Din corespondenţa hatmanului Costandinică Palade. Scrisori despre casă

Aurica Ichim

În arhivele ieşene s-au păstrat câteva scrisori din corespondenţa

hatmanului Costandinică Palade, din anii 1819-1830, referitoare la casa sa din Iaşi. Afându-se la Constantinopol, se interesează de la meşterii de acolo, „calfile împărăteşti şi de alţii”, cum ar fi mai bine să acopere casa, optând, în cele din urmă, pentru tabla groasă de plumb, căci altfel „oprindu-să ploaia, de soare să corodesc tenechelile”. Altă dată, scria administratorului său, mărturisindu-i că a rămas impresionat, căci „aice în Ţarigradu am văzut nişte uşi care mi-au foarte plăcut şi am hotărât să li facu şi eu asămine uşili” la casa sa din Iaşi. Nu ştim dacă şi-a îndeplinit visul în realitate, dare peste aproape un deceniu, în 1828, avea să plătească un meşter pentru că i-a lucrat uşile (poate după modelul celor văzute la Constantinopol!), „a rândului de sus la douăzăci odăi, cu privazuri cu tot şi privazurile la douăzăci uşi a rândului de gios”. Peste doi ani, hatmanul avea să facă câteva modificări la casă, în special la cele două balcoane, cel de la stradă, aflat peste podeaua uliţei, şi cel din curte, pe sub care intrau trăsurile; ambele balcoane trebuiau să fie pe „patru stâlpi de piatră”, după acum scrie în contractul încheiat cu arhitectul Wegand.

Scrisorile hatmanului Costandinică Palade nu fac decât să aducă noi informaţii despre epoca şi viaţa boierimii ieşene din secolul al XIX-lea.

*

1819 octombrie 10. Original. Scrisoare trimisă de la Constantinopol, din care aflăm că hatmanul Costandinică Paladi se interesează de meşteri cum să acopere casa sa aflată în construcţie, cu „fier albu” (tablă de tinichea) sau cu plumb, hotărându-se pentru soluţia din urmă (Fig. 1 şi 2).

Cu fiiască plecăciuni închinându-mă sărut mâna dumitale! Cu bucurii am luat cinstii pitacul dumitale din 15 a trecutei luni septemvrie şi întăiu înţălegând pentru prea fericită întregimea sănătăţii dumneavoastră că să păzăşte întru deplinire, nemărginit m-am bucurat

209

Aurica Ichim dând laudă cerescului împărat din al căruiaş milă am agiunsu şi noi la 16 a trecutei luni avgust în Ţarigrad şi ne aflăm cu toţii sănătoşi. Numai închiderea despre năprasnica boală ce urmează pe aice (care acum, mila domnului, au mai continit puţin) îmi aduce mari stinohorii şi pliroforisându-mă din scrisoarea dumitale că s-au împrospătat şi acolo cu lăţărea această boală, m-au mâhnit foarte, din care pricină prea bini s-au socotit continirea lucrului casălor meli, cu toate că cu trecuta pocită m-au însştiinţat şi dumnealui spatar Iordachi Drăghici de această întâmplare şi de punerea la cale ce s-au făcut asupra lucrului casălor fiind foarte cu cuviinţă, asăminia i-am răspuns să să urmezi după cum ai găsât dumneata cu cale. Pentru acoperământ, înţălegând cele cuprinsă, am cercetat de calfile împărăteşti şi de alţii şi m-au încredinţat că cu fier albu nu este lucru sănătos fiind supţiri tenechelile, că numai la lucru mic să întrebuinţază, unde poate fugi ploaia cu răpegiune.

Iar la aşa bina mare cu atâta lăţâme, oprindu-să ploaia, de soare să corodesc tenechelile.

Dar pentru ca să fii vecinică, am găsit cu cale să acopere casăle cu plumbu şi m-au îndemnat mulţi, însă giudecând îngreuerea ce poate să-mi pricinuiască şi mai vârtos pentru meşteri trebuind neapărat să-i trimet de aicea şi fiind lucru neobicinuit în părţile acelea, pentru aceasta, din partea me hotărăsc să-l acoperi cu tablă de fier fiind lucrul obicinuit, iar dumneata precum vei găsi cu cale, pune în lucrare cele de cuviinţă. Osăbit rog bunătatea dumitale a nu te supăra la greutăţile ce-şi fac şi binivoind după cum şi pân acmu, să poronceşti oamenilor mei să fii cu privighere în trebuinţăle casăi şi mai vârtos pentru vinari să aibă purtare de grijă acum în vremea toamnei a nu să faci vreo răsâpă, cu care nu puţin mă cunosc cu viaţa datori d(e) felu [?]. Mamii Anicăi îi sărut mâinile şi o rog să nu mă dei uitării. Domniţa, cu căzutele închinăciuni, mulţămeşte şi dumneavoastră de cercetare. Măria Sa Alexandru v(oie)vodă şi Măria Sa Doamna Roxanda, mulţămind de cercetare să închină d(u)m(nea)v(oastră)[?] cu părintească dragoste. Asăminea şi Măria Sa Scarlat v(oie)vodă, socru-meu şi Doamna şi sânt

A dumitale ca un fiu şi slugă, Costantin Paladi, hatman 1819 oct(om)vr(ie) 10

210

Din corespondenţa hatmanului Costandinică Palade. - Scrisori despre casă

Rog această carte să să dei la omul meu, Vasâli îndată fiind trebuinţă.

