PARLAMENTUL EUROPEAN 2016 - 2017
EXTRAS
DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”
DIN PERIOADA DE SESIUNE
07 - 10 martie 2016
RO Unită în diversitate RO
3
CUPRINS
P8_TA-PROV(2016)0067 ........................................................................................................ 5 SĂNĂTATEA ANIMALELOR ***II
P8_TA-PROV(2016)0068 ........................................................................................................ 9 SCHEMA DE AJUTOARE PENTRU APROVIZIONAREA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRUCTE ȘI
LEGUME, CU BANANE ȘI CU LAPTE ***I
P8_TA-PROV(2016)0070 ...................................................................................................... 39 INDICI ARMONIZAȚI AI PREȚURILOR DE CONSUM ***I
P8_TA-PROV(2016)0075 ...................................................................................................... 97 REDUCEREA CONȚINUTULUI DE SULF DIN ANUMIȚI COMBUSTIBILI LICHIZI ***I
P8_TA-PROV(2016)0076 .................................................................................................... 157 DETURNAREA SPRE ȚĂRILE UNIUNII EUROPENE A ANUMITOR MEDICAMENTE ESENȚIALE ***I
P8_TA-PROV(2016)0077 .................................................................................................... 179 ACORDUL DINTRE UE ȘI ANDORRA PRIVIND SCHIMBUL AUTOMAT DE INFORMAȚII CU PRIVIRE LA
CONTURILE FINANCIARE *
P8_TA-PROV(2016)0079 .................................................................................................... 181 GARANȚII PROCEDURALE PENTRU COPIII SUSPECTAȚI SAU ACUZAȚI ÎN CADRUL PROCEDURILOR
PENALE ***I
P8_TA-PROV(2016)0082 .................................................................................................... 263 ACORDUL PRIVIND TUTUNUL (ACORDUL PMI)
P8_TA-PROV(2016)0083 .................................................................................................... 267 LIBERTATEA DE EXPRIMARE ÎN KAZAHSTAN
P8_TA-PROV(2016)0084 .................................................................................................... 273 EGIPTUL, ÎN SPECIAL CAZUL LUI GIULIO REGENI
P8_TA-PROV(2016)0086 .................................................................................................... 277 INTRODUCEREA DE MĂSURI COMERCIALE AUTONOME DE URGENȚĂ PENTRU REPUBLICA TUNISIA
***I
P8_TA-PROV(2016)0091 .................................................................................................... 289 RAPORTUL PE 2015 PRIVIND FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI
P8_TA-PROV(2016)0092 .................................................................................................... 303 RAPORTUL PE 2015 PRIVIND MUNTENEGRU
5
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0067
Sănătatea animalelor ***II
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 martie 2016 referitoare la poziția
în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului
European și al Consiliului privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și
abrogare a anumitor acte în domeniul sănătății animale („Legea privind sănătatea
animală”) (11779/1/2015 – C8-0008/2016 – 2013/0136(COD))
(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11779/1/2015 – C8-0008/2016),
– având în vedere avizul motivat prezentat de către Consiliul Federal al Austriei în cadrul
Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în
care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie
20131,
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere poziția sa în primă lectură2 referitoare la propunerea Comisiei
prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0260),
– având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru agricultură și
dezvoltare rurală (A8-0041/2016),
1. aprobă poziția Consiliului în primă lectură;
2. aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la
prezenta rezoluție;
1 JO C 170, 5.6.2014, p. 104.
2 Texte adoptate, P7_TA(2014)0381.
6
3. ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;
4. constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;
5. încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele
Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene;
6. încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat
îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu
Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
7
ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ
Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind
rezistența la antimicrobiene și utilizarea medicamentelor de uz veterinar
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu intitulată „Plan de
acțiune pentru combaterea amenințării tot mai mari reprezentate de rezistența la
antimicrobiene” (COM(2011)0748) subliniază rolul preventiv al regulamentului privind
bolile animale transmisibile („Legea Sănătății Animale”) și, în consecință, reducerea
preconizată a utilizării de antibiotice la animale. În plus față de cerințele prevăzute în acest
regulament, statele membre sunt invitate să se angajeze să colecteze date relevante,
comparabile și suficient de detaliate privind utilizarea efectivă a medicamentelor
antimicrobiene la animale și să transmită aceste date Comisiei pentru a asigura o utilizare mai
prudentă a medicamentelor antimicrobiene la animale, contribuind astfel la reducerea riscului
de rezistență la antimicrobiene.
Declarația Comisiei privind raportarea periodică cu privire la utilizarea
medicamentelor antimicrobiene la animale în Uniune
Comisia se angajează să publice un raport periodic în ceea ce privește utilizarea
medicamentelor antimicrobiene la animale în UE pe baza datelor puse la dispoziție de către
statele membre.
Declarația Comisiei privind bunăstarea animalelor
Prezentul regulament stabilește norme de prevenire și control al bolilor animalelor care sunt
transmisibile la animale sau la oameni și nu conține dispoziții care reglementează în mod
specific bunăstarea animalelor, deși sănătatea și bunăstarea animalelor sunt teme conexe.
Uniunea are un acquis bine dezvoltat în materie de bunăstare a animalelor, care acoperă
diverse specii (pui de carne, găini ouătoare, porci, viței) sau activități (agricultură, transport,
sacrificare, cercetare etc.). Această legislație privind bunăstarea animalelor va continua, în
mod necesar, să se aplice. Comisia este pe deplin angajată să țină seama întru totul de
bunăstarea animalelor, în conformitate cu articolul 13 din tratat și în limitele stabilite de
acesta, inclusiv să asigure punerea în aplicare deplină și dezvoltarea corespunzătoare a acestei
legislații.
9
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0068
Schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu
fructe și legume, cu banane și cu lapte ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 martie 2016 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce
privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe
și legume, cu banane și cu lapte (COM(2014)0032 – C7-0025/2014 – 2014/0014(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0032),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost
prezentată de către Comisie (C7-0025/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 9 iulie 20143,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 20144,
– având în vedere decizia sa din 27 mai 2015 privind deschiderea negocierilor și
mandatul pentru negocierile interinstituționale referitoare la propunere5,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din
16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European, în conformitate cu
articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
3 JO C 451, 16.12.2014, p. 142.
4 JO C 415, 20.11.2014, p. 30.
5 Texte adoptate la acea dată, P8_TA(2015)0216.
10
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-
0006/2016),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
11
P8_TC1-COD(2014)0014
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 martie 2016 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de
modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce
privește schema de ajutoare pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe
și legume, cu banane și cu lapte
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și
articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European6,
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor7,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară8,
6 JO C 451, 16.12.2014, p. 142.
7 JO C 415, 20.11.2014, p. 30.
8 Poziția Parlamentului European din 8 martie 2016.
12
întrucât:
(1) Partea II titlul I capitolul II secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului9 prevede un program de încurajare a
consumului de fructe și legume în școli și un program de distribuire a laptelui în
școli.
(2) Experiența dobândită în aplicarea actualelor programe pentru școli, împreună cu
concluziile evaluărilor externe și cu analiza ulterioară a diferitor opțiuni de politică
și a dificultăților sociale cu care se confruntă statele membre, duc la concluzia că
este deosebit de important să se continue și să se consolideze cele două programe
pentru școli. În actualul context de scădere a consumului de fructe și legume
proaspete ▌ și de produse lactate, îndeosebi în rândul copiilor, precum și de
creștere a numărului de cazuri de obezitate infantilă din cauza obiceiurilor de
consum care tind să privilegieze produse alimentare cu grad înalt de prelucrare care,
în plus, au, de obicei, un adaos mare de zahăr, sunt bogate în sare și grăsimi sau
conțin o proporție ridicată de aditivi, ajutorul din partea Uniunii pentru finanțarea
furnizării către copiii din instituțiile de învățământ a anumitor produse agricole ar
trebui să contribuie într-o mai mare măsură la promovarea unor obiceiuri
alimentare sănătoase și a consumului de produse locale.
9 Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din
17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
13
(3) Analiza diferitor opțiuni de politică indică faptul că o abordare unitară într-un cadru
juridic și financiar comun este cea mai adecvată și mai eficace cale pentru
îndeplinirea obiectivelor specifice urmărite de politica agricolă comună prin
intermediul programelor pentru școli. O astfel de abordare ar permite statelor
membre să obțină un impact maxim al distribuirii în limitele unui buget fix și să
crească eficiența gestionării. Cu toate acestea, pentru a ține seama de diferențele
dintre fructe și legume, inclusiv banane, față de lapte și produse lactate, și anume
„fructe și legume destinate școlilor” și „lapte destinat școlilor”, astfel cum sunt
definite în prezentul regulament, și lanțurile lor de aprovizionare, anumite
elemente, precum pachetele bugetare respective, ar trebui să rămână separate.
Ținând seama de experiența acumulată cu programele actuale, participarea la
programul pentru școli ar trebui să fie în continuare voluntară pentru statele membre.
Luând în considerare diferitele modele de consum din statele membre, ar trebui ca
statele membre și regiunile participante să aibă posibilitatea de a alege, în contextul
strategiilor lor, produsele pe care doresc să le distribuie dintre produsele eligibile
pentru a fi furnizate copiilor din instituțiile de învățământ. Statele membre ar putea
lua în considerare și introducerea unor măsuri specifice în vederea abordării
scăderii consumului de lapte în rândul grupului-țintă.
14
(4) S-a identificat o tendință de scădere a consumului în special de fructe și legume
proaspete ▌și de lapte de consum. Prin urmare, este oportună concentrarea
prioritară pe aceste produse a distribuirii în cadrul programelor pentru școli. Acest
lucru ar contribui și la reducerea sarcinii organizaționale pentru școli și ar crește
impactul distribuirii în cadrul unui buget limitat și ar fi în conformitate cu practica
actuală, dat fiind faptul că aceste produse sunt cel mai frecvent distribuite. Cu toate
acestea, pentru a respecta recomandările nutriționale cu privire la absorbția
calciului și pentru a promova consumul unor produse specifice sau pentru a
răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe teritoriul acestora,
având în vedere problemele tot mai numeroase legate de intoleranța la lactoza din
lapte, dacă deja distribuie lapte de consum sau versiunile fără lactoză ale acestuia,
statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie și alte produse lactate
fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau cacao, cum ar fi
iaurtul și brânzeturile, care au efecte benefice asupra sănătății copiilor. Statele
membre ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie produse din fructe și legume
prelucrate, dacă deja distribuie fructe și legume proaspete. De asemenea, ar trebui
să se depună eforturi pentru a se asigura distribuirea de produse locale și
regionale. În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor
programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile lor, statele
membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adăuga la distribuirea produselor
menționate anterior anumite produse lactate și băuturi pe bază de lapte. Toate
aceste produse ar trebui să fie pe deplin eligibile pentru ajutor din partea Uniunii.
Cu toate acestea, în cazul produselor neagricole, numai componenta „lapte” a ar
trebui să fie eligibilă. Pentru a ține cont de progresul științific și a se asigura că
produsele distribuite îndeplinesc obiectivele programului pentru școli, competenţa
de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte
completarea listei de potențiatori de aromă excluși prevăzuți în prezentul
regulament și definirea nivelurilor maxime de adaos de zahăr, adaos de sare și
adaos de grăsime în produse prelucrate.
15
(5) Sunt necesare măsuri educative însoțitoare care să sprijine distribuirea în scopul de
a eficientiza programul pentru școli pentru ca aceasta să își realizeze obiectivele pe
termen scurt și lung de creștere a consumului de produse agricole selectate și de
formare a unei alimentații mai sănătoase. Având în vedere importanța lor, măsurile
respective ar trebui să sprijine distribuirea de fructe și legume destinate școlilor și
de lapte destinat școlilor. Ca măsuri educative însoțitoare, acestea reprezintă un
instrument esențial pentru restabilirea unei legături între copii și agricultură și
varietatea de produse agricole din Uniune, în special cele produse în regiunea lor,
cu ajutorul, de exemplu, al experților în nutriție și al fermierilor. Pentru
îndeplinirea obiectivelor urmărite de programul pentru școli, statele membre ar
trebui să aibă posibilitatea de a include, în măsurile lor, o varietate mai largă de
produse agricole, , precum și alte specialități locale, regionale sau naționale, cum
ar fi mierea, măslinele de masă și uleiul de măsline.
(6) Pentru a se promova obiceiuri alimentare sănătoase, statele membre ar trebui să
asigure implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din
domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea unei liste a produselor care să fie
furnizate, sau autorizarea corespunzătoare a acestei liste de către autoritățile
respective, în conformitate cu procedurile naționale.
16
(7) În vederea asigurării utilizării eficiente și direcționate a fondurilor Uniunii și a
facilitării punerii în aplicare a programului pentru școli, competența de a adopta
acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce
privește identificarea costurilor și a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din
partea Uniunii.
(8) Ajutorul din partea Uniunii ar trebui alocat separat pentru fructele și legumele
destinate școlilor ▌și pentru laptele destinat școlilor, în concordanță cu abordarea
voluntară a distribuirii. Respectivul ajutor ar trebui să fie alocat fiecărui stat
membru ținând seama de numărul de copii cu vârste între șase și zece ani din
statul membru respectiv și de gradul de dezvoltare a regiunilor din respectivului
stat membru, astfel încât să se asigure că este alocat un ajutor mai mare pentru
regiunile mai puțin dezvoltate, pentru insulele mici din Marea Egee și pentru
regiunile ultraperiferice, având în vedere diversificarea agricolă limitată a
acestora și imposibilitatea frecventă de a găsi anumite produse în regiunea vizată,
ceea ce determină costuri mai mari cu transportul și cu depozitarea. În plus,
pentru a permite statelor membre să mențină amploarea programelor lor actuale
pentru laptele destinat școlilor și pentru a încuraja alte state membre să adopte
programul de distribuire a laptelui, este oportun să se combine respectivele criterii
cu utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru aprovizionarea cu
lapte și cu produse lactate destinate copiilor, cu excepția Croației pentru care
urmează să se stabilească o sumă specifică.
17
(9) În scopul unei bune administrări și gestiuni bugetare, statele membre care doresc să
participe la distribuirea produselor eligibile ar trebui să depună în fiecare an o cerere
pentru ajutor din partea Uniunii. ▌
(10) Strategia națională sau regională ar trebui să fie o condiție pentru participarea unui
stat membru la programul pentru școli. Orice stat membru care dorește să participe
ar trebui să prezinte o strategie sub forma unui document ▌ care să acopere o
perioadă de șase ani și care să prezinte ▌prioritățile sale. Statele membre ar trebui
să aibă posibilitatea de a-și actualiza strategiile în mod periodic, în special ținând
seama de evaluările și de reevaluările priorităților sau ale obiectivelor și de succesul
înregistrat de programele lor. În plus, strategiile pot conține elemente specifice
legate de punerea în aplicare a programului pentru școli care vor permite statelor
membre să realizeze eficientizarea gestionării, printre altele a cererilor de ajutor.
(11) Pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli și
pentru a spori vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, competența de a adopta
acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce
privește obligația statelor membre de a aduce la cunoștința publicului în mod clar
sprijinul acordat de Uniune pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în
ceea ce privește instrumentele publicitare și, dacă este cazul, identificatorul comun
sau elementele grafice.
18
(12) Pentru a asigura vizibilitatea programului pentru școli, statele membre ar trebui să
explice în strategia proprie cum vor asigura valoarea adăugată a programelor lor, în
special în cazul în care produsele finanțate în cadrul schemei Uniunii sunt consumate
în același timp cu alte mese furnizate copiilor în cadrul unei instituții de învățământ.
Pentru a se asigura că se atinge scopul educativ al schemei Uniunii și că aceasta este
eficace, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE ar trebui
delegată Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea produselor
finanțate în cadrul schemei Uniunii în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile
de învățământ și cu prepararea acestora.
▌
(13) Pentru a verifica eficacitatea programelor pentru școli în statele membre, ar trebui
să fie finanțate de către Uniune inițiative de monitorizare și de evaluare a
rezultatelor obținute, acordându-se o atenție specială schimbărilor pe termen
mediu ale consumului.
19
(14) Principiul cofinanțării pentru distribuirea de fructe și legume ar trebui eliminat.
(15) Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze repartizarea competențelor
regionale sau locale în cadrul statelor membre.
(16) Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 1306/2013 ale
Parlamentului European și ale Consiliului10
ar trebui modificate în consecință.
Pentru a ține seama de periodicitatea anului școlar, noile norme ar trebui să devină
aplicabile începând cu 1 august 2017,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
10
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).
20
Articolul 1
Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:
1. Secțiunea 1 din capitolul II din titlul I din partea II se înlocuiește cu următorul text:
„Secțiunea 1
Ajutor pentru aprovizionarea instituțiilor de învățământ cu fructe și legume și cu
lapte și produse lactate
Articolul 22
Grupul-țintă
Schema de ajutor destinată îmbunătățirii distribuirii de produse agricole și a
obiceiurilor alimentare ale copiilor vizează copiii care frecventează în mod regulat
creșe, grădinițe sau instituții școlare de nivel primar sau secundar, care sunt
administrate sau recunoscute de autoritățile competente din statele membre.
Articolul 23
Ajutor pentru aprovizionarea cu fructe și legume destinate școlilor ▌și cu lapte
destinat școlilor, pentru măsuri educative însoțitoare și costuri aferente
(1) Ajutorul din partea Uniunii se acordă pentru copiii din instituțiile de
învățământ menționate la articolul 22:
(a) pentru aprovizionarea cu produsele eligibile menționate la alineatele
(3), (4) și (5) din prezentul articol și pentru distribuirea respectivelor
produse;
21
(b) pentru măsurile educative însoțitoare și
(c) pentru acoperirea anumitor costuri legate de ▌ echipamente, publicitate,
monitorizare și evaluare, precum și de logistică și distribuire, în măsura
în care aceste costuri nu sunt acoperite de litera (a) din prezentul
paragraf.
În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul stabilește
limitele pentru componenta de ajutor din partea Uniunii care acoperă
măsurile și costurile menționate la primul paragraf literele (b) și (c) din
prezentul alineat.
(2) În sensul prezentei secțiuni:
(a) «fructe și legume destinate școlilor» înseamnă produsele menționate la
alineatul (3) litera (a) și la alineatul (4) litera (a);
(b) «lapte destinat școlilor» înseamnă produsele menționate la
alineatul (3) litera (b) și la alineatul (4) litera (b), precum și produsele
menționate în anexa V.
22
(3) Statele membre care doresc să participe la schema de ajutoare în temeiul
alineatului (1) (denumită în continuare „programul pentru școli”) și care
solicită ajutorul corespunzător din partea Uniunii, acordă prioritate, ținând
seama de circumstanțele naționale, distribuirii de produse dintr-unul sau din
ambele grupuri care urmează:
(a) fructe și legume și produse proaspete din sectorul bananelor;
(b) lapte de consum și versiunile fără lactoză ale acestuia.
(4) În pofida alineatului (3), pentru a promova consumul unor produse specifice
și/sau pentru a răspunde unor nevoi nutriționale speciale ale copiilor de pe
teritoriul acestora, statele membre pot să prevadă distribuirea de produse
dintr-unul sau din ambele grupuri care urmează:
(a) produse din fructe și legume prelucrate, în plus față de produsele
menționate la alineatul (3) litera (a);
(b) brânzeturi, caș, iaurt și alte tipuri de produse lactate fermentate sau
acrite fără adaos de aromatizanți, fructe, fructe cu coajă lemnoasă sau
cacao, în plus față de produsele menționate la alineatul (3) litera (b).
23
(5) În cazurile în care consideră necesar pentru îndeplinirea obiectivelor
programului pentru școli și a obiectivelor enunțate în strategiile menționate
la alineatul (8), statele membre pot completa distribuirea produselor
menționate la alineatele (3) și (4) cu produsele enumerate în anexa V.
În astfel de cazuri, ajutorul din partea Uniunii este plătit numai pentru
componenta „lapte” a produselor distribuite. Componenta respectivă nu
trebuie să fie mai mică de 90 % din greutate pentru produsele din categoria I
din anexa V și 75 % din greutate pentru produsele din categoria II din
anexa V.
Nivelul ajutorului din partea Uniunii este stabilit de Consiliu pentru
componenta lapte în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
(6) Produsele distribuite în cadrul programului pentru școli nu conțin niciuna
dintre următoarele:
(a) adaos de zahăr;
(b) adaos de sare;
(c) adaos de grăsime;
(d) adaos de îndulcitori sau
(e) potențiatori artificiali de aromă E 620 - E 650 astfel cum sunt definiți
în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului*.
24
În pofida primului paragraf din prezentul alineat, după obținerea
autorizației corespunzătoare din partea autorității sale naționale
responsabile din domeniul sănătății și al nutriției, în conformitate cu
procedurile naționale, orice stat membru poate decide că produsele eligibile
menționate la alineatele (4) și (5) pot să conțină cantități limitate de adaos
de zahăr, adaos de sare și/sau adaos de grăsime.
(7) În plus față de produsele menționate la alineatele (3), (4) și (5) din prezentul
articol, statele membre pot prevedea includerea altor produse agricole în
cadrul măsurilor educative însoțitoare, în special cele prevăzute la
articolul 1 alineatul (2) literele (g) și (v).
25
(8) Ca o condiție a participării sale la programul pentru școli, un stat membru
întocmește, înainte de participarea sa la programul pentru școli, și, ulterior, din
șase în șase ani, la nivel național sau regional, o strategie pentru punerea în
aplicare a programului. Strategia poate fi modificată de autoritatea
responsabilă cu elaborarea acesteia la nivel național sau regional, în special
ținând seama de monitorizare și evaluare, precum și de rezultatele obținute.
Strategia include cel puțin identificarea nevoilor care trebuie satisfăcute,
clasificarea necesităților în funcție de priorități, grupul-țintă, rezultatele
preconizate a fi obținute și, dacă sunt disponibile, obiectivele cuantificate
care trebuie atinse în raport cu situația inițială și stabilește cele mai adecvate
instrumente și acțiuni pentru realizarea obiectivelor respective.
Strategia poate conține elemente specifice legate de punerea în aplicare a
programului pentru școli, inclusiv cele destinate simplificării gestionării
sale.
(9) În cadrul propriilor strategii, statele membre stabilesc lista tuturor
produselor care urmează să fie furnizate în cadrul programului pentru școli,
fie prin distribuire periodică, fie în cadrul măsurilor educative însoțitoare.
Fără a aduce atingere alineatului (6), statele membre asigură, de asemenea,
implicarea corespunzătoare a autorităților lor naționale responsabile din
domeniul sănătății și al nutriției în elaborarea respectivei liste, sau
autorizarea corespunzătoare de către autoritățile respective a acelei liste, în
conformitate cu procedurile naționale.
26
(10) Pentru eficientizarea programului pentru școli, statele membre prevăd, de
asemenea, măsuri educative însoțitoare, care pot include, printre altele,
măsuri și activități care vizează restabilirea unei legături între copii și
agricultură prin intermediul unor activități, cum ar fi vizitele la ferme, și prin
intermediul distribuirii unei mai mari varietăți de produse agricole, după cum
se menționează la alineatul (7). Respectivele măsuri pot, de asemenea, să fie
destinate educării copiilor cu privire la aspecte conexe, cum ar fi obiceiurile
alimentare sănătoase, ▌lanțurile alimentare locale, agricultura ecologică,
producția durabilă sau combaterea risipei alimentare.
▌
(11) Statele membre aleg produsele care urmează să facă obiectul distribuirii sau
urmează să fie incluse în măsurile educative însoțitoare pe baza unor criterii
obiective, care includ unul sau mai multe dintre următoarele: considerente
de sănătate și de mediu, caracterul sezonier, soiul și disponibilitatea produselor
locale sau regionale, acordând prioritate, pe cât posibil, produselor originare
din Uniune. Statele membre pot încuraja în special achizițiile locale sau
regionale, produsele ecologice, lanțurile de aprovizionare scurte sau
beneficiile pentru mediu și, dacă este cazul, produsele recunoscute în cadrul
sistemelor de calitate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.
▌
În cadrul strategiilor lor, statele membre pot lua în considerare acordarea de
prioritate considerațiilor privind durabilitatea și comerțul echitabil.
27
Articolul 23a
Dispoziții financiare
(1) Fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, ajutorul din
cadrul programului pentru școli alocat pentru distribuirea de produse, pentru
măsurile educative însoțitoare și pentru costurile aferente menționate la
articolul 23 alineatul (1), nu depășește 250 de milioane EUR pe an școlar.
În cadrul respectivei limite globale, ajutorul nu depășește:
(a) pentru fructele și legumele destinate școlilor: 150 de milioane EUR pe
an școlar;
(b) pentru laptele destinat școlilor: 100 de milioane EUR pe an școlar.
▌
28
(2) Ajutorul menționat la alineatul (1) se alocă fiecărui stat membru ținând seama
de următoarele elemente:
▌
(a) numărul de copii cu vârsta cuprinsă între șase și zece ani din statul
membru vizat;
(b) gradul de dezvoltare a regiunilor din statul membru vizat astfel încât să
se asigure faptul că se alocă un ajutor mai mare pentru regiunile mai
puțin dezvoltate ▌ și pentru insulele mici din Marea Egee în înțelesul
articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 și
(c) pentru laptele destinat școlilor, pe lângă criteriile menționate la literele
(a) și (b), utilizarea anterioară a ajutorului din partea Uniunii pentru
aprovizionarea cu lapte și produse lactate destinate copiilor ▌.
Pentru regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE,
repartizările pentru statul membru vizat asigură un ajutor mai mare pentru
regiunile respective, pentru a lua în considerare situația lor specifică în ceea
ce privește aprovizionarea cu produse și pentru a promova o astfel de
aprovizionare între regiunile ultraperiferice care sunt în proximitate
geografică unele față de celelalte.
Repartizările pentru laptele destinat școlilor care rezultă din aplicarea
criteriilor prevăzute în prezentul alineat asigură faptul că toate statele
membre au dreptul să primească cel puțin o sumă minimă de ajutor din
partea Uniunii pentru fiecare copil din grupa de vârstă menționată la primul
paragraf litera (a). Respectiva sumă care nu poate fi mai mică decât
utilizarea medie a ajutorului din partea Uniunii pentru fiecare copil în toate
statele membre în cadrul programului de distribuire a laptelui în școli care se
aplica înainte de 1 august 2017.
Măsurile privind stabilirea repartizărilor orientative și definitive și
realocarea ajutorului din partea Uniunii pentru fructele și legumele
destinate școlilor și pentru laptele destinat școlilor sunt adoptate de către
Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE.
29
(3) Statele membre care doresc să participe la programul pentru școli depun în
fiecare an o cerere de ajutor din partea Uniunii, precizând suma solicitată
pentru fructele și legumele destinate școlilor și suma solicitată pentru laptele
destinat școlilor pe care doresc să le distribuie ▌.
(4) Fără a depăși limita globală de 250 de milioane EUR prevăzută la alineatul (1),
orice stat membru poate transfera, o dată pe an școlar, până la 20 % din una
sau din cealaltă repartizare orientativă a sa. ▌
Respectivul procentaj poate fi majorat până la 25 % pentru statele membre
cu regiunile ultraperiferice enumerate la articolul 349 din TFUE și în alte
cazuri justificate corespunzător, de exemplu atunci când un stat membru
trebuie să abordeze o situație specifică a pieței din sectorul vizat de
programul pentru școli, preocupările specifice ale acestuia legate de
consumul scăzut al unuia sau al celuilalt grup de produse sau alte schimbări
societale.
Transferurile pot fi făcute fie:
(a) înainte de stabilirea repartizărilor definitive pentru anul școlar
următor, între repartizările orientative ale statului membru sau
30
(b) după începutul anului școlar, între repartizările definitive ale statului
membru, în cazul în care astfel de repartizări au fost stabilite pentru
statul membru în cauză.
Transferurile menționate la al treilea paragraf litera (a) nu pot fi făcute din
repartizarea orientativă pentru grupul de produse pentru care statul membru
în cauză solicită o sumă care depășește repartizarea sa orientativă. Statele
membre notifică Comisiei cuantumul oricărui transfer făcut între
repartizările orientative.
(5) Programul pentru școli nu aduce atingere altor programe naționale separate
pentru școli care sunt compatibile cu dreptul Uniunii. Ajutorul din partea
Uniunii prevăzut la articolul 23 poate fi utilizat pentru a extinde domeniul
de aplicare sau eficacitatea oricărui program național pentru școli existent
sau a oricărui program de distribuire la nivelul școlilor care furnizează
fructe și legume destinate școlilor și lapte destinat școlilor, dar nu
înlocuiește finanțarea acestor programe naționale existente, cu excepția
distribuirii de mese gratuite pentru copii în instituțiile de învățământ. În
cazul în care un stat membru decide să extindă domeniul de aplicare a unui
program național pentru școli existent sau să îl facă mai eficace prin
solicitarea de ajutor din partea Uniunii, acesta indică în strategia prevăzută
la articolul 23 alineatul (8) modul în care se va realiza acest lucru.
(6) Statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul din partea Uniunii, un ajutor
național pentru finanțarea programului pentru școli.
Statele membre pot finanța ajutorul respectiv prin intermediul unei taxe
impuse sectorului vizat sau prin orice altă contribuție din partea sectorului
privat.
31
(7) Uniunea poate finanța, de asemenea, în temeiul articolului 6 din
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, măsuri de informare, publicitate,
monitorizare și evaluare legate de programul pentru școli, inclusiv măsuri de
sensibilizare a publicului cu privire la obiectivele programului și măsuri
conexe privind crearea de rețele care au drept scop schimbul de experiență și
bune practici în vederea facilitării punerii în aplicare și a gestionării
programului.
Comisia poate elabora, în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din
prezentul regulament, un identificator comun sau elemente grafice pentru a
spori vizibilitatea programului pentru școli.
(8) Statele membre care participă la programul pentru școli aduc la cunoștința
publicului, în incintele școlare sau în alte locuri relevante ▌, implicarea lor în
program și faptul că acesta este subvenționat de Uniune. Statele membre pot
utiliza orice instrumente adecvate de publicitate, care pot include afișe, site-
uri internet dedicate, materiale grafice informative și campanii de informare
și de sensibilizare. Statele membre garantează valoarea adăugată și
vizibilitatea programului Uniunii pentru școli în raport cu furnizarea altor
mese în instituțiile de învățământ.
32
Articolul 24
Competențe delegate
(1) Pentru a promova obiceiurile alimentare sănătoase în rândul copiilor și pentru
a se asigura că ajutorul acordat în cadrul programului pentru școli îi vizează pe
copiii din grupul-țintă menționat la articolul 22, Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește norme
referitoare la:
(a) criteriile suplimentare referitoare la eligibilitatea grupului-țintă
prevăzut la articolul 22;
(b) aprobarea și selectarea solicitanților ajutorului de către statele membre;
(c) elaborarea de strategii naționale sau regionale și măsurile educative
însoțitoare.
33
(2) Pentru a asigura utilizarea eficientă și direcționată a fondurilor Uniunii și
pentru a facilita punerea în aplicare a programului pentru școli, Comisia
este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate articolul 227 în ceea
ce privește:
▌
(a) identificarea costurilor și a măsurilor care sunt eligibile pentru ajutor din
partea Uniunii ▌;
(b) obligația statelor membre de a monitoriza și de a evalua eficacitatea
propriului program pentru școli.
(3) Pentru a ține cont de progresul științific, Comisia este împuternicită să
adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227 în ceea ce privește
completarea listei de potențiatori artificiali de aromă prevăzuți la articolul
23 alineatul (6) primul paragraf litera (e).
Pentru a se asigura că produsele distribuite în conformitate cu articolul 23
alineatele (3), (4) și (5) îndeplinesc obiectivele programului pentru școli,
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu
articolul 227 prin care se definesc nivelurile maxime de adaos de zahăr,
adaos de sare și adaos de grăsime care pot fi permise de statele membre în
temeiul articolului 23 alineatul (6) al doilea paragraf și care sunt necesare
din punct de vedere tehnic pentru pregătirea sau fabricarea de produse
prelucrate.
(4) Pentru a promova gradul de sensibilizare cu privire la programul pentru școli
și pentru a mări vizibilitatea ajutorului din partea Uniunii, Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 227, prin
care să solicite statelor membre care participă la programul pentru școli să
aducă în mod clar la cunoștința publicului faptul că primesc sprijin din partea
Uniunii pentru punerea în aplicare a programului, inclusiv în legătură cu:
(a) dacă este adecvat, stabilirea de criterii specifice în ceea ce privește
prezentarea, structura, dimensiunea și conceperea identificatorului
comun sau a elementelor grafice;
(b) criteriile specifice legate de utilizarea de instrumente de publicitate.
34
(5) Pentru a asigura valoarea adăugată și vizibilitatea programului pentru școli,
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu
articolul 227 în ceea ce privește normele referitoare la distribuirea de produse
în raport cu furnizarea altor mese în instituțiile de învățământ.
(6) Ținând seama de necesitatea de a se asigura că ajutorul din partea Uniunii se
reflectă în prețul la care produsele sunt disponibile în cadrul programului
pentru școli, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în
conformitate cu articolul 227 prin care se solicită statelor membre să explice,
în cadrul propriilor strategii, modul în care se va realiza acest lucru.
35
Articolul 25
Competențe de executare în conformitate cu procedura de examinare
Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, măsurile
necesare pentru aplicarea prezentei secțiuni, inclusiv cele privind:
▌
(a) informațiile care urmează să fie incluse în strategiile statelor membre;
(b) cererile de ajutor și plățile, inclusiv simplificarea procedurilor care rezultă
din cadrul comun pentru programul pentru școli;
(c) metodele de promovare a programului pentru școli și măsurile de constituire a
unor rețele la nivelul acestuia;
(d) prezentarea, formatul și conținutul cererilor anuale de ajutor, al rapoartelor de
evaluare și de monitorizare realizate de statele membre care participă la
programul pentru școli;
▌
(e) aplicarea articolului 23a alineatul (4), inclusiv în ceea ce privește termenele
pentru transferuri și în ceea ce privește prezentarea, formatul și conținutul
notificărilor de transfer.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).
——————————
* Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (JO L 354,
31.12.2008, p. 16).”
36
2. Articolul 217 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 217
Plăți naționale pentru distribuirea de produse către copii
Statele membre pot efectua plăți naționale pentru furnizarea către copiii din
instituțiile de învățământ a grupelor de produse eligibile menționate la articolul 23,
pentru măsurile educaționale însoțitoare legate de astfel de produse și pentru
costurile aferente menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (c).
Statele membre pot finanța plățile respective prin intermediul unei taxe impuse
sectorului vizat sau prin intermediul oricărei alte contribuții din partea sectorului
privat.”
37
3. La articolul 225 se adaugă următoarele litere:
„(e) până la 31 iulie 2023, cu privire la aplicarea criteriilor de repartizare
menționate la articolul 23a alineatul (2);
(f) până la 31 iulie 2023, cu privire la impactul transferurilor menționate la
articolul 23a alineatul (4) în ceea ce privește eficacitatea programului
pentru școli în legătură cu distribuirea fructelor și legumelor destinate
școlilor și laptelui destinat școlilor.”
4. Anexa V se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXA V
PRODUSE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 23 ALINEATUL (5)
Categoria I
- Produse lactate fermentate fără suc de fructe, aromatizate natural,
- Produse lactate fermentate cu suc de fructe, aromatizate natural sau
nearomatizate
- Băuturi pe bază de lapte, cu cacao, suc de fructe sau aromatizate natural
Categoria II
Produse lactate fermentate sau nefermentate cu fructe, aromatizate natural sau
nearomatizate”.
38
Articolul 2
Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1306/2013
La articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, litera (d) se înlocuiește cu
următorul text:
„(d) contribuția financiară a Uniunii la măsurile privind bolile animalelor și pierderea
încrederii consumatorilor, astfel cum sunt menționate la articolul 220 din
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.”
Articolul 3
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 august 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
39
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0070
Indici armonizați ai prețurilor de consum ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 8 martie 2016 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind indicii
armonizați ai prețurilor de consum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95
(COM(2014)0724 – C8-0283/2014 – 2014/0346(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0724),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0283/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 13 martie 201511
,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din
18 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu
articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0313/2015),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
11
JO C 175, 29.5.2015, p. 2.
41
P8_TC1-COD(2014)0346
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 8 martie 2016 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind indicii armonizați ai prețurilor de consum și indicele prețului locuințelor, și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338
alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene12
,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară13
,
12
JO C 175, 29.5.2015, p. 2. 13
Poziția Parlamentului European din 8 martie 2016.
42
întrucât:
(1) Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este conceput pentru a măsura
inflația în mod armonizat în toate statele membre. Comisia și Banca Centrală
Europeană (BCE) folosesc IAPC pentru evaluarea stabilității prețurilor în statele
membre în conformitate cu articolul 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE).
(2) Indicii armonizați sunt utilizați în contextul procedurii Comisiei privind
dezechilibrele macroeconomice, instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011
al Parlamentului European și al Consiliului14
.
(3) Statisticile privind prețurile cu un nivel ridicat de calitate și de comparabilitate
sunt esențiale pentru cei responsabili cu politicile publice în Uniune, pentru
cercetători și pentru toți cetățenii europeni.
(4) Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) folosește IAPC drept indice pentru
măsurarea îndeplinirii obiectivului SEBC privind stabilitatea prețurilor, în temeiul
articolului 127 alineatul (1) din TFUE, care este deosebit de relevant pentru
definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii în temeiul
articolului 127 alineatul (2) din TFUE. În temeiul articolului 127 alineatul (4) și al
articolului 282 alineatul (5) din TFUE, BCE urmează să fie consultată cu privire
la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale.
14
Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).
43
(5) Obiectivul prezentului regulament este de a stabili un cadru comun pentru
dezvoltarea, producerea și difuzarea indicilor armonizați ai prețurilor de consum
și a indicelui prețurilor locuințelor (IPL) la nivelul Uniunii și la nivel național. Cu
toate acestea, nu este exclusă posibilitatea ca, în viitor, să se extindă aplicarea
cadrului, dacă este necesar, la nivel subnațional.
(6) Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului15
a stabilit un cadru comun pentru
construirea indicilor armonizați ai prețurilor de consum. Respectivul cadru juridic
trebuie să fie adaptat la cerințele și la progresele tehnice actuale, îmbunătățind prin
urmare, în continuare, relevanța și comparabilitatea indicilor armonizați ai
prețurilor de consum și ale IPL. Pe baza noului cadru instituit prin prezentul
regulament, ar trebui inițiate lucrări cu privire la un set de indicatori suplimentari
privind evoluția prețurilor.
(7) Prezentul regulament ține seama de agenda Comisiei privind o mai bună legiferare
și, în special, de Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2010 intitulată
„Reglementarea inteligentă în Uniunea Europeană”. În domeniul statistic, Comisia a
stabilit ca prioritare simplificarea și îmbunătățirea mediului de reglementare în
materie de statistici, astfel cum se menționează în Comunicarea Comisiei din 10
august 2009 privind metoda de producere a statisticilor UE: o viziune pentru
deceniul următor.
15
Regulamentul (CE) nr. 2494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 257, 27.10.1995, p. 1).
44
(8) IAPC și indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă
(IAPC-IC) ar trebui defalcați în categorii ale clasificării europene a consumului
individual pe destinații (ECOICOP). O astfel de clasificare ar trebui să garanteze
faptul că toate statisticile europene referitoare la consumul privat sunt coerente și
comparabile. Clasificarea ECOICOP ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu
COICOP a ONU, care reprezintă standardul internațional pentru clasificarea
consumului individual pe destinații și, prin urmare, ECOICOP ar trebui să fie
actualizată în funcție de modificările aduse COICOP a ONU.
(9) IAPC ▌ se bazează pe prețurile observate, care includ impozitele pe produse. Prin
urmare, inflația este afectată de schimbările survenite la nivelul cotelor de
impozitare a produselor. Pentru analiza inflației, precum și pentru evaluarea
convergenței în statele membre, este necesar să se colecteze și informații privind
impactul avut asupra inflației de modificările în materie de impozitare. În acest scop,
IAPC ar trebui să fie calculați, în plus, pe baza prețurilor la cote constante de
impozitare.
(10) Stabilirea indicilor prețurilor pentru locuințe și în special pentru locuințele ocupate
de proprietari (▌ OOH) reprezintă un pas important în vederea îmbunătățirii în
continuare a relevanței și a comparabilității IAPC. IPL reprezintă o bază necesară
pentru elaborarea indicelui prețurilor OOH. În plus, IPL reprezintă un indicator
important de sine stătător. Până la 31 decembrie 2018, Comisia ar trebui să
pregătească un raport care să abordeze caracterul oportun al indicelui prețurilor
OOH în vederea includerii în acoperirea IAPC. În funcție de rezultatele raportului
respectiv, Comisia ar trebui să înainteze, dacă este cazul, într-un interval de timp
rezonabil, o propunere de modificare a prezentului regulament în ceea ce privește
integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC.
45
(11) Informațiile provizorii timpurii privind IAPC lunari, prezentate sub forma unor
estimări rapide, sunt esențiale pentru politica monetară din zona euro. Prin
urmare, statele membre a căror monedă este euro ar trebui să transmită astfel de
estimări rapide ale IAPC.
(12) IAPC este conceput pentru a evalua stabilitatea prețurilor. Acesta nu este menit a
fi un indice al costului vieții. Pe lângă IAPC, ar trebui inițiată o cercetare privind
indicele armonizat al costului vieții.
(13) Perioada de referință a indicilor armonizați ar trebui să fie actualizată periodic. Ar
trebui stabilite norme privind perioadele de referință ale indicelui comune pentru
indicii armonizați și subindicii lor, integrați la momente diferite în timp, pentru a se
garanta faptul că indicii care rezultă sunt comparabili și relevanți.
46
(14) Pentru a consolida armonizarea progresivă a indicilor armonizați ai prețurilor de
consum și a IPL, ar trebui lansate studii-pilot pentru a evalua fezabilitatea utilizării
de informații de bază îmbunătățite sau aplicarea de noi abordări metodologice.
Comisia ar trebui să ia măsurile necesare și să identifice stimulentele corecte,
inclusiv sprijinul financiar, pentru a încuraja astfel de studii-pilot.
(15) Comisia (Eurostat) ar trebui să verifice sursele și metodele utilizate de statele
membre pentru calcularea indicilor armonizați și ar trebui să monitorizeze punerea
în aplicare a cadrului juridic de către statele membre. În acest scop, Comisia
(Eurostat) ar trebui să întrețină un dialog periodic cu autoritățile statistice ale statelor
membre.
(16) Informațiile de fond constituie un element esențial pentru a evalua dacă indicii
armonizați detaliați furnizați de statele membre sunt suficient de comparabili. În
plus, transparența metodelor de elaborare și a practicilor utilizate în statele membre
ajută toate părțile interesate să înțeleagă indicii armonizați și să îmbunătățească, în
continuare, calitatea acestora. Ar trebui, prin urmare, să fie stabilit un set de reguli
pentru raportarea metadatelor armonizate.
(17) Pentru a asigura calitatea datelor statistice transmise de statele membre, Comisia ar
trebui să facă uz de prerogativele și de competențele adecvate prevăzute la
articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului16
.
16
Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
47
(18) Pentru a asigura ▌ adaptarea la modificările suferite de COICOP a ONU, pentru a
modifica lista elementelor reglementate prin acte de punere în aplicare prin
adăugarea de elemente pentru a se ține seama de evoluțiile tehnice ale metodelor
statistice și pe baza evaluării studiilor-pilot, precum și pentru a modifica lista
subindicilor ECOICOP pe care statele membre nu sunt obligate să îi producă ▌,
pentru a include jocurile de noroc în IAPC și în IAPC-IC, competența de a adopta
acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei.
Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să
organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și
elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană,
promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către
Consiliu.
48
(19) În vederea asigurării comparabilității depline între indicii armonizați, sunt necesare
condiții uniforme pentru aplicarea ECOICOP în scopul IAPC și al IAPC-IC;
pentru defalcarea estimării rapide a IAPC furnizate de statele membre a căror
monedă este euro; pentru defalcările indicelui prețurilor OOH și ale IPL; pentru
calitatea ponderilor indicilor armonizați ▌; pentru metodele îmbunătățite bazate pe
studii-pilot efectuate pe bază de voluntariat; pentru metodologia adecvată; pentru
normele detaliate privind rebazarea indicilor armonizați; pentru standardele privind
schimbul de date și de metadate; pentru revizuirea indicilor armonizați și a
subindicilor acestora ▌; și pentru cerințele referitoare la asigurarea calității tehnice
privind conținutul rapoartelor standard de calitate anuale, la termenul de transmitere
a rapoartelor către Comisie (Eurostat) și structura inventarelor, precum și la
termenul de transmitere a inventarelor către Comisie (Eurostat). Pentru a asigura
astfel de condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui
să se confere Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui
să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului ▌17
.
17
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
49
(20) În adoptarea măsurilor de punere în aplicare și a actelor delegate în conformitate cu
prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă în vedere, după caz, rentabilitatea și
să asigure că respectivele măsuri și acte nu impun o sarcină suplimentară
considerabilă asupra statelor membre sau a respondenților.
(21) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unor standarde statistice
comune pentru indicii armonizați ai prețurilor de consum și pentru IPL, nu poate fi
realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine la
nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul
subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea
Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la
articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru
atingerea respectivului obiectiv.
(22) În contextul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comitetul Sistemului
Statistic European a fost invitat să furnizeze orientări profesionale.
(23) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2494/95 ar trebui abrogat,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
50
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru dezvoltarea, producerea și difuzarea
indicilor armonizați ai prețurilor de consum (IAPC, IAPC-IC, indicele prețurilor OOH) și a
indicelui prețurilor locuințelor (IPL) la nivelul Uniunii ▌și ▌la nivel național.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
▌
1. „produse” înseamnă bunuri și servicii astfel cum sunt definite la punctul 3.01 din
anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului18
(SEC 2010);
2. „prețuri de consum” înseamnă prețurile de achiziție plătite de gospodării pentru a
achiziționa produse individuale prin tranzacții monetare;
18
Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).
