Date post: | 31-Dec-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | truongkhanh |
View: | 254 times |
Download: | 4 times |
Universitatea Liber Interna ional din Moldova Institutul de Cercet ri Filologice i Interculturale
Zinaida Radu, Ana Vulpe
Dic ionar de termeni lingvistici român-francez
Chi in u, ULIM 2012
2
Recomandat spre publicare de Senatul Universit ii Libere Interna ionale din Moldova. (proces verbal nr. 06 din 26 septembrie 2012) Responsabil de edi ie: Ana Gu u, prof.univ. dr., prim-vicerector, ULIM Recenzen i: Ion Manoli, prof. univ.dr. habilitat Ana Mihalachi, conf. univ. dr. Victor Until , conf. univ. dr. Machetare computerizat : Margarita Daver, Mihai Radu Coperta: Galina Prodan Zinaida Radu, Ana Vulpe Dic ionar de termeni lingvistici român-fracez Dic ionar de termeni lingvistici român-fracez/Univ. Liber Intern. din Moldova/Institutul de Cercet ri Filologice i Interculturale, Responsabil de edi ie.: Ana Gu u – Ch.: ULIM, 2012 - p. Tit., text paral.: lb. rom.- lb.franc. – 100 ex. ISBN 978-9975-124-15-7. 81'374.2'1=135.1=133.1 R 17
© ICFI, 2012 Institutul de Cercet ri Filologice i Interculturale/Institute of Philological and Intercultural Researches Address/Adresa: MD 2012, Chi in u, 52 Vlaicu Pârcalab Street Tel.: + (3732) 20-59-26, Fax : + (3732) 22-00-28 site: icfi.ulim.md; e-mail: [email protected]
3
Termenii sunt cheia de bolt a unei analize lingvistice
Pentru a efectua o analiz corect , pertinent i, prin urmare, credibil , a unei realit i reale sau imaginare, în cazul nostru, a realit ii lingvistice (cuvânt vs enun - propozi ie - fraz vs text etc.), cercet torul are nevoie de un ansamblu de termeni, de anumite “cuvinte sau grupuri de cuvinte cu o semnifica ie strict delimitat în interiorul unui sistem concret de no iuni” (J. Dubois et al. Dictionnaire de linguistique. Paris : Larousse, 1973, p. 486). Autorii afirm pe bun dreptate în acest context c „Fiecare coal lingvistic î i constituie o terminologie proprie, particular , mai mult sau mai pu in complet i specific ; nu exist tiin f terminologie” (ibidem). i aceasta deoarece apar noi idei, noi viziuni asupra unui fenomen, apar noi aspecte ale obiectului de studiu i savantul încearc s aduc lumina necesar asupra noilor realit i, fapt ce condi ioneaz , bineîn eles, noi modalit i de denominare.
i cu cât acest set de termeni este mai complet, cu atât mai exact, mai plenar reu te cercet torul s denumeasc realitatea nou creat sau altfel v zut , cu atât mai clar apare aceast realitate în fa a cititorului. De obicei, fiecare coal lingvistic de anvergur – structuralismul distribu ional (J. Dubois, L. Ilia .a.), structuralismul func ional (A. Martinet, Gr. Cincilei . a.), psiho-sistematica i psiho-mecanica francez (G. Guillaume, G. Moignet, C. Bureau . a) i-au creat terminologia proprie i au reu it pe aceast cale s i delimiteze câmpul conceptual, întemeindu- i astfel teoriile. Este greu ast zi s vorbe ti despre structura semantic a unei unit i lexicale f termenii sem, semem, hiperonim / hiponim, semasiologie / onomasiologie, paradigmatic / sintagmatic .a. Dup cum arat numeroasele studii ale prof. Gr. Cincilei, unit ile minimale semnificative î i definesc realitatea gra ie seriei terminologice monem, temem, sintem, f de care sintematica limbii nu mai poate fi conceput ca disciplin aparte a aspectului de form a realit ii lexicale.
4
i, în sfâr it, dar nu i la urm , în lingvistica sau gramatica textului literar, care studiaz în mod special unitatea maximal de discurs, specificând fenomenele de coeziune i coeren , deixis, anafor i catafor , tem i rem , textualitate, conector, enun are i a., to i ace ti termeni, ca i mul i al ii, reprezint anumite jaloane l sate de promotorii lor pe parcursul trecerii în timp a gândirii tiin ifice; ei reprezint , de asemenea, clare perspective de gândire i interpretare teoretic a realit ii lingvistice. Urm rind specificul de func ionare a lexicului terminologic, se creeaz u or impresia c uneori nu atât specialistul lingvist propune termenii, ci îns i concep ia lui cere termenul sau termenii respectivi. Termenii subduc ie, inciden , cronogenez . a. sunt intim lega i de concep ia psiho-sistematic a lui G.
Guillaume, ei arat limitele i posibilit ile explicative ale întregii teorii guillaumiene. O bun parte din termenii care la început erau “cantona i” într-un domeniu conceptual concret i erau “comoara” unei singure coli lingvistice, deseori î i l rgesc considerabil sferele de func ionare i pot func iona în diferite tipuri de context lingvistic. Este vorba în cazul dat de a a termeni lingvistici ca trop, compunere, corela ie . a. care sunt la îndemâna celui mai larg cerc de speciali ti i vorbitori. Un dic ionar de termeni lingvistici este opera unor speciali ti temerari. Mai întâi, el este orientat spre un cercet tor mai mult sau mai pu in specializat i pune la îndemâna persoanelor care fac deja studii lingvistice sau literare i au un anumit nivel de cultur lingvistic . Alc tuitorii acestui tip de dic ionare vor contura i vor alege cât mai exact i mai deplin fenomenul sau realitatea lingvistic tratat . Mai apoi speciali tii lexicografi de dic ionare bilingve pun “fa în fa ” unit i terminologice din limbi diferite, fie chiar i din limbi înrudite i astfel ei braveaz multe pericole de ordin conceptual, tradi ional i metodologic. Termenii fixa i într-un dic ionar bilingv lingvistic cer nu numai s contureze cât mai exact, mai deplin un anumit fenomen sau o anumit realitate lingvistic din cele dou limbi, dar i s in cont de gradul de coinciden al acestora, s respecte gradul de coinciden al
5
celor dou tradi ii lingvistice, al modalit ilor de abordare conceptual din ambele universuri de activitate cognitiv . Drept exemplu în aceast privin poate fi citat termenul atribut din gramatica limbii române i echivalentele lui din gramatica limbii franceze. Nu vom sc pa din vedere nici aspectul didactic al lexicului terminologic. Lexicul terminologic leag dou tipuri de activit i distincte, i anume lingvistica ( tiin a despre limb ) i didactica ( tiin a despre metodele de predare). i aceasta în
sura în care termenii contribuie concomitent atât la o în elegere i tratare maximal adecvat a realit ii examinate, cât i la o expunere nonechivoc i exhaustiv a acestei realit i la
orele de curs. Anume în acest ultim aspect a i fost conceput , bineîn eles, lucrarea de fa , anume din acest ultim aspect i vedem importan a i perspectivele deschise de Dic ionarul de termeni lingvistici român-francez al doctorilor în filologie Z. Radu i A. Vulpe, autoare a mai multor lucr ri lexicografice de valoare. La cap tul acestor câteva rânduri vom exprima sincera speran c Dic ionarul de termeni lingvistici român-francez va permite utilizatorilor s trateze cu succes realitatea lingvistic i
devin cartea necesar i dorit a tuturor celor care merg deja sau se afl la începutul drumului lung i plin de dulci surprize, de împliniri plenare pe care le poate da o adev rat cercetare lingvistic .
Anatol Len a,
doctor în filologie, USM
6
Prefa
Fiecare tiin în parte dispune de un aparat terminologic specific, care nu este i nici nu poate fi inclus în totalitate în dic ionarele obi nuite generale. Or, terminologiile pe domenii constituie obiectul dic ionarelor speciale. În ultimii ani s-a înregistrat o cre tere sporit a acestui gen de dic ionare i în special de tip bilingv, situa ie explicat i prin faptul c la etapa actual tiin ele, inclusiv cele umaniste, se dezvolt vertiginos, achizi ionând no iuni tiin ifice noi. Dic ionarul de fa vine s completeze, prin orientarea sa, irul dic ionarelor domeniale bilingve. El î i propune drept scop esen ial s satisfac necesit ile, în primul rând, ale celor lega i nemijlocit de sfera lingvisticii române i franceze, speciali tilor în materie, dar i traduc torilor, profesorilor, studen ilor, elevilor etc.
Fiind elaborat pe baza unor dic ionare de terminologie lingvistic , explicative, a literaturii de specialitate, dic ionarul este unul de propor ii relativ mici, înglobând circa 4000 de termeni i îmbin ri terminologice din domeniile lingvisticii generale, fonetic , lexicologie, stilistic , semantic , traductologie, morfologie, sintax , ortografie, punctua ie. Num rul de sintagme, menit s ilustreze folosirea unui sau altui termen, difer de la caz la caz, în func ie de capacitatea lor combinatorie. Fiecare termen, atât din limba-surs , cât i din limba de intrare, are indicat clasa lexico-gramatical
reia îi apar ine. Lucrarea are un caracter pragmatic, fiind un instrument de
lucru util pentru cei interesa i, întrucât constituie un sprijin important în efectuarea diverselor activit i didactice, de analiz contrastiv , de traducere, de scriere corect etc. Ea contribuie, într-o anumit m sur , i la asimilarea, reglementarea i propagarea inventarului terminologic ce ine de sfera lingvisticii române i franceze.
7
Autoarele
LISTA ABREVIERILOR adj. adjectiv adv. adverb col. colectiv conj. conjunc ie dim. diminutiv etc. etcetera f. (substantiv) feminin fig. figurat fon. fonetic gram. gramatic imp. imperfect impers. impersonal ind. indicativ interj. interjec ie interog. interogativ invar. invariabil itr. intranzitiv înv. învechit lingv. lingvistic livr. livresc loc. locu iune m. (substantiv) masculin n. (substantiv) neutru neg. negativ nehot. nehot rât num. numeral ord. ordinal peior. peiorativ
8
pers. personal, persoan pf. perfectiv pl. plural poet. poetic pop. popular pos. posesiv pref. prefix prep. prepozi ie pron. pronume, pronominal rf. reflexiv sg. singular sup. superlativ tr. tranzitiv v. vezi
SEMNE CONVEN IONALE
În dic ionar sunt utilizate urm toarele semne conven ionale: Tilda (~) înlocuie te cuvântul-titlu în întregime sau numai partea cuvântului ce se afl înaintea barei. Bara (/) separ partea invariabil a cuvântului de cea care se modific . Dou puncte (:) semnaleaz c titlul articolului (adic cuvântul-titlu) se utilizeaz doar într-o anumit îmbinare.
9
ALFABETUL ROMÂNESC
Aa Ââ Bb Cc Dd Ee Ff
Gg Hh Ii Îî Jj Kk Ll Mm Nn
Oo Pp Qq Rr Ss Tt Uu
Vv Ww Xx Yy Zz
ALFABETUL FRANCEZ
Aa Bb Cc Dd Ee Ff Gg
Hh Ii Jj Kk Ll Mm Nn
Oo Pp Qq Rr Ss Tt
Uu Vv Ww Xx Yy Zz
10
11
A
abátere f.
~ de la regul aberánt adj. ablatív n.
~ absolut abreviatív adj. abreviére f. absolút adj.
superlativ~ timpuri ~e
abstráct adj., n. substantiv ~ ~ verbal ~ al calita ii fraza ~
abstractizáre f. ~ lexical
abundén f. accént n.
~ liber ~ fix ~ ascendent -descendent ~ de intensitate (dinamic, silabic, expirator) ~ sintactic ~ logic ~ muzical (melodic) ~ ascu it ~ circumflex ~ grav ~ tonic
écart m., déviation f.
~ de la règle aberrant adj. ablatif m.
~ absolu abréviatif adj. abréviation f. absolu adj.
superlatif ~ temps ~s
abstrait adj.,m. substantif~ ~ verbal ~ de la qualité phrase ~e
abstraction f. ~ lexicale
abondance f. accent m.
~ libre ~ fixe ~ ascendant – déscendant ~ d’intensité (dynamique, syllabique, expiratoire) ~ syntactique ~ logique ~ musical (mélodique) ~ aigü ~ circonflexe ~ grave ~ tonique
12
~ de periferie ~ str in
a accentuá tr. accentuáre f. accentuát adj.
vocal silab ~ pronume personal ~
accép ie f.
~ proprie ~ figurat
accidént n ~ fonetic
acomodáre f. acórd n.
~ gramatical ~ dupa in eles ~ prin atractie ~ participiului trecut
acrofoníe f. acroním n. actánt m. ac iúne f.
verb de ~ actív adj.
fraz ~ acumuláre f. acústic adj.
segment ~ actualizáre f. actualizatór m. a actualizá tr. acuzatív n.
~ cu infinitiv
~ neutral adapt/áre f.
~ faubourien ~ étranger
accentuer tr. accentuation f. accentué adj.
voyelle ~e syllabe ~e pronom personnel tonique, disjoint
acception f., sens m. ~ propre ~ figuré
accident m. ~ phonétique
accomodation f. accord m.
~ grammatical ~ ad sensum; syllepse f. ~ par attraction ~ du participe passé
acrophonie f. acronyme m. actant m. action f.
verbe d’~ actif adj.
phrase ~ive accumulation f. acoustique adj.
segment ~ actualisation f. actualisateur m. actualiser tr. accusatif m.
~ accusativus cum infinitivo ~ neutre
adaptation m.
13
tehnica ~ rii a aderá itr. aderént adj. adjectív n.
~ mo tenit ~ împrumutat ~ denominativ ~ adverbial ~ pronominal ~ verbal ~ concret ~ abstract ~ simplu ~ compus ~ variabil ~ invariabil ~ calificativ ~ determinative ~ articulat ~ nearticulat ~ antepus ~ postpus
adjectiváre f. adjectivizáre f. adjonc iúne f. adstrát n. advérb n.
