DIGESTIV CURS

7/28/2019 DIGESTIV CURS

1/54

FIZIOLOGIAAPARATULUI DIGESTIV

- fenomene chimice -

CURS 2


2/54

SECRETIA SALIVARA

Saliva grup heterogen de glande:

- glande salivare principale (parotide, sublingualesi submaxilare)

- glande accesorii

Rolurile salivei:- Digestiv prin enzimele care le contine;

- Dizolvarea substantelor sapide, favorizand

contactul acestora cu mugurii gustativi;- Excretor: metaboliti (uree, acid uric), virusuri

(poliomielitic, rabic), substante toxice (Pb, Hg,I, Bi), medicamente;


3/54

- Protector:

a. pH-ul salivei neutralizeaza acizii din alimente;

b. bactericid prin Ig A, lizozim, sulfocianat de K,muramidaza;

c. lubrefiaza si inmoaie alimentele protejandmucoasa bucala de escoriatii;

- In vorbire: mentine umeda cavitatea bucala,conditie esentiala in actul vorbirii

- Reparator: prezenta factorilor de crestere

epidermica si factorilor procoagulanti- In homeostazia hidro-electrolitica: deshidratare

sete / stimularea secretiei de ADH


4/54

Compozitia chimica a salivei Lichid transparent, filant (mucina), usor opalescent

(celule epiteliale descuamate, leucocite); Densitate 1003-1008 (hipotona fata de plasma);

pH 7,4-7,8;

Cantitate 1000 1500 ml/24 ore; debitul secretorin cursul digestiei bucale creste de 8-20 ori; inperioadele interdigestive este de 0,5 ml/min.

Contine: 99,4% apa si 0,6% reziduu uscat

(substante anorganice si organice):- Substante anorganice: cloruri,bicarbonati, fosfati de

sodiu, potasiu si calciu


5/54

Substante organice:

Enzime:

*ptialina (amilaza salivara) amidonului fiert /copt maltoza, maltotrioza si dextrine.Continua actiunea si in stomac pana cand bolulalimentar devine acid

*lipaza salivara (glande Ebner de pe fatadorsala a limbii) actioneaza in stomac (pH 4)asupra TG ce contin AG cu lant mediu (lapte)

Lactoferina

bacteriostatic (fixeaza Fe necesarmetabolismului bacterian)

Muramidaza descompune capsula glicozidicaa unor bacterii


6/54

Factorul de crestere epidermic stimuleaza

eruptia dentara; calcifierea precoce a incisivilor;

vindecarea mucoasei bucale dupa escoriatii siulceratii

Aglutinogenii ABO

Mucus determina vascozitatea salivei;participa la formarea bolului alimentar; protectia

mucoasei bucale

Substante azotate neproteice: uree, acid uric Substante neazotate: acid lactic, alcool etilic


7/54

Mecanismul secretiei salivare

Mecanismul secretor al ionilor din saliva Rol important acinii si ductele salivare;

- acinii saliva primara (compozitie ionica cu cea

din plasma);- ductele saliva finala : reabsorbtie activa a Na +,

secretie activa de K+, reabsorbtie pasiva de Cl-

(la schimb cu HCO3-

)- permeabilitate redusa a ductelor pentru apa pe

masura ce le strabata saliva devine hipotona


8/54


9/54

Mecanismul secretiei salivare Mecanismul secretor al amilazei salivare

La polul apical, celulele seroase acinare contingranule de zimogen (ptialina)

Este sintetizata la nivelul ribozomilor RE

Veziculele cu enzima se deplaseaza catreaparatul Golgi incapsulata

Vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei

Cand secretia este stimulata, granulele dezimogen fuzioneaza cu membrana celuleloracinare, continutul este eliberat in lumenulacinar prin excitoza


10/54


11/54

Controlul secretiei salivare

Secretia salivara este continua; intensificare

secretiei prin mecanisme nervoase (reflex

neconditionat si conditionat) si umorale

Mecanismul reflex neconditionat: declansat de

actiunea stimulatoare a alimentelor asupra

receptorilor gustativi Receptorii: mugurii gustativi, receptorii pentru

durere si temperatura


12/54

Controlul secretiei salivare Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant.

limbii), corpul neuronal in ggl geniculat n.intermediar Wrisberg centrul salivator sup. din

punte

Centrii nervosi:

- Centrul salivar superior punte

- Centrul salivar inferior bulb

Caile eferente: fibre simpatice si parasimpatice


13/54

Controlul secretiei salivare- eferente simpatice pentru toate glandele salivare

pornesc de la maduva T1 T2, in coarnele laterale,parasesc radacinile anterioare, ajung in gglcervical sup. unde fac sinapsa si de unde pornescfibre postggl. pentru parenchimul glandular.