51
3. „prețurile locuințelor” înseamnă prețurile de tranzacționare a locuințelor
achiziționate de gospodării;
4. „prețuri de achiziție” înseamnă prețurile plătite efectiv de cumpărător pentru
produse, inclusiv orice taxe, mai puțin subvențiile pe produse, după deducerea
reducerilor ▌ față de prețurile sau taxele standard, excluzând dobânda sau costurile
serviciilor adăugate în baza unor aranjamente de credit și orice costuri suplimentare
eventuale suportate ca urmare a incapacității de plată în termenul specificat la
momentul achiziției;
5. „prețuri administrate” înseamnă prețurile care fie sunt stabilite direct, fie sunt
influențate într-o măsură semnificativă de către administrația publică;
6. „indicele armonizat al prețurilor de consum” sau „IAPC” înseamnă indicele
comparabil al prețurilor de consum produs de fiecare stat membru;
7. „indicele armonizat al prețurilor de consum la o impozitare constantă” sau „IAPC-
IC” înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor de consum fără impactul
variațiilor ▌ cotelor de impozitare a produselor înregistrate pe parcursul aceleiași
perioade;
8. „cota de impozitare” înseamnă un parametru de impozitare și poate reprezenta un
anumit procentaj din preț sau un cuantum absolut al impozitului perceput pentru
o unitate materială;
52
9. „indicele prețurilor locuințelor ocupate de proprietar” sau „indicele prețurilor OOH”
înseamnă indicele care măsoară variațiile prețurilor tranzacțiilor cu locuințe noi în
sectorul gospodăriilor, precum și ale altor produse și servicii achiziționate de
gospodării în calitatea lor de locatari-proprietari;
10. „indicele prețurilor locuințelor” sau „IPL” înseamnă indicele care măsoară variațiile
prețurilor de tranzacționare a locuințelor achiziționate de gospodării;
11. „subindice al IAPC sau al IAPC-IC” înseamnă indicele de preț pentru oricare dintre
categoriile clasificării europene a consumului individual pe destinații (ECOICOP),
astfel cum se prevede în anexa I;
12. „indici armonizați” înseamnă IAPC, IAPC-IC, indicele prețurilor OOH și IPL;
13. „estimarea rapidă a IAPC” înseamnă o estimare timpurie a IAPC furnizată de
statele membre ale căror monedă este euro, care poate fi bazată pe informații
provizorii și, dacă este necesar, pe modelări adecvate;
▌
53
14. „indicele de tip Laspeyres” înseamnă indicele prețurilor care măsoară variația
medie a prețurilor între perioada de referință a prețurilor și o perioadă de
comparație, cu ajutorul unor cote ale cheltuielilor dintr-o perioadă anterioară
perioadei de referință a prețurilor și în care cotele cheltuielilor sunt ajustate
pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor.
„indice de tip Laspeyres” este definit după cum urmează:
Prețul unui produs se notează cu „pˮ, perioada de referință a prețurilor se notează
cu „0”, iar perioada de comparație se notează cu „t”. Ponderile „wˮ sunt cote ale
cheltuielilor dintr-o perioadă „bˮ anterioară perioadei de referință a prețurilor și
sunt ajustate pentru a reflecta prețurile din perioada de referință a prețurilor 0;
15. „perioada de referință a indicelui” este perioada pentru care indicele este fixat la 100
de puncte;
16. „perioadă de referință a prețurilorˮ înseamnă perioada la care se raportează un
preț din perioada de comparație; pentru indicii lunari, perioada de referință a
prețurilor este luna decembrie a anului anterior, iar pentru indicii trimestriali,
perioada de referință a prețurilor este cel de al patrulea trimestru al anului
anterior;
54
17. „informații de bază” înseamnă date care acoperă:
(a) cu referire la IAPC și IAPC-IC:
(i) ▌prețurile de achiziție ale produselor care trebuie să fie luate în
considerare pentru a calcula subindicii ▌în conformitate cu dispozițiile
prezentului regulament,
(ii) ▌caracteristicile care determină prețul produsului ▌,
(iii) informațiile privind impozitele și accizele percepute,
(iv) informațiile care indică dacă un preț este administrat în întregime sau
parțial, și
(v) ▌ponderile care reflectă nivelul și structura consumului produselor în
cauză.
(b) cu referire la indicele prețurilor OOH:
(i) prețurile de tranzacționare a locuințelor noi din sectorul gospodăriilor
și a altor produse pe care gospodăriile le achiziționează în calitatea lor
de locatari-proprietari care trebuie luate în considerare la calculul
indicelui prețurilor OOH în conformitate cu prezentul regulament,
(ii) caracteristicile care determină prețul locuințelor și prețurile altor
produse și servicii achiziționate de gospodării în calitatea lor de
locatari-proprietari, și
(iii) ponderile care reflectă nivelul și structura categoriilor relevante de
cheltuieli privind locuințele;
55
(c) cu referire la ILP:
(i) ▌prețurile de tranzacționare a locuințelor achiziționate de către
gospodării care trebuie să fie luate în considerare la calcularea IPL ▌în
conformitate cu prezentul regulament,
(ii) ▌caracteristicile care determină prețul locuințelor, și
(iii) ponderile care reflectă nivelul și structura categoriilor relevante de
cheltuieli privind locuințele;
18. „gospodărie” înseamnă o gospodărie a populației, astfel cum este menționată la
punctul 2.119 literele (a) și (b) din anexa A la SEC 2010, indiferent de naționalitate
sau de statutul de rezidență;
19. „teritoriul economic al statului membru” înseamnă teritoriul economic menționat la
punctul 2.05 din anexa A la SEC 2010, cu excepția faptului că enclavele
extrateritoriale situate în interiorul granițelor statului membru sunt incluse, iar
enclavele teritoriale situate în restul lumii sunt excluse;
56
20. „cheltuielile monetare pentru consumul final al gospodăriilor” reprezintă acea parte
din cheltuielile pentru consumul final efectuate▌:
– de gospodării,
– în cadrul tranzacțiilor monetare și
– pe teritoriul economic al statului membru,
– pentru produse care sunt utilizate pentru a satisface direct nevoile sau dorințele
individuale, astfel cum sunt definite la punctul 3.101 din anexa A la SEC
2010,
– într-una din, sau în ambele perioade de timp care fac obiectul comparației;
21. „modificare semnificativă a metodei de producție” înseamnă o modificare care este
estimată să afecteze rata de creștere anuală a unui anumit indice armonizat sau o
parte a acesteia, în orice perioadă, cu peste:
(a) 0,1 puncte procentuale în cazul IAPC, al IAPC-IC, al indicelui prețurilor
OOH sau al IPL corespunzător tuturor tipurilor de articole,
(b) 0,3, 0,4, 0,5 sau 0,6 puncte procentuale pentru orice diviziune, grupă, clasă
sau, respectiv, subclasă (5 cifre) din cadrul ECOICOP pentru IAPC sau,
respectiv, pentru IAPC-IC.
57
Articolul 3
Elaborarea indicilor armonizați
(1) Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) indicii armonizați, conform
specificațiilor de la articolul 2 punctul 12.
(2) Indicii armonizați sunt indici de tip Laspeyres înlănțuiți anual.
(3) IAPC și IAPC-IC se bazează pe variațiile prețurilor și pe ponderile produselor
incluse în cheltuielile monetare pentru consumul final al gospodăriilor.
(4) Nici IAPC, nici IAPC-IC nu ▌ acoperă operațiunile între gospodării, cu excepția
chiriilor plătite de către chiriași proprietarilor privați, în cazul în care aceștia din
urmă acționează în calitate de producători pe piață de servicii achiziționate de
gospodării (chiriași).
(5) Indicele prețurilor OOH se elaborează, în măsura în care este posibil și cu
condiția ca datele să fie disponibile, pentru perioada de 10 ani care precedă
intrarea în vigoare a prezentului regulament.
58
(6) Subindicii IAPC și ai IAPC-IC sunt elaborați pentru categoriile din cadrul
ECOICOP. Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând condiții uniforme
pentru aplicarea ECOICOP în scopul IAPC și al IAPC-IC. Actele de punere în
aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
(7) Până la 31 decembrie 2018, Comisia pregătește un raport, care abordează
caracterul oportun al indicelui prețurilor OOH în vederea includerii în acoperirea
IAPC. În funcție de rezultatele raportului, Comisia prezintă, dacă este cazul, într-
un interval de timp rezonabil, o propunere de modificare a prezentului regulament
în ceea ce privește integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC. În
cazul în care raportul stabilește că sunt necesare evoluții metodologice
suplimentare pentru integrarea indicelui prețurilor OOH în acoperirea IAPC,
Comisia continuă lucrările metodologice și raportează Parlamentului European și
Consiliului referitor la respectivele lucrări, după caz.
(8) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând defalcarea estimării rapide a
IAPC furnizată de statele membre a căror monedă este euro. Actele de punere în
aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
59
(9) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând defalcările indicelui prețurilor
OOH și IPL. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
(10) În fiecare an, statele membre actualizează ponderile subindicilor pentru indicii
armonizați. Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând condițiile
uniforme pentru calitatea ponderilor indicilor armonizați. Actele de punere în
aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la
articolul 11 alineatul (2).
Articolul 4
Comparabilitatea indicilor armonizați
(1) Pentru ca indicii armonizați să fie considerați comparabili, orice diferență între
statele membre la toate nivelurile de detaliere trebuie să reflecte doar diferențele
legate de variația prețurilor sau de modelele de cheltuieli.
(2) Orice subindice al indicilor armonizați care se abate de la conceptele sau de la
metodele din prezentul regulament este considerat comparabil în cazul în care duce
la un indice care se estimează că prezintă, în mod sistematic, o diferență:
(a) mai mică sau egală cu 0,1 puncte procentuale în medie de la un an la altul,
față de un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul
regulament, în cazul IAPC și al IAPC-IC;
60
(b) mai mică sau egală cu 1 punct procentual în medie de la un an la altul, față de
un indice elaborat pe baza unei abordări metodologice din prezentul
regulament, în cazul indicelui prețurilor OOH și al IPL.
În cazul în care calculele menționate la primul paragraf nu sunt posibile, statele
membre stabilesc în detaliu consecințele utilizării unei metodologii care se abate de
la conceptele sau metodele din prezentul regulament.
(3) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu
articolul 10 în vederea modificării anexei I, în scopul de a asigura comparabilitatea
indicilor armonizați la nivel internațional și în conformitate cu modificările la
COICOP a ONU.
(4) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru producerea de indici armonizați
comparabili și în scopul îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, Comisia
adoptă acte de punere în aplicare precizând metodele îmbunătățite bazate pe studii-
pilot efectuate pe bază de voluntariat, după cum se prevede la articolul 8, precum
și metodologia. Respectivele acte de punere în aplicare se referă la:
(i) eșantionare și reprezentativitate;
(ii) colectarea și prelucrarea datelor privind prețurile;
(iii) înlocuirile și ajustarea calității;
61
(iv) elaborarea indicilor;
(v) revizuirile;
(vi) indicii speciali;
(vii) tratamentul aplicat produselor în anumite domenii.
Comisia se asigură că actele de punere în aplicare respective nu impun o sarcină
suplimentară considerabilă asupra statelor membre sau a respondenților.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
(5) În vederea producerii de indici armonizați, pentru a se ține seama de evoluțiile
tehnice ale metodelor statistice și pe baza evaluării studiilor-pilot menționate la
articolul 8 alineatul (4), Comisiei i se conferă competența de a modifica prezentul
articol alineatul (4) primul paragraf , prin intermediul unor acte delegate adoptate
în conformitate cu articolul 10, prin adăugarea de elemente pe lista prevăzută în
respectivul paragraf, cu condiția ca astfel de elemente adăugate să nu se
suprapună cu cele existente și nici să nu modifice domeniul de aplicare sau
natura indicilor armonizați, după cum se prevede în prezentul regulament.
62
Articolul 5
Cerințe în materie de date
(1) Informațiile de bază colectate de statele membre ▌ pentru indicii armonizați și
subindicii acestora sunt reprezentative la nivel de stat membru.
(2) Informațiile se obțin de la unitățile statistice definite în Regulamentul (CEE) nr.
696/93 al Consiliului19
sau din alte surse, cu condiția să fie îndeplinite cerințele de
comparabilitate a indicilor armonizați, menționate la articolul 4 din prezentul
regulament.
(3) Unitățile statistice care oferă informații privind produsele incluse în cheltuielile
monetare pentru consumul final al gospodăriilor cooperează în scopul colectării sau
al furnizării informațiilor de bază solicitate. Unitățile statistice furnizează informații
de bază exacte și complete organismelor naționale responsabile cu elaborarea
indicilor armonizați.
(4) La cererea organismelor naționale responsabile cu elaborarea indicilor armonizați,
unitățile statistice furnizează, dacă sunt disponibile, evidențe ale tranzacțiilor, în
format electronic (cum ar fi, de exemplu, datele scanate) și la nivelul de detaliu
necesar pentru a produce indici armonizați și a evalua respectarea cerințelor în
materie de comparabilitate și calitate a indicilor armonizați. ▌
19
Regulamentul (CEE) nr. 696/93 al Consiliului din 15 martie 1993 privind unitățile statistice pentru observarea și analizarea sistemului de producție comunitar (JO L 76, 30.3.1993, p. 1).
63
(5) ▌Perioada de referință comună ▌pentru indicii armonizați este anul 2015.
Respectiva perioadă de referință comună se utilizează pentru seriile cronologice
complete ale tuturor indicilor armonizați și ale subindicilor acestora.
(6) Indicii armonizați și subindicii lor se rebazează pe o nouă perioadă de referință
comună a indicelui în cazul unei modificări metodologice majore a indicilor
armonizați care este adoptată în conformitate cu prezentul regulament, sau la
fiecare 10 ani după ultima rebazare, începând cu 2015. Rebazarea pe noua perioadă
de referință comună a indicelui intră în vigoare:
(a) pentru indicii lunari, începând cu indicele pentru luna ianuarie a anului care
urmează perioadei de referință a indicelui;
(b) pentru indicii trimestriali, începând cu indicele pentru primul trimestru al
anului care urmează perioadei de referință a indicelui.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând normele detaliate privind
rebazarea indicilor armonizați. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
64
(7) Statele membre nu sunt obligate să producă și să transmită:
(a) subindicii IAPC și ai IAPC-IC care reprezintă mai puțin de a mia parte din
cheltuielile totale
(b) subindicii indicelui prețurilor OOH și subindicii IPL care reprezintă mai
puțin de a suta parte din cheltuielile totale privind locuințele ocupate de
proprietari și, respectiv, din totalul achizițiilor de locuințe.
(8) Statele membre nu sunt obligate să producă următorii subindici ECOICOP , fie
pentru că nu sunt incluși în cheltuielile monetare pentru consumul final al
gospodăriilor, fie pentru că gradul de armonizare metodologică nu este încă
suficient:
02.3 Narcotice;
09.4.3 Jocuri de noroc;
12.2 Prostituție;
12.5.1 Asigurări de viață;
12.6.1 SIFIM.
Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu
articolul 10 în vederea modificării listei prevăzute în prezentul alineat pentru a
include jocurile de noroc în IAPC și în IAPC-IC.
65
Articolul 6
Frecvența
(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) IAPC, IAPC-IC și subindicii lor la
intervale lunare, inclusiv subindicii care sunt produși la intervale mai lungi.
(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) indicii prețurilor OOH și IPL la
intervale trimestriale. Ei pot fi transmiși la intervale lunare, pe bază de voluntariat.
(3) Statele membre nu sunt obligate să producă subindici la intervale lunare sau
trimestriale în cazul în care colectarea datelor cu o frecvență mai redusă îndeplinește
cerințele în materie de comparabilitate prevăzute la articolul 4. Statele membre
informează Comisia (Eurostat) cu privire la categoriile ECOICOP, ale indicelui
prețurilor OOH și ale IPL pentru care intenționează să colecteze date la intervale
mai puțin frecvente decât lunar, în cazul categoriilor ECOICOP, și trimestrial, în
cazul categoriei indicilor prețurilor OOH și IPL.
(4) În fiecare an, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) ponderile actualizate ale
subindicilor pentru indicii armonizați. ▌
66
Articolul 7
Termene, standarde de raportare și revizuiri
(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) indicii armonizați și toți subindicii cel
târziu în termen de:
(a) 15 zile calendaristice, pentru indicii pentru lunile februarie - decembrie, și
de 20 de zile calendaristice, pentru indicii pentru luna ianuarie, de la sfârșitul
▌lunii pentru care sunt calculați indicii; și
(b) 85 de zile calendaristice de la încheierea ▌ trimestrului pentru care sunt
calculați indicii.
(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) ponderile actualizate cel târziu:
(a) la data de 13 februarie a fiecărui an pentru indicii lunari;
(b) la data de 15 iunie a fiecărui an pentru indicii trimestriali.
(3) Statele membre a căror monedă este euro transmit Comisiei (Eurostat) estimarea
rapidă a IAPC cel târziu în penultima zi calendaristică a lunii la care se referă
respectiva estimare rapidă.
(4) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) datele și metadatele cerute prin
prezentul regulament în conformitate cu standardele de raportare a datelor și
metadatelor.
67
(5) Indicii armonizați și subindicii lor ▌ care au fost deja publicați pot fi revizuiți.
(6) ▌ Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând în detaliu standardele privind
raportarea datelor și a metadatelor menționate la alineatul (4) și condițiile uniforme
de revizuire a indiciilor armonizați și a subindiciilor lor menționați la alineatul (5).
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 8
Studii-pilot
(1) Ori de câte ori sunt necesare informații de bază îmbunătățite pentru elaborarea
indicilor armonizați, sau atunci când necesitatea îmbunătățirii comparabilității
indicilor armonizați este identificată prin metodele menționate la articolul 4
alineatul (4), Comisia (Eurostat) poate lansa studii-pilot, care se efectuează pe bază
de voluntariat de către ▌ statele membre.
(2) Bugetul general al Uniunii contribuie, dacă este cazul, la finanțarea unor astfel de
studii-pilot.
68
(3) Studiile-pilot evaluează fezabilitatea obținerii unor informații de bază îmbunătățite
sau a adoptării unor noi abordări metodologice.
(4) Rezultatele studiilor pilot sunt evaluate de Comisie (Eurostat) în strânsă cooperare
cu ▌ statele membre și cu utilizatorii principali ai indicilor armonizați, ținând seama
de avantajele oferite de îmbunătățirea informațiilor de bază sau de noile abordări
metodologice în ceea ce privește costurile suplimentare generate de producerea de
indici armonizați.
▌
(5) Până la 31 decembrie 2020 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia transmite un
raport către Parlamentul European și Consiliu care evaluează, dacă este cazul,
principalele constatări ale studiilor-pilot.
Articolul 9
Asigurarea calității
(1) Statele membre se asigură de calitatea indicilor armonizați transmiși. În sensul
prezentului regulament, se aplică criteriile standard în materie de calitate care sunt
prevăzute la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.
69
(2) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat):
(a) rapoarte standard de calitate ▌referitoare la criteriile de calitate prevăzute la
articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;
(b) inventare actualizate anual conținând detalii cu privire la sursele de date, la
definițiile și la metodele utilizate ▌;
(c) informații conexe suplimentare la nivelul de detaliere necesar pentru a evalua
respectarea cerințelor în materie de comparabilitate și calitatea indicilor
armonizați, dacă acestea sunt solicitate de către Comisie (Eurostat).
(3) În cazul în care un stat membru intenționează să introducă o modificare
semnificativă a metodelor de producere a indicilor armonizați sau a unei părți a
acestora, statul membru în cauză informează Comisia (Eurostat) cel târziu cu trei
luni înainte ca această modificare să intre în vigoare. Statele membre furnizează
Comisiei (Eurostat) o cuantificare a impactului modificării respective.
70
(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare precizând cerințele de asigurare a calității
tehnice privind conținutul rapoartelor standard ▌de calitate anuale, termenul pentru
transmiterea rapoartelor către Comisie (Eurostat) și structura inventarelor și
termenul pentru transmiterea inventarelor către Comisie (Eurostat). Actele de
punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 10
Exercitarea delegării de competențe
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute
la prezentul articol.
(2) Atunci când exercită competențele delegate la articolul 4 alineatul (3), la articolul
4 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (8), Comisia se asigură că actele delegate
nu impun o sarcină suplimentară considerabilă asupra statelor membre sau
asupra respondenților.
În plus, Comisia justifică în mod corespunzător acțiunile prevăzute în actele
delegate respective, luând în considerare, după caz, rentabilitatea, incluzând
sarcina asupra respondenților și costurile de producție în conformitate cu
articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.
Comisia își urmează practica obișnuită și desfășoară consultări cu experți,
inclusiv cu experți din statele membre, înainte de adoptarea respectivelor acte
delegate.
71
(3) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatul (3), la
articolul 4 alineatul (4) și la articolul 5 alineatul (8) este conferită Comisiei pe o
perioadă de cinci ani, începând cu …[ data intrării în vigoare a prezentului
regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de
competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani.
Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu
excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii
respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(4) Delegarea competenței menționată la articolul 4 alineatul (3), la articolul 4 alineatul
(5) și la articolul 5 ▌alineatul (8) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul
European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe
specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei
publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară
menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere niciunuia dintre actele delegate
aflate deja în vigoare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
72
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4 alineatul (3), al articolului 4 alineatul
(5) și al articolului 5 ▌alineatul (8) intră în vigoare doar dacă atât Parlamentul
European, cât și Consiliul, nu au formulat nicio obiecție în termen de trei luni de la
notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte
de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul, au
informat Comisia că nu au obiecții. Perioada menționată se prelungește cu trei luni
la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 11
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de Comitetul Sistemului Statistic European instituit prin
Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului
(UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
73
Articolul 12
Abrogări
(1) Fără a aduce atingere alineatului (2), statele membre continuă să furnizeze indicii
armonizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2494/95 până la transmiterile
de date referitoare la 2016.
(2) Regulamentul (CE) nr. 2494/95 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2017.
Trimiterile la regulamentul abrogat se consideră trimiteri la prezentul regulament și
se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.
(3) La prima adoptare a actelor de punere în aplicare menționate la articolul 3
alineatul (6), la articolul 3 alineatul (9), la articolul 3 alineatul (10), la articolul 4
alineatul (4), la articolul 5 alineatul (6) și la articolul 7 alineatul (6), în măsura în
care acest lucru este compatibil cu prezentul regulament, Comisia include
dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1749/96 al Comisiei20
,
Regulamentul (CE) nr. 2214/96 al Comisiei21
, Regulamentul (CE) nr. 1687/98 al
Consiliului22
, Regulamentul (CE) nr. 2646/98 al Comisiei23
, Regulamentul (CE)
nr. 1617/1999 al Comisiei24
, Regulamentul (CE) nr. 2166/1999 al Consiliului25
,
20
Regulamentul (CE) nr. 1749/96 al Comisiei din 9 septembrie 1996 privind măsurile inițiale de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 229, 10.9.1996, p. 3).
21 Regulamentul (CE) nr. 2214/96 al Comisiei din 20 noiembrie 1996 privind indicii
armonizați ai prețurilor de consum: transmiterea și difuzarea subindicilor IAPC (OJ L 296, 21.11.1996, p. 8).
22 Regulamentul (CE) nr. 1687/98 al Consiliului din 20 iulie 1998 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 1749/96 al Comisiei privind includerea de bunuri și servicii în indicele armonizat al prețurilor de consum (JO L 214, 31.7.1998, p. 12).
23 Regulamentul (CE) nr. 2646/98 al Comisiei din 9 decembrie 1998 de stabilire a unor
norme detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru prelucrarea tarifelor în indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 335, 10.12.1998, p. 30).
24 Regulamentul (CE) nr. 1617/1999 al Comisiei din 23 iulie 1999 de stabilire a unor
norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime pentru modul de tratare a asigurărilor în Indicele armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 al Comisiei (JO L 192, 24.7.1999, p. 9).
25 Regulamentul (CE) nr. 2166/1999 al Consiliului din 8 octombrie 1999 de stabilire a
unor norme detaliate pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2494/95 în ce privește standardele minime pentru tratarea în Indicele armonizat al prețurilor de consum a produselor din sectoarele de sănătate, învățământ și protecție socială (JO L 266, 14.10.1999, p. 1).
74
Regulamentul (CE) nr. 2601/2000 al Comisiei26
, Regulamentul (CE)
nr. 2602/2000 al Comisiei27
, Regulamentul (CE) nr. 1920/2001 al Comisiei28
,
Regulamentul (CE) nr. 1921/2001 al Comisiei29
, Regulamentul (CE)
nr. 1708/2005 al Comisiei30
, Regulamentul (CE) nr. 701/2006 al Consiliului31
,
Regulamentul (CE) nr. 330/2009 al Comisiei32
, Regulamentul (UE) nr. 1114/2010
al Comisiei33
, Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei34
, adoptate în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 2494/95, reducând în același timp, în mod
26
Regulamentul (CE) nr. 2601/2000 al Comisiei din 17 noiembrie 2000 de stabilire a normelor detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește momentul introducerii prețurilor de achiziție în indicii armonizați ai prețurilor de consum (JO L 300, 29.11.2000, p. 14).
27 Regulamentul (CE) nr. 2602/2000 al Comisiei din 17 noiembrie 2000 de stabilire a
normelor detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime pentru tratarea reducerilor de prețuri în cadrul indicilor armonizați ai prețurilor de consum (JO L 300, 29.11.2000, p. 16).
28 Regulamentul (CE) nr. 1920/2001 al Comisiei din 28 septembrie 2001 de stabilire a
normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru tratarea comisioanelor pentru servicii proporționale cu valorile tranzacțiilor în cadrul indicelui armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 (JO L 261, 29.9.2001, p. 46).
29 Regulamentul (CE) nr. 1921/2001 al Comisiei din 28 septembrie 2001 de stabilire a
unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime de revizuire a indicelui armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2602/2000 (JO L 261, 29.9.2001, p. 49).
30 Regulamentul (CE) nr. 1708/2005 al Comisiei din 19 octombrie 2005 de stabilire a
normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului cu privire la perioada de referință comună a indicelui pentru indicele armonizat al prețurilor de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2214/96 (JO L 274 20.10.2005, p. 9).
31 Regulamentul (CE) nr. 701/2006 al Consiliului din 25 aprilie 2006 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 în ceea ce privește acoperirea temporală a colectării prețurilor în indicele armonizat al prețurilor de consum (JO L 122, 9.5.2006, p. 3).
32 Regulamentul (CE) nr. 330/2009 al Comisiei din 22 aprilie 2009 de stabilire a
normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru tratarea produselor sezoniere în cadrul indicilor armonizați ai prețurilor de consum (IAPC) (JO L 103, 23.4.2009, p. 6).
33 Regulamentul (UE) nr. 1114/2010 al Comisiei din 1 decembrie 2010 de stabilire a
unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind standardele minime de calitate ale sistemului de ponderi IAPC și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2454/97 al Comisiei (JO L 316, 2.12.2010, p. 4).
34 Regulamentul (UE) nr. 93/2013 al Comisiei din 1 februarie 2013 de stabilire a
normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2494/95 al Consiliului privind indicii armonizați ai prețurilor de consum, în ceea ce privește stabilirea indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari (JO L 33, 2.2.2013, p. 14).
75
corespunzător, numărul total de acte de punere în aplicare. Regulamentele
adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2494/95 rămân aplicabile pentru o
perioadă de tranziție. Respectiva perioadă de tranziție se încheie la data aplicării
actelor de punere în aplicare adoptate pentru prima oară în temeiul articolului 3
alineatul (6), al articolului 3 alineatul (9), al articolului 3 alineatul (10), al
articolului 4 alineatul (4), al articolului 5 alineatul (6) și al articolului 7 alineatul
(6) din prezentul regulament, care este aceeași pentru toate actele de punere în
aplicare respective.
76
Articolul 13
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Acesta se aplică pentru prima oară pentru datele referitoare la ianuarie 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
77
ANEXA I
Clasificarea europeană a consumului individual pe destinații (ECOICOP)
01 ALIMENTE ȘI BĂUTURI NEALCOOLICE
01.1 Alimente
01.1.1 Pâine și cereale
01.1.1.1 Orez
01.1.1.2 Făină și alte cereale
01.1.1.3 Pâine
01.1.1.4 Alte produse de panificație
01.1.1.5 Pizza și tarte sărate de tip quiche
01.1.1.6 Produse din paste și cușcuș
01.1.1.7 Cereale pentru micul dejun
01.1.1.8 Alte produse pe bază de cereale
01.1.2 Carne
01.1.2.1 Carne de vită și mânzat
01.1.2.2 Carne de porc
01.1.2.3 Carne de miel și de capră
01.1.2.4 Carne de pasăre
01.1.2.5 Alte cărnuri
01.1.2.6 Organe comestibile
01.1.2.7 Carne uscată, sărată sau afumată
01.1.2.8 Alte preparate din carne
01.1.3 Pește și fructe de mare
01.1.3.1 Pește proaspăt sau refrigerat
01.1.3.2 Pește congelat
01.1.3.3 Fructe de mare proaspete sau refrigerate
78
01.1.3.4 Fructe de mare congelate
01.1.3.5 Pește și fructe de mare uscate, sărate sau afumate
01.1.3.6 Alte preparate din pește și fructe de mare conservate sau prelucrate
01.1.4 Lapte, brânză și ouă
01.1.4.1 Lapte integral proaspăt
01.1.4.2 Lapte degresat proaspăt
01.1.4.3 Lapte conservat
01.1.4.4 Iaurt
01.1.4.5 Brânză și caș
01.1.4.6 Alte produse lactate
01.1.4.7 Ouă
01.1.5 Uleiuri și grăsimi
01.1.5.1 Unt
01.1.5.2 Margarină și alte grăsimi vegetale
01.1.5.3 Ulei de măsline
01.1.5.4 Alte uleiuri comestibile
01.1.5.5 Alte grăsimi comestibile de origine animală
01.1.6 Fructe
01.1.6.1 Fructe proaspete sau refrigerate
01.1.6.2 Fructe congelate
01.1.6.3 Fructe uscate și fructe cu coajă lemnoasă
01.1.6.4 Fructe conservate și produse pe bază de fructe
01.1.7 Legume
01.1.7.1 Legume proaspete sau refrigerate, altele decât cartofi și alți tuberculi
01.1.7.2 Legume congelate, altele decât cartofi și alți tuberculi
01.1.7.3 Legume uscate, alte legume conservate sau prelucrate
79
01.1.7.4 Cartofi
01.1.7.5 Chipsuri
01.1.7.6 Alți tuberculi și produse din legume cu tuberculi
01.1.8 Zahăr, gem, dulceață, miere, ciocolată și produse de cofetărie
01.1.8.1 Zahăr
01.1.8.2 Gemuri, marmelade și miere
01.1.8.3 Ciocolată
01.1.8.4 Produse de cofetărie
01.1.8.5 Înghețată și produse similare
01.1.8.6 Înlocuitori artificiali de zahăr
01.1.9 Produse alimentare n.c.a.
01.1.9.1 Sosuri, condimente
01.1.9.2 Sare, condimente și ierburi aromatice
01.1.9.3 Alimente pentru sugari
01.1.9.4 Mâncăruri preparate
01.1.9.9 Alte produse alimentare n.c.a.
01.2 Băuturi nealcoolice
01.2.1 Cafea, ceai și cacao
01.2.1.1 Cafea
01.2.1.2 Ceai
01.2.1.3 Cacao și praf de ciocolată
01.2.2 Ape minerale, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe și de legume
01.2.2.1 Ape minerale sau de izvor
01.2.2.2 Băuturi răcoritoare
01.2.2.3 Sucuri de fructe și de legume
02 BĂUTURI ALCOOLICE, TUTUN ȘI NARCOTICE
80
02.1 Băuturi alcoolice
02.1.1 Băuturi spirtoase
02.1.1.1 Băuturi spirtoase și lichioruri
02.1.1.2 Băuturi răcoritoare alcoolice
02.1.2 Vinuri
02.1.2.1 Vinuri din struguri
02.1.2.2 Vinuri din alte fructe
02.1.2.3 Vinuri îmbogățite cu alcool
02.1.2.4 Băuturi pe bază de vin
02.1.3 Bere
02.1.3.1 Bere de tip lager
02.1.3.2 Altă bere cu alcool
02.1.3.3 Bere cu conținut scăzut de alcool și fără alcool
02.1.3.4 Băuturi pe bază de bere
02.2 Tutun
02.2.0 Tutun
02.2.0.1 Țigări
02.2.0.2 Țigări de foi
02.2.0.3 Alte produse din tutun
02.3 Narcotice
02.3.0 Narcotice
02.3.0.0 Narcotice
03 ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE
03.1 Îmbrăcăminte
03.1.1 Materiale pentru confecții
03.1.1.0 Materiale pentru confecții
81
03.1.2 Articole de îmbrăcăminte
03.1.2.1 Articole de îmbrăcăminte pentru bărbați
03.1.2.2 Articole de îmbrăcăminte pentru femei
03.1.2.3 Articole de îmbrăcăminte pentru bebeluși (de la 0 la 2 ani) și pentru copii (de la 3
la 13 ani)
