O261

OO a.m., jd. Mare.

O GOSHI a.m., jd. Aruncare mare cu ajutorul [oldului.

O GURUMA a.m., jd. Roat\ mare.

O SOTO GARI a.m., jd. Secerare mare exterioar\.

O UCHI GARI a.m., jd. Secerare mare interioar\.

OBEZITATE m.b. Boal\ de nutri]ie caracterizat\ prinacumularea excesiv\ de gr\sime `n corp, datorit\aportului alimentar mai mare dect cel necesar. Acestdezechilibru poate ap\rea att `n cazul cnd proceselede nutri]ie se desf\[oar\ normal, dar substan]elealimentare sunt consumate `n exces (~ exogen\), ct[i la persoanele f\r\ excese alimentare, dar cu proceselede nutri]ie perturbate (~ endogen\). ~ exogen\ se`ntlne[te mai frecvent la sedentari (consum redus deenergie) [i la cei care consum\ cantit\]i mari dealimente cu valoare caloric\ ridicat\ (gr\simi, dulciuri,f\inoase). Sportivii care, dup\ `ncetarea activit\]iicompeti]ionale, nu `[i reduc regimul alimentar lacerin]ele noi de via]\ sunt predispu[i la ~. ~ endogen\se datore[te tulbur\rilor sistemului nervos (`n specialhipotalamusul) [i ale glandelor endocrine (tiroida,suprarenalele, gonadele). Diagnosticul de ~ se bazeaz\,`n principal, pe compararea greut\]ii subiectului exa-

minat cu cifrele medii ale popula]iei s\n\toase, nespor-tive, de aceea[i vrst\ [i de acela[i sex. Examenulsomatoscopic, indicii de nutri]ie [i m\surarea pliciicutanate aduc preciz\ri utile pentru diagnosticul ~. Gradulacestei afec]iuni se stabile[te calculnd, `n procente,ct reprezint\ greutatea subiectului examinat fa]\ decifrele normale. Valori care dep\[esc 10-20% ~ mic\;20-30% ~ medie; peste 30 % ~ mare. ~ exogen\poate fi prevenit\ prin alimenta]ie ra]ional\ [i activitatefizic\ sistematic\. Tratamentul acestei forme de ~ const\`n regim alimentar hipocaloric [i program de exerci]iifizice adaptat la caracteristicile fiec\rui caz. Au prio-ritate exerci]iile ciclice care angreneaz\ mase mari demu[chi (pot fi mai exact dozate [i determin\ consumcrescut de energie) [i condi]iile de mediu care adaug\un consum suplimentar de energie, cum este cazul `nbalneoterapie, schi fond, patinaj pist\, nata]ie etc. ~ endo-gen\ impune examin\ri medicale de specialitate pentrustabilirea diagnosticului, fixarea tratamentului cauzal[i ad\ugarea eventual\ a mijloacelor men]ionate latratamentul ~ exogene.

OBI a.m., jd. Centur\.

OBIECTIV tir }int\ asupra c\reia tr\g\torul execut\o tragere ` n poligon sau pe cmpul de tragere (v. ]int\).

OBIECTIVE ALE EDUCA}IEI FIZICE {ISPORTULUI ped. 1. Proiect\ri anticipate ale tipului

262

Ode comportament generate de idealul educa]ional [ide rezultatul scontat. 2. Expresie sintetic\ a finalit\]iiprocesului la diferitele sale niveluri prin care se pune`n eviden]\ inten]ia de a produce o schimbare ` n perso-nalitatea elevului. 3. Component\ principal\ curricu-lar\, cu rol fundamental ` n procesul didactic, ` n func]iede care sunt precizate: resursele, con]inutul, strategia[i evaluarea realiz\rii lor. ~ndeplinesc func]iile de:comunicare, axiologic\ sau de orientare valoric\ asistemului de organizare [i de reglare a procesului deinstruire, de proiectare (anticipare) a rezultatelor ceurmeaz\ a fi ob]inute. Ca [i finalit\]ile, ~ au un roldeterminant `n strategia organiz\rii [i a func]ion\riisistemului de educa]ie fizic\ [i sport. ~ se clasific\ dup\gradul lor de generalizare ` n: ~ generale, ~ particulare(specifice) [i ~ opera]ionale. ~ particulare se diferen-]iaz\ ` n ~ finale (terminale) [i ~ intermediare. ~n func]iede obiectul lor, mai pot fi clasificate ` n: ~ de dezvoltare,cu privire la metode [i la atitudini [i ~ de expresie, derealizare, de crea]ie. Din perspectiva temporal\ pot fi:~ de perspectiv\ (pe perioade mai lungi de timp) [i~ curente (pe unit\]i temporale mai scurte un sistemde lec]ii, o lec]ie), fiind subordonate ~ de perspectiv\[i reprezentnd pa[i ` n realizarea acestora. ~ generale,considerate de rangul I, prezint\ cel mai `nalt grad degeneralizare [i sunt comune `ntregului sistem de edu-ca]ie fizic\ [i sport. Ele sunt invocate de to]i speciali[tii[i enun]ate `n acela[i mod (men]inerea [i `nt\rireas\n\t\]ii, dezvoltarea condi]iei fizice, perfec]ionareacapacit\]ii motrice, educarea tr\s\turilor pozitive decaracter, dezvoltarea calit\]ilor moral-volitive [i inte-lectuale, a sim]ului estetic etc.). ~ particulare sauspecifice sunt de rang II [i se proiecteaz\ pentru fiecaresubsistem ` n parte: pentru subsistemele educa]iei fizice[i sportive [colare (pre[colar, primar, gimnazial, liceal,profesional, special, superior, militar), pentru armat\,pentru diferite profesii, pentru vrsta a treia, autoedu-ca]ie fizic\ etc., pentru sportul pentru to]i, pentru sportulde performan]\, precum [i pentru cel de `nalt\ perfor-man]\. ~ de rang III sunt cele opera]ionale specificefiec\rei lec]ii sau altor forme de organizare a practic\riiexerci]iilor fizice. Mai sunt denumite scopuri didacticesau sarcini instructiv educative. ~ opera]ionale se subor-doneaz\ temelor de lec]ii a c\ror `ndeplinire o urm\-

resc. Opera]ionalizarea presupune a-l face evaluabilsub forma unui comportament observabil. Ea are dou\sensuri: de derivare (trecerea progresiv\ de la nivelulfinalit\]ilor [i al ~ generale la formularea ~ opera]ionale[i opera]ionalizarea, ceea ce `nseamn\ specificareacriteriilor sau a indicatorilor pe baz\ c\rora un obiectivdevine opera]ional. Etapele opera]ionaliz\rii ~: expri-marea ~ sub forma comportamentului a[teptat pentrua permite ca acesta s\ poat\ fi considerat atins; descrie-rea comportamentului respectiv printr-o formulareunivoc\, astfel ` nct aceasta s\ aib\ acela[i ` n]eles pentruelevi [i profesori; precizarea condi]iilor necesare reali-z\rii performan]ei; determinarea criteriilor de evaluarepentru a se afla dac\ obiectivul a fost atins. Formulareaconcret\ a unui obiectiv opera]ional trebuie s\ ia `nconsiderare urm\toarele condi]ii: s\ ]in\ seama de celce va produce modificarea dorit\; s\ precizeze, s\descrie comportamentul observabil, care va demonstrac\ obiectivul este realizat; s\ precizeze rezultatulcomportamentului `n performan]e observabile [ievaluabile; s\ men]ioneze `n ce condi]ii trebuie s\ semanifeste comportamentul modificat; s\ se precizezecriteriile rezultatului (produsului) corespunz\tor.

OBOSEAL| m.b. Stare fiziologic\ reversibil\ careapare `n urma excesului de activitate [i se caracte-rizeaz\ prin sc\derea capacit\]ii de efort `nso]it\ desenza]ii penibile specifice. Se manifest\ sub form\local\ [i general\. ~ local\ sau periferic\ Stare fizio-logic\ reversibil\ care este denumit\ astfel pentru c\producerea ei este determinat\ cu prec\dere de factorimusculari (epuizarea substan]elor energetice, acumu-larea produ[ilor metabolici, modificarea echilibruluiionic, tulbur\ri ` n eliberarea substan]elor neuro-trans-mi]\toare de la nivelul pl\cilor motorii etc.). ~ general\sau central\ Stare fiziologic\ reversibil\ care are labaz\ perturbarea func]iei sistemului nervos central [ise caracterizeaz\ prin `nr\ut\]irea coordon\rii mi[c\-rilor, diminuarea activit\]ii analizatorilor, sc\dereaaten]iei, a concentr\rii [i a gndirii, prelungirea timpu-lui de reac]ie, apari]ia [i intensificarea simptomelorsubiective care duc la sl\birea voin]ei de continuare aefortului etc. ~ fiziologic\ Stare reversibil\ a orga-

oboseal\

O263

nismului care ` ndepline[te un important rol de protec]iea organismului. Complexul de simptome caracteristice~ reprezint\ att semnalul c\ solicitarea a ajuns la limitafiziologic\ maxim\, ct [i frna care `mpiedic\dep\[irea acesteia. ~ poate ajunge la forme patologiceacute sau cronice. ~ patologic\ Stare fiziologic\reversibil\ care apare sub form\ acut\ cnd o singur\solicitare dep\[e[te posibilit\]ile de adaptare aleorganismului. ~ patologic\ cronic\ se produce prinacumularea de ~ din cauz\ c\ pauza dintre solicit\rieste de durat\ att de scurt\, `nct nu se permite refa-cerea organismului. Formele de ~ patologic\ specificeactivit\]ii sportive sunt descrise sub denumirile: supra-`ncordare (~ patologic\ acut\) [i supraantrenament(~ patologic\ cronic\).

OBRAZ AL ARCULUI tir arc Parte central\ aarcului pe care se afl\ fereastra. Se compune dinobrazul interior [i obrazul exterior.

OBR|ZAR tir Dispozitiv pe patul pu[tii pentrurealizarea contactului cu obrazul. ~ poate fi mobil saufix.

OBSERVATOR I. tir Oficial, instalat la fiecare postde tragere `n spatele fiec\rui tr\g\tor, care urm\re[teca tragerea s\ se execute conform regulamentului.II. j.s. Specialist delegat de un for tehnic sportiv pentrua cunoa[te evolu]ia unei echipe sau a unui sportiv careurmeaz\ s\ se ` ntlneasc\ ` ntr-o competi]ie oficial\ cuechipa sau sportivul s\u. III. box ~ de ring Oficialcare asigur\ [i controleaz\ instalarea regulamentar\ aringului [i a accesoriilor de ring, a instala]iilor de ilu-minat [i de radioamplificare, precum [i ordinea dinjurul ringului, nepermi]nd accesul ` n ring dect boxe-rilor [i oficialilor programa]i.

OBSERVA}IE PEDAGOGIC| ped. 1. Metod\ decercetare prin care se studiaz\ direct realitatea, privindlec]ia de educa]ie fizic\, practica didactic\ a studen]ilor,

folosit\ `ndeosebi `n fazele de `nsu[ire [i de perfec-]ionare a elementelor [i a procedeelor tehnice specificedomeniului; ~ impune unele cerin]e pedagogice: scopulobserva]iei, perioadele de cercetare, locul unde se des-f\[oar\, `nregistrarea obiectiv\ a datelor, prelucrareadatelor, formularea concluziilor par]iale. Subiec]iicerceta]i nu se [tiu observa]i pentru a se comportanatural, obi[nuit, altfel datele recoltate sunt probabile,incerte. 2. Metod\ de educa]ie moral\, form\ a deza-prob\rii. 3. Rezultat al activit\]ii respective careconduce la formarea spiritului de observare al profe-sorului.

OBSTACOL I. atl. Construc]ie din lemn format\dintr-un cadru vertical, de form\ dreptunghiular\,delimitat de dou\ bare verticale unite la capetelesuperioare printr-o bar\ orizontal\ la ` n\l]imea de 0,91m, lung\ de 3,96 m (minim) a c\rei sec]iune este unp\trat cu latura de 127 mm. La capetele inferioare,barele verticale sunt fixate foarte ferm pe cte o talp\ale c\rei dimensiuni (lungime, l\]ime) asigur\ o foartebun\ stabilitate pe sol. ~ are o greutate de 80-100 kg.~n cursele de 2 000 m [i 3 000 m obstacole, se a[az\transversal pe pist\ patru ~ de asemenea tip, numite ~mobile, distan]ate la intervale prestabilite de regula-ment (v. alergarea peste obstacole). Exist\ [i un ~ fix,montat `n fa]a gropii cu ap\, avnd bara superioar\(orizontal\) de acelea[i dimensiuni cu ale celui mobil.II. c\l. Construc]ie sau amenajare fix\ sau mobil\, dediverse tipuri, executat\ din diferite materiale, specificefiec\rei probe hipice, peste care trebuie s\ sar\ calul [ic\l\re]ul. ~ se recomand\ s\ fie ct mai asem\n\toarecu ~ naturale. La concursurile de s\rituri, fiecare ~este numerotat vizibil printr-o cifr\ `nscris\ pe opl\cu]\.

OBSTRUC}IE I. j.s. Folosire a for]ei corporale `ndiferite forme neregulamentare (dezechilibrare,`mpingere, interpunere etc.), `n scopul `mpiedic\riiadversarilor, `n general a acelora care nu au preluat`nc\ mingea, de a participa la fazele jocului. Se sanc]io-neaz\ diferen]iat, `n func]ie de prevederile

obstruc]ie

264

Oregulamentului fiec\rui joc sportiv. II. [ah ~ntreruperea liniei de manevr\ a unei figuri cu ac]iune lung\.

OCHELARI tir Dispozitiv special pe care se potmonta lentile de corec]ie, lentile colorate-filtru, obtu-rator pentru ochiul neochitor, paravane laterale,parasolar etc.

OCHI DE COARD| tir arc Bucl\ de la unul dincapetele corzii protejat prin matisaj, prin intermediulc\ruia se aga]\ coarda de cap\tul arcului.

