000 EUR, orice sumă în fondul de garantare în plus față de

valoarea țintă se plătește în bugetul general al Uniunii și constituie venit alocat

intern, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE,

Euratom) nr. 966/2012, pentru orice linie bugetară care a fost utilizată ca sursă de

realocare către fondul de garantare.

86

Articolul 13

Finanțarea fondului de garantare din bugetul general al Uniunii

Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 se modifică în

conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Dacă este necesar, în bugetul general al Uniunii se pot înscrie credite de plată și după

2020, până în exercițiul financiar 2023, pentru a îndeplini obligațiile ce decurg din

articolul 12 alineatul (5) al doilea paragraf.

Creditele anuale din bugetul general al Uniunii destinate alimentării fondului de

garantare sunt autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul procedurii

bugetare anuale, respectându-se pe deplin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al

Consiliului16

.

16 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013

de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).

87

CAPITOLUL IV

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții

Articolul 14

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții

(1) Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) are ca obiectiv

completarea actualelor servicii de consultanță ale BEI și ale Comisiei pentru a

oferi sprijin consultativ în vederea identificării, pregătirii și dezvoltării proiectelor

de investiții, și acționează ca platformă unică de consultanță tehnică pentru

finanțarea proiectelor în cadrul Uniunii. Acest sprijin include acordarea unui

sprijin specific privind utilizarea asistenței tehnice pentru structurarea proiectelor,

privind utilizarea unor instrumente financiare inovatoare și utilizarea

parteneriatelor public-privat, precum și acordarea de consiliere, după caz, privind

chestiunile relevante legate de dreptul Uniunii, ținând cont de specificitățile și de

nevoile statelor membre în care piețele financiare sunt mai puțin dezvoltate.

EIAH este în măsură să ofere asistență tehnică în domeniile enumerate la

articolul 9 alineatul (2), în special eficiența energetică, TEN-T și mobilitatea

urbană.

88

(2) EIAH furnizează servicii suplimentare față de cele deja disponibile în cadrul altor

programe ale Uniunii, inclusiv:

(a) asigurarea unui punct de intrare unic pentru asistență tehnică pentru

autorități și promotorii de proiecte;

(b) acordarea de asistență promotorilor de proiecte, după caz, pentru

dezvoltarea proiectelor lor astfel încât să îndeplinească criteriile de

eligibilitate stabilite la articolul 6;

(c) mobilizarea cunoștințelor locale pentru a facilita sprijinul FEIS în întreaga

Uniune;

(d) punerea la dispoziție a unei platforme pentru schimburile reciproce de

experiență și know-how cu privire la dezvoltarea de proiecte;

(e) consilierea cu privire la instituirea platformelor de investiții.

(3) Serviciile EIAH sunt disponibile pentru promotorii de proiecte din sectoarele

public și privat, inclusiv pentru băncile sau instituțiile naționale de promovare și

pentru platformele sau fondurile de investiții și entitățile publice regionale și

locale.

89

(4) Taxele percepute de BEI pentru serviciile oferite de EIAH în temeiul

alineatului (2) se utilizează pentru acoperirea costurilor de funcționare a EIAH și

pentru furnizarea serviciilor respective. Taxele percepute de la IMM-uri nu

depășesc un plafon maxim echivalent cu o treime din costul asistenței tehnice care

le este oferită. Serviciile EIAH oferite promotorilor de proiecte din sectorul public

în plus față de cele deja disponibile în cadrul programelor Uniunii sunt gratuite.

(5) Pentru a îndeplini obiectivul prevăzut la alineatul (1), EIAH vizează să utilizeze

experiență relevantă a BEI, a Comisiei, a băncilor sau instituțiilor naționale de

promovare și a autorităților de management al fondurilor structurale și de

investiții europene.

(6) Pentru a asigura o acoperire extinsă, pe întreg teritoriul Uniunii, a serviciilor sale,

EIAH cooperează, dacă este posibil, cu furnizori de servicii similare de la nivelul

Uniunii, de la nivel regional, național sau subnațional. Cooperarea dintre EIAH,

pe de o parte, și o bancă sau instituție națională de promovare sau o instituție sau

o autoritate de management, inclusiv cele care acționează în calitate de consultant

la nivel național, având experiență relevantă pentru EIAH, pe de altă parte, poate

lua forma unui parteneriat contractual.

90

(7) Uniunea contribuie cu maximum 20 000 000 EUR pe an la acoperirea costurilor

operațiunilor EIAH până la 31 decembrie 2020 pentru serviciile furnizate de

EIAH în temeiul alineatului (2) care se adaugă serviciilor deja disponibile în

cadrul altor programe ale Uniunii, în măsura în care costurile respective nu sunt

acoperite din suma rămasă din încasările provenite din taxele menționate la

alineatul (4).

(8) Comisia încheie un acord cu BEI privind punerea în practică a EIAH în cadrul

BEI (denumit în continuare „acordul privind EIAH”).

Acordul privind EIAH cuprinde în special dispoziții referitoare la finanțarea

necesară pentru EIAH în conformitate cu alineatul (7).

(9) Până la 1 septembrie 2016 și, ulterior, în fiecare an, BEI prezintă un raport

Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la serviciile furnizate

de EIAH în temeiul alineatului (2) și la execuția bugetului său. Raportul include

informații privind taxele încasate și utilizarea acestora.

91

CAPITOLUL V

Portalul european de proiecte de investiții

Articolul 15

Portalul european de proiecte de investiții

(1) Comisia, cu sprijinul BEI, ▌creează un Portal european de proiecte de investiții

(PEPI) transparent care reunește proiectele de investiții actuale și viitoare din

cadrul Uniunii. Acest portal reprezintă o bază de date cu proiecte, accesibilă public

și ușor de utilizat, care oferă informații relevante pentru fiecare proiect.

(2) Principalele obiective ale PEPI sunt vizibilitatea pentru investitori și informarea.

Includerea proiectelor în PEPI nu aduce atingere deciziilor cu privire la proiectele

finale selectate pentru sprijin în temeiul prezentului regulament, din partea

oricărui alt instrument al Uniunii ori pentru finanțare publică.

(3) Statele membre pot contribui la crearea și la gestionarea PEPI.

(4) Promotorilor de proiecte din sectorul privat li se poate percepe o taxă

nerambursabilă pentru procesarea cererilor de înscriere a proiectelor în PEPI.

Veniturile încasate din taxe reprezintă venit alocat extern pentru PEPI în

conformitate cu articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom)

nr. 966/2012.

92

CAPITOLUL VI

Raportarea, responsabilitatea și evaluarea

Articolul 16

Raportare și contabilitate

(1) BEI, în cooperare cu FEI dacă este cazul, transmite semestrial un raport Comisiei cu

privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul

prezentului regulament. Raportul include o evaluare a respectării cerințelor privind

utilizarea garanției UE, precum și a principalilor indicatori de performanță

menționați la articolul 4 alineatul (2) litera (f) punctul (iv). Raportul cuprinde, de

asemenea, date statistice, financiare și contabile despre fiecare operațiune de

finanțare și de investiții a BEI, precum și date agregate.

(2) BEI, în cooperare cu FEI dacă este cazul,, transmite anual un raport Parlamentului

European și Consiliului cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI

care fac obiectul prezentului regulament. Raportul se publică și include:

(a) o evaluare a operațiunilor de finanțare și de investiții ale BEI, la nivel de

operațiune, sector, țară și la nivel regional, precum și a conformității acestora

cu prezentul regulament, în special cu criteriul de a oferi adiționalitate,

împreună cu o evaluare a distribuirii operațiunilor de finanțare și de investiții

ale BEI între obiectivele generale stabilite la articolul 9 alineatul (2);

93

(b) o evaluare pe bază agregată privind valoarea adăugată, mobilizarea resurselor

din sectorul privat, valoarea estimată și valoarea reală a realizărilor și

rezultatelor, precum și impactul operațiunilor de finanțare și de investiții ale

BEI, inclusiv impactul asupra creării de locuri de muncă;

(c) o evaluare a măsurii în care operațiunile care fac obiectul prezentului

regulament contribuie la realizarea obiectivelor generale stabilite la

articolul 9 alineatul (2), inclusiv o evaluare a nivelului investițiilor FEIS în

domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, transportului (inclusiv TEN-T și

mobilitatea urbană), telecomunicațiilor, infrastructurii energetice și

eficienței energetice;

(d) o evaluare a respectării cerințelor privind utilizarea garanției UE și a

principalilor indicatori de performanță menționați la articolul 4 alineatul (2)

litera (f) punctul (iv);

(e) o evaluare a efectului de levier obținut de proiectele sprijinite de FEIS;

(f) o descriere a proiectelor pentru care sprijinul oferit din fondurile structurale

și de investiții europene este combinat cu sprijinul din partea FEIS, precum

și cuantumul total al contribuțiilor din fiecare sursă;

94

(g) valoarea financiară transferată beneficiarilor și o evaluare a operațiunilor de

finanțare și de investiții ale BEI pe bază agregată;

(h) o evaluare a valorii adăugate a operațiunilor de finanțare și de investiții ale

BEI și a riscului agregat asociat cu aceste operațiuni;

(i) informații detaliate privind cererile de executare a garanției UE, pierderile,

rentabilitățile, sumele recuperate și orice alte plăți încasate;

(j) rapoartele financiare privind operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI

care fac obiectul prezentului regulament, auditate de un auditor extern

independent.

(3) În scopul respectării de către Comisie a obligațiilor sale contabile, în scopul

raportării de către aceasta cu privire la riscurile acoperite de garanția UE și în scopul

gestionării de către aceasta a fondului de garantare, BEI, în cooperare cu FEI dacă

este cazul, transmite Comisiei și Curții de Conturi în fiecare an:

(a) evaluarea riscurilor efectuată de BEI și FEI și informații de clasificare privind

operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul prezentului

regulament;

95

(b) obligațiile financiare restante ale Uniunii provenind din garanția UE furnizată

pentru operațiuni de finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul

prezentului regulament, defalcate pe operațiuni individuale;

(c) valoarea totală a profiturilor sau a pierderilor care decurg din operațiunile de

finanțare și de investiții ale BEI în cadrul portofoliilor menționate la articolul 4

alineatul (2) litera (c) punctul (i).