03.1.3 Alte articole și accesorii de îmbrăcăminte
03.1.3.1 Alte articole de îmbrăcăminte
03.1.3.2 Accesorii de îmbrăcăminte
03.1.4 Curățarea, repararea și închirierea articolelor de îmbrăcăminte
03.1.4.1 Curățarea articolelor de îmbrăcăminte
3.1.4.2 Repararea și închirierea articolelor de îmbrăcăminte
03.2 Încălțăminte
03.2.1 Pantofi și alte tipuri de încălțăminte
03.2.1.1 Încălțăminte pentru bărbați
03.2.1.2 Încălțăminte pentru femei
03.2.1.3 Încălțăminte pentru bebeluși și pentru copii
03.2.2 Repararea și închirierea articolelor de încălțăminte
03.2.2.0 Repararea și închirierea articolelor de încălțăminte
04 LOCUINȚĂ, APĂ, ELECTRICITATE, GAZ ȘI ALȚI COMBUSTIBILI
04.1 Chirii efective pentru locuință
04.1.1 Chirii efective plătite de chiriași
04.1.1.0 Chirii efective plătite de chiriași
04.1.2 Alte chirii efective
04.1.2.1 Chirii efective plătite de chiriași pentru reședințe secundare
04.1.2.2 Chirii pentru garaje și alte chirii plătite de chiriași
04.2 Chirii imputate pentru locuință
82
04.2.1 Chirii imputate pentru locatarii-proprietari
04.2.1.0 Chirii imputate pentru locatarii-proprietari
04.2.2 Alte chirii imputate
04.2.2.0 Alte chirii imputate
04.3 Întreținerea și repararea locuinței
04.3.1 Materiale pentru întreținerea și repararea locuinței
04.3.1.0 Materiale pentru întreținerea și repararea locuinței
04.3.2 Servicii pentru întreținerea și repararea locuinței
04.3.2.1 Servicii prestate de instalatori
04.3.2.2 Servicii prestate de electricieni
04.3.2.3 Servicii de întreținere pentru sisteme de încălzire
04.3.2.4 Servicii prestate de zugravi
04.3.2.5 Servicii prestate de tâmplari
04.3.2.9 Alte servicii pentru întreținerea și repararea locuinței
04.4 Alimentarea cu apă și alte servicii aferente locuinței
04.4.1 Alimentarea cu apă
04.4.1.0 Alimentarea cu apă
04.4.2 Colectarea deșeurilor
04.4.2.0 Colectarea deșeurilor
04.4.3 Colectarea apelor uzate
04.4.3.0 Colectarea apelor uzate
04.4.4 Alte servicii legate de locuință n.c.a.
04.4.4.1 Cheltuieli de întreținere în imobilele colective
04.4.4.2 Servicii de securitate
04.4.4.9 Alte servicii legate de locuință
04.5 Electricitate, gaz și alți combustibili
83
04.5.1 Electricitate
04.5.1.0 Electricitate
04.5.2 Gaz
04.5.2.1 Gaze naturale și gaz de iluminat
04.5.2.2 Hidrocarburi lichefiate (butan, propan etc.).
04.5.3 Combustibili lichizi
04.5.3.0 Combustibili lichizi
04.5.4 Combustibili solizi
04.5.4.1 Cărbune
04.5.4.9 Alți combustibili solizi
04.5.5 Energie termică
04.5.5.0 Energie termică
05 ARTICOLE DE MOBILIER, ECHIPAMENTE DE UZ CASNIC ȘI
ÎNTREȚINEREA CURENTĂ A LOCUINȚEI
05.1 Mobilă, articole de mobilier, covoare și alte materiale de acoperire a podelelor
05.1.1 Mobilă și articole de mobilier
05.1.1.1 Mobilier de uz casnic
05.1.1.2 Mobilier de grădină
05.1.1.3 Echipamente de iluminat
05.1.1.9 Alte mobile și articole de mobilier
05.1.2 Covoare și alte materiale de acoperire a podelelor
05.1.2.1 Covoare și mochete
05.1.2.2 Alte materiale de acoperire a podelelor
05.1.2.3 Servicii de montare a mochetelor și a materialelor de acoperire a podelelor
05.1.3 Repararea mobilei, a articolelor de mobilier și a materialelor de acoperire a
podelelor
84
05.1.3.0 Repararea mobilei, a articolelor de mobilier și a materialelor de acoperire a
podelelor
05.2 Materiale textile pentru gospodărie
05.2.0 Materiale textile pentru gospodărie
05.2.0.1 Țesături pentru articole de mobilier și perdele
05.2.0.2 Lenjerie de pat
05.2.0.3 Lenjerie de masă și lenjerie de baie
05.2.0.4 Repararea materialelor textile pentru gospodărie
05.2.0.9 Alte materiale textile pentru gospodărie
05.3 Aparate de uz casnic
05.3.1 Aparate de uz casnic mari, electrice sau nu
05.3.1.1 Frigidere, congelatoare și combine frigorifice
05.3.1.2 Mașini de spălat rufe, mașini de uscat rufe, mașini de spălat vase
05.3.1.3 Mașini de gătit
05.3.1.4 Aparate de încălzire, aparate de climatizare
05.3.1.5 Echipament de curățare
05.3.1.9 Alte aparate de uz casnic de dimensiuni mari
05.3.2 Aparate de uz casnic mici, electrice
05.3.2.1 Aparate de prelucrare a alimentelor
05.3.2.2 Aparate pentru prepararea cafelei sau a ceaiului și aparate similare
05.3.2.3 Fiare de călcat
05.3.2.4 Prăjitoare de pâine și grătare
05.3.2.9 Alte aparate de uz casnic mici, electrice
05.3.3 Repararea aparatelor de uz casnic
05.3.3.0 Repararea aparatelor de uz casnic
05.4 Sticlărie, veselă și ustensile de menaj
85
05.4.0 Sticlărie, veselă și ustensile de menaj
05.4.0.1 Articole de sticlă, de cristal, de ceramică și de porțelan
05.4.0.2 Tacâmuri, articole din metal comun și argintărie
05.4.0.3 Ustensile și articole neelectrice de bucătărie
05.4.0.4 Repararea sticlăriei, a veselei și a ustensilelor de menaj
05.5 Unelte și echipamente pentru casă și grădină
05.5.1 Unelte și echipamente de dimensiuni mari
05.5.1.1 Unelte și echipamente motorizate de dimensiuni mari
05.5.1.2 Repararea, leasingul și închirierea de unelte și echipamente de dimensiuni mari
05.5.2 Unelte de dimensiuni mici și accesorii diverse
05.5.2.1 Unelte nemotorizate, de dimensiuni mici
05.5.2.2 Accesorii diverse de unelte de dimensiuni mici
05.5.2.3 Repararea de unelte nemotorizate de dimensiuni mici și accesorii diverse
05.6 Bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a locuinței
05.6.1 Articole de menaj de folosință limitată
05.6.1.1 Produse de curățare și de întreținere
05.6.1.2 Alte articole casnice de dimensiuni mici, de folosință limitată
05.6.2 Servicii domestice și alte servicii pentru locuință
05.6.2.1 Servicii domestice prestate de personal remunerat
05.6.2.2 Servicii de curățenie
05.6.2.3 Închirierea de mobile și articole de mobilier
05.6.2.9 Alte servicii domestice și servicii pentru locuință
06 SĂNĂTATE
06.1 Produse, aparate și echipament medical
06.1.1 Produse farmaceutice
06.1.1.0 Produse farmaceutice
86
06.1.2 Alte produse medicale
06.1.2.1 Teste de sarcină și dispozitive contraceptive mecanice
06.1.2.9 Alte produse medicale n.c.a.
06.1.3 Aparate și echipamente terapeutice
06.1.3.1 Ochelari de vedere și lentile de contact
06.1.3.2 Aparate auditive
06.1.3.3 Repararea aparatelor și echipamentelor terapeutice
06.1.3.9 Alte aparate și echipamente terapeutice
06.2 Servicii medicale ambulatorii
06.2.1 Servicii medicale
06.2.1.1 Servicii de medicină generală
06.2.1.2 Servicii de medicină de specialitate
06.2.2 Servicii stomatologice
06.2.2.0 Servicii stomatologice
06.2.3 Servicii paramedicale
06.2.3.1 Servicii de analize medicale furnizate de laboratoare și centre de radiologie
06.2.3.2 Băi termale, terapie prin gimnastică corectivă, servicii de ambulanță și
închiriere de echipamente terapeutice
06.2.3.9 Alte servicii paramedicale
06.3 Servicii spitalicești
06.3.0 Servicii spitalicești
06.3.0.0 Servicii spitalicești
07 TRANSPORT
07.1 Achiziționarea de vehicule
07.1.1 Autovehicule
07.1.1.1 Autovehicule noi
87
07.1.1.2 Autovehicule de ocazie
07.1.2 Motociclete
07.1.2.0 Motociclete
07.1.3 Biciclete
07.1.3.0 Biciclete
07.1.4 Vehicule cu tracțiune animală
07.1.4.0 Vehicule cu tracțiune animală
07.2 Utilizarea vehiculelor personale
07.2.1 Piese de schimb și accesorii pentru vehiculele personale
07.2.1.1 Anvelope
07.2.1.2 Piese de schimb pentru vehiculele personale
07.2.1.3 Accesorii pentru vehiculele personale
07.2.2 Carburanți și lubrifianți pentru vehiculele personale
07.2.2.1 Motorină
07.2.2.2 Benzină
07.2.2.3 Alți combustibili pentru vehiculele personale
07.2.2.4 Lubrifianți
07.2.3 Întreținerea și repararea vehiculelor personale
07.2.3.0 Întreținerea și repararea vehiculelor personale
07.2.4 Alte servicii pentru vehiculele personale
07.2.4.1 Închirierea de garaje, de spații de parcare și de vehicule personale
07.2.4.2 Taxe rutiere și parcometre
07.2.4.3 Cursuri de conducere auto, teste, permise și inspecții tehnice auto
07.3 Servicii de transport
07.3.1 Transport feroviar de călători
07.3.1.1 Transport de călători cu trenul
88
07.3.1.2 Transport de călători cu metroul și cu tramvaiul
07.3.2 Transport rutier de călători
07.3.2.1 Transport de călători cu autobuzul și cu autocarul
07.3.2.2 Transport de călători cu taxiul și cu autovehicule cu șofer închiriate
07.3.3 Transport aerian de călători
07.3.3.1 Zboruri naționale
07.3.3.2 Zboruri internaționale
07.3.4 Transport maritim și pe căi navigabile interioare de călători
07.3.4.1 Transport maritim de călători
07.3.4.2 Transport de călători pe căi navigabile interioare
07.3.5 Transport de călători combinat
07.3.5.0 Transport de călători combinat
07.3.6 Alte servicii de transport contra cost
07.3.6.1 Transport cu funicularul, cu cabina și cu telefericul
07.3.6.2 Servicii de mutare și depozitare
07.3.6.9 Alte servicii de transport contra cost n.c.a.
08 COMUNICAȚII
08.1 Servicii poștale
08.1.0 Servicii poștale
08.1.0.1 Servicii de manipulare a corespondenței
08.1.0.9 Alte servicii poștale
08.2 Echipamente de telefon și telefax
08.2.0 Echipamente de telefon și telefax
08.2.0.1 Echipamente de telefon fix
08.2.0.2 Echipamente de telefon mobil
08.2.0.3 Alte echipamente de telefon și de telefax
89
08.2.0.4 Repararea echipamentelor de telefon și de telefax
08.3 Servicii de telefon și de telefax
08.3.0 Servicii de telefon și de telefax
08.3.0.1 Servicii de telefon cu fir
08.3.0.2 Servicii de telefon fără fir
08.3.0.3 Servicii de furnizare de acces la Internet
08.3.0.4 Pachete de servicii de telecomunicații
08.3.0.5 Alte servicii de transmitere a informației
09 RECREERE ȘI CULTURĂ
09.1 Echipamente audiovizuale, fotografice și informatice
09.1.1 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a
imaginii
09.1.1.1 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului
09.1.1.2 Aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a
imaginii
09.1.1.3 Dispozitive portabile de reproducere a sunetului și a imaginii
09.1.1.9 Alte aparate de recepționare, de înregistrare și de reproducere a sunetului și a
imaginii
09.1.2 Echipamente fotografice și cinematografice și instrumente optice
09.1.2.1 Camere video și aparate fotografice
09.1.2.2 Accesorii pentru echipamente fotografice și cinematografice
09.1.2.3 Instrumente optice
09.1.3 Echipamente informatice
09.1.3.1 Calculatoare personale
09.1.3.2 Accesorii pentru echipamente informatice
09.1.3.3 Software
09.1.3.4 Calculatoare și alte echipamente informatice
09.1.4 Suporturi de înregistrare
90
09.1.4.1 Suporturi de înregistrare preînregistrate
09.1.4.2 Suporturi de înregistrare neînregistrate
09.1.4.9 Alte suporturi de înregistrare
09.1.5 Repararea echipamentelor audiovizuale, fotografice și informatice
09.1.5.0 Repararea echipamentelor audiovizuale, fotografice și informatice
09.2 Alte bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru recreere și
cultură
09.2.1 Bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru activități recreative
de exterior
09.2.1.1 Rulote, autorulote și remorci
09.2.1.2 Avioane, aeronave ultraușoare, planoare, deltaplane și baloane cu aer cald
09.2.1.3 Bărci, motoare suspendate și echiparea bărcilor
09.2.1.4 Cai, ponei și accesorii
09.2.1.5 Obiecte de mari dimensiuni pentru sport și recreere
09.2.2 Instrumente muzicale și bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni
pentru activități recreative de interior
09.2.2.1 Instrumente muzicale
09.2.2.2 Bunuri de folosință îndelungată de mari dimensiuni pentru activități recreative
de interior
09.2.3 Întreținerea și repararea altor bunuri de folosință îndelungată de mari
dimensiuni pentru activități recreative și culturale
09.2.3.0 Întreținerea și repararea altor bunuri de folosință îndelungată de mari
dimensiuni pentru activități recreative și culturale
09.3 Alte articole și echipamente pentru activități recreative, grădini și animale de
companie
09.3.1 Jocuri, jucării și hobby-uri
09.3.1.1 Jocuri și hobby-uri
09.3.1.2 Jucării și articole festive
09.3.2 Echipamente de sport, de camping și de recreere în aer liber
09.3.2.1 Echipamente de sport
09.3.2.2 Echipamente de camping și de recreere în aer liber
09.3.2.3 Repararea echipamentelor de sport, de camping și de recreere în aer liber
09.3.3 Grădini, plante și flori
91
09.3.3.1 Produse pentru grădinărit
09.3.3.2 Plante și flori
09.3.4 Animale de companie și produse conexe
09.3.4.1 Achiziționarea de animale de companie
09.3.4.2 Produse pentru animalele de companie
09.3.5 Servicii veterinare și alte servicii pentru animalele de companie
09.3.5.0 Servicii veterinare și alte servicii pentru animalele de companie
09.4 Servicii recreative și culturale
09.4.1 Servicii recreative și sportive
09.4.1.1 Servicii recreative și sportive - în calitate de spectator
09.4.1.2 Servicii recreative și sportive - în calitate de participant
09.4.2 Servicii culturale
09.4.2.1 Cinematografe, teatre, concerte
09.4.2.2 Muzee, biblioteci, grădini zoologice
09.4.2.3 Taxe de licență pentru televiziune și radio, abonamente TV și radio
09.4.2.4 Închiriere de echipamente și accesorii culturale
09.4.2.5 Servicii fotografice
09.4.2.9 Alte servicii culturale
09.4.3 Jocuri de noroc
09.4.3.0 Jocuri de noroc
09.5 Ziare, cărți și papetărie
09.5.1 Cărți
09.5.1.1 Cărți de ficțiune
09.5.1.2 Cărți cu conținut educativ
09.5.1.3 Alte cărți de non-ficțiune
09.5.1.4 Servicii de legare și de descărcare de cărți în format electronic
92
09.5.2 Ziare și publicații periodice
09.5.2.1 Ziare
09.5.2.2 Reviste și publicații periodice
09.5.3 Diverse materiale tipărite
09.5.3.0 Diverse materiale tipărite
09.5.4 Papetărie și materiale pentru desen
09.5.4.1 Produse din hârtie
09.5.4.9 Alte produse de papetărie și materiale pentru desen
09.6 Pachete de servicii pentru vacanță
09.6.0 Pachete de servicii pentru vacanță
09.6.0.1 Pachete de servicii pentru vacanță pe teritoriul național
09.6.0.2 Pachete de servicii pentru vacanță în străinătate
10 ÎNVĂȚĂMÂNT
10.1 Învățământ preșcolar și primar
10.1.0 Învățământ preșcolar și primar
10.1.0.1 Învățământ preșcolar (ISCED-97 nivelul 0)
10.1.0.2 Învățământ primar (ISCED-97 nivelul 1)
10.2 Învățământ secundar
10.2.0 Învățământ secundar
10.2.0.0 Învățământ secundar
10.3 Învățământ postliceal neuniversitar
10.3.0 Învățământ postliceal neuniversitar
10.3.0.0 Învățământ postliceal neuniversitar (ISCED-97 nivelul 4)
10.4 Învățământ universitar
10.4.0 Învățământ universitar
10.4.0.0 Învățământ universitar
93
10.5 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii
10.5.0 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii
10.5.0.0 Învățământ neîncadrat în niciun nivel de studii
11 RESTAURANTE ȘI HOTELURI
11.1 Servicii de alimentație publică
11.1.1 Restaurante, cafenele și alte localuri similare
11.1.1.1 Restaurante, cafenele și discoteci
11.1.1.2 Servicii de restaurație rapidă și de mâncare comandată la pachet
11.1.2 Cantine
11.1.2.0 Cantine
11.2 Servicii de cazare
11.2.0 Servicii de cazare
11.2.0.1 Hoteluri, moteluri, hanuri și servicii de cazare similare
11.2.0.2 Centre de vacanță, campinguri, hosteluri și servicii de cazare asemănătoare
11.2.0.3 Servicii de cazare în alte unități
12 DIVERSE BUNURI ȘI SERVICII
12.1 Îngrijire personală
12.1.1 Saloane de coafură, de frizerie și de estetică corporală
12.1.1.1 Servicii de frizerie pentru bărbați și copii
12.1.1.2 Servicii de coafură pentru femei
12.1.1.3 Tratamente de estetică corporală
12.1.2 Aparate electrice pentru îngrijirea personală
12.1.2.1 Aparate electrice pentru îngrijirea personală
12.1.2.2 Repararea aparatelor electrice pentru îngrijirea personală
12.1.3 Alte aparate, articole și produse pentru îngrijirea personală
12.1.3.1 Aparate neelectrice
94
12.1.3.2 Articole pentru igiena personală și întreţinere corporală, produse ezoterice și
produse de înfrumusețare
12.2 Prostituție
12.2.0 Prostituție
12.2.0.0 Prostituție
12.3 Efecte personale n.c.a.
12.3.1 Bijuterii și ceasuri
12.3.1.1 Bijuterii
12.3.1.2 Ceasuri
12.3.1.3 Repararea bijuteriilor și a ceasurilor
12.3.2 Alte efecte personale
12.3.2.1 Articole de voiaj
12.3.2.2 Articole pentru sugari
12.3.2.3 Repararea altor efecte personale
12.3.2.9 Alte efecte personale n.c.a.
12.4 Protecție socială
12.4.0 Protecție socială
12.4.0.1 Servicii de îngrijire a copiilor
12.4.0.2 Aziluri de bătrâni și cămine pentru persoane cu dizabilități
12.4.0.3 Servicii pentru menținerea persoanelor la domiciliu
12.4.0.4 Consultanță
12.5 Asigurări
12.5.1 Asigurări de viață
12.5.1.0 Asigurări de viață
12.5.2 Asigurări legate de locuință
12.5.2.0 Asigurări legate de locuință
12.5.3 Asigurări legate de sănătate
95
12.5.3.1 Asigurări publice legate de sănătate
12.5.3.2 Asigurări private legate de sănătate
12.5.4 Asigurări legate de transport
12.5.4.1 Asigurări auto
12.5.4.2 Asigurări de călătorie
12.5.5 Alte asigurări
12.5.5.0 Alte asigurări
12.6 Servicii financiare n.c.a.
12.6.1 SIFIM
12.6.1.0 SIFIM
12.6.2 Alte servicii financiare n.c.a.
12.6.2.1 Taxe aplicate de bănci și de oficii poștale
12.6.2.2 Taxe și comisioane pentru servicii percepute de brokeri, consultanți de
investiții
12.7 Alte servicii n.c.a.
12.7.0 Alte servicii n.c.a.
12.7.0.1 Taxe administrative
12.7.0.2 Servicii juridice și de contabilitate
12.7.0.3 Servicii de pompe funebre
12.7.0.4 Alte taxe și servicii
96
Anexa II
Tabel de corespondență
Regulamentul (CE) No 2494/95 Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 1
Articolul 2 litera (a) Articolul 2 punctul 6
Articolul 2 litera (b) -
Articolul 2 litera (c) -
Articolul 3 Articolul 3 alineatele (3) și (10)
Articolul 4 Articolul 4 alineatele (1), (2) și (4)
Articolul 5 alineatul (1) litera (b) Articolul 5 alineatele (5) și (6)
Articolul 5 alineatul (3) Articolul 4 alineatul (4)
Articolul 6 Articolul 5 alineatele (1) și (2)
Articolul 7 Articolul 5 alineatul (3)
Articolul 8 Articolul 6 alineatele (1), (3) și (4)
Articolul 9 Articolul 3 alineatele (1), (2) și (6)
Articolul 10 Articolul 7 alineatul (1)
Articolul 11 -
Articolul 12 Articolul 9 alineatul (2)
Articolul 13 -
Articolul 14 Articolul 11
Articolul 15 -
Articolul 16 Articolul 13
97
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0075
Reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la
propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea
conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (text codificat) (COM(2014)0466 –
C8-0107/2014 – 2014/0216(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0466),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 192 alineatul (1) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0107/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 octombrie
201435
,
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de
lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative36
,
– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0037/2016),
A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă
codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
35
JO C 12, 15.1.2015, p. 117. 36
JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
98
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
99
P8_TC1-COD(2014)0216
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 9 martie 2016 în vederea
adoptării Directivei (UE) 2016/... a Parlamentului European și a Consiliului privind
reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi (text codificat)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 192
alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European37
,
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară38
,
37
JO C 12, 15.1.2015 p. 117. 38
Poziția Parlamentului European din 9 martie 2016.
100
întrucât:
(1) Directiva 1992/32/CE a Consiliului39
a fost modificată de mai multe ori şi în mod
substanţial40
. Din motive de claritate şi de raţionalizare, directiva respectivă ar trebui
să fie codificată.
(2) Printre obiectivele politicii de mediu a Uniunii, astfel cum se menţionează în
programele de acţiune privind mediul, în special în cel de al şaselea program de
acţiune pentru mediu adoptat prin Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului41
și în cel de al şaptelea program de acţiune pentru mediu
adoptat prin Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului42
,
se află și atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte
negative semnificative şi riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.
(3) Articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene (TFUE) prevede că politica Uniunii în domeniul mediului urmărește să
asigure un nivel ridicat de protecţie, ţinând seama de diversitatea situaţiilor din
diferitele regiuni ale Uniunii.
39
Directiva 1992/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 2009 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13).
40 A se vedea partea A din anexa III.
41 Decizia 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002
de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).
42 Decizia 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie
2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”(JO L 354, 28.12.2013, p. 171).
101
(4) Prezenta directivă stabileşte conţinutul maxim permis de sulf din păcura grea, din
motorină, din combustibilul pentru motoare navale şi din combustibilul pentru
motoare diesel navale, utilizate în Uniune.
(5) Emisiile generate de transportul maritim prin arderea combustibililor marini cu
conţinut ridicat de sulf contribuie la poluarea aerului cu dioxid de sulf şi pulberi în
suspensie, ceea ce dăunează sănătaţii umane şi mediului şi contribuie la depunerile
de acizi. În absența măsurilor stabilite prin prezenta directivă, emisiile generate de
transportul maritim ar fi fost în scurt timp mai ridicate decât emisiile generate de
toate sursele terestre.
(6) Acidificarea şi dioxidul de sulf din atmosferă sunt dăunătoare ecosistemelor
sensibile, reduc biodiversitatea şi valoarea de agrement, și afectează culturile şi
creşterea pădurilor. Ploaia acidă din mediul urban poate determina daune importante
clădirilor şi patrimoniului arhitectural. Poluarea cu dioxid de sulf poate avea un efect
important şi asupra sănătăţii umane, în special asupra populaţiei care suferă de boli
ale aparatului respirator.
102
(7) Acidificarea reprezintă un fenomen transfrontalier care necesită soluţii atât la nivelul
Uniunii, cât şi la nivel naţional sau local.
(8) Emisiile de dioxid de sulf contribuie la formarea de noxe în atmosferă.
(9) Poluarea aerului generată de navele aflate la dană reprezintă o preocupare majoră
pentru numeroase oraşe portuare în ceea ce priveşte eforturile lor de a atinge
valorile-limită ale calităţii aerului aplicabile în Uniune.
(10) Statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea energiei electrice din reţeaua
electrică terestră, întrucât, în prezent, energia electrică pentru nave este furnizată de
obicei de motoare auxiliare.
(11) Uniunea şi statele membre sunt părţi contractante ale Convenţiei UNECE din 13
noiembrie 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi. Cel
de al doilea protocol UNECE privind poluarea transfrontalieră cu dioxid de sulf
prevede că părţile contractante ar trebui să reducă emisiile de sulf cu 30 % ala cum
se precizează în primul protocol sau chiar mai mult, iar cel de al doilea protocol
UNECE pornește de la premisa că nivelurile şi cantităţile critice vor fi în continuare
depăşite în anumite zone sensibile. Vor fi necesare măsuri suplimentare pentru
reducerea emisiilor de dioxid de sulf. Părţile contractante ar trebui, prin urmare, să
reducă în continuare, în modsemnificativ, emisiile de dioxid de sulf.
103
(12) Sulful, care este prezent în mod natural în cantităţi mici în petrol şi în cărbune, a fost
recunoscut în urmă cu câteva decenii ca fiind sursa principală a emisiilor de dioxid
de sulf, care reprezintă una dintre cauzele principale ale „ploii acide” şi una dintre
cauzele majore ale poluării aerului care afectează majoritatea zonelor urbane şi
industriale.
(13) Studiile efectuate au arătat că avantajele obţinute din reducerea emisiilor de dioxid
de sulf prin reducerea conţinutului de sulf din combustibili sunt deseori mai mari
decât costurile industriale estimate în cadrul prezentei directive. Tehnologia necesară
pentru reducerea nivelului de sulf din combustibilii lichizi există şi este bine
stabilită.
(14) În conformitate cu articolul 193 din TFUE, prezenta directivă nu ar trebui să
împiedice statele membre să menţină sau să introducă măsuri de protecţie mai stricte
pentru a încuraja implementarea timpurie a dispozițiilor referitoare la conţinutul
maxim de sulf al combustibililor marini, de exemplu prin utilizarea unor metode de
reducere a emisiilor în afara zonele de control al emisiilor de SOx . Asemenea
măsuri trebuie să fie compatibile cu tratatele şi trebuie să fie notificate Comisiei.
104
(15) Un stat membru, înainte de a introduce măsuri de protecţie mai stricte, ar trebui să
notifice măsurile preconizate Comisiei în conformitate cu Directiva (UE) 2015/1535
a Parlamentului European şi a Consiliului43
.
(16) TFUE imăune să fie luate în considerare a caracteristicile speciale ale regiunilor
ultraperiferice ale Uniunii, respectiv departamentele franceze de peste mări, Insulele
Azore, Madeira şi Insulele Canare.
(17) În ceea ce priveşte conţinutul maximde sulf din păcura grea, ar trebui să fie
prevăzute derogări în statele membre şi în regiunile în care condiţiile de mediu
permit acest lucru.
(18) În ceea ce priveşte conţinutul maxim de sulf din păcura grea, ar trebui să fie
prevăzute, de asemenea, derogări privind folosirea acesteia în instalaţii de ardere
care respectă valorile limită de emisie prevăzute la Directiva 2001/80/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului44
sau în anexa V la Directiva 2010/75/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului45
.
43
Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
44 Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (JO L 309, 27.11.2001, p. 1).
45 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
105
(19) Pentru rafinăriile de petrol excluse din domeniul de aplicare a articolului 3
alineatul (2) litera (d) sau al articolului 3 alineatul (3) litera (c) din prezenta
directivă, media emisiilor de dioxid de sulf nu trebuie să depăşească valorile limită
stabilite în Directiva 2001/80/CE sau în anexa V la Directiva 2010/75/UE sau în
orice viitoare versiune revizuită a directivelor respective. La aplicarea prezentei
directive, statele membre trebuie să țină cont de faptul că înlocuirea cu combustibili
alţii decât cei menţionaţi la articolul 2 nu trebuie să conducă la o creştere a emisiilor
de poluanţi acidifianţi.
(20) În 2008, Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a adoptat o rezoluţie pentru
modificarea anexei VI la Protocolul din 1997 de modificare a Convenţiei
internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost
modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL), conţinând
reglementări privind prevenirea poluării aerului de către nave. Anexa VI revizuită la
MARPOL a intrat în vigoare la 1 iulie 2010.
106
(21) Anexa VI revizuită la MARPOL introduce, printre altele, limite mai stricte în ceea
ce priveşte conţinutul de sulf al combustibililor marini în cadrul zonelor de control al
emisiilor de SOx (de 1,00 % începând cu 1 iulie 2010 şi de 0,10 % începând cu
1 ianuarie 2015), precum şi în zonele maritime din afara zonelor de control al
emisiilor de SOx (de 3,50 % începând cu 1 ianuarie 2012 şi, în principiu, de
0,50 % începând cu 1 ianuarie 2020). Majoritatea statelor membre sunt obligate, în
conformitate cu angajamentele lor internaţionale, să solicite navelor să utilizeze
combustibili cu un conţinut maxim de sulf de 1,00 % în cadrul zonelor de control al
emisiilor de SOx începând cu 1 iulie 2010. Pentru a se asigura coerenţa cu legislaţia
internaţională, precum şi aplicarea corespunzătoare a noilor standarde stabilite la
nivel global privind conţinutul de sulf în cadrul Uniunii, prezenta directivă ar trebui
pusă în acord cu anexa VI revizuită la MARPOL. Pentru a se asigura o minimă
calitate a combustibililor utilizaţi de nave pentru respectarea standardelor
tehnologice sau a celor privind calitatea combustibililor, ar trebui să se interzică
utilizarea în Uniune a combustibililor marini al căror conţinut de sulf depăşeşte
standardul general de 3,50 % din greutate, cu excepţia combustibililor destinaţi
aprovizionării navelor care utilizează metodele de reducere a emisiilor care
funcţionează în circuit închis.
(22) În cadrul procedurilor OMI se pot aduce modificări anexei VI la MARPOL în ceea
ce priveşte zonele de control al emisiilor de SOx. În cazul în care se introduc
modificări suplimentare, inclusiv scutiri, în ceea ce priveşte aplicarea limitelor
zonelor de control al emisiilor de SOx în anexa VI la MARPOL, Comisia ar trebui să
analizeze toate modificările de acest tip şi, dacă este cazul, să prezinte fără întârziere
propunerea necesară, în conformitate cu TFUE, pentru a alinia integral prezenta
directivă la normele OMI privind zonele de control al emisiilor de SOx.
107
(23) Introducerea unor noi zone de control al emisiilor ar trebui să se facă în temeiul
procedurii OMI, în conformitate cu anexa VI la MARPOL, şi ar trebui să se fondeze
pe o documentaţie bine pregătită pe baza unor criterii ecologice şi economice şi
sprijinită de date ştiinţifice.
(24) În conformitate cu reglementarea 18 din anexa VI revizuită la MARPOL, statele
membre ar trebui să depună eforturi pentru a asigura disponibilitatea combustibililor
marini care respectă prezenta directivă.
(25) Având în vedere dimensiunea mondială a politicii de mediu şi a emisiilor din
transportul naval, ar trebui stabilite standarde de emisie ambiţioase la nivel mondial.
(26) Uniunea va continua să reclame OMI o protecţie mai eficientă a zonelor sensibile la
emisiile de SOx şi o reducere a valorii limită normale pentru păcura de rezervor.
108
(27) Navele de pasageri operează în principal în porturi sau în apropiere de zonele
costiere şi au efecte semnificative asupra sănătăţii umane şi a mediului. Pentru a
îmbunătăţi calitatea aerului în jurul porturilor şi în zonele de coastă, navele
respective trebuie să utilizeze combustibili marini cu un conţinut maxim de sulf
de 1,50 % până în momentul în care se aplică standarde mai stricte tuturor navelor
din apele teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării ale
statelor membre.
(28) Pentru a facilita tranziţia către noile tehnologii de motoare cu potenţialul de a
asigura alte reduceri semnificative ale emisiilor în sectorul maritim, Comisia ar
trebui să exploreze şi alte posibilităţi care să permită şi să încurajeze utilizarea pe
nave a motoarelor alimentate cu gaz.
(29) Se impune asigurarea respectării corespunzătoare a obligaţiilor privind conţinutul de
sulf al combustibililor marini pentru atingerea obiectivelor prezentei directive.
Experienţa punerii în aplicare a Directivei 1999/32/CE a demonstrat că este necesar
un sistem mai puternic de monitorizare şi aplicare pentru a garanta punerea în
aplicare corespunzătoare a prezentei directive. În acest scop, este necesar ca statele
membre să asigure eşantionarea corespunzătoare şi suficient de frecventă a
combustibililor marini introduşi pe piaţă sau utilizaţi la bordul navelor, precum şi
verificarea periodică a jurnalelor de bord şi a notelor de livrare a buncherului. De
asemenea, este necesar ca statele membre să stabilească un regim de sancţiuni
eficiente, proporţionale şi disuasive în cazul nerespectării dispoziţiilor prezentei
directive. De asemenea, pentru a se asigura o transparenţă mai mare a informaţiilor,
este oportună publicarea registrului furnizorilor locali de combustibili marini.
109
(30) Respectarea limitelor privind conţinutul scăzut de sulf al combustibililor marini, în
special în interiorul zonelor de control al emisiilor de SOx, poate avea drept rezultat
o creştere semnificativă a preţurilor la astfel de combustibili, cel puţin pe termen
scurt, şi poate avea un efect negativ asupra competitivităţii transportului maritim pe
distanţe scurte în raport cu alte moduri de transport, precum şi asupra
competitivităţii industriilor din ţările vecine cu zonele de control al emisiilor de SOx.
Se impun soluţii corespunzătoare pentru reducerea costurilor aferente punerii în
conformitate, suportate de industriile afectate, cum ar fi autorizarea unor metode de
conformitate alternative şi mai eficiente din punct de vedere al costurilor decât
punerea în conformitate sub aspectul calităţii combustibililor şi, după caz, acordarea
de sprijin. Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape, între altele pe baza
rapoartelor primite de la statele membre, efectele respectării de către sectorul
transportului maritim a noilor standarde calitative pentru combustibili, acordând o
atenţie specială unui posibil transfer modal dinspre transportul maritim către cel
terestru, şi ar trebui să propună, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a contracara
o asemenea tendinţă.
(31) Este important să se limiteze transferul modal de la transportul maritim către cel
terestru, întrucât creşterea volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră ar
contrazice în multe cazuri obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice şi ar
agrava aglomeraţia din trafic.
110
(32) Costurile aferente noilor cerinţe de reducere a emisiilor de dioxid de sulf ar putea
determina transferul modal de la transportul maritim către cel terestru şi ar putea
avea efecte negative asupra competitivităţii industriilor. Comisia ar trebui să
utilizeze pe deplin instrumente precum Marco Polo şi reţeaua transeuropeană de
transport, pentru a oferi asistenţă punctuală şi pentru a reduce la minimum riscul
transferului modal. Statele membre ar putea considera necesar să ofere sprijin
operatorilor afectaţi de prezenta directivă în conformitate cu regulile aplicabile
privind ajutoarele de stat.
(33) În conformitate cu orientările existente în materie de ajutoare de stat pentru protecţia
mediului şi fără a aduce atingere viitoarelor modificări ale acestora, statele membre
pot acorda ajutoare de stat operatorilor afectaţi de prezenta directivă, inclusiv
ajutoare pentru operaţiunile de modernizare a navelor existente, cu condiţia ca aceste
ajutoare să fie considerate a fi compatibile cu piaţa internă în conformitate cu
articolele 107 şi 108 din TFUE, în special în lumina orientărilor aplicabile în
domeniul ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului. În acest context, Comisia
poate lua în considerare faptul că utilizarea unor metode de reducere a emisiilor
depăşeşte cerinţele prezentei directive prin reducerea nu doar a emisiilor de dioxid
de sulf, ci şi a altor emisii.
111
(34) Ar trebui să se faciliteze accesul la metodele de reducere a emisiilor. Metodele
respective pot asigura reduceri ale emisiilor cel puţin echivalente sau chiar mai mari
decât cele care pot fi obţinute prin utilizarea combustibililor cu conţinut redus de
sulf, cu condiţia ca acestea să nu aibă efecte negative semnificative asupra mediului
(de exemplu asupra ecosistemelor marine) şi să fie dezvoltate în urma aprobării
mecanismelor corespunzătoare de autorizare şi de control. Metodele alternative deja
cunoscute, cum ar fi utilizarea sistemelor de purificare a gazelor de evacuare de la
bordul navelor, amestecul de combustibil şi gaz natural lichefiat sau utilizarea
biocombustibililor, ar trebui recunoscute în Uniune. Este important să fie promovată
testarea şi dezvoltarea unor noi metode de reducere a emisiilor, printre altele pentru
a limita transferul modal de la transportul maritim către cel terestru.
(35) Metodele de reducere a emisiilor prezintă potenţialul unor reduceri semnificative ale
emisiilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să promoveze testarea şi dezvoltarea unor
astfel de tehnologii, printre altele analizând posibilitatea creării unui program comun
cofinanţat împreună cu industria, bazat pe principiile unor programe similare, cum ar
fi programul Clean Sky.
(36) Comisia, în cooperare cu statele membre şi cu părţile interesate, ar trebui să dezvolte
în continuare măsuri dintre cele identificate în documentul de lucru al serviciilor
Comisiei din 16 septembrie 2011 intitulat „Reducerea emisiilor poluante generate de
transportul maritim şi setul de instrumente pentru un transport durabil pe căi
navigabile”.
112
(37) În cazul unei întreruperi în aprovizionarea cu ţiţei, produse din petrol sau alte
hidrocarburi, Comisia poate autoriza aplicarea unei valori limită mai ridicate pe
teritoriul unui stat membru.
(38) Statele membre ar trebui să stabilească mecanisme adecvate pentru monitorizarea
respectării prevederilor prezentei directive. Comisiei ar trebui să îi fie prezentate
rapoarte privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi.
(39) Prezenta directivă ar trebui să conţină indicaţii detaliate în ceea ce priveşte
conţinutul şi formatul rapoartelor pentru a se asigura o raportare armonizată.
(40) Competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să
fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificarea valorilor echivalente ale
emisiilor şi a criteriilor aplicabile în cazul utilizării metodelor de reducere a
emisiilor, prevăzute în anexele I și II la prezenta directivă în vederea adaptării
acestora la progresul ştiinţific şi tehnic şi în vederea asigurării unei coerenţe stricte
cu instrumentele relevante ale OMI, precum şi în ceea ce priveşte modificarea
articolului 2 literele (a) –(e) şi (p), a articolului 13 litera (b) punctul (i) şi a
articolului 13 alineatul (3) din prezenta directivă, în vederea adaptării respectivelor
dispoziţii la progresul ştiinţific şi tehnic. Este deosebit de important ca în timpul
lucrărilor pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de
experţi. Comisia, atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, ar trebui să
asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante
către Parlamentul European şi Consiliu.
113
(41) Pentru a se asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive,
ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar
trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European şi al Consiliului46
.
(42) Comitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS)
instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi
al Consiliului47
ar trebui să asiste Comisia în aprobarea metodelor de reducere a
emisiilor care nu sunt reglementate de Directiva 96/98/CE a Consiliului48
.
(43) Sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive sunt importante pentru punerea în
aplicare a prezentei directive. Statele membre ar trebui să includă printre
respectivele sancţiuni amenzi calculate astfel încât să garanteze, cel puțin, privarea
celor responsabili de beneficiile economice obţinute în urma încălcării şi că
respectivele amenzi cresc progresiv în cazul unor încălcări repetate. Statele membre
ar trebui să notifice Comisiei dispoziţiile privind sancţiunile.
46
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
47 Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din
5 noiembrie 2002 de stabilire a unui Comitet pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) şi de modificare a regulamentelor privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).
48 Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele
maritime (JO L 46, 17.2.1997, p. 25).
114
(44) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind
termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în partea B din
anexa III,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
115
Articolul 1
Obiectiv şi domeniu de aplicare
(1) Obiectivul prezentei directive îl constituie reducerea emisiile de dioxid de sulf
rezultate din arderea anumitor tipuri de combustibili lichizi şi prin urmare reducerea
efectelor nefaste ale acestor emisii asupra omului şi mediului.
(2) Reducerile emisiilor de bioxid de sulf rezultate din arderea anumitor combustibili
lichizi derivaţi din petrol se realizează prin instituirea unor limite privind conţinutul
de sulf al acestor combustibili, ca o condiţie pentru utilizarea acestora pe teritoriul
statelor membre, în mările teritoriale, în zonele economice exclusive sau în zonele
de control al poluării.
Cu toate acestea, limitele privind conţinutul de sulf al anumitor combustibili lichizi
derivaţi din petrol, instituite prin prezenta directivă, nu se aplică:
(a) combustibililor destinaţi cercetării şi testării;
(b) combustibililor destinaţi prelucrării înainte de arderea finală;
(c) combustibililor care urmează sa fie prelucraţi în industria de rafinare;
116
(d) combustibililor utilizaţi şi introduşi pe piaţă în regiunile ultraperiferice ale
Uniunii, cu condiţia ca statele membre interesate să ia măsurile necesare
pentru ca, în respectivele regiuni:
(i) să fie respectate standardele de calitate a aerului;
(ii) să nu fie utilizată păcura grea în cazul în care conţinutul său de sulf
depăşeşte 3 % din greutate;
(e) combustibililor utilizaţi de navele de război şi de alte vase în serviciul militar.
Cu toate acestea, fiecare stat membru se străduieşte să asigure, prin adoptarea
unor măsuri adecvate care nu influenţează în mod negativ operaţiile sau
capacitatea operaţională a navelor respective, faptul că navele acţionează în
conformitate cu prezenta directivă, în măsura în care acest fapt este rezonabil
şi posibil;
(f) oricărei utilizări a combustibililor pe o navă, utilizare necesară pentru a asigura
securitatea unei nave sau pentru salvarea vieţilor omeneşti pe mare;
(g) oricărei utilizări a combustibililor pe o navă, utilizare necesară datorită
deteriorării navei sau a echipamentului acesteia, cu condiţia ca, după
producerea daunei, să fie luate toate măsurile pentru prevenirea sau reducerea
emisiilor excedentare şi cu condiţia adoptării, cât mai curând posibil, a
măsurilor de reparare a avariei. Prezenta dispoziție nu se aplică în situaţia în
care armatorul sau căpitanul au acţionat nechibzuit sau cu intenţia de a
produce daune;
(h) fără a aduce atingere articolului 5, combustibillor utilizaţi la bordul navelor
care folosesc metode de reducere a emisiilor în conformitate cu articolele 8
şi 10.
117
Articolul 2
Definiţii
În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiţii:
(a) păcură grea înseamnă:
(i) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,
care se încadrează la codurile NC 2710 19 51-2710 19 68, 2710 20 31,
2710 20 35 sau 2710 20 39; sau
(ii) orice combustibil lichid derivat din petrol, altul decât benzina definită la
litera b şi combustibilii marini definiţi la literele (c), (d) şi (e), care, din cauza
limitelor de distilare, se încadrează în categoria uleiurilor grele destinate să fie
utilizate drept combustibil şi din care mai puţin de 65 % din volum (inclusiv
pierderile) se distilează la 250 °C prin metoda ASTM D86. Dacă distilarea nu
poate fi determinată prin metoda ASTM D86, produsul derivat din petrol intră
în categoria păcurii grele;
(b) benzină înseamnă:
(i) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,
care se încadrează la codurile NC 2710 19 25, 2710 19 29, 2710 19 47,
2710 19 48, 2710 20 17 sau 2710 20 19; sau
118
(ii) orice combustibil lichid derivat din petrol, cu excepţia combustibilului marin,
din care mai puţin de 65 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează la
250 °C şi din care cel puţin 85 % din volum (inclusiv pierderile) se distilează
la 350 °C prin metoda ASTM D86.
Este exclusă din prezenta definiţie motorina definită la articolul 2 punctul 2 din
Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului49
. Combustibilii
utilizaţi pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră şi pentru tractoarele
agricole sunt, de asemenea, excluşi din prezenta definiţie;
(c) combustibil marin înseamnă orice carburant lichid derivat din petrol destinat
utilizării sau utilizat la bordul unui vas, inclusiv acei carburanţi definiţi în ISO 8217.
Combustibilul cuprinde orice combustibil lichid derivat din petrol care se utilizează
la bordul navelor de navigaţie interioară sau al ambarcaţiunilor de agrement, astfel
cum sunt definite în articolul 2 din Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi
a Consiliului50
şi în articolul 1 alineatul (3) din Directiva 94/25/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului51
, când navele respective se află pe mare;
49
Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea petrolului şi a motorinei (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).
50 Directiva 97/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
16 decembrie 1997 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanţi gazoşi şi de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinaţie rutieră (JO L 59, 27.2.1998, p. 1).
51 Directiva 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994 de
apropiere a actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement (JO L 164, 30.6.1994, p. 15).
119
(d) combustibil pentru motoare diesel navale înseamnă orice combustibil marin definit
pentru tipul DMB în tabelul I din ISO 8217, cu excepţia trimiterii la conţinutul de
sulf;
(e) combustibil pentru motoare navale înseamnă orice combustibil marin definit pentru
tipul DMB în tabelul I din ISO 8217, cu excepţia trimiterii la conţinutul de sulf;
(f) MARPOL înseamnă Convenţia Internaţională pentru prevenirea poluării de către
nave, 1973, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta;
(g) anexa VI la MARPOL înseamnă anexa intitulată „Reglementări pentru prevenirea
poluării aerului de către nave”, pe care Protocolul din 1997 a adăugat-o la
MARPOL;
(h) zone de control al emisiilor de SOx înseamnă zonele maritime definite ca atare de
Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) în conformitate cu anexa VI la
MARPOL;
120
(i) nave de pasageri înseamnă navele care pot transporta mai mult de 12 pasageri, în
cazul în care un pasager este orice altă persoană în afara:
(i) căpitanului şi a membrilor echipajului sau a unei alte persoane care este
salariată sau angajată în orice calitate la bordul unei nave pentru activităţile
navei respective şi
(ii) unui copil cu vârsta mai mică de un an;
(j) servicii regulate înseamnă o serie de traversări ale navelor de pasageri efectuate
astfel încât să deservească traficul dintre aceleaşi două porturi sau mai multe porturi
sau o serie de voiaje de la şi către acelaşi port fără escale intermediare, fie:
(i) în conformitate cu un orar publicat, fie
(ii) cu traversări efectuate cu o regularitate sau cu o frecvenţă care pot constitui un
program care poate fi recunoscut;
(k) navă de război înseamnă o navă care aparţine forţelor armate ale unui stat, poartă
însemnele exterioare distinctive ale acestor nave sau ale naţionalităţii sale, se află
sub comanda unui ofiţer autorizat în mod corespunzător de guvernul statului
respectiv, al cărui nume figurează pe lista de serviciu corespunzătoare sau
echivalentul acesteia şi are un echipaj care se află în serviciul regulat al forţelor
armate;
121
(l) nave la dană înseamnă navele care sunt amarate sau ancorate în siguranţă într-un
port al Uniunii în timp ce încarcă, descarcă sau efectuează o escală, incluzând
perioada de timp petrecută atunci când nu sunt angajate în operaţiuni de manipulare
a mărfii;
(m) introducerea pe piaţă înseamnă furnizarea sau punerea la dispoziţia terţilor, contra
cost sau în mod gratuit, oriunde în cadrul jurisdicţiei statelor membre, combustibili
marini pentru ardere la bord. Ea exclude furnizarea sau punerea la dispoziţie a
combustibililor marini pentru export în rezervoarele de încărcătură ale navelor;
(n) regiuni ultraperiferice înseamnă departamentele franceze de peste mări, Insulele
Azore, Madeira şi Insulele Canare, prevăzute la articolul 349 din TFUE;
(o) metodă de reducere a emisiilor înseamnă orice accesorii, materiale, dispozitive sau
aparate care urmează să fie instalate pe o navă sau orice altă procedură, combustibil
alternativ sau metodă de punere în conformitate utilizată ca alternativă la
combustibilii marini cu conţinut redus de sulf care îndeplineşte cerinţele stabilite în
prezenta directivă, care poate fi verificată, cuantificată şi aplicată;
122
(p) metoda ASTM înseamnă metodele prevăzute de către Societatea Americană pentru
Testare şi Materiale în ediţia din 1976 privind definiţiile şi specificaţiile pentru
produsele derivate din petrol şi pentru lubrifianţi;
(q) instalaţie de ardere înseamnă orice instalaţie tehnică în care se oxidează
combustibilii pentru a se utiliza căldura generată.
Articolul 3
Conţinutul maxim de sulf al păcurii grele
(1) Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizate tipurile de păcură grea
al căror conţinut de sulf depăşeşte 1,00 % din greutate.
(2) Până la 31 decembrie 2015, sub rezerva monitorizării corespunzătoare a emisiilor de
către autorităţile competente, alineatul (1) nu se aplică tipurilor de păcură grea
utilizate:
(a) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al
Directivei 2001/80/CE, cărora li se aplică articolul 4 alineatul (1) sau (2) ori
articolul 4 alineatul (3) litera (a) din directiva menționată, şi care respectă
limitele emisiilor de dioxid de sulf pentru astfel de instalaţii stabilite în
directiva respectivă;
123
(b) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al
Directivei 2001/80/CE, cărora li se aplică articolul 4 alineatul (3) litera (b) şi
articolul 4 alineatul (6) din directiva menționată şi în cazul cărora media lunară
a emisiilor de dioxid de sulf generate nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un
conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din volum în stare uscată;
(c) în instalaţiile de ardere care nu intră sub incidența literelor (a) sau (b), în cazul
cărora media lunară a emisiilor de dioxid de sulf generate nu depăşeşte 1 700
mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din volum în stare
uscată;
(d) pentru ardere în rafinării, în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de
sulf, luată ca medie a tuturor instalaţiile de ardere din rafinărie, indiferent de
tipul de combustibil sau de combinaţia de combustibili utilizată, cu excepţia
instalaţiilor prevăzute la literele (a) şi (b), a turbinelor cu gaz şi a motoarelor
cu gaz, nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de
3 % din volum în stare uscată.
(3) Începând cu 1 ianuarie 2016, sub rezerva monitorizării corespunzătoare a emisiilor
de către autorităţile competente, alineatul (1) nu se aplică tipurilor de păcură grea
utilizate:
124
(a) în instalaţiile de ardere care se încadrează în domeniul de aplicare al
capitolului III din Directiva 2010/75/UE şi care respectă limitele de emisii de
dioxid de sulf pentru astfel de instalaţii, stabilite în anexa V la directiva
menționată sau, în cazul în care limitele de emisii respective nu sunt aplicabile
în conformitate cu directiva respectivă, pentru care media lunară a emisiilor de
dioxid de sulf nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele
arse de 3 % din volum în stare uscată;
(b) în instalaţiile de ardere care nu intră sub incidența literei (a), în cazul în care
media lunară a emisiilor de dioxid de sulf generate de instalaţiile respective nu
depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 % din
volum în stare uscată;
(c) pentru ardere în rafinării, în cazul în care media lunară a emisiilor de dioxid de
sulf, luată ca medie a tuturor instalaţiilor de ardere din rafinărie, indiferent de
tipul de combustibil sau de combinaţia de combustibili utilizată, cu excepţia
instalaţiilor prevăzute la litera (a), a turbinelor cu gaz şi a motoarelor cu gaz,
nu depăşeşte 1 700 mg/Nm3 la un conţinut de oxigen din gazele arse de 3 %
din volum în stare uscată.
125
Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că nicio instalaţie de ardere care
utilizează păcură grea cu o concentraţie de sulf mai mare decât cea menţionată la alineatul (1)
nu este exploatată în absenţa unui permis eliberat de o autoritate competentă, care specifică
limitele de emisii.
Articolul 4
Conţinutul maxim de sulf din benzină
Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizate tipurile de combustibil pentru
motoare al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10 % din greutate.
Articolul 5
Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini
Statele membre se asigură că pe teritoriul lor nu sunt utilizaţi combustibilii marini al căror
conţinut de sulf depăşeşte 3,50 % din greutate, cu excepţia combustibililor destinaţi
aprovizionării navelor care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la articolul 8
care funcţionează în circuit închis.
126
Articolul 6
Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini utilizaţi în apele teritoriale, zonele
economice exclusive şi zonele de control al poluării aparţinând statelor membre, inclusiv în
zonele de control al emisiilor de SOx, precum şi de către navele de pasageri care operează în
serviciu regulat înspre sau dinspre porturile Uniunii
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele
lor teritoriale, zonele economice exclusive şi zonele de control al poluării nu se
utilizează combustibili marini al căror conţinut de sulf depăşeşte:
(a) 3,50 % din greutate, începând cu 18 iunie 2014;
(b) 0,50 % din greutate, începând cu 1 ianuarie 2020.
Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv
navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii, fără a aduce atingere alineatelor (2)
şi (5) de la prezentul articol şi articolului 7.
127
(2) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că în zonele din apele
lor teritoriale, în zonele economice exclusive şi în zonele de control al poluării care
se încadrează în zonele de control al emisiilor de SOx nu se utilizează combustibili
marini al căror conţinut de sulf depăşeşte:
(a) 1,00 % din greutate, până la 31 decembrie 2014;
(b) 0,10 % din greutate, începând cu 1 ianuarie 2015.
Prezentul alineat se aplică tuturor navelor înregistrate sub orice pavilion, inclusiv
navelor al căror voiaj a început în afara Uniunii.
Comisia ţine seama în mod corespunzător de orice modificare ulterioară a cerinţelor
în conformitate cu anexa VI la MARPOL aplicabile în cadrul zonelor de control al
emisiilor de SOx şi, după caz, prezintă fără întârzieri nejustificate propunerile
relevante în vederea modificării în mod corespunzător a prezentei directive.
128
(3) Data de aplicare a dispoziţiilor alineatului (2) pentru oricare alte zone maritime,
inclusiv porturile, pe care OMI le desemnează ulterior ca zone pentru controlul
emisiilor de SOx în conformitate cu Regula 14 alineatul (3) litera (b) din anexa VI la
MARPOL este de 12 luni de la intrarea în vigoare a desemnării .
(4) Statele membre răspund de punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului (2) cel
puţin în privinţa:
– navelor care arborează pavilionul lor; şi
în cazul statelor membre care se învecinează cu zonele de control al emisiilor de
SOx, a navelor înregistrate sub orice pavilion, cât timp se află în porturile lor.
De asemenea, statele membre pot lua măsuri de punere în aplicare suplimentare în
privinţa altor nave, în conformitate cu dreptul maritim internaţional.
129
(5) Statele membre iau, până la 1 ianuarie 2020, toate măsurile necesare pentru a se
asigura că, în zonele din apele lor teritoriale, în zonele economice exclusive şi în
zonele de control al poluării care nu se încadrează în zonele de control al emisiilor
de SOx, navele de pasageri care operează în serviciu regulat înspre sau dinspre orice
port al Uniunii nu utilizează combustibili marini al căror conţinut de sulf depăşeşte
1,50 % din greutate.
Statele membre răspund de asigurarea punerii în aplicare a acestei cerinţe cel puţin
de către navele care arborează pavilionul lor şi de către navele înregistrate sub orice
pavilion cât timp se află în porturile lor.
(6) Statele membre solicită completarea corectă a jurnalelor de bord ale navelor,
inclusiv cu privire la operaţiunile de schimbare a combustibilului.
(7) Statele membre depun eforturi pentru a asigura disponibilitatea combustibililor
marini care se conformează prezentei directive şi informează Comisia cu privire la
disponibilitatea unor astfel de combustibili marini în porturile şi terminalele lor.
130
(8) În cazul în care un stat membru constată că o navă nu respectă standardele pentru
combustibilii marini conformi cu prezenta directivă, autoritatea competentă a
statului membru respectiv are dreptul de a solicita navei:
(a) să prezinte o evidenţă a măsurilor luate în încercarea de a asigura
conformitatea; şi
(b) să prezinte dovezi că a încercat să achiziţioneze combustibil marin care se
conformează prezentei directive şi în conformitate cu orarul său de curse şi,
dacă acesta nu a fost disponibil în locurile planificate, că s-a încercat
localizarea unor surse alternative de astfel de combustibili şi că, în ciuda
tuturor eforturilor depuse pentru obţinerea de combustibil marin care se
conformează prezentei directive, acest tip de combustibil nu a fost disponibil
pentru a fi achiziţionat.
Nava nu este obligată să se abată de la traseul său prevăzut sau să întârzie în mod
nejustificat călătoria pentru asigurarea conformităţii.
131
Dacă o navă furnizează informaţiile menționate la primul paragraf, statul membru în
cauză ia în considerare toate circumstanţele relevante şi dovezile prezentate pentru a
stabili măsurile corespunzătoare care trebuie luate, inclusiv neluarea unor măsuri de
control.
O navă informează statul al cărui pavilion îl arborează şi autoritatea competentă a
portului relevant de destinaţie în cazul în care nu poate achiziţiona combustibil
marin care se conformează prezentei directive.
Un stat de port informează Comisia dacă o navă a prezentat dovezi privind
indisponibilitatea combustibilului marin care se conformează prezentei directive.
(9) Statele membre, în conformitate cu Regula 18 din anexa VI la MARPOL:
(a) păstrează un registru public al furnizorilor locali de combustibili marini;
(b) se asigură că furnizorul specifică în nota de livrare a buncherului conţinutul de
sulf al tuturor combustibililor marini vânduţi pe teritoriul lor, nota fiind
însoţită de o probă sigilată purtând semnătura reprezentantului navei care face
recepţia;
132
(c) iau măsuri adecvate împotriva furnizorilor de combustibili marini în legătură
cu care s-a constatat că livrează combustibili care nu corespund cu specificaţia
menţionată pe nota de livrare a buncherului;
(d) asigură aplicarea unor măsuri de remediere pentru a pune în conformitate cu
specificaţia orice combustibil marin neconform.