OCHI DE PUNTE s.n. Inel fix, confec]ionat dinmetal, instalat pe covert\ (punte) sau `n orice alt locunde se prinde un crlig, o macara, o cheie de ` mpreu-nare etc.

OCHIRE tir Opera]ie de ` ndreptare a armei c\tre ]int\cu ajutorul aparatelor speciale, ` n a[a fel ` nct lovituriles\ ajung\ `n centrul ]intei.

OCOLIRE schi, s.n. Schimbare a direc]iei de pe untraseu rectiliniu ` ntr-unul curbiliniu de c\tre un concu-rent sau un echipaj, determinat\ de existen]a pe parcursa unei turnante, a unui obstacol, a unui adversar sau demodificarea inten]iei.

OCTATLON atl. Prob\ combinat\ rezervat\ juniorilorIII, categoria avansa]i, format\ din opt probe simple,care se desf\[oar\ pe stadion, pe parcursul a dou\ zileconsecutive, `n ordinea urm\toare: prima zi 80 m,s\ritura ` n lungime, aruncarea greut\]ii (5 kg) [i s\ritura`n `n\l]ime; a doua zi 100 m garduri, aruncareadiscului (1 kg), aruncarea suli]ei (0,6 kg) [i 1 500 m. ~are acelea[i reguli de concurs [i de alc\tuire a clasa-mentului final ca decatlonul, cu excep]ia tabelelor depunctaj, care difer\.

ODIHN| m.b. Stare fiziologic\ din perioada `n careorganismul `[i revine dup\ solicit\rile obositoareproduse de activit\]ile precedente. ~ reprezint\ onecesitate vital\, suprimarea ei determinnd progresivtulbur\ri func]ionale, alter\ri structurale [i, `n final,moartea. Alternarea activit\]ii cu ~ este indispensabil\`n orice gen de solicitare [i cu att mai mult `n acti-vitatea sportiv\, care impune solicit\ri complexe,intense [i prelungite. ~ spontan\ Perioad\ de `ntre-rupere a activit\]ii determinat\ de senza]iile nepl\cuteproduse de activitatea depus\. Momentul apari]iei~ spontane depinde de natura solicit\rii [i de voin]aindividual\. ~ planificat\ Perioad\ prev\zut\ `nplanul de activitate pentru a preveni suprasolicit\rile[i a permite desf\[urarea proceselor care duc la supra-refacere. ~ planificat\ face parte integrant\ din planulde preg\tire a tuturor sportivilor. ~ activ\ Form\ a ~`n care oboseala produs\ de o anumit\ solicitare este`nl\turat\ prin alte genuri de activitate efectuat\ cuintensitate moderat\, `n condi]ii favorabile de mediu[i sub forme pl\cute de execu]ie. ~ activ\ constituieun mijloc important de refacere. ~n programul deantrenament [i de competi]ie ale sportivilor, i se acord\o aten]ie special\ `n ciclurile s\pt\mnale, `n etapelede preg\tire [i `n perioadele de refacere dintresolicit\rile intense ale programelor competi]ionale`ndelungate (contribuie la men]inerea formei sportive).~ pasiv\ Form\ de ~ prin inactivitate. Are efecte maipu]in favorabile dect ~ activ\ asupra aparatuluilocomotor [i a marilor func]iuni. Sub form\ de somn,creeaz\ `ns\ condi]ii optime de refacere a sistemuluinervos central. De aceea, durata [i profunzimea somnu-lui trebuie s\ fie cu att mai mari, cu ct solicit\rilenervoase sunt mai intense [i mai prelungite. ~n activi-tatea sportiv\, somnul reprezint\ unul din mijloaceleesen]iale ale antrenamentului invizibil.

OFENSIV| j.s. Totalitate a procedeelor [i a mane-vrelor (cu sau f\r\ minge) care au ca scop apropiereajuc\torilor unei echipe de poarta (buturile) advers\,cu tentativa de a ` nscrie un gol sau a realiza o ` ncercare(cuvnt de origine francez\). ~n exprimarea curent\,termenul de ~ este folosit deseori ca sinonim al no]iunii

ochelari

O265

de atac. Substituirea celor dou\ cuvinte apare, totu[i,ca nepotrivit\, atunci cnd este vorba de terminologiatehnic\ proprie fiec\rui joc sportiv. A[a, de exemplu,nu se poate spune ~ `n for]\, pozi]ional\ sau supranu-meric\ `n loc de atac `n for]\, pozi]ional sau supra-numeric. Sensul no]iunii de ~ este general [i maicuprinz\tor, `n timp ce no]iunea de atac are un sensmai limitat [i cu ac]iune imediat\.

OFICIAL org. Persoan\ delegat\ de forul sportivtutelar pentru a participa la organizarea, desf\[urarea[i controlul `ntrecerii sportive, la m\surarea [i la `nre-gistrarea rezultatelor ob]inute `n cadrul ei.

OFSAID I. j.s. Abatere de la regulament comis\ dejuc\torul atacant fa]\ de locul unde prime[te mingea(pucul) de la un coechipier sau determinat\ de modulcum ac]ioneaz\ juc\torul fa]\ de pozi]ia mingii pentrua ob]ine un avantaj. ~ difer\ ` n func]ie de jocul sportiv.II. fb. Situa]ie `n care un juc\tor se g\se[te `n pozi]iaafar\ din joc, aflndu-se mai aproape de linia por]iiadverse dect mingea sau dect penultimul adversar.Aceasta este stipulat\ la art. 11 din regulamentul joculuide fotbal. Un juc\tor nu se g\se[te ` n ~, atunci cnd seafl\ ` n propria jum\tate de teren, cnd se afl\ pe aceea[ilinie cu penultimul adversar sau se afl\ pe aceea[i liniecu ultimii 2 adversari. Pozi]ia de ~ a unui juc\tor nutrebuie sanc]ionat\ dect dac\ `n momentul cndmingea atinge unul dintre coechipierii s\i sau estejucat\ de unul dintre ace[tia, dup\ p\rerea arbitrului,juc\torul respectiv particip\ activ la joc, adic\intervenind ` n joc, influen]nd un adversar sau ob]inndun avantaj din aceast\ pozi]ie. Nu exist\ ~ atunci cndun juc\tor prime[te o minge direct dintr-o lovitur\ dela poart\ sau dintr-o lovitur\ de la col] (corner).III. rg. Eroare produs\ atunci cnd un coechipierdep\[e[te f\r\ balon linia imaginar\ pe care se afl\balonul `n acel moment. ~ la gr\mada ordonat\Situa]ie care `ncepe `n momentul cnd balonul esteintrodus ` n conturul gr\mezii [i se termin\ cnd balonulp\r\se[te acest contur. III. h.g. Situa]ie `n care se afl\un juc\tor care prime[te pucul de la un coechipier,`nainte ca el s\ fi intrat `n treimea de teren advers\.

IV. polo Situa]ie `n care juc\torul atacant prime[temingea `n zona portarului advers (2 m). Pentru oriceabatere de la legea ~ , arbitrul va acorda echipei adverseo lovitur\ liber\ (indirect\ la fotbal) care trebuieexecutat\ de pe locul unde s-a comis gre[eala. Sin.:afar\ din joc.

OGIV| tir Form\ a vrfului proiectilului de plumb alcartu[ului de calibru 5,6 mm.

OHTEN GATAME a.m., jd. Luxare ` n cruce asuprabra]ului prin rostogolire.

OHTEN JIME a.m., jd. Strangulare prin r\sturnarepe o parte.

OIN| o. Joc sportiv de origine romn\ (sport na]ional),ap\rut ca sport organizat ` n sec. al XIX-lea cu denumiridiferite `n unele regiuni: lopta mic\ sau pila `nBanat; de-a lunga `n Transilvania; baciul, fuga`n Bra[ov; lopta lung\ ` n Sibiu; matca mare ` n Blaj[i Teleorman; hopciu `n Hu[i [i Tulcea. Generic,conceptul de echip\ este `nlocuit, cu sens sinonim, cudenumirile de ceat\, tab\r\, grup\. ~ se des-f\[oar\ `ntre 2 echipe de cte 11 juc\tori titulari [i 5rezerve (pentru minioin\ dou\ echipe a 6 juc\torititulari [i 2 rezerve), pe un teren de form\ dreptun-ghiular\ cu suprafa]\ nivelat\ [i, dac\ este posibil, aco-perit\ cu iarb\, dimensiunile terenului fiind: lungimeade 60 m [i l\]imea de 32 m (pentru minioin\ dimen-siunile sunt de 50/26 m). Laturile lungi se numesc liniide margine, iar cele scurte linie de b\taie [i linie defund. Terenul de joc este `mp\r]it `n lungime, printr-olinie punctat\, ` n dou\ jum\t\]i egale denumite culoare:culoarul de ducere (jum\tatea terenului din stnga linieide b\taie) [i culoarul de ` ntoarcere (jum\tatea terenuluidin dreapta liniei de b\taie). Paralel cu linia de b\taie[i cu linia de fund, la 5 m `n spatele acestora, sunttrasate dou\ linii care delimiteaz\ dou\ zone: zona deb\taie [i zona de fund. Cele patru col]uri ale fiec\reizone sunt marcate de patru steaguri colorate. La 15 m,

oin\

266

O30 m [i 45 m pe linia punctat\ de mijloc, ce desparteterenul ` n lungime, ` n dou\ jum\t\]i egale, sunt trasatetrei cercuri cu diametrul de 2 m, care indic\ locurilemijloca[ilor. La 15 m, 30 m [i 45 m pe liniile de marginesunt trasate cte trei cercuri cu diametrul de 2 m, careindic\ locurile m\rgina[ilor. La punctul de `ntret\ierea liniei de mijloc cu linia de b\taie se fixeaz\ centrulunui semicerc cu raza de 1 m (trasat `n interiorulterenului de joc) care delimiteaz\ suprafa]a de protec]iea juc\torului care bate mingea. La 46 m distan]\ delinia de b\taie [i paralel cu ea se traseaz\ o liniepunctat\ denumit\ linia de trei sferturi, care delimiteaz\zona de ob]inere a punctelor suplimentare ale echipeiaflate la b\taie, din b\taia mingii cu bastonul. De-alungul liniilor de margine se traseaz\ cte un spa]iude cel pu]in 3 m `n care spectatorii nu au voie s\p\trund\. Jocul dureaz\ 2 reprize, cu o pauz\ de 5'`ntre ele, echipele aflndu-se, pe rnd, o repriz\ lab\taie [i alt\ repriz\ la prindere. Echipa aflat\ laprindere trebuie s\ arunce cu mingea ` n adversar pentrua lovi ct mai mul]i dintre ei [i a acumula astfel puncte,juc\torii acestei echipe fiind a[eza]i `n cele nou\cercuri, ` n zona de b\taie [i ` n zona de fund a terenului.Echipa aflat\ la b\taie, ai c\rei juc\tori sunt a[eza]i `nzona de b\taie, trebuie s\ bat\ mingea cu bastonul [is\ ob]in\ puncte prin trimiterea ei peste linia de treisferturi [i peste cea de fund. Dup\ ce au b\tut mingea,juc\torii trebuie s\ intre ` n terenul de joc prin culoarulde ducere [i s\ se `ntoarc\ `n zona de b\taie princuloarul de ` ntoarcere, c\utnd ca ` n timpul parcurgeriitraseului s\ nu fie lovi]i cu mingea. Repriza se termin\`n momentul cnd to]i juc\torii echipei de la b\taie aureu[it s\ ajung\ `n zona de b\taie. Bastonul de b\taieeste utilizat de juc\tori pentru lovirea mingii, cnd seafl\ la b\taie, [i de c\tre c\pitanii celor 2 echipe, laalegerea terenului. Este confec]ionat din lemn de esen]\tare (fag sau frasin) [i are forma de trunchi de con,lungimea de 90-100 cm [i diametrul de 5 cm la uncap\t [i de 3,5 cm la cel\lalt cap\t. Mingea este sferic\,confec]ionat\ din piele [i umplut\ cu p\r de cal (deporc sau de bou), cu diametrul de 8 cm, circumferin]ade 25 cm [i greutatea de 180 g, cu denumiri feluritefolosite ` n regiunile ]\rii: mince ` n Moldova, micesau pil\ ` n Transilvania, pulma ` n Banat. Jocul estecondus de 2 arbitri principali, care vor ac]iona pe p\r]ile

laterale: unul pe partea stng\ a terenului, supraveghindjocul m\rgina[ilor 1 [i 2 de la ducere [i joculfunda[ului, cel\lalt pe partea dreapt\ a terenului,supraveghind jocul m\rgina[ilor 1 [i 2 de la ` ntoarcere[i jocul funda[ului. Punctele se socotesc pe reprize [ipe ` ntreg jocul. Echipa de la prindere realizeaz\ punctenumai din lovirea adversarului cu mingea, pentrufiecare lovitur\ acordndu-se cte dou\ puncte. Echipade la b\taie acumuleaz\ puncte din eventualele b\t\iale mingii efectuate peste liniile de 45, 60, 65 m. Seob]in 2 puncte pentru una din situa]iile: cnd mingeadep\[e[te `n zbor linia de fund (60 m) [i cade `n zonade fund, f\r\ s\ fie prins\ ` nainte de a atinge p\mntul;cnd mingea dep\[e[te ` n zbor linia exterioar\ a zoneide fund (65 m), f\r\ s\ fi atins p\mntul [i f\r\ s\dep\[easc\ liniile de margine ale zonei. Se ob]ine 1punct pentru una din situa]iile: cnd mingea dep\[e[te`n traiectoria ei linia de fund (60 m), dup\ care trecepeste liniile de margine ale zonei; cnd mingeadep\[e[te ` n traiectoria ei linia de fund (60 m) [i a fostprins\ `n zon\ de un juc\tor al echipei de la prindere;cnd mingea dep\[e[te `n traiectoria ei linia de treisferturi, f\r\ s\ fie prins\ `nainte de a atinge p\mntul[i cade ` n spa]iul de trei sferturi; cnd mingea dep\[e[te,`n traiectoria ei, linia de trei sferturi [i ` n spa]iul de treisferturi este pasat\ unui coechipier sau este prins\ dinrico[eu. Toate punctele suplimentare ob]inute de echipade la b\taie se adaug\ la scorul reprizei. Scorurile celor2 reprize, adunate, dau scorul final. Elementele tehnicede baz\ ale jocului sunt: ]inerea [i protejarea mingii;prinderea [i pasarea mingii; lovirea adversarului(]intirea), servirea mingii pentru b\taie; lovirea mingiicu bastonul; oprirea mingii; alergarea prin culoare [ioprirea juc\torului; ap\rarea.