(4) BEI furnizează Comisiei, la cerere și, dacă este cazul, în cooperare cu FEI, toate

informațiile suplimentare necesare pentru îndeplinirea obligațiilor Comisiei legate de

prezentul regulament.

(5) BEI și, după caz, FEI, furnizează pe cheltuiala lor informațiile menționate la

alineatele (1)-(4).

96

(6) Până la data de 31 martie a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European,

Consiliului și Curții de Conturi, în contextul situațiilor financiare ale Comisiei,

informațiile necesare privind situația fondului de garantare. În plus, până la data de

31 mai a fiecărui an, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și

Curții de Conturi un raport anual privind gestionarea fondului de garantare în

anul calendaristic anterior, care include o evaluare a adecvării valorii țintă și a

nivelului fondului de garantare și a necesității de realimentare a acestuia.

Raportul anual conține prezentarea situației financiare a fondului de garantare la

sfârșitul anului calendaristic anterior, fluxurile financiare din cursul anului

calendaristic anterior, precum și tranzacțiile semnificative și orice informații

relevante privind conturile financiare. Raportul include, de asemenea, informații

cu privire la gestiunea financiară, performanța și riscul aferent fondului de

garantare la sfârșitul anului calendaristic anterior.

97

Articolul 17

Responsabilitate

(1) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, președintele Comitetului

director și directorul executiv raportează cu privire la performanța FEIS, inclusiv

prin participarea la o audiere în fața Parlamentului European ▌.

(2) Președintele Comitetului director și directorul executiv răspund verbal sau în scris

la întrebările adresate FEIS de Parlamentul European sau Consiliu, în termen de cel

mult cinci săptămâni de la data primirii întrebărilor.

(3) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia prezintă un raport

▌cu privire la aplicarea prezentului regulament.

(4) La cererea Parlamentului European, președintele BEI participă la o audiere

organizată de Parlamentul European pe tema operațiunilor de finanțare și de

investiții ale BEI care fac obiectul prezentului regulament. Președintele BEI

răspunde oral sau în scris la întrebările adresate BEI de Parlamentul European

sau de Consiliu cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care

fac obiectul prezentului regulament, în termen de cinci săptămâni de la data

primirii întrebărilor.

98

(5) Parlamentul European și BEI încheie un acord cu privire la modalitățile detaliate

de schimb de informații între Parlamentul European și BEI în temeiul prezentului

regulament, inclusiv privind procedura de selecție a directorului executiv și a

directorului executiv adjunct.

Articolul 18

Evaluare și revizuire

(1) Până la …, BEI evaluează funcționarea FEIS. BEI transmite evaluarea sa

Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

(2) Până la …*, ▌ Comisia evaluează utilizarea garanției UE și funcționarea

fondului de garantare ▌. Comisia transmite evaluarea sa Parlamentului European și

Consiliului. Această evaluare este însoțită de un aviz al Curții de Conturi.

(3) Până la 30 iunie 2018 și, ulterior, la fiecare trei ani:

(a) BEI publică un raport cuprinzător cu privire la funcționarea FEIS, care

include o evaluare a impactului FEIS asupra investițiilor în cadrul Uniunii,

creării de locuri de muncă și accesului la finanțare pentru IMM-uri și

întreprinderile cu capitalizare medie.

JO a se introduce data: 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentului

regulament.

99

(b) Comisia publică un raport cuprinzător cu privire la folosirea garanției UE și

funcționarea fondului de garantare.

(4) BEI, în cooperare cu FEI, după caz, contribuie la elaborare și furnizează informațiile

de care Comisia are nevoie pentru a efectua evaluarea și raportul menționate la

alineatul (2) și, respectiv, alineatul (3).

(5) BEI și FEI transmit periodic Parlamentului European, Consiliului și Comisiei toate

rapoartele lor de evaluare independentă care analizează impactul și rezultatele

practice obținute prin activitățile BEI și FEI în temeiul prezentului regulament.

(6) Până la …, Comisia prezintă ▌ Parlamentului European și Consiliului un raport

conținând o evaluare independentă a aplicării prezentului regulament ▌.

(7) În cazul în care raportul menționat la alineatul (6) constată că FEIS:


regulament.

100

(a) își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a

investițiilor este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere

legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea stabilirii noii

perioade de investiții, asigurând continuarea investițiilor și finanțare

corespunzătoare;

(b) nu își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a

investițiilor este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere

legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea remedierii

deficiențelor identificate, stabilind noua perioadă de investiții, asigurând

continuarea investițiilor și finanțare corespunzătoare;

(c) nu își atinge obiectivele și că menținerea unui mecanism de sprijinire a

investițiilor nu este justificată, Comisia prezintă, dacă este cazul, o

propunere legislativă pentru a asigura încetarea în bune condiții a activității

FEIS, păstrând totodată garanția UE pentru operațiunile deja aprobate în

temeiul prezentului regulament.

(8) Comisia prezintă fără întârziere raportul menționat la alineatul (6) în

eventualitatea în care proiectele aprobate absorb integral, până la ..., valoarea

garanției UE disponibilă.


regulament.

101

CAPITOLUL VII

Dispoziții generale

Articolul 19

Transparența și difuzarea informațiilor către public

În conformitate cu propriile politici de transparență și cu principiile generale ale Uniunii cu

privire la accesul la documente și informații, BEI pune la dispoziția publicului, pe site-ul său

de internet, informații cu privire la toate operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI care

fac obiectul prezentului regulament, inclusiv cu privire la rolul intermediarilor financiari,

precum și cu privire la modul în care operațiunile respective contribuie la îndeplinirea

obiectivelor generale stabilite la articolul 9 alineatul (2).

Articolul 20

Auditul efectuat de Curtea de Conturi

(1) Curtea de Conturi efectuează auditul extern al activităților desfășurate în temeiul

prezentului regulament, în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

(2) În sensul alineatului (1) din prezentul articol, Curții de Conturi i se acordă, la

solicitarea sa și conform articolului 287 alineatul (3) din TFUE, accesul la orice

document sau informație necesare pentru a-și executa sarcina.

102

Articolul 21

Măsuri antifraudă

(1) BEI notifică imediat OLAF și îi furnizează informațiile necesare atunci când, în

orice stadiu al pregătirii, al punerii în practică sau al încheierii operațiunilor de

finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului regulament, are motive să

suspecteze că există fraudă, corupție, spălare de bani sau orice alte activități ilegale

care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.

103

(2) OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în

conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom)

nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului17

, în Regulamentul

(Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului18

și în Regulamentul (CE, Euratom) nr.

2988/95 al Consiliului19

, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii, cu

scopul de a stabili dacă a existat fraudă, corupție, spălare de bani sau orice altă

activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii, în legătură cu orice

operațiune de finanțare și de investiții care face obiectul prezentului regulament.

OLAF poate transmite orice informații obținute în cursul investigațiilor sale

autorităților competente din statele membre în cauză ▌.

17

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

18 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996

privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

19 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995

privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

104

În cazul în care astfel de activități ilegale sunt dovedite, BEI depune eforturi de

recuperare în legătură cu operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac

obiectul prezentului regulament și care sunt vizate de astfel de activități.

(3) Acordurile de finanțare semnate în legătură cu operațiunile de finanțare și de

investiții care fac obiectul prezentului regulament includ clauze care permit

excluderea de la operațiunile de finanțare și de investiții ale BEI și, dacă este

necesar, măsuri de recuperare adecvate în cazuri de fraudă, corupție sau alte

activități ilegale, în conformitate cu acordul privind FEIS, politicile BEI și cerințele

de reglementare aplicabile. Decizia de a aplica o excludere de la operațiunile de

finanțare și de investiții ale BEI care fac obiectul prezentului regulament se adoptă

în conformitate cu dispozițiile relevante din acordul de finanțare sau de investiții.

105

Articolul 22

Activități excluse și jurisdicții necooperante

(1) Prin operațiunile de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului

regulament, BEI, FEI și toți intermediarii financiari nu sprijină niciun tip de

activități desfășurate în scopuri ilegale, inclusiv spălarea de bani, finanțarea

terorismului, criminalitatea organizată, frauda fiscală și evaziunea fiscală, corupție

și fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii. În special, BEI nu participă

la nicio operațiune de finanțare sau de investiții prin intermediul unui vehicul situat

într-o jurisdicție necooperantă, în conformitate cu politica sa față de jurisdicțiile slab

reglementate sau necooperante bazată pe politicile Uniunii, ale Organizației pentru

Cooperare și Dezvoltare Economică sau ale Grupului de Acțiune Financiară

Internațională.

106

(2) În operațiunile sale de finanțare și de investiții care fac obiectul prezentului

regulament, BEI respectă principiile și standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu

privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al

finanțării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al


și în Directiva (UE) 2015/849 a

Parlamentului European și a Consiliului21

. Îndeosebi, BEI condiționează atât

finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari în temeiul prezentului

regulament de publicarea informațiilor privind beneficiarul real conform

Directivei (UE) 2015/849.

Articolul 23

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute

în prezentul articol.

20

Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).

21 Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015

privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 684/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

107

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele (13) și (14)

se conferă Comisiei pentru o perioadă de trei ani de la …*. Comisia prezintă un

raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de

încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu

perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau

Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea

fiecărei perioade.

▌ Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele (13) și (14) poate fi

revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O

decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia

respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în

decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în

vigoare.

(3) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului

European și Consiliului.

* JO: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament.