(10) Statele membre se asigură că nu sunt introduse pe piaţă pe teritoriul lor tipuri de
combustibil pentru motoare diesel navale al căror conţinut de sulf depăşeşte 1,5 %
din greutate.
Articolul 7
Conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini utilizaţi de navele aflate la dană în
porturile Uniunii
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că navele aflate la
dană în porturile Uniunii nu utilizează combustibili marini cu un conţinut de sulf ce
depăşeşte 0,10 % din greutate, acordând echipajului suficient timp pentru a finaliza
orice operaţiune necesară de schimbare a combustibilului, cât mai curând posibil
după sosirea la dană şi cât mai târziu posibil înainte de plecare.
Statele membre solicită ca durata oricărei operaţiuni de schimbare a combustibilului
să fie înregistrată în jurnalele de bord ale navei.
133
(2) Alineatul (1) nu se aplică:
(a) ori de câte ori, în conformitate cu orarele publicate, navele sunt programate să
stea la dană mai puțin de două ore;
(b) navelor care întrerup funcţionarea tuturor motoarelor şi utilizează electricitate
din rețeaua electrică terestră cât timp se află la dană în porturi.
(3) Statele membre se asigură că nu sunt introduse pe piaţă pe teritoriul lor tipuri de
combustibil pentru motoare navale al căror conţinut de sulf depăşeşte 0,10 % din
greutate.
Articolul 8
Metode de reducere a emisiilor
(1) Statele membre autorizează utilizarea metodelor de reducere a emisiilor de către
nave, indiferent de pavilionul arborat, în porturile, apele teritoriale, zonele
economice exclusive şi în zonele lor de control al poluării ca alternativă la utilizarea
combustibililor marini care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolele 6 şi 7, sub
rezerva alineatelor (2) şi (4) de la prezentul articol.
134
(2) Navele care utilizează metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alineatul (1)
înregistrează în mod continuu reduceri ale emisiilor de dioxid de sulf care să fie cel
puţin echivalente cu cele care s-ar obţine prin utilizarea combustibililor marini care
îndeplinesc cerinţele menţionate la articolele 6 şi 7. Valorile de emisie echivalente se
determină în conformitate cu anexa I.
(3) Statele membre încurajează, ca soluţie alternativă de reducere a emisiilor, ca navele
ce staţionează în port să utilizeze energie electrică produsă la ţărm.
(4) Metodele de reducere a emisiilor prevăzute la alineatul (1) trebuie să respecte
criteriile precizate în instrumentele menţionate în anexa II.
(5) Atunci când progresele ştiinţifice şi tehnice în ceea ce privește metodele alternative
de reducere a emisiilor justifică aceasta şi într-o manieră care să asigure coerenţa
strictă cu instrumentele şi standardele relevante adoptate de OMI, Comisia:
135
(a) este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16
pentru modificarea anexelor I şi II;
(b) adoptă acte de punere în aplicare în care se stabilesc cerinţele detaliate privind
monitorizarea emisiilor, după caz. Respectivele acte de punere în aplicare se
adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 17
alineatul (2).
Articolul 9
Aprobarea metodelor de reducere a emisiilor care urmează să fie utilizate la bordul navelor
care arborează pavilionul unui stat membru
(1) Metodele de reducere a emisiilor care se încadrează în domeniul de aplicare al
Directivei 96/98/CE se aprobă în conformitate cu directiva respectivă.
(2) Metodele de reducere a emisiilor care nu intră sub incidența alineatului (1) de la
prezentul articol se aprobă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 3
alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2099/2002, luând în considerare:
(a) orientările elaborate de OMI;
136
(b) rezultatele oricăror încercări efectuate în conformitate cu articolul 10;
(c) efectele asupra mediului, inclusiv reducerile realizabile ale emisiilor şi
impactul asupra ecosistemelor în porturi şi estuare închise; şi
(d) fezabilitatea monitorizării şi verificării.
Articolul 10
Încercarea noilor metode de reducere a emisiilor
Statele membre, în cooperare cu alte state, pot, după caz, să aprobe încercări pentru metodele
de reducere a emisiilor pe navele care arborează pavilionul lor sau în zonele maritime aflate
sub jurisdicţia lor. În timpul încercărilor nu este obligatorie utilizarea combustibililor marini
care respectă cerinţele articolelor 6 şi 7, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
(a) Comisia şi orice stat al portului respectiv să fie anunţate în scris cu cel puţin şase
luni înaintea începerii încercărilor;
(b) autorizaţiile pentru încercări să nu depăşească o durată de 18 luni;
(c) toate navele implicate să instaleze echipamente de protecţie împotriva manipulării
frauduloase pentru monitorizarea continuă a emisiilor de gaze de coş şi să utilizeze
echipamentele respective pe întreaga perioadă a încercărilor;
137
(d) toate navele implicate să realizeze reduceri ale emisiilor care să fie cel puţn
echivalente cu cele care s-ar obţine prin aplicarea valorilor-limită ale conţinutului de
sulf din combustibili specificate în prezenta directivă;
(e) să existe sisteme adecvate de gestionare a deşeurilor pentru orice tip de deşeu
generat de tehnologiile de reducere a emisiilor pe întreaga perioadă a încercărilor;
(f) să existe o evaluare a impactului asupra mediului marin, în special asupra
ecosistemelor din porturi şi estuare închise pe întreaga perioadă a încercărilor; şi
(g) rezultatele complete să fie transmise Comisiei şi să fie făcute publice în termen de
şase luni de la finalizarea încercărilor.
Articolul 11
Măsuri financiare
Statele membre pot adopta măsuri financiare în favoarea operatorilor afectaţi de prezenta
directivă în cazul în care măsurile financiare respective sunt conforme cu regulile privind
ajutoarele de stat aplicabile sau care urmează să fie adoptate în acest domeniu.
138
Articolul 12
Modificarea aprovizionării cu combustibili
Dacă, din cauza unei modificări neprevăzute în aprovizionarea cu ţiţei, produse din petrol sau
alte hidrocarburi, un stat membru întâmpină dificultăţi în aplicarea valorilor limită privind
conţinutul maxim de sulf menţionat la articolele 3 şi 4, statul membru respectiv informează
Comisia cu privire la aceasta. Comisia poate autoriza o valoare limită mai mare care să poată
fi folosită pe teritoriul statului membru respectiv pentru o perioadă maximă de 6 luni. Comisa
notifică statele membre şi Consiliul cu privire la decizia luată. Oricare stat membru poate
înainta decizia respectivă Consiliului în termen de o lună. Consiliul, hotărând cu majoritate
calificată, poate lua o altă decizie în termen de două luni.
139
Articolul 13
Eşantionarea şi analiza
(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a verifica prin prelevarea de
eşantioane dacă conţinutul de sulf al combustibililor utilizaţi respectă cerinţele de la
articolele 3-7. Prelevarea eşantioanelor începe la data la care intră în vigoare limita
aplicabilă privind conţinutul maxim de sulf al combustibilului. Aceasta se efectuează
periodic, cu o frecvenţă suficientă şi în cantităţi suficiente şi astfel încât eşantioanele
să fie reprezentative pentru combustibilul examinat şi, în cazul combustibililor
marini, pentru combustibilul utilizat de nave pe perioada în care se află în zonele
maritime şi porturile respective. Eşantioanele se analizează fără întârzieri
nejustificate.
(2) Se utilizează următoarele metode de prelevare a eşantioanelor, analiză şi inspecţie a
combustibililor marini:
(a) inspectarea jurnalelor de bord ale navelor şi a notelor de livrare a buncherului;
şi
(b) după caz, următoarele metode de prelevare a eşantioanelor şi de analiză:
(i) prelevarea eşantioanelor de combustibil marin destinat arderii la bordul
navelor în timp ce este livrat navelor, în conformitate cu orientările
pentru eşantionarea păcurei pentru stabilirea nivelului de conformitate cu
anexa VI revizuită la MARPOL adoptată la 17 iulie 2009 prin
Rezoluţia 182(59) a Comitetului pentru protecţia mediului
marin (CPMM) al OMI, şi analiza conţinutului de sulf al acestuia; sau
140
(ii) prelevarea eşantioanelor şi analiza conţinutului de sulf al combustibilului
marin destinat arderii la bordul navelor, conţinut în rezervoare, în cazul
în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, şi
în eşantioane sigilate de combustibil la bordul navelor.
(3) Metoda de referinţă adoptată pentru determinarea conţinutului de sulf este metoda
ISO 8754 (2003) sau EN ISO 14596: 2007.
Pentru a stabili dacă combustibilul marin furnizat către nave şi utilizat la bordul
acestora respectă limitele privind conţinutul de sulf menţionate la articolele 4-7, se
utilizează procedura de verificare a combustibilului prevăzută la apendicele VI din
anexa VI la MARPOL.
(4) Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare cu privire la:
(a) frecvenţa prelevării de eeşntioane;
(b) metodele de prelevare a eşantioanelor;
(c) definiţia unui eşantion reprezentativ al combustibilului examinat.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menţionată la articolul 17 alineatul (2).
141
Articolul 14
Raportarea şi revizuirea
(1) Pe baza rezultatelor prelevării de eşantioane, a analizelor şi a inspecţiilor efectuate în
conformitate cu articolul 13, statele membre transmit Comisiei, până la data de
30 iunie a fiecărui an, un raport referitor la conformitatea cu standardele privind
conţinutul de sulf prevăzute în prezenta directivă pentru anul calendaristic precedent.
Pe baza rapoartelor primite în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat
şi a notificărilor privind indisponibilitatea combustibilului marin conform cu
prezenta directivă trimise de către statele membre în conformitate cu articolul 6
alineatul (8) al cincilea paragraf, Comisia întocmeşte şi publică, în termen de 12 luni
de la data menţionată la primul paragraf din prezentul alineat, un raport cu privire la
punerea în aplicare a prezentei directive. Comisia evaluează necesitatea consolidării
suplimentare a dispoziţiilor relevante ale prezentei directive şi prezintă propuneri
legislative adecvate în acest sens.
142
(2) Până la 31 decembrie 2013, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi
Consiliului, însoţit, dacă este cazul, de propuneri legislative. Comisia analizează în
raportul său potenţialul de reducere a poluării aerului ţinând seama, printre altele, de:
rapoartele anuale înaintate în conformitate cu alineatele (1) şi (3) calitatea aerului şi
acidifierea observate, costurile combustibililor, impactul economic potenţial şi
transferul modal observat, precum şi progresele realizate în reducerea emisiilor
provenite de la nave.
(3) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare cu privire la informaţiile care
urmează să fie incluse în raport şi la formatul acestuia prevăzut la alineatul (1) .
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menţionată la articolul 17 alineatul (2).
143
Articolul 15
Adaptarea la progresul ştiinţific şi tehnic
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 cu privire
la adaptările articolului 2 literele (a)-(e) şi litera (p), ale articolului 13 alineatul (2) litera (b)
punctul (i) şi ale articolului 13 alineatul (3) la progresul ştiinţific şi tehnic. Astfel de adaptări
nu pot avea drept rezultat efectuarea vreunei modificări directe a domeniului de aplicare a
prezentei directive şi nici a limitelor privind conţinutul de sulf al combustibililor specificate
de prezenta directivă.
Articolul 16
Exercitarea delegării de competenţe
(1) Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute
în prezentul articol.
(2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 8 alineatul (5) şi la
articolul 15 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 17 decembrie 2012.
Comisia prezintă un raport privind delegarea de competenţe cu cel puțin nouă luni
înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte
tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European
sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de
încheierea fiecărei perioade.
144
(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 8 alineatul (5) şi la articolul 15
poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de
revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă.
Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia
nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European şi Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (5) şi al articolului 15 intră
în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au
formulat obiecţiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul
European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv,
Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula
obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu trei luni la iniţiativa Parlamentului
European sau a Consiliului.
145
Articolul 17
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în
înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act
de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
146
Articolul 18
Sancţiuni
Statele membre stabilesc sancţiunile aplicabile în cazurile de încălcare a dispoziţiilor de drept
intern adoptate în conformitate cu prezenta directivă.
Sancţiunile stabilite sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi pot include amenzi calculate
într-o asemenea manieră încât să se asigure, cel puțin, privarea celor responsabili de
beneficiile economice obţinute în urma încălcării dispozițiilor de drept intern menționate la
primul paragraf şi că respectivele amenzi cresc progresiv în cazul unor încălcări repetate.
Articolul 19
Abrogare
Directiva 1999/32/CE, astfel cum a fost modificată prin actele prevăzute în partea A din
anexa III, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre cu privire la termenele
de transpunere în dreptul intern a directivelor prevăzute în partea B din anexa III.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc
în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.
147
Articolul 20
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene..
Articolul 21
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la ...,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Preşedintele Preşedintele
148
ANEXA I
VALORILE ECHIVALENTE ALE EMISIILOR PENTRU METODELE DE REDUCERE A
EMISIILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (2)
Limitele privind conţinutul de sulf al combustibililor marini menţionate la articolele 6 şi 7 din
prezenta directivă şi în Regulile 14.1 şi 14.4 din anexa VI la MARPOL şi valorile
corespunzătoare ale emisiilor menţionate la articolul 8 alineatul (2):
Conţinutul de sulf al combustibililor marini
(% m/m)
Raportul emisii de SO2 (ppm)/CO2 (% v/v)
3,50 151,7
1,50 65,0
1,00 43,3
0,50 21,7
0,10 4,3
Observaţie:
– Utilizarea limitelor privind raportul emisiilor este aplicabilă doar în cazul utilizării
păcurii reziduale sau distilate pe bază de petrol.
– În cazuri justificate, când concentraţia de CO2 este redusă de unitatea de purificare a
gazelor de evacuare (EGC), concentraţia de CO2 poate fi măsurată la intrarea unităţii
EGC, cu condiţia să se poată demonstra clar corectitudinea acestei metode.
_____________
149
ANEXA II
CRITERII PRIVIND UTILIZAREA METODELOR DE REDUCERE A EMISIILOR
MENŢIONATE LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (4)
Metodele de reducere a emisiilor menţionate la articolul 8 respectă cel puţin criteriile
specificate în următoarele instrumente, după caz:
Metoda de reducere a emisiilor Criterii de utilizare
Amestec de combustibil marin şi gaz
lichefiat pierdut prin vaporizare pe durata
stocării
Decizia 2010/769/UE a Comisiei52
.
Sisteme de purificare a gazelor de evacuare Rezoluţia MEPC.184(59) adoptată la
17 iulie 2009
„Apa de spălare provenită de la sistemele de
epurare a gazelor de eşapament care utilizează
substanţe chimice, aditivi, preparate şi alte
produse chimice relevante create in situ”,
menţionate la punctul 10.1.6.1 din Rezoluţia
MEPC.184(59), nu se deversează în mare,
inclusiv în porturi şi estuare închise, decât dacă
operatorul navei demonstrează că deversarea
apei de spălare nu are un impact negativ
semnificativ asupra sănătăţii umane şi a
mediului şi nu prezintă riscuri pentru acestea. În
cazul în care substanţa chimică utilizată este
sodă caustică, este suficient ca apa de spălare să
îndeplinească criteriile stabilite în Rezoluţia
MEPC.184(59) şi ca pH-ul acesteia să nu
52
Decizia 2010/769/UE a Comisiei din 13 decembrie 2010 privind stabilirea criteriilor pentru utilizarea de către navele transportatoare de gaz natural lichefiat a metodelor tehnologice ca alternativă la utilizarea combustibililor marini cu conţinut redus de sulf care respectă cerinţele articolului 4b din Directiva 1999/32/CE a Consiliului privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la conţinutul de sulf al combustibililor marini (JO L 328, 14.12.2010, p. 15).
150
depăşească 8,0.
Biocombustibili Utilizarea biocombustibililor, astfel cum sunt
definiţi în Directiva 2009/28/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului53
, care
sunt conformi cu standardele relevante CEN şi
ISO.
Amestecurile de biocombustibili şi combustibili
marini trebuie să fie conforme cu standardele
privind conţinutul de sulf stabilite la articolul 5,
la articolul 6 alineatele (1), (2) şi (5) şi la
articolul 7 din prezenta directivă.
_____________
53
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
151
ANEXA III
Partea A
Directiva abrogată şi lista modificărilor sale ulterioare
(menţionate la articolul 19)
Directiva 1999/32/CE a Consiliului
(JO L 121, 11.5.1999, p. 13)
Regulamentul (CE) Nr. 1882/2003 a Parlamentului
European şi a Consiliului
(JO L 284, 31.10.2003, p. 1)
Numai punctul 19 din anexa I
Directiva 2005/33/CE a Parlamentului European și a
Consiliului
(JO L 191, 22.7.2005, p. 59)
Regulamentul (CE) Nr. 219/2009 a Parlamentului
European şi a Consiliului
(JO L 87, 31.3.2009, p. 109)
Numai punctul 3.4 din anexa I
Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a
Consiliului
(JO L 140, 5.6.2009, p. 88)
Numai articolul 2
Directiva 2012/33/UE a Parlamentului European și
a Consiliului
(JO L 327, 27.11.2012, p. 1)
152
Partea B
Termene de transpunere în dreptul intern
(menţionate la articolul 19)
Directiva Dată limită de transpunere
1999/32/CE 1 iulie 2000
2005/33/CE 11 august 2006
2009/30/CE 31 decembrie 2010
2012/33/UE 18 iunie 2014
_____________
153
ANEXA IV
TABEL DE CORESPONDENŢĂ
Directiva 1999/32/CE Prezenta directivă
Articolul 1 alineatul (1) Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 1alineatul (2) al doilea paragraf
cuvintele introductive
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
cuvintele introductive
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
literele (a), (b) şi (c)
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
literele (a), (b) şi (c)
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
litera (d) cuvintele introductive
Articolul 1 alineatul(2) al doilea paragraf
litera (d) cuvintele introductive
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
litera (d) prima liniuţă
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
litera (d) punctul (i)
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
litera (d) a doua liniuţă
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
litera (d) punctul (ii)
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
literele (e)-(h)
Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
literele (e)-(h)
Articolul 2 cuvintele introductive Articolul 2 cuvintele introductive
Articolul 2 punctul 1 Articolul 2 litera (a)
Articolul 2 punctul 1 prima liniuţă Articolul 2 litera (a) punctul (i)
Articolul 2 punctul 1 a doua liniuţă Articolul 2 litera (a) punctul (ii)
Articolul 2 punctul 2 Articolul 2 litera (b)
Articolul 2 punctul 2 prima liniuţă Articolul 2 litera (b) punctul (i)
Articolul 2 punctul 2 a doua liniuţă Articolul 2 litera (b) punctul (ii)
154
Articolul 2 punctul 2 cuvintele finale Articolul 2 litera (b) cuvintele finale
Articolul 2 punctul 3 Articolul 2 litera (c)
Articolul 2 punctul 3a Articolul 2 litera (d)
Articolul 2 punctul 3b Articolul 2 litera (e)
Articolul 2 punctul 3c Articolul 2 litera (f)
Articolul 2 punctul 3d Articolul 2 litera (g)
Articolul 2 punctul 3e Articolul 2 litera (h)
Articolul 2 punctul 3f Articolul 2 litera (i)
Articolul 2 punctul 3g Articolul 2 litera (j)
Articolul 2 punctul 3h Articolul 2 litera (k)
Articolul 2, punctul 3i Articolul 2 litera (l)
Articolul 2 punctul 3k Articolul 2 litera (m)
Articolul 2 punctul 3l Articolul 2 litera (n)
Articolul 2 punctul 3m Articolul 2 litera (o)
Articolul 2 punctul 4 Articolul 2 litera (p)
Articolul 2 punctul 5 Articolul 2 litera (q)
Articolul 3 Articolul 3
Articolul 3a Articolul 5
Articolul 4 Articolul 4
Articolul 4a alineatul (1) Articolul 6 alineatul (2)
Articolul 4a alineatul (1a) Articolul 6 alineatul (1)
155
Articolul 4a alineatul (2) Articolul 6 alineatul (3)
Articolul 4a alineatul (3) Articolul 6 alineatul (4)
Articolul 4a alineatul (4) Articolul 6 alineatul (5)
Articolul 4a alineatul (5) Articolul 6 alineatul (6)
Articolul 4a alineatul (5a) Articolul 6 alineatul (7)
Articolul 4a alineatul (5b) Articolul 6 alineatul (8)
Articolul 4a alineatul (6) Articolul 6 alineatul (9)
Articolul 4a alineatul (7) Articolul 6 alineatul (10)
Articolul 4b Articolul 7
Articolul 4c alineatele (1) şi (2) Articolul 8 alineatele (1) şi (2)
Articolul 4c alineatul (2a) Articolul 8 alineatul (3)
Articolul 4c alineatul (3) Articolul 8 alineatul (4)
Articolul 4c alineatul (4) Articolul 8 alineatul (5)
Articolul 4d Articolul 9
Articolul 4e Articolul 10
Articolul 4f Articolul 11
Articolul 5 Articolul 12
Articolul 6 alineatul (1) Articolul 13 alineatul(1)
Articolul 6 alineatul (1a) Articolul 13 alineatul (2)
Articolul 6 alineatul (2) Articolul 13 alineatul (3)
Articolul 6 alineatul (1b) Articolul 13 alineatul (4)
156
Articolul 7 alineatele (1) şi (2) Articolul 14 alineatele (1) şi (2)
Articolul 7 alineatul (1a) Articolul 14 alineatul (3)
Articolul 7 alineatul (3) -
Articolul 7 alineatul (4) Articolul 15
Articolul 9 Articolul 17
Articolul 9a Articolul 16
Articolul 10 -
Articolul 11 alineatul (1) Articolul 18, primul paragraf
Articolul 11 alineatul (2) Articolul 18, al doilea paragraf
_ Articolul 19
Articolul 12 Articolul 20
Articolul 13 Articolul 21
Anexele I şi II Anexele I şi II
_ Anexa III
_ Anexa IV
_____________
157
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0076
Deturnarea spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente
esențiale ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului pentru evitarea
deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale (text
codificat) (COM(2014)0319 – C8-0015/2014 – 2014/0165(COD))
(Procedura legislativă ordinară – codificare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0319),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0015/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 - Metoda de lucru
accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative54
,
– având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0038/2016),
A. întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European,
Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă
codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,
1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
54
JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
158
P8_TC1-COD(2014)0165
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 9 martie 2016 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului
pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente
esențiale (text codificat)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară55
,
întrucât:
(1) Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului56
a fost modificat de mai multe ori şi
în mod substanţial57
. Din motive de claritate şi de raţionalizare, respectivul
regulament ar trebui să se codifice.
(2) Multe din țările în curs de dezvoltare cele mai sărace au nevoie urgentă de acces la
prețuri abordabile la medicamentele esențiale pentru tratamentul bolilor
transmisibile. Țările respective sunt puternic dependente de importurile de
medicamente, deoarece producția acestora pe plan local este redusă.
(3) Se impune fixarea unor prețuri diferite pe piețele țărilor dezvoltate și pe piețele celor
mai sărace țări în curs de dezvoltare pentru a se asigura faptul că acestora din urmă li
se furnizează produse farmaceutice esențiale la prețuri cu mult reduse. În consecință,
aceste prețuri cu mult reduse nu pot fi considerate ca referință pentru prețul care
trebuie plătit pentru aceleași produse pe piețele țărilor dezvoltate.
(4) În majoritatea țărilor dezvoltate există instrumente legislative și de reglementare
pentru a împiedica importul, în anumite circumstanțe, de produse farmaceutice, dar
astfel de instrumente riscă să devină insuficiente, dat fiind că volume considerabile
de produse farmaceutice la prețuri foarte reduse sunt vândute pe piețele celor mai
sărace țări în curs de dezvoltare și, în consecință, interesul economic pentru
deturnarea acestor produse spre piețe cu prețuri ridicate poate crește semnificativ.
(5) Este nevoie ca producătorii de produse farmaceutice să fie încurajați să ofere volume
semnificativ mai mari de astfel de produse la prețuri foarte reduse, garantând, prin
intermediul prezentului regulament, că astfel de produse rămân pe piețele celor mai
sărace țări în curs de dezvoltare . Donațiile de produse farmaceutice și produsele
vândute în cadrul contractelor încheiate ca urmare a licitațiilor organizate de guverne
naționale sau de organisme internaționale de achiziții publice sau în cadrul unui
parteneriat convenit între producător și guvernul unei țări de destinație se pot încadra
55
Poziția Parlamentului European din 9 martie 2016. 56
Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului din 26 mai 2003 pentru evitarea deturnării spre țările Uniunii Europene a anumitor medicamente esențiale (JO L 135, 3.6.2003, p. 5).
57 A se vedea anexa VI.
159
în aceleași condiții în domeniul de aplicare al prezentului regulament, dat fiind
faptul că donațiile nu contribuie la îmbunătățirea accesului durabil la astfel de
produse.
(6) Este necesar să se stabilească o procedură care să identifice produsele, țările și bolile
relevante pentru domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(7) Prezentul regulament are ca obiectiv prevenirea posibilității ca produsele cu prețuri
diferențiate să fie importate în Uniune. Sunt prevăzute derogări pentru anumite
situații, cu condiția strictă să se asigure că destinația finală a produselor respective
reprezintă una din țările enumerate în anexa II.
(8) Fabricanții produselor cu prețuri diferențiate ar trebui să adopte pentru aceste
produse o prezentare diferită pentru a ușura sarcina de identificare a acestora.
(9) Ar trebuie să fie reexaminate listele bolilor și țărilor de destinație care intră sub
incidența prezentului regulament, precum și sistemele utilizate pentru identificarea
produselor cu prețuri diferențiate, ținând cont, printre altele, de experiența dobândită
în cadrul aplicării sale.
(10) În ceea ce privește produsele care fac obiectul unor prețuri diferențiate și care sunt
transportate în bagajele personale ale călătorilor și destinate uzului personal al
acestora, ar trebui să se aplice norme similare celor prevăzute de Regulamentul (UE)
nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului58
.
(11) Atunci când produse cu prețuri diferențiate sunt confiscate în temeiul prezentului
regulament, autoritatea competentă ar trebui să poată decide, în conformitate cu
legislația națională și pentru a garanta că utilizarea prevăzută a produselor confiscate
se face în beneficiul deplin al țărilor menționate în anexa II, ca acestea să fie puse la
dispoziția acestor țări în scopuri umanitare. În absența unei astfel de decizii,
produsele confiscate trebuie să fie distruse.
(12) În scopul de a adăuga produse pe lista produselor care intră sub incidența prezentului
regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din
Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în
scopul de a modifica anexele la regulamentul respectiv. Este deosebit de important
ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate,
inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate,
Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a
documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Prezentul regulament stabilește:
(a) criteriile pentru definirea produsului cu preț diferențiat;
(b) condițiile în care autoritățile vamale adoptă măsuri;
(c) măsurile pe care le adoptă autoritățile competente din statele membre.
58
Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (JO L 181, 29.6.2013, p. 15).
160
(2) În sensul prezentului regulament:
(a) „produs cu preț diferențiat” înseamnă orice produs farmaceutic care este
utilizat pentru prevenirea, diagnosticarea sau tratamentul bolilor, enumerate în
anexa IV şi al cărui preț este fixat în conformitate cu una din modalitățile
opționale de calcul indicate la articolul 3, verificat de Comisie sau de un
auditor independent, în conformitate cu articolul 4, și care figurează pe lista
produselor cu preț diferențiat, prezentată în anexa I;
(b) „țări de destinație” înseamnă acele țări enumerate în anexa II;
(c) „autoritate competentă” înseamnă o autoritate desemnată de un stat membru
pentru a stabili dacă mărfurile confiscate de autoritățile vamale din statul
membru respectiv sunt produse cu prețuri diferențiate și pentru a da
instrucțiunile necesare, în funcție de rezultatul examinării.
Articolul 2
(1) Se interzice importul în Uniune al produselor cu prețuri diferențiate, în scopul
punerii lor în liberă circulație, al reexportării acestora, al plasării lor în regim
suspensiv, într-o zonă liberă sau în antrepozit liber.
(2) Interdicția privind produsele cu preț diferențiat prevăzută la alineatul (1) nu se aplică
produselor:
(a) reexportate spre țările de destinație;
(b) plasate în regim de tranzit sau în regim de antrepozit vamal sau într-o zonă
liberă sau în antrepozit liber, în scopul reexportării spre o țară de destinație.
Articolul 3
Prețul diferențiat menționat la articolul 4 alineatul (2) punctul (b) poate fi, în funcție de
opțiunea solicitantului:
(a) fie un preț care să nu depășească procentul prevăzut în anexa III din media
poderată a prețului franco fabrică pe care un producător îl facturează pentru
același produs pe piețele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE), la data cererii; sau
(b) un preț care să corespundă costurilor directe de producție ale unui producător,
cu adăugarea procentului maxim prevăzut în anexa III.
Articolul 4
(1) Pentru ca produsele să beneficieze de dispozițiile prezentului regulament,
producătorii sau exportatorii de produse farmaceutice trebuie să prezinte o cerere
Comisiei.
(2) Oricare cerere adresată Comisiei conține următoarele informații:
(a) numele produsului și ingredientul activ al produsului cu preț diferențiat,
precum și informații suficiente care să permită verificarea bolii pe care o
previne, o diagnostichează sau o tratează;
(b) prețul propus, recurgând la una dintre modalitățile opționale de calculare a
prețului prevăzute la articolul 3, cu detalii suficiente pentru a permite
161
verificarea. În locul furnizării acestor informații detaliate, solicitantul poate
prezenta și un certificat emis de un auditor independent, care să indice că
prețul a fost verificat și corespunde unuia dintre criteriile prevăzute în anexa
III. Auditorul independent este desemnat de comun acord de producător și de
Comisie. Orice informație prezentată de solicitant auditorului rămâne
confidențială;
(c) țara sau țările de destinație în care solicitantul intenționează să vândă produsul
respectiv;
(d) numărul de cod bazat pe Nomenclatura Combinată prevăzută în anexa I la
Regulamentul (CEE) nr. 2658/8759 și, după caz, completat cu subdiviziunile
TARIC, pentru identificarea fără ambiguitate a mărfurilor respective; şi
(e) orice măsură luată de producător sau de exportator pentru a face ca produsul
cu preț diferențiat să poată fi mai ușor distins de produsele identice oferite la
vânzare în interiorul Uniunii.
(3) Atunci când Comisia stabilește că un anumit produs îndeplinește condițiile prevăzute
în prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în
conformitate cu articolul 5 pentru a adăuga produsul în cauză la anexa I cu ocazia
următoarei actualizări. Comisia notifică decizia sa solicitantului in termen de 15 zile
de la data adoptării acesteia.
Atunci când o întârziere în adăugarea unui produs la anexa I ar cauza o întârziere în
abordarea unei nevoi urgente de a avea acces la medicamente esențiale la prețuri
accesibile într-o țară în curs de dezvoltare și, prin urmare, acestea sunt necesare din
motive imperioase de urgență, procedura prevăzută la articolul 6 se aplică actelor
delegate adoptate în temeiul primului paragraf.
(4) În cazul în care o cerere nu este suficient de detaliată pentru a se putea efectua o
examinare de fond, Comisia cere în scris solicitantului să prezinte informațiile care
lipsesc. În cazul în care solicitantul nu completează cererea în termenul stabilit în
comunicarea respectivă, cererea sa scrisă este considerată nulă și neavenită.
(5) În cazul în care Comisia consideră că cererea nu îndeplinește criteriile enunțate în
prezentul regulament, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat despre
aceasta în termen de 15 zile de la data deciziei. Nimic nu-l împiedică pe solicitant să
prezinte o cerere modificată pentru același produs.
(6) Produsele destinate donațiilor în favoarea beneficiarilor dintr-una din țările
enumerate în anexa II pot fi obiectul unei notificări în acest sens în vederea aprobării
și înscrierii în anexa I.
(7) Comisia actualizează anexa I la fiecare două luni.
(8) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 5
pentru a adapta anexele II, III și IV în cazul în care este necesar, pentru a modifica
lista bolilor, țările de destinație care intră sub incidența prezentului regulament,
precum și formulele utilizate pentru a identifica produse cu prețuri diferențiate
ținând cont, printre altele, de experiența dobândită în urma aplicării sale sau pentru a
răspunde la o criză în domeniul sănătății.
59
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
162
Articolul 5
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute
în prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 4 alineatele (3) şi (8)
este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 20 februarie 2014.
Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni
înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește
tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European
sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel târziu trei luni înainte de
încheierea fiecărei perioade.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 4 alineatele (3) şi (8) poate fi
revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare
pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia
produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce
atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) intră în vigoare
numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat
obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului
European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului
respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul
că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la
inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 4 alineatul (8) intră în vigoare
numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat
obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului
European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului
respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul
că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu patru luni la
inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 6
(1) Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se
aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2).
Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele
pentru care s-a folosit procedura de urgență prevăzută de prezentul articol.
(2) Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat
în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatele (5) și (6). Într-un
astfel de caz, Comisia abrogă fără întârziere actul, în urma notificării deciziei
Parlamentului European sau Consiliului de a formula obiecții.
Articolul 7
Un produs aprobat ca produs cu preț diferențiat și introdus în anexa I rămâne pe lista
respectivă cât timp sunt îndeplinite condițiile enunțate la articolul 4, iar rapoartele anuale
163
privind vânzările sunt transmise Comisiei, în conformitate cu articolul 12. Solicitantul
comunică Comisiei informații privind orice modificare intervenită referitoare la domeniul de
aplicare sau la condițiile prevăzute la articolul 4, pentru a garanta că respectivele cerințe sunt
îndeplinite.
Articolul 8
O emblemă permanentă, prezentată în anexa V, se aplică pe toate ambalajele sau produsele și
pe toate documentele utilizate în legătură cu produsul aprobat, vândut la prețuri diferențiate
țărilor de destinație. Această cerinţă se aplică cât timp produsul respectiv figurează în lista
din anexa I.
Articolul 9
(1) Atunci când există motive să se suspecteze că produsele la preț diferențiat urmează a
fi importate în Uniune, contrar interdicției prevăzute la articolul 2, autoritățile
vamale suspendă acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau le
rețin în perioada necesară pentru adoptarea unei decizii de către autoritățile
competente cu privire la caracterul mărfurilor în cauză. Perioada de suspendare sau
de reținere nu depășește 10 zile lucrătoare, cu excepția cazului în care se aplică
circumstanțe speciale, caz în care perioada poate fi prelungită cu maximum 10 zile
lucrătoare. La expirarea acestei perioade, se acordă liberul de vamă pentru produsele
respective, cu condiția ca toate formalitățile vamale să fi fost îndeplinite.
(2) Se consideră că autoritățile vamale dispun de informațiile corespunzătoare pentru a
suspenda acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau pentru
reținerea acestora, în cazul în care există suficiente informații disponibile pentru a
considera că produsul în cauză este la preț diferențiat.
(3) Autoritatea competentă din statul membru respectiv și producătorul sau exportatorul
menționat în anexa I sunt informați fără întârziere cu privire la suspendarea acordării
liberului de vamă sau cu privire la reținerea produselor și primesc toate informațiile
disponibile referitoare la produsele în cauză. Se ține cont în mod corespunzător de
dispozițiile naționale referitoare la protecția datelor personale, la secretul comercial
și industrial și la confidențialitatea profesională și administrativă. Importatorul și,
după caz, exportatorul, dispun de numeroase posibilități pentru a comunica
autorității competente informațiile pe care le consideră utile cu privire la produsele
în cauză.
(4) Procedura de suspendare sau de reținere a mărfurilor se efectuează pe cheltuiala
importatorului. În cazul în care nu este posibilă recuperarea acestor cheltuieli de la
importator, acestea pot fi recuperate, în conformitate cu legislația națională, de la
orice altă persoană responsabilă pentru tentativa de import ilegal.
Articolul 10
(1) În cazul în care produsele pentru care acordarea liberului de vamă este suspendată
sau care sunt reținute de autoritățile vamale sunt recunoscute de autoritatea
competentă ca produse cu preț diferențiat, în sensul prezentului regulament,
autoritatea competentă se asigură că aceste produse sunt confiscate și eliminate, în
conformitate cu legislația națională. Respectivele proceduri se efectuează pe
cheltuiala importatorului. În cazul în care nu este posibil să se recupereze
respectivele cheltuieli de la importator, acestea pot fi recuperate, în conformitate cu
164
legislația națională, de la oricare altă persoană responsabilă pentru tentativa de
import ilegal.
(2) Atunci când se constată, ca urmare a unui control suplimentar din partea autorității
competente, că produsele pentru care acordarea liberului de vamă este suspendată
sau care sunt reținute de autoritățile vamale nu îndeplinesc condițiile cerute pentru a
fi considerate produse la preț diferențiat, în temeiul prezentului regulament,
autoritatea vamală acordă liberul de vamă pentru produsele destinatarului, cu
condiția ca toate formalitățile vamale să fie îndeplinite.
(3) Autoritatea competentă informează Comisia despre toate deciziile adoptate în
temeiul prezentului regulament.
Articolul 11
Prezentul regulament nu se aplică mărfurilor fără caracter comercial transportate în bagajele
personale ale călătorilor, pentru uzul personal al acestora, în limitele prevăzute pentru a fi
scutite de drepturi vamale.
Articolul 12
(1) Comisia monitorizează anual volumele de export ale produselor cu preț diferențiat
care figurează în lista din anexa I și care sunt exportate spre țările de destinație, pe
baza informațiilor care îi sunt furnizate de producătorii și exportatorii de produse
farmaceutice. În acest scop, Comisia emite un formular standard. Producătorii și
exportatorii prezintă Comisiei astfel de rapoarte anuale privind vânzările pentru
fiecare produs cu preț diferențiat, în condiții de confidențialitate.
(2) La fiecare doi ani, Comisia prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului
privind volumele exportate cu prețuri diferențiate, inclusiv privind volumele
exportate în cadrul unui acord de parteneriat convenit între producător și guvernul
unei țări de destinație. În raport se analizează țările și bolile care intră în domeniul de
aplicare și criteriile generale pentru punerea în aplicare a articolului 3.
(3) În termen de o lună de la prezentarea raportului de către Comisie, Parlamentul
European poate să invite Comisia la o reuniune ad-hoc a comisiei sale competente
pentru a prezenta și a explica orice aspecte legate de punerea în aplicare a
prezentului regulament.
(4) Comisia dă publicității raportul în cel mult șase luni de la data transmiterii acestuia
către Parlamentul European și Consiliu.
Articolul 13
(1) Aplicarea prezentului regulament nu aduce atingere în niciun caz procedurilor
prevăzute de Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului60 și
de Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului61.
60
Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
165
(2) Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală sau
drepturilor titularilor de proprietate intelectuală.
Articolul 14
Regulamentul (CE) nr. 953/2003 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se
citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa VII.
Articolul 15
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ...,
Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,
Preşedintele Preşedintele
61
Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (OJ L 136, 30.4.2004, p. 1).
166
ANEXA I
LISTA PRODUSELOR CU PREȚ DIFERENȚIAT
Produs Producător/
exportator
Tara de
destinație
Caracteristici Data
aprobării
Cod
NC/TARIC62
TRIZIVIR
750 mg × 60
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Afganistan
Africa de Sud
Angola
Armenia
Azerbaidjan
Bangladesh
Benin
Bhutan
Botswana
Burkina Faso
Burundi
Cambodgia
Camerun
Capul Verde
Republica
Centrafricană
Ciad
Côte d’Ivoire
Comore
Congo
Republica
Democratică Congo
Coreea de Nord
Djibouti
Eritrea
Etiopia
Gambia
Ghana
Guineea
Guineea-Bissau
Guineea Ecuatorială
Haiti
Honduras
India
Indonezia
Insulele Solomon
Ambalaj specific –
text în trei limbi
19.4.2004 30049019
EPIVIR
150 mg × 60
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj specific –
text în trei limbi -
tablete roșii
30049019
RETROVIR
250 mg × 40
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj de export
(albastru)
neutilizat în UE
Ambalaj de tipul
spitalelor franceze
– piețe francofone
19.4.2004 30049019
RETROVIR
300 mg × 60
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj de export
(albastru)
neutilizat în UE
Ambalaj de tipul
spitalelor franceze
– piețe francofone
19.4.2004 30049019
62
Numai dacă este cazul.
167
RETROVIR
100 mg × 100
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Kenya
Kiribati
Kârgâzstan
Laos
Lesotho
Liberia
Madagascar
Malawi
Maldive
Mali
Mauritania
Moldova
Mongolia
Mozambic
Myanmar/Birmania
Namibia
Nepal
Nicaragua
Niger
Nigeria
Pakistan
Rwanda
Samoa
São Tomé și Principe
Senegal
Seychelles
Sierra Leone
Somalia
Sudan
Swaziland
Tadjikistan
Tanzania
Timorul de Est
Togo
Tuvalu
Uganda
Vanuatu
Yemen
Zambia
Zimbabwe
Ambalaj de export
(albastru)
neutilizat în UE
Ambalaj de tipul
spitalelor franceze
– piețe francofone
19.4.2004 30049019
COMBIVIR
300/150 mg ×
60
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj specific –
text în trei limbi
Sticlă (preferată
față de blister)
Tablete roșii
gofrate „A22”
30049019
EPIVIR
SOLUȚIE
ORALĂ
10 mg/ml
240 ml
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj specific –
text în trei limbi
19.4.2004 30049019
ZIAGEN 300
mg × 60
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
9GS
United
Kingdom
Ambalaj de export
- neutilizat în UE
Ambalaj de tipul
spitalelor franceze
– piețe francofone
20.9.2004 30049019
RETROVIR
SOLUȚIE
ORALĂ
10 mg/ml
200 ml
GLAXO
SMITH KLINE
GSK House
980 Great West
Road
BRENTFORD,
MIDDXTW8
Ambalaj specific –
text în trei limbi
20.9.2004 30049019
169
ANEXA II
ȚĂRI DE DESTINAȚIE
Afganistan
Angola
Armenia
Azerbaidjan
Bangladesh
Benin
Bhutan
Botswana
Burkina Faso
Burundi
Cambodgia
Camerun
Capul Verde
Republica Centrafricană
Ciad
China
Comore
Congo
Republica Democratică Congo
Coreea de Nord
Côte d’Ivoire
Djibouti
Guineea Ecuatorială
Eritreea
Etiopia
Gambia
Ghana
Guineea
Guineea-Bissau
Haiti
Honduras
India
Indonezia
170
Kenya
Kiribati
Kârgâzstan
Laos
Lesotho
Liberia
Madagascar
Malawi
Maldive
Mali
Mauritania
Moldova
Mongolia
Mozambic
Myanmar/Birmania
Namibia
Nepal
Nicaragua
Niger
Nigeria
Pakistan
Rwanda
Samoa
São Tomé și Príncipe
Senegal
Sierra Leone
Insulele Solomon
Somalia
Africa de Sud
Sudan
Swaziland
Tadjikistan
Tanzania
Timorul de Est
Togo
172
ANEXA III
PROCENTAJELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 3
Procentaj menționat la articolul 3 litera (a): 25 %
Procentaj menționat la articolul 3 litera (b): 15 %
_______________________
173
ANEXA IV
LISTA BOLILOR
HIV/SIDA, malarie, tuberculoză și boli oportuniste asociate
_______________________
174
ANNEX V
LOGO
Bastonul înaripat al lui Aesculap cu un șarpe încolăcit, în centrul unui cerc format din
12 stele.
__________________
175
ANEXA VI
Regulamentul abrogat şi modificările ulterioare
Regulamentul (CE) nr. 953/2003 al Consiliului
(JO L 135, 3.6.2003, p. 5)
Regulamentul (EC) nr. 1876/2004 al Comisiei
(JO L 326, 29.10.2004, p. 22)
Regulamentul (EC) nr. 1662/2005 al Comisiei
(JO L 267, 12.10.2005, p. 19)
Regulamentul (EC) nr. 38/2014 al Parlamentului European și al
Consiliului
(JO L 18, 21.1.2014, p. 52)
Numai punctul 3 al anexei
_____________
176
ANEXA VII
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 953/2003 Prezentul regulament
Articolele 1, 2 și 3 Articolele 1, 2 și 3
Articolul 4(1) Articolul 4(1)
Articolul 4(2) teza introductivă Articolul 4(2) teza introductivă
Articolul 4(2)(i) Articolul 4(2)(a)
Articolul 4(2)(ii) Articolul 4(2)(b)
Articolul 4(2)(iii) Articolul 4(2)(c)
Articolul 4(2)(iv) Articolul 4(2)(d)
Articolul 4(2)(v) Articolul 4(2)(e)
Articolul 4(4) Articolul 4(3)
Articolul 4(5) Articolul 4(4)
Articolul 4(6) Articolul 4(5)
Articolul 4(7) Articolul 4(6)
Articolul 4(8) Articolul 4(7)
Articolul 4(9) Articolul 4(8)
Articolul 5 Articolul 5
Articolul 5a Articolul 6
Articolul 6 Articolul 7
Articolul 7 Articolul 8
Articolul 8 Articolul 9
Articolul 9 Articolul 10
Articolul 10 Articolul 11
Articolul 11 Articolul 12
Articolul 12 Articolul 13
- Articolul 14
Articolul 13 Articolul 15
179
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0077
Acordul dintre UE și Andorra privind schimbul automat de informații cu
privire la conturile financiare *
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la
propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a
Protocolului de modificare a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Principatul
Andorra prin care se prevăd măsuri echivalente celor stabilite prin Directiva
2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii sub forma
plăților de dobânzi (COM(2015)0631 – C8-0028/2016 – 2015/0285(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2015)0631),
– având în vedere proiectul de Protocol de modificare a Acordului dintre Comunitatea
Europeană și Principatul Andorra prin care se prevăd măsuri echivalente celor stabilite
prin Directiva 2003/48/CE a Consiliului privind impozitarea veniturilor din economii
sub forma plăților de dobânzi (15510/2015),
– având în vedere articolul 115 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) și
alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în
temeiul cărora Parlamentul a fost consultat de către Consiliu (C8-0028/2016),
– având în vedere articolul 59, articolul 108 alineatul (7) și articolul 50 alineatul (1) din
Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-
0047/2016),
1. aprobă încheierea Protocolului de modificare a acordului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Principatului
Andorra.