~ mostenit ~ împrumutat ~ creat ~ denominativ ~ concret ~ abstract ~ simplu ~ compus ~ de cantitate ~ de intensitate
technique d’~ adhérer tr. adhérent adj. adjectif m.
~ hérité ~ emprunté ~ dénominatif ~ adverbialisé ~ pronominal, possessif
~ verbal ~ concret ~ abstrait ~ simple ~ composé ~ variable ~ invariable ~ qualificatif ~ déterminatif ~ articulé ~ nonarticulé ~ antéposé ~ postposé
adjectivation f. adjectivisation f. adjonction f., ajout m. adstrat m. adverbe m.
~ hérité ~ emprunté ~créé ~ dénominatif ~ concret ~ abstrait ~ simple ~ construit, composé ~ de quantité ~ d’intensité
14
~ de afirmare ~ de îndoial ~ de ordine ~ de mod ~ de loc ~ de timp ~ de concesie ~ de negare ~ pronominal ~ pronominal ~demonstrativ ~ pronominal ~ interogativ ~ pronominal relativ ~ pronominal nedefinit ~ pronominal negativ ~ nonpronominal
adverbiál adj. locutiune ~
adverbializáre f. adversatív adj.
conjuc ie ~a afectáre f. afectív adj. aferéz f. afirmatív adj.
fraz ~ afirmá ie f. afíx n.
~ derivativ
~ lexical ~ gramatical ~ proclitic ~ enclitic
afixál adj. transformare ~
afixáre f.
~ d’affirmation ~ de doute ~ d’ordre ~ de mode, de manière ~ de lieu ~ de temps ~ de concession ~ de négation ~ pronominal ~ pronominal ~démonstratif ~ pronominal ~ interrogatif ~ pronominal relatif ~ pronominal indéfini
~ pronominal négatif ~ nonpronominal adverbial adj.
locution ~e adverbialisation f. adversat/if adj.
conjonction ~ive affectation f. affectif adj. aphérèse f. affirmat/if adj.
phrase ~ive affirmation f. affixe m.
~ dérivationnel, de dérivation ~ lexical ~ grammatical ~ proclitique ~ enclitique
affixal adj. transformation ~e
affixation f.
15
afonizáre f. aforízm n. africát f. agént m.
complement de ~ aglomerát n.
~ semantic aglutinánt adj.
limbi ~e aglutináre f. agnosticísm n. agnozíe f. agrafíe f. agramaticál adj. agramaticalitáte f. agramatísm n. albanéz adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
alexie f. ~ literal ~ verbal ~ frastic
alineát n. alfabét n
~ fonetic ~ grec ~ latin ~ chirilic
alegoríe f. algorítm m. aliterá ie f. alocutór m. alofón m. alomórf m. alteráre f. alternán f.
~ vocalic
aphonisation f. aphorisme m. affriquée f. agent m.
complément d’~ agglomérat m.
~ sémantique agglutinant adj.
langues ~es agglutination f. agnosticisme m. agnosie f. agraphie f. agrammatical adj. agrammaticalité f. agrammatisme m. albanais adj., m.
langue ~e parler l’~
alexie f. ~ littérale ~ verbale ~ phrastique
alinéa m. alphabet m.
~ phonétique ~ grec ~ latin ~ chyrilique
allégorie f. algoritme m. allitération f. allocuteur m. allophone m. allomorphe m. altération f. alternance f.
~ vocalique
16
~ consonantic alúzie f.
~ mitologic ~ istoric ~ nominal
alveolár adj. álveo-palatál adj. amalgám n. ambiguitáte f.
~ semantic ambíguu adj.
termen ~ americanísm n. amplificáre f. anacolút n. anáfor f. anacronísm n. anafóric adj.
cuvânt ~ anagrám f. analécte f. pl. analític adj.
limba ~ analitísm n. a analizá tr.
~ o propozitie analíz f.
~ semic ~ fonetic ~ fonologic ~ lexical ~ semantic ~ gramatical ~ morfologic ~ sintactic ~ structural ~ componential ~ stilistic
~ consonantique allusion f.
~ mythologique ~ historique ~ nominale
alvéolaire adj. alvéo-palatal adj. amalgame m. ambigüité f.
~ sémantique ambigü adj.
terme ~ américanisme m. amplification f. anacoluthe f. anaphore f. anachronisme n. anaphorique adj.
mot ~ anagramme f. analectes m. pl. analytique adj.
langue ~ analytisme m. analyser tr.
~ une proposition analyse f.
~ sémique ~ phonétique ~ phonologique ~ lexicale ~ sémantique ~ grammaticale ~ morphologique ~ syntaxique ~ structurale ~ componentielle ~ stylistique
17
analogíe f. ~ formal ~ semantic
anaptíx f. anastróf f. anáforá f.
~ asociativ ~ nominal
anchetatór m. anchét f.
~ lingvistic ~ dialectal
anglicísm n. ~ legitim ~ nelegitim
animát adj. substantiv ~
anexiúne f. anomalie f. anotá ie f. antanacláz f. antapodóz f. antecedént adj. antipenúltim adj. antepúnere f. anticipáre f. antifráz f. antoním n.
~e absolute ~e par iale ~e complementare ~e gradabile ~e reciproce
antonimíe f. antisimetríe f. antitéz f. antroponím n. antroponímic n.
analogie f. ~ formelle ~ sémantique
anaptixe f. anastrophe f. anaphore f.
~ associative ~ nominale
enquêteur m. enquête f.
~ linguistique ~ dialectale
anglicisme m. ~ légitime ~ illégitime
animé adj. substantif ~
annexion f. anomalie f. annotation f. antanaclase f. antapodose f. antécédent adj. antépénultième adj. antéposition f. anticipation f. antiphrase f. antonyme m.
~s absolus ~s partiels ~s complémentaires ~s gradables ~s réciproques
antonymie f. antisymétrie f. antithèse f. anthroponyme m. anthroponymique n.
18
antroponimíe f. antroponomástic f. aórist m. aparént adj. apelativ n. apertúr f. apicál adj. apocóp f. apodóz f. apofoníe f. apologíe f. apostróf n. apozí ie f.
~ simpl ~ dezvoltat
arbitrár adj. semn ~
arealogíe f. argóu n. argumentatív adj. arhaísm n.
~ lexical arhifoném n. arhisemém n. arhigén n. arhilexém n arhisemém n. armeán/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
aromân/ adj., f. a vorbi ~a
artícol n. ~ contractat ~ hot rât ~ nehot rât ~ posesiv ~ demonstrativ
anthroponymie f. antrhoponomastique f. aoriste m. apparent adj. appellatif m. aperture f. apical adj. apocope f. apodose f. apophonie f. apologie f. apostrophe f. apposition f.
~ simple ~ développée
arbitraire adj. signe ~
aréologie f. argot m. argumentatif adj. archa sme m.
~ lexical archiphonème m. archisémème . archigenre m. archilexème m. archisémème m. armeni/en adj., m.
langue ~enne parler l’~
aroumain adj., m. parler l’~
article m. ~ contracté ~ défini ~ indéfini ~ possessif ~ démonstratif
19
~ proclitic ~ enclitic ~ partitiv ~ de dictionar ~ zero
articuláre f. ~ dubl
articulát adj. vorbire ~
ascendént adj. diftong ~
asemántic adj. asiguráre f. asimiláre f.
~ de calitate ~ fonetic ~ vocalic ~ consonantic ~ progresiv ~ regresiv ~ par 1ial ~ total ~ reciproc
asimilá ie f. asonán f. aspirát adj. aspéct n.
~ul verbului ~ durativ ~ momentan
asterísc n. asurzíre f. atemátic adj. atlás n.
~ lingvistic ~ dialectal
atón adj. forma ~ a
~ proclitique ~ enclitique ~ partitif ~ de dictionnaire ~ zéro
articulation f. double ~
articulé adj. langage ~
ascendant adj. diphtongue ~e
asémantique adj. assurance f. assimilation f.
~ de qualité ~ phonétique ~ des voyelles ~ des consonnes ~ progressive ~ régressive ~ partielle ~ totale ~ réciproque
assimilation f. assonance f. aspiré adj. aspect m.
~ du verbe ~ duratif ~ momentané, perfectif
astérisque n. assourdissement m . athématique adj. atlas m.
~ linguistique ~ dialectal
atone adj., conjoint adj. forme ~ du pronom
20
pronumelui personal atrác ie f.
~ paronimic ~ gramatical
atribút n. ~ substantival ~ adjectival ~ numeral ~ pronominal ~ verbal ~ adverbial ~ izolat ~ neizolat ~ de identificare ~ de calificare ~ simplu ~ multiplu ~ prepozi ional ~ subînteles
atributív f. ~ propriu-zis ~ apozitiv ~ izolat ~ neizolat ~ determinativ
~ restrictiv ~ explicativ ~ de identificare ~ de calificare ~ circumstantial
augmentatív n. sufix ~ verb ~
auxiliár adj. axiológic adj.
personnel attraction f.
~ paronymique ~ grammaticale
complément m.du nom ~ de nom ~ de l’adjectif ~ de l’adjectif numéral ~ du pronom ~ du verbe ~ de l’adverbe ~ isolé, détaché ~ non isolé ~ d’identification ~ de qualification ~ simple ~ multiple ~ prepositionnel ~ sousentendu
subordonnée complément de nom ~ proprement dite ~ d’apposition ~ isolée ~ non isolée ~ déterminative
~ restrictive ~ explicative ~ d’identification ~ de qualification ~ circonstantielle
augmentatif m. suffixe ~ verbe ~
auxiliaire adj. axiologique adj.
21
B
balcanísm n. balcaníst m. balcanístic f. balcanológ m. balcanologíe f. banc f.
~ de date barbarísm n. básic n. básic-english m. básic-french m. báz f.
~ terminologic ~ de articula ie ~ dialectal ~ de formare ~ de date
bielorús/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
bilabiál adj. bilingvísm n. binár adj. bivalént adj. brahilogíe f. brevelocvén f. bucál adj. cavitate ~ bulgár/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
balkanisme m., balkaniste m. balkanistique f. balkanologue m. balkanologie f. banque f.
~ de données barbarisme m., faute grave de
langage langage symbolique accessible anglais de base, langue artificielle français de base, élémentaire base f. ~ terminologique
~ articulatoire ~ dialectale ~ de formation ~ de données
biélorusse adj., m. langue ~ parler le ~
bilabial adj. bilinguisme m. binaire adj. bivalent adj. brachylogie f. brévéloquence f. buccal adj .cavité ~e bulgare adj., m.
langue ~ parler le ~
22
burlésc adj.
burlesque adj.
D dác f.
limba ~ dacoromân adj. , m. dalmát f.
limba ~ datív n.
~ adnominal ~ etic ~ posesiv ~ neutru
a decliná tr. declináre f.
~ articulat ~ nearticulat sistem de ~
decodár/e f. ~ ea unui mesaj
decodificáre f. defectív adj.
verb ~ defiguráre f.
~ a unui text a unei expresii
definí ie f. ~ semantic ~ analitic
degramaticalizáre f. deíctic adj.
cuvânt ~ delexicalizáre f. demotiváre f. denazalizáre f.
dace m.
langue des Daces daco-roumain adj. , m. dalmate m.
langue ~ datif m.
~ adnominal ~ éthique ~ possessif ~ neutre
décliner tr. déclinaison f.
~ articulée ~ non-articulée système de ~
decodage m. ~ d’un message
voir decodare f. défectif adj.
verbe ~ défiguration f:.
~ d’un texte d’une expression
definition f. ~ sémantique ~ analytique
dégrammaticalisation f. déictique adj.
mot ~ déléxicalisation f. démotivation f. dénasalisation f.
23
denominatív n. termen ~ verb ~
denominá ie f. denotáre f. denotát adj. denotatív adj.
sens ~ func ie ~
denotá ie f. denumíre f. densitáte f. depalatalizáre f. dependént adj.
propozi ie ~ dependén f.
~ sintactic ~ unic ~ multipl
depreciatív adj., f. cuvânt ~ nuan a ~
deraiére f. ~ lexical
deriváre f. ~ afixal ~ proprie ~ improprie ~ progresiv ~ regresiv ~ parasintetic ~ sinonimic ~ sufixal ~ invers ~ prefixal
derivát n. ~ mo ional ~ regresiv
dénominatif m. terme ~ verbe ~
dénomination f. dénotation f. dénoté adj. dénotat/if adj.
sens ~ fonction ~ive
dénotation dénomination f. densité f. dépalatalisation f dépendant adj.
proposition ~e dépendance f.
~ syntaxique ~ unique ~ multiple
dépréciat/if adj., m. mot ~ nuance ~ive
déraillement m. ~ lexical
dérivation f. ~ affixale ~ propre ~ impropre ~ progressive ~ regressive ~ parasynthétique ~ synonymique ~ suffixale ~ inverse ~ préfixale
derivé m. ~ flexionnel ~ régressif
24
derivatív adj. afix ~
derivát adj. form ~ sens ~
deriva ionál adj. câmp ~
descifráre f. descentráre f. decodáre f. descriére f.
~ lingvistic ~ semantic ~ structural
desemantizáre f. descriptivísm n. desinén f.
~ cazual ~ zero
destinatár m. determinánt m.
~ posesiv ~ demonstrativ ~ concret ~ abstract ~ proclitic ~ enclitic
determinát m. determinatív n., adj.
adjectiv ~ deverbál n.
substantiv ~ deverbalizáre f. deviére f. dezambiguizáre deziotacizáre f. diacroníe f.
dérivatif m. affixe ~
dérivé adj. forme ~e sens ~
dérivationnel adj. champ ~
déchiffrement m. décentrement m. décodage m. description f.
~ linguistique ~ sémantique ~ structurelle
désémantisation f. descriptivisme m. désinence f.