108

(4) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (13) intră în vigoare numai

în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni

în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu

sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și

Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se

prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(5) Actul delegat de stabilire a tabelului comparativ, adoptat în temeiul articolului 7

alineatul (14), intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European

și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei săptămâni de la

notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care,

înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au

informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește

cu trei săptămâni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

În ceea ce privește orice act delegat adoptat ulterior în temeiul articolului 7

alineatul (14), se aplică mutatis mutandis alineatul (4) din prezentul articol.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 24

Dispoziți tranzitorie

(1) BEI și FEI pot prezenta Comisiei operațiuni de finanțare și de investiții aprobate de

acestea în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și până la încheierea acordului

privind FEIS și efectuarea primelor numiri ale tuturor membrilor Comitetului

pentru investiții și a directorului executiv, după intrarea în vigoare a prezentului

regulament ▌.

109

(2) Comisia evaluează operațiunile menționate la alineatul (1) și, în cazul în care acestea

îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite ▌la articolul 6 și obiectivele generale

stabilite la articolul 9 alineatul (2) și în anexa II, decide dacă acoperirea garanției

UE le include și pe acestea.

Articolul 25

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate

statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

110

ANEXA I

Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 și ale Regulamentului (UE)

nr. 1316/2013

1. Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 se modifică după cum urmează:

(a) La articolul 6, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului Orizont 2020

este stabilit la 74 828,3 milioane EUR în prețuri curente, din care o sumă

maximă de 72 445,3 milioane EUR este alocată activităților prevăzute la

titlul XIX din TFUE.

Creditele anuale se autorizează de către Parlamentul European și de către

Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.

(2) Suma destinată activităților prevăzute la titlul XIX din TFUE se repartizează

între prioritățile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din prezentul

regulament, după cum urmează:

(a) 24 232,1 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea

„Excelența științifică”;

(b) 16 466,5 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea „Poziția

de lider în sectorul industrial”;

(c) 28 629,6 milioane EUR în prețuri curente pentru prioritatea

„Provocări societale”.

111

Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea

programului Orizont 2020 destinată obiectivelor specifice prevăzute la

articolul 5 alineatul (3) și acțiunilor nenucleare directe ale CCC este

următoarea:

(i) 816,5 milioane EUR în prețuri curente pentru „Răspândirea excelenței

și extinderea participării”;

(ii) 444,9 milioane EUR în prețuri curente pentru „Știința cu și pentru

societate”;

(iii) 1 855,7 milioane EUR în prețuri curente pentru acțiunile nenucleare

directe ale CCC.

Defalcarea orientativă pentru prioritățile și obiectivele specifice stabilite la

articolul 5 alineatele (2) și (3) este prevăzută în anexa II.

(3) EIT este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare

de 2 383 milioane EUR în prețuri curente, astfel cum este prevăzut în anexa

II.”;

112

(b) Anexa II se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

Defalcarea bugetului

Defalcarea orientativă pentru programul Orizont 2020 este următoarea, sub

rezerva procedurii bugetare anuale:

Milioane

EUR în

prețuri

curente

I. Excelență științifică, din care: 24 232,1

1. Consiliul European pentru Cercetare (CEC) 13 094,8

2. Tehnologii viitoare și emergente (FET) 2 585,4

3. Acțiuni Marie Skłodowska-Curie 6 162,3

4. Infrastructuri de cercetare 2 389,6

II. Poziția de lider în sectorul industrial, din care: 16 466,5

1. Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale (*),

(****) 13 035

2. Accesul la finanțarea de risc (**) 2 842,3

3. Inovarea în IMM-uri (***) 589,2

113

III. Provocări societale, din care (****) 28 629,6

1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare 7 256,7

2. Securitate alimentară, agricultură și silvicultură durabile, cercetare

marină, maritimă și fluvială și bioeconomie 3 707,7

3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente 5 688,1

4. Transporturi inteligente, ecologice și integrate 6 149,4

5. Combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a

resurselor și materiile prime 2 956,5

6. Europa într-o lume în schimbare — societăți favorabile incluziunii,

inovatoare și reflexive 1 258,5

7. Societăți sigure — protejarea libertății și a securității Europei și a

cetățenilor săi 1 612,7

IV. Răspândirea excelenței și extinderea participării 816,5

V. Știința cu și pentru societate 444,9

VI. Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare (JRC) 1 855,7

VII. Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2 383

TOTAL 74 828,3

114

(*) Inclusiv 7 423 milioane EUR pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC),

din care 1 549 milioane EUR pentru fotonică și micro și nanoelectronică,

3 741 milioane EUR pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și

prelucrare avansate, 501 milioane EUR pentru biotehnologie și 1 403 milioane EUR

pentru spațiu. Drept rezultat, vor fi disponibile 5 792 milioane EUR pentru

sprijinirea tehnologiilor generice esențiale.

(**) Aproximativ 994 milioane EUR din această sumă pot fi alocate pentru punerea în

aplicare a proiectelor din cadrul Planului strategic european privind tehnologiile

energetice (denumit în continuare „Planul SET”). Circa o treime din această sumă

poate fi alocată IMM-urilor.

(***) În cadrul obiectivului de alocare a minimum 20 % din bugetele totale combinate ale

obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și

industriale” și ale priorității „Provocări societale” pentru IMM-uri, minimum 5 %

din aceste bugete combinate se va aloca inițial instrumentului specific pentru IMM-

uri. Minimum 7 % din bugetele totale ale obiectivului specific „Poziția de lider în

domeniul tehnologiilor generice și industriale” și ale priorității „Provocări societale”

se va aloca către instrumentul specific pentru IMM-uri, pe baza unei medii calculate

pe durata Orizont 2020.

(****) Acțiunile-pilot din cadrul Căii rapide către inovare vor fi finanțate din obiectivul

specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și din

obiectivele specifice relevante ale priorității „Provocări societale”. Se va lansa un

număr suficient de proiecte pentru a se permite o evaluare completă a proiectului-

pilot Calea rapidă către inovare.”.

115

2. Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 se modifică după cum urmează:

(a) La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pachetul financiar de punere în aplicare aferent MIE pentru perioada

2014-2020 este de 30 442 259 000 EUR în prețuri curente. Această

sumă se distribuie după cum urmează:

(a) sectorul transporturilor: 24 050 582 000 EUR, din care

11 305 500 000 EUR se transferă din Fondul de coeziune pentru

a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv

în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului

de coeziune;

(b) sectorul telecomunicațiilor: EUR 1 041 602 000;

(c) sectorul energetic: EUR 5 350 075 000.

Aceste valori nu aduc atingere aplicării mecanismului de flexibilitate

prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului

(*).

(*) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2

decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru

perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).”;

116

(b) La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Contribuția totală din bugetul Uniunii la instrumentele financiare nu

depășește 8,4 % din pachetul financiar total aferent MIE menționat la

articolul 5 alineatul (1).”.

(c) La articolul 21, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu

articolul 26 pentru a majora plafonul stabilit la articolul 14 alineatul

(2) până la 10 %, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(i) evaluarea din 2015 a fazei-pilot a inițiativei de emitere de

obligațiuni pentru finanțarea de proiecte să fie pozitivă; și

(ii) utilizarea instrumentelor financiare să depășească 6,5 % în

termeni de angajamente contractuale asociate proiectelor.”.

117

ANEXA II

ORIENTĂRILE FEIS ÎN MATERIE DE INVESTIȚII

1. Domeniul de aplicare

Obiectivul orientărilor în materie de investiții este să servească, împreună cu

prezentul regulament, drept bază pentru adoptarea în mod transparent și

independent, de către Comitetul pentru investiții, de decizii cu privire la utilizarea

garanției UE pentru operațiunile BEI care sunt eligibile pentru finanțare din

partea FEIS în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe aplicabile

stabilite în prezentul regulament.

Orientările în materie de investiții se bazează pe principiile instituite de prezentul

regulament în ceea ce privește obiectivele generale, criteriile de eligibilitate,

instrumentele eligibile și definiția conceptului de adiționalitate. Orientările

completează prezentul regulament prin: i) oferirea de orientări suplimentare cu

privire la eligibilitate, ii) stabilirea unui cadru de risc pentru operațiuni, iii)

definirea pragurilor de diversificare sectorială și geografică și iv) definirea

criteriilor de evaluare a contribuției la obiectivele FEIS pentru a facilita stabilirea

priorităților.

118

Orientările în materie de investiții se aplică doar operațiunilor FEIS legate de

instrumentele de datorie și de capital menționate la articolul 10 alineatul (2)

litera (a) din prezentul regulament și nu se aplică, prin urmare, operațiunilor

FEIS legate de instrumentele menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b).

2. Contrapărți eligibile, tipuri de proiecte și instrumente

(a) Printre contrapărțile eligibile pentru a beneficia de garanția UE se numără:

• entități de toate dimensiunile, inclusiv societăți de utilități publice,

entități cu scop special (Special Purpose Vehicles – SPV) sau companii

de proiecte, IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie,

• bănci sau instituții naționale de promovare sau instituții financiare de

intermediere,

• fonduri de capitaluri proprii/creanțe și orice altă formă de organisme

de plasament colectiv,

• platforme de investiții,

• entități din sectorul public (de la nivel teritorial sau nu, dar excluzând

operațiunile cu astfel de entități care rezultă în riscul direct al statelor

membre) și entități de tip sector public;

119

(b) Garanția UE se acordă pentru sprijinirea, în mod direct sau indirect, a

finanțării operațiunilor noi. În domeniul infrastructurii, ar trebui încurajate

investițiile de tip greenfield (crearea de active). Investițiile de tip brownfield

(extinderea și modernizarea activelor existente) pot fi, de asemenea,

sprijinite. Ca regulă generală, garanția UE nu se acordă pentru sprijinirea

operațiunilor de refinanțare (cum ar fi înlocuirea unor acorduri de

împrumut în vigoare sau alte forme de sprijin financiar pentru proiecte care

s-au concretizat deja parțial sau integral), cu excepția unor situații

excepționale și justificate corespunzător, în care se demonstrează că o astfel

de tranzacție va permite o nouă investiție de o valoare cel puțin echivalentă

cu valoarea tranzacției, care ar îndeplini criteriile generale de eligibilitate și

obiectivele generale stabilite la articolul 6 și, respectiv, la articolul 9

alineatul (2);

120

(c) Garanția UE sprijină o gamă largă de produse pentru a permite FEIS să se

adapteze la nevoile pieței și, în același timp, să încurajeze investițiile private

în proiecte, fără a exclude finanțările de pe piața privată. În acest context, se

preconizează că BEI va asigura finanțare în cadrul FEIS pentru a atinge un

obiectiv inițial global de cel puțin 315 000 000 000 EUR din investiții publice

sau private, incluzând finanțarea mobilizată prin intermediul FEI în cadrul

operațiunilor FEIS legate de instrumentele menționate la articolul 10

alineatul (2) litera (b) și băncile sau instituțiile naționale de promovare.

