1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA RESPIRATIE

Ventilatia- reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxygen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.Ventilatia are doi timpi:inspiratia si expiratia.

Alterarea vocii- poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare-nas,faringe,laringe dar si prezenta alergenilor din mediul inconjurator.

Disfonie- tulburari ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intesitatea si timbrul vocii. Se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.

Afonie- imposibilitatea de a vorbi.

Ortopnee- pozitie fortata, cu bratele atarnan pe langa corp, bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza respiratia)

Apnee- oprirea respiratiei.

Bradipnee- reducerea frecventei respiratorii.

Tahipnee- cresterea frecventei respiratiei.

Amplitudine modificata- respiratie superficial sau profunda.

Hiperventilatie- patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani.

Hipoventilatie- patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani.

Tuse- expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretii accumulate.

Hemoptizie- hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii-plamani.

Sputa (mucozitati)- amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi, sange, cellule descuamate.

Dispnee de tip Cheyne-Stokes- respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa in grad maxim, dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee. Ciclul se reia.

Dispnee Kusmaul- inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee. Ciclul se reia.

Zgomote respiratorii- sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibilante.

Cianoza-tegumente vinete la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii, unghii.

Epistaxis- hemoragie nazala.

Stranut- expirare fortata.

Cornaj- zgomot inspirator cu character de suieratura, auzibil de la distanta.

Tiraj- depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru, intercostal.

Ritm- pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.

Celeritatea- reprezinta viteza de ridicare si coborare a unde pulsatile.

Tahicardie- cresterea frecventei pulsului.

Bradicardie-scaderea frecventei pulsului.

Puls filiform- cu volum foarte redus , abia perceptibil.

Puls asimetric- volum diferit al pulsului la arterele simetrice.

Puls aritmic- pause inegale intre pulsatii

Puls dicrot- se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza.

Hipertesiune arteriala- crsterea T.A peste valorile normale

Hipotensiune arteriala- scaderea T.A sub valorile normale

Hipoxemie- scaderea cantitatii de oxigen din sange.

Hipoxie- diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi.

Traheostomia- costa in realizarea unui orificiu la nivelul traheei- prin incizie chirurgicala- si introducerea unei canule prin acest orificiu in scopul asigurarii respiratiei pe aceasta cale.

2. NEVOAIA DE A BEA SI A MANCA

Apetit- pofta de mancare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana.

Foame- senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoaia de a manca.

Satietate- senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta.

Hidratare- consum de lichide in functie de nevoie.

Anorexie- lipsa poftei de mancare.

Disfagie- greutate la inghitire.

Bulimie- senzatie exagerata de foame: mananca fara control.

Polifagie- nevoia exagerata de a manca si absenta sentimentului de satietate.

3. NEVOAIA DE A ELIMINA

Urina- solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar protidic, inutile si toxice pentru organism.

Mictiune- emisune de urina, act fiziologic constient de eliminare

Diureza- cantitatea de urina eliminate din organism timp de 24 ore.

Scaunul-resturile alimentare supuse procesului de digestive, eliminate din organism prin actul defecatiei.

Defecatie- eliminarea materiilor fecale prin anus.

Transpiartia- fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare.

Sudoarea- solutie apoasa, constituita din apa 990g/‰ si 10 ‰Reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi, acizi organic volatile, saruri minerale)

Menstra-pierdere temporara sau periodica de sange prin organelle genital. Apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.

Poliurie- eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500/24 h . Poliuria poate fi : trecatoare sau durabila.

Oligurie- excretia urinei sub 500 ml/24 ore. Oligaturia poate fi determinate din cause renale si extrarenale.

Anuria-lipsa urinii in vezica.

Polakiuria- senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina emisa foarte mica.

Nicturia- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei fata de cea emisa in cursul noptii.

Disuria-eliminarea urinii se face cu durere si cu mare greutate.

Hematuria- prezenta sangelui in urina- rosu deschis, rosu-inhis sau rosu-brun. Uneori, in caz de hematurie, urina este tulbure asemanatoare cu spalatura de carne.

Albuminuria- prezenta proteinelor in urina.

Glicozuria-prezenta glucozei in urina.

Hiperstenuria-urina foarte concentrate (densitate crescuta)

Hipostenuria- urina foarte diluata (densitate mica) = in bolile rinichiului cand aceasta isi pierde capacitatea de concentrare.