- eferente parasimpatice:a. pentru glanda parotida: de la nucleul salivar

inferior din bulb pleaca fibre eferente pe traseulnervului IX, la nivelul gaurii jugulare se separa si

patrund in nervul Jacobson, ajung in ganglionulotic unde fac sinapsa cu fibrele postganglionare;acestea urmeaza traiectul nervului auriculo-temporal pana la glanda parotida


14/54

Controlul secretiei salivare-eferente parasimpatice:

b. pentru glandele submaxilara si submandibulara:

de la nucleul salivar superior din punte, pe calea

nervului Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al

facialului, coboara pe traiectul nervului coardatimpanului care, langa cavitatea bucala se uneste

cu nervul lingual

Mecanism reflex conditionat:Receptori vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme

psihice; secretia salivara putand fi intensificata

inainte de patrunderea alimentelor in gura.


15/54

Controlul secretiei salivare

Alte mecanisme

- Central: exceptional; se produce in asfixie; centrii

salivari sunt excitati de sangele incarcat cu CO2

- Intercentral: greata insotita cu hipersalivatie, emotii

insotite de uscaciunea gurii

Reglarea umorala:

- Aldosteronul: reabsorbtia Na+ si eliminarea de K+ la

nivelul ductelor salivare

- ADH: diminua pierderile de apa prin saliva


16/54


17/54

SECRETIA GASTRICA

Sucul gastric este produsul de secretie al glandelor

gastrice (cardiale, fundice si pilorice)

Lichid incolor, clar / usor opalescent, acid (pH 1 -1,5), densitate 1002-1009

Se secreta 1500 ml/24 ore; debitul secretor creste

in perioadele digestive si este nul in perioadeleinterdigestive


18/54

Compozitia chimica a sucului gastric

Contine 99% apa si 1% reziduu uscat (substante

anorganice si organice) Substante anorganice: HCl; NaCl, KCl, fosfati,

bicarbonati

Rolurile acidului clorhidric:

- denaturarea proteinelor;

- transforma Fe+3 in Fe+2 absorbit

- stimuleaza eliberarea de secretina

- efect bactericid- precipita cazeinogenul din lapte; solva colagenul

- transforma pepsinogenul in pepsina


19/54


Substante organice: enzime; mucina, labferment,

factor intrinsec Castle PEPSINA: secretata inactiva de celulele principale

a glandelor gastrice (pepsinogen); transformareain forma activa se face in prezenta HCl; pepsinaintretine procesul autocatalitic. Hidrolizeazalegaturile peptidice a proteinelor polipeptide

LABFERMENTUL: coagularea laptelui

(transformarea cazeinogenului solubil in cazeinainsolubila in prezenta Ca++) fractiune solida(stomac) si lichida (duoden)


20/54


GELATINAZA scindeaza gelatina

FACTORUL INTRINSEC CASTLE: glicoproteinasecretata de celulele parietale ale stomacului; utilpentru absorbtia vitaminei B12 complex rezistent

la digestie cu absorbtia vitaminei in ileon MUCUS: secretat de celulele mucoase ale

epiteliului gastric. Are rol:

- lubrefiant pentru particulele alimentare in pasajul

catre duoden;- protector, impiedica actiunea pepsinei si HCl

asupra celulelor epiteliale gastrice


21/54

Mecanismul secretor al

acidului clorhidric

Secretat de celulele oxintice ale glandelor fundice

- sursa de H+ din ionizarea apei/ dehidrogenarea

glucozei

- H+ este secretat in lumenul canalicular prin

mecanisme active (polul apical al celulelor

parietale = ATP-aza care transporta activ H+ in

lumenul canalicular retinand K+ in celula)- Cl- provine din NaCl din plasma; trece pasiv in

celula parietala cf gradientului de concentratie


22/54

Mecanismul secretor al

acidului clorhidric

In RE, H+ si Cl- formeaza HCl

OH- in celula oxintica este neutralizat de H+rezultat din disocierea H2CO3; HCO3

- va difuza in

plasma unde se leaga de Na+ formand NaHCO3care va alcaliniza sangele (cresterea pH-ului

sanguin dupa alimentatie)