181
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0079
Garanții procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul
procedurilor penale ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la
propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind garanțiile
procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul procedurilor penale
(COM(2013)0822 – C7-0428/2013 – 2013/0408(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2013)0822),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (2) litera (b) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost
prezentată de către Comisie (C7-0428/2013),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Inferioară a Parlamentului
țărilor de Jos în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și
proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul
subsidiarității,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 martie 201463
,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din
16 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu
articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-
0020/2015),
63
JO C 226, 16.7.2014, p. 63.
182
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
183
P8_TC1-COD(2013)0408
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 9 martie 2016 în vederea
adoptării Directivei (UE) 2016/... a Parlamentului European și a Consiliului privind
garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul
procedurilor penale
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82
alineatul (2) litera (b),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European64
,
după consultarea Comitetului Regiunilor ▌,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară65
,
64
JO C 226, 16.7.2014, p. 63. 65
Poziția Parlamentului European din 9 martie 2015.
184
întrucât:
(1) Scopul prezentei directive este de a stabili garanții procedurale pentru a se asigura că
copiii, care înseamnă persoane cu vârsta mai mică de 18 ani, care sunt persoane
suspectate sau acuzate în proceduri penale, sunt în măsură să înțeleagă și să urmeze
procedurile respective și să își exercite dreptul la un proces echitabil, și de a preveni
recidiva în cazul copiilor și de a promova integrarea socială a acestora.
(2) Prin stabilirea unor norme minime comune privind protecția drepturilor procedurale
ale copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate, prezenta directivă are ca
obiectiv consolidarea încrederii statelor membre în sistemele de justiție penală ale
celorlalte state membre, contribuind astfel la îmbunătățirea recunoașterii reciproce a
deciziilor în materie penală. Astfel de norme minime comune ar trebui, de asemenea,
să înlăture obstacolele din calea liberei circulații a cetățenilor pe teritoriul statelor
membre.
(3) Deși statele membre sunt părți la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale (CEDO), la Pactul internațional cu privire la
drepturile civile și politice și la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
experiența a arătat că doar acest fapt nu oferă întotdeauna un grad suficient de
încredere în sistemele de justiție penală ale celorlalte state membre.
185
(4) La 30 noiembrie 2009, Consiliul a adoptat o rezoluție privind Foaia de parcurs
pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau
acuzate în cadrul procedurilor penale66
(denumită în continuare „foaia de
parcurs”). Pe baza unei abordări treptate, foaia de parcurs prevede adoptarea de
măsuri privind dreptul la traducere și interpretare (măsura A), dreptul la
informare cu privire la drepturi și informare privind acuzațiile (măsura B),
dreptul la consiliere juridică și asistență judiciară (măsura C), dreptul la
comunicare cu rudele, cu angajatorii și cu autoritățile consulare (măsura D) și
garanții speciale pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt vulnerabile
(măsura E). Foaia de parcurs evidențiază faptul că ordinea drepturilor este
orientativă, sugerând astfel că poate fi modificată în funcție de priorități. Foaia de
parcurs este concepută pentru a funcționa ca un întreg; efectele pozitive ale
acesteia vor fi constatate pe deplin numai atunci când vor fi puse în aplicare toate
părțile sale componente.
66
JO C 295, 4.12.2009, p. 1.
186
(5) La 11 decembrie 2009, Consiliul European a salutat foaia de parcurs și a inclus-o
în Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul
cetățenilor și pentru protecția acestora67
(punctul 2.4). Consiliul European a
subliniat caracterul neexhaustiv al foii de parcurs, invitând Comisia să analizeze
și alte elemente ale drepturilor procedurale minime ale persoanelor suspectate sau
acuzate și să evalueze necesitatea de a aborda și alte probleme, cum ar fi
prezumția de nevinovăție, în vederea promovării unei mai bune cooperări în acest
domeniu.
(6) Până în prezent, pe baza foii de parcurs au fost adoptate patru măsuri privind
drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale, și anume Directivele
2010/64/UE ▌68
, 2012/13/UE ▌69
, 2013/48/UE70
și Directiva (UE) 2016/...71* ale
Parlamentului European și ale Consiliului.
(7) Prezenta directivă promovează drepturile copilului, ținând seama de Orientările
Consiliului Europei privind o justiție în interesul copilului.
(8) În cazul în care copiii sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor
penale sau fac obiectul unor proceduri privind mandatul european de arestare în
temeiul Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului72
(persoane căutate), statele
membre ar trebui să se asigure că interesul superior al copilului constituie
67
JO C 115, 4.5.2010, p. 1. 68
Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26.10.2010, p.1).
69 Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012
privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1.6.2012, p.1). 70
Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO L 294, 6.11.2013, p. 1).
71 Directiva (UE) 2016/… a Parlamentului European și a Consiliului privind
consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L …)
* JO: a se introduce numărul documentului PE63/2015 (2013/0407COD) în text și a se
completa nota de subsol. 72
Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).
187
întotdeauna o prioritate, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta).
188
(9) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ar
trebui să beneficieze de o atenție specială pentru ca potențialul lor de dezvoltare și
de reintegrare în societate să fie menținut.
(10) Prezenta directivă ar trebui să se aplice copiilor care sunt persoane suspectate sau
acuzate în cadrul procedurilor penale și copiilor care sunt persoane căutate. În
cazul copiilor care sunt persoane căutate, dispozițiile relevante din prezenta
directivă ar trebui să se aplice din momentul arestării acestora în statul membru
de executare.
(11) Prezenta directivă sau anumite dispoziții din acesta ar trebui să se aplice și
persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, precum și
persoanelor căutate, care erau copii în momentul când au început să facă obiectul
procedurilor, dar care au împlinit ulterior vârsta de 18 ani, și aplicarea prezentei
directive este adecvată ținând cont de toate circumstanțele cauzei, inclusiv gradul
de maturitate și de vulnerabilitate al persoanei în cauză.
189
(12) În cazul în care o persoană a împlinit vârsta de 18 ani atunci când devine persoană
suspectată sau acuzată în cadrul procedurilor penale, însă infracțiunea a fost comisă
atunci când persoana respectivă era copil, statele membre sunt încurajate să aplice
garanțiile procedurale prevăzute de prezenta directivă până când persoana respectivă
împlinește vârsta de 21 de ani, cel puțin în ceea ce privește infracțiunile care sunt
săvârșite de aceeași persoană suspectată sau acuzată și care sunt anchetate și
urmărite penal împreună deoarece sunt inextricabil legate de proceduri penale
care au fost inițiate împotriva persoanei respective înainte ca aceasta să
împlinească vârsta de 18 de ani.
(13) Statele membre ar trebui să determine vârsta copilului pe baza declarațiilor acestuia,
a verificării evidențelor stării civile, a cercetării documentelor, a altor probe și, în
cazul în care astfel de probe nu sunt disponibile sau sunt neconcludente, pe baza
unei examinări medicale. Examinarea medicală ar trebui să fie efectuată în ultimă
instanță și cu respectarea strictă a drepturilor copilului, a integrității sale fizice și
a demnității sale umane. Atunci când persistă îndoieli cu privire la vârsta unei
persoane, în sensul prezentei directive se prezumă că persoana respectivă este un
copil.
190
(14) Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în ceea ce privește anumite infracțiuni
minore. Cu toate acestea, prezenta directivă ar trebui să se aplice în cazul în care
un copil care este persoană suspectată sau acuzată este privat de libertate.
(15) În unele state membre, o altă autoritate decât o instanță competentă în materie
penală este competentă să aplice sancțiuni, altele decât privarea de libertate, în
cazul infracțiunilor relativ minore. Acestea pot fi, de exemplu, încălcări minore
ale normelor rutiere care sunt săvârșite la scară largă și care pot fi constatate în
urma unui control rutier. În astfel de situații, nu ar fi rezonabil să li se impună
autorităților competente să asigure toate drepturile în temeiul prezentei directive.
Prin urmare, atunci când dreptul unui stat membru prevede aplicarea unei
sancțiuni pentru infracțiuni minore de către o astfel de autoritate și există fie
dreptul de a introduce o cale de atac, fie posibilitatea ca respectiva cauză să fie
înaintată unei instanțe cu competențe în materie penală, prezenta directivă ar
trebui să se aplice numai în cazul procedurilor desfășurate în fața respectivei
instanțe ca urmare a exercitării unei astfel de căi de atac sau a înaintării cauzei în
instanță.
191
(16) În unele state membre, anumite infracțiuni minore, în special încălcări minore ale
normelor rutiere, infracțiunile minore legate de reglementările locale generale și
infracțiunile minore contra ordinii publice sunt considerate infracțiuni. În astfel
de situații, nu ar fi rezonabil să li se impună autorităților competente să asigure
toate drepturile în temeiul prezentei directive. În cazul în care dreptul unui stat
membru prevede că privarea de libertate nu este o pedeapsă ce poate fi aplicată
pentru infracțiuni minore, prezenta directivă ar trebui să se aplice, prin urmare,
numai procedurilor desfășurate în fața unei instanțe competente în materie
penală.
(17) Prezenta directivă ar trebui să se aplice numai în cadrul procedurilor penale.
Aceasta nu ar trebuie să se aplice altor tipuri de proceduri, în special procedurilor
concepute special pentru copii și care pot conduce la măsuri de protecție, corective
sau educative.
192
(18) Prezenta directivă ar trebui să fie pusă în aplicare ținând seama de dispozițiile
Directivelor 2012/13/UE și 2013/48/UE. ▌ Prezenta directivă prevede noi garanții
complementare cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate copiilor și
titularului răspunderii părintești, ▌pentru a se lua în considerare nevoile și
vulnerabilitățile specifice ale copiilor.
(19) Copiii ar trebui să primească informații cu privire la aspectele generale ale
desfășurării procedurii. În acest scop, ar trebui să se ofere copiilor în special o
scurtă explicație cu privire la următoarele etape ale procedurii, în măsura în care
acest lucru este posibil ținând seama de interesul procedurii penale, precum și cu
privire la rolul autorităților implicate. Informațiile oferite ar trebui să fie în
funcție de circumstanțele cauzei.
(20) Copiii ar trebui să primească informații cu privire la dreptul la o examinare
medicală într-un stadiu incipient adecvat al procedurilor, și cel târziu în momentul
privării de libertate, în cazul în care o astfel de măsură este luată față de copil.
193
(21) În cazul în care un copil este privat de libertate, nota privind drepturile furnizată
copilului în temeiul Directivei 2012/13/UE ar trebui să includă informații clare
privind drepturile copilului conferite în temeiul prezentei directive.
▌
(22) Statele membre ar trebui, de asemenea, să informeze titularul răspunderii
părintești, verbal, în scris sau în ambele modalități, cu privire la drepturile
procedurale aplicabile. Informațiile respective ar trebui să fie furnizate cât mai
curând și în mod suficient de detaliat pentru a garanta caracterul echitabil al
procedurilor și exercitarea efectivă a drepturilor copilului.
194
(23) În anumite circumstanțe, care pot să se refere, de asemenea, la doar una dintre
persoanele titulare ale răspunderii părintești, informațiile ar trebui furnizate unui
alt adult corespunzător, desemnat de copil și acceptat în această calitate de
autoritatea competentă. Una dintre aceste circumstanțe ar putea fi aceea în care
există împrejurări obiective și factuale care indică sau dau naștere unor
suspiciuni că furnizarea de informații titularului răspunderii părintești ar putea
periclita în mod substanțial procedurile penale, în special atunci când probele ar
putea fi distruse sau deteriorate, s-ar putea interveni asupra martorilor sau
titularul răspunderii părintești ar fi putut fi implicat în presupusa activitate
infracțională împreună cu copilul.
(24) Atunci când circumstanțele care au determinat autoritățile competente să
furnizeze informații unui adult corespunzător, altul decât titularul răspunderii
părintești, au încetat să mai existe, orice informație pe care copilul o primește în
conformitate cu prezenta directivă și care rămâne relevantă în cursul procedurilor
ar trebui furnizată titularului răspunderii părintești. Această cerință nu ar trebui
să prelungească în mod inutil procedurile penale.
195
(25) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate au dreptul de a avea acces la un
avocat, în conformitate cu Directiva 2013/48/UE. Întrucât sunt vulnerabili și nu
au întotdeauna capacitatea de a înțelege pe deplin și de a urmări procedurile
penale, copiii ar trebui să fie asistați de un avocat în situațiile prevăzute în
prezenta directivă. În aceste situații, statele membre ar trebui să ia măsurile
necesare pentru ca copilul să fie asistat de un avocat, atunci când copilul sau
titularul răspunderii părintești nu a luat măsuri în acest sens. Statele membre ar
trebui să ofere asistență judiciară, dacă acest lucru este necesar, pentru a se
asigura că copilul este efectiv asistat de un avocat.
(26) Asistența din partea unui avocat în temeiul prezentei directive se bazează pe
dreptul copilului de a avea acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE.
Prin urmare, în cazul în care aplicarea unei dispoziții din Directiva 2013/48/UE ar
face imposibilă asistarea copilului de către un avocat în temeiul prezentei
directive, dispoziția respectivă nu ar trebui să se aplice dreptului copiilor de a avea
acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE. Pe de altă parte, derogările și
excepțiile în ceea ce privește asistența din partea unui avocat prevăzute în prezenta
directivă nu ar trebui să afecteze dreptul de a avea acces la un avocat în
conformitate cu Directiva 2013/48/UE, și nici dreptul la asistență judiciară în
conformitate cu Carta și cu CEDO, precum și cu dreptul național și alte dispoziții
de drept al Uniunii.
196
(27) Dispozițiile prevăzute de prezenta directivă cu privire la asistența din partea unui
avocat ar trebui să se aplice fără întârzieri nejustificate după ce copiii au fost
informați cu privire la faptul că sunt persoane suspectate sau acuzate. În sensul
prezentei directive, asistența din partea unui avocat înseamnă asistență juridică și
reprezentare din partea unui avocat în cursul procedurilor penale. În cazul în care
prezenta directivă prevede asistența din partea unui avocat în cursul interogării,
ar trebui să fie prezent un avocat. Fără a aduce atingere dreptului copilului de a
avea acces la un avocat în temeiul Directivei 2013/48/UE, asistența din partea
unui avocat nu impune prezența unui avocat la fiecare act de anchetă sau de
strângere a probelor.
197
(28) Cu condiția ca acest lucru să fie în conformitate cu dreptul la un proces
echitabil, obligația statelor membre de a furniza copiilor care sunt persoane
suspectate sau acuzate asistență din partea unui avocat în conformitate cu
prezenta directivă nu include următoarele: identificarea copilului; stabilirea
pertinenței începerii anchetei; verificarea deținerii de arme sau alte aspecte
similare legate de siguranță; desfășurarea de acte de anchetă sau de strângere de
probe, diferite de cele menționate în mod explicit în prezenta directivă, cum ar fi
percheziții corporale, examinări fizice, teste de sânge, teste de alcoolemie sau alte
teste similare, sau fotografierea ori luarea amprentelor digitale; sau aducerea
copilului în fața unei autorități competente sau predarea copilului către titularul
răspunderii părintești sau către un alt adult corespunzător, în conformitate cu
dreptul intern.
198
(29) Atunci când un copil care nu a fost inițial o persoană suspectată sau acuzată, cum
ar fi un martor, devine o persoană suspectată sau acuzată, copilul respectiv are
dreptul de a nu se autoincrimina și dreptul de a păstra tăcerea, în conformitate cu
dreptul Uniunii și CEDO, astfel cum sunt interpretate de Curtea de Justiție a
Uniunii Europene (Curtea de Justiție) și de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului. În consecință, prezenta directivă se referă în mod explicit la situația
concretă în care un copil devine o persoană suspectată sau acuzată în cursul
interogării de către poliție sau de către o altă autoritate de aplicare a legii în
contextul procedurilor penale. Atunci când, pe parcursul interogării, un copil care
nu este o persoană suspectată sau acuzată devine la rândul său persoană
suspectată sau acuzată, interogarea ar trebui suspendată până când acestuia din
urmă i se aduce la cunoștință că este o persoană suspectată sau acuzată și este
asistat de un avocat în conformitate cu prezenta directivă.
199
(30) Cu condiția respectării dreptului la un proces echitabil, statele membre ar trebui
să poată deroga de la obligația de a oferi asistență din partea unui avocat atunci
când aceasta nu este proporțională ținând seama de împrejurările cauzei, fiind de
la sine înțeles că interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat
primordial. În orice caz, copiii ar trebui asistați de un avocat atunci când sunt
aduși în fața unei instanțe judecătorești competente sau a unui judecător în
vederea hotărârii cu privire la detenția acestora, în orice etapă a procedurilor din
domeniul de aplicare al prezentei directive, precum și în timpul detenției. În plus,
privarea de libertate nu ar trebui aplicată ca pedeapsă decât dacă copilul a fost
asistat de un avocat în așa fel încât să-i permită o exercitare efectivă a dreptului la
apărare și, în orice caz, în timpul ședințelor de judecată în fața instanței. Statele
membre ar trebui să poată lua măsuri practice în acest sens.
200
(31) Statele membre ar trebui să poată să deroge temporar de la obligația de a furniza
asistență din partea unui avocat în etapa care precede procesul pentru motive
imperioase, și anume în cazul în care există o necesitate urgentă de a preveni o
serie de consecințe negative grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a
unei persoane, sau în cazul în care acțiunea imediată a autorităților de anchetă
este imperativă pentru a împiedica o periclitare considerabilă a procedurilor
penale în legătură cu o infracțiune gravă, inter alia în vederea obținerii unor
informații privind coautorii presupuși ai unei infracțiuni grave sau pentru a evita
pierderea unor probe importante privind o infracțiune gravă. Pe durata unei
derogări temporare pentru unul dintre aceste motive imperioase, autoritățile
competente ar trebui să poată interoga copiii în absența avocatului, cu condiția ca
aceștia să fi fost informați cu privire la dreptul lor de a păstra tăcerea și să-și
poată exercita dreptul respectiv, iar respectiva interogare să nu aducă atingere
dreptului la apărare, inclusiv dreptului de a nu se autoincrimina. Interogarea ar
trebui să poată avea loc, în măsura în care este necesar, numai în scopul obținerii
informațiilor esențiale pentru a preveni consecințe negative grave pentru viața,
libertatea sau integritatea fizică a unei persoane, sau pentru a împiedica o
periclitare considerabilă a procedurilor penale. Orice recurgere abuzivă la această
derogare temporară ar aduce atingere, în principiu, dreptului la apărare în mod
iremediabil.
201
(32) Statele membre ar trebui să precizeze în mod clar în dreptul intern motivele și
criteriile pentru o astfel de derogare temporară și ar trebui să facă uz în mod
restrictiv de aceasta. Orice derogare temporară ar trebui să fie proporțională,
strict limitată în timp, ar trebui să nu se bazeze exclusiv pe tipul sau gravitatea
presupusei infracțiuni și nu ar trebui să aducă atingere caracterului echitabil
general al procedurilor. Statele membre ar trebui să asigure faptul că, atunci când
o autoritate competentă, care nu este un judecător sau o instanță, a autorizat o
derogare temporară în temeiul prezentei directive, decizia de autorizare a
derogării temporare să poată fi evaluată de o instanță, cel puțin în cursul etapei de
judecată.
202
(33) Confidențialitatea comunicării dintre copii și avocatul lor este esențială pentru
asigurarea exercitării efective a dreptului la apărare și este o parte esențială a
dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte
confidențialitatea întrevederilor și a altor forme de comunicare dintre avocat și
copil, în contextul asistării de către un avocat prevăzute în prezenta directivă, fără
derogare. Prezenta directivă nu aduce atingere procedurilor prevăzute pentru
situația în care există circumstanțe obiective și factuale care dau naștere unor
suspiciuni că avocatul este implicat într-o infracțiune alături de copil. Orice
activitate infracțională a unui avocat nu ar trebui să fie considerată asistență
legitimă acordată copiilor în cadrul prezentei directive. Obligația de a respecta
confidențialitatea implică nu numai faptul că statele membre ar trebui să nu
interfereze și să nu acceadă la această comunicare, ci și faptul că, atunci când
copiii sunt privați de libertate sau se găsesc într-un loc aflat sub controlul statului,
statele membre ar trebui să asigure că modalitățile de comunicare susțin și
protejează această confidențialitate. Aceasta nu aduce atingere mecanismelor
existente în centrele de detenție, menite să împiedice trimiterea de colete ilicite
către deținuți, cum ar fi verificarea corespondenței, cu condiția ca astfel de
mecanisme să nu permită autorităților competente să citească corespondența
dintre copii și avocatul lor. Prezenta directivă nu aduce atingere nici procedurilor
din dreptul intern conform cărora transmiterea corespondenței poate fi respinsă
dacă expeditorul nu este de acord ca corespondența să fie în prealabil trimisă unei
instanțe competente.
203
(34) Prezenta directivă nu aduce atingere încălcărilor confidențialității ocazionate de o
operație de supraveghere legală de către autoritățile competente. De asemenea,
prezenta directivă nu aduce atingere activităților desfășurate, de exemplu, de către
serviciile de informații naționale cu scopul de a proteja securitatea națională în
conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
(TUE) sau care intră sub incidența articolului 72 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că partea a treia titlul V din
TFUE privind spațiul de libertate, securitate și justiție nu aduce atingere
exercitării responsabilităților care revin statelor membre pentru menținerea
ordinii publice și pentru apărarea securității interne.
▌
(35) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale ar
trebui să aibă dreptul la o evaluare individuală care să identifice nevoile lor specifice
de protecție, educație, formare și integrare socială, să determine dacă și în ce măsură
ar avea nevoie de măsuri speciale pe parcursul procedurilor penale, precum și să
stabilească nivelul lor de răspundere penală și dacă o anumită pedeapsă sau măsură
educativă este adecvată în cazul lor.
204
(36) Evaluarea individuală ar trebui să ia în considerare în special personalitatea și
gradul de maturitate ale copilului, mediul său economic, social și familial, inclusiv
locul în care trăiește, precum și orice alte vulnerabilități specifice, cum ar fi
dificultățile de învățare sau de comunicare.
(37) Amploarea și nivelul de detaliere al unei evaluări individuale ar trebui să poată fi
adaptate în funcție de circumstanțele cauzei, ținând seama de gravitatea
presupusei infracțiuni și de măsurile care ar putea fi luate în cazul în care copilul
este găsit vinovat de infracțiunea respectivă. Ar putea fi utilizată o evaluare
individuală realizată recent cu privire la același copil, dacă este actualizată.
205
(38) Autoritățile competente ar trebui să țină seama de informațiile rezultate dintr-o
evaluare individuală atunci când stabilesc dacă urmează să fie luată o anumită
măsură privind copilul, cum ar fi furnizarea de asistență practică; atunci când
evaluează oportunitatea și eficacitatea eventualelor măsuri preventive în ceea ce
privește copilul, precum deciziile privind arestul preventiv sau măsurile
alternative; precum și, luând în considerare caracteristicile individuale și situația
copilului, atunci când iau o decizie sau întreprind o acțiune în contextul
procedurilor penale, inclusiv în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare.
Atunci când nu este disponibilă încă nicio evaluare individuală, aceasta nu ar
trebui să împiedice autoritățile competente să ia astfel de măsuri sau decizii, cu
condiția respectării cerințelor prezentei directive, inclusiv realizarea unei evaluări
individuale într-un stadiu adecvat cât mai incipient al procedurii. Pertinența și
eficacitatea măsurilor sau deciziilor luate anterior efectuării evaluării individuale
ar putea fi reanalizate după ce se realizează evaluarea individuală.
206
(39) Evaluarea individuală ar trebui să aibă loc într-un stadiu cât mai incipient al
procedurii, la momentul adecvat și în timp util, astfel încât informațiile care
decurg din evaluarea individuală să poată fi luate în considerare de către
procuror, judecător sau alte autorități competente înainte de prezentarea actului
de trimitere în judecată în instanță. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă
prezentarea unui act de trimitere în judecată în absența unei evaluări individuale,
cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului. Aceasta ar putea
fi situația, de exemplu, atunci când copilul se află în arest preventiv și așteptarea
evaluării individuale ar risca să prelungească inutil o astfel de detenție.
(40) Statele membre ar trebui să poată deroga de la obligația de a efectua o evaluare
individuală dacă o astfel de derogare este justificată de împrejurările cauzei,
ținând cont, printre altele, de gravitatea presupusei infracțiuni și de măsurile care
ar putea fi luate în cazul în care copilul este găsit vinovat de infracțiunea
respectivă, și cu condiția ca derogarea să fie compatibilă cu interesul superior al
copilului. În acest context, ar trebui să se țină seama de toate elementele relevante,
inclusiv posibilitatea existenței unei evaluări individuale recente ale copilului în
contextul unor proceduri penale sau dacă cauza poate fi soluționată fără o
trimitere în judecată.
207
(41) Obligația de diligență față de copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate este
un element fundamental al unei administrări echitabile a justiției, în special în
cazul în care copiii sunt privați de libertate, fiind astfel într-o poziție vulnerabilă
deosebită. Pentru a asigura integritatea personală a unui copil care este privat de
libertate, copilul ar trebui să aibă dreptul la o examinare medicală. Examinarea
medicală ar trebui să fie efectuată de către un medic sau alt profesionist calificat,
fie la inițiativa autorităților competente, în special în cazul în care există indicii
medicale specifice care să justifice o astfel de examinare, fie ca urmare a unei
cereri din partea copilului, a titularului răspunderii părintești sau a avocatului
copilului. Statele membre ar trebui să prevadă modalități practice privind
examinările medicale care urmează să fie efectuate în conformitate cu prezenta
directivă, precum și în ceea ce privește accesul copiilor la aceste examinări. Aceste
modalități practice ar putea, printre altele, să soluționeze situațiile în care se
efectuează două sau mai multe cereri de examinări medicale cu privire la același
copil într-o perioadă scurtă de timp.
208
(42) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în procedurile penale nu sunt
întotdeauna în măsură să înțeleagă conținutul interogărilor la care sunt supuși.
▌Pentru a asigura un nivel suficient de protecție a acestor copii, interogarea de către
poliție sau alte autorități de aplicare a legii ar trebui să fie înregistrată audio-video
atunci când acest lucru este proporțional, ținând seama, printre altele, de faptul că
avocatul este sau nu prezent și că copilul este privat sau nu de libertate, fiind de la
sine înțeles că interesul superior al copilului ar trebui să fie întotdeauna
considerat primordial. Prezenta directivă nu impune statelor membre să realizeze
înregistrări audio-video ale interogărilor copiilor efectuate de un judecător sau de
o instanță.
(43) În cazul în care o înregistrare audio-video urmează să fie efectuată în
conformitate cu prezenta directivă, dar, din cauza unei probleme tehnice, acest
lucru este imposibil, poliția sau alte autorități de aplicare a legii ar trebui să poată
interoga copilul fără o înregistrare audio-video, cu condiția să se fi depus eforturi
rezonabile pentru a soluționa problema tehnică respectivă, ca amânarea
interogării să fie inadecvată și ca acest lucru să fie compatibil cu interesul
superior al copilului.
209
▌
(44) Indiferent dacă este înregistrată pe suport audio-video sau nu, interogarea ▌ar
trebui în toate situațiile efectuată într-un mod care să țină seama de vârsta și de
nivelul de maturitate ale copiilor respectivi.
▌
(45) Copiii se află într-o situație deosebit de vulnerabilă atunci când sunt privați de
libertate. Din acest motiv, ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru a se evita
privarea de libertate și în special detenția copiilor în orice stadiu al procedurilor
înainte ca o instanță să stabilească în mod definitiv dacă copilul respectiv a comis
o infracțiune, având în vedere riscurile posibile pentru dezvoltarea lor fizică,
mentală și socială, precum și datorită faptului că privarea de libertate ar putea crea
dificultăți în ceea ce privește integrarea lor în societate. Statele membre ar putea
lua măsuri practice, cum ar fi orientări sau instrucțiuni pentru ofițerii de poliție,
privind aplicarea acestei cerințe în cazurile de ținere în custodia poliției. În orice
caz, această cerință nu aduce atingere posibilității ca ofițerii de poliție sau alte
autorități de aplicare a legii să rețină un copil în situațiile în care acest lucru pare
necesar potrivit unor probe prima facie, de exemplu prinderea în flagrant delict
sau imediat după săvârșirea unei infracțiuni.
210
(46) Autoritățile competente ar trebui să ia în considerare întotdeauna măsuri
alternative la detenție (măsuri alternative) și ar trebui să recurgă la astfel de
măsuri atunci când este posibil. Astfel de măsuri alternative ar putea include
interdicția ca respectivul copil să se afle în anumite locuri, obligația de a locui
într-un anumit loc, restricții privind contactul cu anumite persoane, obligația de a
informa autoritățile competente, participarea la programe educative sau, cu
condiția ca respectivul copil să fie de acord, participarea la un program terapeutic
sau de dezintoxicare.
(47) Detenția copiilor ar trebui să facă obiectul unei reexaminări periodice de către o
instanță judecătorească, care poate fi reprezentată și de un singur judecător.
Reexaminarea periodică ar trebui să poată fi efectuată ex officio de către instanță,
sau la cererea copilului, a avocatului acestuia sau la cererea unei autorități
judiciare care nu este o instanță, în special a unui procuror. Statele membre ar
trebui să prevadă modalități practice în acest sens, inclusiv în ceea ce privește
situația în care o reexaminare periodică a fost realizată deja ex officio de către
instanță și copilul sau avocatul acestuia solicită efectuarea unei alte reexaminări.
211
(48) În cazul în care sunt deținuți, copiii ar trebui să beneficieze de măsuri speciale de
protecție. În special, copiii ar trebui să fie ținuți separat de adulți, cu excepția cazului
în care se consideră că este în interesul superior al copilului să nu se procedeze
astfel, în conformitate cu articolul 37 litera (c) din Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului. Atunci când un copil aflat în detenție împlinește vârsta de 18
ani, ar trebui să existe posibilitatea ca acesta să rămână în detenție separată atunci
când acest lucru se justifică pe baza circumstanțelor specifice ale persoanei în
cauză. O atenție deosebită ar trebui acordată modului în care sunt tratați copiii aflați
în detenție, având în vedere vulnerabilitatea lor inerentă. Copiii ar trebui să aibă
acces la structuri de educație, în conformitate cu necesitățile acestora.
(49) Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că copiii care sunt persoane
suspectate sau acuzate și care se află în custodia poliției sunt ținuți separat de
adulți, cu excepția cazului în care se consideră că este în interesul superior al
copilului să nu se procedeze astfel sau în care, în circumstanțe excepționale, nu
este posibil din punct de vedere practic, cu condiția ca copiii să fie ținuți împreună
cu adulții într-un mod compatibil cu interesul superior al copilului. De exemplu,
în zone puțin populate, copiii ar trebui să poată fi, în mod excepțional, ținuți în
custodia poliției împreună cu adulții, cu excepția cazului în care acest lucru este
contrar interesului superior al copilului. În astfel de situații, se impune o vigilență
specială din partea autorităților competente în vederea protecției integrității fizice
și a bunăstării copilului.
212
(50) Copiii ar trebui să poată fi ținuți în detenție împreună cu tinerii adulți, cu excepția
cazului în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. Statele
membre ar trebui să stabilească persoanele care sunt considerate tineri adulți în
conformitate cu dreptul și procedurile lor interne. Statele membre sunt încurajate
să prevadă că persoanele cu vârsta peste 24 de ani nu sunt considerate tineri
adulți.
(51) În cazul copiilor aflați în detenție, statele membre ar trebui să ia măsurile
adecvate, stabilite în prezenta directivă. Aceste măsuri ar trebui să asigure, printre
altele, exercitarea efectivă și regulată a dreptului la viață de familie. Copiii ar
trebui să aibă dreptul de a păstra în mod regulat contactul cu părinții, familia și
prietenii, prin vizite și corespondență, cu excepția cazului în care sunt necesare
restricții excepționale în interesul superior al copilului sau în interesul justiției.
213
(52) Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia măsurile adecvate pentru a asigura
respectarea libertății de religie sau a convingerilor copilului. În această privință,
statele membre ar trebui, în special, să evite să intervină asupra religiei sau a
convingerilor copilului. Cu toate acestea, statele membre nu au obligația de a lua
măsuri active pentru a asista copilul în practicarea acestora.
(53) Dacă este cazul, statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate și în alte situații de
privare de libertate. Măsurile luate ar trebui să fie proporționale și
corespunzătoare în raport cu tipul de privare de libertate, cum ar fi custodia
poliției sau detenția, precum și în raport cu durata acestora.
(54) Specialiștii care intră în contact direct cu copiii ar trebui să țină seama de nevoile
specifice ale copiilor din diferite categorii de vârstă și ar trebui să se asigure că
procedurile sunt adaptate pentru aceștia. În acest scop, specialiștii ar trebui să fie
formați în mod specific pentru a interacționa cu copiii.
214
(55) Copiii ar trebui să primească un tratament adecvat vârstei, gradului lor de
maturitate și nivelului lor de înțelegere, ținând seama de eventualele lor nevoi
speciale, inclusiv orice dificultăți de comunicare pe care ar putea să le aibă.
(56) Ținând seama de diferențele dintre tradițiile juridice și sistemele de drept ale
statelor membre, ar trebui protejată în mod optim viața privată a copiilor pe
parcursul procedurilor penale, printre altele pentru a le facilita reintegrarea în
societate. Statele membre ar trebui să prevadă ca în mod uzual ședințele de
judecată care privesc copii să nu fie publice sau să permită instanțelor
judecătorești sau judecătorilor să decidă desfășurarea aceste ședințe în absența
publicului. Aceasta nu aduce atingere pronunțării publice a hotărârilor în
conformitate cu articolul 6 din CEDO.
215
(57) Copiii ar trebui să aibă dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii părintești în
cursul ședințelor de judecată în care sunt implicați. În cazul în care mai mult de o
persoană este titular al răspunderii părintești pentru același copil, copilul ar trebui
să aibă dreptul de a fi însoțit de toate aceste persoane, cu excepția cazului în care
acest lucru nu este posibil în practică, în ciuda depunerii unor eforturi rezonabile
de către autoritățile competente. Statele membre ar trebui să prevadă modalitățile
practice de exercitare de către copii a dreptului de a fi însoțit de titularul
răspunderii părintești pe parcursul ședințelor de judecată în care sunt implicați,
precum și dispoziții privind condițiile în care o persoană însoțitoare poate fi
exclusă temporar de la ședințele de judecată. Aceste măsuri ar putea, printre
altele, prevedea situația în care titularul răspunderii părintești se află în
imposibilitatea temporară de a însoți copilul sau în care titularul răspunderii
părintești nu dorește să facă uz de posibilitatea de a însoți copilul, cu condiția să
se țină seama de interesul superior al copilului.
216
(58) În anumite circumstanțe, care pot să se refere, de asemenea, doar la unul dintre
titularii răspunderii părintești, copilul ar trebui să aibă dreptul de a fi însoțit pe
parcursul ședințelor de judecată de un alt adult corespunzător decât titularul
răspunderii părintești. Una dintre aceste circumstanțe este cazul în care însoțirea
copilului de către titularul răspunderii părintești ar putea periclita în mod
substanțial procedurile penale, în special atunci când anumite circumstanțe
obiective și factuale indică sau dau naștere unor suspiciuni ca probele să fie
distruse sau deteriorate, s-ar putea interveni asupra martorilor sau titularul
răspunderii părintești ar putea fi implicat în presupusa activitate infracțională
împreună cu copilul.
(59) În conformitate cu prezenta directivă, copiii ar trebui să aibă dreptul de a fi
însoțiți de titularul răspunderii părintești și în alte etape ale procedurii în care
sunt prezenți, de exemplu în cursul interogărilor efectuate de poliție.
217
(60) Dreptul persoanei acuzate de a se prezenta la proces în persoană se întemeiază pe
dreptul la un proces echitabil prevăzut la articolul 47 din Cartă și la articolul 6 din
CEDO, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție și de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului. Statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare pentru
a încuraja prezența copiilor la proces, inclusiv prin citarea lor personală și
transmiterea unei copii a citației titularului răspunderii părintești sau, atunci când
acest lucru ar fi contrar interesului superior al copilului, unui alt adult
corespunzător. Statele membre ar trebui să prevadă modalități practice privind
prezența unui copil la proces. Aceste modalități ar putea include dispoziții
referitoare la condițiile în care un copil poate fi exclus temporar de la participarea
la proces.
(61) Anumite drepturi prevăzute de prezenta directivă ar trebui să se aplice copiilor care
sunt persoane căutate din momentul în care aceștia sunt arestați în statul membru de
executare.
218
(62) Procedurile privind mandatul european de arestare sunt esențiale pentru
cooperarea dintre statele membre în materie penală. Respectarea termenelor
prevăzute de Decizia-cadru 2002/584/JAI este un element esențial al acestei
cooperări. Prin urmare, în timp ce copiii care sunt persoane căutate ar trebui să
fie în măsură să își exercite pe deplin drepturile în temeiul prezentei directive în
cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, respectivele termene
ar trebui respectate.
(63) Statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că
judecătorii și procurorii care instrumentează procedurile penale în care sunt
implicați copii au competențe specifice în acest domeniu sau au un acces efectiv la
cursuri de formare specifice, îndeosebi cu privire la drepturile copiilor, tehnicile
de interogare adecvate, psihologia copiilor și comunicarea într-un limbaj adaptat
copiilor. De asemenea, statele membre ar trebui să ia măsurile corespunzătoare
pentru a promova organizarea acestor formări specifice pentru avocații care se
ocupă de procedurile penale în care sunt implicați copii.
▌
219
(64) Pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea prezentei directive, se impune culegerea
de date relevante, din cele disponibile, cu privire la punerea în aplicare a drepturilor
prevăzute de prezenta directivă. Aceste date includ date înregistrate de autoritățile
judiciare și de autoritățile de aplicare a legii și, în măsura în care este posibil, datele
administrative compilate de serviciile de asistență medicală și de serviciile sociale cu
privire la drepturile prevăzute în prezenta directivă, în special în ceea ce privește
numărul copiilor cărora li s-a oferit asistență din partea unui avocat, numărul de
evaluări individuale efectuate, numărul de interogări înregistrate audio-video și
numărul copiilor privați de libertate.
(65) Statele membre ar trebui să respecte și să garanteze drepturile prevăzute în
prezenta directivă, fără niciun fel de discriminare bazată pe motive precum rasa,
culoarea, sexul, orientarea sexuală, limba, religia, opiniile politice sau de orice
altă natură, naționalitatea, originea etnică sau socială, averea, un handicap sau
nașterea.
220
(66) Prezenta directivă susține drepturile și principiile fundamentale recunoscute de
Cartă și de CEDO, inclusiv interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau
degradante, dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie,
dreptul la integritate al persoanei, drepturile copilului, integrarea persoanelor cu
handicap, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de
nevinovăție și dreptul la apărare. Prezenta directivă ar trebui să fie pusă în aplicare
în conformitate cu drepturile și principiile respective.
(67) Prezenta directivă stabilește norme minime. Statele membre ar trebui să poată
extinde drepturile prevăzute de prezenta directivă pentru a asigura un nivel mai
ridicat de protecție. Nivelul mai ridicat de protecție nu ar trebui să constituie un
obstacol în calea recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare pe care normele
minime respective sunt destinate să o faciliteze. Nivelul de protecție prevăzut de
statele membre nu ar trebui să fie inferior standardelor prevăzute de Cartă sau de
CEDO, astfel cum au fost interpretate de Curtea de Justiție și de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
221
(68) Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume stabilirea unor standarde comune
minime cu privire la garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane
suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, nu pot fi realizate în mod
satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele
acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta
măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la
articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este
definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar
pentru realizarea obiectivelor menționate.
(69) ▌În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului
Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE
și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, aceste
state membre nu participă la adoptarea prezentei directive, nu au obligații în temeiul
acesteia și aceasta nu li se aplică▌.
(70) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei,
anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei directive,
nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu li se aplică.
222
(71) În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din
28 septembrie 2011 privind documentele explicative73
, statele membre s-au angajat
să însoțească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor lor de transpunere, cu
unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei
directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În
ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră justificată transmiterea unor
astfel de documente,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
73
JO C 369, 17.12.2011, p. 14.
223
Articolul 1
Obiect
Prezenta directivă stabilește norme minime comune privind anumite drepturi ale copiilor
care:
(a) sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale sau
(b) fac obiectul procedurilor privind mandatul european de arestare în temeiul ▌Deciziei-
cadru 2002/584/JAI ▌( persoane căutate).
Articolul 2
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică copiilor care sunt persoane suspectate sau acuzate în
cadrul procedurilor penale. Prezenta directivă se aplică până în momentul
stabilirii definitive a faptului că persoana suspectată sau acuzată a săvârșit o
infracțiune, inclusiv, dacă este cazul, până în momentul pronunțării unei hotărâri
de condamnare și al soluționării oricărei căi de atac.
(2) Prezenta directivă se aplică copiilor care sunt persoane căutate, din momentul
arestării acestora în statul membru de executare, în conformitate cu articolul 17.
224
(3) Cu excepția articolului 5, a articolului 8 alineatul (3) litera (b) și a articolului 15,
în măsura în care dispozițiile respective se referă la un titular al răspunderii
părintești, prezenta directivă sau anumite dispoziții ale acesteia se aplică
persoanelor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol în situația în
care acestea erau copii în momentul când au început să facă obiectul
procedurilor, dar care ulterior au împlinit vârsta de 18 ani, și aplicarea prezentei
directive sau a anumitor dispoziții ale acesteia este adecvată ținând seama de toate
circumstanțele cauzei, inclusiv gradul de maturitate și gradul de vulnerabilitate
ale persoanei vizate. Statele membre pot decide să nu mai aplice prezenta directivă
persoanei vizate când aceasta a împlinit vârsta de 21 de ani.
(4) Prezenta directivă se aplică copiilor care nu erau inițial persoane suspectate sau
acuzate, dar care devin persoane suspectate sau acuzate în cursul interogărilor
efectuate de către poliție sau de o altă autoritate de aplicare a legii.
225
(5) Prezenta directivă nu aduce atingere normelor naționale de stabilire a vârstei pentru
răspunderea penală.
(6) Fără a aduce atingere dreptului la un proces echitabil, în ceea ce privește
infracțiunile minore:
(a) atunci când dreptul unui stat membru prevede aplicarea unei sancțiuni de
către o altă autoritate decât o instanță competentă în materie penală și
aplicarea respectivei sancțiuni poate fi atacată în fața unei astfel de instanțe
sau deferită unei astfel de instanțe; sau
(b) atunci când privarea de libertate nu poate fi impusă ca pedeapsă,
prezenta directivă se aplică numai procedurilor desfășurate la o instanță
competentă în materie penală.
În orice caz, prezenta directivă se aplică pe deplin atunci când copilul este privat
de libertate, indiferent de etapa procedurilor penale.
226
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
1. „copil” înseamnă o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
2. „titular al răspunderii părintești” înseamnă orice persoană care are răspunderea
părintească față de un copil;
3. „răspundere părintească” înseamnă ansamblul drepturilor și obligațiilor
referitoare la persoana sau bunurile unui copil, conferite unei persoane fizice sau
unei persoane juridice în temeiul unei hotărâri judecătorești, al legii sau printr-un
acord care produce efecte juridice, inclusiv drepturile de încredințare și dreptul de
vizită.
În ceea ce privește punctul 1, în cazul în care nu este clar dacă o persoană a împlinit vârsta
de 18 ani, se prezumă că persoana respectivă este copil.
227
Articolul 4
Dreptul la informare
(1) Statele membre se asigură că atunci când copiii sunt informați cu privire la faptul
că sunt persoane suspectate sau acuzate în proceduri penale, aceștia sunt
informați cu promptitudine cu privire la drepturile lor în conformitate cu Directiva
2012/13/UE și cu privire la aspectele generale de desfășurare a procedurii.
De asemenea, statele membre se asigură că copiii sunt informați cu privire la
▌drepturile stabilite în prezenta directivă. Informațiile respective sunt furnizate
după cum urmează:
(a) cu promptitudine atunci când copiii sunt informați cu privire la faptul că
sunt persoane suspectate sau acuzate, în ceea ce privește:
(i) dreptul ca titularul răspunderii părintești să fie informat, astfel cum se
prevede la articolul 5;
(ii) dreptul la asistență din partea unui avocat, astfel cum se prevede la
articolul 6;
(iii) dreptul la protecția vieții private, astfel cum se prevede la articolul 14;
(iv) dreptul de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești în timpul
diferitelor etape ale procedurii, altele decât ședințele de judecată,astfel
cum se prevede la articolul 15 alineatul (4);
(v) dreptul la asistență judiciară, astfel cum se prevede la articolul 18;
228
(b) cât mai curând posibil în cadrul procedurilor, în ceea ce privește:
(i) dreptul la o evaluare individuală, astfel cum se prevede la articolul 7;
(ii) dreptul la o examinare medicală, inclusiv dreptul la asistență medicală,
astfel cum se prevede la articolul 8;
(iii) dreptul la limitarea privării de libertate și la utilizarea unor măsuri
alternative, inclusiv dreptul la reexaminarea periodică a detenției,
astfel cum se prevede la articolele 10 și 11;
(iv) dreptul de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești pe parcursul
ședințelor de judecată, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul
(1);
(v) dreptul de a se prezenta în persoană la proces, astfel cum se prevede la
articolul 16;
(vi) dreptul la căi de atac eficiente, astfel cum se prevede la articolul 19.
(c) la momentul privării de libertate, în ceea ce privește dreptul la un tratament
specific în timpul privării de libertate, astfel cum se prevede la articolul 12.
229
(2) Statele membre se asigură că informațiile menționate la alineatul (1) sunt
prezentate în scris, oral, sau în ambele modalități, într-un limbaj simplu și
accesibil și că informațiile furnizate sunt consemnate utilizând procedura de
înregistrare, în conformitate cu dreptul intern.