Produsele eligibile includ, între altele22

, împrumuturi,

garanții/contragaranții, finanțări de tip mezanin și subordonate, instrumente

de pe piața de capital, inclusiv instrumente de îmbunătățire a calității

creditului, și participații la capital sau la cvasicapital, inclusiv prin

intermediul băncilor sau instituțiilor naționale de promovare , al

platformelor sau fondurilor de investiții. În acest context, pentru a permite

unei game extinse de investitori să investească în proiectele FEIS, i se

permite BEI să structureze portofolii corespunzătoare;

(d) Băncile sau instituțiile naționale de promovare și platformele sau fondurile

de investiții sunt eligibile pentru garanția BEI în condițiile contragaranției

UE în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (c). Decizia de

acordare a respectivei garanții BEI vizează să mobilizeze investiții atât la

nivel național, cât și regional, și să valorifice expertiza complementară,

avantajele comparative specifice și domeniul de activitate al acestor entități

în beneficiul inițiativei FEIS.

22

Aceasta este o enumerare neexclusivă a produselor care pot fi oferite prin intermediul FEIS.

121

3. Adiționalitatea

Garanția UE se acordă pentru a sprijini operațiunile care îndeplinesc criteriul de

a oferi adiționalitate astfel cum este definit la articolul 5 alineatul (1) din

prezentul regulament.

Se aplică, de asemenea, următoarele principii generale:

(a) pentru a evita suprapunerea instrumentelor financiare existente, garanția

UE poate să completeze, să fie combinată cu, să consolideze sau să sprijine

programele Uniunii aflate în vigoare sau alte surse de finanțare ale Uniunii

sau instrumente comune;

(b) Pe durata perioadei de investiții a FEIS, investițiile sprijinite de FEIS nu

exclud în principiu utilizarea altor instrumente financiare ale Uniunii;

(c) se acordă atenție complementarității produselor din noua componentă

pentru infrastructură și inovare destinată IMM-urilor și întreprinderilor

mici cu capitalizare medie cu instrumentele financiare ale UE deja existente

și cu instrumentele financiare ale FEIS din cadrul componentei pentru

IMM-uri, astfel încât să se atingă cel mai înalt nivel de utilizare eficientă a

resurselor financiare. Cu toate acestea, va fi posibilă utilizarea cumulativă a

instrumentelor, în special în cazurile în care sprijinul obișnuit nu este

suficient pentru a demara investițiile.

122

4. Valoarea adăugată: contribuția la obiectivele FEIS

Proiectele care beneficiază de garanția UE respectă criteriile de eligibilitate și

obiectivele generale stabilite la articolul 6 și, respectiv, la articolul 9 alineatul (2).

5. Tabel comparativ

Comitetul pentru investiții utilizează tabelul comparativ menționat la articolul 7

pentru a asigura o evaluare independentă și transparentă a utilizării potențiale a

garanției UE.

123

6. Componente de investiții

(a) Instrumentele de datorie și de capital menționate la articolul 10 alineatul (2)

litera (a) sunt disponibile în cadrul unei Componente pentru infrastructură

și inovație, alcătuită dintr-o subcomponentă pentru datorie și o

subcomponentă pentru capital. Încadrarea operațiunilor23

la una din cele

două subcomponente se face pe baza sistemului BEI de clasificare a

împrumuturilor și a evaluării riscurilor standard a BEI și sub îndrumarea

Comitetului director;

(b) Componenta pentru infrastructură și inovație – Subcomponenta pentru

datorie

- Pentru operațiunile legate de datorie, BEI efectuează o evaluare a

riscurilor standard, care implică calculul probabilității de

nerambursare și al ratei de recuperare. Pe baza acestor parametri, BEI

cuantifică riscul pentru fiecare operațiune. Acest calcul se realizează

fără a se ține cont de garanția UE, pentru a reflecta riscul general al

tranzacției.

23

Termenul „operațiuni” se referă atât la investițiile directe într-un proiect (creanțe sau capitaluri), cât și la o „operațiune” (proiecte, programe sau mecanisme) cu o instituție financiară sau cu un alt intermediar, dar nu și la proiectele subiacente sprijinite de aceste operațiuni intermediate, pentru a se evita orice confuzie.

124

- Fiecărei operațiuni legate de datorie i se atribuie o clasificare în

funcție de risc (Clasificarea operațiunilor de împrumut) conform

sistemului BEI de clasificare a împrumuturilor. Informațiile privind

clasificarea împrumuturilor sunt incluse în documentația proiectului

destinată Comitetului pentru investiții. Tranzacțiile cu un profil de risc

mai mare decât proiectele sprijinite de operațiunile obișnuite ale BEI

sunt denumite activități speciale, astfel cum sunt definite la

articolul 16 din Statutul BEI și în orientările BEI privind politicile

legate de riscul de credit. Operațiunile sprijinite de garanția UE au în

mod normal un profil de risc mai mare decât operațiunile obișnuite ale

BEI și se încadrează, prin urmare, la activități speciale. Tranzacțiile cu

o clasificare a împrumuturilor mai bună pot fi incluse în portofoliul

FEIS, cu condiția să se demonstreze în mod clar valoarea lor adăugată

ridicată și cu condiția ca includerea lor să respecte criteriul de a oferi

adiționalitate.

- Proiectele sunt viabile din punct de vedere economic și tehnic, iar

finanțarea BEI este structurată conform principiilor bunei gestiuni

bancare și respectă principiile gestionării riscurilor ridicate stabilite de

BEI în orientările sale interne. Toate informațiile relevante se pun la

dispoziția membrilor Comitetului director și ai Comitetului pentru

investiții.

- Costul produselor legate de datorie se stabilește conform metodologiei

BEI de stabilire a costurilor împrumuturilor;

125

(c) Componenta pentru infrastructură și inovație – Subcomponenta pentru

capital

- În cazul operațiunilor legate de capital, garanția UE poate fi utilizată

pentru a sprijini investițiile directe în companii sau proiecte

individuale (investiții directe de capital) sau finanțarea pentru fonduri

sau portofolii de risc similare (portofoliu de capital), cu condiția ca

BEI să investească în condiții de egalitate (pari passu) pentru propriul

risc. Pentru a se stabili dacă o operațiune implică sau nu riscuri de

capital, indiferent de forma sa juridică și de nomenclatură, se recurge

la evaluarea standard a BEI.

- Operațiunile BEI legate de capital se realizează în conformitate cu

normele și procedurile interne ale BEI. Toate informațiile pertinente

pentru evaluarea operațiunilor se pun la dispoziția membrilor

Comitetului director și ai Comitetului pentru investiții.

- Costul investițiilor de capital se stabilește conform prețurilor de pe

piață, iar în lipsa acestora se recurge la testarea pieței sau la analiza

comparativă.

126

7. Limitele de expunere defalcate în funcție de categoria de risc

(a) Limitele de expunere pentru categoriile de activități speciale scad odată cu

creșterea nivelului de risc, așa cum este prevăzut în Clasificarea

operațiunilor de împrumut. Prin urmare, limita este în general mai ridicată

pentru riscurile legate de datorie decât pentru riscurile legate de capital;

(b) Reflectând disponibilitatea posibilităților de îmbunătățire a calității

creditului oferite de garanția UE, BEI stabilește limitele de expunere pentru

FEIS la un nivel mai ridicat decât cel al limitei echivalente pentru propriile

operațiuni cu risc ale BEI. Membrii Comitetului director și cei ai

Comitetului pentru investiții primesc o prezentare detaliată a limitelor de risc

ale FEIS. Comitetul director supraveghează în mod regulat elaborarea

profilului de risc al portofoliului FEIS și adoptă măsurile adecvate în cazul

în care consideră necesar;

(c) Tranzacțiile care implică sume mai mari decât limitele specifice ale FEIS

pot fi incluse în portofoliul FEIS în mod excepțional, cu acordul

Comitetului director, cu condiția să se demonstreze în mod clar

adiționalitatea și valoarea adăugată și cu condiția să nu existe riscul ca

includerea lor să pună în pericol obiectivul general al portofoliului privind

nivelul riscului la finalul perioadei inițiale de investiții.

127

8. Diversificarea sectorială și geografică

FEIS este bazat pe cerere, dar vizează sprijinirea proiectelor eligibile de pe întreg

teritoriul Uniunii, precum și a proiectelor transfrontaliere care fac obiectul

articolului 8 din prezentul regulament, fără nicio prealocare sectorială sau

geografică. Cu toate acestea, se vor depune toate eforturile pentru a asigura că, la

finalul perioadei inițiale de investiții, va fi acoperită o gamă vastă de sectoare și

regiuni și că este evitată concentrarea geografică sau sectorială excesivă.

(a) Concentrarea sectorială

Pentru a gestiona diversificarea și concentrarea sectorială a portofoliului

FEIS, Comitetul director stabilește limite de concentrare indicative în ceea

ce privește volumul operațiunilor sprijinite de garanția UE la finalul

perioadei inițiale de investiții. Limitele de concentrare indicative sunt făcute

publice.

128

Comitetul director poate decide să modifice aceste limite indicative, după

consultarea Comitetului pentru investiții. În acest caz, Comitetul director

explică în scris Parlamentului European și Consiliului decizia sa;

(b) Concentrarea geografică

Operațiunile sprijinite de FEIS nu vor fi concentrate într-un teritoriu anume

la finalul perioadei inițiale de investiții. În acest scop, Comitetul director

adoptă orientări indicative privind diversificarea și concentrarea geografică.