~ casuelle ~ zéro
destinatare m. déterminant m.
~ possessif ~ démonstratif ~ concret ~ abstrait ~ proclitique ~ enclitique
déterminé m. déterminatif m., adj.
adjectif ~ déverbal m.
substantif ~ déverbalisation f. déviation f. désambiguisation f. désiotacisme m.,désiotisation f. diachronie f.
25
dialéct n. ~ convergent ~ divergent
dialectál adj. expresie ~ form ~
dialectísm n. dialectológ m. dialectológic adj. dialectologíe f. dialóg n. dialogísm n. diatéz f.
~ activ ~ pasiv ~ reflexiv
dicotomíe f. dictáre f. dictón n. díc ie f. dic ionár n.
~ monolingv ~ bilingv ~ plurilingv ~ explicativ ~ etimologic ~ enciclopedic ~ academic ~ lingvistic ~ analogic ~ ideografic ~ general ~ ortografic ~ de dificult i ~ de sinonime ~ de antonime ~ frazeologic
dialecte m. ~ convergent ~ divergent
dialectal adj. expression ~e forme ~e
dialectisme m. dialectologue m. dialectologique adj. dialectologie f. dialogue m. dialogisme m. diathése f., voix f.
~ active ~ passive ~ pronominale
dichotomie f. dictée f. dicton m. diction f. dictionnaire m.
~ monolingue ~ bilingue ~ plurilingue ~ explicatif ~ étymologique ~ encyclopédique ~ académique ~ linguistique ~ analogique ~ idéographique ~ géneral ~ orthographique ~ de difficultés ~ de synonymes ~ d’antonymes ~ de phraséologismes, phraséologique
26
~ automatic electronic
~ de nume proprii ~ de buzunar
dic iúne f. dieréz f. diftóng m.
~ ascendent ~ descendent ~ monoftongat
diftongáre f. diglosíe f. digresiúne f. diluáre f. diminutív adj., n.
sufix ~ diminutiváre f. discúrs n.
~ direct ~ indirect ~ indirect liber ~ raportat
disimiláre f. ~ în contact ~ la distan ~ progresiv ~ regresiv ~ par ial ~ total ~ silabic
disgrafíe f. disonán f. disjunctív adj.
conjunc ie ~ disjúnc ie f. dislocáre f. ditributiv adj.
~ automatique éléctronique
~ de noms propres ~ de poche
diction f. diérèse f. diphtongue f.
~ ascendante ~ descendante ~ monophtonguée
diphtongaison f. diglossie f. digression f. dilution f. diminutif adj., m.
suffixe ~ diminution f. discours m.
~ direct ~ indirect ~ indirect libre ~ rapporté
dissimilation f. ~ en contact, voisine, noncontigue ~ à distance ~ progressive ~ regressive ~ partielle ~ totale ~ syllabique
disgraphie f. dissonance f. disjonct/if adj.
conjonction ~ive disjonction f. dislocation f. distributif adj.
27
numeral ~ distribú ie f.
~ unidirec ional ~ bidirec ional
ditribu ionál adj. analiz ~ metod ~
diversificáre f. dominánt f. dóu púncte n. duál n. dubláj n. dublét n.
~e etimologice duratív adj.
aspect ~ consoan ~
nom de nombre ~ distribution f.
~ unidirectionnelle ~ bidirectionnelle
distributionn/el adj. analyse ~elle méthode ~elle
diversification f. dominante f. deux points m. dual m.. doublage m. doublet m.
~s étymologiques durat/if adj.
aspect ~ consonne ~ive
28
E
echivalént n.
~ semantic echivalén f.
~ stilistic ~ func ional ~ idiomatic ~ cultural ~ poten ial ~ optimal
echivóc adj. expresie ~
elemént n. ~ autohton ~ formant ~ corelativ ~ de rela ie ~ predicativ
elidáre f. elips f.
~ lexical ~ gramatical
elíptic adj. fraz ~
eliziúne f. elocvén f. emfátic adj.
stil ~ emfáz f. emisiúne f.
~ de sunete ~ consonantic ~ vocalic
emi tór m. enciclopedíe f. encliz f.
échivalent n. ~ sémantique
échivalence f. ~ stylistique ~ fonctionelle ~ idiomatique ~ culturelle ~ potentielle ~ optimale
échivoque adj. expression ~
élément m. ~ autochtone ~ formant ~ corrélatif ~ de relation ~ prédicatif
élision f. ellipse f.
~ lexicale ~ grammaticale
elliptique adj. phrase ~
élision f. éloquence f. emphatique adj.
style ~ emphase f. emission f.
~ de sons ~ consonantique ~ vocalique
emetteur m. encyclopédie f. enclise f., postposition f.
29
engléz/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
enún n. ~ inteligibil ~ ambiguu ~ gramatical ~ agramatical
enumeráre f. enun iatív f.
~ propriu-zis ~ optativ ~ poten ial ~ dubitativ ~ imperativ ~ afectiv
epanaléps f. epentéz f. epicén adj.
substantiv ~ epifoném n. epigrafíe f. epitét n. epistolár adj. esperantíst m. esperánto n. etimologíe f.
~ intern ~ extern ~ special ~ popular ~ multipl ~ fals ~ tiin ific
etimologísm n. etimologíst m.
anglais m. langue ~e parler l’~
énoncé m. ~ intelligible ~ ambigu ~ grammatical ~ agrammatical
énumération f. énonciative f.
~ proprement dite ~ optative ~ potentielle ~ dubitative ~ impérative ~ affective
épanalepse f. épenthèse f. épicène adj.
substantif ~ (à double genre)
épiphonème m. épigraphie f., étude
des inscriptions epithète f. epistolaire adj. espérantiste m. espéranto m. étymologie f.
~ interne ~ externe ~ spéciale ~ populaire, croisée ~ multiple ~ fausse ~ savante
étymologisme m. étymologiste m.
30
etimológic adj. etimón n. etnolingvístic f. etnotraductologíe f. eufemísm m. eufoníe f. evolútie f.
~ fonetic ~ semantic ~ gramatical
exclamáre f. exclamatív adj.
semn ~ propozi ie ~
exclamátie f. exercí iu n.
~ de familiarizare ~ de recunoa tere ~ de repeti ie ~ de alc tuire ~ de eviden iere ~ de diferen iere ~ de substituire ~ de transformare ~ de formare ~ de ordonare ~ de extragere ~ de marcare ~ de copiere ~ de corectare ~ de pronun are ~ de ortografie i de punctua ie ~ fonetic ~ lexical ~ gramatical ~ stilistic
étymologique adj. étymon m. ethnolinguistique f. ethnotraductologie f. euphémisme m. euphonie f. évolution f.
~ phonétique ~ sémantique ~ grammaticale
exclamation f. exclamat/if adj.
signe d’exclamation proposition ~ive
exclamation f. exercice m.
~ de familiarisation ~ de reconnaissance ~ de répétition ~ de composition, de formation ~ de mise en évidence ~ de différenciation ~ de substitution ~ de transformation ~ de formation ~ de mise en ordre ~ d’extraction ~ de marquage ~ de copie ~ de correction ~ de prononciation ~ d’orthopraphe et de ponctuation ~ phonétique ~ lexical ~ grammatical ~ stylistique
31
~ structural ~ tradi ional
expansiúne f. explicít adj. explicitáre f. explózie f. exprésie f.
~ fix ~ idiomatic ~ verbal ~ verbal impersonal ~ arhaic ~ dialectal ~ artistic ~ curent ~ echivoc ~ eliptic ~ familiar ~ popular ~ vulgar
expresív adj. expresivitáte f. exprimáre f.
~ oral ~ scris ~ corect ~ gre it ~ logic ~ coerent ~ nuan at ~ concis ~ laconic ~ lapidar ~ clar ~ echivoc ~ prolix ~ pleonastic
~ structural ~ traditionnel
expansion f., étoffement f. explicite adj. explicitation f. explosion f. expression f.
~ figée ~ idiomatique ~ verbale ~ verbale impersonelle ~ archa que ~ dialectale ~ artistique ~ courante ~ échivoque ~ ellyptique ~ familière ~ populaire ~ vulgaire
expresssif adj. expressivité f. expression f.
~ orale ~ écrite ~ correcte ~ fautive, erronnée ~ logique ~ cohérente ~ nuancée ~ concise ~ laconique ~ lapidaire ~ claire ~ échivoque, ambig e ~ prolixe, confuse ~ pléonastique
32
~ literar ~ aleas ~ îngrijit ~ neîngrijit ~ familiar form de ~ gre eal de ~
expúnere f. ~ sumar ~ detaliat
extensiúne f. extralingvístic adj.
factor ~
~ littéraire ~ recherchée, correcte ~ soignée ~ négligente ~ familière forme d’~ faute d’~
exposition f. ~ sommaire ~ détaillée
extension f. extralinguistique adj.
facteur ~
33
F
factitív adj. verb ~
facultatív adj. context ~ valen ~
familiár adj. expresie ~ stil ~
familíe ~ de cuvinte ~ de limbi
feminín adj. genul ~
figurát adj. sens ~ utilizare ~ a unui cuvânt
figúr f. ~ de stil ~ etimologic
filia i/e f. ~a sensurilor
filológ m. filologíe f.
~ clasic ~ comparat ~ romanic ~ germanic
flectív adj. form ~
flexionál adj. afix ~
flexiúne f. ~ nominal
factitif adj.
verbe ~ facultat/if adj.
contexte ~ valence ~ive
famil/ier adj. expression ~ ière style ~
famille ~ de mots ~ de langues
féminin adj. genre ~
figuré adj. sens ~ emploi ~ d’un mot
figure f. ~ de style ~ étymologique
filiation f., lignée f. ~ de sens
philologue m philologie f.
~ classique ~ comparée ~ romane ~ germanique
flect/if adj. forme ~ive
flexionnel adj. affixe ~
flexion f. ~ nominale
34
~ pronominal ~ verbal ~ sintetic ~ analitic ~ intern ~ extern ~ zero
focalizáre f. fluiditát/e f.
~ea stilului fond n.
~ lexical de baz ~ primitiv ~ elementar
foném n. ~ lung ~ e corelative ~ segmental
fonematíc adj. analiz ~ nivel ~
fonémic adj fonétic adj.
alfabet ~ transcrip ie ~ ortografie ~ alternan ~ asimilare ~ contaminare ~ interferen e ~e motivare ~ particularitate ~ variant ~
fonétic f. ~ comparat ~ general ~ descriptiv ~ istoric
~ pronominale ~ verbale ~ synthétique ~ analytique ~ interne ~ externe ~ zéro
focalisation f.,mise en relief fluidité f.
~ du style fond m.
~ lexical de baze ~ primitif ~ élémentaire
phonème m. ~ long ~ s correlatifs ~ segmental
phonématique adj. analyse ~ niveau ~
phonémique adj. phonétique adj.
alphabet ~ transcription ~ orthographe ~ alternance ~ assimilation ~ contamination ~ interférence ~ motivation ~ particularité ~ variante ~
phonétique f. ~ comparée ~ générale ~ descriptive ~ historique
35
~ experimental ~ func ional ~ structural ~ sintactic
foneticián m. fonetísm n. fonetíst m. foníe f. fonológ m. fonológic adj.
nivel ~ analiz ~ opozi ie ~ principiu ~ de ortografiere
fonologíe f. ~ comparat ~ general ~ istoric ~ structural
formalizár/e f. ~ ea limbii
formánt m. formár/e f.
~ ea cuvintelor formatív n. formá ie f.
~ onomatopeic ~ neologic ~ regresiv
fórm f. ~ accentuat ~ neaccentuat ~ aton ~ pronominal ~ nominal ~ verbal
~ expérimentale ~ fonctionnelle ~ structurale ~ syntactique, syntaxique
phonéticien m. phonétisme m. phonétiste m. phonie f. phonologue m. phonologique adj.
niveau ~ analyse ~ opposition ~ principe ~ d’orthographe
phonologie f. ~ comparée ~ générale ~ historique ~ structurale
formalisation f. ~ de la langue
formant m. formation f.
~ des mots formatif m. formation f.
~ onomatopéique ~ néologique ~ regressive
forme f. ~ accentuée ~ nonaccentuée ~ atone ~ pronominale ~ nominale ~ verbale
36
~ afirmativ ~ negativ ~ invers ~ simpl ~ compus ~ mixt ~ lexical ~ gramatical ~ pasiv ~ sintetic ~ supletiv ~ temporal ~ hibrid ~ proprie ~ împrumutat ~ flexionar ~ fix ~ perifrastic ~ multipl ~ literar ~ neliterar ~ dialectal ~ aleas ~ popular ~ hipercorect
formúla f. ~ de adresare
~ eliptic ~ fix
formuláre f. francéz/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
francofón m. fran uzíre f. fran uzísm n.
~ affirmative ~ négative ~ inverse ~ simple ~ composée ~ mixte ~ lexicale ~ grammaticale ~ passive ~ synthétique ~ supplétive ~ temporelle ~ hybride ~ propre ~ empruntée ~ flexionnelle ~ fixe ~ périphrastique ~ multiple ~ littéraire ~ nonlittéraire ~ dialectale ~ recherchée, correcte ~ populaire ~ hypercorrecte
formule f. ~ de mise en apostrophe, d’appel ~ elliptique ~ fixe
formulation f. français adj., m.
langue ~e parler le ~
francophone m. francisation f. mot, construction
37
fráz/ f.
~ afirmativ ~ incident ~ intercalat ~ echivoc ~ compus structura ~ei
frazeográf m. frazeografíe f. frazeológic adj.
expresie ~ calc ~ unitate ~ sens ~ variant ~ dic ionar ~
frazeologíe f. ~ comparat ~ diacronic ~ dialectal ~ popular ~ idiomatic ~ somatic
frazeologísm n. frecven f. fricatív adj.
consoan ~ fúnc ie f.