(3) În cazul în care copiilor li se înmânează o notă privind drepturile ▌ în temeiul
Directivei 2012/13/UE, statele membre se asigură că, această notă include indicarea
drepturilor conferite în temeiul prezentei directive.
Articolul 5
Dreptul copilului ca titularul răspunderii părintești să fie informat
(1) Statele membre se asigură că titularului răspunderii părintești ▌i se furnizează cât
mai curând posibil informațiile pe care copilul are dreptul să le primească în
conformitate cu articolul 4.
(2) Informațiile prevăzute la alineatul (1) se furnizează unui alt adult corespunzător,
care este desemnat de copil și acceptat ca atare de autoritatea competentă, în cazul
în care furnizarea informațiilor respective titularului răspunderii părintești:
230
(a) ar fi contrară interesului superior al copilului,
(b) nu este posibilă deoarece după depunerea unor eforturi rezonabile niciun
titular al răspunderii părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu
este cunoscută,
(c) ar putea, pe baza unor circumstanțe obiective și de fapt, periclita în mod
substanțial procedurile penale.
231
În cazul în care copilul nu a desemnat un alt adult corespunzător, sau dacă
adultul care a fost desemnat de către copil nu este acceptabil pentru autoritatea
competentă,autoritatea competentă, ținând seama de interesul superior al
copilului, desemnează o altă persoană și furnizează informațiile unei alte
persoane. Această persoană poate fi, de asemenea, un reprezentant al unei
autorități sau al unei alte instituții responsabile de protecția sau de bunăstarea
copiilor.
(3) În cazul în care circumstanțele care au condus la aplicarea alineatului 2 litera (a),
(b) sau (c) au încetat să mai existe, orice informații pe care le primește copilul în
conformitate cu articolul 4, și care sunt în continuare relevante în cursul
procedurilor, se furnizează titularului răspunderii părintești.
232
Articolul 6
Asistență din partea unui avocat
(1) Copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul unor proceduri penale
au dreptul de a avea acces la un avocat, în conformitate cu Directiva 2013/48/UE.
Nicio dispoziție din prezenta directivă, în special din prezentul articol, nu aduce
atingere acestui drept.
(2) Statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat în conformitate cu
prezentul articol astfel încât să li se permită acestora să își exercite în mod efectiv
dreptul la apărare.
(3) Statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat, fără întârzieri
nejustificate, odată ce aceștia sunt informați cu privire la faptul că sunt persoane
suspectate sau acuzate. În orice caz, copiii sunt asistați de un avocat începând cu
oricare dintre următoarele momente care survine primul:
(a) înainte de a fi interogați de poliție sau de o altă autoritate de aplicare a legii
sau autoritate judiciară;
233
(b) la desfășurarea unui act de anchetă sau de strângere de probe de către
autoritățile de anchetă sau de către alte autorități competente, în
conformitate cu alineatul (4) litera (c);
(c) fără întârzieri nejustificate după privarea de libertate;
(d) în cazul în care au fost citați să se înfățișeze în fața unei instanțe
competente în materie penală, în timp util înainte ca aceștia să se înfățișeze
în fața respectivei instanțe.
(4) Asistența din partea unui avocat include următoarele:
(a) statele membre se asigură că copiii au dreptul de a avea întrevederi private și
de a comunica cu avocatul care îi reprezintă, inclusiv înaintea interogării de
către poliție sau o altă autoritate de aplicare a legii sau autoritate judiciară;
(b) statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat atunci când
sunt interogați și că avocatul poate participa în mod efectiv la interogare. O
astfel de participare se desfășoară în conformitate cu procedurile din dreptul
intern, cu condiția ca astfel de proceduri să nu aducă atingere exercitării
efective și substanței dreptului vizat. Atunci când un avocat participă la o
interogare, faptul că o astfel de participare a avut loc se consemnează
utilizându-se procedura de înregistrare în conformitate cu dreptul intern;
234
(c) statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat cel puțin pe
parcursul următoarelor acte de anchetă sau de strângere de probe, în cazul
în care acțiunile respective sunt prevăzute în dreptul intern și în cazul în
care se impune sau se permite prezența persoanei suspectate sau acuzate la
acțiunea în cauză:
(i) recunoașterea din grup;
(ii) confruntări;
(iii) reconstituiri la fața locului a modului în care a fost săvârșită
infracțiunea.
(5) Statele membre respectă confidențialitatea comunicării dintre copii și avocatul lor
în cadrul exercitării dreptului de a fi asistați de un avocat prevăzut în prezenta
directivă. O astfel de comunicare include întrevederi, corespondență, conversații
telefonice și alte forme de comunicare permise în temeiul dreptului intern.
235
(6) Cu condiția ca acest lucru să respecte dreptul la un proces echitabil, statele membre
pot deroga de la alineatul (3) atunci când asistența de către un avocat nu este
proporțională în raport cu circumstanțele cauzei, ținând seama de gravitatea
presupusei infracțiuni, de complexitatea cauzei, precum și de măsurile care ar
putea fi luate în raport cu această infracțiune, fiind de la sine înțeles că interesul
superior al copilului este întotdeauna considerat a fi primordial.
În orice caz, statele membre se asigură că copiii sunt asistați de un avocat:
(a) atunci când aceștia sunt prezentați în fața unui judecător sau a unei instanțe
competente pentru a se pronunța cu privire la detenție în orice etapă a
procedurilor în cadrul domeniului de aplicare al prezentei directive; și
(b) în timpul detenției.
236
De asemenea, statele membre se asigură că privarea de libertate nu este impusă ca
o condamnare penală cu excepția cazului în care copilul a fost asistat de un
avocat în așa fel încât să permită copilului să își exercite dreptul la apărare în
mod eficace și, în orice caz, în timpul ședințelor de judecată în fața instanței.
(7) În cazul în care copilul trebuie asistat de un avocat în conformitate cu prezentul
articol, dar niciun avocat nu este prezent, autoritățile competente amână
interogarea copilului, sau alte acte de anchetă sau de strângere de probe prevăzute
la alineatul (4) litera (c) pentru o perioadă de timp rezonabilă astfel încât să
permită sosirea avocatului, sau desemnarea unui avocat, în cazul în care copilul
nu a desemnat el însuși un avocat.
237
(8) În circumstanțe excepționale și numai în cursul urmăririi penale, statele membre
pot deroga temporar de la aplicarea drepturilor prevăzute la alineatul (3) în
măsura în care acest lucru este justificat, ținându-se seama de circumstanțele
specifice ale cauzei, pe baza unuia sau mai multora dintre următoarele motive
imperioase:
(a) în cazul în care există o necesitate urgentă de a preveni consecințe negative
grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a unei persoane;
(b) în cazul în care acțiunea imediată a autorităților de anchetă este imperativă
pentru a preveni periclitarea considerabilă a procedurilor penale în legătură
cu o infracțiune gravă.
Statele membre se asigură că autoritățile competente, atunci când aplică prezentul
alineat, țin seama de interesul superior al copilului.
Decizia de a trece la o interogare în absența avocatului în temeiul prezentului
alineat poate fi luată numai de la caz la caz, fie de o autoritate judiciară, fie de o
altă autoritate competentă cu condiția ca decizia acesteia să poată face obiectul
controlului jurisdicțional.
238
Articolul 7
Dreptul la o evaluare individuală
(1) Statele membre se asigură că se ține seama de nevoile specifice ale copiilor privind
protecția, educația, formarea și integrarea socială.
(2) În acest scop, copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor
penale sunt evaluați individual. Evaluarea individuală ia în considerare, în special,
personalitatea și gradul de maturitate ale copilului, mediul economic, social și
familial din care provine, precum și orice vulnerabilitate specifică a copilului.
▌
(3) Amploarea și nivelul de detaliere al evaluării individuale poate varia în funcție de
circumstanțele cazului, de măsurile care pot fi luate în cazul în care copilul este
găsit vinovat de săvârșirea presupusei infracțiunii și de faptul dacă, recent, copilul a
mai făcut obiectul unei evaluări individuale.
▌
239
(4) Evaluarea individuală servește pentru a stabili și a arăta, în conformitate cu
procedura de înregistrare din statul membru în cauză, informațiile referitoare la
caracteristicile individuale și la situația copilului care pot fi utilizate de către
autoritățile competente:
(a) pentru a stabili dacă urmează să fie luată vreo măsură specifică care este în
avantajul copilului;
(b) la evaluarea caracterului adecvat și a eficacității oricăror măsuri preventive
în ceea ce privește copilul;
(c) pentru a lua orice decizie sau măsură în cadrul procedurilor penale, inclusiv
în cazul pronunțării unei hotărâri de condamnare.
240
(5) Evaluarea individuală are loc în cel mai timpuriu stadiu adecvat al procedurilor
și, sub rezerva alineatului (6), înainte de trimiterea în judecată.
(6) În absența unei evaluări individuale, trimiterea în judecată se poate totuși realiza,
cu condiția ca acest lucru să fie în interesul superior al copilului și ca evaluarea
individuală să fie, orice caz, disponibilă la începutul ședințelor de judecată în fața
instanței.
(7) Evaluările individuale se efectuează cu implicarea strânsă a copilului. Acestea se
efectuează de către un personal calificat, urmărind, pe cât posibil, o abordare
multidisciplinară și, atunci când este cazul, cu implicarea titularului răspunderii
părintești sau a altui adult corespunzător menționat la articolul 5 și 15 si/sau a
unui profesionist specializat.
241
(8) În cazul în care elementele care constituie baza evaluării individuale se schimbă
considerabil, statele membre se asigură că evaluarea individuală este actualizată pe
parcursul procedurilor penale.
(9) Statele membre pot deroga de la obligația ▌de a efectua o evaluare individuală dacă
derogarea este justificată raportat la circumstanțele cauzei și în măsura în care
acest lucru este compatibil cu interesul superior al copilului.
242
Articolul 8
Dreptul la examinare medicală
(1) ▌Statele membre se asigură că copiii care sunt privați de libertate au dreptul la o
examinare medicală fără întârzieri nejustificate în special cu scopul de a evalua
starea mentală și fizică generală a copilului ▌. Examinarea medicală este cât se
poate de neinvazivă și este efectuată de către un medic sau un alt profesionist
calificat.
(2) Rezultatele examinării medicale se iau în considerare pentru a determina
capacitatea copilului de a fi supus interogării, altor acte de anchetă ori de
strângere de probe sau oricăror măsuri luate sau preconizate a fi luate împotriva
copilului.
(3) Examinarea medicală se efectuează fie la inițiativa autorităților competente, în
special în cazul în care există indicii specifice cu privire la starea de sănătate care
motivează o astfel de examinare, fie la cererea oricăreia dintre următoarele
persoane ▌:
243
(a) copilul;
(b) titularul răspunderii părintești sau un alt adult corespunzător menționat la
articolul 5 și 15;
(c) avocatul copilului.
(4) Concluzia examinării medicale se consemnează în scris. În cazul în care este
nevoie, se acordă asistență medicală.
(5) Statele membre se asigură că se realizează o nouă examinare medicală în cazul în
care circumstanțele impun acest lucru.
244
Articolul 9
Înregistrarea audio-video a interogărilor ▌
(1) Statele membre se asigură că ▌interogarea copiilor de către poliție sau alte autorități
de aplicare a legii în cursul procedurilor penale este înregistrată audio-video,
atunci când acest lucru ▌este proporțional, ținând seama, printre altele, de
împrejurarea dacă un avocat este prezent sau nu și dacă copilul este privat de
libertate sau nu, cu condiția ca interesul superior al copilului să fie întotdeauna
considerat primordial.
(2) În cazul în care interogarea nu este înregistrată audio-video, aceasta se
consemnează într-un alt mod adecvat, de exemplu printr-un proces verbal scris,
care este verificat în mod corespunzător.
(3) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității de a adresa întrebări fără o
▌înregistrare audio-video, exclusiv în vederea identificării copilului.
245
Articolul 10
Limitarea privării de libertate
(1) Statele membre se asigură că privarea de libertate a unui copil în orice etapă a
procedurilor penale este limitată la cea mai scurtă perioadă adecvată. Se ține seama
în mod corespunzător de vârsta și de situația individuală a copilului și îndeosebi de
circumstanțele specifice ale cazului.
(2) Statele membre se asigură că privarea de libertate, în special detenția, sunt impuse
copiilor numai ca măsură de ultimă instanță. Statele membre se asigură că orice
detenție se bazează pe o decizie motivată, care face obiectul unui control
jurisdicțional al unei instanțe judecătorești. O astfel de decizie este, de asemenea,
supusă unei reexaminări periodice, la intervale rezonabile de timp, de către o
instanță judecătorească, fie ex officio, fie la cererea copilului, a avocatului
copilului sau a unei autorități judiciare, alta decât o instanță de judecată. Fără a
aduce atingere independenței judiciare, statele membre se asigură că deciziile ce
urmează a fi luate în temeiul prezentului alineat sunt luate fără întârzieri
nejustificate.
246
Articolul 11
Măsuri alternative
▌Statele membre se asigură că, ori de câte ori este posibil, autoritățile competente recurg la
măsuri alternative detenției (măsuri alternative).
▌
Articolul 12 ▌
Tratament specific în cazul privării de libertate
(1) Statele membre se asigură că, în cazul privării de libertate, copiii care se află în stare
de detenție sunt ținuți separat de adulți, cu excepția cazului în care se consideră că
este în interesul copilului să nu se procedeze astfel. ▌
(2) Statele membre se asigură, de asemenea, că minorii din custodia poliției sunt
ținuți separat de adulți, cu excepția cazului în care:
(a) se consideră că este în interesul superior al copilului să nu se procedeze
astfel; sau
(b) în circumstanțe excepționale, nu este posibil din punct de vedere practic, cu
condiția ca copiii să fie ținuți împreună cu adulții într-un mod care să fie
compatibil cu interesul superior al copilului.
247
(3) Fără a aduce atingere alineatului (1), atunci când un copil aflaț în stare de
detenție ajunge la vârsta de 18 ani, statele membre îi oferă posibilitatea de a
continua să stea în continuare separat de alți adulți deținuți atunci când acest
lucru este justificat, luând în considerare circumstanțele persoanei în cauză, cu
condiția ca acest lucru să fie compatibil cu interesul superior al copiilor care sunt
deținuți împreună cu persoana respectivă.
(4) Fără a aduce atingere alineatului (1) și ținând seama de alineatul (3), copiii pot fi
ținuți în detenție împreună cu tineri adulți, cu excepția cazului în care acest lucru
este contrar interesului superior al copilului.
248
(5) Atunci când copiii se află în detenție, statele membre ▌iau ▌măsurile
corespunzătoare pentru a:
(a) asigura și a menține sănătatea și dezvoltarea fizică și mentală a acestora ▌;
(b) asigura dreptul lor la educație și formare, inclusiv pentru copiii cu
handicapuri fizice, senzoriale sau de învățare;
(c) asigura exercitarea efectivă și regulată a dreptului lor la viață de familie ▌;
(d) asigura accesul la programe care încurajează dezvoltarea lor și reintegrarea
lor în societate; și
(e) asigura respectarea libertății lor religioase sau a convingerilor lor.
Măsurile luate în temeiul prezentului alineat sunt proporționale și adecvate pentru
perioada de detenție.
249
Literele (a) și (e) de la primul paragraf se aplică, de asemenea, și altor situații de
privare de libertate decât detenția. Măsurile luate sunt proporționale și adecvate
pentru astfel de situații de privare de libertate.
Literele (b), (c) și (d) de la primul paragraf se aplică altor situații de privare de
libertate decât detenția numai în măsura în care acest lucru este adecvat și
proporțional, având în vedere natura și durata acestor situații.
(6) Statele membre depun diligențele necesare să asigure faptul că copiii care sunt
privați de libertate se pot întâlni cu titularul răspunderii părintești cât mai curând
posibil, în cazul în care o astfel de întrevedere este compatibilă cu cerințele
operaționale și de anchetă. Prezentul alineat se aplică fără a aduce atingere
desemnării unui alt adult corespunzător în temeiul articolului 5 sau 15.
250
Articolul 13
Instrumentarea la timp și cu diligență a cauzelor
(1) Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a se asigura că procedurile
penale în care sunt implicați copii sunt tratate de urgență și cu diligența cuvenită.
(2) Statele membre iau toate măsurile adecvate pentru a asigura copiilor întotdeauna
un tratament care le protejează demnitatea și care este adecvat vârstei acestora,
gradului lor de maturitate și nivelului lor de înțelegere, și care ține seama de orice
nevoi speciale, inclusiv orice dificultăți de comunicare, pe care aceștia le pot avea.
251
Articolul 14
Dreptul la protecția vieții private
(1) Statele membre se asigură că viața privată a copiilor în cursul procedurilor penale
este protejată.
(2) În acest scop, statele membre fie dispun ca ședințele de judecată în care sunt
implicați copii să fie de regulă nepublice, fie permit instanțelor ori judecătorilor
să hotărască să țină aceste ședințe în absența publicului.
(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că înregistrările și
consemnările menționate la articolul 9 ▌nu sunt făcute publice.
(4) Statele membre încurajează mass-media să adopte măsuri de autoreglementare în
vederea atingerii obiectivelor enunțate în prezentul articol, cu respectarea
libertății de exprimare și de informare și a libertății și pluralismului mass-mediei.
252
Articolul 15
Dreptul copilului de a fi însoțit de titularul răspunderii părintești în cursul procedurii
(1) Statele membre se asigură că copiii au dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii
părintești pe parcursul ședințelor de judecată în care sunt implicați.
(2) Un copil trebuie să aibă dreptul de a fi însoțit de un alt adult corespunzător care
este desemnat de copil și acceptat în această calitate de autoritatea competentă
atunci când prezența titularului răspunderii părintești care însoțește copilul pe
parcursul ședințelor de judecată:
(a) ar fi contrară interesului superior al copilului,
(b) nu este posibilă deoarece, după depunerea unor eforturi rezonabile, niciun
titular al răspunderii părintești nu poate fi contactat sau identitatea sa nu
este cunoscută, sau
253
(c) ar periclita, pe baza unor circumstanțe obiective și de fapt, în mod
substanțial procedurile penale.
În cazul în care copilul nu a desemnat un alt adult corespunzător, sau adultul
care a fost numit de copil nu este acceptabil pentru autoritatea competentă,
autoritatea competentă, ținând seama de interesul superior al copilului,
desemnează o altă persoană pentru a însoți copilul. Această persoană poate fi, de
asemenea, reprezentantul unei autorități sau al unei alte instituții responsabile de
protecția copiilor sau de bunăstarea acestora.
254
(3) În cazul în care circumstanțele care au condus la aplicarea literei (a), (b) sau (c)
de la alineatul (2) încetează să mai existe, copilul are dreptul de a fi însoțit de
titularul răspunderii părintești pe parcursul ședințelor de judecată rămase.
(4) Pe lângă dreptul prevăzut la alineatul (1), statele membre se asigură că copiii au
dreptul de a fi însoțiți de titularul răspunderii părintești sau de un alt adult
corespunzător, astfel cum este menționat la alineatul (2), în timpul diferitelor
etape ale procedurii, altele decât ședințele de judecată, la care copilul este prezent,
în cazul în care autoritatea competentă consideră că:
(a) este în interesul superior al copilului de a fi însoțit de persoana respectivă; și
(b) prezența persoanei respective nu va aduce atingere procedurilor penale.
255
Articolul 16
Dreptul copiilor de a se prezenta în persoană și a participa la propriul proces
(1) Statele membre se asigură că copiii au dreptul de a fi prezenți la propriul proces și
adoptă toate măsurile necesare pentru a le permite să participe în mod eficace la
proces, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a fi ascultați și de a-și exprima punctul
de vedere.
(2) Statele membre se asigură că ▌copiii care nu au fost prezenți la propriul lor proces
au dreptul la un nou proces sau la o altă cale de atac, în conformitate cu Directiva
(UE) 2016/...*
Articolul 17
Procedurile privind mandatul european de arestare
▌Statele membre se asigură că ▌drepturile menționate la articolele 4, 5, 6 și 8, articolele 10
15 și articolul 18 se aplică mutatis mutandis copiilor care sunt persoane căutate la
arestarea acestora în temeiul procedurilor privind mandatul european de arestare în statul
membru de executare ▌.
▌
* JO: a se introduce numărul documentului PE63/2015 (2013/0407COD) în text.
256
Articolul 18
Dreptul la asistență judiciară
Statele membre se asigură că dreptul intern referitor la asistența judiciară garantează
exercitarea efectivă a dreptului de a fi asistat de un avocat în temeiul articolului 6.
Articolul 19
Căi de atac
Statele membre se asigură că copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul
procedurilor penale, precum și copiii care sunt persoane căutate, au la dispoziție o cale de
atac eficientă în temeiul dreptului intern, în cazul încălcării drepturilor lor prevăzute în
prezenta directivă.
257
Articolul 20
Formare
(1) Statele membre se asigură că personalul autorităților ▌de aplicare a legii și al
centrelor de detenție care instrumentează cauze care implică copii ▌ beneficiază de
formare profesională specifică, la un nivel corespunzător contactului pe care îl au
cu copiii, cu privire la drepturile copiilor, tehnicile de interogare adecvate,
psihologia copilului și comunicarea într-un limbaj adaptat copilului ▌.
(2) Fără a aduce atingere independenței judiciare și diferențelor în organizarea
sistemelor judiciare din statele membre, precum și cu respectarea rolului
persoanelor responsabile de formarea judecătorilor și a procurorilor, statele
membre iau măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că judecătorii și
procurorii care se ocupă de procedurile penale în care sunt implicați copii au
competențe specifice în acest domeniu, au acces efectiv la formare specifică, sau
ambele.
258
(3) Cu respectarea corespunzătoare a independenței profesiei juridice, precum și a
rolului persoanelor responsabile de formarea avocaților, statele membre iau
măsurile adecvate pentru a promova acordarea unei formări specifice menționate
la alineatul (2), avocaților care se ocupă de procedurile penale în care sunt
implicați copii.
(4) Prin intermediul serviciilor publice sau prin finanțarea organizațiilor de asistență
pentru copii, statele membre încurajează inițiativele care permit persoanelor care
oferă sprijin și servicii de justiție reparatorie pentru copii să beneficieze de formare
adecvată la un nivel corespunzător cu contactele pe care le au cu copiii și să respecte
standardele profesionale în vigoare pentru a se asigura că aceste servicii sunt
furnizate într-un mod imparțial, respectuos și profesionist.
259
Articolul 21
Colectarea de date ▌Statele membre transmit Comisiei, până la … [cinci ani de la data
intrării în vigoare a prezentei directive], și ulterior la fiecare trei ani datele disponibile care
indică modul în care drepturile prevăzute de prezenta directivă au fost puse în aplicare.
▌
Articolul 22
Costuri
Statele membre suportă costurile care rezultă din aplicarea articolelor 7, 8 și 9, indiferent de
rezultatul procedurilor, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește costurile care rezultă
din aplicarea articolului 8, acestea sunt acoperite printr-o asigurare medicală.
260
Articolul 23
Clauza de menținere a nivelului de protecție
Nicio dispoziție a prezentei directive nu se interpretează ca reprezentând o limitare sau o
derogare de la orice drepturi și garanții procedurale asigurate în temeiul Cartei, al CEDO sau
al altor dispoziții pertinente de drept internațional, în special Convenția ONU cu privire la
drepturile copilului, sau de la legislația unui stat membru care prevede un nivel mai înalt de
protecție.
Articolul 24
Transpunere
(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [36 de
luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre informează
de îndată Comisia cu privire la aceasta.
▌Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, acestea conțin o trimitere la
prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor
oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
261
(2) Statele membre transmit Comisiei textul dispozițiilor de drept intern pe care le
adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 25
Raport
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la … [șase ani de la data
intrării în vigoare a prezentei directive], un raport în care evaluează măsura în care statele
membre au adoptat măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive, inclusiv o
evaluare a aplicării articolului 6, însoțită, dacă este necesar, de propuneri legislative.
262
Articolul 26
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Articolul 27
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre în conformitate cu tratatele.
Adoptată la
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
_______________________
263
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0082
Acordul privind tutunul (acordul PMI)
Rezoluţia Parlamentului European din 9 martie 2016 referitoare la Acordul privind
tutunul (acordul PMI) (2016/2555(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul din 9 iulie 2004 privind combaterea contrabandei și a
contrafacerii și exonerarea generală încheiat între Philip Morris International (PMI) și
entitățile afiliate, Uniune și statele sale membre,
– având în vedere Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3
aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale
statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din
tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE74
,
– având în vedere Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul
tutunului („FCTC OMS”) și Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse
din tutun adoptat prin Decizia FCTC/COP5(1) din 12 noiembrie 2012 în cadrul celei de
a cincea sesiuni a Conferinței părților la FCTC OMS,
– având în vedere propunerea Comisiei din 4 mai 2015 de decizie a Consiliului privind
încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului pentru eliminarea comerțului
ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății
pentru controlul tutunului, în ceea ce privește dispozițiile protocolului care intră sub
incidența părții III titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(COM(2015)0193),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 februarie 2016
intitulat „Technical assessment of the experience made with the Anti-Contraband and
Anti-Counterfeit Agreement and General Release of 9 July 2004 among Philip Morris
International and affiliates, the Union and its Member States”(Evaluarea tehnică a
experienței acumulate în aplicarea Acordului din 9 iulie 2004 privind combaterea
contrabandei și a contrafacerii și exonerarea generală încheiat între Philip Morris
International și entitățile afiliate, Uniune și statele sale membre) (SWD(2016)0044),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 octombrie 2007 privind implicațiile acordului
dintre Comunitate, unele state membre și societatea Philip Morris, referitor la
intensificarea luptei împotriva fraudei și a contrabandei cu țigări, și progresele
74
JO L 127, 29.4.2014, p. 1.
264
înregistrate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisia de
anchetă a Parlamentului European privind regimul de tranzit comunitar75
,
– având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la acordul privind tutunul
(Acordul PMI) (O-000010/2016 – B80109/2016),
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din
Regulamentul său de procedură,
A. întrucât protecția intereselor financiare ale UE este una dintre prioritățile-cheie ale
Comisiei și întrucât comerțul ilicit cu produse din tutun, în special traficul cu țigări
contrafăcute și de contrabandă, generează, potrivit unor estimări prudente, pierderi
anuale pentru bugetele naționale și bugetul UE în valoare de peste 10 miliarde EUR sub
formă de venituri publice neîncasate;
B. întrucât comerțul ilicit constituie o infracțiune gravă, care contribuie la finanțarea altor
activități ale criminalității organizate internaționale, inclusiv a traficului de persoane, de
droguri și de arme și, în unele cazuri, la finanțarea grupărilor teroriste;
C. întrucât obiectivul principal al acordului PMI este reducerea fenomenului de
contrabandă cu produse ale PMI pe piața ilicită a produselor din tutun din UE;
D. întrucât acordul PMI urmează să expire la 9 iulie 2016;
E. întrucât, potrivit evaluării tehnice desfășurate de Comisie cu privire la acordul PMI,
acest obiectiv de bază a fost într-adevăr atins, însă pune sub semnul întrebării raportul
de cauzalitate pentru acest rezultat și subliniază că reducerea contrabandei cu produse
PMI nu a dus la reducerea globală a volumului de produse ilicite de pe piața UE;
F. întrucât acordul PMI a adus beneficii financiare veniturilor publice în valoare de
aproximativ 1 miliard USD sub formă de plăți anuale și de 68,2 milioane EUR sub
formă de plăți în urma confiscărilor, aceste sume fiind împărțite între Comisie (circa
10%) și statele membre (circa 90%); întrucât nu există informații cu privire la modul în
care statele membre au cheltuit veniturile încasate în temeiul acestui acord;
G. întrucât, de la semnarea acordului, s-au schimbat semnificativ atât cadrul juridic, cât și
împrejurările de pe piața comerțului ilicit cu produse din tutun, în special în ceea ce
privește prezența tot mai pronunțată a țigărilor fără marcă, numite deseori cheap whites
(țigări albe ieftine), și dezvoltarea unui nou sector al vânzării de nicotină lichidă pentru
țigările electronice;
H. întrucât pe rolul Curții de Justiție se află cauzele C-358/14 Polonia/Parlamentul și
Consiliul, C-477/14 Pillbox 38 Limited (Regatul Unit) și C-547/14 Philip Morris
Brands SARL și alții, prin care este contestată Directiva 2014/40/UE și care ar trebui să
fie retrase cu prima ocazie de producătorii de tutun în cauză;
I. întrucât Comisia s-a angajat să ratifice Protocolul la FCTC OMS privind eliminarea
comerțului ilicit cu produse din tutun, ceea ce reprezintă un pas important în direcția
consolidării cadrului juridic pentru combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun;
întrucât Comisia s-a angajat să invite țări terțe să ratifice protocolul;
J. întrucât contrabanda cu tutun subminează politicile UE din domeniul sănătății publice
și face posibilă vânzarea, în numeroase locuri, a produselor ilicite din tutun – inclusiv
tinerilor – la un preț ilicit, cu o reducere substanțială; întrucât țigările contrafăcute nu
sunt doar fabricate și importate în mod ilegal, ci conțin ingrediente care nu sunt
75
JO C 227 E, 4.9.2008, p. 147.
265
specificate, prezentând, prin urmare, un risc grav pentru sănătate,
1. salută Protocolul la FCTC OMS privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din
tutun și solicită finalizarea cât mai rapidă a procesului de ratificare;
2. salută propunerea Comisiei de a ratifica protocolul, precum și angajamentul său de a
invita statele membre și țările terțe să-l ratifice; ia act de faptul că 15 țări, printre care
cinci state membre ale UE, au ratificat Protocolul până acum, iar UE se pregătește în
prezent să îl ratifice;
3. îndeamnă Comisia să urmărească ratificarea rapidă a protocolului; consideră totuși că
reînnoirea acordului ar transmite țărilor terțe un mesaj dăunător și contraproductiv
referitor la faptul că UE se angajează în interacțiuni necorespunzătoare cu industria
tutunului, chiar dacă protocolul interzice în mod explicit aceste interacțiuni;
4. consideră că este posibil ca reînnoirea acordului PMI să nu fie compatibilă cu
obligațiile UE în temeiul articolului 5 alineatul (3) din FCTC OMS, ceea ce poate cauza
prejudicii reputației UE de lider mondial în domeniul controlului tutunului;
5. subliniază că orientările pentru punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (3) din
FCTC OMS precizează că există un conflict fundamental și ireconciliabil între
interesele industriei tutunului și interesele politicii în domeniul sănătății publice;
6. salută adoptarea Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3
aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale
statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din
tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE („Directiva privind
produsele din tutun”); subliniază faptul că Directiva privind produsele din tutun conține
deja o cerință legală conform căreia companiile producătoare de tutun au obligația de a
introduce și a menține un sistem de urmărire și localizare care trebuie să fie operațional
de la data de 20 mai 2019 pentru țigări și tutunul de rulat și de la data de 20 mai 2024
pentru celelalte produse din tutun;
7. subliniază că Comisia trebuie să ia imediat măsuri pentru a asigura transpunerea
integrală a Directivei privind produsele din tutun în toate statele membre; ia act de
faptul că mai multe state membre i-au comunicat în mod informal Comisiei că procesul
de transpunere a directivei este finalizat; invită Comisia să ofere informații complete
privind stadiul în care se află transpunerea, având în vedere că termenul limită pentru
transpunere este 20 mai 2016;
8. reamintește că, în mai 2015, Comisia a promis să prezinte cât mai curând evaluarea sa
privind acordul cu PMI; subliniază că Comisia a amânat publicarea evaluării de mai
multe ori și că aceasta a fost publicată în cele din urmă la 24 februarie 2016, cu o zi
înainte de o dezbatere în plen pe acest subiect în cadrul Parlamentului; este ferm
convins că astfel de întârzieri în publicare reprezintă o greșeală gravă din partea
Comisiei în ceea ce privește obligațiile sale în materie de transparență, atât față de
Parlament, cât și față de cetățeni, subminând astfel capacitatea Parlamentului de a-și
exprima în timp util punctul de vedere asupra acestei chestiuni complexe și delicate;
9. ia act de aprecierea Comisiei potrivit căreia acordul cu PMI și-a atins efectiv obiectivul
de reducere a prevalenței produselor PMI de contrabandă pe piața ilicită a produselor de
tutun din UE, fapt demonstrat de reducerea cu aproximativ 85% a volumului de țigări
PMI autentice confiscate de statele membre în perioada 2006-2014; constată totuși că
serviciile Comisiei pun la îndoială cauzalitatea acestui rezultat și subliniază faptul că
reducerea contrabandei cu produse PMI nu a dus la reducerea globală a volumului de
266
produse ilicite de pe piața UE; constată că produsele de la marii producători cu care se
face contrabandă sunt înlocuite într-o măsură din ce în ce mai mare de alte produse,
inclusiv de țigări fără marcă (cheap whites, respectiv țigări albe ieftine), fabricate de
obicei în țări terțe;
10. este profund îngrijorat de faptul că bugetul Oficiului European de Luptă Antifraudă
(OLAF) este alimentat parțial din plățile anuale vărsate de sectorul tutunului, astfel cum
se menționează în acordurile privind produsele din tutun, deoarece acest lucru poate
conduce la un anume conflict de interese;
11. subliniază că, în 2004, atunci când a fost încheiat pentru prima dată, acordul PMI era un
instrument inovator pentru combaterea comerțului ilicit cu tutun, dar subliniază faptul
că împrejurările de pe piață și cadrul de reglementare au suferit modificări substanțiale
de la acea dată; subliniază că acordul nu tratează caracteristici importante ale
comerțului ilicit cu tutun practicat în prezent, în special proporția ridicată a comerțului
pe care o reprezintă în momentul actual țigările cheap whites; consideră, prin urmare,
că toate elementele cuprinse în acordul cu PMI vor fi incluse în noul cadru juridic
compus din Directiva privind produsele din tutun și Protocolul la FCTC OMS;
12. conchide, prin urmare, că acordul cu PMI nu ar trebui să fie reînnoit, prelungit sau
renegociat; invită Comisia să nu îl reînnoiască, prelungească sau renegocieze dincolo
de data actuală de expirare;
13. îndeamnă Comisia să instituie la nivelul UE, înainte de data expirării acordului cu PMI,
toate măsurile necesare pentru urmărirea și localizarea produselor din tutun fabricate de
PMI și să inițieze acțiuni în judecată pentru orice confiscare ilegală a produselor
fabricate de această societate până la aplicarea completă a tuturor dispozițiilor din
Directiva privind produsele din tutun, astfel încât să nu se formeze un vid normativ în
perioada dintre expirarea acordului cu PMI și intrarea în vigoare a DPT și a FCTC;
14. invită PMI să aplice în continuare dispozițiile din acordul actual referitoare la urmărire
și localizare și la obligația de diligență („cunoaște-ți clientela”), indiferent de faptul
dacă acordul va fi sau nu prelungit;
15. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că cele patru acorduri cu producătorii de
tutun nu prevăd măsuri privind problema țigărilor cheap whites; invită, așadar, Comisia
să propună un plan de acțiune prin care să prevadă noi măsuri pentru soluționarea de
urgență a acestei probleme;
16. invită Comisia să propună un regulament suplimentar, nou, prin care să se instituie un
sistem independent de urmărire și localizare și să se introducă dispoziții privind
diligența („cunoaște-ți clientela”) care să se aplice tutunului tăiat brut, filtrelor și
tipurilor de hârtie utilizate de industria tutunului, ca un instrument suplimentar de
combatere a contrabandei și a produselor contrafăcute;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Secretariatului
Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului.
267
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0083
Libertatea de exprimare în Kazahstan
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la libertatea de
exprimare în Kazahstan (2016/2607(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kazahstan, inclusiv cele din 18
aprilie 201376
, din 15 martie 201277
, din 22 noiembrie 2012 conținând recomandările
Parlamentului European adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de
Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord extins de parteneriat și cooperare
UE-Kazahstan78
, din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE
pentru Asia Centrală79
și din 17 septembrie 2009 referitoare la cazul lui cazul lui
Yevgeny Zhovtis din Kazahstan80
,
– având în vedere afirmațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, în urma
semnării Acordului consolidat de parteneriat și cooperare UE-Kazahstan (APC
consolidat) la 21 decembrie 2015,
– având în vedere cea de a șaptea rundă a dialogului UE-Kazahstan privind drepturile
omului, care a avut loc la Astana la 26 noiembrie 2015,
– având în vedere concluziile Consiliului din 22 iunie 2015 privind Strategia UE pentru
Asia Centrală,
– având în vedere cel de al patrulea raport intermediar din 13 ianuarie 2015 privind
implementarea Strategiei UE pentru Asia Centrală, adoptat în 2007,
– având în vedere raportul raportorului special al ONU pentru drepturile de întrunire
pașnică și de asociere, Maina Kiai, în urma misiunii sale în Kazahstan, prezentat la 16
iunie 2015,
– având în vedere Acordul consolidat de parteneriat și cooperare semnat la 21 decembrie
2015,
76
JO C 45, 5.2.2016, p. 85. 77
JO C 251 E, 31.8.2013, p. 93. 78
JO C 419, 16.12.2015, p. 159. 79
JO C 168 E, 14.6.2013, p. 91. 80
JO C 224 E, 19.8.2010, p. 30.
268
– având în vedere articolul 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și
politice din 1966,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere articolul 20 din Constituția Kazahstanului,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din
Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană și Kazahstanul au semnat, la 21 decembrie 2015, un Acord
consolidat de parteneriat și cooperare (ACP consolidat) menit să asigure un cadru larg
pentru dialogul politic consolidat și cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne
și în numeroase alte domenii; întrucât acest acord pune un puternic accent pe
democrație și statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, dezvoltarea
durabilă și cooperarea cu societatea civilă;
B. întrucât Kazahstanul este un actor important pe scena internațională, jucând un rol de
prim-plan în dezvoltarea politică și socioeconomică a întregii regiuni, precum și în ceea
ce privește situația de securitate din această regiune; întrucât Kazahstanul a avut un rol
pozitiv în Asia Centrală, depunând eforturi pentru dezvoltarea unor bune relații de
vecinătate cu țările vecine, pentru reluarea cooperării regionale și pentru rezolvarea
tuturor problemelor bilaterale prin mijlocare pașnice; întrucât UE are un interes de
importanță crucială față de intensificarea cooperării politice, economice și în materie de
securitate cu regiunea Asiei Centrale, prin intermediul unei relații puternice, deschise și
strategice între UE și Kazahstan;
C. întrucât ACP-ul consolidat va trebui să fie ratificat de parlamentele celor 28 de state
membre și de Parlamentul European; întrucât acest acord nu doar va consolida dialogul
politic dintre UE și Kazahstan și va servi la promovarea schimburilor comerciale și a
investițiilor reciproce, ci va pune și un puternic accent pe obligațiile internaționale;
întrucât se poate lua act de faptul că, pe durata negocierilor privind ACP-ul consolidat,
s-au realizat progrese în ceea ce privește angajamentul societății civile, prin adoptarea
unor măsuri de implicare a societății civile în elaborarea politicilor publice;
D. întrucât situația generală din perspectiva libertății de exprimare s-a deteriorat în ultimii
ani; întrucât, în decembrie 2015, autoritățile kazahe au reținut-o pe Guzal Baidalinova,
jurnalistă și proprietara site-ului de știri Nakanune.kz, în cadrul unei anchete penale,
acuzând-o că ar fi publicat în mod intenționat informații false; întrucât, în urma arestării
lui Guzal Baidalinova, opinia publică și-a exprimat preocuparea cu privire la hărțuirea
presei independente din Kazahstan; întrucât, la 29 februarie 2016, un tribunal a achitat-
o pe jurnalista Yulia Kozlova, care scrie pentru site-ul Nakanune.kz;
E. întrucât în prezent se desfășoară o anchetă penală împotriva lui Seytkazy Matayev,
președintele Clubului Național de Presă și al sindicatului jurnaliștilor, care este acuzat
că a delapidat milioane de tenge kazahe din fonduri publice; întrucât, la 22 februarie
2016, Seytkazy Matayev, care respinge acuzațiile, și fiul său Aset Matayev, directorul
agenției independente de știri KazTag, au fost reținuți; întrucât Aset Matayev a fost
eliberat după ce a fost interogat;
F. întrucât, la 22 ianuarie 2016, un tribunal i-a găsit vinovați pe Ermek Narymbaev și
Serikzhan Mambetalin – bloggeri arestați în octombrie 2015 în baza unor acuzații de
„instigare la discordie națională” – și i-a condamnat la trei și, respectiv, doi ani de
închisoare; întrucât bloggerul Bolatbek Blyalov a fost condamnat la arest restrâns la
domiciliu;
269
G. întrucât autoritățile kazahe au închis organizații de mass-media independente și de
opoziție, inclusiv Assandi Times, Pravdivaya și ziarele ADAM bol și ADAM; întrucât, la
sfârșitul anului 2012, autoritățile kazahe au dat în judecată organizații de mass-media
independente și de opoziție, în special ziarele Golos Respubliki și Vzglyad, precum și
cotidienele și site-urile lor afiliate, și portalurile de televiziune online K+ și Stan.TV;
H. întrucât, în octombrie 2014, un tribunal din Almaty a dispus o amendă în valoare de 34
de milioane KZT împotriva Havas Worldwide Kazakhstan;
I. întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) este un
instrument financiar important care vizează sprijinirea organizațiilor societății civile și
democratizarea țării și a regiunii;
J. întrucât, potrivit ILGA [Asociația Internațională a Persoanelor LGBT (Gay, Lesbiene,
Bisexuali, Transgen și Intersex)], persoanele LGBT din Kazahstan sunt supuse unor
provocări de ordin juridic și unor discriminări cu care nu se confruntă locuitorii care nu
sunt LGBT; întrucât activitățile sexuale cu persoane de același sex, atât în cazul
femeilor, cât și al bărbaților, sunt legale în Kazahstan, dar cuplurile de același sex și
gospodăriile întemeiate de astfel de cupluri nu sunt eligibile pentru același tip de
protecție de care beneficiază cuplurile de sex opus căsătorite;
K. întrucât, la 20 martie 2016, în Kazahstan vor avea loc alegeri parlamentare anticipate,
care ar trebui să fie precedate de garanții privind libertatea de exprimare în cadrul
societății și înregistrarea ușoară și transparentă a partidelor politice care sunt
considerate libere și corecte; întrucât, potrivit Raportului final al misiunii de observare
a alegerilor a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 3
aprilie 2012, alegerile din 2012 au fost afectate de „neregularități semnificative”81
;
L. întrucât un nou Cod Penal, un nou Cod al Infracțiunilor Administrative și un nou Cod
de Procedură Penală au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015;
M. întrucât, potrivit clasamentului privind libertatea presei în 2015 întocmit de organizația
Reporteri fără frontiere, Kazahstanul se plasează pe locul 160 din 180 de țări;
N. întrucât UE a cooperat în mod constant cu Kazahstanul în vederea aderării sale la
OMC, negocierile de aderare fiind în prezent finalizate; întrucât este important ca
Kazahstanul să respecte statul de drept și obligațiile sale internaționale și să garanteze
siguranța juridică pentru companiile internaționale care își desfășoară activitatea pe
teritoriul său, protejându-le în același timp investițiile;
O. întrucât cooperarea pentru dezvoltare cu Kazahstanul se axează pe consolidarea
capacității guvernului regional și local, sprijinirea reformei sectorului judiciar și
îmbunătățirea capacității sectorului public de a introduce reforme sociale și economice,
1. subliniază importanța relațiilor dintre UE și Kazahstan, precum și importanța
consolidării la nivel economic și politic a cooperării din toate domeniile; subliniază
marele interes pe care UE îl poartă față de o relație durabilă cu Kazahstanul sub forma
unei cooperări politice și economice;
2. își exprimă preocuparea cu privire la situația mass-media și a libertății de exprimare din
Kazahstan; este foarte preocupat de presiunea la care sunt supuse organizațiile de mass-
media independente și de posibilele implicații negative ale unui proiect de lege privind
finanțarea organizațiilor societății civile; subliniază că libertatea de exprimare pentru
81
http://www.osce.org/odihr/elections/89401?download=true
270
presa independentă, bloggeri și cetățeni este o valoare universală, care nu poate fi
negociată;
3. regretă blocarea abuzivă a știrilor, a rețelelor sociale și a altor site-uri pe motiv că
acestea oferă conținut ilegal și solicită autorităților kazahe să se asigure că toate
măsurile care limitează accesul la resursele de pe internet se bazează pe lege; este
preocupat de modificările Legii privind comunicarea adoptate în 2014;
4. este profund îngrijorat de lipsa de respect și de încălcarea drepturilor deținuților din
sistemul penitenciar din Kazahstan; este preocupat de bunăstarea fizică și psihică a
deținuților Vladimir Kozlov, Vadim Kuramshin (care a câștigat în 2013 Premiul
Internațional Ludovic Trarieux pentru Drepturile Omului) și Aron Atabek, care au fost
condamnați din motive politice, și solicită să li se acorde accesul imediat la tratamentul
medical necesar și să li se permită să primească vizite regulate, inclusiv din partea
membrilor familiei, a reprezentanților legali și a reprezentanților organizațiilor pentru
drepturile omului și pentru drepturile deținuților;
5. recunoaște „programul în 100 de pași” ca fiind o încercare de adoptare a unor reforme
urgente în Kazahstan; invită Kazahstanul să implementeze mecanismul național de
prevenire a torturii și să lanseze o dezbatere privind noile coduri penale;
6. subliniază că relațiile politice și economice mai strânge cu UE, preconizate în Acordul
consolidat de parteneriat și cooperare semnat recent, trebuie să se bazeze pe valori
comune și să corespundă unui angajament activ și concret al Kazahstanului de a realiza
reforme politice și democratice impuse de obligațiile și angajamentele sale
internaționale;
7. salută eliberarea, de la ultimul dialog privind drepturile omului, a unui număr de
activiști pentru drepturile omului și ale lucrătorilor aflați în închisoare;
8. subliniază faptul că combaterea legitimă a terorismului și extremismului nu ar trebui
folosită ca pretext pentru interzicerea activităților opoziției, pentru limitarea libertății de
exprimare sau pentru împiedicarea independenței sistemului judecătoresc;
9. solicită o reexaminare a articolelor din Codul Penal care pot fi folosite pentru a
incrimina comportamente legale protejate de legislația privind drepturile omului, în
special a articolului 174 referitor la „instigarea la discordie socială, națională, de clan,
rasială, de clasă sau religioasă”;
10. invită autoritățile kazahe să anuleze condamnările bloggerilor, inclusiv pe cele ale lui
Ermek Narymbaev, Serikzhan Mambetalin și Bolatbek Blyalov; solicită eliberarea lui
Guzal Baidalinova; solicită să se pună capăt hărțuirii la care sunt supuși Seytkazy și
Aset Matayev; subliniază, în acest sens, că cauzele în care sunt implicați jurnaliști ar
trebui să fie publice și că nu ar trebui să intervină nicio hărțuire în timpul procedurilor;
11. solicită eliberarea liderului opoziției Vladimir Kozlov, care este în prezent închis în
condiții severe de detenție, până la o reexaminare independentă și imparțială a cazului
său;
12. își exprimă profunda preocupare în legătură cu Legea privind ONG-urile, care
subminează existența și independența ONG-urilor în Kazahstan; îndeamnă autoritățile
kazahe să garanteze în orice situație că toți activiștii pentru drepturile omului și toate
ONG-urile din Kazahstan sunt în măsură să își desfășoare activitățile legitime de
apărare a drepturilor omului fără teama de represalii și fără nicio restricție;
271
13. salută ambiția Kazahstanului de a se implica activ în calitate de mediator/intermediar în
chestiuni legate de securitatea internațională care vizează întreaga regiune; îndeamnă
autoritățile din Kazahstan să își onoreze angajamentele internaționale pe care și le-au
asumat, inclusiv cele legate de statul de drept și independența sistemului judecătoresc;
14. salută dialogurile periodice dintre UE și Kazahstan privind drepturile omului;
subliniază importanța dialogurilor dintre UE și autoritățile din Kazahstan privind
drepturile omului; solicită consolidarea acestor dialoguri, pentru a le face mai
favorabile instituirii unui forum în cadrul căruia problemele să poată fi abordate
deschis; subliniază că aceste dialoguri ar trebui să fie eficace și axate pe rezultate;
15. invită UE, și în special Serviciul European de Acțiune Externă, să monitorizeze
îndeaproape evoluțiile din Kazahstan, să le aducă la cunoștință autorităților kazahe
preocupările sale, dacă este cazul, să ofere asistență și să informeze regulat
Parlamentul; invită delegația UE la Astana să continue să joace un rol activ în
monitorizarea situației și să ridice problema libertății de exprimare în toate reuniunile
bilaterale relevante cu Kazahstanul;
16. îndeamnă autoritățile kazahe să transpună integral în practică recomandările
OSCE/Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului înaintea
următoarelor alegeri parlamentare și să ia măsuri concrete pentru transpunerea în
practică a recomandărilor formulate de raportorul special al ONU în ceea ce privește
libertatea de întrunire pașnică și de asociere; îi reamintește Kazahstanului ambiția sa de
a candida la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada
2017-2018;
17. invită autoritățile kazahe să se angajeze în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare
durabilă recent adoptate la nivel internațional;
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui
Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile
omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației pentru Securitate și
Cooperare în Europa, Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, precum și
Guvernului și Parlamentului Kazahstanului.