Izostenuria- urina cu densitate mica se mentine in permanenta la acelasi valori indifferent de regim.

Edeme- acumulare de lichid seros in tesuturi, manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate, stergerea cutelor natural, pierderea elasticitatii tesutului edematiat, cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul “godeului”); pielea este palida, lucioasa si stravezie.

Ischiurie(retentia urinara)- reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.

Enurezis-emisie de urina , noaptea, involuntara si inconstienta, care se manifesta mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani .

Crampe- contractii dureroase , involuntare si pasagere ale muschilor abdominali.

Colica-durere cauzata de miscarile peristaltice exaggerate.

Constipatia- este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile , sau mai rare, uneori chiar cu un ritm regulat; dar la interval mai mari decat cele fiziologice.

Meteorism- acumulare de gaze in intestine , datoria absorbtiei lor insuficiente, pruducerii in cantitati exaggerate, in urma unei alimentatii bogate in celuloza sau in urma aerofagiei.

Flatulenta- eliminarea frecventa a gazelor din intestin.

Tenesme- senzateie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale.

Fecalom-acumulare de materii fecale in rect.

Varsaturile- evacuarea pe gura a constinutului stomacului.

Amenoree-absenta menstruatiei, lipsa complete a menstrelor.

Dismenoree-menstruatie dureroasa, aparitia durerilor in timpul menstrei.

Metroragii- hemoragii mentrstruale prelungite.

Oligomenoree-intervale lungi intre menstre.

Polimenoree-intervale scurte intre menstre.

Hipomenoree-cantitate redusa.

Hipermenoree-cantitate crescuta.

Leucoree patologica-de la cativa ml, candpateaza lenjeria, pana la 200-400 ml.

Hidroree- secretie vaginala abundenta:200-400 ml

Diaforeza-sudoarea in cantitate abundenta.

Hiperhidroza- cantitate plantar crescuta, ce stagneaza interdigital si determina aparitia de micoze si infectii.

Expectoratia-eliminarea sputei din caile respiratorii.

Aspiratia gastric- golirea stomacului de continut prin intermediul unui tub introdus in stomax si mentinerea stomacului gol, prin efectuarea unor manevre de aspiratie.

Tubajul intestinal-introducerea prin gura sau prin nas a unei sonde de plastic sau de cauciuc in intestine , dicolo de limitele duodenului.

Stoma- vine de la cuvantul grecesc “stoma: care inseamna gura sau gaura.

Stomie- crearea printr-o inteventie chirugicala a unei deschizaturi (stome) prin care se realizeaza o comunicare intre

un organ cavitar si tegumentul sau realizarea unei noi deschizaturi intre doua formatiuni.Anus artificial- orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala in vederea eliminarii continutului intestinal.

Ileostomie- deschiderea si ficarea operatorie a intestinului subtie la nivelu pielii peretelui abdominal. In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.

Colostomie-deschiderea si fixare colonului la suprafata peretelui abdominal, printr-o interventie chirurgicala. Colonostomia poate fi temporara sau definitive. Anusul artificial creat (stoma) poate fi la nivelul colonului ascendant, transversal sau descendent.

Urostomie-nefrostomie=crearea operatorie a unei comunicari intre rinichi si piele printr-o sonda, in vederea derivarii urinei in exterior. -ureterostomie (directa)= aducerea ureterului la piele printr-o stoma. -cistostomie=aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma (cistostomie de derivatie temporara sau definitive) -uretrostomie (perineala)= aducerea uretrei la pielea perineului tot printr-o stoma . Precizare:- urostomiile interne nu le definim , deoarece nu constituie o problema de practica pentru asistentele medicale.

Gastrostomie- crearea unei comunicari intre stomax si peretele abdominal printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutritia pacientului.

4. NEVOAIA DEA SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Abductie-miscari de indepartare fata de axul median al corpului.

Adductie-miscari de apropiere fata de axul median al corpului

Flexie/extensie-miscari de apropiere sau de indepartare a doua segmente apropiate (brat-antebrat, gamba-coapsa)

Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza.

Pronatie/supinatie- pronatia este miscarea de rotatie a maanii, prin care palma priveste in jos iar supinatia este miscarea inversa’ la picior, lapma priveste lateral cu marginea externa ridicata-pronatie, invers fiind supinatia.

Circumductie-miscarea complexa, care totalizeaza flexia , extensia, abductia si le asociaza cu rotatia.