DJAN Iaşi, Colecţia Documente, CDXIII/109

Fig. 2

Fig. 1

211

Aurica Ichim

1820 ianuarie 5. Original. Costandinică Palade, hatman, scrie lui Vasile Filimon, administratorul său, cum să ţină evidenţa averii sale şi a datornicilor, menţionând că a văzut la Constantinopol nişte uşi care i-au plăcut şi le-ar vrea la casa sa din Iaşi.

Cinstite dumneata Vasâli Filimon, fericirea sănătăţii îşi poftesc! Două scrisori, adică din trecuta lună noemvrie în 1 şi alta din 30,

tot a aceştii luni ş-au luat şi celi însămnati am văzut pin care îmi răspunzi la toate, şi întăi pentru acoperământ casălor să va urma cu tabla de fieru după cum şi s-au mai scris.

Pentru 500 lei ce au rămas să dei vornicul Mihălachi Sturza din preţul armăsarilor şi a carâtei cu toate că-mi scrii că n-ai nădejde de a-i lua, dar dumneata prin dumnealui vist(iernic) şi prin alti mijlociri să-i cei cu necontenire fiind lucru drept după ce am săvârşit tocmala în preţu de şăptimii lei, şi socotesc că nu-i rămâne cuvânt de îndreptare fiind ştiut tuturor.

Pentru postav ce ai trimis şase coţi, s-au priimit. Pentru câştiurile moşiilor îmi scrii că nici pân acmu nu s-au istovit

orândatorii, pentru aceasta, dumneata îi vei apuca cu strânsoare şi pe câtă vreme au trecut piste vadeoa condractului să tragi şi dobândă câte şăpti pol lei de pungă, după cum plătesc şi eu şi să îndatoresc prin condract şi adunând toţi banii, să-mi triimiţi şi sămuşoară precum îmi scrii.

Pentru Ioanu Burghele, vâzând celi însămnate de dumneata asupra jalobii ce au dat, mi-i da mirare, cum de nu-l împotriveşti cu zapis apodecsându-lu[?] că sânt şiretlicuri şi vroeşti numai să supere cinstitul divan după cum este învăţat şi pe mine cunoscându-să pricina de la sine, că sânt toate halturi şi minciuni, că i-aş fi făgăduit lucruri care nu sânt de nasul lui, şi pentru ce, mai vârtos îndestul m-au supărat în pricina aceasta după cum îţi este ştiut.

Pentru 10.000 lei să dei Marinici mă supără căminar Alecsi cu necontenire fiind vadeoa trecută şi îmi cere dobânda, fă silinţa a lua sfârşit să scap şi eu din supărare.

Pentru stolnicul Bontăş eu nu fac scris, să-l laşi de sine, ce numai să rămâi precum au fost, şi ai greşeală, căci îmi scrii că vroeşti să fii de sine nedându-ţi ascultare, dumneata să-i cei samă pentru toate fiind răspunzători după cum s-au hotărât de la începirea lucrului.

212

Din corespondenţa hatmanului Costandinică Palade. - Scrisori despre casă

Pentru grădinarii ţigani ot Popeşti, de vreme ce sânt goli şi găsăşti cu cale, să li să dei şi strai ceva, de cale vei da, căti un cojocel, bernevici şi câte o părechi cibote, dar alta nimică, afar di ceia ci li s-au hotărât hac.

Osăbit înştiinţez că eu am isprăvit banii de cheltuială, deci în cias ce vei lua această scrisoare, să faci chip a-mi triimite cinci mii lei din câştiuri, care bani să-mi fii pân la Sv. Gheorghe viitor, însă întârzieri sau zminteală să nu-mi faci, că sânt strâmtorit foarte de cheltuială şi aici nici găsăsc să mă împrumut.

Aice în Ţarigradu am văzut nişte uşi care mi-au foarte plăcut şi am hotărât să li facu şi eu asămine uşili de la şală şi de la musafir oda[e] cu cabinetul ei şi de la etac cu cabinet de alăture şi iată triimit şi resmu[?] ] întocmai, deci îndată să voroveşti cu Cobelca adresarisându-te şi la dumnealui spatarul Drăghici, pentru care scriu şi osăbit dumisale, atât pentru uşi, cât şi pentru bani, să mijlocească a să triimite făr întârzieri şi făr a da cevaşi poliţiatico[?] să aibu răspuns de săvârşirea ce veţi faci şi cu ce preţ s-au tocmit fiişticare uşă, făcându-să întocmai după prubile ce triimit, analoghisind izvod deşchisului după mărimea ce vor fi.

