+ All Categories
Home > Documents > Dictatura lui Nicolae Ceausescu 1965-1989 lui... · 2016-10-04 · operat; de guvern a fost faptul...

Dictatura lui Nicolae Ceausescu 1965-1989 lui... · 2016-10-04 · operat; de guvern a fost faptul...

Date post: 02-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 24 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
8
Adam Burakowskr DICTATURA LUI NICOLAE CEAU$ESCU 1965-1989 GENIUL CARPATILOR Edilia a ll-a revizuti 9i adiugiti Traducere de Vasile Moga Prefali de Stejdrel Olaru POLIROM 2016
Transcript

Adam Burakowskr

DICTATURA LUINICOLAE CEAU$ESCU

1965-1989

GENIUL CARPATILOREdilia a ll-a revizuti 9i adiugiti

Traducere de Vasile Moga

Prefali de Stejdrel Olaru

POLIROM2016

Cu prins

Listaabrevierilor.., .,...7Prefagdlaprimaedilie(StejdrelOlaru) ......9Geniul Carpalilor, dupd 27 de ani. De ce trebaie cercetdtd tn continuare

epocaNicola,eCeaugescu? .... .....13Cuvdnt tnainte la prima edilie tn limba romlnd . . . . . 19

Introducere. ..,....23Capitolull.inceputul .....39

Migcarea comunistX romdneasc[ inainte de al doilea rtrzboi mondial. . . . . . . 39

PrimeledouddeceniideguvernarecomunisttrinRomdnia ... . . . . 43

MoartealuiGheorgheGheorghiu-Dej ....60Cariera lui Nicolae Ceaugescu pin[ in martie 1965. . . . . . . 64Alegereaprim-secretaruluiPMR. :..... ......7L

Capitolul 2.Consolidareaputerii. ........85inceputulregimului NicolaeCeaugescu ...... 85

CongresulallX-leaalPCR-iulie1965 .......89a -.Infiinlarea comisiei pentru reabilitarea lui Lucretiu Ptrtrlgcanu , , , . 97

Schimbdri in societatea romAneasc[ ln a doua jumdtate a anilor'60 . . . . . . l0lContinuareapoliticiiexterneindependente .....104Consolidarea poziliei lui Ceaugescu gi eliminarea lui DrXghici . . . . .116

Evoluliacrizeicehoslovace.,. ...126August 1968-celmaimaretriumfalluiCeaugescu.... ......135MlsurileantisovieticeluatedeCeaugescu. ......149Roadeletriumfului-Ceaugescuintensificlpoliticaextern[. .. . ....152Tentative de presiune asupra autoritdlilor din partea populaliei: 1968-1969 . , , . . . .155

Aldoileavaldeeliminarea,,baronilor"luiDej... ......161Situaliapolitico-economiclinanii19T0-1971 .... ......173Apropierea Romdniei de China gi vizia lui Ceaugescu in Statele Unite . . , ,177

in[sprireacursului-,tezelediniulie" gi,,micarevolutieculturaltr" .......184Situatia economictr in anii 1971-1974. . . . . .189

Cre$terea controlului asupra populaliei gi centralizarea puterii: L972-1973 . . . . . . .194

Succesele diplomatice romdnegti in prima jumdtate a anilor'70. . . . ., . . . .204Anul l974-instaurareaformaltradictaturii .....208

Bilanf: aniiL965-I974..... ...2t4Cronologie . . .214Echipaconducdtorulut..... .......216Schimbdriinstitusionale .....217incontextmailarg .......220

Capitolul 3. Stagnarea sistemului. . . ,231Situaliaeconomic5gipoliticXinaniilgT5-1976... .......232Politicaexterntrinanii 1975-1976... ....240Anulde qiz\l977 .....247Schimbtrri in serviciile speciale gi tuga lui Ion Mihai pacepa . . . . . .269Anii1978-1981:declinul .......274PoliticaexterntraRomdnieiinaniilgTT-1981... ......302Ultimelereformealesistemului-anii1981-1982.,,, ....313Stagnarea--anii 1983-1985... ......330Bilanl: anii1975-1985..... ...345

Cronologie .......345Echipaconducdtorului..... ,......346Schimbdriinstituyionale ......34gin context mai larg . . .351

Capitolul4. Prtrbugirea ......361Prdbugireaeconomiei .,,.367Sub semnul lui Gorbaciov: martie 1985 - mai 1982. . . . , .3l2Pregetirile pentru confruntare: iunie-noiembrie t9B7 . . . . .3glDrumul spre decembrie 1989. . . .3g5Pierdereaputerii: Z-Z2decembrie 1989. .......400Epilog. .,...420Bilanl: anii1985-1989..... ....422

Cronobgie ...,...422Echipaconducdtorului...., ...,...424S.chimbdriinstitulionale ......425in context mai larg . , .4Zs

incheiere

Biografiile celor mai importanli activi$ti comunigti romAni

Bibliografie

Index.

Capitolul 1

lnceputu I

Mi5carea comunisti rom6neascdinainte de al doilea rdzboi mondial

inceputul migcdrii revolutrionare romdnegti se situeazd in a doua jumltate a secoluluial XIX-lea, dar pAnd la sf6rgitul celui de-al doilea r5zboi mondial irn-pactul real al forlelorde extreml stdnga a rtrmas neglijabil. Partidul Social-Democrat al Muncitoriloi dinRomania (PSDMR), creat in 1893, era o organizalie neinsemnatl numeric ai lipsitd desprijinr. La inceput, nucleul intregii migcEriit constituia intelectualitatea, rolul munci-torilor fiind redus, degi in timp el a inceput sd aibl tot mai multl greutate. Un anumitimpuls la acliune l-a constituit rlscoala firdneasc[ din 1907, .ur, ,-u*bururat de sprijinulunora din mediile muncitoregti. Represiunea a clrei tint5 au devenit activigtii din sdnulmigcdrii muncitoregti dupd indbugirea rdscoalei a dus insf, din nou la sldbirea grupdrilorrevolutionare. Aga incAt Partidul Social-Democrat a ren[scut practic abia in 1910.

Cauzele fundamentale ale slSbiciunii miEc5rii muncitoregti au fost nivelul scdzut alindustrializirii RomAniei (la inceputul secolului XX muncitorii constituiau abia 2% dinpopulalie2), precurn gi faptul cd intelectualitatea era la rdndul ei relativ pulin numeroaslgi preocupatd cu precddere mai degrabl de ideea nalionald decdt de problemele sociale.In aceste condigii, nucleul PSDMR era constituit din reprez"ntunlii unor minoritdtrinagionale, in primul rand evrei, nu de puline ori imigrali din Rusia. Togmai din aceastdcategorie provenea primul conducitor al partidului, Constantin Dobiogeanu-Gherea,cunoscut gi sub numele Nahum Katz3. PSDMR s-a irnpotrivit participdrii Rom6niei laprimul rdzboi mondial, fapt pentru care, dupd ce Romdnia a iegit din neutralitate, in1916, membrii acestui partid au fost supugi multor forme de represiune. Ca sE scape deurmdriri, mulli activigti au fugit pe teritoriul Rusiei, dar printre cei care au rdmas s-arcmarcat in mod deosebit fracliunea probolgevicd a ,,maximaligtilor", denumitx gi ,,SfatulSecret". Activigtii din aceastd categorie nlzuiau ca in cel mai scurt timp s[ infdptuiascdschimbarea totalX a sistemului politic din Romdniaa.

Izbucnirea revolutriei din Rusia a inttrrit pozitria bolgevicilor in partid, iar concomitentdificultSlile economice cauzate mai intAi de sus[inerea rdzboiului, apoi de incheierea lui

L Gagea, Editura Polirom,

ri{j

1.

2.

3.

4.

5.

6.

40 DICTATURA LUI NICOLAECEAU$ESCU (1965-1989)

au potenlat orientarea favorabil[ stdngii dirl sdnul societ[1ii, ceea ce s-a concretizat, intre

altile, printr-o serie intreagd de greve in anii l9l9-t920. Tulburtrrile sociale au fost instr

indbugiie gi in scurt timp s-a dovedit c[ de fapt comuniStii nu aveau o sus[inere prea

mare. in sdnul partidului, in schimb, tendinlele bolgevice au inceput s[ cdgtige teren' In

mai 1921, la congresul PSDMR, majoritatea delegalilor au votat pentru aderarea la

Comintern, ceea ce a provocat scindarea efectivelor, astfel incat activi$tii moderatri s-au

retras din partid, ocazie cu care acesta gi-a schimbat numele in Partidul Socialist

Comunist din Rominia, iar mai t6rziu in Partidul Comunist din Romdnia (PCdR)t.

Datorit5 faptului cd activigtii comunigti au adoptat o pozitrie deschis antistatal5, la scurt

timp dupd congres polilia i-a arestat pe mulli dintre ei, inclusiv pe preqedintele partidului,

Ghiorghe Cristescu (care a fost ins[ eliberat un an mai tdrziu)z. Consecinla arestdrilor

operat; de guvern a fost faptul cd in fruntea PCR au ajuns alli oameni, cei mai mulli

dintre ei avAnd pozilii gi mai radicale decAt predecesorii lor.pe ll apgilie 1924 PCR a fost interzis, iar activitatea lui a trecut in ilegalitate. Din

aceast[ cal6, mulli activigti gi adepli moderali au plrdsit partidul. Statutul ilegal al

ac[iunilor desf?igurate de PCR a dus la apropierea lui de lumpenproletariat 9i in general

de cei care constituiau periferia socialtr. Multe figuri care au devenit mai 6rziu cunoscute

in cadrul miScdrii comuniste proveneau tocmai din aceste medii sau aveau la vremea

respectivtr contacte cu ele - iar Nicolae gi Elena Ceaugescu nu fac exceplie.

Interzicerea activittrtii a sltrbit partidul, al c5rui num[r de aderenli gi a ctrrui influen1tr

in societate erau la cote minime. Comunistii nu erau in stare s[ cdqtige un sprijin mai

larg. Romdnii tratau Partidul Comunist ca pe un exponent al spionajului sovietic, de

vreme ce, printre altele, el solicita ,,retrocedarea" Basarabiei gi a nordului Bucovinei

(regiunea in care este situat oragul Cernduli gi care actualm' nte se afl5 intre graniple

Ucrainei) in favoarea Uniunii Sovietice, a Transilvaniei in favoarea Ungariei, respectiv

a Dobrogei ln favoarea Bulgariei. Probabil cd tocmai din aceastS cauzd etnicii romdni

erau o minoritate in Partidul Comunist. in anii '30, dintre membrii de partid, 28% eruu

maghiari, lSVo ewei,10% rugi gi ucraineni, 10% bulgari gi numai 23% tomdni3. Chiar

gi in conducerea partidului erau pulini romdni. inainte de primul rdzboi mondial, dintre

primii secretari, doar unul fitsese romin * Gheorghe Cristescu. Ceild1i se numeau: Elek

K6b1tis - ungur; Vitali Holostenko - ucrainean; Alexander Danieluk $tefanski (pseudo-

nim: Gornf - poloneza; Boris $tefanov - bulgat' ; $i $tefan Forig - ungur6. PCR era

considerat in general un element strdin, antina$onal gi antistatal.

Ibidem, p.39.A fost editati o scurttr biografie a lui care cuprinde 9i corespondenltr 5i documente: O' Ilie,

C.C. Ilie, Gheorglrc Cristescu - ,Pld.pumarut". Primul secretar general al PCR. Corespon-

den1d, documente, imagini, Editura Semne, Bucuregti, 2009.

D. beletant, Terocirea comunistd tn Romdnia. Gheorghiu-Dej Si statul polilienesc 1948-1965,

trad. de L. Leugtean, Editura Polirom, Iagi, 2001, p. 18.

Pentru mai multe amlnunte, vezi C. Diac, ,,Lideri ai Fartidului Comunist din Rominia in arhira

Cominternului: A1. Daneliuk-$tefanski', ArhiveleTbtalitarismului,nr.3-412014' pp. 165-178.

Pentru mai multe amtrnunte, vezi,,Comunigti din Rominia in arhiva Cominternului: Boris

$tefanov", Arhivele Totalitarismului, nt. l-212014, pp' 125-149.

Fenmr mai multe am[nunte, vezi C. Diac, hrii comunismului tn Romdnia. $tefan Fori|, un

dcstin ncterminat, Editura Cetatea de Scaun, Tirgovigte, 2014.

iNcepurut- 4t

Comunigtii nu aveau sprijin nici chiar in rdndul intelectualilor, degi in alte gri dinaceastd regiune a Europei cel putrin o parte a intelectualitd[ii manifesta simpatii de extremtrstinga. ceea ce, in Romdnia, era consecinJa nu numai a lipsei de fo4tr a comunigtilorpropriu-zigi, ci gi a imensei fo4e de atraclie a ideologiei na(ionaliste, ai cdrei principalie.rponenli in perioada interbelicd erau organizatriile care gravitau in jurul Glrzii de Fier.Garda combrtea in primul rdnd pcR gi pe reprezentan(ii lui - fe care ii considerairiddtori de patrie gi popor -, gi nu neaplrat comunismul ca idee, ceea ce ii permiteasd atragd chiar gi intelectuali de stdnga.

Incx de la inceput, migcxrii revolu{ionare din Romdnia i-a lipsit unitatea. Dupleliminarea in I92l a grupului moderalilor, fracliunile rdmase in partidul Comunist auinceput sd ducd o lupt[ inddrjitd unele impotriva celorlalte, lupttr care uneori, mai alesdupi preluarea puterii, cdp5ta forme sdngeroasel. Destul de timpuriu s-au detagat doutrgrupdri principale pe care le deosebea atitudinea fag de centrala dln Moscova. Fracliuneanai puternic atagatd de Hotelul ,,Lux" (sediul Cominternului) era constituitd in principaldin reprezentangii romini ai minorititrilor natrionale gi in primul rdnd din .urii, du, gis1avi. tncr de la inceputul anilor '20,infruntea acestei gruprri denumite a ,,moscovi1ilor,,s-au instalat sofii Ana qi Marcel pauker.

A doua grupare o constitrriau reprezentan$i proletariatului gi ai lumpenproletariatului'lin cateva orage mai mari. in aceasttr fracliune intrau mai mu1tri romdni decdt in tabdra-moscovililor", dar erau gi muncitori unguri, evrei gi chiar germani. De regultr ei eraunai pulin gcolili decAt rivalii lor de la Hotelul ,,Lux" gi mai degrabl se declarau impotrivaadertrrii RomAniei la URSS, preferAnd sd construiascl un comunism specific, cu mijloa-'-ele pe care le permiteau resursele nationale. Grupul principal in cadrul acestei fracliuni3ntu a$a-numilii ceferigti - lucr[torii de la Cdile Ferate Romdne -, iar conducdtorul,adt al grupului ,,ceferigtilor", cdt gi al intregii fractriuni

"nalionale,', a devenit GheorgheGheorghiu-Dej, unul dintre principalii organizatori ai grevelor de la Atelierele CFRGrivila din Bucuregti, in anul 1933.

in afarl de linia principaltr de separalie intre partizanii comunismului internalionalsovietic) 5i cei ai comunismului nalional existau gi alte gruplri in partidul Comunist,

;onstituite pe criterii nafionale - gi anume existau grupul romdnilor, cel al evreilor, celrI maghiarilor gi cel al bulgarilor2. De asemenea, in pcR rnai existau : fracgiunea:ransilvdnenilor, unde [umeric erau preponderenli ungurii, cea a basarabenilor, undedominau ucrainenii, gi, in sf6rgit, cea a dobrogenilor, in rdndul cdrora un procentsemnificativ il reprezentau bulgarii.

Luptele intestine dinfe diferitele fracliuni ale PCR din perioada interbelictr constituie subiectulmultor lucriri, dintre care meriti amintite : S. T5nase, Clien.lii lu' tanti Varvara. Istorii clan-destine, Editura Humanitas, Bucuregti, 2005 ; Adrian cioroianu (ed.), comunistii tnainte decomunism: procese Ei condamndri ale ilegatigtilor din Romdnia, Editura Universittrlii dinBucuregti, Bucuregti 2014.Evreii din PCR igi schimbau deseori numele ca str sune mai romene$te - spre exemplu, ErnstNeulander a devenit Valter Roman. Numele gi le mai schimbau 9i ungurii, dar mult mai rar.in sehimb, bulgarii 5i le modificau doar atAt rat str fi, adaptate pronunliei limbii romine - spreexemplu, Dimitar Kolev a devenit Dumitru coliu. pe aceastd temtr, vezi p. campeanu,CeauEescu..., pp. 182-183.

42 DTCTATURA LUr NTCOLAECEAU$ESCU (196s-1989)

DupI intrarea in ilegalitate, activitatea Partidului Comunist a suferit o restrdngere gimai accentuatd. Un anumit impuls favorabil intensificdrii activittrlilor desfdgurate dePCR l-a adus marea criztr economic[ de la sfdrgitul anilor '20 - dar initial, in principaldin cauza luptelor intestine, n-au fost suficient valorificate posibilitdlile de manifestarecreate de inrtrut[1irea drastictr a situaliei economice. in 1929 a izbucnit greva minerilorde la Lupeni, dar participarea comunigtilor la aceste migctrri de protest a fost practicnuld, lucru pentru care au fost aspru criticagi de Cominternl. in anii '30 activitatea pCRa cunoscut o ugoard intensificare, in 1933 comunigtii reugind str declangeze greva laAtelierele CFR Griviga, dar tnanevra respectivd a provocat partidului mai multe daunedecdt beneficii, intruc6t activi$tii de frunte ai acestuia, printre care gi Gheorghiu-Dej,au fost trimi$i in judecat[ gi condamnafi, prin sentinte definitive, la ani grei de pugcdriesau la muncd forpt5.

in a doua jumltate a anilor '30, PCR a pierdut complet contactul cu ceea ce seintAmpla in RomAnia din cauzd ctr o jumdtate din cadrele de conducere ale partidului segdseau la Mciscova, iar cealaltd jumltate in pugclrii, putinii activi5ti rdmagi in libertatefiind nevoili sd se ascundS. Foarte dificild era gi comunicarea intre diferitele grupuri,ceea ce a determinat instaurarea unui climat de concuren!5 gi suspiciune intre ele. intretimp, pozilia dominantl in interiorul fractriunii ,,nagionale" a fost cuceritd de GheorgheGheorghiu-Dej, care a reugit s[-gi fructifice cu diblcie legenda de conductrtor al greveiceferigtilor 5i s-a priceput cum nu se poate mai bine sd inductr animozittrfi reciproceintre activigti. in 1936 ajunge gi Ana Piuker in inchisoare. Duptr perioada petrecutl laMoscova, ea se intorsese in !ard, cu scopul de a promova o noutr linie strategicd aCominternului, politica antifascistd2.

In anii 1937 -1938 sovieticii au fdcut curilenie in rdndul membrilor PCR, instr aceasttrm5sur5 i-a afectat doar pe acei activigti care se aflau in momentul respectiv pe teritoriulUniunii Sovietice - printre care gi pe Marcel Pauker3. Acest val de represiuni a lovitagadar numai fracliunea ,,moscovi1ilor", intrucdt ,,nationali$tii,,, cate se gdseau atunciin majoritate in pugc5riile din Romdnia, rdmdneau in afara razei de actiune a autorittrlilorde la Moscova. Nu putem gti dacd aceasta a fost gi intentria lui Stalin, insd consecinleleepurlrii au fost intdrirea aripii nalionale a PCR gi consolidarea poziliei lui GheorgheGheorghiu-Dej. in acelagi timp, datorit[ acestei operatiuni, Ana Pauker a devenit figuraprincipal5 a fracliunii moscovite. Pozi[ia ei era mai solidd decdt aceea a lui gtefan Forig,care in 1940 a fost numit prim-secretar al PCR, iar pe data de 31 decembrie a aceluiagian a trecut clandestin granila sovieto-romAn[ gi a intrar in 1ar5. Forig era insl strdin deambele aripi invrrjbite ale partidului, aga lncat nu era suslinut practic de nimenia.

Declangarea celui de-al doilea rlzboi mondial a schimbat situalia comunigtilor romdnipe nlan international, degi nu a provocat gi modificlri in ierarhia interioar[ a partidului.In 1941, dupd intrarea Romdniei in rtrzboi, Moscova a inceput activitatea de organizare

V. Georgescu,Istoria romAnilor. De ta origini pAnd Xn zilele noastre, Editura Humanitas,Bucuregti, 1992, p. 208.R. Levy, Glaria gi decdderea. . . , p. 47 .

Acestor evenimente le este consacratl monografia G. Brtrtescu, O anchetd stalinistd (1937-193g).Lichidarea lui Marcel Pauker, Bucuregti, 1995.P, CAmpeanu, CeauSescu..., pp. 198-203.

l.

)J.

4.

INCEPUTUL 43

a migcdrii comuniste romdnegti compuse din activigti afla1i pe teritoriul Uniunii Sovietice9i din soldatii romdni cdzuli prizonieri. in acest scop, sovieticii au recurs la serviciileAnei Pauker, pe care in mai 1941 au luat-o la schimb cu unul din conducdtorii granilorpringi pe teritoriul Basarabieir. in anul 1942, Ana pauker, impreund cu alli activi$ti, alucrat la Moscova la constituirea Frontului Natrional Democratic Romdn, iar mai tdrziu aorganizatDivizia ,,T\tdor Vladimirescu", care a luptat impotriva nemlilor sub conducereaArmatei Rogii2. impreunr cu aceastr divizie, Ana pauker a apdrut io pra in g44.

Intre timp, al doilea centru al pcR, concentrat in jurul lui Gheorghiu-Dej, se pregtrteala rAndul sdu pentru preluarea puterii. La 23 august Ig44 a avut ioc o loviturtr de statprin care a fost inl5turat de la putere dictatorul progerman lon Antonescu. La aceastdloviturd de stat - organizatr de partidele istorice din perioada interbelic[ gi de rege - auiuat parte gi comuniStii, prin intermediul lui Lucreliu Pltrlgcanu, care a fost cooptat inorganizarea complotului probabil pe considerentul c[ avea legdturi de rudenie.u p.iroun.din anturajul monarhului3. Potrivit afirmaliilor unor cercetbtori, comunigtii s-au allturatcomplotiqtilor deoarece Gheorghiu-Dej se temea cX, dacl Antonescu ar fi rezistat pdnila sosirea Armatei Rogii, gruparea ,nagionaligtilor', din pcR ar fi fost eliminatr completde

"moscoviEi"a.La sfArgitul rizboiului, in Partidul Comunist existau agadar patru lideri principali:

Forig, P[trrgcanu, pauker gi Dej. primul pe lista celor eliminagi a tost rorir. pe'Jatace 4 aprilie 1944, inarmat cu un pistol gi cu un ciocan, Emil Bodndrag a ptrtruns inxcunzdtoarea secretd a acestuia gi i-a comunicat ci a fost inldturat de la conducereapartidului. Forig n-a opus rezisten![, iar urmdtoarele cdteva luni gi le-a petrecut inceten(ie. Pe 23 august a fost eliberat pentru scurt timp, dupd care a fost din nou areskt.nn vara anului 1946 a fost lichidat. in locul lui a fost instituit un triumvirat compus dinEmil Bodn5raS, Iosif Ranghel Ei Constantin Pdrvulescu. Conducerea pCR a fost colectivd:in[ in septembrie 1945, cAnd in mod oficial Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general6.De fapt ins5, pdnd atunci, partidul a fost condus nu de cei trei care alcdtuiau triumviratul,:r de cuplul Pauker-Dej.

Primele doud decenii de guvernare comunisti in Rom6nia

D.rpd rlsturnarea lui Antonescu, Romdnia s-a retras din rdzboiul contra Uniunii Sovieticei: a indreptat armele impotriva Germaniei. cu toate acestea, incd din 30 august 1944"Ltrlata Rogie a intrat in Bucuregti, ceea ce insemna cd nici nu se putea pune problema

L1948-1965, Editura Humanitas,


Recommended