~ apelativ ~ comunicativ ~ expresiv ~ primar ~ gramatical ~ sintactic ~ predicativ
empruntés à la langue française
phrase f. ~ affirmative ~ incidente ~ intercalée ~ échivoque ~ complexe structure de la ~
phraséographe m. phraséographie f. phraséologique adj.
expression ~ calque ~ unité ~ sens ~ variante ~ dictionnaire ~
phraséologie f. ~ comparée ~ diachronique ~ dialectale ~ populaire ~ idiomatique ~ somatique
phraséologisme m. fréquence f. fricat/if adj.
consonne ~ive fonction f.
~ appelative ~ communicative,de communication ~ expressive ~ initiale ~ grammaticale ~ syntactique ~ prédicative
38
~ stilistic ~ fundamental ~ secundar ~ referentiala ~ metalingvistica ~ emotiv ~ estetic ~ interogativa ~ fatic
func ionál adj. analiz ~ semantic ~ stil ~ stilistic ~
func ionalitáte f.
~ stylistique ~ fondamentale ~ secondaire ~ référentielle ~ métalinguistique ~ émotive ~ esthétique ~ interrogative ~ phatique
fonctionn/el adj. analyse ~elle sémantique ~elle style ~ stylistique ~elle
fonctionnalité f.
39
G galicísm n.
úz/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
geminá ie f. gen n.
~ natural ~ gramatical ~ masculin ~ feminin ~ neutru ~ comun ~ personal
genealógic adj. arbore ~ clasificare ~
genealogí/e f. ~ a unei limbi
genitív n. cazul ~
geografíe f.: ~ lingvistic
geolímb f. geolingvístic f. germán/ f.
limb ~ a vorbi ~a
germáni/c adj. limbi ~ce
germanísm n. germaníst m. germanístic f.
gallicisme m. gagaouze adj., m
langue ~ parler le ~
gémination f. genre m.
~ naturel ~ grammatical ~ masculin ~ féminin ~ neutre ~ commun ~ personnel
généalogique adj. arbre ~ classification ~
généalogie f. ~ d’une langue
génitif m. cas ~
géographie f.: ~ linguistique
géolangue f. géolinguistique f. allemand m.
langue ~e parler l’~
germanique adj. langues ~s
germanisme m. germaniste m. discipline qui s’occupe de
l’étude comparative des langues germaniques
40
germanizáre f. gerundív n.
construc ie ~ gerúnziu n. ghiliméle f.pl. glosár n.
~ dialectal a glosá tr. glós f. glosém n.. glosemátic f. glotologíe f. grad n.
~ de compara ie ~ pozitiv ~ superlativ
gradá ie f. grafém n. gráfic adj.
cod ~ semn ~
grafíe f. ~ fonetic ~ etimologic ~ tradi ional ~ dubl
grafológ m. grafologíe f. grai n.
~ local ~ rotacizant
gramaticál adj. analiz ~ descriere ~ categorie ~ acord ~ fraz ~ construc ie ~
germanisation f. gérondif m.
tour ~ participe présent guillemets m pl.. glossaire m.
~ dialectal gloser tr. glose f. glossème m glossématique f. glottologie f. degré m.
~ de comparaison ~ positif ~ superlatif
gradation f. graphème m. graphique
code ~ signe ~
graphie f. ~ phonétique ~ étymologique ~ traditionnelle ~ double
graphologue m. graphologie f. parler m.
~ patois ~ rotacisant
grammatical adj. analyse ~e description ~e categorie ~e accord ~ phrase ~e construction ~e
41
structur ~ func ie ~ sens ~ subiect ~ terminologie ~ doctrin ~ sistem ~
gramaticalitáte f. gramaticalizáre f. gramátic/ f.
~ descriptiv ~ istoric ~ comparat ~ contrastiv ~ structuralist ~ generativ ~ transforma ional ~ practic ~ stilistic ~a textului ~ colar ~ universal reguli de ~
gramaticián m. grandilocvén f. a graseiá tr. graseiére f. greác/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
grecísm n. gre eál f.
~ de limb ~ de ortografie ~ stilistic
grotésc n. grup n.
~ nominal
structure ~e fonction ~e sens ~ sujet ~ terminologie ~e doctrine ~e système ~
grammaticalité f. grammaticalisation f. grammaire f.
~ descriptive ~ historique ~ comparative ~ contrastive ~ structurelle ~ générative ~ transformationnelle ~ pratique ~ stylistique ~ du texte ~ scolaire ~ universelle règles de ~
grammairien m. grandiloquence f. grasseyer itr. grasseyement m. gre/c adj., m.
langue ~que parler le ~
mot grec, grécisme m. faute f., erreur f.
~ de langue ~ d’orthographe ~ stylistuque
grotesque m., burlesque m. groupe m.
~ nominal
42
~ consonantic ~ vocalic ~ de sunete ~ de limbi
grúp/ f. ~ flexoinar ~a predicatului ~a subiectului ~e de verbe
~ consonantique ~ vocalique ~ de sons ~ de langues
groupe m. ~ flexionnaire ~ du prédicat ~ du sujet ~s de verbes
43
H
haplologie f. hart f.
~ lingvistic heteroclit adj.
cuvânt ~ heterogén adj.
cuvânt ~ nume ~
heteronim adj. heteronimie f. hiat n. hidronim n. hidronimief. hieroglif f. hiperbol f. hipercorectitudine f. hiperliteralizare f. hiperonim f. hiperonimie f. hiperurbanism n. hipocoristic n., adj.
nume ~ sufix ~
hiponim f. hiponimic adj.
raport ~ hiponimie f. hipotax f. hispanism n. hispanist m. hispanistic f.
haplologie f. carte f.
~ linguistique hétéroclite adj.
mot ~ hétérogène adj.
mot ~ nom ~
hétéronyme m. hétéronymie f. hiatus m. hydronyme m. hydronymie f. hiéroglyphe m. hyperbole hypercorrection f. hyperlittéralisation f. hyperonyme m. hyperonymie f. hyperurbanisme m. hypocoristique m., adj.
nom ~ suffixe ~
hyponyme m. hyponymique adj.
rapport ~ hyponymie f. hypotaxe f. hispanisme m. hispaniste m., hispanisant m. discipline qui étudie la langue et les cultures espagnoles
44
I
identificáre f. ideocultúr f. ideográfic adj.
scriere ~ ideografíe f. ideográm f. idioléct n. idióm n. idiomátic adj.
expresie ~ idiomatizáre f. idiotísm n. ído n. implicitáre f. implicít n. imperatív adj., n.
mod ~ ~ afirmativ ~ negativ
imperféct n. ~ iterativ ~ istoric ~ al modestiei ~ al regretului
imperfectív adj.
aspect ~ implózie f. implozív adj.
consoan ~ inanimát adj.
substantiv ~ incoatív adj.
identification f. idéoculture f. idéographique adj.
écriture ~ idéographie f. idéogramme m. idiolecte m. idiome n. idiomatique adj.
expression ~ idiomatisation f. idiotisme m. ido m., langue internationale implicitation f. implicite m. impératif adj., m.
mode ~ ~ affirmatif ~ négatif
imparfait m. ~ itératif, fréquentatif ~ historique ~ de modestie ~ du regret
imperfectif adj., non-accompli adj.
aspect ~ implosion f. implos/if adj.
consonne ~ive inanimé adj., non-animé adj.
substantif ~ inchoatif adj.
45
verb ~ incoerén f. incompatibilitáte f.
~ semantic incongruén f. incorectitúdine f. indeclinábil adj.
nume ~ indefinít adj.
articol ~ independén f.
~ suficient ~ insuficient ~ semantic
índex n. indicatív adj., n.
modul ~ índice m.
~ gramatical ~ semantic
indo-europeá/n adj. limb ~
indiréct adj. inerén f. inferioritate f.
grad de ~ infinitív n.
~ lung ~ scurt
infinitivál adj. construc ie ~
infíx n. informatór m. inová ie f.
~ lexical instrumént n.
~ gramatical
verbe ~ incohérence f., illogisme m. incompatibilité f., désaccord m.
~ sémantique incongruité f., impolitesse f. inorrection f. indéclinable adj.
nom ~ indéfini adj.
article ~ indépendance f.
~ suffisante ~ insuffisante ~ sémantique
index m. indicatif adj., m.
mode ~ indice m.
~ grammatical ~ sémantique
indo-europé/en m. langue ~enne
indirect adj. inhérence f. infériorité f.
degré d’~ infinitif m.
~ long ~ court
infinitival adj. construction ~e
infixe m. informateur m. innovation f.
~ lexicale instrument m.
~ grammatical
46
instrumentál adj. caz ~
insuficién f. ~ no ional ~ semantic
intensiúne f. intensitáte f.
grad de ~ intercalát adj.
propozi ie subordonat intercomprehensiúne f. interconditionáre f. interdentál adj.
consoan ~ interdependén f. interdialéct n. interdíc ie f.
~ de vocabular interferén f.
~ lingvistic ~ lexical
interjéctie f. ~ simpl ~ compus ~ specializat ~ cu valori multiple
interjectionalizáre f. interlímb f. interlinguál adj.
traducere ~ interlingvístic f. interlocutór m. interogatív adj.
form ~ pronume ~ propozi ie ~ semn ~
interprét m.
instrumental adj. cas ~
insuffisance f. ~ notionnelle ~ sémantique
intension f. intensité f.
degré d’~ intercalé adj.
subordonnée ~e intercompréhension f. Interconditionnement m..interdental adj.
consonne ~e interdépendance f. interdialecte m. , interlecte m. interdiction f.
~ de vocabulaire interférence f.
~ linguistique ~ lexicale
interjection f. ~ simple ~ composée ~ spécialisée ~ à valeurs multiples
interjectionalisation f. interlangue f. interlingual adj
traduction ~e interlinguistique f. interlocuteur m. interrogat/if adj.
forme ~ive pronom ~ proposition ~ive signe ~
interprète m.
47
interpretáre f. ~ lingvistic ~ simultan ~ semantic ~ consecutiv
intoná ie f. ~ ascendent ~ descendent ~ enun iativ ~ imperativ ~ interogativ ~ exclamativ ~ suplimentar ~ a frazei
intonatív adj. intoném f. intraductíibil adj. intraductibilitáte f. intranzitív adj.
verb ~ invariábil adj. invariabilitáte f. invariánt f. invérsie f. iot n. iotacísm n. iotacizáre f. iranián/ f.
limba ~ a vorbi ~a
isoglós f. istrorom n adj., f. italián/ f.
limba ~ a vorbi ~a
italienísm n. italienizáre f.
interprétation f. ~ linguistique ~ simultanée ~ sémantique ~ consécutive
intonation f. ~ ascendante ~ descendante ~ énonciative ~ impérative ~ interrogative ~ exclamative ~ supplémentaire ~ de la phrase
intonatif adj. intonème m. intraduisible adj. intraduisibilité f. intransitif adj.
verbe ~ invariable adj. invariabilité f. invariant m. inversion f. yot m. iotacisme m. palatalisation f. irani/en m.
langue ~enne parler l’~
isoglosse m. istro-roumain adj.,m. itali/en m.
langue ~enne parler l’~
italiénisme m., emprunt à l’italien italiénisation f.
48
itém n. ~ lexical ~ gramatical
iteratív adj. verb ~
izolánt adj. limbi ~e
izomorfísm n. izosemíe f. izotopíe f.
item m. ~ lexical ~ gramatical
itératif adj., répétitif adj. verbe ~
isolant adj. langues ~es
isomorphisme m isosémie f. izotopie f.
49
Î
îmbináre f.
~ frazeologic ~ liber de cuvinte ~ stabil de cuvinte
împrumút n. ~ direct ~ indirect
încorporáre f. încrucisáre f. îndreptár n.
~ ortoepic, ortografic i de punctua ie
îndrum tór n. înglobár/e f. înmuiér/ef.
~ea consoanelor înrudít adj.
limbi ~e însemn táte f. în elés n.
~ de baz ~ figurat cuvânt cu mai multe ~uri
cuvânt cu dou ~uri
groupement m., combinaison f.
~ phraséologique ~ de mots libre ~ stable de mots
emprunt m. ~ direct ~ indirect
incorporation f. croisement m. guide m.
~ orthoépique, orthographique et de ponctuation
guide m., livre de renseignements inclusion f. mouillure f.
~ des consonnes apparenté adj.
langues ~es signification f., sens m. sens m.
~ de base ~ figuré un mot à plusieurs acceptions mot à double sens
50
J
jargón f. jonc iúne f. juxtapúnere f. juxtapús
cuvinte ~e propozi ii ~e
juxtalineár adj. traducere ~
júxta f.
K kazáh adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
koiné f. kantián adj. kantianísm n. kirghíz/ adj., f.
limba a vorbi ~a
jargon m. jonction f. juxtaposition f., parataxe f. juxtaposé
mots ~s propositions ~es
juxtalinéaire adj. traduction ~, littérale (en colonnes parallèles) traduction juxtalinéaire des textes grecs et latins (texte parallèle) kazakh adj., m.
langue ~e parler le ~
koine f. kantian adj. kantisme, doctrine de Kant kirghiz adj., m.
langue ~e parler le ~
51
L
lacún f. labiál adj.
consoan ~ lectur ~
labializáre f. labiodentál adj. labiopalatál adj. labiografíe f. labiovelár adj. laringián adj.
sunet ~ laringográf n. latént adj.
fonem ~ laterál adj.
consoan ~ latín f.
~ popular ~ clasic ~ literar ~ dun rean ~ medieval ~ vie ~ latina sine flexione
latinísm n. latiníst m. latinitáte f. latinizáre f. lége f.
~ lingvistic ~ fonetic
lexém n. lexemátic adj.
analiz ~ léxic n.
lacune f. labial adj.
consonne ~e lecture ~e
labialisation f. labiodental adj. labiopalatal adj. labiographie f. labiovélaire adj. laringé adj.
son ~ laryngographe m. latent adj.
phonème ~ latéral adj.
consonne ~e latin m.