OKURI a.m., jd. Ambele, `mpreun\.

OKURI ASHI BARAI a.m., jd. M\turare a ambelorpicioare.

OKURI ERI JIME a.m., jd. Strangulare cu ajutorulreverului.

okuri

O267

OLANDEZUL ZBUR|TOR s.n. Clas\ (prob\) dinsportul cu vele, `n care ambarca]iunea este de tipulslupului bermudian, corpul cocii are forme curbe [ipoate avea una sau dou\ cocpituri. Derivorul [i crmasunt rabatabile, cu echea `n form\ de bar\. Echipajuleste compus din dou\ persoane. Semnul distinctiv alclasei pe vel\ sunt literele FD (Flying Dutchman).

OLIMPIA ol. Localitate considerat\ `n antichitatel\ca[ sacru, situat\ `n regiunea Eladei, `n parteaoccidental\ a Peloponesului, delimitat\ la sud de rulAlfen, la nord de muntele Kronion, la vest de rulKladeos [i la est de ora[ul Pisa, unde aveau loc cele-brele jocuri ale grecilor. ~ era focarul [i simbolulpanelenismului antic. ~n prezent `n aceast\ localitate,la fiecare celebrare a JO, Comitetul Na]ional de Orga-nizare a JO din Grecia (CNOG) organizeaz\ ceremoniaaprinderii fl\c\rii olimpice. De aici pleac\, prinschimburi de [tafet\, mesajul de pace c\tre ora[ulolimpic, care g\zduie[te edi]ia acestor JO.

OLIMPIAD| ol. Perioad\ de patru ani `ntre dou\edi]ii succesive ale JO (m\sur\ de timp). Denumireuzual\ dat\ impropriu competi]iilor olimpice. Baz\ decalcul al timpului la vechii greci (776 ` .Hr. este primulan al primei olimpiade, calculul acesta fiind ` ntrebuin]atpn\ la 394 d.Hr., cnd JO au fost desfiin]ate printr-odecizie a `mp\ratului Teodosie cel Mare). Au existat293 de ~.

OLIMPIONIKE ol. ~nving\tori din Olimpia, con-sidera]i ca cet\]eni excep]ionali, a c\ror glorie ser\sfrnge [i asupra cet\]ii de origine (termen antic).~ era s\rb\torit prin osp\]uri [i prin cuvnt\ri, prinacordare de locuri la serb\ri, prin conducere a gim-naziilor [i prin marea cinste de a i se face statui [i dea i se `nchina versuri. Primirea ~ `n cetate se f\ceaprintr-o sp\rtur\ a zidului, faptul sugernd c\ o astfelde cetate nu are nevoie de ziduri de ap\rare, dac\ areasemenea fii.

OLIMPISM ol. Mi[care sportiv\ interna]ional\ careac]ioneaz\ pe linia populariz\rii sportului [i a ideilorprivind obiectivele [i `nsemn\tatea relu\rii JO `n ver-siunea modern\.

OMOGENIZARE I. met. Proces prin care antrenorul`n jocurile colective urm\re[te asigurarea unui nivelct mai apropiat de preg\tire (fizic\, tactic\, tehnic\etc.) membrilor echipei cu care lucreaz\ (`n concor-dan]\ cu obiectivele fixate), ` n vederea optimiz\rii ran-damentului fiec\rui component al acesteia [i, implicit,a performan]ei sportive. II. j.s. Obiectiv metodic alantrenorului, prin care se urm\re[te coordonareaunitar\ a ac]iunilor tuturor juc\torilor [i ale comparti-mentelor echipei, `n conformitate cu planul tactic sta-bilit. ~ se realizeaz\ printr-un complex de exerci]iitehnico-tactice [i jocuri de verificare.

OMOLOGARE org. Ac]iune de confirmare, de c\treorganul superior sportiv, a rezultatelor, a recordurilor, aterenurilor, a inventarului, a echipamentului sportiv etc.,`n urma verific\rii exactit\]ii ` nregistr\rilor, a condi]iilorde concurs [i a condi]iilor tehnice ale amenaj\rilor. ~oficializeaz\ performan]a sau baza sportiv\.

ONTOGENEZ| m.b. Totalitate a proceselor morfo-func]ionale survenite `n organism din momentulfecund\rii pn\ la completa lor dezvoltare. ~ este con-di]ionat\ de ereditate [i de factori de mediu, printrecare se num\r\ [i practicarea sistematic\ a exerci]iilorfizice. Ereditatea determin\ limitele (cadrul) `n carese poate deplasa oricare dintre aceste procese, iarfactorii de mediu, locul concret la care se ajunge `ninteriorul acestui cadru.

OPACKER p.a. (V. axel interior).

OPER| MOART| s.n. Parte a bordajului ambarca-]iunii de deasupra nivelului apei.

oper\ moart\

268

OOPER| VIE s.n. Parte a bordajului ambarca]iuniicare intr\ ` n ap\. ~ se pitureaz\ ` ntr-o culoare deosebit\de opera moart\, cu o compozi]ie antivegetativ\ carecon]ine o otrav\ ce nu permite depunerea diferiteloralge sau scoici marine pe bordaj. Sin.: caren\.

OPOZI}IE alp. Tehnic\ de escalad\ prin presiune,efectuat\ cu ajutorul bra]elor sau al altor p\r]i alecorpului, pe pere]ii de stnc\ situa]i fa]\ `n fa]\, princare se m\re[te suprafa]a de aderen]\ a alpinistului [ise poate realiza ascensiunea.

OPRIRE I. j.s. Element tehnic constnd din `ntreru-perea deplas\rii, juc\torul r\mnnd echilibrat pe ambelepicioare. Se folose[te cu prec\dere `n atac pentruevitarea ac]iunilor de marcare `ntreprinse de ap\r\tori[i pentru evitarea infrac]iunii denumite pa[i. Se poateefectua `ntr-un timp sau `n doi timpi. II. c\l. Elementdin tehnica dresajului caracterizat prin `ntrerupereadeplas\rii calului, care r\mne perfect echilibrat pepatru picioare, atent [i gata a se pune ` n mi[care la ceamai u[oar\ indica]ie a c\l\re]ului. III. rg. ~ din zborAc]iune a unui juc\tor care, aflndu-se ` napoia proprieilinii de 22 sau `n propriul teren de ]int\, prindeirepro[abil balonul provenit direct din lovitura de piciora adversarului (alta dect o lovitur\ de `ncepere) [i `nacela[i timp strig\ marc. O ~ din zbor poate fiob]inut\ chiar dac\ balonul, ` n traiectoria sa, atinge unstlp de ]int\ sau bara transversal\. Se acord\ o lovitur\liber\ care trebuie executat\ de c\tre juc\torul care aefectuat oprirea. Sin.: marc. IV. scr. ~ prin opozi]ieAc]iune contraofensiv\ (contraatac), executat\ cu`nchiderea liniei ` n care urma s\ se termine atacul. Sin.:lovitur\ `n timp.

OPRITOARE I. atl. Instala]ie construit\ din lemnsau din alt material asem\n\tor, de form\ curbat\, culungimea de 122-123 cm, lat\ de 112-116 mm [i ` nalt\de 98-102 mm, vopsit\ `n alb, care se fixeaz\ foarteferm, f\r\ s\ poat\ fi mi[cat\ `n timpul arunc\rii, pemarginea exterioar\ a cercului de la aruncarea greut\]ii,

`n partea anterioar\ a acestuia. ~ ajut\ concuren]ii [iarbitrii la aprecierea corect\ a arunc\rii din punctde vedere regulamentar. Sin.: pragul de aruncare.II. s.n. Pies\ tampon fixat\ la extremit\]ile [inelor,confec]ionat\ din lemn, din piele sau din metal, nece-sar\ `mpiedic\rii ie[irii c\ruciorului de pe [ine `ntr-unschif. Sin.: stopuri.

OPT I. alp. Pies\ metalic\, de forma cifrei 8, princare se trece coarda, cu ajutorul c\reia se realizeaz\frnarea `n coborre (rapel). II. j.s. Circula]ie tactic\folosit\ ` n faza de preg\tire a atacului, la care particip\trei sau mai mul]i juc\tori [i `n care drumul descris defiecare dintre ace[tia este asem\n\tor cu cifra 8. III. bb.~ secunde 1. Durat\ limit\ permis\ de regulament,`n care un juc\tor are dreptul s\ efectueze o aruncareliber\ sau repunerea mingii `n joc din afara terenului.2. Abatere de la regulament care se sanc]ioneaz\ printrecerea mingii echipei adverse, care o repune `n jocdin afara liniei laterale, din punctul cel mai apropiatde locul unde s-a comis abaterea.

ORAR AL PROBELOR org. Program dup\ care sesucced probele `n competi]ie. ~ este stabilit de forulorganizator al competi]iei dup\ criterii specifice fiec\reiramuri sportive: num\rul probelor, num\rul zilelor deconcurs, `nrudirea `ntre probe, capacitatea bazeisportive etc.

ORA{ OLIMPIC org. Localitate care organizeaz\ oedi]ie a JO. Desemnarea ora[ului se face cu [ase ani`nainte, pe baza cererilor pe care conduc\torii ora[elorle trimit CIO, asigurnd c\ sunt `n m\sur\ s\ satisfac\toate condi]iile de organizare prev\zute de regula-mentul olimpic.

ORDINE A A{EZ|RII ~N TEREN vb.Dispunere ` n teren a juc\torilor unei echipe la ` nceputulfiec\rui set, potrivit c\reia orice juc\tor r\mne ` ncadratde aceia[i doi coechipieri, indiferent de zona pe care o

oper\ vie

O269

ocup\, ca urmare a rota]iei lor ` n joc. ~ se comunic\ deantrenor oficialilor la `nceputul fiec\rui set.

ORDINE DE START I. org. Succesiune a intr\rii ` nconcurs a sportivilor, care se stabile[te pe diferitecriterii: valoarea lor, tragere la sor]i etc. II. atl. Modde a[ezare la linia de start a concuren]ilor din aceea[iserie. Sin.: ordinea culoarelor (`n alerg\rile pe culoare).

ORDINE ALE STARTERULUI auto. Mi[c\ri alesteagului, realizate de starter, care pot fi `nso]ite sau`nlocuite prin orice alte semnale conven]ionale. Pilo]ii[i karturile sunt sub ~ din momentul ridic\rii drapeluluipn\ la coborrea acestuia. To]i pilo]ii care nu vorrespecta ~ vor fi considera]i non-partan]i. Pentru toateprobele de vitez\ interna]ionale `n care startul se d\ `nlinie, starterul va trebui `n mod obligatoriu s\ fiedirectorul de concurs.

ORGANIZARE I. gen. 1. Ansamblu de activit\]i deordonare a sistemelor, inclusiv a celui de educa]ie fizic\[i sport, prin stabilirea elementelor componente aleacestora, precum [i a rela]iilor dintre componentelesistemului sau ` ntre un sistem [i alte sisteme. 2. Compo-nent\ strategic\ a conducerii [tiin]ifice a educa]iei fizice[i sportului, care se realizeaz\ prin decizii [i ac]iunifundamentate pe legile, principiile, regulile, metodele,mijloacele [i tehnicile cu caracter organizatoric `n ve-derea func]ion\rii optime a sistemului. ~ formal\Component\ reflectat\ [i concretizat\ la nivelulstructurii organizatorice a sistemului de educa]ie fizic\[i sport, implicnd institu]iile, planificarea [i eviden]a,controlul [i evaluarea. ~ informal\ Component\determinat\ de elementele [i de interac]iunile cucaracter organizatoric care apar `n mod spontan, deregul\ ` ntre componen]ii unor grupuri (inclusiv) infor-male. ~ a lec]iei de educa]ie fizic\ Component\ aalgoritmului de conducere [tiin]ific\ a educa]iei fizice,const\ din ansamblul de m\suri luate de profesori, `nvederea ordon\rii [i a coordon\rii unit\]ilor structuraleale lec]iei, stabilirii cadrului social prin organizareaclasei de elevi pe grupe, pe subgrupe, pe echipe, a

amenaj\rii cadrului material prin selec]ionarea [i prindispunerea aparatelor, a instala]iilor, a materialelordidactice sportive, `n func]ie de temele [i obiectivelelec]iei, `n vederea realiz\rii acestora. ~ a joculuiCreare a cadrului social [i material `n vederea desf\-[ur\rii activit\]ilor de joc: stabilirea scopului [i amodului de desemnare a c[tig\torului, a regulilor [i acerin]elor, stabilirea forma]iilor de joc, `mp\r]irearesponsabilit\]ilor (c\pitan de echip\, arbitri etc.),desemnarea `nving\torului `n vederea asigur\rii [an-selor egale tuturor juc\torilor. ~ a competi]iei Ansam-blu de m\suri luate de comisia de organizare a ` ntrecerii`n vederea cre\rii condi]iilor de desf\[urare bazate perespectarea principiilor [anselor egale [i cel mai bunc[tig\ [i a regulamentului competi]iei cunoscut [irespectat de to]i participan]ii. II. j.s. ~ a ataculuiAc]iune tactic\ la care se recurge atunci cnd unuldintre juc\torii atacan]i constat\ c\ contraatacul sus]inutnu mai poate fi continuat f\r\ pericolul de a pierdemingea. ~n aceast\ situa]ie, el nu mai for]eaz\ continua-rea alerg\rii `n vitez\ c\tre poarta advers\ [i c\utareasau crearea unei situa]ii de aruncare la poart\. El d\ unsemnal optic (de obicei folosind un procedeu tehnic)de ` ncetare a fazei de atac [i de trecere la faza de ~, caredevine obligatorie pentru to]i juc\torii [i const\ `ntrecerea fiec\rui juc\tor pe postul pe care `l ocup\ `nsistemul de atac respectiv, jocul continund cu una saumai multe circula]ii ale mingii, cu pase sigure, trecn-du-se la atacul `ntr-un anumit sistem. ~ a ap\r\riiAc]iune de ap\rare, cu scop de plasare a fiec\rui juc\tor`n dispozitivul defensiv al postului s\u [i `n zona deteren care i-a fost repartizat\. ~ se realizeaz\ `n plin\activitate defensiv\ sau ` n momentele de ` ntrerupere ajocului.