273
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0084
Egiptul, în special cazul lui Giulio Regeni
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Egipt, în special la
cazul lui Giuliano Regeni (2016/2608(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, mai ales rezoluția din 17
decembrie 201582
și rezoluția din 15 ianuarie 201583
,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE referitoare la Egipt din
21 august 2013 și din 10 februarie 2014,
– având în vedere Acordul de asociere UE-Egipt,
– având în vedere orientările UE privind pedeapsa capitală, tortura, libertatea de
exprimare și apărătorii drepturilor omului,
– având în vedere răspunsul din 27 octombrie 2015 al Vicepreședintelui Comisiei
Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate (VP/ÎR) la întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-010476/2015 privind
sprijinul militar acordat Egiptului de UE și statele membre,
– având în vedere Constituția Egiptului, în special articolul 52 (privind tortura) și
articolul 93 (privind caracterul obligatoriu al dreptului internațional al drepturilor
omului),
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și
Convenția împotriva torturii, la care Egiptul este parte,
– având în vedere declarația Comisiei egiptene pentru drepturi și libertăți, care a raportat
faptul că în 2015 au dispărut 1 700 de persoane aflate în mâinile forțelor de securitate
ale statului,
– având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din
Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, potrivit informațiilor disponibile, Giulio Regeni, un doctorand italian în cadrul
Universității Cambridge în vârstă de 28 de ani, a dispărut la 25 ianuarie 2016 după ce a
ieșit din locuința sa din Cairo; întrucât corpul său a fost descoperit la 3 februarie 2016
lângă un drum de la periferia orașului Cairo;
82
Texte adoptate, P8_TA(2015)0463. 83
Texte adoptate, P8_TA(2015)0012.
274
B. întrucât autoritățile egiptene au dispus efectuarea unei autopsii înainte de repatrierea
corpului în Italia, unde anchetatorii italieni au efectuat ei înșiși o autopsie; întrucât
rezultatele nu au fost încă făcute publice; întrucât autoritățile egiptene au afirmat că nu
au nimic de ascuns cu privire la această crimă, că sunt în egală măsură interesate să afle
adevărul și că sunt dispuse să coopereze pe deplin cu omologii lor italieni în cadrul
anchetei în curs;
C. întrucât, potrivit relatărilor din mass-media și ambasadorului italian la Cairo, s-a
constatat că corpul domnului Regeni a fost supus unor bătăi severe și mai multor forme
de tortură; întrucât ministrul de interne italian a declarat că corpul prezenta semne „ale
unor acțiuni inumane, animalice, ale unei violențe inacceptabile”;
D. întrucât dl Regeni efectua un studiu la Cairo cu privire la dezvoltarea unor sindicate
independente în Egipt în perioada post-Mubarak și post-Morsi și a luat legătura cu
oponenți ai guvernului;
E. întrucât cazul lui Giulio Regeni se înscrie pe o lungă listă de dispariții forțate care s-au
produs în Egipt începând din iulie 2013; întrucât nimeni nu a fost pedepsit pentru aceste
dispariții;
F. întrucât actualul guvern egiptean desfășoară o campanie de mare amploare de detenție
arbitrară a unor critici ai guvernului, printre care se numără jurnaliști, apărători ai
drepturilor omului și membri ai unor mișcări politice și sociale; întrucât, potrivit
autorităților egiptene, începând din iulie 2013 peste 22 000 de persoane au fost plasate
în detenție;
G. întrucât Centrul El Nadeem de gestionare și reabilitare a victimelor actelor de violență
este în pericol de a fi închis de către autorități în urma unor acuzații false referitoare la
încălcări în domeniul sănătății; întrucât rolul centrului a fost esențial în ceea ce privește
tratarea victimelor violenței și ale torturii, precum și pentru furnizarea de informații
privind tortura, uciderile și cele mai grave abuzuri săvârșite asupra unor deținuți;
H. întrucât Egiptul este de mult timp un partener strategic al Uniunii Europene; întrucât
nivelul de implicare a UE în Egipt ar trebui să se bazeze pe stimulente, conform
principiului „mai mult pentru mai mult” al politicii europene de vecinătate, și ar trebui
să depindă de progresele realizate în legătură cu reforma instituțiilor democratice și în
legătură cu statul de drept și drepturile omului; întrucât, la 21 august 2013, Consiliul
Afaceri Externe al UE (CAE) a încredințat ÎR/VP sarcina de a revizui asistența acordată
de UE Egiptului; întrucât CAE a decis că cooperarea UE cu Egiptul va fi reajustată în
funcție de evenimentele ce au loc pe teren;
I. întrucât concluziile Consiliului Afaceri Externe din 21 august 2013 au subliniat că
„statele membre au convenit totodată să suspende licențele de export către Egipt pentru
toate echipamentele care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă, să
reevalueze licențele de export pentru echipamentele care fac obiectul Poziției comune
2008/944/PESC și să își revizuiască asistența pentru Egipt în domeniul securității”;
întrucât aceste concluzii au fost reiterate de Consiliul Afaceri Externe în februarie
2014; întrucât VP/ÎR a confirmat, în răspunsul său din 27 octombrie 2015 la întrebarea
cu solicitare de răspuns scris E-010476/2015, că respectivele concluzii reprezintă „un
angajament politic împotriva acordării oricărui sprijin militar către Egipt”;
J. întrucât Constituția Egiptului, adoptată în 2014, consacră drepturile și libertățile
fundamentale;
K. întrucât Egiptul se confruntă cu activități teroriste desfășurate de diferite organizații
275
jihadiste care acționează în Egipt, în special în Sinai, și care au legături cu Statul
Islamic și de alte organizații teroriste care acționează pe fondul crizei din Libia; întrucât
conflictul în curs din Libia are o influență directă asupra securității din Egipt; întrucât
actuala criză este extrem de îngrijorătoare pentru Uniunea Europeană, în special pentru
Italia,
1. condamnă ferm torturarea și asasinarea în condiții suspecte a cetățeanului UE Giulio
Regeni și își exprimă profunda compasiune față de familie, căreia îi transmite
condoleanțe;
2. invită autoritățile egiptene să pună la dispoziția autorităților italiene toate documentele
și informațiile pentru a permite desfășurarea unei anchete comune rapide, transparente
și imparțiale în cazul domnului Regeni, în conformitate cu obligațiile internaționale, și
solicită să se depună toate eforturile pentru a aduce autorii acestei crime în fața justiției
în cel mai scurt timp posibil;
3. subliniază cu profundă îngrijorare faptul că cazul lui Giulio Regeni nu este o întâmplare
izolată, ci este plasat într-un context al torturii, al decesului în detenție și al disparițiilor
forțate produse în ultimii ani în Egipt, încălcându-se în mod evident articolul 2 din
Acordul de asociere UE-Egipt, la care se prevede că relațiile dintre UE și Egipt trebuie
să se bazeze pe respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale
omului, astfel cum sunt definite în Declarația universală a drepturilor omului, care
constituie un element esențial al acestui acord; invită, prin urmare, Serviciul European
de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să abordeze în cadrul discuțiilor cu
autoritățile egiptene practica curentă a disparițiilor forțate și a torturii și să exercite
presiuni pentru reformarea efectivă a aparatului de securitate și a sistemului de justiție
din Egipt;
4. este profund îngrijorat de amenințarea iminentă a închiderii forțate a Centrului El
Nadeem de gestionare și reabilitare a victimelor actelor de violență și de tortură; solicită
retragerea rapidă a ordinului de închidere administrativă a acestuia;
5. își exprimă îngrijorarea cu privire la hărțuirea permanentă a Comisiei egiptene pentru
drepturi și libertăți, din cauza rolului evident al acesteia în campania „Puneți capăt
disparițiilor forțate” din Egipt;
6. amintește autorităților egiptene de obligațiile legale la nivel național și internațional
care le revin și le invită să considere apărarea și promovarea drepturilor omului drept
priorități și să asigure tragerea la răspundere a celor care încalcă aceste drepturi;
solicită, din nou, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor persoanelor plasate în
detenție și condamnate doar pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare și
de întrunire pașnică, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a
bloggerilor; solicită autorităților egiptene să garanteze dreptul la un proces echitabil, în
conformitate cu standardele internaționale;
7. invită guvernul egiptean să garanteze faptul că organizațiile naționale și internaționale
ale societății civile și sindicatele independente pot să-și desfășoare activitatea în mod
liber în această țară, fără ca guvernul să intervină sau să le intimideze; invită autoritățile
egiptene să anuleze interdicțiile de călătorie impuse unei serii de apărători ai drepturilor
omului din Egipt;
8. se așteaptă ca noua Constituție, aprobată la 14 și la 15 ianuarie 2014, în special
articolele 52, 73 și 93 ale acesteia, să reprezinte un pas important în tranziția țării către
democrație;
276
9. ia act de constituirea noii Adunări Populare și o invită să revizuiască de urgență Legea
privind protestele din noiembrie 2013, care are un caracter represiv și a fost folosită
pentru a înăbuși toate formele de opoziție pașnică, precum și Legea din 1914 privind
întrunirile; solicită, de asemenea, revizuirea tuturor celorlalte acte legislative cu
caracter represiv adoptate cu încălcarea Constituției Egiptului, inclusiv revizuirea Legii
privind actele de terorism și a Legii privind entitățile teroriste, care ar putea fi utilizate
în mod necorespunzător pentru represiunea pe plan intern, și nu pentru a îmbunătăți
securitatea colectivă; subliniază faptul că este dispus ca, în parteneriat cu autoritățile
naționale, să studieze posibilitatea de a elabora un program de consolidare a
capacităților pentru parlamentul egiptean;
10. insistă asupra ideii că doar prin construirea unei societăți pluraliste, care respectă
diversitatea opiniilor și a modurilor de viață, se poate asigura stabilitatea și securitatea
pe termen lung în Egipt și invită autoritățile egiptene să se angajeze într-un dialog de
reconciliere, care să aducă laolaltă toate forțele pașnice, inclusiv islamiștii pașnici,
pentru a restabili încrederea în politică și economie în cadrul unui proces politic
favorabil incluziunii;
11. subliniază importanța pe care o acordă Uniunea Europeană cooperării cu Egiptul, în
calitate de vecin și partener important, precum și rolul Egiptului în asigurarea stabilității
din regiune; împărtășește preocupările poporului egiptean cu privire la provocările
economice, politice și de securitate cu care se confruntă țara și regiunea lor; condamnă
atacurile teroriste asupra civililor și militarilor egipteni;
12. invită UE, în special VP/ÎR și delegația UE la Cairo, să asigure schimburi regulate cu
apărătorii drepturilor omului și cu alte voci ale opoziției, să sprijine persoanele expuse
riscurilor sau aflate în detenție și să monitorizeze în mod amănunțit procesele acestora;
13. îndeamnă statele membre să adere pe deplin la concluziile din august 2013 ale CAE
privind exporturile de tehnologii și echipamente militare și cooperarea în materie de
securitate; solicită suspendarea exporturilor de echipamente de supraveghere atunci
când există dovezi că astfel de echipamente ar fi folosite pentru încălcări ale drepturilor
omului; solicită VP/ÎR să prezinte un raport cu privire la situația actuală a cooperării
militare și în materie de securitate a statelor membre cu Egiptul și să elaboreze o foaie
de parcurs în consultare strânsă cu Parlamentul European, în care să se evidențieze
măsurile concrete care urmează să fie adoptate de autoritățile egiptene pentru a
îmbunătăți în mod semnificativ situația drepturilor omului și pentru a realiza o reformă
cuprinzătoare a sistemului de justiție înainte de reevaluarea concluziilor din august
2013 ale CAE;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre,
Guvernului și Parlamentului Republicii Arabe Egipt, precum și Comisiei africane
pentru drepturile omului și ale popoarelor.
277
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0086
Introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica
Tunisia ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind
introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica Tunisia
(COM(2015)0460 – C8-0273/2015 – 2015/0218(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2015)0460),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată
de către Comisie (C8-0273/2015),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 9
martie 2016, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul
294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru
agricultură și dezvoltare rurală (A8-0013/2016),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare84
;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
84
Prezenta poziție corespunde amendamentelor adoptate la 25 februarie 2016 (Texte adoptate,
P8_TA(2016)0056).
279
P8_TC1-COD(2015)0218
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 10 martie 2016 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind introducerea de măsuri comerciale autonome de urgență pentru Republica
Tunisia
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207
alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară85
,
85
Poziția Parlamentului European din 10 martie 2016.
280
întrucât:
(1) Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile
Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de
altă parte86
(„acordulˮ) constituie baza relațiilor dintre Uniune și Tunisia.
(2) În urma atacului terorist din data de 26 iunie 2015 în vecinătatea localității Sousse
din Tunisia, Consiliul, în concluziile sale din 20 iulie 2015, a afirmat că Uniunea, în
consultare cu statele membre, va analiza posibilitatea de a lua măsuri excepționale și
temporare de susținere a economiei tunisiene.
(3) Uleiul de măsline este principalul produs agricol exportat de Tunisia către Uniune,
iar industria uleiului de măsline reprezintă o parte importantă a economiei țării, la fel
ca și pentru câteva regiuni din anumite state membre.
(4) În conformitate cu obiectivele stabilite în cadrul politicii europene de vecinătate și
prin acord, Uniunea poate sprijini cel mai bine economia Tunisiei prin oferirea unei
piețe atractive și fiabile pentru exporturile de ulei de măsline ale Tunisiei. Oferirea
unei astfel de piețe necesită introducerea unor măsuri comerciale autonome care să
permită importul acestui produs în Uniune în baza unui contingent tarifar scutit de
taxe vamale.
86
JO L 97, 30.3.1998, p. 2.
281
(5) Pentru a preveni fraudele și pentru a garanta că măsurile comerciale autonome
avute în vedere vor aduce beneficii reale economiei tunisiene, măsurile respective
ar trebui condiționate de respectarea de către Tunisia a normelor menţionate în
acord, privind originea produselor, precum și a procedurilor aferente, și de
eficacitatea cooperării administrative a Tunisiei cu Uniunea.
(6) Pentru a se menține stabilitatea pieței uleiului de măsline din Uniune, este necesar ca
volumul suplimentar generat de măsurile comerciale autonome să fie pus la
dispoziție doar după epuizarea volumului aferent contingentului tarifar anual scutit
de taxe vamale pentru uleiul de măsline netratat prevăzut la articolul 3 alineatul (1)
din Protocolul nr. 1 la acord.
(7) Articolul 184 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului87
stabilește normele referitoare la administrarea contingentelor tarifare.
Normele respective ar trebui să se aplice și măsurilor comerciale autonome
prevăzute în prezentul regulament.
87
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
282
(8) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului
regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce
privește suspendarea temporară a regimurilor preferențiale stabilite prin prezentul
regulament şi introducerea unor măsuri corective atunci când piaţa Uniunii este
afectată de prezentul regulament. Competențele respective ar trebui să fie exercitate
în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului88
.
(9) Măsurile comerciale autonome de urgență stabilite prin prezentul regulament sunt
menite să îmbunătățească situația economică dificilă cu care se confruntă Tunisia în
prezent, ca urmare a atacurilor teroriste. Prin urmare, măsurile respective ar trebui să
se aplice pe o durată limitată și să nu aducă atingere negocierilor dintre Uniune și
Tunisia în ceea ce privește instituirea unei zone de liber schimb aprofundat și
cuprinzător (ZLSAC). ▌
88
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
283
(10) Având în vedere prejudiciile grave cauzate economiei Tunisiei, în special sectorului
său turistic, de către atacul terorist din vecinătatea localității Sousse din data de 26
iunie 2015, precum și necesitatea de a lua măsuri comerciale autonome de urgență
pentru a îmbunătăți situația economică a Tunisiei în viitorul apropiat, s-a considerat
oportun să se prevadă o derogare de la termenul de opt săptămâni menționat la
articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea
Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
284
Articolul 1
Regimuri preferențiale
Se deschide un contingent tarifar anual de import scutit de taxe vamale de 35 000 de tone
pentru anii calendaristici 2016 și 2017 (denumit în continuare „contingentul tarifar anual de
import”), pentru importurile în Uniune de ulei de măsline netratat originar din Tunisia care se
încadrează la codurile NC 1509 10 10 și 1509 10 90, cu condiția ca acesta să fie obținut
integral în Tunisia și transportat direct din Tunisia în Uniune.
Articolul 2
Condiții de eligibilitate pentru contingentul tarifar anual de import
Dreptul la contingentul tarifar anual de import este condiționat de respectarea de către
Tunisia a normelor privind originea produselor și a procedurilor aferente, prevăzute în
Protocolul nr. 4 la acord.
285
Articolul 3
Acces la contingentul tarifar anual de import
Contingentul tarifar anual de import este pus la dispoziție doar după epuizarea volumului
aferent contingentului tarifar anual scutit de taxe vamale pentru ulei de măsline netratat
prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Protocolul nr. 1 la acord.
Articolul 4
Administrarea contingentului tarifar anual de import
Comisia administrează contingentul tarifar anual de import în conformitate cu articolul 184
din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Articolul 5
Suspendare temporară
În cazul în care Comisia constată că există suficiente dovezi care indică nerespectarea de
către Tunisia a condițiilor stabilite la articolul 2, Comisia poate adopta un act de punere în
aplicare prin care suspendă temporar integral sau parțial regimurile preferențiale menționate
la articolul 1. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 7 alineatul (2).
286
Articolul 6
Evaluare intermediară
(1) Comisia realizează o evaluare intermediară a impactului prezentului regulament
asupra pieței de ulei de măsline din Uniune ca urmare a intrării sale în vigoare şi
prezintă concluziile acestei evaluări Parlamentului European şi Consiliului.
(2) În cazul în care se constată că piața de ulei de măsline din Uniune este afectată de
dispozițiile prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte un act de
punere în aplicare, pentru a introduce măsuri corective care urmăresc să
restabilească situația de pe piața în cauză. Respectivul act de punere în aplicare se
adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 7
alineatul (2).
Articolul 7
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru organizarea comună a piețelor agricole,
instituit prin articolul 229 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Respectivul
comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
287
Articolul 8
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică până la 31 decembrie 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la ,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
289
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0091
Raportul pe 2015 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015
privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (2015/2895(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul de stabilizare și asociere dintre Comunitățile Europene și
statele membre ale acestora, pe de o parte, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
pe de altă parte89
,
– având în vedere Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al
ONU,
– având în vedere hotărârea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului
interimar din 13 septembrie 1995,
– având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20
iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale
Uniunii Europene,
– având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda
acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE, precum și concluziile
Consiliului European din iunie 2008 și concluziile Consiliului din 15 decembrie 2015,
– având în vedere cea de-a 12-a reuniune a Consiliului de stabilizare și asociere dintre
această țară și UE, care a avut loc la 20 iulie 2015,
– având în vedere declarația finală a președinției reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de
Vest, organizată la Viena, la 27 august 2015, precum și recomandările organizațiilor
societății civile pentru reuniunea la nivel înalt de la Viena din 2015,
– având în vedere Declarația de la Conferința la nivel înalt privind ruta Mediterana de
Est-Balcanii de Vest, care a avut loc la Luxemburg, la 8 octombrie 2015, precum și
declarația liderilor în urma Reuniunii liderilor privind sosirile masive de refugiați pe
ruta Balcanilor de Vest, organizată la Bruxelles, la 25 octombrie 2015,
89
JO L 84, 20.3.2004, p. 13.
290
– având în vedere raportul din 27 noiembrie 2015 al Misiunii OSCE/ODIHR de evaluare
a nevoilor,
– având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie pentru Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei din iunie 2015,
– având în vedere recomandările grupului de experți la nivel înalt privind problemele
sistemice din domeniul statului de drept referitoare la interceptarea comunicațiilor,
semnalată în primăvara anului 2015,
– având în vedere cea de a 5-a reuniune a Dialogului la nivel înalt privind procesul de
aderare, organizată la Skopje, la 18 septembrie 2015,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de
extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor
Comisiei intitulat „Raportul pe 2105 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”
(SWD(2015)0212),
– având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Przhino”) încheiat între cele
patru partide politice principale la Skopje, la 2 iunie și la 15 iulie 2015,
– având în vedere cea de a 13-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte (CPM) UE-Fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei, organizată la Skopje, în perioada 3-4 decembrie
2015,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 18-19 februarie 2016,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind această țară,
– având în vedere activitatea deputatului Ivo Vajgl, ca raportor permanent pentru această
țară în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât perspectiva aderării la UE reprezintă un stimulent major pentru alte reforme, în
special cu privire la statul de drept, la independența sistemului judiciar și la combaterea
corupției, precum și o sursă de speranță pentru un viitor prosper al tinerei generații;
întrucât sondajele de opinie arată un sprijin public considerabil pentru aderarea la UE în
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;
B. întrucât statul de drept, libertatea mass-mediei, cooperarea regională și relațiile de bună
vecinătate reprezintă elemente esențiale ale procesului de extindere a UE;
C. întrucât această țară candidează de zece ani la aderarea la UE și este considerată în
continuare țara cea mai avansată în ceea ce privește alinierea la acquis;
D. întrucât țările (potențial) candidate sunt evaluate pe baza propriilor merite și întrucât
calendarul aderării este determinat de viteza și calitatea cu care acestea fac reformele
necesare;
291
E. întrucât Comisia, sprijinită de Parlamentul European, a solicitat în repetate rânduri
deschiderea negocierilor de aderare, subliniind importanța negocierilor ca forță motrice
esențială pentru adoptarea reformelor necesare;
F. întrucât Consiliul a blocat trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare a acestei
țări din cauza diferendului nerezolvat cu Grecia privind numele țării; întrucât
chestiunile bilaterale nu ar trebui folosite pentru a bloca procesul de aderare la UE, ci ar
trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând posibil în cadrul procesului de
aderare, ținând seama de principiile și valorile ONU și ale UE;
G. întrucât există un consens între Comisie, Consiliu și Parlament cu privire la faptul că
menținerea recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare cu această țară
depinde de punerea în aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de
înregistrarea unor progrese substanțiale în punerea în aplicare a priorităților de reformă
urgente; întrucât punerea în aplicare cu succes a acordului politic ar crea un mediu în
care există o perspectivă realistă privind aplicarea unei soluții negociate pentru
diferendul cu Grecia legat de numele țării;
H. întrucât mentalitatea politică de dezbinare, lipsa de compromis și întreruperea
dialogului au luat forma unei crize politice care a dus la boicotarea parlamentului
acestei țări de către principalul partid de opoziție și a subminat și mai mult încrederea în
instituțiile publice; întrucât guvernul și opoziția poartă în comun răspunderea de a
asigura un dialog și o cooperare politică sustenabile, esențiale pentru dezvoltarea
democratică a țării, pentru urmărirea agendei europene și pentru binele comun al
cetățenilor ei;
I. întrucât această țară se confruntă cu provocări majore legate de interceptarea
comunicațiilor, care au evidențiat lacune și probleme esențiale; întrucât criza politică
recentă a demonstrat că nu există un sistem efectiv de control și echilibru în instituțiile
macedonene, precum și că trebuie sporite transparența și responsabilitatea publică,
inclusiv prin mecanisme adecvate de supraveghere a principalelor servicii și structuri
interne;
J. întrucât aplicarea integrală a acordului politic de liderii celor patru partide politice
principale este esențială pentru stabilitatea țării; întrucât acest acord prevede, între
altele, o ieșire din impasul politic, revenirea opoziției în parlament, realizarea unor
reforme sistemice legate de statul de drept, consolidarea relațiilor de bună vecinătate,
demisia guvernului în exercițiu și a prim-ministrului cu cel puțin 100 de zile înainte de
alegerile parlamentare anticipate, înființarea funcției de procuror special și organizarea
unor alegeri parlamentare anticipate libere și corecte;
K. întrucât printre chestiunile critice apărute în procesul de reformă se numără influența
politică în mass-media, sistemul judiciar și administrația publică, corupția și finalizarea
examinării Acordului de la Ohrid;
L. întrucât această țară se confruntă cu un flux de refugiați fără precedent care îi
tranzitează teritoriul;
M. întrucât, după mai mult de 10 ani, această țară și Grecia au început să desfășoare din
nou vizite bilaterale la nivel de miniștri de externe,
292
1. salută Acordul cvadrilateral din 2 iunie și 15 iulie 2015, facilitat de comisarul pentru
extindere, trei deputați în Parlamentului European și mediatorul UE din această țară;
îndeamnă partidele politice să-și asume responsabilitățile care le revin față de cetățeni
și să asigure, fără întârziere, îndeplinirea integrală, constructivă și promptă a tuturor
angajamentelor lor de o manieră sustenabilă și negociată, inclusiv a angajamentului
asumat de acestea cu privire la consolidarea relațiilor de bună vecinătate, tot în scopul
menținerii recomandării pozitive de a deschide negocierile de aderare la UE; le
îndeamnă, totodată, să se implice constructiv în dialogul politic și să depună eforturi
pentru a restabili încrederea publică în instituții, pentru a menține stabilitatea politică și
pentru a accelera programul de reforme în vederea asigurării integrării euroatlantice și a
unei perspective europene pentru această țară;
2. ia act de faptul că o serie de obligații prevăzute în acordul din iunie-iulie 2015 au fost
îndeplinite în conformitate cu termenele și obiectivele stabilite, dar regretă tendința de a
întârzia unele angajamente, precum și unele regrese înregistrate cu privire la prioritățile
de reformă urgente; subliniază aspectele din acord care se referă la reformele
structurale și faptul că toate partidele trebuie să ia parte în mod constructiv și
permanent la grupul de lucru creat de mediatorul UE și să se implice în soluționarea
problemelor legate de punerea în aplicare a acordului, chiar și în timpul alegerilor;
invită toate partidele să pună interesele țării mai presus de interesele de partid și insistă
asupra faptului că este în continuare esențial să se încheie un acord între toate părțile
pentru a realiza obiectivele din acordul din iunie-iulie 2015, ceea ce ar readuce această
țară pe drumul către perspectiva euroatlantică; salută întoarcerea în parlament a
principalului partid de opoziție, SDSM, la 1 septembrie 2015; salută numirea unui
procuror special la 15 septembrie 2015, care urmează să conducă anchete independente
și aprofundate; observă că modificările aduse noului cod electoral, legii privind
înființarea comisiei de anchetă, legii privind achizițiile publice și legii privind structura
noii comisii electorale de stat au fost adoptate cu întârziere;
3. salută angajamentul asumat de liderii principalelor partide politice în cadrul acordului
din 2 iunie 2015 privind consolidarea relațiilor de bună vecinătate ca element esențial
pentru apropierea țării de Uniunea Europeană;
4. remarcă faptul că, potrivit acordului din iunie-iulie 2015, noul guvern urma să depună
jurământul la 15 ianuarie 2016, cu 100 de zile înainte de data convenită pentru
desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate; ia act de votul parlamentului
macedonean din 23 februarie 2016 privind stabilirea datei de 5 iunie 2016 pentru
organizarea alegerilor parlamentare anticipate; regretă însă faptul că s-a ratat ocazia de
a se ajunge la un consens între toate partidele; amintește că aceste alegeri vor fi, în sine,
un test important pentru procesul democratic din această țară; insistă asupra faptului că
toate partidele politice ar trebui să facă eforturi pentru a crea condițiile necesare
organizării unor alegeri anticipate credibile și subliniază faptul că este extrem de
important ca aceste alegeri să fie libere, corecte și să respecte pe deplin standardele
internaționale și recomandările OSCE/ODIHR;
5. subliniază necesitatea de a pregăti alegerile la cele mai înalte standarde internaționale,
inclusiv de a asigura proceduri de alegeri libere și corecte și de a consolida libertatea
mass-mediei; se arată îngrijorat din cauza ritmului lent al verificării listei alegătorilor și
al reformei mass-media; subliniază că comisia electorală de stat trebuie să atingă
capacitatea maximă pentru a-și desfășura activitatea și că toate partidele trebuie să
convină asupra unei metodologii de verificare a listelor alegătorilor, stabilind un nivel
293
de verificare pe teren pentru a asigura legitimitatea alegerilor; subliniază, în plus, că
este important ca toți actorii politici să respecte rezultatele alegerilor și să ia parte în
mod activ la activitățile parlamentare; menționează faptul că principalele forțe politice
au o responsabilitate comună pentru procesul de pregătire a alegerilor; îndeamnă
comunitatea internațională să asiste la alegeri în calitate de observatori;
6. consideră că este important din punct de vedere strategic să se asigure un sprijin
continuu pentru progresul Macedoniei către aderarea la UE; menționează că
recomandarea de a deschide negocierile de aderare ar trebui să depindă de punerea în
aplicare integrală a acordului politic din iunie-iulie 2015 și de înregistrarea unor
progrese importante în punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente; invită
Consiliul să discute problema în cel mai scurt timp posibil după alegerile parlamentare
anticipate, așa cum a indicat Comisia; subliniază că trebuie create premisele pentru
organizarea unor alegeri democratice și corecte, între altele prin pregătirea unui registru
al alegătorilor fiabil și prin asigurarea libertății mass-mediei; salută gradul ridicat de
aliniere la acquis-ul legislativ și faptul că această țară a realizat unele progrese în
ultimul an în aproximativ 25 de capitole din acquis, din cele 33;
7. consideră că este esențial pentru procesul democratic ca procurorul special să fie pe
deplin susținut pentru a-și îndeplini atribuțiile conferite și a-și menține autonomia totală
și să i se pună la dispoziție toate resursele necesare pentru investigarea faptelor ilicite
care rezultă din interceptări; solicită încetarea obstrucționării în instanță a trimiteri de
probe către procurorul special, precum și sprijinirea modificării legii pentru a-i asigura
acestuia o putere autonomă în ceea ce privește protecția martorilor în cazurile care intră
în sfera sa de competențe;
8. consideră că implementarea fără întârziere a priorităților urgente de reformă cu privire
la reformele sistemice privind statul de drept și drepturile fundamentale este esențială
pentru procesul democratic; invită Comisia să raporteze Parlamentului European și
Consiliului cu privire la implementarea acordului politic și a priorităților urgente de
reformă după alegerile parlamentare anticipate, precum și să prezinte o evaluare cu
privire la desfășurarea alegerilor;
9. subliniază rolul esențial pe care îl joacă parlamentul acestei țări în dezvoltarea
democratică a țării și ca for de dialog și reprezentare politică; solicită ca atribuțiile sale
legislative și de supraveghere să fie îmbunătățite și consolidate; solicită convocarea
periodică a comisiilor parlamentare responsabile de investigarea interceptărilor
comunicațiilor și de securitate și contrainformații și cere ca acestea să își desfășoare
activitatea fără probleme; menționează că termenele-limită prevăzute în acordul politic
cu privire la rapoartele ce trebuie elaborate de comisiile parlamentare nu au fost
respectate; solicită finalizarea recomandării comisiei care realizează ancheta privind
evenimentele ce au avut loc în parlament la 24 decembrie 2012; subliniază că pentru
această comisie trebuie asigurat un acces liber la datele necesare, la declarațiile
martorilor și la asistență tehnică și că parlamentul trebuie să asigure un control credibil
al activității serviciilor de informații, inclusiv prin introducerea unor mecanisme de
control și echilibru privind puterea executivă;
10. își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul foarte slab de supraveghere și control
intern și extern al serviciilor de informații; solicită consolidarea urgentă a rolului de
supraveghere al instituțiilor competente asupra acestor servicii, precum și
implementarea deplină a recomandărilor grupului de experți la nivel înalt privind
294
problemele sistemice de încălcare a statului de drept prin interceptarea comunicațiilor,
publicate în primăvara anului 2015;
11. este îngrijorat de faptul că administrația publică macedoneană este în continuare sub
influența politicului; îndeamnă guvernul să încurajeze profesionalismul, neutralitatea și
independența la toate nivelurile și să asigure aplicarea integrală a principiilor
responsabilității, transparenței și promovării prin merit; invită autoritățile competente să
implementeze de o manieră sustenabilă Legea funcționarilor din administrație și Legea
privind funcționarii publici, în deplină conformitate cu principiile transparenței,
meritocrației și reprezentării egale, și să adopte o strategie solidă de reformă a
administrației publice pentru perioada 2016-2020, care să cuprindă un plan de acțiune,
precum și un program de reformă a administrării finanțelor publice;
12. subliniază că trebuie să se consolideze capacitatea administrativă și să se elaboreze
politici favorabile incluziunii și bazate pe date concrete pentru aplicarea eficientă a
politicilor și a liniilor de responsabilitate; solicită elaborarea unui program de formare
destinat personalului din administrația publică; îndeamnă Comisia să acorde asistență și
să prezinte opțiuni în acest sens;
13. sprijină planurile guvernului de a îmbunătăți accesibilitatea serviciilor publice,
acordând prioritate dezvoltării serviciilor electronice; sugerează guvernului să identifice
oportunități de înfrățire și să se inspire din bunele practici existente; constată că
serviciile electronice ar reduce sarcina birocratică pentru stat, cetățeni și derularea de
afaceri; în plus, mai consideră că serviciile electronice ar impulsiona performanța
economică a țării și ar permite creșterea transparenței administrației publice și a
serviciilor;
14. observă cadrul juridic bine stabilit și măsurile anterioare adoptate pentru reformarea
sistemului judiciar, dar regretă cazurile de justiție selectivă, în special prin aplicarea
abuzivă a articolului 353 din Codul Penal; solicită încă o dată să se dea dovadă de
voință politică pentru a depolitiza numirea și promovarea judecătorilor și procurorilor și
a asigura profesionalismul și independența Consiliului Magistraturii; subliniază că
instanțele administrative trebuie să funcționeze eficient, să aibă personal suficient și să
fie independente și că trebuie suplimentate capacitățile Academiei pentru judecători și
procurori; solicită să se pregătească, cu consultarea adecvată a părților interesate, o
nouă Strategie de reformă judiciară pentru 2015-2020 un nou plan de acțiune;
15. consideră că societatea civilă este bine organizată, dar rămâne preocupat de climatul
dificil din jurul ei și de atacurile la care este supusă de politicieni și de mass-media
publică; solicită autorităților să nu discrimineze organizațiile societății civile (OSC) pe
criterii precum afilierea politică, opiniile religioase sau structura etnică; regretă
cooperarea insuficientă cu organizațiile societății civile, la nivel central, dar și local,
pentru elaborarea politicilor și a legilor; solicită autorităților să încurajeze participarea
activă a organizațiilor societății civile la supravegherea întregului proces electoral; cere
guvernului să recunoască beneficiile oferite de OSC prin consultarea acestora în cursul
procesului de elaborare a legislației și politicii, să întocmească planul de acțiune pentru
2015-2017, să înființeze Consiliul de cooperare cu OSC-urile, să faciliteze dialogul
necesar și să coopteze OSC-urile la elaborarea politicilor de o manieră periodică și
structurată; constată cu îngrijorare ciocnirile violente dintre protestatari și poliție în
timpul manifestărilor din mai 2015 și solicită guvernului să asigure respectarea deplină
a libertății de întrunire;
295
16. afirmă încă o dată că autoritățile și societatea civilă ar trebui să adopte măsuri adecvate
de reconciliere istorică pentru a depăși dezbinarea dintre diferitele grupuri etnice și din
interiorul acestora, incluzând aici cetățenii cu identitate bulgară;
17. încurajează Macedonia să înființeze comisii mixte de experți cu țările vecine pe teme de
istorie și educație și să nu folosească materiale educative care ar putea conține un
limbaj insultător față de alte țări, cu scopul de a contribui la o interpretare obiectivă,
bazată pe fapte, a istoriei, de a intensifica colaborarea academică și de a promova în
rândul tinerilor atitudini pozitive față de vecinii lor;
18. salută eforturile depuse până în prezent de autorități privind scoaterea arhivelor
importante ale serviciului secret iugoslav din Serbia și le încurajează pe acestea să
finalizeze acest proces, ceea ce ar putea reprezenta un pas important către ruperea de
trecutul comunist și realizarea de progrese către consolidarea democratizării, asumării
răspunderii și puterii instituționale;
19. este în continuare preocupat de fenomenul foarte răspândit al corupției, în special în
administrația de stat și locală, în achizițiile publice și în finanțarea partidelor politice;
îndeamnă guvernul să combată corupția neselectiv, să ia măsuri concrete credibile
pentru prevenirea și urmărirea penală a corupției la nivel înalt și să se asigure că toate
autoritățile de ordine publică și de supraveghere au suficientă autonomie pentru a
acționa independent; ia act de adoptarea în noiembrie 2015 a Legii privind protecția
denunțătorilor de nereguli și îndeamnă autoritățile să asigure implementarea sa în
conformitate cu standardele europene; încurajează organizațiile societății civile
independente și mass-media să aducă la lumină cazurile de corupție și să sprijine
investigațiile și studiile independente și imparțiale; subliniază necesitatea de a
consolida independența poliției, a parchetului și a Comisiei de stat pentru prevenirea
corupției și că trebuie mărite resursele umane și tehnice ale Ministerului de interne
afectate combaterii corupției; cere o verificare mai strictă a potențialelor conflicte de
interese și a bunurilor care le aparțin funcționarilor aleși și desemnați, prin crearea unui
registru central al funcționarilor publici;
20. salută faptul că poliția și parchetul au primit mai multe mijloace pentru combaterea
criminalității organizate și că au fost luate măsuri, inclusiv operațiuni
regionale/internaționale, pentru a preveni și combate traficul de ființe umane; salută
cooperarea cu țările învecinate, cu statele membre ale UE și cu Eurojust la eliminarea
mai multor rețele de criminalitate organizată; încurajează îmbunătățirea în continuare a
cooperării între autoritățile de ordine publică, inclusiv din țările învecinate, și acordarea
mai multor prerogative și resurse instanțelor și Agenției pentru gestionarea bunurilor
confiscate; cere punerea în funcțiune a Centrului național de coordonare a luptei
împotriva criminalității organizate și crearea unei tradiții de succes în materie de
combatere a spălării de bani; felicită participarea țării la inițiativele regionale de
combatere a traficului ilicit de arme de foc și explozive; cere intensificarea în
continuare a cooperării în acest domeniu între Comisie, autoritățile macedonene și
guvernele din regiune;
21. remarcă contribuția importantă la eforturile regionale de combatere a radicalismului
islamic; încurajează elaborarea unei strategii globale și a unui plan de acțiune vizând
prevenirea și combaterea radicalizării, în strânsă cooperare cu comunitățile religioase și
cu liderii acestora, precum și continuarea eforturilor de identificare, prevenire și
dezmembrare a rețelelor de teroriști străini; afirmă încă o dată răspicat că guvernul
296
trebuie să definească o strategie comună proactivă pentru politica externă, de securitate
și de apărare, pe fondul actualelor amenințări teroriste;
22. face un apel pentru finalizarea completă a investigațiilor privind evenimentele de la
Kumanovo; salută declarațiile actorilor politici potrivit cărora evenimentele de la
Kumanovo nu ar trebui să fie asociate cu relațiile interetnice;
23. reamintește guvernului și partidelor politice că au responsabilitatea de a forma o cultură
a șanselor egale și a toleranței; reiterează apelul de a alinia legislația privind
combaterea discriminării la acquis-ul UE referitor la discriminarea pe motive de
orientare sexuală și identitate de gen; observă că printre membrii noii Comisii pentru
combaterea discriminării se află doar o femeie și că ei au fost aleși datorită afilierii
politice la coaliția de guvernare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la
capacitatea comisiei de a funcționa în mod imparțial și eficace; condamnă folosirea
oricărei forme de violență împotriva comunității LGBTI și își reînnoiește apelul ca cei
responsabili de asemenea acte de violență să fie aduși în fața justiției; subliniază
necesitatea de a combate prejudecățile și discriminarea indiferent de motive împotriva
romilor și de a le facilita accesul la integrare, la sistemul educațional și la piața forței de
muncă; salută noua lege privind combaterea violenței domestice, dar observă că în
textul legii nu sunt recunoscute toate formele de violență; îndeamnă autoritățile
competente să ofere servicii de asistență pentru victimele violenței domestice și să
aloce resurse bugetare suficiente pentru implementarea strategiei și a planului de
acțiune pentru egalitatea de gen;
24. reafirmă că Legea privind combaterea discriminării ar trebui modificată, pentru a fi
aliniată la acquis în privința categoriilor de discriminare enumerate la articolul 19 din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; condamnă discursul de incitare la ură
împotriva grupurilor discriminate și solicită anchetarea și condamnarea promptă,
imparțială și eficace a tuturor infracțiunilor motivate de ură și a atacurilor împotriva
anumitor persoane din motive discriminatorii;
25. salută, în acest context, „Declarația de la Pristina”, care cere guvernelor, organizațiilor
internaționale, organizațiilor interguvernamentale și ale societății civile să aplice
integral principiile nediscriminării și egalității în dezbaterile și acțiunile lor privind
promovarea și respectarea drepturilor romilor și combaterea atitudinilor negative față
de romi în Balcanii de Vest;
26. constată progresele înregistrate în privința respectării drepturilor copilului; subliniază
că trebuie îmbunătățită și monitorizată înscrierea în structuri de dezvoltare a copilului
în primii ani de viață, în special a copiilor celor mai vulnerabili; subliniază importanța
unei mai bune integrări a copiilor cu handicap prin intermediul serviciilor integrate;
subliniază că trebuie colectate date defalcate și fiabile privind situația copiilor romi și
că trebuie realizate modificări la nivelul legislației pentru a împiedica căsătoriile între
copii; subliniază că este nevoie de o mai bună coordonare între specialiști pentru a
preveni și a răspunde violenței împotriva copiilor;
27. remarcă cu îngrijorare că coexistența interetnică este încă fragilă; face apel la toate
partidele politice și la OSC să promoveze activ o societate multietnică și multireligioasă
deschisă și tolerantă; subliniază necesitatea unei abordări mai proactive pentru a stimula
coexistența și dialogul și a realiza coeziunea între diferitele comunități etnice, naționale
și religioase; le reamintește liderilor guvernului, instituțiilor și partidelor angajamentul
297
pe care și l-au luat de a aplica integral Acordul-cadru de la Ohrid (OFA) și de a finaliza
reexaminarea acestuia, inclusiv recomandările politice; invită Comisia să raporteze
Parlamentului și Consiliului cu privire la situația relațiilor interetnice din țară și la
aplicarea OFA; solicită o mai bună coordonare între programul strategic de
descentralizare pentru 2015-2020 și planul său de acțiune;
28. reamintește că educația și formarea culturală pot ajuta la instaurarea toleranței și la
promovarea reconcilierii între diferitele grupuri etnice; își reiterează recomandarea
făcută în rezoluția precedentă privind educația integrată și cere guvernului și
autorităților locale competente să asigure un proces deschis, transparent și incluziv
pentru aplicarea efectivă a Strategiei pentru educația integrată, prin alocarea unor
fonduri suficiente și cooptarea OSC în procesul de revizuire și implementare;
29. solicită autorităților să se asigure că recomandările Avocatului Poporului și ale altor
organisme consultative sunt respectate de toate organismele de stat, în deplină
conformitate cu legea și cu principiul răspunderii, pentru aplicarea unor sancțiuni
juridice eficiente pentru nerespectarea cererilor și a recomandărilor organismelor
independente, precum și pentru a modifica Legea Avocatului Poporului astfel încât să
respecte pe deplin principiile de la Paris definite de ONU privind statutul și
funcționarea instituțiilor naționale pentru protejarea și promovarea drepturilor omului;
30. reiterează importanța libertății și a independenței mass-mediei, care reprezintă una
dintre valorile de bază ale UE și una dintre pietrele unghiulare ale democrației;
deplânge deteriorarea și mai gravă a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei;
regretă, în acest context, faptul că în clasamentul alcătuit de Reporterii fără Frontiere,
țara a căzut de pe locul 34, ocupat în 2009, pe locul 117, în 2015; este foarte preocupat
de presiunea politică, discursurile incitatoare la ură, polarizarea continuă, absența