~ populaire ~ classique ~ littéraire ~ danurien ~ médiéval ~ vif ~ sans flexion
latinisme m. latiniste m. latinité f. latinisation f. loi f.
~ linguistique ~ phonétique
lexème m. lexématique adj.
analyse ~ lexique m.
52
~ comun ~ total
lexicál adj. arhaism ~ împrumut ~ form ~ polisemie ~ sinonimie ~ câmp ~ nivel ~ sistem ~
lexicalíst adj. ~ curent
lexicalizáre f. lexicográf m. lexicografí/e f.
~ contrastiv ~ descriptiv ~ istoric
lexicológ m. lexicologíe f.
~ diacronic ~ sincronic ~ comparat
lexicológic adj. léxico-semántic adj.
grup ~ lexicon n. lexicultúr f. licén a f.
~ poetic limbáj n.
~ verbal ~ oral ~ natural ~ curent ~ literar ~ standard
~ commun ~ total
lexical adj. archa sme ~ emprunt ~ forme ~e polysémie ~e synonymie ~e champ ~ niveau ~ système ~
lexicaliste adj. courent ~
lexicalisation f. lexicographe m. lexicographie f.
~ contrastive ~ descriptive ~ historique
lexicologue m. lexicologie f.
~ diachronique ~ synchronique ~ comparée
lexicologique adj. lexico-sémantique adj.
groupe ~ lexicon m. lexiculture f. licence f.
~ poétique langage m.
~ verbal ~ oral ~ naturel ~ courant ~ littéraire ~ standard
53
~ familiar ~ figurat ~ artificial ~ dialectal ~ tehnic ~ argotic ~ de jargon ~ artistic ~ poetic ~ modulat ~ comercial ~ marin resc ~ medical ~ politic ~ sportiv ~ gazet resc ~ de conversa ie
limba f. ~ na ional ~ literar ~ vorbit ~ scris ~ de baz ~ comun ~ popular ~ oficial ~ interna ional ~ mixt ~ vie ~ moart ~ aglutinant ~ flexionar ~ izolant ~ incorporant ~ analitic ~ sintetic ~ artificial ~ matern
~ familier ~ figuré ~ artificiel ~ dialectal ~ technique ~ argotique ~ de jargon ~ artistique ~ poétique ~ modulé ~ commercial ~ marin ~ médical ~ politique ~ sportif ~ journalistique ~ de conversation
langue f. ~ nationale ~ littéraire ~ parlée ~ écrite ~ de base ~ commune ~ populaire ~ officielle ~ internationale ~ mixte ~ vivante ~ morte ~ agglutinante ~ flexionnelle ~ isolante ~ parasynthétique ~ analytique ~ synthétique ~ artificielle ~ maternelle
54
~ abstract ~ concret ~ standard ~ uzual ~ modern ~ -surs ~ - int ~ de plecare ~ de sosire ~ înrudit ~ str in ~ minoritar ~ dominant ~ dominat ~ oficial ~-mam ~ indigen ~ primitiv ~ indo-european ~ italic ~ romanic ~ germanic ~ slav ~ poetic ~ baltic ~ celtic ~ literar ~ indian ~ iranian ~ hamito-semitic ~ chino-tibetan ~ japonez ~ amerindian ~ indonezian ~ papua
lingvál adj. lingvíst m.
~ abstraite ~ concrète ~ standard ~ usuelle ~ moderne ~ -source ~ -cible ~ de départ ~ d’arrivée ~ parentée, ~ soeur ~ étrangère ~ minoritaire ~ dominante ~ dominée ~ officielle ~-mère ~ indigène ~ primitive ~ indo-européenne ~ italique, relatif à l'Italie antique ~ romane ~ germanique ~ slave ~ poétique ~ balte ~ celtique ~ littéraire ~ indienne, d’Inde ~ iranienne ~ hamito-sémitique ~ chino-tibétaine ~ japonaise ~ amérindienne ~ indonésienne ~ papouose, papoue
lingual adj. linguiste m.
55
lingvístic adj. afinitate ~ analiz ~ metod ~ termen ~ semn ~ interpretare ~ fenomen ~ politic ~ universalii ~e studiu ~ coal ~
teorii ~e inginerie ~
lingvistíc f. ~ general
discursiv ~ diacronic ~ sincronic ~ comparat ~ matematic ~ structuralist
cognitiv línie f.
~ de dialog ~ de pauz
liniú a f. ~ de unire ~ de desp ire
literál adj. traducere ~
literalitáte f. líter/ f.
~ ini ial ~ aldin ~ consoan ~ vocal
linguistique adj. affinité ~ analyse ~ méthode ~ terme ~ signe ~ interprétation ~ phénomène ~ politique ~ universaux ~s étude ~ école ~ théories ~s inginerie ~
linguistique f. ~ générale
discursive ~ diachronique ~ synchronique ~ comparée ~ mathématique ~ structurale
cognitive ligne f.
~ de dialogue ~ de pause
tiret m. trait d’union trait de subdivision
littéral adj. traduction ~e
litteralité f. lettre f.
~ initiale ~ aldine ~ consonne ~ voyelle
56
~ cursiv ~ dreapt ~ minuscul ~ majuscul ~e-semne
litót f. locatív n. locutór m. locu iúne f.
~ substantival ~ adjectival ~ pronominal ~ verbal ~ adverbial ~ interjec ional ~ prepozi ional ~ conjunc ional ~ familiar ~ uzual ~ frazeologic ~ idiomatic
~ cursive ~ droite ~ minuscule ~ majuscule ~s-signes
litote f. locatif m. locuteur m. locution f.
~ substantivale ~ adjectivale ~ pronominale ~ verbale ~ adverbiale ~ interjectionnelle ~ prépositionnelle ~ conjonctionnelle ~ familière ~ usuelle ~ phraséologique ~ idiomatique
57
M
macedoneán adj., f. limba ~ a vorbi ~a
macedoromân m. macrocontéxt n. maghiár/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
mahalagísm n. majúscul f., adj.
liter ~ mátc f. máxim f. meglenoromân adj. mesáj n.
~ codat ~ decodat
metadialéct n. metafoníe f. metáfor f.
~ poetic ~ stilistic
metafóric adj. compara ie ~ expresie ~ sens ~ stil ~
metafráz f. metalimbáj metalímb f. metalingvístic f. metaplásm f. metasemíe f. metatéz f. metód/ f.
macédoni/en adj., m. langue ~enne parler le ~
relatif aux Roumains de Macédoine macrocontexte m. hongrois adj., m.,
langue ~e parler l’~
expression f., mot vulgaire majuscule f., adj.
lettre ~ souche f., origine f. maxime m., sentence f. mégléno-roumain adj. message m.
~ codé ~ decodé
métadialecte m. métaphonie f. métaphore f.
~ poétique ~ stylistique
métaphorique adj. comparaison ~ expression ~ sens ~ style ~
métaphrase f. métalangage m., métalangue f. métalinguistique f. métaplasme m. métasémie f. métathèse f. méthode f.
58
~ comparativ-istoric ~ descriptiv ~a geografiei lingvistice ~a foneticii instrumentale ~ transforma ional ~ lingvisticii matematice (sau aplicate) ~ de traducere
metodologíe f. metonimíe f. métric adj.
accent ~ microcontéxt f. minúscul f., adj.
liter ~ mit n. mod n.
~ personal ~ nepersonal ~ predicativ ~ indicativ ~ condi ional ~ conjunctiv ~ optativ ~ imperativ ~ sintetic ~ analitic
modál adj. cuvânt ~ valoare ~
modalitáte f. ~ epistemic
modél n. ~ sintactic
~ comparative-historique ~ descriptive ~ de la géographie linguistique ~ de la phonétique instrumentale ~ transformationnelle ~ de la linguistique mathématique (ou appliquée) ~ de traduction
méthodologie f. métonymie f. métrique adj.
accent ~ microcontexte m. minuscule f., adj.
lettre ~ mythe m. mode m.
~ personnel ~ nonpersonnel, impersonnel ~ prédicatif ~ indicatif ~ conditionnel ~ subjonctif ~ optatif ~ impératif ~ synthétique ~ analytique
modal adj. mot ~ valeur ~e
modalité f. ~ épistémique
modèle m. ~ syntaxique
59
~ transforma ional ~ tipologic ~ productiv
modificáre f. ~ fonetic ~ lexical ~ gramatical ~ morfologic ~ sintactic ~ semantic ~ analogic
moném n. ~ autonom ~ dependent ~ determinat ~ determinant ~ func ional ~ actualizator ~ predicativ
monoftóng m. monoftongáre f. monolíngv adj.
dic ionar ~ monolingvísm n. monológ n. monosemíe f. monosemantísm n. monosilábic adj.
cuvânt ~ morfém n.
~ segmental ~ suprasegmental ~ lexical ~ gramatical ~ radical ~ prefixal ~ sufixal ~ deriva ional
~ transformationnel ~ typologique ~ productif
modification f. ~ phonétique ~ lexicale ~ grammaticale ~ morphologique ~ syntaxique ~ sémantique ~ analogique monème m. ~ autonome ~ dépendant ~ déterminé ~ déterminant ~ fonctionnel ~ actualisateur ~ prédicatif
monophtongue f.. monophtongaison f. monolingue adj.
dictionnaire ~ monolinguisme m. monologue m. monosémie f. monosémantisme m. monosyllabique adj.
mot ~ morphème m.
~ ségmental ~ supraségmental ~ lexical ~ grammatical ~ radical ~ préfixal ~ suffixal ~ dérivationnel
60
~ nominal ~ verbal ~ zero ~ unic ~ omonim ~ sintetic ~ analitic ~ compus ~ continuu ~ discontinuu
morfemátic adj. morfológi/c adj.
nivel ~ principii ~ce analiz ~c
morfologíe f. ~ descriptiv ~ istoric ~ comparativ ~ structuralist
morfoném n. morfonologíe f. morfopragmátic f. morfosintáx f. motiváre f.
~ relativ ~ intern ~ extern ~ semantic ~ morfologic
mo iúne f. multilíngv adj. multilingvísm n. mutacísm n. mutá ie f.
~ consonantic ~ vocalic
~ nominal ~ verbal ~ zéro ~ unique ~ homonyme ~ synthétique ~ analytique ~ composé ~ continu ~ discontinu
morphématique adj. morphologique adj.
niveau ~ principes ~s analyse ~
morphologie f. ~ descriptive ~ historique ~ comparée ~ structurelle
morphophonème m. morphophonolgie f. morphopragmatique f. morphosyntaxe f. motivation f,
~ relative ~ interne ~ externe, phonétique ~ sémantique ~ morphologique
motion f. multilingue adj. multilinguisme m. mutationnisme m. mutation f.
~ consonantique ~ vocalique
61
N
nazál adj. consoan ~ vocal ~
nazalitáte f. nazalizáre f. negátie f.
adverbe de ~ neogramátic m. neogramátic f. neogreác/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
neolingvíst m. neolingvístic f. neológic adj.
cuvânt ~ neologísm n. neutralizáre f.
~ fonologic nivél n.
~ fonematic ~ lexical ~ morfematic
nominatív n. cazul ~ func ie ~
nominalizáre f. nonséns n. nórm f.
~ ortoepic ~ ortografic ~ gramatical ~ stilistic
nasal adj. consonne ~e voyelle ~e
nasalité f. nasalisation f. négation f.
adverbe de ~ néogrammairien m. néogrammaire f. néogre/c m.
langue ~que parler le ~
néolinguiste m. néolinguistique f. néologique adj.
mot ~ néologisme m. neutralisation f.
~ phonologique niveau m.
~ phonématique ~ lexical ~ morphématique
nominat/if m. cas ~ fonction ~ive
nominalisation f. non-sens m. norme f.
~ orthoépique ~ orthographique ~ grammaticale ~ stylistique
62
no iúne f. ~ lingvistic
no ionál adj. câmp ~
nuán f. ~ semantic ~ peiorativ
númar n. ~ natural ~ singular ~ plural ~ dual acord în ~
núme n. ~ onomastic ~ de botez ~ de familie ~ comun ~ propriu ~ predicativ ~ colectiv ~ de agent ~ de ac iune ~ hipocoristic ~ patronimic ~ absract ~ concret ~ compus ~ generic
numerál n. ~ mo tenit ~ împrumutat ~ simplu ~ compus ~ cardinal ~ ordinal ~ colectiv ~ frac ionar
notion f. ~ linguistique
notionnel, adj., conceptuel champ ~
nuance f. ~ sémantique ~ péjorative
nombre m. ~ naturel ~ singulier ~ pluriel ~ dual accord en ~
nom m. ~onomastique ~ prénom ~ de famille ~ commun ~ propre ~ attribut ~ collectif ~ d’agent ~ d’action ~ hypocoristique ~ patronymique ~ abstrait ~ concret ~ composé ~ générique
numéral n., nom de nombre ~ hérité ~ emprunté ~ simple ~ composé ~ cardinal ~ ordinal ~ collectif ~ fractionnaire
63
~ multiplicativ ~ distributiv ~ adverbial
~ multiplicatif ~ distributif ~ adverbial
64
O
obiect n.
~ direct ~ indirect ~ gramatical ~ posedat
óblic adj. caz ~
ocazionalísm n. ocluziúne f. ocluzív adj.
consoan ~ octosilábic adj. ocurént adj. ocurén f. omisiúne f. omofoníe f. omoním n. omonimíe f.
~ tolerabil ~ intolerabil
onomasiologíe f. onomasiológic adj. onomástic f. onomatopée f. onomatopéic adj.
forma ie ~ opozítie f.
~ fonologic ~ semantic ~ binar
optatív adj., n. mod ~
orál adj.
objet m. ~ direct ~ indirect ~ grammatical ~ possédé
oblique adj. cas ~
occasionnalisme m. occlusion f. occlus/if adj.
consonne ~ive octosyllabique adj. occurent adj. occurence f. omission f. homophonie f. homonyme m. homonymie f.