ORIENTARE TURISTIC| tr. Ramur\ sportiv\ care`nsumeaz\ forme competi]ionale de practicare aturismului individual, pe echipe sau ` n [tafet\, constnddin g\sirea, `ntr-un timp ct mai scurt [i pe un traseunecunoscut, a unor puncte marcate pe teren, pe hart\,alegnd traseele cele mai conven]ionale. Primul con-curs de ~ a avut loc `n Norvegia, `n 1892, sportulrespectiv cunoscnd o evident\ dezvoltare dup\ celde-al doilea r\zboi mondial. ~ se poate desf\[ura pe

orientare turistic\

270

Omai multe etape, pe zi [i pe noapte, pe timp de var\ [iiarn\ (pe schimburi). Termenul a fost `nlocuit cu celde ~ sportiv\.

ORIFICIU AL PARA{UTEI par. Deschiz\tur\ deform\ circular\, situat\ ` n partea superioar\ a para[utei,care permite scurgerea unei cantit\]i de aer necesaremen]inerii stabilit\]ii ei.

ORTOSTATISM m.b. Pozi]ie vertical\ a corpuluiuman, ` n care acesta se sprijin\ ` n mod egal pe ambelepicioare. Posibilitatea de men]inere a acestei pozi]ii sedobnde[te treptat, dup\ na[tere, `n primii doi ani devia]\. ~ a determinat importante modific\ri ale formei,ale structurii [i ale func]iilor corpului specifice specieiumane (curburile coloanei vertebrale, caracteristiciletoracelui [i ale bazinului, ale membrelor superioare [iinferioare, ale motricit\]ii etc.). Trecerea din clino-statism ` n ~ impune intrarea ` n ac]iune a mecanismuluide reglare a func]iilor influen]ate de noile condi]ii.Promptitudinea [i amploarea modific\rilor cardio-vasculare produse de ~ sunt studiate `n cadrul exame-nului medico-sportiv pentru c\ furnizeaz\ informa]iiutile pentru aprecierea st\rii func]ionale a sistemuluinervos vegetativ [i a evolu]iei acesteia sub influen]aprocesului de antrenament.

OSAE a.m., jd. A imobiliza, a fixa.

OSAE KOMI a.m., jd. Imobilizare.

OSAE KOMI TOKETA a.m., jd. Imobilizare ` ntre-rupt\.

OSATUR| s.n. Parte care asigur\ rezisten]a unei ambar-ca]iuni, format\ din piese a[ezate `n lungul corpului(~ longitudinal\) [i transversal pe corp (~ transversal\).

OTOSHI a.m., jd. 1. C\zut, r\sturnat . 2. R\sturnare.

OUTDOOR atl., h.i., nat., tir, tir arc Competi]ie sauconcurs `n aer liber, organizat dup\ regulamentespecifice, formulate de c\tre federa]iile interna]ionalede specialitate.

OXER c\l. Obstacol vertical [i larg construit din barede lemn, din por]i sau cu bulfins apropiate, `n generalde `n\l]imi diferite, care reclam\ o prelungire a fazeide zbor a calului `n timpul s\riturii.

orificiu al para[utei

P271

Po pal\. Bastonul cilindric cu diametrul de 28-30 mm arela cap\t un mner a[ezat transversal, necesar manevr\rii.Nu are forme [i dimensiuni standardizate.

PAGAIERE s.n. Vslire cu ajutorul pagaiei.

PAIOL s.n. Panou a[ezat pe fundul unei ambarca]iuni,servind de podea. Se poate deta[a pentru cur\]ireaambarca]iunii.

PAL| s.n. Extremitate a ramei, a vslei, a padelei saua pagaiei, de forme diferite, pe care sportivul o intro-duce ` n ap\, pentru aplicarea for]ei necesare deplas\riiambarca]iunii.

PALESTR| ist. Parte component\ a gimnaziului antic,de form\ p\trat\, cu o latur\ de 96 m, adic\ jum\tate destadiu (192 m), `mprejmuit\ cu zid [i acoperit\ cu unstrat de nisip, pe care tinerii practicau exerci]ii fizice `naer liber, lupte, pugilat, jocuri cu mingea.

PALET| I. t.m. Obiect confec]ionat de obicei dinplacaj de form\ rotund\, prev\zut cu un mner, acoperitpe o parte sau pe ambele p\r]i, cu cauciuc zim]at sau cuburete, cu o grosime de 2-4 mm cu care juc\torul love[temingea. II. tir Dispozitiv (tij\-mner cu disc ca diametrude 3 cm) pentru anun]area rezultatului la probele de pistol

PACHET rg. Grupare `n scop tactic a celor 8 juc\tori`nainta[i care ac]ioneaz\ omogen, legat mai ales `ngr\mad\ ordonat\.

PADELARE s.n. Vslire cu ajutorul padelei, specific\caiacului. Se consider\ o lovitur\ complet\ cnd palastng\ [i cea dreapt\ execut\ o trecere prin ap\, reve-nind la pozi]ia ini]ial\.

PADEL| s.n. Vsl\ cu dou\ pale pe care sportivul ofolose[te alternativ pe ambele borduri ale kaiaculuipentru a-i imprima deplasarea [i pentru a-i asiguraechilibrul. ~ nu are dispozitiv de fixare [i de aceea sepoart\ [i se manevreaz\ cu ajutorul bra]elor, nefiindpermis\ fixarea ei pe nici un bord. Este confec]ionat\din lemn, fiind prev\zut\ la ambele capete cu cte opal\. Cele dou\ pale sunt dispuse helicoidal la un unghiaproximativ de 90 una fa]\ de cealalt\ (`n cruce). Nusunt prev\zute norme de construc]ie.

PADOC c\l. Teren pe care se face `nc\lzirea cailor,`nainte de participarea la diferite probe.

PAGAIE s.n. Vsl\ cu o singur\ pal\ pe care sportivul omanevreaz\ cu ajutorul bra]elor, pe lng\ bordul canoei,pentru a asigura ` naintarea [i direc]ia ei. ~ nu are dispozitivde fixare. Este confec]ionat\ din lemn sau din materialecomposite, fiind prev\zut\ la cap\tul care intr\ ` n ap\ cu

272

Pla 25 m. Se semnalizeaz\ cu culoarea ro[ie a unei fe]e adiscului valoarea 10, iar cu alb celelalte valori sub 10puncte. III. tir arc ~ de degete Accesoriu, de regul\ dinpiele, care protejeaz\ degetele care trag de coard\ [icare asigur\ o declan[are uniform\.

PALIER av., pl. 1. Traiectorie a zborului unei aeronavepe o pant\ de urcare ` n unghi mic, pn\ la ` n\l]imea decca 25 m. 2. Zbor al aeronavei pe o traiectorie paralel\cu solul, la `n\l]ime mic\, cca 1 m.

PALMARES gen. Totalitate a victoriilor ob]inute deun sportiv.

PALMIERE gim. Ap\r\tori folosite pentru protec]iapalmelor ` n exerci]iile efectuate la bar\ fix\, la inele [ila paralele inegale. ~ sunt confec]ionate din piele crem,reprezentnd o f[ie lat\ de aproximativ 5 cm, cu g\urila un cap\t prin care sunt trecute degetul inelar [i celmijlociu, la cel\lalt cap\t avnd o band\ care, cu undispozitiv tot din piele cu catarame, este prins\ de`ncheietura minii.

PALONIER I. s.n. Suport sub form\ de ` nc\l]\mintefixat pe traverse, care permite a[ezarea [i fixarea labeipicioarelor `ntr-o ambarca]iune. Poate fi fix, mobil,reglabil. II. av. Prghie prev\zut\ la extremit\]i cu cteo pedal\ ac]ionat\ cu picioarele, folosind la dirijareaunei nave.

PAN| alp. Dispozitiv de asigurare confec]ionat dinlemn, din material plastic sau din metal, prev\zut cuun orificiu cu bucl\ prin care se trece carabiniera [iutilizat pentru fixare `n fisurile mai largi din stnc\.Dup\ utilizare se recupereaz\.

PANCRA}IU ol. Prob\ introdus\ `n programul JOantice la cea de a 33-a edi]ie, constnd `n combinarealuptei cu pugilatul. ~ntrecerea la ~ tolera orice gen de

lovitur\ [i de priz\, motiv pentru care desf\[urarea luiprovoca accidente grave.

PANGLIC| gim. 1. Prob\ specific\ gimnasticii ritmicesportive feminine care folose[te ca elemente tehnicebalans\ri (elan), circumduc]ii mici, mijlocii [i mari `ntoate cele trei planuri, opturi mici, mijlocii [i mari ` n toateplanurile, paralele verticale [i orizontale executate pe solsau suspendate, spirale [i [erpuiri verticale sau orizontaleexecutate pe sol sau suspendate, la diferite `n\l]imi fa]\de sol, desprinderi, lans\ri ale ~ ` n totalitatea ei [i lans\ribumerang (cu ` ntoarcere). 2. Obiect special confec]ionat,format din trei p\r]i: bagheta (b\]ul) din lemn sau dinalt material asem\n\tor, de form\ cilindric\, lung\ de50-60 cm; ~, o f[ie ` ngust\ din satin sau din alt materialasem\n\tor, lung\ de 5 m pentru junioare [i 6 m pentrusenioare, lat\ de 4-6 cm, cu o greutate de 35 g [i ata[ul,un dispozitiv special ata[at la un cap\t al panglicii, carepermite `nvrtirea panglicii `n mi[care.

PANOU I. bb. T\blie dreptunghiular\ confec]ionat\din lemn sau din material transparent, cu lungimea de180 cm, `n\l]imea de 105 cm [i grosimea de 3 cm, pecare este montat inelul co[ului `n care se introducemingea din aruncare. ~ este fixat vertical cu margineainferioar\ la o `n\l]ime de 275 cm de sol [i sus]inut desupor]i sau prin diferite sisteme, care permit o proiec]iede 50-120 cm `n interiorul terenului. Un teren debaschet are dou\ ~. II. par. Por]iune din calota para[uteidelimitat\ de dou\ suspante. III. tir Cadru de form\dreptunghiular\ sau p\trat\ acoperit cu o pnz\ groas\,bine `ntins\, sau cu un carton pe care se fixeaz\ ]inta.IV. s.n. Plan[\ din lemn care se a[az\ pe fundul ambar-ca]iunii, formnd podeaua pentru protec]ia cocii.

PANTALON tir Echipament auxiliar pentru tr\g\toriipu[ca[i, confec]ionat conform regulamentuluiFedera]iei Interna]ionale de Tir Sportiv (ISSF).

PANT| I. av., pl. Unghi (traiectorie) fa]\ de solsub care urc\ sau coboar\ un planor sau un avion.

palier

P273

II. schi, s.a. Por]iune superioar\ a trambulinei pentrus\rituri, care serve[te la ob]inerea vitezei necesareexecut\rii s\riturii. III. schi fond, alpin Plan ascendentsau descendent, care se g\se[te `n structura (traseul)de concurs, `n conformitate cu regulamentele compe-ti]ionale.

PANTOF CU CUIE atl. ~nc\l]\minte confec]ionat\dup\ anumite baremuri prev\zute de regulamentulconcursurilor de atletism, folosit\ `n probele de atle-tism, cu excep]ia alerg\rilor pe [osea, maraton [i mar[,pe pingeaua [i tocul c\reia sunt fixate cuie de o]el cuvrful orientat ` n afar\, pentru a asigura o bun\ aderen]\pe sol, pentru evitarea alunec\rii [i pentru protec]iapicioarelor. Num\rul maxim al cuielor este limitat la[ase pe pingeaua propriu-zis\ [i la dou\ pe toc, cuexcep]ia s\riturii ` n ` n\l]ime [i a arunc\rii suli]ei, undeeste autorizat un num\r de maxim patru cuie `n toc.Lungimea cuielor, partea care dep\[e[te pingeaua sautocul, la probele care se desf\[oar\ pe pist\ sintetic\,nu trebuie s\ treac\ de 9 mm, cu excep]ia s\riturii `n`n\l]ime [i a arunc\rii suli]ei, unde poate fi de maxim12 mm, iar la probele care se des\[oar\ pe pist\ cuzgur\, lungimea lor poate fi pn\ la 25 mm. Grosimeamaxim\ a pingelei sau a tocului este de 13 mm, excep]ief\cnd grosimea tocului la s\ritura `n lungime, latriplusalt [i la mar[, care poate dep\[i cu 13 mm pecea a pingelei. Concuren]ii nu pot folosi vreun resortsau vreun dispozitiv, de orice natur\ ar fi ele, al c\ruiefect ar constitui un ajutor suplimentar prin m\rireagrosimii pingelei sau a tocului ` n raport cu dimensiunileprecizate.

PAPUC s.n. Ambarca]iune monotip cu motor,destinat\ exclusiv concursurilor de vitez\, dispunndde un singur cocpit pentru timonier.