independenței și pluralismului în mass-media, practica răspândită de interceptare
ilegală a comunicărilor jurnaliștilor, cazurile de violență și amenințări la adresa
jurnaliștilor și de intimidare și autocenzură, amestecul politic sistematic în politicile
editoriale și standardele profesionale și etice reduse ale unor jurnaliști, precum și de
lipsa unor reportaje echilibrate de investigație;
31. îndeamnă să se ia măsuri pentru a spori libertatea mass-mediei; solicită tuturor
partidelor să convină asupra unei reforme urgente a mass-mediei, care să asigure
instituirea unui organism de reglementare independent, precum și o raportare obiectivă
și profesionistă; îndeamnă guvernul să aplice în anunțurile serviciilor publice criterii
transparente și obiective și să asigure aplicarea transparentă și nearbitrară a noii legi
privind comunicațiile electronice și serviciile mass-media audiovizuale, inclusiv
consolidarea independenței și a capacității de acțiune a organismului de reglementare a
mass-mediei; solicită să se acorde competențe decizionale depline membrilor
Consiliului de reglementare a serviciilor audiovizuale pentru a face numiri în cadrul
acestui consiliu și în cadrul serviciului public de radiodifuziune în mod nepărtinitor și
în urma consultării cu asociațiile de jurnaliști; solicită garantarea independenței
editoriale și financiare a serviciului public de radiodifuziune, precum și a accesului
deplin și egal la mass-media pentru toate partidele politice; solicită, în contextul
viitoarelor alegeri, asigurarea unor condiții de concurență echitabile și în ceea ce
privește mass-media;
32. salută nivelul bun de pregătire pentru dezvoltarea unei economii de piață funcționale,
inclusiv simplificarea cadrului de reglementare, care a continuat să îmbunătățească
298
mediul general de afaceri; constată totuși că respectarea în prea mică măsură a statului
de drept, sistemul judiciar ineficient, economia subterană extinsă și corupția sunt
impedimente serioase pentru mediul de afaceri; subliniază că consolidarea în continuare
a securității juridice pentru investitorii străini, precum și pentru societățile naționale,
evitarea practicilor discriminatorii, consolidarea capacităților administrative și a
agențiilor de reglementare și de supraveghere și îmbunătățirea calității reglementărilor,
a statului de drept și a executării contractelor reprezintă în continuare provocări
importante; solicită, în plus, revizuirea articolului 353 din Codul Penal privind abuzul
de funcție și de putere în domeniul public, în conformitate cu acquis-ul UE și cu
principiile unei economii de piață; încurajează eliminarea barierelor netarifare din calea
comerțului; subliniază potențial deosebit și avantajul strategic al agriculturii și al
turismului în dezvoltarea pe viitor a țării;
33. este preocupat de nivelul ridicat al datoriei publice; solicită îmbunătățirea disciplinei
fiscale și încurajează principiul echilibrului bugetar; solicită îmbunătățirea execuției
bugetare și a transparenței;
34. salută creșterea PIB-ului cu 3,9 % în termeni reali în primul trimestru din 2015, dar este
preocupat de faptul că rata șomajului rămâne ridicată, situându-se la 27,4 %, și că
participarea pe piața forței de muncă este foarte redusă, în special în rândul tinerilor și
al femeilor; reamintește că ocuparea forței de muncă nu ar trebui să fie influențată de
afilierea politică sau folosită ca modalitate de presiune și intimidare a cetățenilor în
timpul campaniilor electorale, așa cum a evidențiat OSCE/ODIHR; îndeamnă guvernul
să stabilească un dialog social funcțional, să aplice o politică de combatere a șomajului
structural și de lungă durată, să promoveze cooperarea în materie de politici economice,
să coreleze mai bine educația cu nevoile pieței muncii și să dezvolte o strategie bine
orientată privind mai buna integrare a tinerilor și femeilor pe piața muncii; invită
guvernul să acorde o atenție deosebită îmbunătățirii perspectivelor tinerilor;
35. este preocupat de intensificarea exodului creierelor, în special în rândul tinerilor;
constată provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și subliniază
necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o planificare
strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative prin implicarea mișcărilor
studențești și a organizațiilor de studenți pentru a reduce exodul persoanelor cu studii
superioare și al profesioniștilor; pe baza datelor și a analizei Eurostat și ale altor
organizații internaționale, care indică tendințe importante de migrare, în special în
rândul tinerilor, recomandă evaluarea strategiei naționale 2013-2020 pentru crearea de
rețele, cooperare și reducerea exodului persoanelor cu studii superioare și al
profesioniștilor, precum și punerea evidențelor și a statisticilor cu privire la aceste
tendințe la dispoziția publicului;
36. constată cu îngrijorare provocările cu care se confruntă sistemul educațional al țării și
subliniază necesitatea de a realiza o analiză cuprinzătoare în acest sens; recomandă o
planificare strategică a reformelor viitoare și a modificărilor legislative cu implicarea
mișcărilor și a organizațiilor studențești relevante, pentru a le permite să își exercite pe
deplin drepturile în cadrul acestui proces;
37. îndeamnă Agenția pentru Tineret și Sport a țării să recunoască rolul și sprijinul
Consiliului național al tineretului din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și să
instituie un mecanism permanent de cooperare cu acesta; salută procesul de elaborare a
299
unei strategii naționale privind tineretul pentru perioada 2016-2025 și subliniază
necesitatea alocării de fonduri corespunzătoare pentru punerea sa în aplicare;
38. salută planul de actualizare și de modernizare a anumitor părți din rețeaua feroviară și
încurajează autoritățile macedonene să dezvolte și să îmbunătățească în continuare
transporturile publice în cooperare cu țările învecinate;
39. regretă că obiectivele în materie de energie nu au fost îndeplinite, în special cu privire
la eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie, și solicită adoptarea
rapidă a planurilor de acțiune relevante;
40. subliniază necesitatea de a realiza progrese în deschiderea pieței interne a energiei
electrice și de a respecta pe deplin Tratatului de instituire a Comunității Energiei;
subliniază necesitatea de a adopta planuri de acțiune naționale privind eficiența
energetică și energia din surse regenerabile; este îngrijorat de nivelurile alarmante ale
poluării aerului și îndeamnă guvernul să ia măsuri imediate pentru a reduce poluarea
aerului, în special în zonele urbane;
41. reiterează îngrijorarea sa cu privire la nivelurile ridicate ale poluării apei și aerului la
nivel național; evidențiază faptul că sunt necesare eforturi semnificative în domeniul
mediului și, în special, în ceea ce privește calitatea aerului;
42. salută faptul că Agenția Alimentară și Veterinară a actualizat în continuare sistemele
pentru controlul importurilor de animale vii și de produse de origine animală,
îmbunătățind astfel controalele privind identificarea, înregistrarea și circulația
animalelor; salută adoptarea unei legislații suplimentare privind circulația necomercială
a animalelor de companie și aspectele zootehnice, precum și a unei noi legislații privind
bunăstarea animalelor;
43. este în continuare preocupat de capacitatea insuficientă de a programa și absorbi
fondurile acordate în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA);
îndeamnă guvernul să consolideze capacitatea administrativă și financiară pentru ca
fondurile UE să fie obținute și folosite în mod corespunzător și în timp util; solicită
Comisiei să monitorizeze îndeaproape proiectele finanțate de UE pentru a evita
utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice în scopuri politice și în alte scopuri
necuvenite;
44. observă că această țară se confruntă cu un flux de migrație fără precedent, peste
500 000 de persoane tranzitând-o în 2015; recunoaște că aceasta a acționat ca un
partener responsabil, făcând față acestui flux masiv de migranți și refugiați și instituind
măsuri eficace de gestionare a frontierelor; cunoaște situația din ce în ce mai tensionată
de la frontiera cu Grecia și invită autoritățile să continue colaborarea și coordinarea cu
UE cu privire la chestiunile legate de migrație; încurajează accelerarea măsurilor legate
de gestionarea frontierelor menite să combată migrația ilegală și traficul de persoane;
constată sarcina economică generată de acest flux; solicită Comisiei să consolideze
sprijinul acordat serviciilor de gestionare a frontierelor și să permită accesul la
instrumentele și la programele relevante ale UE; solicită autorităților competente să
evite și să se abțină de la orice acțiune, inclusiv de la orice act de violență și de folosire
a forței, care ar putea fi discriminatoriu la adresa refugiaților și a migranților și ar putea
să pună în pericol viața acestora; constată că toate tipurile de acțiuni relevante ar trebui
să fie conforme cu valorile și principiile UE și că acestea ar trebui să respecte
300
demnitatea ființelor umane și viața umană; încurajează autoritățile competente să
consolideze, cu sprijinul UE, centrele de primire și de cazare, coordonarea regională,
schimbul de informații și gestionarea eficace a frontierelor, să mărească capacitățile de
aplicare a legii și să combată traficul de ființe umane; îndeamnă această țară să facă tot
posibilul pentru a asigura centre pentru refugiați și migranți, să mențină condiții umane,
să nu facă returnări violente și să asigure respectarea strictă a dreptului țării și a
dreptului internațional privind refugiații și azilul; remarcă faptul că numărul total de
cereri de azil nejustificate depuse în țările membre ale spațiului Schengen a scăzut;
reamintește că trebuie să se acorde o atenție deosebită situației vulnerabile a copiilor
refugiați și migranți, precum și minorilor neînsoțiți care călătoresc în interiorul țării,
asigurându-le acestora servicii de bază și mobilizarea de asistenți sociali pentru a le
oferi protecția adecvată;
45. consideră că negocierile cu UE nu pot avea decât o influență pozitivă asupra eforturilor
de soluționare a diferendelor bilaterale, generând totodată un impuls și mobilizare
pentru reformele atât de necesare, în special în ceea ce privește statul de drept,
independența sistemului judiciar și combaterea corupției, consolidarea coeziunii
multietnice, precum și garantarea credibilității politicii de extindere a UE;
46. salută acordul cu Grecia privind cele 11 măsuri de consolidare a încrederii, în principal
în domeniul educației, al culturii, al energiei și al afacerilor interne; constată că
cooperarea reprezintă cea mai bună măsură de consolidare a încrederii; salută, ca un
semn pozitiv, consultările la nivel înalt dintre cei doi miniștri de externe din capitalele
respective și crearea unui grup operativ comun care să supravegheze punerea în
aplicare a măsurilor; invită ambele părți să valorifice rezultatele acestor reuniuni și să
continue discuțiile constructive la un nivel politic înalt, inclusiv în ceea ce privește
punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a încrederii, în vederea intensificării
cooperării bilaterale și a întăririi încrederii reciproce; încurajează ambele guverne să
utilizeze acest impuls și să adopte măsuri concrete pentru a consolida în continuare
încrederea reciprocă, inclusiv cu privire la problema numelui; invită
Vicepreședintele/Înaltul Reprezentant (VP/HR) și Comisia să sprijine spiritul de
cooperare și să dezvolte noi inițiative pentru a depăși diferențele care persistă, în
conformitate cu hotărârea Curții de Justiție Internaționale din 5 decembrie 2011, pentru
a depune eforturi, în cooperare cu cele două țări și reprezentantul special al ONU, în
vederea găsirii unei soluții reciproc acceptabile cu privire la problema numelui și să
informeze Parlamentul cu privire la aceasta;
47. subliniază importanța cooperării regionale și consideră că ea este un element esențial în
procesul de aderare la UE, aducând stabilitate și prosperitate în regiune; salută rolul
constructiv al țării în cooperarea regională și internațională și dorința sa de a participa
la vizitele la nivel înalt cu țările învecinate, ca modalitate de încurajare a cooperării
regionale; ia act de faptul că au rămas în continuare probleme nerezolvate în relațiile cu
Bulgaria și reiterează importanța de a finaliza negocierile privind un tratat de prietenie,
bună vecinătate și cooperare; își exprimă din nou îngrijorarea în ceea ce privește
folosirea argumentelor istorice în cadrul actualei dezbateri cu țările învecinate și salută
toate eforturile depuse în vederea sărbătoririi împreună cu statele membre ale UE
învecinate a evenimentelor istorice comune; consideră că acest lucru ar putea contribui
la o mai bună înțelegere a istoriei și la relații de bună vecinătate;
48. salută participarea activă a țării la agenda conectivității celor șase state din Balcanii de
Vest prin ratificarea acordului privind rețeaua regională de transport și prin sprijinirea
301
altor angajamente asumate în cadrul Procesului de la Berlin; invită autoritățile
competente să pună rapid în aplicare „măsurile neobligatorii” convenite în cadrul
reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest de la Viena din 2015 (de exemplu,
simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a frontierei, reformele feroviare,
sistemele de informații) înainte de următoarea reuniune la nivel înalt a Balcanilor de
Vest din 2016 din Franța;
49. invită guvernul să îmbunătățească alinierea globală la politica externă a UE, deoarece
rata de aliniere a rămas scăzută (68 %); invită guvernul să respecte pozițiile comune ale
UE privind integritatea Statutului de la Roma;
50. solicită Comisiei și Consiliului să includă Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în
strategiile macroregionale ale UE pentru cooperarea în Europa de Sud-Est; felicită
încheierea cu succes de către președinția Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei a
Inițiativei Central Europene;
51. consideră că apartenența Macedoniei la NATO ar putea contribui la asigurarea unui
grad mai ridicat de securitate și de stabilitate politică în Europa de Sud-Est; speră ca
negocierile de aderare să fie deschise în curând; amintește însă că procesele de aderare
la UE și la NATO sunt independente unul față de celălalt;
52. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și
parlamentului acestei țări.
303
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0092
Raportul pe 2015 privind Muntenegru
Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2016 referitoare la Raportul pe 2015
privind Muntenegru (2015/2894(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 referitoare la
Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de
Vest: către integrarea europeană”,
– având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) între Comunitățile Europene
și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte,
adoptat la 29 martie 201090
,
– având în vedere rezultatul celei de a șaptea reuniuni a Conferinței de aderare la nivel
ministerial UE-Muntenegru din 21 decembrie 2015,
– având în vedere declarația și recomandările celei de-a 11-a reuniuni a Comisiei
parlamentare de stabilizare și asociere (CPSA) UE-Muntenegru, organizată la
Strasbourg, în perioada 16-17 decembrie 2015,
– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 22 mai
2012 privind progresele înregistrate de Muntenegru în implementarea reformelor
(COM(2012)0222) și concluziile Consiliului din 26 iunie 2012, prin care s-a luat
decizia de a deschide negocierile de aderare cu Muntenegru la 29 iunie 2012,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2015, intitulată „Strategia de
extindere a UE” (COM(2015)0611), însoțită de documentul de lucru al serviciilor
Comisiei intitulat „Raportul pe 2015 privind Muntenegru” (SWD(2015)0210),
– având în vedere declarația finală a președinției summit-ului UE-Balcanii de Vest
organizat la Viena la 27 august 2015,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Generale din 15 decembrie 2015
privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,
90
JO L 108, 29.4.2010, p. 1.
304
– având în vedere decizia luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul
NATO din 2 decembrie 2015,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,
– având în vedere activitatea deputatului Charles Tannock, ca raportor permanent pentru
Muntenegru în cadrul Comisiei pentru afaceri externe,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât s-au înregistrat și alte progrese în cadrul negocierilor de aderare cu
Muntenegru, iar la conferința interguvernamentală de la Bruxelles, din 21 decembrie
2015, au fost deschise alte două capitole privind transporturile și energia; întrucât
Muntenegru este țara candidată cea mai avansată în procesul de negociere;
B. întrucât, pentru continuarea procesului de aderare, dialogul sustenabil și cooperarea
constructivă dintre coaliția aflată la guvernare și opoziție au un rol esențial;
C. întrucât este esențial pentru viitorul democratic al Muntenegrului ca următoarele alegeri
parlamentare să fie libere, corecte și transparente;
D. întrucât Muntenegru ar trebui să obțină în continuare rezultate bune în ceea ce privește
statul de drept, condiție fundamentală pentru aderarea la UE;
E. întrucât o societate civilă solidă consolidează răspunderea politică, întărește
solidaritatea internă și promovează o mai bună înțelegere și asumare a reformelor legate
de UE;
F. întrucât corupția continuă să fie o problemă gravă, iar criminalitatea organizată și
libertatea de exprimare rămân problematice;
G. întrucât sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea șomajului, a discriminării
sociale și a sărăciei, precum și pentru consolidarea drepturilor lucrătorilor și a
drepturilor sindicale în conformitate cu standardele UE,
1. salută progresele constante înregistrate în cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru
și ia act de faptul că au fost deschise până acum 22 de capitole de negociere, inclusiv
capitolele 23 și 24, iar două au fost închise provizoriu; încurajează realizarea unor
progrese concrete în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor pentru închiderea
capitolelor care se află deja în curs de negociere și pentru deschiderea unor capitole noi;
subliniază că progresele în cadrul negocierilor trebuie însoțite de o aplicare strictă a
planurilor de acțiune și a strategiilor relevante; reiterează că progresul general al
negocierilor depinde de înregistrarea unor progrese în ceea ce privește punerea în
aplicare a statului de drept și de rezultatele vizibile obținute în acest sens;
2. recomandă să se exercite un control parlamentar mai susținut asupra procesului de
aderare; salută adoptarea planului de acțiune pentru 2015 vizând întărirea controlului
parlamentar, dar subliniază necesitatea de a consolida resursele parlamentului din
Muntenegru și de a îmbunătăți accesul la informațiile despre aderare; salută Codul etic
adoptat recent și cere luarea unor măsuri suplimentare pentru a crește încrederea
cetățenilor în parlamentul din Muntenegru;
305
3. este profund preocupat de climatul intern polarizat și de boicotarea activităților
parlamentare de o parte a opoziției; îndeamnă toate forțele politice, aflate la guvernare
sau în opoziție, să restabilească un dialog viabil și o cooperare constructivă în
parlamentul din Muntenegru; ia act de eșecul votului de neîncredere din parlamentul
muntenegrean din 27 ianuarie 2016 și de dialogul parlamentar ulterior privind crearea
de condiții pentru alegeri libere și corecte; reamintește că dialogul și compromisul
reprezintă pietrele de temelie ale oricărui proces decizional democratic; salută în acest
sens planul prezentat vizând depășirea crizei politice; invită toate partidele de opoziție
să ia în considerare invitația de a intra la guvernare până la alegerile din octombrie
2016 pentru a asigura, fără întârziere, că sunt garantate condițiile pentru alegeri libere și
corecte, inclusiv pentru încheierea procesului de modificare a legilor electorale, precum
și faptul că niciun fond public nu este folosit în scopuri de partid; consideră că pentru o
democrație funcțională este esențial ca orice formă de protest să se desfășoare pașnic și
cu respectarea legilor în vigoare; se așteaptă ca autoritățile competente să investigheze
atent și în timp util toate actele de violență comise în timpul protestelor, inclusiv toate
acuzațiile de utilizare excesivă a forței de către unii membri ai forțelor de poliție; ia act
de modificările adoptate în luna decembrie 2015 cu privire la legea privind adunările
publice;
4. invită guvernul să aplice integral noua legislație electorală înaintea organizării de noi
alegeri și să consolideze și mai mult Comisia electorală națională, care trebuie să-și
îndeplinească mandatul în mod eficient; recunoaște progresele înregistrate cu privire la
urmărirea judiciară a așa-numitei „afaceri a ascultărilor ilegale”, dar subliniază, încă o
dată, necesitatea de a se acorda cuvenita atenție politică acestei chestiuni;
5. remarcă o serie de progrese în reforma administrației publice făcute de guvern în
perioada 2011-2016 și cere adoptarea la timp a unei strategii pentru perioada 2016-
2020; încurajează continuarea depolitizării administrației publice; consideră esențială
respectarea principiilor meritului, depolitizării, responsabilității și transparenței în
administrația publică, precum și asigurarea dreptului cetățenilor la o bună administrare,
lipsită de corupție; salută modificările aduse Legii privind Avocatul Poporului; își
exprimă preocuparea cu privire la capacitatea Avocatului Poporului de a gestiona în
mod eficient plângerile, care este în continuare limitată; subliniază necesitatea creării
mai multor agenții de stat independente specializate;
6. salută progresele însemnate înregistrate cu privire la întărirea cadrului legislativ pentru
consolidarea independenței, răspunderii și profesionalismului sistemului judiciar și
așteaptă cu interes punerea în practică integrală a normelor relevante; constată cu
satisfacție reducerea întârzierilor acumulate pentru anumite tipuri de cazuri
nesoluționate; solicită garantarea independenței sistemului judiciar și salută creșterea
eficienței acestuia; continuă să fie preocupat de influențele nejustificate asupra
sistemului judiciar, în special în ceea ce privește numirea judecătorilor; subliniază
necesitatea de a consolida capacitatea Consiliului magistraturii și al procurorilor, de a
îmbunătăți și mai mult eficiența Curții Constituționale, de a consolida executarea
hotărârilor civile și administrative și de a pune pe deplin în aplicare noile sisteme de
recrutare și de evaluare și promovare profesională;
7. solicită îmbunătățirea capacității legislative și administrative în domeniul azilului și al
migrației și îndeamnă Comisia să ofere sprijin în acest sens; salută guvernul
Muntenegrului pentru măsurile pe care le-a adoptat pentru a reglementa statutul
apatrizilor de pe teritoriul său; încurajează Muntenegru să continue să depună eforturi
306
în acest domeniu, în special în ceea ce privește copiii, inclusiv să faciliteze în
continuare înregistrarea nașterilor și înregistrarea ulterioară sau reînregistrarea în
registrele civile;
8. invită guvernul și procuratura să își intensifice eforturile de combatere a impunității în
cazul crimelor de război și să dea dovadă că adoptă o abordare mai proactivă în
examinarea acuzațiilor de crime de război rămase nerezolvate, în special în ceea ce
privește funcționarii responsabili din fruntea lanțului de comandă, pentru a asigura, în
conformitate cu standardele internaționale, faptul că hotărârile judecătorești sunt puse
în aplicare, garantându-se acordarea unor despăgubiri echitabile și corecte, precum și
accesul victimelor la justiție și dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile suferite;
solicită protecția deplină a martorilor; reiterează că trebuie soluționate toate problemele
care nu sunt în conformitate cu poziția comună a UE privind integritatea Statutului de
la Roma sau cu principiile directoare ale UE în privința acordurilor bilaterale privind
imunitatea;
9. salută recenta evaluare inter pares a UE referitoare la drepturile copilului și solicită ca
politicile și legile privind copiii să fie puse în aplicare și monitorizate pe deplin la toate
nivelurile; subliniază necesitatea de a aloca resurse corespunzătoare la nivel național și
local pentru politicile și serviciile privind copiii și de a consolida capacitățile de a
produce și de a utiliza date de calitate, defalcate, care vizează copiii, pentru
programarea și elaborarea unor politici bazate pe elemente concrete;
10. salută angajamentul guvernului de a extinde educația de bună calitate a copiilor
preșcolari și salută creșterea numărului de copii preșcolari înmatriculați în urma
desfășurării unei campanii speciale; salută eforturile depuse pentru îmbunătățirea
calității educației în general și în învățământul preșcolar în special, prin stabilirea unor
standarde, consolidarea capacităților furnizorilor de educație și stabilirea unor
mecanisme de supraveghere și de asigurare a calității; salută activitățile de pionierat
desfășurate pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și a altor competențe
netehnice ale elevilor din școlile primare;
11. recunoaște angajamentul guvernului și rezultatele obținute în cadrul reformei sistemului
social și de îngrijire a copiilor și subliniază faptul că aceste reforme trebuie să fie puse
în aplicare în mod eficace de centrele de servicii sociale prin gestionarea cazurilor
individuale și coordonarea serviciilor; subliniază că modificarea juridică recentă, care le
permite adulților să utilizeze serviciile oferite de centrele de zi împreună cu copiii cu
handicap, nu respectă standardele internaționale; salută angajamentul guvernului de a se
asigura faptul că niciun copil cu vârsta sub trei ani nu este plasat într-o instituție
rezidențială de stat până în 2017; salută modificările propuse la Legea privind familia
pentru a interzice pedeapsa corporală în cadrul familiei; solicită intensificarea
eforturilor de a include principiul interesului superior al copilului în toate procedurile
civile și administrative, în paralel cu promovarea unui acces mai larg la justiție;
12. constată că, în pofida modificărilor legislative pozitive, corupția rămâne o problemă
gravă, mai ales în domeniile achizițiilor publice, sănătății, educației, amenajării
teritoriului, privatizării și construcțiilor; reamintește că este necesară eliminarea
corupției la toate nivelurile, deoarece aceasta subminează principiile democratice și
afectează în mod negativ dezvoltarea socială și economică; invită guvernul să facă din
combaterea corupției una dintre prioritățile sale, prin alocarea de resurse umane și
bugetare suficiente în acest sens; salută crearea unui birou al procurorului special, ale
307
cărui sarcini includ combaterea infracțiunilor de corupție, și solicită ca biroul să devină
pe deplin operațional în cel mai scurt timp posibil; salută înființarea Agenției de
combatere a corupției la 1 ianuarie 2016; solicită să se asigure independența și
capacitatea acesteia de a desfășura anchete administrative; subliniază rolul important al
celor care denunță nereguli; invită autoritățile să faciliteze și să extindă accesul la
informațiile despre proprietarii societăților și bunurile imobile, precum și la detaliile
despre cheltuielile publice, în special în cazul achizițiilor publice și al proceselor de
privatizare;
13. invită guvernul să consolideze și mai mult cadrul legislativ și instituțional al combaterii
corupției și să asigure protecția efectivă a celor care semnalează nereguli; solicită o
participare mai activă și o cooperare efectivă din partea guvernului, a tuturor
sectoarelor vieții publice și a societății civile în prevenirea corupției; reiterează
necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește anchetările, urmăririle
penale și condamnările la toate nivelurile, de a consolida capacitatea instituțională și
operațională a procurorilor, a judecătorilor și a poliției, precum și de a recurge
sistematic la anchete financiare, la punerea sub sechestru și la confiscarea averilor;
solicită incriminarea îmbogățirii ilicite;
14. ia act de urmărirea penală declanșată de parchetele din anumite municipalități
muntenegrene împotriva mai multor funcționari cu privire la cazurile de corupție la
nivel înalt; consideră că acesta este un semnal pozitiv, creându-se astfel un precedent în
eradicarea corupției la nivel înalt, și încurajează Muntenegru să continue această
practică; reiterează necesitatea de a obține rezultate mai bune în ceea ce privește
anchetarea și aducerea în fața justiției a cazurilor de corupție la nivel înalt; salută
performanțele bune înregistrate de Înalta Curte din Podgorica cu privire la pronunțarea
de condamnări pentru infracțiuni legate de corupție;
15. este preocupat de continuarea raportării unui număr foarte mic de condamnări definitive
în cazurile de criminalitate organizată, de punere sub sechestru și de confiscare a
averilor provenite din săvârșirea de infracțiuni; încurajează o cooperare mai strânsă și
mai bună între autoritățile judiciare și cele de control al aplicării legii; salută relațiile de
bună cooperare dintre Muntenegru și țările învecinate într-o gamă largă de aspecte;
salută încheierea Acordului de cooperare dintre Eurojust și Muntenegru; ia act de faptul
că, la scară largă, cadrul juridic privind spălarea banilor este în vigoare, dar cere
consolidarea puternică a cadrului de supraveghere corespunzător, precum și creșterea
numărului de anchete, de urmăriri penale și de condamnări în cazurile de spălare de
bani;
16. încurajează luarea unor măsuri suplimentare împotriva traficului de persoane care să
completeze aspectele juridice și instituționale relevante, inclusiv înființarea unei echipe
de coordonare multidisciplinare; invită autoritățile competente să crească numărul de
anchete financiare și de sechestrare și confiscare a averilor și, de asemenea, să fie mai
eficiente în identificarea și protejarea victimelor și în urmăririle penale;
17. observă că poliția din Muntenegru și-a intensificat controalele în întreaga țară pentru a
preveni posibile atacuri teroriste și recrutarea muntenegrenilor de organizații jihadiste;
salută adoptarea strategiei de combatere a terorismului pentru perioada 2016-2018 și
crearea unui grup interministerial de monitorizare a situației și de evaluare a
amenințărilor teroriste; invită autoritățile competente să aplice în mod corespunzător
dispozițiile juridice relevante pentru a preveni și monitoriza orice potențială amenințare
308
la adresa securității cetățenilor muntenegreni; încurajează autoritățile competente să
consolideze cooperarea regională și internațională, inclusiv prin intermediul schimbului
de informații și de bune practici, ca măsuri de prevenire a radicalizării și de reacție la
activități teroriste; este de părere că toate măsurile adoptate în acest sens ar trebui să
asigure respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu
standardele și instrumentele internaționale; consideră că stabilitatea politică în regiune,
promovarea toleranței și a dialogului interetnic și interreligios, precum și înregistrarea
de progrese suplimentare în direcția aderării la UE au un rol esențial pentru
consolidarea coeziunii și a securității în Balcanii de Vest;
18. salută eforturile depuse recent de guvernul muntenegrean pentru a intensifica lupta
împotriva traficului ilicit de arme și de materiale explozive; solicită o coordonare
strânsă între inițiativele în acest domeniu din Muntenegru și din întreaga regiune și
Comisie și efectuarea de schimburi de bune practici în acest sens;
19. salută eforturile de îmbunătățire a mecanismelor de consultare cu organizațiile societății
civile și de creștere a transparenței în elaborarea de politici și de legi, inclusiv prin
implicarea lor în procesul de reformare a statului de drept și în activitățile legate de
monitorizarea procesului electoral și de punerea în aplicare a reformelor; salută
determinarea organizațiilor societății civile și eforturile depuse de acestea, care s-au
dovedit a fi vehemente și eficace în multe domenii; subliniază că trebuie în continuare
îmbunătățite accesul organizațiilor societății civile la informațiile despre aderare și
colaborarea între administrațiile locale autonome și organizațiile societății civile; invită
autoritățile competente să dezvolte în continuare un sistem sustenabil de finanțare
publică a organizațiilor societății civile și să creeze condiții favorabile pentru
activitățile de voluntariat și pentru antreprenoriatul social;
20. reiterează importanța libertății și pluralismului mass-mediei, precum și a libertății de
exprimare în general, valori fundamentale ale UE și pietre de temelie ale democrației;
este în continuare preocupat de situația libertății presei în Muntenegru, care ocupă abia
locul al 114-lea în clasamentul anual al libertății presei, publicat de Reporteri fără
Frontiere; încurajează realizarea de progrese cu privire la libertatea de exprimare,
precum și alinierea hotărârilor la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
privind libertatea de exprimare; solicită adoptarea de măsuri care să garanteze
independența serviciului public de radiodifuziune RTCG; solicită acces echitabil și egal
la mass-media pentru toate partidele care participă la alegeri; subliniază importanța
autoreglementării mijloacelor de comunicare în masă; salută eforturile depuse în
sectorul societății informaționale și al tehnologiei informației;
21. remarcă cu satisfacție faptul că, în perioada de raportare, nu a avut loc niciun atac nou
la adresa jurnaliștilor; își exprimă însă îngrijorarea cu privire la deficiențele constatate
în ceea ce privește anchetarea cazurilor precedente de intimidare a jurnaliștilor și de
violență împotriva acestora; îndeamnă autoritățile competente să soluționeze cauzele
pendinte de violență și amenințări la adresa jurnaliștilor, inclusiv asasinarea lui Duško
Jovanović în 2004, îmbunătățind anchetele, identificându-i și aducându-i în fața justiției
atât pe autorii atacurilor, cât și pe cei care le-au comandat, și punând în practică
recomandările comisiei ad hoc pentru monitorizarea investigațiilor în cazurile de
violență împotriva jurnaliștilor; pune sub semnul întrebării alcătuirea actuală a comisiei,
ai cărei membri provin în proporție de peste jumătate din rândurile serviciilor de
securitate, ceea ce le permite să blocheze progresele și adoptarea rapoartelor dacă
acționează la unison; invită guvernul să prelungească mandatul acestei comisii, să îi
309
pună la dispoziție mult mai multe informații și să îi confere mult mai multe competențe;
este preocupat de faptul că actele de intimidare a jurnaliștilor și a mijloacelor de
informare în masă pot încuraja considerabil autocenzura și pot limita sfera de acțiune a
jurnalismului de investigație; condamnă actualele campanii de defăimare, desfășurate în
cea mai mare parte de un ziar tabloid, campanii de atac la persoană îndreptate împotriva
unor activiști proeminenți ai societății civile și a unor politicieni; reamintește că toate
mijloacele de comunicare în masă trebuie să respecte pe deplin normele stabilite cu
privire la jurnalismul profesionist; subliniază că există numeroase presiuni politice și
diviziuni profunde în cadrul comunității mass-media, că standardele profesionale și
etice sunt scăzute, precum și că jurnaliștii sunt prost plătiți, iar locurile lor de muncă
sunt nesigure; consideră că este esențial ca jurnaliștii să fie pe deplin independenți și
neafectați de intervenții, nici măcar din partea proprietarilor grupurilor media; salută
acordul la care au ajuns profesioniștii din mass-media de a îmbunătăți actualul cod de
etică, pentru a încuraja un jurnalism de calitate; cere continuarea dialogului mediat de
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa privind îmbunătățirea
standardelor etice și profesionale din mass-media;
22. salută îmbunătățirea cadrului juridic privind drepturile persoanelor cu dizabilități; își
exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că, în pofida angajamentelor guvernului
de a schimba această situație până la 31 august 2013, majoritatea clădirilor publice,
inclusiv cele 13 tipuri de clădiri importante, printre care se numără parlamentul, școlile,
spitalele, centrele de ajutor social și instanțele, sunt în continuare inaccesibile
persoanelor cu dizabilități; solicită utilizarea integrală a Fondului pentru reabilitarea
profesională și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap;
23. invită autoritățile competente să încurajeze o mai bună reprezentare a minorităților
etnice în rândul persoanelor angajate în sectorul public, inclusiv în poliție și în
sistemului judiciar; de asemenea, îndeamnă autoritățile să adopte o nouă lege privind
minoritățile și o lege privind statutul juridic al comunităților religioase în conformitate
cu standardele europene și după consultarea tuturor părților interesate, să depună în
continuare eforturi pentru protejarea identității multietnice a regiunii Boka Kotorska,
precum și să abordeze problema lipsei de transparență a fondurilor destinate
problemelor legate de minorități; salută politicile Muntenegrului vizând crearea unui
climat de toleranță și incluziune pentru toate minoritățile naționale;
24. constată o participare tot mai mare a studenților romi la toate nivelurile de educație, dar
solicită încă o dată luarea de măsuri suplimentare care să faciliteze accesul minorităților
rome, egiptene și ashkali la asistență medicală, locuințe și locuri de muncă; îndeamnă
atât actorii politici, cât și reprezentanții societății civile să combată ostilitatea,
discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva comunității LGBTI, în special
prin eforturi de educare și informare a publicului care să contribuie la schimbarea
atitudinilor, precum și prin cursuri de pregătire pentru poliție, procurori și judecători;
solicită aducerea în fața justiției a autorilor unor astfel de acte de discriminare și de
violență; încurajează autoritățile să își continue și să își intensifice eforturile pentru a
proteja drepturile persoanelor LGBTI și pentru a garanta libertatea de întrunire; salută
faptul că cea de a treia „Pride parade”, care a avut loc în Muntenegru la 13 decembrie
2015, a beneficiat de o protecție adecvată și s-a desfășurat fără incidente majore;
regretă totuși interzicerea marșului „Pride” la Nikšić;
25. este în continuare preocupat de problema violenței domestice și sexuale față de femei și
fete, de semnalarea insuficientă a unor astfel de acte, de absența urmăririlor penale, de
310
sprijinul și de protecția ineficiente acordate victimelor, precum și de faptul că se dă
dovadă fie de clemență excesivă în ceea ce privește sentințele celor vinovați de astfel de
violențe, fie chiar de impunitate; îndeamnă autoritățile competente să trateze cu
seriozitate violența domestică și, în consecință, să înființeze servicii de protecție, să
îmbunătățească coordonarea dintre instituțiile publice și să aplice efectiv Convenția
privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice;
îndeamnă autoritățile competente să formeze angajații din instituțiile de stat (asistenții
sociali, ofițerii de poliție etc.) pentru a lucra cu victimele; subliniază importanța
creșterii reprezentării femeilor în politică în cadrul următoarelor alegeri, precum și a
accesului femeilor la piața muncii;
26. solicită guvernului să consolideze în continuare instituțiile pentru drepturile omului,
cum ar fi instituția Avocatului Poporului și Ministerul Drepturilor Omului și al
Minorităților, precum și să aloce resurse adecvate aplicării drepturilor omului;
27. salută stabilitatea macroeconomică și evoluțiile favorabile din economie; constată, de
asemenea, că, potrivit raportului „Doing Business” al Băncii Mondiale pe anul 2016,
care măsoară ușurința cu care pot fi desfășurate activități economice într-o țară,
Muntenegrul ocupă locul 46 în lume, situându-se pe locul al doilea în Balcanii de Vest;
remarcă însă că Muntenegrul se situează pe locul 136 din 188 de țări în ceea ce privește
respectarea contractelor, ceea ce conduce la insecuritate juridică; ia act de eforturile
depuse pentru a crește competitivitatea a produselor industriale și agricole; îndeamnă
guvernul să lanseze noi reforme structurale, să asigure un cadru de reglementare
favorabil afacerilor, protejând, în același timp, drepturile sociale și ale consumatorilor,
să își continue eforturile de reducere a corupției în economie, să pună în aplicare
reforme economice care să conducă la crearea de locuri de muncă și la creștere, să ia
măsuri în ceea ce privește deficitul mare al balanței de plăți a țării, deficitul bugetar și
sustenabilitatea finanțelor publice și să pună în aplicare politici care vor contribui la
diversificarea economiei;
28. subliniază importanța consolidării sectorului IMM-urilor și a acordării de sprijin printr-
o mai bună legiferare, finanțare, punere în aplicare a politicii industriale, prin reducerea
economiei subterane, precum și prin accelerarea înregistrării electronice a societăților la
nivel național;
29. constată cu îngrijorare că Muntenegrul nu respectă cel de al treilea pachet privind
energia și că nu înregistrează progrese în ceea ce privește dezvoltarea pieței gazelor;
subliniază că trebuie alocate resurse suficiente pentru realizarea obiectivelor și că
trebuie creată o agenție specializată privind eficiența energetică;
30. remarcă faptul că ajutoarele de stat constituie în continuare un motiv de îngrijorare, în
special în ceea ce privește independența Comisiei pentru controlul ajutoarelor de stat și
a Unității pentru controlul ajutoarelor de stat, notificarea și compatibilitatea noilor legi,
precum și ajutoarele pentru marile proiecte de investiții și uzina de aluminiu KAP; este
în continuare preocupat de amânarea soluționării procedurii de faliment al KAP,
deoarece aceasta încalcă obligațiile țării stabilite în acordul de stabilizare și de asociere;
își reiterează apelul către guvern și părțile implicate să ajungă la o soluție negociată și
viabilă în ceea ce privește procedura falimentului uzinei KAP, respectând normele
privind ajutoarele de stat și prevederile acordului de stabilizare și de asociere și
garantând transparența și statul de drept; încurajează efectuarea unui audit complet și
independent al situației financiare a uzinei KAP, de la achiziționarea sa de către CEAC
311
în 2005 până în prezent; solicită să se acorde o atenție specială planurilor de construire
a unei noi autostrăzi, care va deveni cel mai mare proiect public și va presupune cele
mai mari cheltuieli din istoria Muntenegrului; invită autoritățile să asigure utilizarea
corespunzătoare a fondurilor publice și respectarea legilor relevante;
31. își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, în unele părți ale țării, există multe
persoane care trăiesc într-o relativă sărăcie, iar șomajul în rândul tinerilor și pe termen
lung se menține constant la un nivel ridicat; subliniază importanța implicării
organizațiilor societății civile și a Consiliului social în elaborarea politicilor în
domeniul muncii; solicită îmbunătățirea dialogului social; observă că sistemul de
învățământ nu răspunde necesităților în ceea ce privește competențele adecvate pe piața
muncii și constată că decalajul socioeconomic între nordul și sudul țării este tot mai
mare; solicită măsuri mai active pe piața muncii pentru creșterea ocupării forței de
muncă, în special în rândul tinerilor; ia act de necesitatea de a combate în mod mai
eficace frauda fiscală și de a stabili o impozitare mai echitabilă din punct de vedere
social; încurajează guvernul să își accelereze eforturile în vederea soluționării
principalelor probleme cu care se confruntă Muntenegrul în ceea ce privește
incluziunea socială, reducerea sărăciei și combaterea economiei subterane; salută
adoptarea planului de acțiune pe 2016 privind incluziunea socială; salută
memorandumul de înțelegere încheiat cu Organizația Internațională a Muncii;
32. cere depunerea unor eforturi suplimentare pentru conservarea biodiversității câmpiei de
sare de la Ulcinj, aceasta fiind cel mai important sit de pe coasta de est a Mării
Adriatice pentru înmulțirea și iernarea păsărilor; invită guvernul să continue și să
intensifice eforturile naționale și internaționale pentru protecția durabilă a acestui
ecosistem unic, considerând că funcționarea câmpiei de sare este unul dintre cele mai
bune exemple de sinergii între dezvoltarea economică și protecția mediului, deoarece
numai o câmpie de sare funcțională poate asigura mediul necesar pentru împerecherea
naturală a milioane de păsări în fiecare an; încurajează dezvoltarea durabilă a litoralului
și protejarea mediului natural și a biodiversității, în conformitate cu standardele
europene; reiterează că, alături de necesitatea de a evalua impactul asupra mediului și
de a consolida capacitățile administrative și de coordonare relevante, ar trebui depuse
eforturi suplimentare pentru adoptarea unei noi legi privind mediul; salută adoptarea
strategiei privind schimbările climatice în septembrie 2015; ia act de intenția guvernului
Muntenegrului de a construi noi hidrocentrale; reamintește că este necesar să se
efectueze o evaluare eficace a impactului asupra mediului în conformitate cu acquis-ul
UE și cu standardele internaționale;
33. felicită Muntenegrul pentru participarea sa activă și rolul constructiv jucat în
cooperarea regională și internațională, inclusiv în procesul de reconciliere regională, și
pentru contribuția sa la operațiunile de gestionare a crizelor în cadrul politicii de
securitate și apărare comună (PSAC); subliniază rolul constructiv pe care îl joacă
Muntenegrul în cadrul „Procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii
de Vest; felicită Muntenegrul pentru alinierea sa completă la politica externă și de
securitate comună (PESC) a UE și încurajează guvernul să continue această aliniere,
care, în prezent, este de 100 %; salută adoptarea Legii privind punerea în aplicare a
măsurilor restrictive internaționale, inclusiv în contextul anexării ilegale a Crimeii de
către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei; încurajează celelalte țări din regiune
să coopereze cu UE privind alinierea politicii externe și să urmeze exemplul
Muntenegrului; invită autoritățile din Muntenegru să pună rapid în aplicare „măsurile
312
fără caracter normativ” convenite în cadrul reuniunii la nivel înalt a Balcanilor de Vest
din 2015 de la Viena (de exemplu, simplificarea/alinierea procedurilor de trecere a
frontierelor, reformele privind căile ferate, sistemele informatice) înainte de următoarea
reuniune la nivel înalt a Balcanilor de Vest, care va avea loc în 2016 în Franța;
34. salută decizia NATO de a invita Muntenegrul să adere la NATO și încurajează
desfășurarea unui proces rapid și eficient de negociere în vederea aderării; încurajează,
în acest context, continuarea reformei sectorului securității; salută participarea
Muntenegrului la misiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC)
desfășurate de UE; amintește că negocierile de aderare la UE sunt independente de
procesul de aderare la NATO;
35. salută acordurile privind frontierele cu Bosnia și Herțegovina și cu Kosovo și
încurajează Muntenegrul să se folosească de acest precedent și să își intensifice
eforturile în vederea soluționării problemelor legate de frontierele cu Croația și Serbia,
iar, în cazul în care nu se poate ajunge la o soluție convenită de comun acord, solicită ca
litigiile să fie soluționate în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga, în
conformitate cu normele și principiile dreptului internațional; reiterează solicitarea
adresată autorităților de a sprijini soluționarea problemelor de succesiune legate de
patrimoniul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, inclusiv de patrimoniul
militar și naval; încurajează Muntenegrul să trateze în continuare în mod constructiv și
într-un spirit de bună vecinătate, cât mai devreme posibil în procesul de aderare,
problemele bilaterale nerezolvate cu vecinii săi; invită, de asemenea, autoritățile din
Muntenegru să extindă cooperarea cu țările învecinate prin schimbul de informații
privind desfășurarea negocierilor de preaderare; solicită autorităților din Muntenegru să
respecte pe deplin dispozițiile privind succesiunea fostei Republici Socialiste
Federative Iugoslavia, în special în ceea ce privește patrimoniul militar;
36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului
Muntenegrului.