Comitetul director poate decide să modifice aceste limite indicative, după

consultarea Comitetului pentru investiții. Comitetul director explică în scris

Parlamentului European și Consiliului decizia sa referitoare la limitele

indicative. FEIS ar trebui să vizeze să acopere toate statele membre.

129

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

1. Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind

defalcarea pentru programul Orizont 2020

„Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit ca următoarele linii bugetare să nu

contribuie la finanțarea FEIS: «Consolidarea cercetării de frontieră în Consiliul European

pentru Cercetare», «Acțiuni Marie Skłodowska-Curie» și «Răspândirea excelenței și

extinderea participării». Suma rămasă rezultată din utilizarea suplimentară a marjei

comparativ cu propunerea Comisiei va fi reintrodusă la celelalte linii bugetare aferente

programului Orizont 2020 proporțional cu reducerile propuse de Comisie. Defalcarea

orientativă este prevăzută în anexa I la Regulamentul privind FEIS.”

2. Declarația Comisiei privind proiectul de buget pentru 2016

„Comisia va analiza impactul potențial al contribuțiilor la FEIS de la diferitele linii bugetare

ale programului Orizont 2020 asupra punerii în aplicare eficace a programelor în cauză și va

propune, dacă este cazul, o scrisoare rectificativă la proiectul de buget general al Uniunii

pentru 2016 pentru a ajusta defalcarea liniilor bugetare ale programului Orizont 2020.”

3. Declarația Comisiei privind evaluarea contribuțiilor unice în contextul inițiativei

FEIS în scopul punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere

„Fără a aduce atingere prerogativelor Consiliului în punerea în aplicare a Pactului de

stabilitate și de creștere (PSC), contribuțiile unice ale statelor membre la FEIS sau la

platformele tematice de investiții sau la platformele tematice de investiții sau la platformele

de investiții la care participă mai multe țări, instituite pentru punerea în aplicare a planului de

investiții, fie că sunt realizate de un stat membru sau de băncile naționale de promovare care

sunt clasificate în sectorul public general sau care acționează în numele unui stat membru, ar

trebui ca, în principiu, să reprezinte măsuri unice, în înțelesul articolului 5 din Regulamentul

(CE) nr. 1466/97 al Consiliului și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al

Consiliului.”

131

Parlamentul European 2014 - 2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2015)0238

Evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări

Rezoluţia Parlamentului European din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului

de guvernanță economică: bilanț și provocări (2014/2145(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a

statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți

grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară24

,


Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și

evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor

excesive ale statelor membre din zona euro25

,

– având în vedere scrisoarea din 3 iulie 2013 a vicepreședintelui Comisiei, Olli Rehn,

privind aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al

Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și

coordonarea politicilor economice,


Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al

Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și

coordonarea politicilor economice26

,

– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea

aplicării procedurii deficitului excesiv27

,


Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare

în zona euro28

,

– având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind

24

JO L 140, 27.5.2013, p. 1. 25

JO L 140, 27.5.2013, p. 11. 26

JO L 306, 23.11.2011, p. 12. 27

JO L 306, 23.11.2011, p. 33. 28

JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

132

cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre29

,


Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor

macroeconomice30

,


Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea

dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro31

,

– având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la ancheta privind rolul și

activitățile troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la

program32

,

– având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la problemele

constituționale ale unei administrări pe mai multe niveluri a Uniunii Europene33

,

– având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european

pentru coordonarea politicilor economice34

,

– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiară, economică

și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate35

,

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 intitulată „Evaluarea

guvernanței economice - Raport privind punerea în aplicare a Regulamentelor (UE) nr.

1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013ˮ

(COM(2014)0905),

– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015 intitulată „Utilizarea

optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de

creștere” (COM(2015)0012),

– având în vedere Al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea

economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),

– având în vedere concluziile reuniunilor Consiliului European din iunie și decembrie

2014,

– având în vedere concluziile reuniunii la nivel înalt a zonei euro din octombrie 2014,

– având în vedere discursul președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, din 15 iulie

2014 în fața Parlamentului European,

– având în vedere discursul președintelui BCE, Mario Draghi, din 22 august 2014 în

cadrul simpozionului anual al băncilor centrale de la Jackson Hole,

– având în vedere Studiul ocazional nr. 157 al BCE din noiembrie 2014 intitulat „The

identification of fiscal and macroeconomic imbalances – unexploited synergies under

the strengthened EU governance frameworkˮ (Identificarea dezechilibrelor bugetare și

macroeconomice - sinergiile neutilizate ale cadrului de guvernanță consolidat al UE),

29

JO L 306, 23.11.2011, p. 41. 30

JO L 306, 23.11.2011, p. 25. 31

JO L 306, 23.11.2011, p. 8. 32

Texte adoptate, P7_TA(2014)0239. 33

Texte adoptate, P7_TA(2013)0598. 34

JO C 165 E, 11.6.2013, p. 24. 35

JO C 33 E, 5.2.2013, p. 140.

133

– având în vedere documentul de lucru nr. 163 al OCDE din 9 decembrie 2014 în

domeniile social, al ocupării forței de muncă și al migrației, intitulat „Trends in income

inequality and its impact on economic growthˮ (Tendințe privind diferențele de venituri

și impactul acestora asupra creșterii economice),

– având în vedere documentul de lucru al FMI din septembrie 2013 intitulat „Towards a

fiscal union for the Euro area” (Către o uniune bugetară pentru zona euro),

– având în vedere propunerile Consiliului guvernatorilor BCE din 10 iunie 2010 intitulate

„Reinforcing Economic Governance in the Euro Area” (Consolidarea guvernanței

economice a zonei euro),

– având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la Al șaselea raport privind

coeziunea economică, socială și teritorială: investițiile pentru ocuparea forței de muncă

și creștere economică, adoptate de Consiliul Afaceri Generale (Coeziune) la

19 noiembrie 2014,

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele

Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața

internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-

0190/2015),

A. întrucât guvernanța economică a zonei euro, care a fost concepută pentru a fi evitată

nesustenabilitatea finanțelor publice și pentru a fi coordonate politicile bugetare, a

început cu PSC, care constă în două reguli simple menite să prevină efectele negative

ce pot afecta UEM în ansamblu;

B. întrucât, imediat după introducerea monedei euro, s-a instaurat o stare de oboseală în

ceea ce privește consolidarea aferentă aplicării acestor reguli, ceea ce a creat un teren

favorabil pentru dezvoltarea unuia dintre elementele prezentei crize ce afectează UEM;

C. întrucât în 2005 a avut loc o reformă a formei inițiale a PSC, care a introdus o serie de

perfecționări și a sporit flexibilitatea, dar nu a tratat în măsură suficientă problemele

legate de dispozițiile slabe privind aplicarea și de coordonarea insuficientă;

D. întrucât, atunci când mai multe țări se confruntau cu riscul de incapacitate de plată a

datoriilor, ceea ce ar fi condus la răspândirea crizei la nivel mondial și la depresiune,

această situație ar fi putut fi evitată prin instituirea unor mecanisme ad-hoc precum

FESF și MESF;

E. întrucât, pentru a se evita repetarea acestui tip de criză, precum și răspândirea crizei în

alte țări prin intermediul sectorului bancar, au fost adoptate o serie de măsuri, printre

care se numără crearea uniunii bancare, MES, o legislație îmbunătățită privind

guvernanța economică sub forma celor două pachete legislative („two-pack” și „six-

pack”), TSCG și semestrul european, toate acestea fiind considerate un pachet de

măsuri unic;

F. întrucât, potrivit celor mai recente previziuni de primăvară ale Comisiei, după doi ani

consecutivi de creștere negativă se așteaptă ca produsul intern brut (PIB) din zona euro

să crească, ceea ce înseamnă că redresarea economică se întărește treptat, dar trebuie

consolidată și mai mult, deoarece deviația PIB va fi în continuare considerabilă;

G. întrucât între statele membre se înregistrează în continuare diferențe macroeconomice

considerabile în ceea ce privește ratele datoriei, ratele deficitului, ratele șomajului,

balanța contului curent și gradul de protecție socială, chiar și după implementarea

134

programelor, ceea ce reflectă existența unor diferențe în ceea ce privește originea crizei

și punctul său de început, precum și ambiția, impactul și răspunderea națională la

punerea în aplicare a măsurilor convenite între instituții și statele membre în cauză;

H. întrucât investițiile au scăzut în zona euro cu 17% față de perioada premergătoare

crizei, fiind în continuare reduse; întrucât atât absența unor investiții orientate către

viitor, care să alimenteze creșterea, cât și datoria publică și privată nesustenabilă

reprezintă o povară semnificativă pentru generațiile viitoare;

I. întrucât este în curs de stabilire un plan european de investiții ca instrument important

de stimulare a investițiilor, în special a celor private, pentru a mobiliza, în următorii trei

ani, 315 miliarde EUR sub formă de noi investiții; întrucât, dacă sunt realizate

obiectivele financiare propuse, acest plan reprezintă doar unul dintre elementele menite

să depășească deficitul de investiții acumulat, alături de punerea în practică a unor

reforme structurale pentru a se crea un mediu atrăgător pentru investitori în statele

membre,

Bilanțul cadrului actual de guvernanță economică

1. salută Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014 privind evaluarea guvernanței

economice; consideră că evaluarea Comisiei demonstrează modul și măsura în care au

fost utilizate și implementate diferitele instrumente și proceduri;

2. subliniază faptul că la baza sistemului de guvernanță economică se află prevenirea

deficitului și a datoriei excesive și a dezechilibrelor macroeconomice excesive, precum

și coordonarea politicilor economice; subliniază, prin urmare, că întrebarea principală

ce transpare în această analiză este dacă UEM a devenit mai rezistentă datorită noului

cadru de guvernanță economică, în special în ceea ce privește capacitatea sa de a evita

situația în care un stat membru se găsește în incapacitate de plată a datoriilor sale,

contribuind totodată la o coordonare și o convergență mai strictă a politicilor

economice ale statelor membre și asigurând un nivel ridicat de transparență,

credibilitate și răspundere democratică;