Imobilitatea- reprezinta o diminuare sau o restrictive a miscarii, fiind recomandata adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.

Atonie musculara-scaderea tonusului muscular.

Atrofie musculara-diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale

Hipertrofie musculara-marirea volumului unui muschi

Contractura musculara- contractia involuntara si permanenta a unui sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata.

Ras sardonic(tetanus)- contractia muschilor masticatori determina trismus si “rasul sardonic”

Anchiloza-diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii.

Crampa- contractia spasmodic involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi (molet, picior) cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu.

Hiperactivitatea-Aceasta problema de dependent consta in cresterea ritmului miscarilor si activitatilor individului, determinate de instabilitatea emotional si de pierderea ideilor.

Spasme- contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi.

Ticuri- miscari convulsive, involuntare ale ochilor, ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior.

Manie-psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie, in special , in sfera activitatii cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste.

Euforie- buna dispozitie , de obicei , nemotivata.

Akinezie-lipsa sau diminuarea miscarilor normale.

Ataxie- tulburari de coordonare a miscarilor active involuntare.

Convulsii- contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare; contractia este instantanee

Tremuraturi-secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini,cap) sau ale integului corp.

Torticolis-inclinarea capului intr- parte datorita contracturii musculaturii gatului.

Batatura-hiperkeratoza usor reliefata, neteda.

5. NEVOAIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Insomie-dificultatea de a dormi sau de ate odihni dormind

Cosmaruri-vis penibil, dominant;pacientul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu greutate.

Somnambulism-tulburare paraxistica de somn; pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; are privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme.

Apatie-lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana.Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului.

Pavor nocturn-stare de spaima intense, care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii; pacientul se trezeste brusc din somn , se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are privirea ratacita, incearca sa fuga, dupa cateva minute , aceasta stare dispare, pacietul adoarme.

Letargia-hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurta vreme prin exercitii violente, pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni sua chiar ani.Functii vitale sunt diminuate.

Narcolepsia-necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau posprandial. Superficial, intretaiat de treziri, vise dzagreabile , reactii vegetative, transpiratii, bufeuri.

Astenie-scaderea fortei

6. NEVOAIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

Vesminte-tot ceea ce acopera corpul uman , il ascunde si-l protejeaza

7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Hemeotermie-echilibrul dintre termoliza si termogeneza.

Hipertermia-ridicarea temperaturii corporale deasupra limitelor normale

Subfebrilitatea-mentinerea temperaturii corporale intre 37-38 grade Celsius

Febra moderata- mentinerea temperaturii corporale intre 38-39 grade Celsius

Febra ridicata-mentinerea temperaturii corporale intre 39-40 grade Celsius

Hiperpirecie-mentinerea temperaturii corporale peste 40 gradde Celsius

Frisoane-contractii muscular puternice

Piloerectia-piele de gaina, senzatie de frig

Sindrom febril-grup de semen: ce falee, curbatura, tahicardie, tahipnee, inapetenta, sete, oligurie, uirni concentrate, convulsii, halucinatii, dezorientare.

Febra continua-mentinerea temperaturii corporale in periaoa de stare a bolii peste 37 grade Celsius cu diferente sub 1 grad Clesius intre valorile inregistrate dimineata si seara.

Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii , cele mai mici valori scazant sub 37 grade Celsius

Febra remitenta- diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori nu scad sub 37 grade Celsius.

Febra recurenta- perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu periaode de afebrilitate de 4-6 zile , trecerile facundu-se brusc.

Febra ondulanta-perioade febrile , ce alteneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facundu-se lent.

Hipotermia-valori ale temperaturii corpului sub limita normal:36 grade Celcius.

8. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI

MUCOASELE

Eritem-roseata fetii, urechilor, mainilor

Edem generalizat- tumefierea intregului corp

Degeraturi- leziuni de necroza la nivelul pielii, determinate de temperature scazuta.

Parestezii- senzatie de amorteli di furnicaturi in regiunea expusa la frig.

Ecoriatii-pierderea de substanta superficial, aparuta in urma unui traumatism (frecvent dupa prurit)

Cruste-leziune elementara secundara, datorita unscarii unei serozitati pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere

Pustule- leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la siprafata pielii; ea se datoreste fie unei ingrosari a pielii (hipertrofie), fie unei inflamatii apoase (edem local)

Fisuri- intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului

Decuamatie-desprinderea celulelor comoase, superficial, din epiderma (furfuracee, pitiriazica, lamelara sau lambour)

Acnee-pustula determinate de un agent pathogen specific.