Socoteluţa vinaţilor am priimit şi am văzut punerea la cale cum s-au aşăzat pe la fiişticare ce sumă.

Înştiinţează-mă şi ceva cu vitele mai <…> ce sânt acolo, trimiţându-mi şi o ocă bulion bun, punând pe Marcu să facă proaspăt, înştiinţându-mă şi cum să-l fac în ciorbă.

(1)820 ghenar 5 Al dumitale viitor de bini, Costandinică Paladi hatman

DJAN Iaşi, Colecţia Documente, CDXIII/124 1828 aprilie 30. Original. Chitanţă, prin care este confirmată plata

lemnului a 20 de uşi „rîndul de sus” şi 20 de uşi „rândul de gios” la casa hatmanului Costandinică Paladi (Fig. 3).

Cincisute doisprezece lei am priimit pentru facirea uşilor şi a

fereştilor, de la dumnealui cuconul Costandinică Paladi hatman, după alcătuirea săvârşită prin condract şi deosăbit am mai priimit triisute douăzăci lei pentru lemnu lung a uşilor a rândului de sus la douăzăci odăi, cu privazuri cu tot şi privazurile la douăzăci uşi a rândului de gios.

(1)828 apr(ilie) 30

213

Aurica Ichim

<m. p. iscălitură idiş> Am mai priimit şi alti cincisute în orânduială cătră caminar

Costache Pelin ca să mi-i dei din câştiul vitorului Sf. Dimitrie a Popeştilor. (1)828 apr(ilie) 30

<m. p. iscălitură idiş> DJAN Iaşi, Colecţia Documente, CDXIII/145

Fig. 3

214

Din corespondenţa hatmanului Costandinică Palade. - Scrisori despre casă

1830 aprilie 26. Original. Contract, prin care arhitectul Johann Karl Wegand se obligă să facă câteva modificări la casa hatmanului Costandinică Palade, schimbând şi lărgind cele două balcoane.

Mai gios iscălitul, Vaiont [?] arhitecton, încredinţez prin acest

condract ce dau întru cinstită mâna boeriului Moldavvii, cuconului Costandinică Palade hatman, precum să să ştie că m-am alcătuit cu dumnealui să-i fie doî balcoane la casele dumnealui de aice din Eşi, însă un balcon să fie la faţa uliţiim la şală, lungimea să fie cuprinzând trii fereşti a sălii, iar lăţimea păr în marginea podelilor uliţii. Acest balcon a fi să vie pe patru stâlpi de piatră, săpaţi rătundi şi cu capetoliile săpate iarăşi în piatră, cum mai pe larg să arată la planul iscălit de dumnealui ce ni l-au dat, lucrându-l cu cel mai bun şi podind acest balcon diasupra cu lepezi de piatră, şlefuindu-l cu ipsos foarte frumos şi bine, şi pentru florile cele de ipsos ce sânt arătate în plan că trebuie diasupra din giur împregiurul balconului, acest pe urmă dacă va voi dumnealui boeriu a le pune, eu sânt dator a li aşăza, iar de nu, apoi eu sânt dator a şlefui cu ipsos bine piste tot şi a-l da gata într-o lună de zile. Asămine şi al doilea balcon am să-l fac la scara unde trag trăsurile, adică stricând cu totul acest ci esti acum şi tăind şi acoperământul lui diasupra, căci acesta ce am să-l fac eu, ari să fie fără acoperământ, cu patru stâlpi de cărămidă, lucraţi rotunzi şi lat ca să poată treci trăsurile pe dedesuptul lui, lucrat foarte bine şi podit diasupra cu lespezi de piatră, şi diasupra unde să taiu acoperământul, iarăşi eu am să tocmesc şi heriu la acoperământ şi păretile casii, încât să nu să cunoască nici ca cum, care şi acest balcon într-o lună să fie gata. Dumnealui boeriu la acesti doî balcoani este datoriu a-mi da numai materialurile trebuincioase, iar meşterii şi salahorii au să fie toţi de la mine. Şi pentru tot lucru a acestor doă balcoane, tocmală am cu dumnealui boeriu a-mi da trei mii douăsute lei, iar altă nimică, cari bani să-mi-i dei la vadelile aceste, adică douăzeci şi cinci galbeni la începerea lucrului balconului de la uliţă, douăzeci şi cinci galbeni la gătirea acestui balcon, douăzeci şi cinci galbeni la începerea lucrului de la scară şi cusurul la gătirea lui, silindu-mă a le face cu cel mai bun meşteşug spre plăcerea dumisali boeriului, pentru care că va fi întocmai următor, am dat acest condract supt a mea iscălitură.

1830 apr(ilie) 26 Johann Karl Wegand, arhitect

DJAN Iaşi, Colecţia Documente, CDXIII/172

215