23/54


24/54

Reglarea secretiei de suc gastric

Se realizeaza prin mecanism nervos si umoral

Reglarea nervoasa: actiunea directa a simpaticului

asupra celulelor parietale si indirecta asupra

celulelor antrale stimuland activitatea celulelor Gsa secrete gastrina

Reglarea umorala: gastrina si histamina

Legat de ingestia de alimente, reglarea secretieigastrice se realizeaza in trei faze: cefalica; gastrica

si intestinala


25/54

Reglarea secretiei de suc gastric

Faza cefalica:

- mecanisme neconditionate: stimularea receptorilorgustativi de catre alimente determina impulsuri ceajung pe calea nervului vag la nucleul gastro-

secretor din bulb; pe calea nervului vag suntdescarcate impulsuri secretorii pentru gl gastrice

- mecanisme conditionate: excitatii vizuale, auditive,olfactive privind alimentele, cronologia orelor de

masa, obiceiuri alimentare- in cursul acestei faze domina mecanismul nervos

vagal si mai putin cel umoral prin gastrina


26/54

Reglarea secretiei de suc gastric Faza gastrica:

- incepe cu patrunderea alimentelor in stomac- mecanismul nervos este declansat de catre

destinderea peretilor gastrici de catre alimente;

distensia antrumului determina stimularea secretieigastrice prin reflex vago-vagal si prin eliberare degastrina

- mecanismul umoral: gastrina (stimuleaza secretia

gastrica, cresterea fluxului sanguin la nivelulmucoasei gastrice, stimularea tonusului simotilitatii gastrice) si histamina (actiune excitantaasupra celulelor oxintice


27/54

Reglarea secretiei de suc gastric Faza intestinala

- incepe cu patrunderea chimului in duoden;

- mecanismul nervos: distensia duodenului

- mecanismul umoral stimulator: gastrina eliberata in

primele portiuni ale duodenului- mecanismul umoral inhibitor: enterogastronul

(eliberat de mucoasa duodenala) inhiba secretia

HCl, pepsina si motilitatea gastrica- alte mecanisme inhibitorii: acidifierea duodenului,

secretina, GIP, VIP, enteroglucagon


28/54


29/54

SECRETIA PANCREATICA

Sucul pancreatic este un lichid clar, usor vascos,

pH alcalin (datorita bicarbonatului din compozitia

sa);

se secreta in cantitate de 1000 1500 ml/24 ore;

reprezinta secretia exocrina a pancreasului;


30/54

Compozitia chimica a sucului

pancreatic

Contine 98,5% apa si 1,5 % reziduu uscat

Substantele anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2

(similar cu cei din plasma) si bicarbonat (inconcentratie mai mare cu cea din plasma)

Substantele organice: enzime- Enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina,elastaza, carboxipeptidaza, ribonucleaza,dezoxiribonucleaza


31/54


pancreatic TRIPSINA: secretata sub forma inactiva de

tripsinogen, activat in prezenta enterokinazei;

- scindeaza legaturile peptidice de langa capatulCOOH al aa bazici (lizina, arginina);

- activeaza celelalte proteaze pancreatice (inclusivtripsinogenul) printr-un proces autocatalitic

CHIMOTRIPSINA secretata sub forma inactiva de

chimotripsinogen, activata in prezenta tripsinei;- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul

COOH al aa aromatici (fenilalanina, tirozina,triptofan);


32/54


pancreatic ELASTAZA secretata ca proelastaza, activata de

tripsina

- este o endopeptidaza care scindeaza legatura

peptidica din capatul COOH al aa alifaticinearomatici (alanina, valina, glicina)

CARBOXIPEPTIDAZA secretata sub forma deprocarboxipeptidaza, activata de tripsina

- este o exopeptidaza cu capacitatea de a scindacate un aa din lantul polipeptidic cu grupare COOHterminala


33/54


pancreatic

RIBONUCLEAZA siDEZOXIRIBONUCLEAZA

scindeaza acizii nucleici in nucleotide

Enzime lipolitice: lipaza si fosfolipaza

LIPAZA se secreta sub forma activa, capacitate

enzimatica crescuta de sarurile biliare si Ca+2;

actioneaza asupra lipidelor emulsionate; rezultaAG si monogliceride


34/54


pancreatic COLIPAZA se fixeaza pe grasimile emulsionate,

disloca agentii emulsionanti si ancoreaza lipazapancreatica

FOSFOLIPAZA hidrolizeaza legaturile esterice ale

fosfogliceridelor; fosfolipaza A2 descompunelecitina intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat

Enzime amilolitice: amilaza AMILAZA pancreatica secretata sub forma activa;

actioneaza asupra amidonului nefiert sau necopt


35/54

Mecanismul de secretie al

bicarbonatului

La nivelul celulelor ductelor pancreatice:CO2 + H2 O H2CO3 H

+ + HCO3-

- HCO3- difuzeaza liber in lumenul ductelor mici; membrana

luminala a celulelor care alcatuiesc ductele de calibru

mare reabsorb HCO3- la schimb cu Cl- (provine din lichidulsecretat de celulele ductului, prin canale de clor din

membrana apicala).

- Na+ patrunde din lichidul interstitial in lumenul ductului prin

gradient electrochimic

- H+ este expulzat din celule prin membrana bazo-laterala

datorita antiportului Na+/H+


36/54


37/54

Mecanismul de secretie enzimatic

Enzimele pancreatice sunt sintetizate la nivelul

ribozomilor celulelor acinare

Dupa sinteza, sunt concentrate la nivelul RER,

incapsulate si transportate la aparatul Golgi unde

sunt impachetate in vezicule secretorii

Veziculele sunt dispuse la polul apical al celulei

acinare

Cand sunt stimulate veziculele vor fuziona cumembrana celulei acinare si prin, exocitoza isi

elibereaza continutul


38/54

Reglarea secretiei pancreatice

Se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale

Se disting trei faze: cefalica; gastrica; intestinala Faza cefalica

- este predominant nervoasa; excitantii conditionati sineconditionati similari cu cei care declanseaza secretia

salivara si gastrica; vagul prezinta fibre destinatepancreasului a caror stimulare determina o secretiepancreatica bogata enzimatic

- controlul umoral: gastrina; actioneaza direct stimuland

secretia pancreatica si indirect, prin stimularea secretieiacide gastrice (prezenta chimului acid in duodenintensifica secretia de bicarbonat de catre celulelecanaliculare)


39/54

Reglarea secretiei pancreatice Faza gastrica

- este declansata de prezenta alimentelor in stomac

- distensia gastrica determina, prin reflex vago-vagal,secretia de suc pancreatic bogat enzimatic

- controlul umoral: gastrina, cu efect sinergic cu cel vagal

Faza intestinala- prezenta diversilor componenti ai chimului in duoden; sucul

pancreatic secretat este adecvat gradului de aciditate siconstituientilor chimului gastric

- control umoral: secretina (stimuleaza celulele ductale sasecrete componenta apoasa bicarbonatata), CCK(stimuleaza celulele acinare sa elibereze continutulgranulelor de zimogen)


40/54


41/54

SECRETIA BILIARA

Bila este produsul de secretie al hepatocitelor

Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor

Se secreta 500 ml/24 ore

Capacitatea maxima de depozitare a veziculei

biliare este de 50-70 ml; bila se concentreaza prin

absorbtia apei din compozitia sa

Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata

decat cea hepatica


42/54

Rolurile bilei

Intervine in absorbtia grasimilor favorizandemulsionarea lor si absorbtia acizilor grasi;

Intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile;

Constituie cale de excretie a unor substante(Zn, Mg, colesterol);

Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare

asupra motricitatii intestinale.