Furuncule-infectie specifica foliculului pilosebaceu, produsa de stafilococul auriu.

Intertrigo-micoza cutanata, situate la nivelul plicilor si interdigital, caracterizeaza prin edem pruriginos, apoi, decolorarea epidermica, secretie di deposit albicios, prin macerarea epidermei carnoase cu fisurare fundului pliului.

Vitiligo-leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina caracterizata prin pete acromice, marginita de o zona hiperpigmentata.

Ulceratii-pierderea de substanta rezultand dintr-un process pathologic ce actioneaza asupra pielii; poate fi superficial (eroziune) sau profunda (exulceratie si ulkceratie propriu-zisa )

Escare-distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritive locala-de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune

continua;se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectioso sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustic.

Varice- dilatari permanente a;e venelor superficial, insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circulatiei venoase este inverst in ortostatism.

Hemoroizi-afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminal a rectului , constand in dilatarea acestor vene, cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice

Ulcere varicoase- erodare a tesutului pe teren varicose

Alopecie- lipsa partial sau totala a parului.

Plagile sau ranile- leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fara leziuni tisulare de profunzime

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

Surmenaj-fatigabilitatea excesiva care influenteaza organismul; apare in urma unui exces de effort fizic , psihic- munca extenuanta.

Dezinfectia- reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacteria, protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente si obiecte din mediul extern.

Deratizarea- totatlitatea procedeelor pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (doareci,sobolani, etc)

Sterilizarea- reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii (bacteria, virusuri, inclusive spori) de pe instrumental medical, materialul moale, echipamente chirurgicale si de laborator ce vin in contact direct sau indirect cu pacientul.

10. NEVOIA DE A COMUNICA

Agresivitate-manifestare impulsive de a se certa, bate , ataca pe cei din jur

Alienare mental- incapacitatea individului de a mentine controlul asupra propriilor acte; nu poate sa-si aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale

Devalorizare-perceptie negative pe care individual o are fata de valoarea pensonala si competent sa

Egocentrism-preocuparea exagerata a individului fata de sine insusi, de sanatate , de imbracaminte, de ocupatie, motiv pentru care se crede persecutat.

Fobie- frica obsedanta , directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa.-agorafobie-teama de spatiu deschis

-claustrofobie-teama de a sta inchis in camera

-nozofobie-teama de boala

Delir-tulburara de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu realitatea, dublata de convingerea pacientului in verosimilitatea ei.

11. NEVOIA DE ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERISI VALORI, DE

A PRACTICA RELIGIA

Ritual,rit-ansamblu de ceremonii religioase proprii unei religii

Spiritualitatea-ansamblu de credinte si pactici proprii sufletului

-timp de rugaciune si meditare

-gesturi si atitudini corporale.

Morala-ansamblu de regului de conduit si valori considerate valabile intr-o societate:-participarea la fapte de caritate

-participarea la fapte de umanitate

-angajarea intr-o actiune sociala umanitara sau creativa

Culpabilitatea-sentimentul dureros, resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori, motiv pentru care in dividul se simte vinovat.

Frustrare-conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi.

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

Autocritica-tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii , ca o forma de exprimare a independenteivointei, se conjuga cu adoptarea unei atitudini critice fata de ideile si actiunile proprii si cu receptivitatea fata de opiniile celor din jur

Ambitia-dorinta arzatoare de a realize cat mai mult in activitatea depusa

Motivatia- totalitatea motivelor care-l determina sa efectueze activitati prin care sa se realizeze.

Disperare- stare de deznadejde, dezolare, suferinta deosebita.

Retragere, resemnare-renunta la activitatea sau functia pe care o detine si se complace in aceasta situatie.

Docilitatea-se supune cu usurinta unor decizii care nu-i apartin

Fatilitatea- considera ca mersul lucrurilor in viata au fost influentate in mod prestabilit de o forta suprema; consecintele sunt de neinlaturat, inevitabile.

Agasare-stare de enervare, de iritare pe care pacientul o are in pemanenta sau periodic

13. NEVOIA DE A SE RECREA

Destinderea- starea de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare.

Satisfactia-sentiment de multumire, de placere

14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA