+ All Categories
Home > Documents > DIMENSIUNEA RELIGIOASĂ A

DIMENSIUNEA RELIGIOASĂ A

Date post: 06-Apr-2018
Category:
Upload: dyana-stavila
View: 282 times
Download: 3 times
Share this document with a friend

of 20

Transcript
  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    1/20

    DIMENSIUNEA RELIGIOAS AEXISTENEI

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    2/20

    Religia dacilor

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    3/20

    Introducerea cretinismului inarile Romne

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    4/20

    Inceputurile culturiireligioase romne

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    5/20

    Limba. Literatura Religioasa

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    6/20

    Varlaam, Antim Ivireanul

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    7/20

    Descirerea MoldoveiDimitrie Cantemir

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    8/20

    Religia Dacilor Din cele mai vechi timpuri, dacii au avut o religie

    politeist, iar prima dovad a acestui fapt esteadus de marele istoric Herodot.

    n anul 484 .Hr. Acest a ajuns prin parile noastredatorit unei escale la Olbia unde a aflat despregei si calauza lor spiritual.

    Relatarea este inserat in cartea a 4-a a Istorii-lorunde estedescris expediaia persan condus deDarius impotriva sciilor din 514 .Hr:Iat in ce chip se socot ei nemuritori: credina loreste ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce laZalmoxesdivinitatea lor- pe care unii il credacelai cu Gebeleizis. Tot in al cincilea ani aruncasorii si intotdeauna pe acela dintre ei pe care cadesorul il trimite cu solie la Zalmoxesncredinndu-lde fiecare dat dupa toate nevoile lor.

    Dei in manuscrisul folosit de traductori formanumelui este Zalmoxes, e preferat totui variantaZamolxes. Alte date eronate apar i in legatura cudurata la care se repetau sacrificiile. Mircea Eliade

    face o referire gresita in legatura cu numarul de anidupa care era aruncat solul:

    Sacrificiul sangeros al unui mesager,efectuat la 4 ani

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    9/20

    Religia Dacilor Dupa descrierea acestui sacrificiu ritual, Herodot

    vorbeate despre Zamolxis:"Dupa cte am aflat de la elenii care locuiesc nHellespont ai n pont, acest Zamolxis, fiind om catoti oamenii, ar fi trait n robie la Samos ca sclav allui Pythagoras, fiul lui Mnesarhos. Apoi, catigndu-ai libertatea, ar fi dobndit avutie multa ai,dobndind avere, s-a ntors bogat printre ai lui.Cum tracii duceau o viata de saracie crunta ai eraulipsiti de nvatatura, Zamolxis acesta care

    cunoscuse felul de viata ionian ai moravuri maialese dect cele din Tracia, ca unul ce traise printreeleni ai mai ales alaturi de omul cel mai ntelept alElladei, lnga Pythagoras.

    Religia lor era politeista, - la fel ca religia tuturorpopoarelor indo-europene. Era adorat n Dacia ai unzeu al razboiului (echivalentul lui Ares sau Marte),caruia dupa marturia lui Iordanes getii i jertfeauprizonieri prinai n razboi, "socotind ca zeulrazboaielor trebuie mpacat prin varsare de sngeomenesc". De asemenea, acestui zeu ntocmai ca

    la celti i se jertfeau primele prazi de razboi: "lui ise atrnau pe trunchiurile arborilor prazile de razboicele dinti".