3. ia act de faptul că, în unele state membre, s-au realizat progrese în ceea ce privește

reducerea datoriilor sau încetarea procedurii aplicabile deficitelor excesive;

4. este de acord cu Comisia că unele elemente ale noului cadru au produs rezultate, dar nu

se pot încă trage concluzii definitive privind eficacitatea acestor reglementări într-o

situație economică normală;

5. ia act de faptul că, în această etapă, evaluarea aplicării celor două pachete legislative

(de șase și de două acte legislative) nu poate fi completă și nu poate fi separată de

semestrul european, TFUE și pactul bugetar;

6. salută extinderea adusă de cele două pachete de acte legislative sferei Pactului de

stabilitate și de creștere prin adăugarea unor proceduri de prevenire și corectare a

dezechilibrelor macroeconomice în interiorul unui stat membru și între statele membre

și prin abandonarea încrederii excesive în criteriul deficitului pentru a se ține seama atât

de deficit, cât și de datoria globală, vizându-se astfel identificarea și corectarea

eventualelor probleme și prevenirea apariției unor crize cât mai timpuriu posibil,

permițând totodată să existe un anumit grad de flexibilitate sub formă de prevederi ce

vizează reformele structurale, investițiile și condițiile nefavorabile legate de ciclul

economic; reamintește că flexibilitatea nu poate pune în pericol caracterul preventiv al

pactului;

7. subliniază importanța tabelului comparativ pentru identificarea dezechilibrelor

135

macroeconomice într-o etapă timpurie și importanța unor reforme structurale

sustenabile atunci când se vizează depășirea dezechilibrelor macroeconomice;

8. subliniază că punerea în aplicare consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în

timp contribuie la dezvoltarea credibilității; invită Comisia și Consiliul să aplice

modificările aduse PSC prin cele două pachete de acte legislative (de 6 și de 2 acte) și

să acționeze în spiritul acestor modificări, în special în ceea ce privește dispozițiile

referitoare la asigurarea aplicării;

9. consideră că situația economică actuală, caracterizată de o creștere fragilă și de un nivel

ridicat al șomajului, impune măsuri urgente, cuprinzătoare și decisive, luate în spirit

holistic și bazate pe o consolidare bugetară favorabilă creșterii, pe reforme structurale și

pe stimularea investițiilor, pentru a se restabili creșterea sustenabilă și competitivitatea,

a se promova inovarea și a se combate șomajul, tratând totodată riscul unei inflații

scăzute în mod persistent sau al unei posibile tendințe deflaționiste, precum și

dezechilibrele macroeconomice persistente; subliniază că cadrul de guvernanță

economică trebuie să constituie un element esențial al acestei abordări holistice pentru a

fi în măsură să soluționeze aceste probleme;

10. este de acord cu declarația făcută de comisarul Thyssen, conform căreia țările care

asigură locuri de muncă de înaltă calitate și o mai bună protecție socială și care

investesc în capitalul uman fac față mai bine crizelor economice; invită Comisia să țină

seama de această poziție în cadrul politicii sale privind semestrul european și în

recomandările specifice fiecărei țări;

11. subliniază faptul că actualul cadru de guvernanță economică trebuie implementat, iar

atunci când este cazul, îmbunătățit, pentru a se putea asigura stabilitatea bugetară, a se

promova o dezbatere efectivă cu privire la evaluarea globală a zonei euro în ansamblu

care să asigure o responsabilitate bugetară favorabile creșterii, a se îmbunătăți

perspectivele de convergență economică a zonei euro și a se trata în condiții egale

situațiile economice și bugetare diferite ale statelor membre; insistă asupra faptului că

acesta suferă de o lipsă de aderare la nivel național, nu acordă atenție suficientă

perspectivelor economice internaționale și nu dispune de un mecanism adecvat de

răspundere democratică;

12. subliniază că situația actuală impune o coordonare economică mai strictă și mai

cuprinzătoare, care să trateze zona euro ca o zonă unitară și să îmbunătățească aderarea

la nivel național și răspunderea democratică pentru implementarea normelor

(restabilirea încrederii, favorizarea convergenței dintre statele membre, îmbunătățirea

sustenabilității bugetare, încurajarea unor reforme structurale sustenabile și stimularea

investițiilor), precum și o reacție rapidă pentru a corecta faliile cele mai evidente, a

îmbunătăți eficacitatea cadrului de guvernanță economică și a asigura implementarea

consecventă și echitabilă a cadrului în toate țările și în timp;

13. subliniază că pentru guvernanța economică este importantă existența unor proceduri

simple și transparente și atrage atenția asupra faptului că actuala complexitate a

cadrului, precum și neimplementarea acestuia și neaderarea la el îi afectează negativ

eficacitatea și acceptarea de către parlamentele naționale, autoritățile locale, partenerii

sociali și cetățenii din statele membre;

14. recunoaște că s-au înregistrat progrese cu ocazia dezbaterii privind obiectivul pe termen

mediu (OTM) și în ceea ce privește aderarea mai puternică la dezbaterile de la nivel

național în statele membre din zona euro, datorită și contribuției consiliilor bugetare

naționale care acționează în calitate de organisme independente care monitorizează

136

conformitatea cu normele bugetare și previziunile macroeconomice; invită Comisia să

prezintă o privire generală a structurii și funcționării consiliilor bugetare naționale din

statele membre și a modului în care aceste consilii pot îmbunătăți aderarea la nivel

național;

15. consideră cadrul de guvernanță economică ca fiind o inițiativă politică de primă

importanță ce se află la baza obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor

emblematice menite să asigure realizarea deplină a potențialului de creștere încă

nefructificat al pieței unice; consideră că, prin deblocarea potențialului de creștere al

pieței unice, statele membre vor îndeplini mai ușor obiectivele incluse în cadrul de

guvernanță economică; mai mult, consideră că actorii principali de pe piața unică sunt

consumatorii și agenții economici;

Aplicarea optimă a flexibilității în cadrul normelor existente?

16. admite că Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) care a fost introdus pentru a se

asigura sustenabilitatea fiscală a statelor membre care participă la uniunea economică și

monetară le permite statelor membre să desfășoare o politică contraciclică, după caz,

facilitând marja de manevră fiscală pentru ca stabilizatorii automați să lucreze

corespunzător; subliniază că nu toate statele membre au realizat un excedent în timp ce

economia se dezvolta intens și că unele clauze de flexibilitate existente prevăzute în

legislație nu au fost utilizate pe deplin în anii precedenți;

17. salută faptul că, în comunicarea sa interpretativă privind flexibilitatea, Comisia admite

că modul de interpretare a regulilor de politică bugetară actuale este esențial pentru a

reduce deficitul de investiții în UE și a facilita implementarea unor reforme structurale

sustenabile, echilibrate din punct de vedere social și cu efect de intensificare a creșterii;

constată că comunicarea nu aduce modificări în ceea ce privește calculul deficitului, dar

că anumite investiții pot justifica o abatere temporară de la obiectivul pe termen mediu

(OTM) al statului membru în cauză sau de la traiectoria de ajustare către acesta;

18. sprijină toate stimulentele propuse de Comisia Europeană pentru finanțarea noului Fond

european pentru investiții strategice (FEIS), în principal prin a conferi neutralitate

fiscală contribuțiilor naționale la fond, sub aspectul îndeplinirii obiectivului pe termen

mediu și al efortului de ajustare fiscală necesar, fără a-l modifica pe componenta

preventivă sau corectivă a PSC; ia act de intenția Comisiei de a se abține de la lansarea

unei PDE în cazul în care, exclusiv din cauza contribuției suplimentare la FEIS,

deficitul unui stat membru depășește ușor și temporar limita de deficit de 3 %; atrage

atenția asupra contribuției esențiale a PSC la edificarea încrederii în contextul atragerii

investițiilor străine; subliniază importanța adiționalității finanțării prin FEIS, deoarece

proiectele finanțate prin FEIS nu trebuie, în niciun caz, să înlocuiască pur și simplu

investițiile deja planificate și că investițiile nete trebuie, dimpotrivă, să fie, ca rezultat,

majorate în mod efectiv;

19. salută faptul că comunicarea Comisiei urmărește să clarifice sfera de aplicare a clauzei

privind investițiile, permițând un anumit grad de flexibilitate temporară în cadrul

componentei preventive a PSC, sub forma unei abateri temporare de la OTM, cu

condiția ca abaterea să nu conducă la un exces care să depășească valoarea de referință

a deficitului de 3 % și peste marja de siguranță adecvată, pentru a face loc programelor

de investiții ale statelor membre, în special în ceea ce privește cheltuielile privind

proiectele finanțate în cadrul politicii structurale și de coeziune, printre care Inițiativa

privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, rețelele transeuropene și

Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și cofinanțarea din FEIS;

137

20. este încredințat că o condiție prealabilă pentru aplicarea clauzei privind reforma

structurală în temeiul componentei preventive și luarea în considerare a planurilor de

reformă structurală în temeiul componentei corective constituie o adoptare formală, la

nivel parlamentar național, a unei reforme și implementarea ei în fapt, permițând o mai

mare eficiență și apropriere; subliniază că procesul de reformă ar trebui să implice pe

deplin partenerii sociali, în toate fazele;

21. cheamă la un dialog mai intens între Comisie și statele membre cu privire la conținutul

și tipurile de reforme structurale de maximă eficacitate și care se dovedesc a fi cele mai

adecvate pentru a fi propuse de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări,

compatibile cu tratatul și cu legislația secundară, ținând seama de analiza costuri-

beneficii, evaluarea axată pe rezultate și impactul în termeni de timp și contribuind la

realizarea OTM;

22. încurajează comisiile de finanțe ale parlamentelor naționale să invite în mod sistematic

comisarii europeni competenți în domeniul guvernanței economice la o dezbatere

publică în fața propriilor camere, înainte de adoptarea proiectelor de buget ale statelor

membre;

23. consideră că reformele structurale asumate în cadrul programelor naționale de reformă

ar trebui ca, pe termen mediu și lung, să aducă beneficii de ordin economic, social și

ambiental și să îmbunătățească eficiența și eficacitatea capacității administrative;

24. reține că, din cauză că ar fi putut conduce la o încercare de a defini toate tipurile de

ipoteze, cu riscul de a o lăsa pe dinafară tocmai pe aceea care ar urma să se

concretizeze în realitate, comunicarea nu se referă la caracterul „evenimentelor

neobișnuite” care scapă controlului unui stat membru care i-ar putea permite să se abată

temporar de la traiectoria de ajustare către realizarea obiectivului său pe termen mediu

(OTM); subliniază necesitatea abordării situațiilor similare în mod similar;

25. solicită asigurarea unei mai mari coeziuni economice și sociale prin consolidarea

Fondului social european și a Fondului de coeziune în vederea menținerii locurilor de

muncă și a creării unora noi care să ofere angajaților drepturile care li se cuvin, prin

sprijinirea măsurilor de combatere a șomajului și a sărăciei;

26. subliniază că stimularea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă, în

special locuri de muncă pentru tineri, este importantă pentru acceptarea publică a

cadrului european de guvernanță economică;

27. constată cu profundă îngrijorare că, în timpul crizei, șomajul pe termen lung s-a dublat;

de asemenea, constată că această creștere a fost chiar mai pronunțată în rândul

lucrătorilor slab calificați; invită Comisia să se asigure că politicile sale și

recomandările specifice fiecărei țări reflectă lupta împotriva șomajului pe termen lung;

28. consideră că, în cadrul economic al Uniunii, ar trebui să se acorde cea mai mare atenție

adâncirii inegalităților în Europa; consideră că dublarea eforturilor de a crea mai multe

locuri de muncă de calitate în Europa este una din cele mai bune metode de a reduce

această adâncire a inegalităților;

Coordonarea mai strictă, convergența economică și raționalizarea semestrului european

29. îndeamnă Comisia să aplice integral PSC și să asigure implementarea sa echitabilă, în

concordanță cu revizuirea sa recentă a pachetelor 6 și 2 și a comunicării privind

flexibilitatea; consideră că, atunci când este necesar și posibil, semestrul european ar

trebui raționalizat și consolidat în contextul actualului cadru legislativ; subliniază că

138

orice astfel de raționalizări și consolidări viitoare ar trebui, în orice caz, să fie axate

stabilitate;

30. consideră că comunicarea Comisiei clarifică unde există loc pentru flexibilitate în baza

legislației existente; salută încercarea de a conferi mai multă claritate acestui domeniu

complicat și se așteaptă ca Comisia să facă uz de flexibilitatea intrinsecă a

reglementărilor existente, în concordanță cu comunicarea, asigurând totodată

predictibilitatea, transparența și eficacitatea cadrului de guvernanță economică;

31. invită Comisia și Consiliul să confere o mai mare coerență cadrelor fiscale și

macroeconomice, pentru a permite o dezbatere mai timpurie și mai substanțială la

nivelul părților interesate, ținând seama de interesele europene pe care le servesc aceste

cadre, de necesitatea asigurării unei mai mari convergențe între statele membre din

zona euro, de deliberarea de la nivelul parlamentelor naționale și de rolul partenerilor

sociali sau al autorităților locale în ceea ce privește aproprierea unor reforme structurale

sustenabile și echilibrate din punct de vedere social;

32. insistă ca analiza anuală a creșterii (AAC), ca și recomandările specifice fiecărei țări

(RST), trebuie să fie transpuse mai bine în practică, ținându-se seama de evaluarea

situației bugetare și a perspectivelor, atât la nivelul zonei euro în ansamblu, cât și la

nivelul fiecărui stat membru; sugerează că această evaluare globală prevăzută în

Regulamentul (UE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și

evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor

excesive ale statelor membre din zona euro ar trebui să fie supusă unei dezbateri în

plenul Parlamentului European, cu participarea Consiliului, a președintelui

Eurogrupului și a Comisiei, înainte de Consiliul de primăvară, și transpusă corect în

practică pe toată durata semestrului european;

33. confirmă faptul că semestrul european a devenit un vehicul important de implementare

a reformelor la nivel național și al UE, asigurând coordonarea politicilor economice ale

UE și ale statelor sale membre; regretă însă deficitul de asumare rezultat din

implementarea nesatisfăcătoare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

34. consideră că semestrul european ar trebui raționalizat și consolidat fără modificarea

cadrului juridic actual și că documentele care se raportează la semestru ar trebui

coordonate mai bine, spre a se mări astfel focusarea, eficacitatea și asumarea, în

vederea realizării obiectivelor europene privind buna guvernanță economică;

35. solicită ca recomandările specifice fiecărei țări (RST) să fie, atunci când este cazul, mai

bine coordonate în raport cu recomandările privind procedura de deficit excesiv (PDE),

astfel încât să se asigure consecvența între supravegherea poziției fiscale și coordonarea

politicii economice;

36. se pronunță în favoarea unui proces consolidat la nivelul UE și la nivel național în ceea

ce privește elaborarea, măsurile subsecvente, sprijinirea și monitorizarea

recomandărilor specifice fiecărei țări, permițând și verificarea transpunerii lor în

practică și a calității în raport cu livrarea;

37. reamintește că legislația îi impune Comisiei ca, atunci când își pregătește

recomandările, să ia în considerare, printre altele, obiectivele 2020, și consfințește

principiul potrivit căruia este de așteptat ca, de regulă, Consiliul să urmeze

recomandările și propuneri Comisiei sau să-și explice public poziția;

38. este preocupat de creșterea datoriei în țări care au deja un nivel ridicat de îndatorare,

ceea ce este în totală contradicție cu regula de 1/20 privind reducerea datoriilor; invită

139

Comisia să explice în ce fel intenționează să soluționeze această contradicție și să

garanteze că ponderea datoriei este redusă la niveluri sustenabile, în concordanță cu

PSC;

39. sprijină strategia structurată pe trei piloni (investiții în favoarea creșterii, consolidare

fiscală și reforme structurale), prezentată în cadrul AAC pentru 2015, și solicită

concretizarea în mai mare măsură a acesteia în cadrul evaluării globale a situației

bugetare și a perspectivelor din zona euro și al RST;

40. admite necesitatea unei analize independente și pluraliste a perspectivelor economice

ale statelor membre la nivelul UE; în acest context, insistă asupra dezvoltării în

continuare a unității Comisiei cunoscută sub denumirea de Analist economic principal,

cu scopul de a furniza o analiză obiectivă, independentă și transparentă a datelor

relevante, care ar trebui să fie dată publicității și să servească drept bază pentru o

dezbatere și un proces decizional în cunoștință de cauză la nivelul Comisiei, Consiliului

și Parlamentului European; solicită ca analistului economic principal să i se transmită

toate documentele pertinente, în timp util pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile;

subliniază rolul util al consiliilor bugetare naționale, atât la nivel național, cât și la

nivelul UE, și încurajează înființarea unei rețele europene;

41. reamintește că PDM este destinată să evite producerea crizelor, prin identificarea

timpurie a dezechilibrelor macroeconomice dăunătoare pe baza unei evaluări obiective

a dezvoltării variabilelor macroeconomice esențiale; consideră că PDM trebuie utilizată

pentru a evalua în mod eficient și eficace dezvoltarea variabilelor macroeconomice

esențiale, atât în țările cu deficit, cât și în ele cu excedent, în special cu privire la

consolidarea competitivității și pentru a lua mai bine în considerare zona euro în

ansamblu, inclusiv efectele de propagare; reamintește că supravegherea

macroeconomică este, de asemenea, menită să identifice țările susceptibile de a se

confrunta cu viitoare dezechilibre și să le evite prin lansarea din timp a unor reforme

structurale sustenabile și echilibrate din punct de vedere social, atâta timp cât încă se

mai poate acționa;

42. evidențiază diferențierea clară pe care o face Comisia între componenta preventivă și

cea corectivă a PSC în ceea ce privește investițiile care permit abateri temporare de la

obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare la acesta, în limitele

unei marje de siguranță în cadrul componentei preventive; invită Comisia și Consiliul

ca, în acest domeniu, să fie consecvente în raport cu cele ce rezultă din poziția co-

legislatorilor în legătură cu Regulamentul privind Fondul european pentru investiții

strategice;

43. invită Comisia ca, în analizele sale, atunci când evaluează situația economică și fiscală

a statelor membre, să țină seama de toți factorii importanți, printre care creșterea reală,

inflația, investițiile publice pe termen lung și rata șomajului, abordând în regim de

urgență deficitul investițional din UE prin canalizarea cheltuielilor spre investițiile cele

mai productive și cele mai favorabile creării locurilor de muncă și creșterii sustenabile;

44. invită Comisia să asigure că modul în care se iau în considerare măsurile eficace în

cadrul PDE are la bază criterii clare, numerice și măsurabile;

45. insistă asupra faptului că accentul pus pe deficitele structurale de la reforma din 2005 a

PSC, alături de introducerea unei norme privind cheltuielile cu ocazia reformei din

2011, precum și conceptul de deviație a PIB-ului, care este foarte greu de cuantificat

corect, creează nesiguranță, complexitate și marje de flexibilitate care permit, astfel, o

aplicare discreționară a PSC; își exprimă temerea că calculul creșterii potențiale și al

140

deviației PIB-ului, care stă la baza evaluării deficitelor structurale, precum și cel al

normei privind cheltuielile fac obiectul mai multor presupuneri discutabile care conduc

la revizuiri substanțiale între previziunile din toamnă și din primăvară ale Comisiei,

având ca rezultat calcule diferite și evaluări divergente în ceea ce privește punerea în

aplicare a PSC;