PARABAL tir Panou de o structur\ special\, plasat`n fa]a liniei de tragere la o distan]\ de cca 3-5 m, astfel`nct s\ se p\streze vizibilitatea ]intelor [i a numerot\riiacestora, dar care s\ ` nchid\ posibilitatea sc\p\rii unui

foc tras accidental `n afara spa]iului poligonului undese desf\[oar\ tragerea.

PARAD| I. scr. Ac]iune defensiv\ executat\ cu armapentru a ` mpiedica atacul adversarului. ~ de asigurareAc]iune defensiv\ care const\ din par\zi succesive(drepte, circulare, semicirculare), executate cu scopulde a preveni transformarea amenin]\rilor cu arma `natacuri reale. ~ dreapta Ac]iune defensiv\ prin carepumnul `narmat se deplaseaz\ din pozi]ia ini]ial\ `nlinie dreapt\. Exist\ opt par\zi drepte, care coincid cupozi]iile bra]ului `narmat. Denumirea este cea latin\:prima, secunda, ter]a etc. ~ circular\ (contra de ~)Ac]iune defensiv\ prin care vrful lamei ap\r\toruluidescrie aproape un cerc. Ac]iune defensiv\, denumiredat\ pozi]iei din care a plecat [i a ajuns pumnul ` narmat:contra de sixt\, contra de cvart\ etc. ~ semicircular\Ac]iune defensiv\ `n care vrful lamei ap\r\toruluidescrie un semicerc `n plan vertical [i oblic (de ex.:din sixt\ `n septim\, din secund\ `n cvart\ etc.) ~ cub\taie pe lam\ Ac]iune defensiv\ executat\ cu o b\taieenergic\ pe prima parte a lamei atacantului, pentru a o`ndep\rta [i a lovi cu riposta ` n linia dreapt\ descoperit\.Cnd ~ se efectueaz\ cu o b\taie mai scurt\ (seac\) [imai pu]in energic\, ea provoac\ adversarului o reac]iede r\spuns, tot cu b\taie (de tac la tac) la care ap\r\torulriposteaz\, de obicei, cu degajament (lovitur\ saufent\). ~ cu cedare Ac]iune defensiv\ prin care ap\r\-torul opune rezisten]\ cu partea puternic\ a lamei sale`n partea final\ a atacului, deplasnd lama atacantuluidintr-o linie superioar\ `ntr-alta inferioar\ sau invers.~ prin `mpingere Ac]iune defensiv\ prin care lamaatacantului este ` mpins\ ` n linie dreapt\, ` n afara supra-fe]ei valabile a ap\r\torului. ~ cu opozi]ie Ac]iunedefensiv\ prin care ap\r\torul ` ntmpin\ lama atacan-tului, opunndu-i rezisten]\ [i, totodat\, `nchizndu-ilinia pentru finalizarea atacului. ~ cu retragere(ruperea distan]ei) Evitare a atacului printr-o retragerecu pas (salt) `napoi sau cu alergare. ~ cu eschiv\Evitare a atacului prin adoptarea simultan\ a ~ cu bra]ul`narmat [i a uneia din cele trei pozi]ii de eschiv\: joas\(passata sotto, eficient\ `mpotriva adversarilor `nal]icu ]inerea lamei vertical, cu vrful `n sus), lateral\

parad\

274

P(inquartata, `nso]it\ de opozi]ie) [i cu sustragereacorpului (folosit\ mai mult de tr\g\torii ` nal]i ` mpotrivacelor scunzi, tot cu opozi]ie). ~ cu apropiere Ac]iunedefensiv\ executat\ cu deplasarea corpului `nainte,`nso]it\ de ` nchiderea liniei cu arma ` n momentul finalal atacului, pentru a-l evita. ~ volant\ (zbur\toare)Ac]iune defensiv\ de contratimp executat\ pe contra-atacul adversarului, fiind caracteristic\ atacantului.II. [ah Manevr\ constnd `n mutarea unei piese `nscopul ap\r\rii ei sau a alteia. ~ poate fi primar\,secundar\ sau ter]iar\. III. box Procedeu `ntrebuin]at`n timpul luptei contra loviturilor directe, constnd `n`nl\turarea lor cu podul palmei sau cu antebra]ul (fiespre interior, fie spre exterior).

PARALELE EGALE gim. Prob\ specific\ gim-nasticii artistice masculine. Se pot efectua mi[c\ri dinsprijin, din sprijin pe bra]e, ` n atrnat. Barele paralelesunt din lemn de form\ oval\, cu lungimea de 3,50 m,sprijinite pe patru picioare metalice, reglabile, cu`n\l]imea de concurs de 1,75-1,80 m. Barele dep\[escpostamentul la cele dou\ capete cu cte 60 cm. Dis-tan]a dintre cele dou\ bare este de 42-52 cm [i grosi-mea lor de 4-4,5 cm.

PARALELE INEGALE gim. Prob\ specific\ gim-nasticii artistice feminine. Aparatul este compus dindou\ bare rotunde de lemn, paralele, lungi de cte 2,40 mcu grosimea de 4 cm. ~n\l]imea barei `nalte este de2,40 m, iar a celei joase de 1,60 m. Barele sunt ancorate.Ancorajul lateral este de 4 m, iar cel frontal de 5,50 m.Deschiderea dintre bare este de maxim 160 cm [i deminim 90 cm. Construc]ia aparatului permite executareaunei mari variet\]i de elemente cu mare amplitudine,asem\n\toare cu cele de la bar\ fix\.

PARAOLIMPIAD| ol. JO organizate pentru persoanecu nevoi speciale (handicapa]ii fizic), ce se desf\[oar\dup\ un regulament propriu. ~ se desf\[oar\ `n ora[ulolimpic, dup\ o s\pt\mn\ de la terminarea JOobi[nuite.

PARAMETRI AI EFORTULUI m.b. Carac-teristici cantitative ale efortului, care determin\influen]a acestuia asupra organismului. ~n activitateasportiv\, volumul, intensitatea, durata, densitatea [icomplexitatea sunt considerate principalii ~. Prevederileregulamentare [i cerin]ele specifice dau un aspectparticular ~ `n fiecare ramur\ sportiv\. Cunoa[tereaexact\ a ~ competi]ionali este indispensabil\ pentrufixarea obiectivelor preg\tirii fizice [i pentru alegereametodelor care asigur\ realizarea acestora.

PARASIMPATIC m.b. Component\ a sistemuluinervos vegetativ, care are partea central\ situat\ ` n nucleii~ din trunchiul cerebral [i m\duva sacrat\. Periferic,~ are fibre [i ganglioni nervo[i situa]i `n vecin\tateaorganelor pe care le inerveaz\ sau chiar `n pere]iiacestora (plexuri intramurale). Cele mai importanteramuri ale ~ cranian formeaz\ nervul vag (pneu-mogastric), care are ac]iune inhibitoare asupra inimii(produce bradicardie), iar pe tubul digestiv este excitantal motilit\]ii [i al secre]iei. ~n m\duva sacrat\ `[i auoriginea nervii pelvieni, care inerveaz\ ~ viscerele dinbazin [i din organele genitale.

PARASIMPATICOTONIE m.b. Stare func]ional\a sistemului nervos vegetativ caracterizat\ prin predo-minan]a tonusului sistemului parasimpatic asupratonusului sistemului simpatic. Poate fi congenital\ saudobndit\ din cauze patologice sau ca proces deadaptare la anumite solicit\ri. ~ fiziologic\ asigur\ con-di]ii economice de func]ionare a unor organe importanteinervate de sistemul nervos vegetativ. Adaptarea laantrenamentul fizic a acestor organe se manifest\ prin~ `n stare de repaus [i reinstalarea ei mai rapid\ dup\terminarea efortului. Acest aspect apare cu eviden]\ ` nactivitatea inimii. Sub influen]a ~ (nervul vag), frec-ven]a cardiac\ `n repaus se situeaz\ sub limita inferi-oar\ a cifrelor considerate normale pentru popula]ias\n\toas\ de aceea[i vrst\ [i de acela[i sex [i, dup\terminarea efortului, frecven]a cardiac\ revine la cifrelede repaus ` ntr-un timp mai scurt dect la neantrena]i. ~

paralele egale

P275

produs\ de cauze patologice necesit\ investiga]iimedicale de specialitate [i contraindic\ efortul fizicpn\ la precizarea diagnosticului.

PARA{UT| par. Dispozitiv ` n form\ de umbrel\ saude dreptunghi, cu suprafa]\ mare, cu care se lanseaz\o greutate sau o persoan\ din avion, prin care se reduceviteza de c\dere. Este compus\ dintr-o cupol\ dem\tase (voalur\), asamblat\ din panouri triunghiularedelimitate de suspante [i dintr-un sistem de centuri caresus]in obiectul para[utat. ~ obi[nuit\ este alc\tuit\din 20-28 de panouri, iar ~ special\ din aproape 100de panouri. Ambele genuri de ~ pot fi dirijate de c\trepara[utist c\tre o ]int\ anumit\ prin intermediul unuisistem de corzi.

PARA{UTISM par. Ramur\ apar]innd avia]iei spor-tive, care const\ din lansarea cu para[uta. ~ decompeti]ie Ramur\ sportiv\ care se desf\[oar\ pe maimulte probe: salturi de la diferite `n\l]imi cu aterizarela punct fix, salturi cu deschideri imediate, salturi cudeschideri ` ntrziate [i cu evolu]ii ale para[utistului cupara[uta `nchis\ pn\ la o anumit\ `n\l]ime, salturiindividuale sau salturi `n grup.

PARAT| scr. P\rere `n leg\tur\ cu acordarea uneilovituri, exprimat\ de arbitrii de col].

PARATHORMON m.b. Hormon secretat de glan-dele paratiroide, cu rol important `n metabolismulfosfocalcic. ~ cre[te eliminarea fosfa]ilor prin urin\[i mobilizeaz\ calciul din oase. ~n cazuri patologice,excesul de ~ determin\ demineralizarea accentuat\ aoaselor [i prin aceasta cre[terea riscului de producerea fracturilor spontane. Cantitatea de ~ secretat\ estecontrolat\ prin feedback umoral de c\tre hipotalamus [ieste func]ie de nivelul calcemiei (normal 10 mmg %) [ifosfatemiei (normal 3 mmg %).

PARAVAN bb., hb. Ac]iune tactic\ prin care unatacant, plasndu-se ` ntre un coechipier, de obicei pose-sor al mingii, [i ap\r\torul acestuia, afla]i la rndul lor`n deplasare sau `n momente fixe de joc, urm\re[teeliberarea lui de marcajul ap\r\torului respectiv.

PARM| s.n. Frnghie sau cablu special rezistent [ielastic, `ntrebuin]at\ la bordul ambarca]iunii pentrumanevre curente: legare, ancorare, remorcare etc. Poatefi confec]ionat\ din produse vegetale (cnep\, manil\,bumbac, in, iut\), din metal (o]el, zinc, aram\, bronzfosforos), din material sintetic (nailon, relon). ~ poatefi simpl\, `mpletit\ [i r\sucit\.

PARC ~NCHIS auto. Zon\ strict delimitat\, interzis\oric\rei persoane `n afara oficialilor concursului. ~n~ este interzis\ orice fel de repara]ie. Drumul parcurs`ntre linia de sosire [i ~ are [i el regim de ~.

PARCURS I. atl., c\l., ci., p.v., schi Itinerar prestabilitpe care trebuie s\-l urmeze sportivii ` nscri[i ` n concurs.~ este marcat pe teren prin diferite mijloace: numere,fanioane, indicatoare etc. II. s.n. ~ al palei Drumstr\b\tut de pal\ ` n ciclul de lovitur\, constnd din patrufaze: atacul apei, trecerea prin ap\, degajarea [irevenirea. III. auto., moto. Traseu urmat de concuren]i.

PARTE DE JOC rg. Suprafa]\ de joc, care `n joculde rugby are dou\ p\r]i: `nchis\ [i deschis\. Partea`nchis\ reprezint\ suprafa]a de teren mai `ngust\ `nraport cu locul de desf\[urare a fazei statice sau a aglo-mer\rii, iar partea deschis\ suprafa]a de teren mai lat\.

PARTENER gen. 1. Persoan\ sau echip\ cu care unsportiv sau o echip\ se asociaz\ pentru a sus]ine o ` ntreceresportiv\. 2. Termen care, din punct de vedere al filozofieiolimpice, ar trebui s\-l `nlocuiasc\ pe cel de adversar.

partener

276

PPARTID| box, j.s., lp., pp. Concurs ` ntre sportivi sau`ntre echipe, desf\[urat dup\ regulile prev\zute `nregulament [i `ncheiat cu un rezultat definitiv.