~ tolérable ~ intolérable
onomasiologie f. onomasiologique adj. onomastique f., étude des noms propres onomatopée f. onomatopéique adj.
formation ~ opposition f.
~ phonologique ~ sémantique ~ binaire
optatif adj., m. mode ~
oral adj.
65
consoan ~ vocal ~ comunicare ~
oralitáte f. ordinál adj.
numeral ~ órdin/e f.
~a cuvintelor în propozi ie
orientalíst m. orientalístic f. oroním n. oronimíe f. ortoépic adj.
norm ~ dic ionar ~
ortoepíe f. ortofónic adj. ortofonie f. a ortografiá tr. ortográfic adj.
regul sistem ~
ortografíe f. ~ etimologic ~ fonetic ~ tradi ional
ortografiére f. ortologíe f. oscilográf m. oscilográm f. oxitón adj.
consonne ~e voyelle ~e communication ~
oralité f. ordinal adj.
numéral ~ ordre m.
~ des mots dans la proposition
orientaliste m. , spécialiste des langues et des civilisations orientales discipline linguistique philologie qui étudie l’histoire, les langues et les civilisations orientales oronyme m. oronymie f. orthoépique adj.
norme ~ dictionnaire ~
orthoépie f. orthophonique adj. orthophonie f. orthographier tr. orthographique adj.
régle ~ système ~
orthographe f. ~ étymologique ~ phonétique ~ traditionnelle
action d’orthographier et son résultat orthologie f. oscillographe m. oscillogramme m. oxyton adj.
66
P
paciént m palatál adj.
consoan ~ palatalizáre f. paleosláv f. paradigmátic adj. paradígm f. parafráz f. paragrám f. paragramatísm n. paralelísm n. paralogíe f. parantéz f.
~ rotund ~ dreapt
paratáx f. paremiológic adj. Paremiologíe f.. paroním n. paronimíe f. paronímic adj.
atrac ie ~ dic ionar~
paroxitón adj. cuvânt ~
particípiu m
patient m. palatal adj.
consonne e palatalisation f. relativ au vieux slave paradigmatique adj. paradigme m. paraphrase f. faute d’orthographe (substitution d'une lettre par une autre ) paragrammatisme m. parallélisme m. paralogie f. parenthèse f.
ronde droite
parataxe f., juxtaposition f. parémiologique adj. parémiologie f.,étude des proverbes paronyme m. paronymie f. paronymique adj.
attraction ~ dictionnaire de paronymes
paroxyton adj. mot
participe m.
67
~ adjectivizat ~ substantivizat
participiál adj. construc ie ~
partícul f. ~ postpozitiv ~ reduplicativ
patroním n. patronímic adj., n.
nume ~ peioratív adj.
conota ie ~ sens ~ sufix ~ valoare ~
perféct n.
~ simplu ~ compus mai-mult-ca-~
perfectív adj. aspect ~
perifráz f. ~ verbal
perioad f. permutáre f. persoán/ f.
nume de ~ acord în ~ ~a a treia
personál adj. pronume ~ mod ~
pictográm f. plasticitáte f. pleonásm n. pleonástic adj.
adjectivisé substantivisé
participial adj. construction e
particule f. postposée réduplicative
patronyme m. patronymique adj.,m.
nom péjorat/if adj. connotation ive sens suffixe valeur ive parfait m., passé m.
le passé simple le passé composé le plus-que- parfait
perfectif adj. aspect
périphrase f. verbale
période f., phrase composée de plusieurs propositions permutation personne f.
nom de ~ accord en ~ la troisième ~
personnel adj. pronom ~ mode ~
pictogramme m. plasticité f. pléonasme m. pléonastique
68
expresie ~ plurál n.
~ al modestiei ~ al autorului ~ al autorit ii ~ al solidarit ii ~ al polite ii ~ poetic
plurale tantum plurilíngv adj. pluritradúcere f. polarizáre f. poliglót adj. polingvísm n. polimorfísm n. polisemántic adj.
locutiune ~a polisemantísm n. polisémic adj.
cuvânt ~ polisemíe f. polisilábic adj.
cuvânt ~ polisintétic adj.
limb ~ polivalént adj.
verb ~ polón/ f.
limb ~ a vorbi ~a
populár adj. limb ~ expresie ~ etimologie ~
porécl f. portughéz/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
expression~ pluriel m.
~ de modestie ~ de l’auteur ~ d’autorité ~ de solidarité ~ de politesse ~ poétique
pluralia tantum plurilingue adj. pluritraduction f. polarisation f. polyglotte adj. polylinguisme m polymorphisme m. polysémantique adj
locution ~ polysémantisme m. polysémique adj.
mot ~ polysémie f. polysyllabique adj.
mot ~ polysynthétique adj.
langue ~ polyvalent adj.
verbe ~ polonais m.
langue ~e parler le ~
populaire adj. langue ~ expression ~ étymologie ~
surnom m., sobriquet m. portugais adj., m.
langue ~e parler le ~
69
posesór m. postdeterminánt m. posterioritáte f. postnominál n. postpalatál adj.
consoan ~ postpozí ie f. postpúnere f. postverbál n. pozitív adj.
sens ~ pozítie f.
~ initial ~ medial ~ final ~ intervocalic
predeterminánt m. predicát n.
~ verbal ~ nominal ~ adverbial ~ interjec ional ~ subîn eles
predicatív adj. func ie ~ termen ~
predicá ie f. ~ unic ~ multipl ~ de loc ~ de calitate ~ de ac iune
prefíx n. ~ augmentativ ~ privativ ~ negativ ~ delocutiv ~ iterativ
possesseur m. postdéterminant m. postériorité f. postnominal m. postpalatal adj.
consonne ~e postposition f. postposition f. postverbal m. positif adj.
sens ~ position f.
~ initiale ~ médiale ~ finale ~ intervocalique
prédéterminant m. prédicat m
~ verbal ~ nominal ~ adverbial ~ interjectif ~ sousentendu
prédicat/if adj fonction ~ive terme ~
prédication f. ~ unique ~ multiple ~ de lieu ~ de qualité ~ d’action
préfixe m. ~ augmentatif ~ privatif ~ négatif ~ délocutif ~ itératif
70
prefixáre f. prefixá ie f. prefixoíd n. prenúme n. prepalatál adj.
consoan ~ prepozítie f.
~ mo tenit ~ împrumutat ~ creat ~ simpl ~ compus ~ cu genitivul ~ cu dativul ~ cu acuzativul
prepozitionál adj. prepozitionalizáre f. prepúnere f. prezént adj., n.
timpul ~ ~ gnomic ~ istoric ~ iterativ ~ descriptiv ~ atemporal
prezumptív n., adj.
mod ~ ~ prezent ~ trecut
principál f. ~ independent ~ regent ~ coordonat ~ coordonat ~ jonc ional ~ juxtapus
princípiu n.
préfixation f. préfixation f. préfixo de m., faux préfixe prénom m. prépalatal adj
consonne ~e préposition f.
~ héritée ~ empruntée ~ crée ~ simple ~ composée ~ avec le génétif ~ avec le datif ~ avec l’accusatif
prépositionnel adj. prépositionnalisation f. préposition f., antéposition f. présent adj., m.
temps ~ ~ gnomique ~ historique ~ itératif ou d’habitude ~ descriptif ~ atemporel
présomptif m., adj. hypothétique m., adj.
mode ~ ~ présent ~ passé
principale f. ~ indépendante ~ régente ~ coordonnée ~ coordonnée jonctionelle ~ juxtaposée
principe m.
71
~ silabic ~ etimologic ~ morfologic ~ sintactic ~ de traducere
procedéu n. ~ ludic ~ de traducere
procés n. proclíz f. proclític adj. pronúme n.
~ mo tenit ~ creat ~ simplu ~ compus ~ reflexiv ~ posesiv ~ interogativ ~ relativ ~ personal ~ demonstrativ ~ nehot rât ~ negativ
pronominál adj. adjectiv ~ locu iune ~
pronun áre f. ~ corect ~ gre it ~ hipercorect reguli de ~
pronún ie f. propozí i/e f.
~ enun iativ ~ interogativ ~ neafectiv ~ afectiv
~ syllabique ~ étymologique ~ morphologique ~ syntaxique ~ de traduction
procédé m., ~ ludique ~ de traduction
procès m. proclise f. proclitique adj. pronom m.
~ hérité ~ créé ~ simple ~ composé ~ réfléchi ~ possessif ~ interrogatif ~ relatif ~ personnel ~ démonstratif ~ indéfini ~ négatif
pronominal adj. adjectif ~ locution ~
prononciation f. ~ correcte ~ fautive, erronnée ~ hypercorrecte règles de ~
prononciation f. proposition f., phrase f.
~ énonciative ~ interrogative ~ nonaffective ~ affective
72
~ afirmativ ~ negativ ~ imperativ ~ exclamativ ~ consecutiv ~ analizabil ~ neanalizabil ~ simpl ~ dezvoltat ~ monomembr ~ bimembr ~ verbal ~ nominal ~ principal ~ secundar ~ regent ~subordonat ~ independent ~ dependent ~ coordonat ~ impersonal ~ incomplet ~ hortativ ~ intercalat ~ incident ~ echivoc ~i juxtapuse ~ (subordonat ) subiectiv ~ (subordonat ) predicativ ~ (subordonat ) atributiv ~ (subordonata) completiva ~ (subordonat )
~ affirmative ~ négative ~ impérative ~ exclamative ~ consécutive ~ analysable ~ nonanalysable, inanalysable ~ simple ~ développée ~ monomembre ~ bimembre ~ verbale ~ nominale ~ principale ~ subordonnée, secondaire ~ régente ~ subodonnée ~ indépendante ~ dépendante ~ coordonnée ~ impersonnelle ~ incomplète ~ exhortante ~ intercalée ~ incidente ~ échivoque ~s juxtaposées ~ (surbodonnée)-sujet ~ (surbodonnée)- prédicat ~ (subordonnée) relative ~ (subordonnée) complétive ~ (surbodonnée)
73
circumstan ial parte de ~
i omogene ale ~ i principale ale ~
cuvinte-~ii prosódie f. protagoníst m. protáz f. protéza f. protétic adj. protoromán f. provensál/ adj., f.
a vorbi ~a limba ~
provincialísm n. psiholingvíst m. psiholingvistic adj. pseudoetimologísm n. pseudofonetísm n. pseudoním n. pseudoprefíx n. pseudosufíx n punct n.
~ i virgul ~e de suspensie
punctua ie f. semne de ~
purísm n. puríst m.
circonstantielle terme de ~ termes similaires de la ~ termes essentiels de la ~ mots-~s
prosodie f. protagoniste m. protase f. prothèse f. prothétique adj. la langue roumaine commune provençal adj., m.
parler le ~ langue ~e
provincialisme m. psyholinguiste m. psycholinguistique adj. pseudoétymologisme m. pseudophonétisme m. pseudonyme m. pseudopréfixe m. pseudosuffixe m point m.
~s de suspension ~ et virgule
ponctuation f. signes de ~
purisme m. puriste m
74
R
radicál n.
morfem ~ ~ul cuvântului
ramificátie f. ~ social ~ teritorial
rapórt n. ~ sintagmatic ~ paradigmatic ~ de coordonare ~ de subordonare ~ asociativ ~ de ineren ~ de interdependen ~ apozitiv ~ sintactic ~ de hiperonimie ~ de hiponimie ~ de contiguitate ~ de anterioritate ~ de simultaneitate ~ de posterioritate
radacín f. recategorizáre f. receptór m. reconstrúc ie f.
~ lingvistic rec iúne f. recursív adj.
consoan ~ redactáre f. redundán f. reduplicáre f. reduplicatív adj. referént m.
radical m. morphème ~ le ~ du mot morphème
ramification f. ~ sociale ~ territoriale
rapport m. ~ syntagmatique ~ paradigmatique ~ de coordination ~ de subordination ~ associatif ~ d’inhérence ~ d’interdépendance ~ appositif ~ syntactique ~ d’hyperonymie ~ d’hyponymie ~ de contiguïté ~ d’antériorité ~ de simultanéité ~ de postériorité
racine f. récatégorisation f. récepteur m. reconstruction f.
~ linguistique rection f. récurs/if adj.
consonne ~ive rédaction f. rédondance f. réduplication f. réduplicatif adj. référent m.
75
referen iál adj func ie ~
reflexív adj., n. verb ~ pronume ~ ~ obiectiv ~ reciproc ~ participativ ~ posesiv ~ pasiv ~ dinamic ~ eventiv
~ impersonal reflexivitáte f. reformuláre f. regént( ) adj., f.
principal insuficient juxtapus jonc ional
termen ~ regím n.
~ verbal regionalísm n. regístru m.
~ vocal regresiúne f.
~ fals regresív adj.
asimilare ~ derivare ~
régul f. ~ gramatical ~ ortoepic ~ ortografic
regularitáte f. relátie f.
~ binar
référenti/el adj. fonction ~elle
réfléchi adj., m. verbe pronominal
pronom ~ ~ objectif ~ réciproque ~ participatif ~ possessif ~ passif ~ dynamique ~ éventif ~ impersonnel
réflexivité f. reformulation f. régent(e) adj., f.
~e principale ~e insuffisante ~e juxtaposée ~e jonctionnelle terme ~
régime m. ~ verbal
régionalisme m. registre m.
~ vocal régression f.
~ fausse régress/if adj., qui diminue
assimilation ~ive dérivation ~ive
règle f. ~ grammaticale ~ orthoépique ~ d’ortographe
régularité f. relation f.
~ binaire
76
~ antonimic ~ sinonimic ~ semantic
rem f. reprezentáre f.