46. îi solicită Comisiei ca, atunci când monitorizează și evaluează pozițiile fiscale ale

statelor membre, să țină seama de implicațiile practice ale măsurilor fiscale și

reformelor convenite; invită Comisia să aibă în vedere politici elaborate în mod

predictibil și consecvent, să-și bazeze analiza pe fapte concrete și date fiabile și să

procedeze cu atenție maximă atunci când recurge la estimări în legătură cu concepte

cum sunt potențialul estimat de creștere a PIB-ului și deviația PIB-ului;

47. subliniază importanța unei creșteri economice și creări de locuri de muncă reînnoite,

pentru ca cetățenii să accepte cadrul de guvernanță economică, și invită, prin urmare,

Comisia să îmbunătățească mediul de afaceri din Europa, acordând o atenție deosebită

IMM-urilor, înlăturării birocrației și accesului la finanțare; reamintește în această

privință necesitatea de a oferi sprijin IMM-urilor pentru a le asigura accesul și la piețele

din afara UE, cum ar fi Statele Unite, Canada, China și India;

Responsabilitatea democratică și provocări viitoare în consolidarea guvernanței economice

48. consideră că pentru o UEM aprofundată și mai solidă este nevoie de urgență de mai

puțină complexitate, mai multă responsabilizare și mai multă transparență, mai degrabă

decât să se adauge noi straturi de norme peste cele deja existente; subliniază faptul că,

având în vedere că responsabilitățile în domeniul UEM sunt împărțite între

administrația națională și cea europeană, trebuie avută mare atenție să se asigure

coerența și responsabilitatea guvernanței economice atât la nivel național, cât și

european; mai consideră că instituțiile supuse răspunderii democratice trebuie să joace

un rol major și subliniază necesitatea unei implicări parlamentare susținute, cu

asumarea răspunderii la nivelul la care se iau sau se aplică deciziile;

49. recunoaște faptul că, pe baza situației actuale, cadrul de guvernanță economică trebuie

să fie simplificat, mai bine respectat și, dacă este necesar, corectat și completat pentru a

permite UE și zonei euro să răspundă provocărilor în materie de convergență, creștere

economică sustenabilă, prosperitate a cetățenilor, competitivitate, finanțe publice

robuste și sustenabile, ocupare a forței de muncă, investiții pe termen lung orientate

spre viitor, cu mari beneficii social-economice și încredere;

50. consideră că, din moment ce contribuția parlamentară la orientările în domeniul politicii

economice este un aspect important în orice sistem democratic, se poate mări

legitimitatea la nivel european prin adoptarea Orientărilor în materie de convergență

care conțin priorități pe domenii pentru anii următori, supuse unei proceduri de

codecizie care ar trebui introdusă cu ocazia viitoarei modificări a tratatului;

51. reamintește rezoluțiile Parlamentului European care au precizat că crearea

mecanismului european de stabilitate (MES) și a Tratatului privind stabilitatea,

coordonarea și guvernanța („pactul fiscal”) în afara structurii instituțiilor Uniunii

reprezintă un regres pentru integrarea politică a Uniunii și, prin urmare, solicită ca MES

și pactul fiscal să fie integrate pe deplin în cadrul comunitar, pe baza unei evaluări a

experienței în punerea sa în aplicare, conform articolului 16 din Tratatul privind

stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM și să răspundă în mod oficial în fața

Parlamentului;

141

52. reamintește solicitarea sa de a concepe opțiuni pentru un nou temei juridic pentru

programele viitoare de ajustare macroeconomică, înlocuind Troika, pentru a mări

transparența și asumarea răspunderii pentru aceste programe și a garanta că toate

deciziile Uniunii sunt luate, de câte ori este posibil, pe baza metodei comunitare;

consideră că ar trebui să existe o coerență între natura mecanismului de stabilitate

utilizat și instituția însărcinată cu mobilizarea sa recunoscând, totodată, că având în

vedere că asistența financiară este garantată de statele membre din zona euro, ele au un

cuvânt de spus în legătură cu mobilizarea sa;

53. solicită realizarea unei reevaluări a procesului decizional al Eurogrupului astfel încât să

se asigure o responsabilitate democratică adecvată; salută participarea cu regularitate a

președintelui Eurogrupului la întrunirile comisiei ECON la fel ca președintele

Consiliului Ecofin, contribuind, astfel, la un nivel similar de responsabilitate

democratică;

54. reamintește că pachetul de 2 și pachetul de 6 se bazează pe atribuirea unui rol mai

important unui comisar independent care ar trebui să asigure aplicarea echitabilă și

nediscriminatorie a normelor, consideră că următorii pași în direcția structurării

instituționale a guvernanței economice, precum întărirea rolului comisarului pentru

afaceri economice și monetare sau crearea unui Oficiu European de Trezorerie trebuie

să respecte separarea puterilor între diferite instituții și să prevadă mijloace

corespunzătoare de răspundere și legitimitate democratică, cu implicarea Parlamentului

European;

55. reamintește că uniunea bancară a fost rezultatul voinței politice de a evita reapariția

crizelor financiare, de a sparge cercul vicios creat între bănci și entități suverane și de a

reduce la minimum efectele negative de contagiune generate de o criză a datoriei

suverane și că va fi nevoie de aceeași voință pentru a aprofunda UEM;

56. solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs ambițioasă pentru realizarea unei uniuni

economice și monetare aprofundate care să țină cont de propunerile formulate în

prezenta rezoluție, pe baza mandatului primit din partea reuniunii la vârf a zonei euro și

confirmat de Consiliul European „de a pregăti următoarele etape în direcția unei mai

bune guvernanțe a zonei euro”, precum și pe baza unor lucrări precedente precum

rezoluția Parlamentului din 20 noiembrie 2012 „Către o veritabilă uniune economică și

monetară”36

, Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Proiect pentru o

uniune economică și monetară profundă și veritabilă: Lansarea unei dezbateri la nivel

european” (COM(2012)0777) și raportul final al celor patru președinți din 5 decembrie

2012;

57. invită părțile implicate în această necesară etapă următoare a UEM să țină cont de

lărgirea în viitorul previzibil a zonei euro și să analizeze toate opțiunile pentru a

aprofunda UEM și pentru a o face mai rezistentă, cum ar fi:

(a) mecanisme mai performante de responsabilizare democratică, atât la nivelul UE,

cât și la nivel național, cu asumarea răspunderii la nivelul la care se iau deciziile

și pe baza adoptării orientărilor în materie de convergență prin procedura de

codecizie, cu oficializarea rolului de control al Parlamentului European în cadrul

semestrului european printr-un acord interinstituțional și ținând toate

parlamentele naționale din zona euro la curent cu fiecare etapă a procesului

semestrului european;

36

Texte adoptate, P7_TA(2012)0430.

142

(b) o dimensiune socială menită să mențină economia socială de piață a Europei,

respectând dreptul la negocieri colective pe baza cărora să se asigure coordonarea

politicilor sociale ale statelor membre, inclusiv un mecanism de garantare a unui

salariu sau venit minim corespunzător fiecărui stat și hotărât de acesta și

sprijinind lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale, reintegrarea lucrătorilor

pe piața muncii, mobilitatea voluntară și flexibilitatea între profesii și state

membre;

(c) o capacitate fiscală a zonei euro, bazată pe resurse proprii specifice care ar trebui,

în cadrul bugetului Uniunii și cu control parlamentar european, să ajute statele la

implementarea reformelor structurale convenite pe baza anumitor condiții,

inclusiv implementarea efectivă a Programelor naționale de reformă; salută în

acest context munca grupului UE pentru resursele proprii prezidat de Mario

Monti;

(d) creșterea rezistenței UEM în fața șocurilor economice și a situațiilor de urgență

legate direct de uniunea monetară evitând, în același timp, orice formă de

transferuri fiscale permanente;

(e) în privința impozitării, un angajament privind adoptarea unor măsuri la nivel

european împotriva fraudei fiscale și planificării fiscale corporatiste agresive,

cooperarea autorităților fiscale naționale vizând schimbul de informații privind

eludarea taxelor și frauda fiscală, măsuri de realizare a convergenței politicilor

fiscale ale statelor membre, o bază de impozitare comună consolidată a

societăților comerciale, sisteme fiscale mai simple și mai transparente și

raportarea țară cu țară impusă companiilor, cu excepția IMM-urilor;

(f) finalizarea uniunii bancare pas cu pas;

(g) includerea MES și TSCG în legislația Uniunii care să meargă mână în mână cu o

mai bună coordonare a politicii economice, o convergență reală, impunerea

respectării normelor comune și un angajament clar în favoarea unor reforme

structurale sustenabile din punct de vedere economic și social;

(h) tratarea punctelor slabe ale cadrului actual care permite supravegherea anumitor

părți ale Tratatului de către Curte, în timp ce altele sunt excluse;

(i) un rol extern mai mare al zonei euro, inclusiv modernizarea reprezentării sale;

58. solicită ca posibile măsuri viitoare în ceea ce privește UEM să fie elaborate pe baza

unei abordări de tip „4+1 președințiˮ, inclusiv Președintele Parlamentului European,

care ar trebui să fie invitat la toate reuniunile, să aibă acces la toate informațiile și

dreptul de participare la dezbateri; remarcă faptul că președintele Comisiei și-a

manifestat intenția de a se baza pe contribuțiile venite din partea Președintelui

Parlamentului European în reflecțiile sale din timpul pregătirii rapoartelor celor patru

președinți;

59. solicită Președintelui său să inițieze o coordonare ex ante cu președinții grupurilor

politice sau acei deputați în PE special numiți de grupul lor sau de Parlament, pentru a

reprezenta Parlamentul la această viitoare misiune pe baza mandatului conferit de

prezenta rezoluție, abordând, printre altele, chestiunile din nota analitică a celor 4

președinți privind „Pregătire pașilor următori în direcția unei mai bune guvernanțe

economice în zona euro”;

o

143

o o

60. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților

Consiliului, Comisiei, Eurogrupului și BCE, precum și parlamentelor naționale.

Date post:	07-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE” · Fondul european de investiții strategice ***I Rezoluţia...

Documents