PAS I. b.m. Component\ structural\ a mersului [i aalerg\rii, reprezentnd unitatea de mi[care sau unitateaciclic\ a acestor modalit\]i de locomo]ie, realizat\ printrecerea unui picior ` naintea celuilalt, ` n vederea depla-s\rii corpului dintr-un loc ` n altul (v. mers [i alergare).~ dublu Totalitate a mi[c\rilor care se efectueaz\ ` ntredou\ sprijine succesive ale aceluia[i picior. ~nbiomecanic\, este considerat unitate func]ional\ demi[care `n mers [i `n alergare. ~ simplu Totalitate ami[c\rilor cuprinse `ntre dou\ sprijine succesive [isimetrice existente pe picioare opuse pe sol. Lungimea~ reprezint\ distan]a dintre dou\ sprijine (urme) succesivepe sol pe picioare opuse, depinde de lungimea membrelorinferioare, mobilitatea coxofemural\ [i for]a de impulsie.Frecven]a ~ este dat\ de num\rul de ~ (cicluri) executa]i`ntr-o unitate de timp. Sin.: fuleu. II. e.f.s. ~ alerg\tor[i ~ de mar[ Comenzi preg\titoare ale profesorului,`n urma c\rora elevii afla]i ` ntr-o pozi]ie sau ` ntr-un regimde lucru oarecare, trec, ne`ntrziat, ` n regimul comandat(alergare sau mers). Sunt folosite frecvent `n lec]iilede educa]ie fizic\. III. atl., gim. ~ `ncruci[at (V.alergare cu pa[i `ncruci[a]i). ~ s\rit (V. alergare cupa[i s\ri]i). IV. atl. ~ s\ltat 1. Component\ structural\a probei de triplusalt (prima s\ritur\ `n ordine crono-logic\), caracterizat\ prin b\taie pe un picior [i aterizarepe acela[i picior. 2. Exerci]iu folosit `n antrenamentcu scopul dezvolt\rii for]ei [i a detentei `n picioare.~ s\rit 1. Component\ structural\ a probei detriplusalt (s\ritura a doua) caracterizat\ prin b\taie peun picior [i aterizare pe cel\lalt. 2. Exerci]iu folosit `nantrenament cu scopul dezvolt\rii for]ei [i a detentei`n picioare. V. bb., gim., hb. ~ ad\ugat Component\structural\ dintr-un anumit mod de deplasare, careconst\ ` n realizarea unei p\[iri pe piciorul anterior aflatpe direc]ia de deplasare, cel\lalt al\turndu-se f\r\ a-ldep\[i prin `ncruci[are ca `n alergarea normal\. De-plasarea se poate face ` n diferite direc]ii (`nainte, lateral,`napoi etc.). ~n baschet [i handbal, este socotit procedeutehnic folosit de juc\torul aflat ` n ap\rare, care permite

apropierea rapid\ [i prudent\ de adversar sau retragerea`n ap\rare. VI. p.v. ~ pe linie de dreapta Mi[careciclic\ simetric\ efectuat\ prin ` mpingere ` n ghea]\ cumarginea interioar\ a lamei patinei. ~ pe turnant\Mi[care ciclic\ asimetric\ efectuat\ spre stnga,constnd `n `mpingerea `n ghea]\ cu margineainterioar\ a patinei din piciorul drept [i cu margineaexterioar\ a lamei patinei din piciorul stng, fapt cedetermin\ un ~ ` ncruci[at. VII. scr. ~ ` nainte Elementde tehnic\, prin care piciorul din fa]\ execut\ odeplasare `nainte din pozi]ie de gard\, la distan]a uneilungimi de talp\, urmat\ imediat de aducerea picioruluidin spate la o distan]\ egal\. ~ `ncruci[at Elementfolosit la ` nceputul asaltului pentru c[tigarea terenului,executat prin deplasarea piciorului stng `nainteadreptului, p\strnd vrful spre stnga, dreptul ducn-du-se normal ` nainte la aceea[i distan]\. ~ [i fandareElement de tehnic\ combinat\, ce se execut\ ini]ialprin pas `nainte, dup\ care se fandeaz\. Sin.: ~ [i fan-dare (`n c\l\rie). VIII. c\l. Component\ structural\ amersului la cal, `n care picioarele calului se succedunul dup\ altul ` n patru timpi, bine marca]i [i men]inu]itot timpul. ~ obi[nuit Mers hot\rt, regulat [i `ntins,f\r\ s\ fie ` mpins la maxim de extensie. ~ ` ngr\m\ditMers hot\rt `nainte, r\mnnd perfect `n mn\,grumazul se ridic\ [i se rotunje[te, capul ia o direc]iecare se apropie de vertical\. ~ alungit (m\rit) Mersal calului care acoper\ ct mai mult teren posibil, f\r\ ase precipita [i f\r\ a strica regularitatea b\t\ilor. ~ liberMers de repaus ` n care alungirea complet\ a drlogilorlas\ absolut liber grumazul calului. IX. ci., moto. (V.c\lc\tur\).

PASAJ I. s.n. 1. Culoar interior oferit de un concurent`n curs\ unui adversar care dore[te s\-l dep\[easc\.2. Solicitare verbal\ a unui concurent care dore[te s\dep\[easc\ adversarul ajuns din urm\, `n curs\, nea-cordarea ~ se penalizeaz\ conform prevederilor regu-lamentului. II. c\l. Trap scurtat, `ngr\m\dit, caden]atcu frecven]\ mare, caracterizat printr-o ` ndoire accen-tuat\ a genunchilor [i a jare]ilor, precum [i printr-omi[care plin\ de gra]ie.

partid\

P277

PAS| I. bb., hb. Element tehnic care const\ `naruncarea mingii cu mna c\tre un coechipier [i `nprinderea ei de c\tre acesta. Pasarea mingii se poateface cu o mn\ sau cu dou\ mini, de pe loc, dinalergare, din s\ritur\ cu pa[i ` ncruci[a]i, cu pas ad\ugat,cu pas s\ltat. Procedeele tehnice pentru realizarea ~(arunc\rii) mingii sunt: ~ zvrlit\ (pe deasupra um\-rului, lateral pe lng\ [old, pe lng\ [old, pe la spate),~ lansat\ (pe lng\ [old, prin lateral, `napoi pe lng\[old), ~ prin `mpingere,~ prin lovirea cu palma. Maisunt unele forme speciale de pasare care au c\p\tat ostructur\ bine determinat\: ~ din prona]ie, ~ lateral\din articula]ia pumnului, ~ `napoi de deasupra um\-rului, ~ ` napoi mna continund mi[carea de aruncare`nainte, ~ cu p\mntul, ~ cu dou\ mini de deasupracapului, ~ prin lateral pe lng\ um\r, ~ de la piept, ~ dela [old. II. fb. Element tehnic care const\ `n lovireamingii cu piciorul ` n scopul transmiterii ei, cu precizie[i oportun, unui coechipier. ~ se clasific\ dup\ o seriede criterii cum sunt: distan]a, direc]ia, t\ria, modul deexecu]ie etc. III. rg. Principal procedeu tehnic ofensiv`n rugby. Se poate executa att cu mna (numai ` napoi),ct [i cu piciorul ([i `napoi [i `nainte, dar numai unuipartener pornit din urma celui ce a [utat). Constituiemodalitatea principal\ de colaborare `ntre parteneri [iprocedeul de baz\ ` n realizarea construc]iilor ofensive.Variantele pasei cu mna sunt: ~ pe loc, ~ din plonjon,~ din alergare; variantele pasei cu piciorul: lovitur\de picior de urm\rit (suivre), de deplasare a jocului(replace) [i pe jos. Nivelul execu]iilor acestui procedeud\ m\sura valoric\ a unei echipe [i ` i asigur\ premiseletehnice ale desf\[ur\rii unui joc spectaculos [i eficace.~ ` nainte Trimitere a balonului de c\tre purt\torul debalon spre un partener aflat mai aproape de terenul de]int\ advers dect acesta. IV. vb. Transmitere a mingiide la un coechipier la altul, cu mna sau, frecvent, cuambele mini [i, rareori, cu orice parte a corpului,conform regulamentului de volei.

PA{I I. bb. Abatere comis\ de juc\torul care, primindmingea din deplasare, efectueaz\ mai mult de doi pa[isimpli (v. pas simplu) sau care, primind mingea pe loc,efectueaz\ mai mult de un pas (pivot), `nainte de a

pasa, de a dribla sau de a arunca la co[, se sanc]ioneaz\prin acordarea mingii juc\torilor echipei adverse.II. hb. Abatere comis\ de un juc\tor care execut\ maimult de trei pa[i f\r\ a lovi mingea de sol sau care,dup\ ce s-a oprit din dribling, se deplaseaz\ cu mingea`n mn\. ~ pivotului Ac]iune tehnic\ specific\postului pe care o utilizeaz\ juc\torul pivot cnd seafl\ `n posesia mingii sau cnd urmeaz\, `n modiminent, s\ o primeasc\, prin care se demarc\, folosindpatru pa[i care `l ajut\ s\ se `ndep\rteze de adversarsau s\ aduc\ mingea `ntr-o asemenea pozi]ie, `nctap\r\torul direct s\ nu mai poat\ interveni, `n modregulamentar, spre a `mpiedica aruncarea la poart\.Termenul nu are circula]ie dect `n ]ara noastr\.

PAT I. [ah Situa]ie ` n care un juc\tor, f\r\ a fi ` n pozi]iede [ah, nu mai poate face nici o mi[care. ~ are valoarede remiz\.II. tir ~ al pu[tii Parte a pu[tii, `n care seprinde partea ei metalic\ (]eava [i camera ` nchiz\torului).Poate fi: melaminat\, plastic\ sau lemnoas\, dinaluminiu. ~ prezint\ urm\toarele accesorii: baza, talpametalic\ reglabil\ ` n toate direc]iile, obr\zar, cros\, uluc.~ de tragere Accesoriu folosit pe unele poligoane caloc de tragere pentru pozi]iile culcat [i `n genunchi, laproba de pu[c\, `n vederea respect\rii `n\l]imii ]inteifa]\ de locul de tragere, a[a cum este reglementat\ deregulamentul Federa]iei Interna]ionale de Tir Sportiv(ISSF).

PATARA}IN| s.n. Cablu care fixeaz\ suplimentarcatargul de borduri, spre pup\, de regul\, ~ este mane-vrabil\.

PATINAJ s.i. Disciplin\ sportiv\ diversificat\ ` n maimulte forme, ` n func]ie de structura suprafe]ei pe carese deplaseaz\ patinatori (ghea]\, asfalt), prin obiecti-vele de concurs reglementate riguros ca durat\, distan]\[i elementele tehnice executate [i de instrumentul dealunecare (patine metalice, patine pe rotile, patine perole). Prima form\ de ~ este cea determinat\ isto-

patinaj

278

Price[te de ~ pe ghea]\, mai `nti natural\ [i apoiartificial\, care `n timp s-a diferen]iat `n dou\ ramuridistincte: ~ artistic [i ~ vitez\. ~ artistic Ramur\sportiv\ introdus\ pentru prima oar\ la JO care s-audesf\[urat ` n 1924 la Chamonix (Fran]a), consideratea fi prima edi]ie a JO de iarn\. Aceast\ ramur\ const\,pe fondul deplas\rii pe ghea]\, `n efectuarea unormi[c\ri naturale (alerg\ri, s\rituri), `ntoarceri, rotiri,r\suciri, piruete, deplas\ri cu fa]a, cu spatele `n di-verse direc]ii `nso]ite de gestica rafinat\ a bra]elor [ia capului [i o ml\diere a corpului `n diferite planuri,sugerate de o muzic\ adecvat\. ~ artistic interna]ional`[i desf\[oar\ concursul la patru ramuri (~ individual,~ perechi, dans pe ghea]\, ~ `n grup). ~ individualconst\ din: program scurt (cu elemente impuse, prinexecutarea a opt elemente impuse cu pa[i de leg\tur\)[i program liber (executarea unor elemente liber alese`ntr-o perioad\ de timp precizat\, pe o muzic\ aleas\de patinator). Programul liber const\ dintr-un programbine echilibrat de elemente de figuri libere, ca s\rituri,piruete, pa[i [i alte elemente de leg\tur\, executatect mai pu]in timp posibil pe ambele picioare, `narmonie cu muzica aleas\ de concurentul respectiv(mai pu]in muzica vocal\, care nu este permis\). Laseniori, un program bine echilibrat va con]ine: s\rituri num\rul s\riturilor duble sau al diferitelor s\rituritriple nu este limitat, fiind l\sat la latitudinea concu-rentului, dar programul trebuie s\ includ\ cel pu]in ocombina]ie de s\rituri sau o secven]\ de s\rituri(num\rul s\riturilor cuprinse este la alegere), care potfi repetate, `n combina]ii sau secven]e de s\rituri,numai dou\ s\rituri triple diferite, la alegerea concu-rentului; piruete un minim de patru piruete de tipuridiferite, dintre care una trebuie s\ fie o combina]iede piruete, iar una o piruet\ s\rit\ cu zbor; pa[i lamasculin, dou\ secven]e de pa[i de tipuri diferite (deex.: `n linie dreapt\, `n cerc, `n serpentin\ etc.),utiliznd `ntreaga suprafa]\ a ghe]ii; la feminin osecven]\ de pa[i (de ex.: `n linie dreapt\, `n cerc, `nserpentin\ etc.), utiliznd `ntreaga suprafa]\ a ghe]ii[i o secven]\ de spirale (una sau mai multe) [i/sauelemente specifice figurilor libere, cum ar fi `ntoar-ceri, arabescuri [i monduri, utiliznd `ntreaga supra-fa]\ a ghe]ii. Concurentul are libertatea complet\ `n

alegerea elementelor de figuri libere, care, ` nsumate,vor alc\tui programul. Prevederi ale regulamentuluiinterna]ional din 1996 precizeaz\ posibilitatea orga-niz\rii unor concursuri la care s\ fie inclus [i pro-gramul interpretativ ca o a doua parte, combinat cuprogramul scurt sau programul liber, `n competi]iiinterna]ionale de seniori, sau ca a treia parte, `n toatecompeti]iile interna]ionale de seniori [i juniori. ~ perechi (o pereche este compus\ dintr-o patina-toare [i un patinator) const\ din: program scurt, cuelemente impuse, [i program liber. Un program buncon]ine elemente de patinaj individual executatesimultan fie simetric (`n oglind\), fie paralel (`numbr\), precum [i elemente tipice de patinaj perechica: piruete ` n perechi, spirale, ridic\ri, s\rituri asistatede partener etc., legate `n mod armonios prin pa[i [iprin alte elemente, executate `ntr-un anumit intervalde timp, pe o muzic\ aleas\ de perechea de concuren]i,cu aten]ie deosebit\ acordat\ coregrafiei, sincroniz\riipartenerilor, expresivit\]ii, interpret\rii muzicii [igradului de complexitate a lucrului picioarelor, cu ovarietate a pozi]iilor partenerilor, folosind prize dedans. ~ `n grup const\ din patru patinatori careexecut\ numai program liber. Grupul de patru esteformat din dou\ patinatoare [i doi patinatori. ~ sincroneste executat de echipe de precizie care sunt formatedin 12-20 de patinatori (masculin, feminin sau mixt:16-20 la seniori, 12-20 la juniori patineaz\ pemuzic\ instrumental\). ~ sincron con]ine: programscurt (elemente impuse prin executarea de cercuri,linii, grup\ri, intersect\ri [i rot\ri), durata de 2,40'sau mai pu]in [i program liber (executarea unorelemente liber alese ` ntr-o perioad\ de timp precizat\,pe o muzic\ aleas\ de echip\). Programul trebuie s\fie bine echilibrat cu o varietate de cercuri, linii,grup\ri, intersect\ri, rot\ri ` n ambele sensuri. Trebuies\ existe un echilibru `ntre utilizarea acestormodific\ri de forma]ii. Sunt interzise ridic\rile,s\riturile, intersect\rile ` n sens invers, ` ngenunchierilesau plonjoanele pe ghea]\. Durata este de 4,30' laseniori [i 4' la juniori. ~ echipe de precizie (12-20de patinatori): program scurt (cu elemente impuse)[i program liber (cu executarea unor elemente liberalese `ntr-o perioad\ de timp precizat\, pe o muzic\