    Getii repetau, asadar, pe timp de pace un ritualspecific al razboiului. Tragerea la sorti in acest cazexprima situatia aleatorie de pe campul de luptacand mor chiar si cei mai viteji barbati. Cei cazuti,impotriva oricarei logici profane sunt alesii, sortitii.Biletul de trecere in cealalta lume era tocmailancea. Prin lance, prin acea prajina de lemn cu tocdin fier ascutit la un capat li se oferea sansa saurce, sa transceada dincolo de lumea muritorilor.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    10/20

    Introducerea cretinismului inarile Romne

    In Dacia, cretinismul ptrunsese, chiar de la nceputul colonizrii romane, adus de legionari.O dovedesc numeroase vestigii arheologice, precum si limba unde toate cuvintele despre ceeace se poate numi cretinismul de baz sunt latineti: Dumnezeu duminic, cruce, cretin,biseric, lege sacr,cuminecare, rugaciune,altar, Scripturi, sfant mai ales n cuvinte compuseca Snta Maria, Sn Petru, Sn Nicolae, deoarece in limbajul current, a fost inlocuit cu Sfant,prin contaminare cu slavonul seventu. Cu toate acestea , organizarea ecleziastic, instalareunei ierarhii bisericeti au ateptat sfaritul marilor navaliri barbare si coincide cu perioada dglorie a primului ar bulgar, deoarece au pstrat slavona veche drept limb bisericeasca pnala sfrsitul secolului al XVII-lea, ns tot timpul au fost supui de departe, patriarhatului

    Constantinopolului. Urmarea este c cei mai muli termini privitori la organizarea ecleziastica,precum si la teologie sau la literature religioas sunt de origine slavo-greac.

    Cretinismulaprut n primul secol al erei noastre aduce un mesaj universal mai presus dedivizunile naionalei sociale. Rspndireacretinismului n Romnia imeninerea lui de-alungul vremii s-a fcut n strns conexiune cu Imperiul Bizantin. Bizanul a rmas, dupretagerea autoritiii armatei romane din Dacia la sfritul secolului III, singura forpolitic din Orient care s-a putut impune n faa migratorilor

    Primii cretini au ptruns n Dacia, probabil, odat cu armatele icolonitii lui Traian. n anul313mpratul Constantin cel Mare a recunoscut cretinismul ca religie acceptat n cadrulImperiului Roman, ceea ce a determinat cretereacontinu a numruluicomunitilorcretinei sprijinul statului pentru organizarea Bisericii. Drept urmare, Dobrogea va cunoateo intensviacretin, iar la Tomis va finfiinat un episcopat, numrul bazilicilor cretinedescoperite n secolele IV-VI n oraele dobrogene depete cifra de 40.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    11/20

    Introducerea cretinismului inarile Romne

    Numeroi misionari sud - dunreni au trecut la nordul fluviului pentru a rspndireligia cretin n rndul populaiei romanice. Astfel, numrul obiectelor cu simboluricretine descoperite n spaiul norddunreancrete considerabil. Bazilici cretineau fost descoperite la Porolissum n Transilvania i la Sucidava n Oltenia. Multemorminte din aceastperioadatest practicarea ritului i ritualului cretin de

    nmormntare.Alturi de acestea au fost identificate i numeroase mormintespecifice unei populaiinecretine, ceea ce aratc n Dacia la fel ca n ntreagaEurop, cretinismul a coexistat mult vreme cu vechile credinepgne.

    Dupaezarea slavilor i a bulgarilor la sudul Dunriiidupcretinareaacestora, cretinismulpopulaiei de la nordul Dunrii a suferit o puternicinfluen din partea celui slav i bizantin. Organizarea bisericeasc, modulde svrire a slujbei n biserici limba n care se predic se schimb;astfel slavona dvine limba cretinismului romnesc, situaie care va dinuitot Evul Mediu. Dup anul 1054, cnd cretinismul se desparte n douramuri (apusean cu capitala la Roma irsritean cu capitala la

    Constantinopol), romnii vor rmne n sfera tradiiilorrsritene(ortodoxia). Ei vor deveni astfel sigurul popor european de origine latincu o credinortodox

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    12/20

    Inceputurile culturii religioaseromne

    Incepturile literaturii romanesti dateaza din secolul al XVII-lea iar acum limba slavona este treptatinlocuita cu limba romana, serviciul religios oficiindu-se acum in limba romana. In aceastaperioada s-au tradus si tiparit primele carti de factura religioasa, carti de care aveau nevoie toticredinciosii precum Cazaniile.

    Cultura romn veche nu poate fi neleas n afara cadrelor i a mentalitilor vremii. n rileRomne, ca i n alte pri ale lumii, omul medieval e, n primul rnd, un om religios, a crui viaeste ghidat de credin i de sperana mntuirii. Cu o percepie mai acut a efemeritii i a

    instabilitii ( ntr-o lume violent ), omul medieval triete mai acut o dimensiune spiritual aexistenei ( prin rugciune, post, jurmnt ). Valorile etice ( buntate, mil, dreptate etc. ) sentemeiaz pe cele religioase. Sunt subordonate n mare msur religiosului politica, justiia, arta,viaa cotidian.

    nceputurile culturii scrise a romnilor sunt profund legate de viaa lor spiritual, de credina nDumnezeu i de raportarea la sacru a fiecrui individ, fie om simplu, slujitor al bisericii sauvoievod. Religia, alturi de istorie, este cel dinti fundal de manifestare a culturii scrise i aliteraturii. Cartea religioas romneasc este mai nti o carte de cult n limba slavon, apoi o

    carte de cult n limba romn. Traducerea ei prilejuiete cea dinti exprimare a creativitiiprincuvnt n limba romana, chiar daca ttimida la inceput.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    13/20

    Inceputurile culturii religioaseromane

    n secolele al XVII-leaal XVIII-lea, viziunea teologic este dublat de atitudineamoralist. Nu numai oamenii bisericii, ci i cronicarii sunt spirite reflexive care i punntrebri despre destinul omului n Univers. Pe ci diferite, ei au demonstrat c ilimba romn poate fi instrument de cult i de cultur. Dosoftei a tradus psalmii iniialn proz i ulterior i-a transpus n versuri, ceea ce demonstreaz intenia literar icontiina artistic a autorului. Dosoftei apeleaz la modelul poeziei populare, astfel

    nct psalmii s fie accesibili i uor de memorat. Biserica devine o instituie eficientde rspndire a limbii romne, de la slujitorii cultului, pn la cel din urm credincios. Situate n contextul epocii, textele care ilustreaz o anumit dimensiune religioas au

    o funcie preponderent moralizatoare ( psalmii versificai de Dosoftei, DidahiileluiAntim Ivireanul ), exprim o viziune asupra lumii marcat de mentalitatea vremii (Viaa lumiide Miron Costin, Legenda IV, de Ion Neculce ). Vzute din perspectiv

    contemporan, aceleai texte dobndesc expresivitate i valoare artistic.

    A strbate Psaltireaechivaleaz cu o cltorie printr-o ar a minunilor poetice .

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    14/20

    Limba.Literatura Religioasa In torna, torna fratrecuvintele strigate dupa Cronografia lui Theophan la anul 579

    un soldat bizantin, au crezut unii a gasi un document echivalent cu juramantul de laStrasbourg in anul 842 si Cartea Capoana in anul 1960. Din felurite pricini, intre careuzul oficial al limbii slavone in biserica si cancelarii, primul text in limba romanaramaneScrisoarea boierului Neacsu catre judele Hanas Beagnar din Brasov in anul1521. Imediat dupa aceea folosirea limbii romane devina frecventa, dar intaiiletiparituri sunt in limba slavona.

    Limba romana, asa cum aparate din aceste prime monumente lingvistice, e latina instructura si lexicul ei fundamental. Dialectul toscanic al limbii romane il constituie dialectul muntean, daca se poate

    spune astfel, intrucat poporul si limba romana intre Nistru, Tisa si Dunare seinfatiseaza cu o unitate neintalnita nicairi in Europa la alte popoare. Muntenie pune oanume sobrietate fonetica si sintactica, dar Moldova si Ardealul aduc fineta nuantelor,arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Literaturareligioasa de care s-a facut prea mare caz nu e decat o productie de talmaciri de

    Psalitri, Tetraevanghele, Praxii, Biblii, Slujebnice, Molitvenice, Minee, Paterice. OViata a sfantului Legersau un Heliant n-avem in aceasta epoca. Traducerile suntinsotite uneori de precuvantari, care au interesul lor filologic si psihologic.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    15/20

    Varlaam, Antim Ivireanul

    Cartea romaneasca de invatatura a mitropolitului Varlaam(1643) se remarca printr-o limba vie, limpede curgatoare, printr-un ton familiar, direct:Cum iubesti sa-ti hie tie oamenii asa si tu sa hii lor. Sa te feresti de a strainului.Sa-ti hie destul cu al tau. Sa va grjiti carele de voi sa va tineti trupul nespurcat. Inruga, in truda, intru paza sventei biserici.

    Didahiile din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai insemnate. Pe Antim il adusesein tara pe la 1690 Constantin Brancoveanu pentru imbunatatirea tipografieimitropiltane. Numeroase tiparituri, intre care grecesti si arabe, se datoresc nouluispecialist, care, calugarindu-se, ajunse in 1708 mitropolit. Atitudinea antiturca il dusela caterisire si moarte in anul 1716.

    Antim e un orator excelent si un stilist desavarsit, echilibrand exacta masinarie acazaniei. Unul dintre cei mai straluciti ierarhi ai Bisericii romanesti, s-a remarcat prinpersonalitatea sa plurivalenta, prin lupta continua pentru promovarea culturiiromanesti din secolul al XVIII-lea. Munca neobosita la care se adauga darurile native,priceperea de tipograf, caligraf, zugrav, sculptor, orator, carturar, pastor, gospodar, l-au facut sa se ridice deasupra multora care au fost inainte si dupa el in scaunulmitropolitan al Ungrovlahiei.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    16/20

    Antim Ivireanul

    El propune cu indemanare ascultatorilor speculatii teologice sitranscendentalitati, vorbind de sensul mistic al cuvantului Mariam, desprebotezul cu apa si cu duh, despre mantuire, facand cu gratie exegezasubtire. Mai ales are darul de a izbi imaginatia printr-un soi de caracteremorale, evocant de pilda pe injuratorulde lege, de cruce, de cuminicatura,de coliva, de prescuri, de spovedanie care a mancat miercurea si vinereapeste si in post raci si unt de lemndar n-a dat de pomana nevoiasilor,caci: am face mila, ci nu ne da mana, ca avem nevoi multe si dari si avemcasa grea, si copilasi cam gloata , pe cel care stramba din nas lamnacarea de post, rapstindu-se asupra verzelor, injurand legumele, zicandin zadar s-au adus in lumeAntim are suavitate, exaltare lirica si faceFecioarei un elogiu franciscan desfasurat intr-o cadenta fastuoasa ca ocoada de paun:

    Aleasa este cu adevarat ca soarele, pentru ca este incununata cu toate razeledarurilorDumnezeiesti si straluceste mai virtos intru celalalte lumini ale ceriului; aleasa este sifrumoasa ca luna, pentru ca cu lumina sfinteniei stinge celelalte stele

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    17/20

    Crocincari Moldoveni Miron Costin

    Miron Costin avea cultura poloneza, stia latineste, putin italieneste,era om citit. Pe de alta parte se prijeleste insusi la evenimentelecronicii sale, care se termina cu moartea lui Stefanita Lupul in anul1661. El are talent literar, stilistica savanta de factura clasica,putinta de a descrie. Pagina despre navala lacustelor e dantesca :

    Un stol tinea un ceas bun, si daca trecea acest stol, la aldoilea ceas sosea altul; si asa, stol dupa stol tineau cat tineau dinprand pana indeseara. Unde cadeau la mas, ca albinele zaceau; nicecadea stol peste stol, ce treceau stol de stol, nu se ponreau pana nuse incalzea soarele bine spre prinz; si calatoreau piana indeseara, sipiana la cadere de mas cadeau si la popasuri.

    Alti cronicari moldoveni mai importanti: Nicolae Costin, Ioan Niculce

    Istoriografia moldoveana nu mai prezinta, dupa Niculce, interesliterar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca1711-1716, cronica grecului Amiras ramasa in text grecesc (epoca1726-1733), a diacului Nicolae Muste, a lui Ienache Kogalniceanu, aspatarului Ioan Canta sunt simple documente.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    18/20

    Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir e un erudit de faima europeana, voievod

    moldovean, academician berlinez, print moscovit, un Lorenzo deMedici al nostru. Autor intre altele al uneiIstorii a imperiuluiotomanscrisa latineste, care i-a facut renumele in Occident,intrucat ne priveste intereseaza prinDivanul seau gilceavainteleptului cu lumea sau judetul sufletului cu trupul, compunere

    scolareasca, ca si prin mai maturaIstorie ieroglifica. Divanul, cupesimistul lui biblic e de o uimitoare asemanare cu dialogurile demai tarziu ale lui Leopardi. Omul cu aspiratiile lui morale e pus infata implacabilei Firi, care se aseaaza in pozitia ispititoare a luiMefistofeles.

    Opera literara viabila a lui Cantemir esteIstoria ieroglifica,adevarat Roman de Renard romanesc, asupra tilcului politic alcaruia, destul de straveziu, s-a insistat cu exces.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    19/20

    Descrierea Moldovei Descrierea Moldoveieste titlul original al operei fundamentale a lui Dimitrie Cantemir, scris n

    limba latina ntre anii 1714-1716, cand se afla in Rusia, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea are un adevrat caracter enciclopedic, care continea descrieri pertinente i ct se poate

    de complete de natur geografic, politic, administrativ, organizatoric, social, lingvistic,etnografic a Moldovei aa cum doar un nativ educat, care pe deasupra a fost i liderul acesteiri romneti, poate s tie.

    Descrierea Moldoveiare 3 parti: Prima parte este consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor, a apelor i a cmpiilor.

    Dimitrie Cantemir a elaborat prima hart cunoscut a Moldovei. A prezentat flora i fauna,trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului. n partea a doua a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii. S-au fcut

    referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a domnilor, la obiceiurileprilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn, nuni, nmormntri.

    n ultima parte a lucrrii exist informaii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, carela nceput au fost latineti, "dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit dinlimba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti".

    Lucrarea prezint interes nu numai pentru descrierea geografic sau politic bine documentat, cii pentru observaiile etnografice i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru crturar carea cuprins n sfera cercetrilor sale etnografia i folclorul.

  • 8/3/2019 DIMENSIUNEA RELIGIOAS A

    20/20

    Descrierea Moldovei Partea a treia contine informatii despre literatura si biserica, limba si

    scoli, educatie in vremea lui Cantemir. Si aici apar greseli, Cantemirconsiderand ca limba slava in biserica si stat a fost introdusa inMoldova in urma conciliului de la Florenta (1439), pe care il dateazagresit in vremea lui Alexandru cel Bun (mort la 1432), candmoldovenii ar fi respins unirea cu Roma si ar fi renuntat la literele

    latine. In realitate se stie ca numeroase privilegii ale lui Alexandrucel Bun au fost redactate in moldoveneste, ceea ce aratanetemeinicia teoriei lui Dimitrie Cantemir.

    Limba slavona in biserici la romani are origini mult mai vechi, carenu pot fi explicate numai prin fenomene culturale din Moldova,deoarece aceasta limba o gasim folosita atat in tara Romaneasca

    Cat si in Transilvania.Descrierea Moldovei este insotita de o harta a Moldovei, desenatade autor, adusa de Antioh Cantemir la Paris si gravata si publicataprin grija fiului sau la 1737 in Olanda.


Recommended