~ asociativ ~ colectiv ~ lingvistic ~ fonetic ~ semantic
repríz f. retóric f.
figur de ~ retorísm n. retoromán f. retradúcere f. revizór m. romaníst m. romanístic f. romanitáte f. romanizáre f. român/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
românizáre f. rostíre f. rotacísm n. rún f. rúnic adj.
scriere ~ alfabet ~
runológ m. runologíe f. rús/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
~ antonymique ~ synonymique ~ sémantique
rhème f. représentation f.
~ associative ~ collective ~ linguistique ~ phonétique ~ sémantique
reprise f. rhétorique f
figure de ~ abus d’éléments rhétoriques rhéto-romane m., romanche m. retraduction f. réviseur m. romaniste m. discipline linguistique philologie qui étudie les langues romanes romanité f. romanisation f. roumain adj., m.
langue ~e parler le ~
assimilation aux Roumains prononciation f. rhotacisme m. rune f. rinique adj.
écriture ~ alphabet ~
runologue m. runologie f. russe adj., m.
langue ~ parler le ~
77
S
sárd/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
savánt adj. cuvinte ~e
sârb/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
scríere f. ~ gotic ~ pictografic ~ ideografic ~ hieroglific ~ chinez ~ cuneiform ~ runic ~ fonetic ~ etimologic ~ caligrafic ~ cursiv ~ corect ~ gre it
sarde adj., m. langue ~ parler le ~
savant adj., scientifique adj. mots ~s
serbe adj., m. langue ~ parler le ~
écriture f. ~ gothique ~ pictographique ~ idéographique ~ hiéroglyphique ~ chinoise ~ cunéiforme ~ runique ~ phonétique ~ étymologique ~ calligraphique ~ cursive ~ correcte ~ fautive,erronnée
78
~ lizibil ~ ilizibil ~ incoerent ~ emfatic
scripturál adj. secundár( ) adj., f.
termen ~ sedíl f. a segmentá tr. segmént n.
~ fonic segmentál adj. segmentáre f. selectáre f. sem n.
~ generic ~ categorial ~ comun ~ diferen ial ~ virtual
semantém n. semántic adj.
analiz ~ categorie ~ interpretare ~ autonomie ~ con inut ~ aspect ~ al limbajului compatibilitate ~ criteriu ~ echivalen ~ diferen iere ~ opozi ie ~ interferen ~ raport ~ structur ~
semántic f. ~ func ional
~ lisible ~ ilisible ~ incohérente ~ emphatique
scriptural adj. secondaire adj., f.,
terme ~ cédille f. segmenter tr. segment m.
~ phonique segmental adj. segmentation f. sélectation f. sème m.
~ générique ~ catégoriel ~ commun ~ différentiel ~ virtuel
sémantème m. sémantique
analyse ~ catégorie ~ interprétation ~ autonome ~ contenu ~ aspect ~ du langage compatibilité ~ critère ~ équivalence ~ différence ~ opposition ~ interférence ~ rapport ~ structure ~
sémantique f. ~ fonctionnelle
79
~ lexical ~ lingvistic
semanticián m. semanticísm n. semantísm n. semasiológ m. semasiologíe f. semém n. semiauxiliár adj.
verb ~ semicálc n. semiconsoán f. semiológ m. semiologíe f. semiótic f. semivocál f semn m.
~ lingvistic ~ artificial ~ diacritic ~ grafic ~ ortografic ~de punctua ie ~ul exlam rii ~ul întreb rii ~le cit rii
semnificánt m. semnificát m. semnificátie f. sens n.
~ lexical ~ gramatical ~ prncipal ~ de baz ~ primar ~ derivat ~ secundar ~ general
~ lexicale ~ linguistique
sémanticien m. sémanticisme m. sémantisme m. sémasiologue m. sémasiologie f. sémème m. semi-auxiliaire adj.
verbe ~ semicalque m. semi-consonne f. sémiologue m. sémiologie f. sémiothique semi-voyelle f. signe m.
~ linguistique ~ artificiel ~ diacritique ~ graphique ~ d’ortographe ~ de ponctuation ~ d’exclamation ~ d’interrogation ~ de la citation
signifiant m. signifié m. signification f. sens m.
~ lexical ~ grammatical ~ principal ~ de base ~ premier ~ dérivé ~ secondaire ~ général
80
~ propriu ~ denotativ ~ figurat ~ impropriu ~ conotativ ~ concret ~ abstract ~ uzual ~ actual ~ învechit ~ arhaic ~ rar ~ neutral ~ depreciativ ~ peiorativ ~ de identitate ~ augmentativ ~ ocazional ~ metaforic transfer de ~
sígl f. silabá ie f. silab f.
~ deschis ~ închis ~ antepenultim ~ penultim ~ ultim ~ tonic ~ aton ~ accentuat ~ neaccentuat ~ omofon ~ posttonic ~ protonic ~ scurt ~ lung
~ propre ~ dénotatif ~ figuré ~ impropre ~ cannotatif ~ concret ~ abstrait ~ actuel ~ usuel ~ vieilli ~ archaïque ~ rare ~ neutre ~ dépréciatif ~ péjoratif ~ d’identité ~ augmentatif ~ occasionnel ~ métaphorique transfer de ~
sigle f. syllabation f. syllabe f.
~ ouverte ~ fermée ~ antépénultième ~ pénultième, avant-dernière ~ ultime, dernière ~ tonique ~ atone ~ accentuée ~ nonaccentuée ~ homophone ~ post-tonique ~ protonique ~ brève ~ longue
81
~ oxiton ~ paroxiton ~ proparoxiton ~ de reduplicare
silábic adj.
accent ~ scris ~
silabísm m. silépsa f. gr. siléptic adj. simból n. similaritáte f. simultanietáte f. sinaléf f. sincóp f. sincopát adj. sincretísm n sincroníe f. sinecdóca f. sineréza f. singulár adj., n.
num r ~ transformare
sinoním n. ~e absolute ~e relative ~e gramaticale ~e lexicale ~e frazeologice ~e ideografice ~e stilistice dic ionar de ~e
sinonímic adj. cuvinte ~e expresii ~e raporturi ~e variante ~e
~ oxytone, accentuée ~ paroxytone ~ proparoxytone ~ de réduplication, reduplicative
syllabique adj. accent ~ écriture ~
syllabisme m. syllepse f. sylleptique adj. symbole m. similarité f. simultanéité f., syncronisme m synalèphe f. syncope f. syncopé adj. syncrétisme m. synchronie f. synecdoque synérèse f. singul/ier adj., m.
nombre ~ transformation ~ière
synonyme m. ~s absolus ~s relatifs ~s gramaticaux ~s lexicaux ~s phraséologiques ~s idéographiques ~s stylistiques dictionnaire de ~s
synonymique adj. mots ~s expressions ~s rapports ~s variantes ~s
82
serie ~ sinonimíe f.
~ lexical ~ gramatical ~ frazeologic ~ sintactic ~ absolut ~ par ial
sintáctic adj. analiz ~ func ie ~ model ~ unitate ~ grup ~ structur ~ nivel ~
sintagmátic adj. ax ~ raport ~ plan ~
sintágm/ f. ~ semantic ~ poetic ~a frazei
sintax/ f. semantic poetic a frazei
sintém n. sintétic
form ~ limb ~ structur ~
sintetísm n. sistém n
~ fonetic ~ fonologic
série ~ synonymie f.
~ lexicale ~ grammaticale ~ phraséologique ~ syntactique ~ absolue ~ partielle
syntactique adj. analyse ~ fonction ~ modèle ~ unité ~ groupe ~ structure ~ niveau ~
syntagmatique adj. axe ~ rapport ~ plan ~
syntagme m. ~ sémantique ~ poétique ~ de la phrase
syntaxe f. sémantique poétique de la phrase
synthème m. synthétique adj.
forme ~ langue ~ structure ~
caractère synthétique système m.
~ phonétique ~ phonologique
83
~ consonantic ~ vocalic ~ lexical ~ gramatical ~ cazual ~ morfologic ~ nominal ~ verbal ~ sintactic ~ semiotic ~ ortografic i de punctua ie ~ binar
situá ie f. ~ contextual
sláv/ adj., f. limba ~ comun ~a veche
slavíst m. slavístic f. slavón f. slavonísm n. slogán n slovác/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
slovén/ adj., f. limba ~ a vorbi ~a
socioléct n. sociolingvíst m. sociolingvístic f.
~ consonantique ~ vocalique ~ lexical ~ grammatical ~ casuel ~ morphologique ~ nominal ~ verbal ~ syntactique ~ sémiotique ~ ortographique et de ponctuation ~ binaire
situation f. ~ contextuelle
slavon adj., m. langue ~e commune le ~ ancien
spécialiste de la slavistique, slavisant m. slavistique f.,linguistique des langue slaves slavon m., langue lithurgique des slaves orthodoxes slavonisme m., mot, construction empruntés à la langue slave slogan m. slovaque adj., m.
langue ~ parler le ~
slovène adj., m. langue ~ parler le ~
sociolècte m. sociolinguiste m. sociolinguistique f.
84
socioterminologíe f. spaniól/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
statút n spiránt adj.
consoan statístic adj.
analiza statisticián m. stil n.
~ oral ~ direct ~ indirect ~ concis ~ prolix ~ incoerent ~ propriu ~ figurat ~ alegoric ~ hiperbolic ~ metaforic ~ oratoric ~ retoric ~ epistolar ~ redundant ~ arhaizant ~ pitoresc ~ discursiv ~ enfatic ~ solemn ~ familiar ~ artistic ~ tiin ific ~ publicistic ~ administrativ ~ particular ~ vulgar
socioterminologie f. espagnol adj., m.
langue ~e parler l’ ~
statut m. spirant adj.
consonne ~e statistique adj.
analyse ~ staticien m. style m.
~ oral ~ direct ~ indirect ~ concis ~ prolyxe ~ incohérent ~ propre ~ figuré ~ allégorique ~ hyperbolique ~ métaphorique ~ oratoire ~ rhétorique ~ épistolaire ~ redondant ~ archaïsant ~ pittoresque ~ discursif ~ emphatique ~ solennel ~ familier ~ artistique ~ scientifique ~ publiciste ~ administratif ~ particulier ~ vulgaire
85
stilístic adj. analiz ~ procedeu ~ nuan ~ valoare ~ efect ~
stilístic f. ~ lingvistic ~ literar ~ comparat analiz ~
stilizáre f. stilográm stilometríe f. strat n.
~ lexical stratigrafíe f.
~ lingvistic str român f. str ín adj.
limbi ~e structuralísm n. structurál adj.
descriere ~ particularit i ~e tip ~
structuralíst m. structurát adj.
texte ~e structúr/ f.
~ fonetic ~ fonologic ~ lexical ~ gramatical ~ morfologic ~ sintactic
stylistique f. analyse ~ procédé ~ nuance ~ valeur ~ effet ~
stylistique f. ~linguistique ~ littéraire ~ contrastive analyse ~
stylisation f. stylogramme m. stylométrie f. couche f., strate f.
~ lexicale stratigraphie f.
~ linguistique stade dans l’évolution de la langue roumaine étrang/er adj.
langues ~ères structuralisme m. structural adj.
description ~ particularités ~es type ~
structuraliste m., adepte du structuralisme structuré adj.
textes ~s structure f.
~ phonétique ~ phonologique ~ lexicale ~ grammaticale ~ morphologique ~ syntactique,
86
~ semantic ~ sintetic ~ dialectal ~ analizabil ~ neanalizabil ~ concret ~ abstract ~a textului ~a frazei
subclás f. subclasificáre f. subdialéct f. subiéct n.
~ gramatical ~ logic ~ simplu ~ multiplu ~ exprimat ~ neexprimat ~ reluat
subiectív f. ~ anticipat ~ reluat
subordonáre f. ~ paratactic ~ jonc ional ~ de gradul I ~ de gradul II ~ unic ~ dubl ~ necircumstan ial ~ circumstan ial
subordonat( ) adj., f. condi ional paratactic jonc ional regent
syntaxique ~ sémantique ~ synthétique ~ dialectale ~ analysable ~ nonanalysable ~ concrète ~ abstraite ~ du texte ~ de la phrase
sous-classe f. sous-classification f. sous-dialecte m. sujet m.
~ grammatical ~ logique ~ simple ~ multiple ~ exprimé ~ non-exprimé ~ repris
subordonnée-sujet f ~ anticipée ~ reprise
subordination f., hypotaxe f. ~ paratactique ~ jonctionnelle ~ du premier degré ~ du deuxième degré ~ unique ~ double ~ noncirconstancielle ~ circonstancielle
subordonné(e) adj., f. ~e conditionnelle ~e paratactique ~e jonctionnelle ~e principale
87
coordonat atributiv
subiectiv predicativ circumstantial anticipat reluat
termen ~ substantív n.
~ de tipul flexionar ~ mo tenit ~ compus ~ împrumutat ~ creat ~ denominativ ~ concret ~ abstract ~ simplu ~ compus ~articulat ~ nearticulat ~ determinat ~ nedeterminat ~ nearticulat ~ comun ~ propriu ~ feminin ~ neutru ~ epicen ~ mobil ~ individual ~ colectiv ~ defectiv ~ depreciativ ~ cu forme multiple ~ de declinarea I
~e coordonnée ~e relative, complément de nom ~e-sujet ~e-prédicat ~e circonstancielle ~e anticipée ~e reprise terme ~
substantif m., nom m ~ de type flexionnaire ~ hérité ~ composé ~ emprunté ~ crée ~ denominatif ~ concret ~ abstrait ~ simple ~ composé ~ articulé ~ nonarticulé ~ déterminé ~ nondétérminé ~ nonarticulé ~ commun ~ propre ~ féminin ~ neutre ~ epicène ~ mobile ~ individuel ~ collectif, défectif ~ défectif ~ dépréciatif ~ à formes multiples ~ de première déclinaison
88
~ de declinarea II ~ de declinarea III ~ de tip flexionar
substantivál adj. adjectiv ~ valoare ~
substantivizár/e f. ~ea unui participiu
substantivizát adj. adjectiv ~ participiu
substituént m. substituíre f.
reguli de ~ ~ fonetic ~ sinonimic
substituít n substitú ie f. substrát n.
teoria ~ului subtitráre f. subtradúcere f. sufíx n.