patinaj

P279

aleas\ de echip\). Competi]iile interna]ionale pentruechipe de patinaj de precizie se organizeaz\ fie pentrujuniori (12-20 de patinatori), fie pentru seniori (12-24 de patinatori), femei [i b\rba]i. Spre deosebire depatinajul individual sau perechi, obiectivul acestoraeste de a evolua ca un `ntreg. La Campionatele ISU(International Skating Union = Federa]ia Interna]ional\de Patinaj), JO de iarn\ [i la competi]iile interna]io-nale, vestimenta]ia concuren]ilor trebuie s\ fie mo-dest\, demn\ [i adecvat\ competi]iei sportive, [i nucu un design teatral [i `nc\rcat. Totu[i, vestimenta]iapoate reflecta caracterul muzicii alese. Durata pro-gramului scurt, la individual, la perechi [i la ~ deprecizie, att la juniori, ct [i la seniori, este de 2' [i40''. Durata programului liber, la seniori, pentrumasculin, perechi [i dans, este de 4,30' [i la femininde 4', iar la juniori, pentru masculin, perechi [i dansde 4' [i la feminin de 3,30'. Concurentului `i estepermis s\-[i `ncheie programul `n cadrul a 10'' plussau minus fa]\ de timpul impus. Arbitrajul este unproces ` n cursul c\ruia arbitrul apreciaz\ evolu]ia unuiconcurent. Arbitrul folose[te scala de note pentru adetermina calitatea evolu]iei (arbitraj absolut),comparnd `n acela[i timp calitatea evolu]iei cu ceaa celorlal]i concuren]i (arbitraj relativ). Notele suntacordate de la 0 = nepatinat, pn\ la 6 = perfect [if\r\ gre[eal\. Pentru valori intermediare, este permis\folosirea zecimalelor (de ex.: 1.2; 3.8; 5.9). Laprogramele scurte de la individual [i de la perechi, seacord\ dou\ note: prima pentru elementele impuse,iar cea de-a doua pentru prezentarea programului.Se iau `n considerare, pentru elementele impuse,urm\toarele: s\rituri (`n\l]imea, lungimea, tehnica [iacurate]ea desprinderii [i a ateriz\rii), combina]ia des\rituri (perfecta execu]ie a celor dou\ s\rituri,corelat\ cu dificultatea lor), ridic\rile (viteza,`n\l]imea, rota]ia continu\, u[urin]a desprinderii [i aateriz\rii, buna acoperire a suprafe]ei ghe]ii, pozi]ia`n aer a partenerei), spiralele mor]ii, piruetele (siguran]a,rotirea controlat\, num\rul de rota]ii ` n pozi]ia cerut\,viteza de rota]ie, centrarea), secven]ele de pa[i `nspirale (dificultatea pa[ilor executa]i, elanul, ]inuta[i cursivitatea mi[c\rii, `n concordan]\ cu caracterul

[i ritmul muzicii). Pentru notarea prezent\rii, vor filuate `n considera]ie: alc\tuirea armonioas\ aprogramului ca `ntreg, `n concordan]\ cu muzicaaleas\, dificultatea pa[ilor de leg\tur\, viteza,utilizarea suprafe]ei ghe]ii, u[urin]a [i siguran]ami[c\rilor `n ritm cu muzica, ]inuta [i stilul,originalitatea, exprimarea caracterului muzicii,sincronizarea partenerilor. Pentru programul liber laindividual [i la perechi, se acord\ dou\ note: primapentru meritul tehnic (se iau `n considerare difi-cultatea execu]iei p\r]ile care nu au fost executatenu vor fi notate varietatea, acurate]ea [i siguran]a)[i a doua pentru prezentare (alc\tuirea armonioas\ aprogramului ca ` ntreg [i adaptarea acestuia la muzicaaleas\, viteza, utilizarea suprafe]ei, u[urin]a [i siguran]ami[c\rilor `n ritmul muzicii, ]inuta [i stilul, origi-nalitatea, exprimarea caracterului muzicii [i sincro-nizarea la perechi). ~n dansul pe ghea]\, cuplurilede dans pe ghea]\ se prezint\ ` n concurs cu trei probe:dansurile obligatorii (impuse), dansul original (dansrealizat dup\ o schem\ original\) [i dansul liber ales.Dansurile impuse implic\ patinarea conform unormodele de dans prestabilite, pe muzic\, `ntr-un ritm [icu un tempo stabilit. Modelul unui dans este proiec-tarea (reprezentarea) dansului pe ghea]\. Diagramaunui dans cuprinde toate informa]iile necesare execu-]iei unui model complet al dansului (model impus,model op]ional, marginea de execu]ie a arcurilor).Dansul original (pe o schem\ original\) const\ `ntranspunerea pe ghea]\ a muzicii, prin pa[i de danscare s\ reprezinte caracterul ei. Dansul liber const\`n patinarea de c\tre cuplu a unui program creativ, cupa[i de dans [i cu mi[c\ri exprimnd caracterul muzicii(tipul) alese [i care poate exprima un concept, o tem\,o poveste sau o idee. Prima not\ se acord\ pentrucompozi]ie (originalitatea [i varietatea pa[ilor, dar [i ami[c\rilor grele, execu]ia `ntoarcerilor [i a diferitelormomente, acurate]ea [i cursivitatea mi[c\rilor, ampli-tudinea execut\rii arcurilor, u[urin]a alunec\rii, plasareadansului pe suprafa]a ghe]ii, predominan]a execu]iilorde dans comparativ cu momentele de perechi, execu]iaarcurilor ferm\ [i patinat\ cu sincronizare [i cursivitate).A doua not\ se acord\ pentru prezentare (alegerea

patinaj

280

Pcorect\ a muzicii, ct [i cronometrarea ei, interpretarea[i expresivitatea ei, leg\tur\ `ntre stilul muzicii [iexecu]ia pa[ilor pentru a desemna ritmul, interpretareamuzicii [i a temei). La campionatele oficiale de seniori,se execut\ dou\ dansuri obligatorii, un dans original[i un program de dans liber. Rezultatele de la CM carepreced\ JO constituie calificarea primilor 24 de pati-natori pentru JO, urm\torii 6 patinatori calificndu-se`n urma particip\rii la un concurs interna]ional stabilitde ISU. La CE, `n cazul a mai mult de 30 de parti-cipan]i, se organizeaz\ concursul de calific\ri cu dou\grupe A [i B, care execut\ programul liber `n urmac\ruia din fiecare grup\ iau startul, pentru prima prob\a concursului oficial, primii 15 clasa]i din fiecaregrup\. Doar primii 24 clasa]i execut\ [i programulliber ` n concursul oficial. ~ vitez\ Ramur\ sportiv\`n care ISU organizeaz\ concursuri interna]ionale dejuniori [i seniori, Cupa Mondial\, CE, CM [i JO.Concursurile interna]ionale [i oficiale sunt organizatepe urm\toarele distan]e: 500 m, 1 000 m, 1 500 m(numite distan]e scurte) 3 000 m, 5 000 m, 10 000 m(numite distan]e lungi). Distan]ele pentru CE [i CM sunturm\toarele pentru femei: 500 m, 1 500 m, 3 000 m [i5 000 m; iar pentru b\rba]i sunt: 500 m, 1 500 m,5 000 m [i 10 000 m. Aceste campionate se organizeaz\pe durata a dou\ sau trei zile de concurs. ~n CM desprint, b\rba]ii [i femeile alearg\ 500 m [i 1 000 m `nprima [i `n a doua zi. ~n CE: I-a zi 500 m [i 5 000 m(b\rba]i), 500 m (femei); a II-a zi 1 500 m (b\rba]i),1 500 m [i 3 000 m (femei); a III-a zi 10 000 m (b\rba]i);5 000 m (femei). CM se desf\[oar\ pe durata a dou\ zile.B\rba]ii ` n prima zi alearg\ 500 m [i 5 000 m, iar femeile500 m [i 3 000 m, iar `n a doua zi b\rba]ii 1 500 m [i10 000 m, iar femeile 1 500 m [i 5 000 m. ~n fiecare anse organizeaz\ CM pe probe, conform programuluiolimpic. La poliatlon sprint, se patineaz\ `n prima zi500 m [i 1 000 m [i `n a doua zi 500 m [i 1 000 m (darse schimb\ culoarele). ~n campionatele mondiale peprobe, concursul se desf\[oar\ pe durata a trei zile:I zi se alearg\ 500 m (femei) [i 5 000 m (b\rba]i) + 500 m(femei) [i 3 000 m (femei) se cumuleaz\ rezultatul dela cele dou\ curse de 500 m; a II-a zi se alearg\ 500 m(b\rba]i) [i 1 000 m (femei) + 500 m (b\rba]i) [i

1 500 m (b\rba]i) + 5 000 m (femei); a III-a zi se alearg\1 000 m (b\rba]i), 1 500 m (femei) [i 10 000 m (b\rba]i).~n Cupa Mondial\, de regul\ se organizeaz\ concursuriseparate pentru sprint sau poliatlon, la sprint se alearg\`n dou\ zile cte 500 m [i 1 000 m (se cumuleaz\rezultatele). ~n alte etape de Cup\ Mondial\ se alearg\1 500 m (femei; b\rba]i) [i 3 000 m sau 5 000 m (femei)ori 5 000 m sau 10 000 m (b\rba]i). Se calculeaz\ clasamen-tul (prin adunarea punctelor realizate). Este desemnat c[ti-g\torul pe probe la 500 m, la 1 000 m, la 1 500 m; la femeipentru 3 000 m [i pentru 5 000 m, iar la b\rba]i pentru5 000 m [i pentru 10 000 m (de regul\ se organizeaz\mai multe concursuri dect cele de la care se cumuleaz\punctele realizate). ~n Cupa Mondial\, se acord\ titlulde campion pe probe. JO de iarn\ se desf\[oar\ conformmodelului CM pe probe, dar conform programuluiolimpic. Short track `nseamn\ ~ vitez\ (este ~ vitez\pe pista redus\). Concursurile se desf\[oar\ pe pati-noarul artificial cu dimensiunea de 30 m/60 m. Lungi-mea pistei de alergare este de 111,12 m. Probele sedesf\[oar\ pe serii, semifinale [i finale. ~n probele de500 m, finali[tii nu pot dep\[i 4 concuren]i. Distan]elesunt la probele scurte 500 m (femei), 1 000 m (b\r-ba]i) [i la probele lungi 1 500 m (femei) [i 3 000 m(b\rba]i). Echipamentul este diferit [i este compus din:patine tip short track (mai `nalte [i cu lama deplasabil\`n plan orizontal); costum tip salopet\; materiale deprotec]ie personal\ (genunchiere, cotiere, m\nu[i, casc\).Pentru desf\[urarea competi]iilor este strict obligatoriecapitonarea mantinelelor cu saltele de protec]ie (dimensiunide 2 m x 1 m x 0,15 m). Se desf\[oar\ CE, CM, campionatepe echipe [i Cupe Mondiale la seniori (pe durata a treizile), iar pentru juniori CE [i CM (pe durata a dou\ zile). ~ncadrul JO, concursul se desf\[oar\ dup\ modelul CM peprobe, dar conform programului olimpic. Pentru spec-taculozitate, la JO, concursul se organizeaz\ la 500 m [i1 000 m att la individual, ct [i pe echipe. ~ pe rotileForm\ de practicare a patinajului efectuat pe sol, peterenuri special amenajate. Activitatea competi]ional\ esteorganizat\ [i coordonat\ de Comitetul European pentruPatinaj pe Role (CERS) att pentru ~ artistic, ~ vitez\,ct [i pentru hochei. Sunt organizate concursuri interna-]ionale, Cupe Mondiale, CE [i CM.

patinaj

P281

PATIN| h.g., p.a., p.v. Lam\ metalic\ prev\zut\ cu undispozitiv de fixare pe talpa ghetei, pentru a asiguraalunecarea pe ghea]\. Este de diferite tipuri, `n func]iede probele la care se utilizeaz\: ~ pentru patinajartistic are vrful ` ndoit, prev\zut cu zim]i [i cu un [an]longitudinal; ~ pentru patinaj vitez\ este mai lung\dect talpa ghetelor [i mai `ngust\; ~ pentru hocheiare lama ascu]it\ [i vrful rotunjit. La patinaj artistic,~ de la probele de dans sunt cu coada mai scurt\, doarpn\ la nivelul tocului ghetei, pentru a facilita ` ntoarcerile[i trecerile dintr-o muchie `ntr-alta. La patinaj vitez\,~ pentru patinajul vitez\ pe pist\ lung\ (400 m) arelamele mai lungi dect ghetele, rotunjite u[or la vrf,fixate pe ghete `n dou\ puncte fixe (acum doar pentru`ncep\tori). ~n ultimii ani, patinatorii se preg\tesc [iconcureaz\ cu patine cu clape, care sunt fixate pe gheat\`ntr-un singur punct fix spre partea din fa]\ a patinei,prev\zut\ cu un arc, iar ` n spate, pe tocul ghetei, se afl\fixat un pivot, acesta fiind locul `n care revine patinadup\ `mpingere. Aceste lame s-au perfec]ionat [i [i-audovedit utilitatea `n anii 1995-1996, fiind avizate defedera]ia interna]ional\, ele oferind posibilitatea `mbu-n\t\]irii recordurilor pe probe. ~ de short track pentruconcursurile pe pista redus\ este diferit\: lamele sunt mairotunjite la vrf [i la coada patinei, cu o raz\ de 10 mm,sunt mai `nalte, curbura lor este mai mare, iar suportuldintre gheat\ [i patin\ este mai `nalt.