43/54

Compozitia chimica a bilei

Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari,

bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl,bicarbonat)

ACIZII BILIARI: produsi de secretie exocrinahepatica; reprezinta derivati hidrosolubili aicolesterolului

- acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic) care,in hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina

acidul glicocolic si taurocolic (secretati activ incanaliculul biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliariconjugati rezulta sarurile biliare (glicocolatii sitaurocolatii de Na si K)


44/54

Compozitia chimica a bilei- in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt

deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriiloranaerobe rezultand acizii biliari secundari (aciduldeoxicolic si litocolic)

- acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor(au

proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor PIGMENTII BILIARI: produsul de secretie hepatic

care rezulta din descompunerea hemoglobinei

- nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri COLESTEROL: produs secundar al fabricarii

acizilor biliari


45/54


46/54

Mecanisme secretorii ale bilei

Bila este formata ca raspuns la efectul osmotic al

anionilor acizilor biliari (prezenti in plasma

sinusoidala) trec prin fenestratiile celulelor

endoteliale, difuzeaza prin spatiile Disse; sunt

preluati activ de-a lungul membranei sinusoidale ahepatocitelor prin co-transport cu Na. Transportul

este extrem de concentrativ.

Apa din plasma trece prin jonctiunile gap; serestabileste izotonicitatea in canaliculul biliar

bila canaliculara


47/54


Compozitia bilei se modifica pe masura ce

parcurge arborele biliar;

In vezicula biliara are loc concentrarea, acidifierea,

stocarea si eliberarea bilei

Concentrarea bilei in perioadele interdigestivepermite stocarea unei cantitati crescute de acizi

biliari intr-un volum constant de bila; cu cat

perioada interdigestiva este mai mare cu atat estemai mare cantitatea de acizi biliari responsabili

pentru sustinerea digestiei


48/54


Epiteliul vezicii biliare este permeabil pentru

electrolitii anorganici din bila; epiteliul biliar

indeparteaza Na+ din compozitia bilei la schimb cu

H+; H+ + HCO3- H2CO3 CO2 + H2O

La nivelul membranei bazo-laterale a epiteliuluiveziculei biliare se gaseste o ATP-aza Na+/K+ care

pompeaza Na+ catre plasma

Cl-

trece paracelular in sange pentru a mentineneutralitatea electrica


49/54

Reglarea secretiei biliare

Mecanismul de reglare este nervos si umoral

Mecanismul nervos:

- Stimularea parasimpaticului creste secretia

biliara

- Stimularea simpaticului inhiba secretia biliara

Mecanismul umoral:

- Secretina mareste secretia biliara


50/54

SECRETIA INTESTINULUI

SUBTIRE

Sucul intestinal este un lichid tulbure;

Este secretat de celulele glandelor

Lieberkuhn;

Cantitate 1-3 l/24 ore;

pH alcalin 7,6 -8, densitate 1010


51/54


intestinal Contine apa si reziduu uscat (ioni si enzime) Enzimele: proteolitice, glicolitice, lipolitice

Enzime proteolitice:

- Aminopeptidaza si dipeptidaza (erepsina);degradeaza polipeptidele pana la aminoacizi

- Enterokinaza activeaza tripsinogenul; scindeazapolipeptidele in peptide mai mici;

- Leucinaminopeptidaza actioneaza asuprapolipeptidelor care contin prolina

- Arginaza scindeaza arginina in uree si creatina


52/54


intestinal

Enzime glicolitice:

- Dizaharidaze actioneaza asupra dizaharidelor

transformandu-le in monozaharide:

*Maltaza descompune maltoza in 2 molecule deglucoza

*Lactaza descompune lactoza in glucoza + galactoza

*Zaharaza descompune zaharul in glucoza +fructoza


53/54


intestinal

Enzime lipolitice:

- Lipaza intestinala descompune grasimile

neutre nedigerate in glicerol si AG

- Lecitinaza degradeaza lecitina in glicerol, AG,acid fosforic si colina

- Fosfataza degradeaza glicerofosfatii eliberand

acidul fosforic


54/54

Reglarea secretiei de suc intestinal

Reglarea nervoasa

-stimulii locali, tactili, destinderea anselor intestinaledeclanseaza prin mecanisme reflexe localesecretia glandelor intestinale

-inervatia vegetativa extrinseca este redusa (vagulstimuleaza secretia, simpaticul o inhiba)

Reglarea umorala

-enterocrinina, eliberata la nivelul mucoaseiduodenale in cursul digestiei, pe cale sanguinaajunge la intestin stimuland secretia

-secretina stimuleaza secretia de suc intestinal

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	dornea-mihai
View:	283 times
Download:	3 times

DIGESTIV CURS

Documents