PATINOAR t.m.s. Spa]iu natural sau construit, aco-perit cu ghea]\, pe care se poate patina sau se poatejuca hochei.

PAUZ| I. box, j.s., lp. Interval de timp care separ\reprizele `ntrecerii, acordat sportivilor pentru odihn\.Durata ~ este diferit\: 10' pentru majoritatea jocurilorsportive, 2' la polo, 1' la box [i lupte. La rugby, ~ nueste mai mare de 10', timp `n care echipele [i arbitriir\mn pe teren. Nimeni nu poate p\trunde pe teren `nafar\ de medicul echipelor [i numai cu aprobareaarbitrului. II. e.f.s. ~ de educa]ie fizic\ Form\ deorganizare a practic\rii execi]iilor de educa]ie fizic\situat\ ` n timpul zilei de [coal\ ` n una din recrea]ii, cu

scop de odihn\ activ\ [i chiar de perfec]ionare aanumitor deprinderi motorii specifice unor ramurisportive.

P|IANJEN fb. Spa]iu situat la vrful unghiului formatde bara orizontal\ [i cea vertical\ a por]ii, `n generalgreu de ap\rat de portar.

P|R|SIRE A SALTELEI lp. Ie[ire de pe salteaa unuia sau a ambilor lupt\tori `n timpul luptei, caurmare a evit\rii ei sau a ` ncheierii unei ac]iuni dincolode perimetrul regulamentar al saltelei. ~ poate fivoluntar\, prin evitarea de c\tre lupt\tor a unor prizesau a unei ac]iuni, [i se sanc]ioneaz\ cu avertismentsau a[ezare la parter. ~n situa]ii ` n care lupta se ` ncheiecu un rezultat egal, avertismentul pentru ~ este maivaloros dect sanc]ionarea pentru pasivitatealupt\torului. ~ poate avea loc inevitabil `n timpul saula `ncheierea execu]iei procedeelor tehnice, care sefinalizeaz\ `n zona de protec]ie, motiv pentru care nuse acord\ puncte sau sanc]iuni. Dac\ sportivul seaccidenteaz\ sau apar discu]ii de arbitraj, sportivul nupoate p\r\si salteaua, r\mnnd ` n incinta spa]iului delupt\ pn\ cnd vine medicul sau arbitrul care d\semnalul de continuare a luptei.

P|R}I ALE LEC}IEI ped. Unit\]i structuralemetodice ale lec]iei stabilite pe baza unor criterii deordin fiziologic [i psiho-pedagogic. De regul\, lec]iade educa]ie fizic\ [i de antrenament prezint\ o structur\cadru format\ din trei p\r]i: preg\titoare (de preg\tirefunc]ional\ a organismului pentru efort), fundamental\(`n care se realizeaz\ temele [i se stabile[te un nivelcrescut al efortului) [i de `ncheiere (de revenire afunc]iilor organismului), ` n interiorul c\rora se distingmomente, secven]e strict dependente de temele [iobiectivele lec]iei.

P|TRUNDERE j.s. Ac]iune tactic\ individual\ princare atacantul f\r\ minge se elibereaz\ de ap\r\tor [i

p\trundere

282

Pse ` ndreapt\ ` n vitez\ spre poart\ sau spre co[ul advers,pentru a primi mingea [i a `nscrie puncte.

PRTIE I. bob, sanie Pist\ de ghea]\ natural\ sauartificial\ cu lungimea minim\ de 1 200 m, cu pantamedie de minim 8%, iar por]iunea de pant\ cea mairapid\ de maxim 15%. La ~ `nghe]at\ artificial, lun-gimea minim\ acceptat\ este de cel pu]in 1 200 m [imaxim\ de 1 300 m pentru b\rba]i, iar la femei, simplu,dublu [i juniori, lungimea minim\ este de 800 m [imaxim\ de 1 050 m, dintre care 1 100 m trebuie s\ fie`n coborre [i s\ poat\ permite evolu]ia ambelor tipuride boburi. Profilul ~ [i al virajelor trebuie adaptatvitezei. Raza virajului se calculeaz\ astfel `nct, `ndecursul unei perioade de 3'', s\ nu se poat\ dep\[i ofor]\ centrifug\ de 4 G. Partea cea mai ridicat\ avirajului se construie[te cu un profil curbat din afar\spre interior, f\r\ a fi ` ns\ o corni[\, iar profilul virajuluise realizeaz\ de a[a manier\ `nct s\ `mpiedice bobuls\ ias\ din prtie. O ~ modern\ are 13-15 viraje.Por]iunile de linii drepte ale ~, ` n sec]iune transversal\,prezint\ un plan absolut orizontal care nu dep\[e[tel\]imea de 140 cm din mantinel\ `n mantinel\, iar`n\l]imea mantinelei este de 50 cm. Zona de lansare(por]iunea dintre pragul de start [i primulcronometraj) are o lungime de 15 m [i o `nclina]ie de2 %. Pragul este confec]ionat dintr-o scndur\ de lemnfixat\ `n ghea]\, cu o lungime minim\ de 150 cm [i o`n\l]ime de 5 cm deasupra ghe]ii. Por]iunea de frnarede dup\ linia de sosire este astfel conceput\, ` nct bobuls\ se poat\ opri chiar dac\ nu se utilizeaz\ frnele. II.schi Pist\ de z\pad\ natural\ sau artificial\, ~ deconcurs pentru probele de coborre trebuie s\ aib\ `njur de 3 000 m lungime, o diferen]\ de nivel ` ntre 800-1 000 m pentru b\rba]i [i o lungime de 2 000 m cu odiferen]\ de nivel `ntre 500-800 m pentru femei. ~trebuie s\ con]in\ pasaje de coborre direct\ (schus),viraje `n mare vitez\, treceri denivel\ri de teren,schimb\ri de pant\ etc. Num\rul de por]i [i dispunerealor este `n func]ie de traseu, ele trebuind s\ asigureorientarea, alegerea traseului optim [i controlul

vitezei. ~ trebuie s\ fie perfect amenajat\, iarpor]iunile dificile s\ aib\ instalate plase de protec]ie`n caz de c\dere a concurentului. Pentru probeleSuper G (Super uria[), ~ are o diferen]\ de nivel de600-700 m, num\rul de por]i este aproximativ 35(b\rba]i) [i o diferen]\ de nivel de 550-600 m, cuminim 30 de por]i (femei). Pentru probele de slalom,~ are o diferen]\ de nivel de 220 m pentru b\rba]i [i200 m pentru femei, cu o pant\ `nclinat\ de 20-27,iar num\rul de por]i este de la 55 la 75 3 (b\rba]i)[i de la 45 la 65 3 (femei). Pentru probele deslalom uria[, ~ are lungimea de 1 600-2 000 m(b\rba]i) [i 1 300-1 500 m (femei), cu diferen]\ denivel de 450-500 m (b\rba]i) [i 350-400 m (femei).Traseul este marcat prin por]i de slalom de 4-8 m,distan]ate la cel pu]in 5 m una de alta.

PE LOCURI! atl. A doua comand\ a starterului adre-sat\ alerg\torilor, ` n urma c\reia concuren]ii la probelede semifond, de fond [i de mar[ sunt obliga]i s\ seapropie de linia de start f\r\ s\ o calce, lund ne`ntrziatpozi]ia specific\ startului `nalt (v. start din picioare),`n care vor r\mne cteva clipe nemi[ca]i, pn\ lapocnetul pistolului. Concuren]ii la probele de vitez\ [ide garduri se vor a[eza ` n blocurile de start ` ntr-o anu-mit\ pozi]ie (v. start de jos), a[teptnd nemi[ca]i urm\-toarea comand\ a starterului.

PEDALARE ci. Deplasare cu bicicleta prin ac]ionareapedalelor [i a pedalierului.

PEDALIER ci. Ansamblu al sistemului de punere `nmi[care a lan]ului bicicletei, care cuprinde cutia pedalier,pl\cile mari din]ate (angrenajele), manivelele [i pedalele.

PEDOTRIB ist. Maestru [i, `n acela[i timp, respon-sabil al palestrelor, care se ocupa de predarea exerci-]iilor gimnastice [i atletice. El provenea din rndulfo[tilor atle]i.

prtie

P283

PEEL-OFF rg. Circula]ie a juc\torilor participan]i ` naliniamentul marginii.

PELUZ| t.m.s. Por]iune a tribunei care se afl\ pe laturilemici ale stadionului. ~n general ~ are form\ de semicerc[i se g\se[te `n spatele por]ilor terenului de joc.

PELVIMETRIE m.b. Metod\ de m\surare a dimen-siunilor bazinului, utilizat\ cu prec\dere `n obstetric\[i `n ginecologie. Examenul antropometric f\cut lasportivi d\ prioritate dimensiunii transversale a ba-zinului, care se m\soar\ prin diametrul bitrohanterian(distan]a dintre punctele cele mai proeminente ale celordou\ trohantere). Aceast\ dimensiune informeaz\asupra: cre[terii `n l\]ime a bazinului, armoniei dez-volt\rii fizice prin indicele care coreleaz\ l\]imeaumerilor cu l\]imea bazinului (diametrul biacromial diametrul bitrohanterian) [i a tipului constitu]ional(masculin cnd acest indice are valoare pozitiv\, femi-nin cnd diferen]a dintre cele dou\ diametre are valoarenegativ\).

PENALIZARE j.s. Sanc]iune dictat\ de arbitru`mpotriva sportivului sau a echipei care comite abateride la regulamentele de concurs.

PENALTI I. fb. Lovitur\ liber\ de la 11 m acordat\echipei care atac\, atunci cnd echipa care se ap\r\`mpiedic\ un juc\tor advers s\ ac]ioneze `n spa]iul de16 m dinaintea por]ii, ` n situa]ie favorabil\ de a marcaun gol. ~n cazul acord\rii de ~, portarul este singuruljuc\tor al echipei penalizate care poate s\ apere lovitura.Sin.: lovitur\ de pedeaps\ de la 11 m. II. h.i. Lovitur\de pedeaps\ executat\ `n semicercul de pedeaps\,printr-un angajament `ntre 2 adversari, de la distan]ade 2,75 m, ` n timp ce ceilal]i sportivi se afl\ la 22,90 mde locul respectiv.

PENTASALT gen. Exerci]iu folosit pentru dezvoltareafor]ei [i a detentei `n picioare, constnd din executarea acinci pa[i s\ri]i succesivi foarte lungi. ~ face parte dingrupa exerci]iilor denumit\ plurisalturi. ~ cu elanExerci]ii `n care cei cinci pa[i s\ri]i sunt preceda]i de unelan, ce const\ dintr-o alergare accelerat\ scurt\ (5-9 pa[i). ~ f\r\ elan Exerci]ii cu plecare de pe loc, din stnd peambele picioare (identic\ s\riturii `n lungime f\r\ elan).~ f\r\ elan este deseori folosit `n antrenamentul atle]ilor[i ca prob\ de control pentru dezvoltarea for]ei [i adetentei, iar ~ cu elan este folosit cu prec\dere de c\tretriplusalti[ti [i de c\tre s\ritorii `n lungime.

PENTATLON I. ol. Prob\ combinat\ care a ap\rutpentru prima dat\ la a XVIII-a olimpiad\ antic\ (708`.Hr.), format\ din 5 probe desf\[urate `n urm\toareasuccesiune: s\ritura `n lungime cu elan, alergarea devitez\ (o stadie cca 192 m), aruncarea discului, arun-carea suli]ei [i lupta ` n doi. Nu se cunoa[te cu exactitatemodul ` n care se decidea ` nving\torul. Sin.: pentatlonantic . II. atl. Prob\ combinat\ rezervat\ junioarelor II,care se desf\[oar\ pe stadion, pe parcursul a dou\ zileconsecutive, format\ din urm\toarele probe simple:prima zi 100 m garduri, s\ritura ` n ` n\l]ime [i aruncareagreut\]ii, iar a doua zi s\ritura `n lungime [i 800 m;prob\ combinat\ pentru junioare III [i juniori II format\din: 80 m garduri (fete) [i 90 m garduri (b\ie]i),aruncarea greut\]ii (3 kg fete [i 4 kg b\ie]i), s\ritura `n`n\l]ime, s\ritura `n lungime [i 800 m (fete) [i 1 500 m(b\ie]i). ~ are acelea[i reguli de concurs [i de alc\tuire aclasamentului final, ca [i heptatlonul, cu excep]ia tabe-lelor de punctaj, care difer\. III. sp. ~ modern Ramur\sportiv\ combinat\ din cinci ramuri sportive: c\l\rie pe teren variat, pe distan]a de 5 000 m; scrim\ prob\de spad\; tir prob\ de pistol vitez\ cu 20 de focuri;`not prob\ pe 300 m, cros pe distan]a de 4 000 m.Rezultatele acestor probe se transform\ dup\ un sistemanumit ` n puncte [i, din adi]ionarea lor, se ob]ine valoareaglobal\ a sportivului `n concursul respectiv.

pentatlon

284

PPEPINIER| SPORTIV| gen. Sec]ii de copii [i dejuniori, [coli [i cluburi sportive de elevi `n care sepreg\tesc viitorii sportivi de performan]\.

PERCUTOR tir Pies\ de form\ cilindric\ situat\ `ncorpul `nchiz\torului unei arme, care prin vrful eilove[te fundul cartu[ului (capsa), declan[nd explozia`nc\rc\turii.

PERCU}IE rg. Proced