~ lexical ~ gramatical ~ infinitival ~ gerunzial ~ participial ~ nominal ~ zéro ~ diminutival ~ augmentativ ~ depreciativ ~ deriva ional ~ productiv
sufixál adj.
~ de deuxième declinaison ~ de troisième declinaison ~ de type flexionnaire
substantival adj., nominal adj. adjectif ~ valeur ~e
substantivation f. ~ d’un participe
substantivé adj. adjectif ~ participe ~
substituant m., remplaçant m. substitution f.
règles de ~ ~ phonétique ~ synonymique
substitué m. substitution f. substrat m.
théorie du ~ sous-titrage m. sous-traduction f. suffixe m.
~ lexical ~ grammatical ~ infinitival ~ gérondival ~ participial ~ nominal ~ zéro ~ diminutival ~ augmentatif ~ depréciatif ~ dérivé ~ productif
suffixal adj.
89
sufixá ie f. sufixoíd n. súnet n.
~ articulat ~ nearticulat ~ epentetic ~ eufonic ~ consonantic ~ vocalic ~ gutural ~ labial ~ labializat ~ labiodental ~ palatal ~ palatalizat ~ înalt ~ jos ~ uvular ~ ini ial ~ medial ~ final ~ intervocalic ~ clar ~ dezarticulat ~ nazalizat ~ închis ~ deschis grup de ~e intensitatea ~ului pozi ia unui ~
superioritáte f. gradul comparativ de ~
superlatív n. ~ relativ ~ absolut
superstrát n. supín n. supletív adj.
suffixation f. suffixo de m. son m.
~ articulé ~ inarticulé ~ épenthétique ~ euphonique ~ consonantique ~ vocalique ~ gutural ~ labial ~ labialisé ~ labiodental ~ palatal ~ palatalisé ~ haut,élevé ~ bas ~ uvulaire ~ initial ~ médial ~ final ~ intervocalique ~ clair ~ désarticulé, disloqué ~ nasalisé ~ fermé ~ ouvert groupe de ~s l’intensité du ~ la position du ~
supériorité f. degrès comparatif de ~
superlatif m. ~ relatif ~ absolu
superstrat m. supin m. supplét/if adj.
90
form ~ supletivísm n. supracompús adj.
timp ~ supranúme n. suprastrát n. supraprefixáre f. suspénsie f.
puncte de ~
abl/ón n
discurs plin de ~oane coál f.
~ lingvistic tiín f.
~ lingvistic
forme ~ive supplétivisme m. surcomposé adj.
temps ~ surnom m. superstrat m. supraprefixation, dérivation aux préfixes multiples suspension f.
points de ~ cliché m., stéréotype m.
discours plein de ~s école f.
~ linguistique science f.
~ linguistique
91
T tabú n. , adj.
expresie ~ cuvânt ~ subiect ~
tautologíe f. taxinomíe f.,
model ~ taxinómic adj taxonómic adj. taxonomíe f. a t lmací tr.
lm círe f. lm citór m. tár/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
tém f. ~ lexical ~ flexionar ~ nominal
temém n. temporál adj., f.
propozi ie subordonat ~ térmen m
~ abstract ~ concret ~ ambiguu ~ consacrat ~ corelativ ~ compus ~ tehnic ~ generic
tabou m., adj. expression ~ mot ~ sujet ~
tautologie f. , redondance f., pléonasme m. taxinomie f. taxinomique adj.
modèle ~ taxonomique ad.j taxonomie f. traduire tr. traduction f. traducteur m. tatar adj., m.
langue ~e parler le ~
thème m., sujet m. lexical flexionnaire nominal
thémèm m. temporelle f.
proposition subordonnée
terme m. abstrait concret ambigu consacré corrélatif
~ composé ~ technique
générique
92
~ regional ~ specific ~ uzual ~ comparat ~ de leg tur ~ nou ~ peiorativ ~ marcat ~ principal ~ secundar ~ de rudenie ~ profesional
terminá ief.
~ zero terminografíe f. terminologíe f.
~ lingvistic ~ gramatical ~ tiin ific ~ special
specializat terminológic adj.
sens ~ vocabular ~ dic ionar ~
text n. ~ descriptiv ~ narativ ~ dialogat ~ dialectal ~ rotacizant ~ accesibil ~ poetic ~ tiin ific ~ administrativ
régional spécifique
~ usuel comparé de liaison, de
cohérence nouveau péjoratif marqué principal secondare de parenté professionnel
terminaison f. zéro
terminographie f. terminologie f.
linguistique grammaticale scientifique spéciale spécialisée
terminologique adj. sens vocabulare dictionnaire
texte m. descriptif narratif dialogué dialectal rhotacisant accessible poétique scientifique administratif
93
~ juridic ~ publicistic ~ unilingv ~ bilingv ~ trilingv ~ agramat ~ epistolar ~ stilizat ~ hieroglific ~ incoerent ~ descifrabil ~ indescifrabil ~ -surs ~ - int ~ de plecare ~ de sosire analiza ~ului structura ~lui
textológic adj. studiu ~
textologíe f. textuál adj.
element ~ tímbru n.
alternan a ~lui timp n.
~uri supracompuse ~ul prezent ~ul trecut ~ul viitor ~ simplu ~ compus ~ sintetic ~ analitic ~ durativ ~ momentan
juridique publiciste unilingue bilingue trilingue agrammaticalisé épistolaire stylisé hiéroglyphique
~ incohérent déchiffrable indéchiffrable
~ sourse ~ cible ~ de départ ~ d’arrivée analyse du structure du
textologique adj. étude
textologie f. textuel adj.
élément ~ timbre m.
alternance du temps m.
~ surcomposés présent passé
~ futur ~ simple ~ composé
synthétique analytique duratif momentané
94
tipologíe f. ~ lingvistic
tipológic adj. clasificare ~ tr tur ~ asem nare ~
tiré f. tónic adj.
vocal ~ silab ~
tópic f. ~ liber ~ fix
toponím n. toponímic adj. toponimíe f. toponomástic f. a tradúce tr. traduc tór m.
~ autorizat ~-comentator ~- int ~-surs
trác f. limba ~
tradúcer/e f. ~ literal ~ comparat ~ pragmatic ~ estetic ~ artistic ~ etnografic ~ specializat
consecutiv eronat liber
~ simultan
typologie f. linguistique
typologique adj. classification trait, caractéristique similitude
traît d’union m. tonique adj.
voyelle syllabe
topique f. libre fixe
toponyme m. toponymique adj. toponymie f. toponomastique f. traduire tr. traducteur m.
~ autorisé ~-interprète ~ d’arrivée, ~-cible ~ de départ, ~-source
thrace m. langue ~
traduction f. littérale
~ comparée ~ pragmatique ~ esthétique ~ artistique ~ éthnografique
spécialisée consécutive fautive, erronée libre simultanée
95
~ indirect ~ sinoptic ~ automat ~ absolut ~ specializat ~ profesional ~ comunicativ ~ semantic ~ fidel ~ infidel ~ interpretativ ~ func ional strategie de ~ teoria ~ii unitate de ~
traductém n. traductibilitáte f. traductológ m. traductologíe f. traduc ionál adj.
strategie ~ transcodáj n. transcríere f.
~ fonetic transfér n. transferábil adj. transformáre f. translatór m. translá ie f. a transliterá vt. transliterát adj. transliterátie f. transpúnere f. tranzitív adj.
verb ~ tranzitivitát/e f.
~ea unui verb
~ indirecte ~ synoptique
automatique ~ absolue ~ spécialisée ~ professionnelle ~ communicative ~ sémantique ~ fidèle ~ infidèle ~ interprétative ~ fonctionnelle stratégie de~ théorie de ~ unité de ~
traductème m. traductibilité f. traductologue m. traductologie f. traductionn/el adj.
strategie ~elle transcodage m. transcription f.
phonétique transfert m. transférable adj. transformation f. interprète m., traducteur translation f. translittérer vt. translittéré adj. translittération f transposition f. transitif adj.
verbe transitivité f.
d’un verbe
96
tr túr f. ~ semic
trém f. trilíngv adj.
dic ionar ~ triftóng m.
~ descendent ascendent
trivalént adj. troncáre f. trop n. túrc/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
turcísm n.
trait m. ~ sémique
tréma m. trilingue adj.
dictionnaire triphtongue f.
descendante ascendante
trivalent adj. troncation f. trope m. turc adj., m.
langue turque parler le ~
turcisme m., mot, construction emprunté au turc
97
ig neásc/ adj., f.
limba ~ a vorbi ~a
U
bohémi/en adj., m., langue des bohémiens, des gitans, des Tzigans
langue enne parler le ~
ucraineán adj., f . limba a vorbi ~a
unilíngv adj. unitáte f.
~ de sens ~ de traducere ~ a textului ~ lexical ~ gramatical ~ lingvistic ~ semiologic
universálii n., pl. ~ lingvistice ~ culturale
uz n. ~ul limbii
uzáj n. uzuál adj.
termen ~
ukrainien adj., m. langue ~enne parler l’ ~
unilingue adj. unité f.
~ de sens ~ de traduction ~ du text ~ lexicale ~ grammaticale ~ linguistique ~ sémiologique
universaux m. , pl. ~ linguistiques ~ culturels
usage m., utilisation f. ~ de la langue
usage m. usuel adj.
terme ~
98
V
valén f. ~ facultativ ~ obligatorie
valoáre f. ~ adverbial ~ substantival ~ augmentativ ~ depreciativ ~ expresiv ~ conotativ ~ stilistica ~ tempor al
variabilitáte f. variánt f.
~ fonetic ~ lexical ~ morfologic ~ flexionara ~ func ional ~ ortografic ~ contextual ~ transforma ional ~ combinatoric
velár adj. consoan vocal ~
verb n. ~ mo tenit ~ împrumutat ~ creat ~ denominativ ~ concret
valence f. ~ facultative ~ obligatoire
valeur f. ~ adverbiale ~ substantivale ~ augmentative ~d épréciative ~ expressive ~ connotative ~ stylistique ~ temporelle
variabilité f. variante f.
~ phonétique ~ lexicale ~ morphologique ~ flexionnable ~ fonctionnelle ~ orthographique ~ contextuelle ~ transformationnelle ~ combinatoire
vélaire adj. consonne ~ voyelle~
verbe m. ~ hérité ~ emprunté ~ créé ~ dénominatif ~ concret
99
~ abstract ~ de conjugarea I ~ de conjugarea II ~ de conjugarea III ~ de conjugarea IV ~ simplu ~ compus ~ momentan ~ durativ ~ incoativ ~ tranzitiv ~ dublu tranzitiv ~ intranzitiv ~ modal ~ personal ~ impersonal ~ unipersonal ~ pluripersonal ~ defectiv ~ regulat ~ pronominal ~ cu distribu ie bidirec ional ~ cu distribu ie unidirec ional ~ predicativ ~ nepredicativ ~ copulativ ~ auxiliar ~ activ ~ pasiv ~ reflexiv ~ avalent ~ univalent ~ bivalent ~ polivalent ~ substantivizat ~ cauzativ
~ abstrait ~ du premier groupe ~ du deuxiéme groupe ~ du troisiéme groupe ~ du quatrième groupe ~ simple ~ composé ~ momentané ~ duratif ~ inchoatif ~ transitif ~ doublement transitif ~ intransitif ~ modal ~ personnel ~ impersonnel ~ unipersonnel ~ pluripersonnel ~ défectif ~ régulier ~ pronominal ~ à distribution bidirectionnelle ~ à distribution unidirectionnelle ~ prédicatif ~ nonpredicatif ~ copulatif, copule ~ auxiliaire ~ actif ~ passif ~ réfléchi ~ avalent ~ univalent ~ bivalent ~ polyvalent ~ substantivé ~ causatif, factitif
100
~ declarativ ~ele ac iunii ~ele devenirii ~ele zicerii ~ele mi rii ~ele cre rii ~ele conceperii ~ele gândirii ~ele perceperii
verbál adj. semn ~ crea ie ~ comunicare ~ expresie ~ locu iune ~ sintagm ~ afix ~ flexiune ~ predicat ~
verbalísm n. verbalizáre f. versiúne f. vérsus lat. viitór n.
~ anterior ~ imediat
vírgul f. virtuém n. vocabulár n.
~ activ ~ pasiv ~ disponibil ~ comun ~ fundamental ~ argotic ~ terminologic ~ tiin ific ~ tehnic
~ déclaratif ~s de l’action ~s du devenir ~s de la parole ~s du mouvement ~s de la création ~s de la conception ~s de la pensée ~s de la perception
verbal adj. signe ~ création ~e communication ~e expression ~e locution ~e syntagme ~ affixe ~ flexion ~e prédicat ~
verbalisme m. verbalisation f. version f. versus lat. futur m.
~ antérieur ~ immédiat
virgule f. virtuème m. vocabulaire m., lexique m.
~ actif ~ passif ~ disponible ~ commun ~ fondamental ~ argotique ~ terminologique ~ scientifique ~ technique
101
~ bogat ~ s rac
vocábul f. vocál f.
~ simpl ~ dubl ~ în hiat ~ palatal ~ anterioar ~ medial ~ posterioar ~ deschis ~ semideschis ~ închis ~ labial ~ nelabial ~ mobil ~ mut ~ accentuat ~ neaccentuat ~ caduc ~ protonic ~ posttonic ~ iotacizat ~ de leg tur
vocalísm n. vocalizáre f. vocatív n. vorbíre f.
~ articulat ~ afectiv ~ neutr ~ incoerent ~ discursiv ~ prolix ~ laconic
~ riche ~ pauvre
mot m., parole f, vocable f. voyelle f.
~ simple ~ double ~ en hiatus ~ palatale ~ antérieure ~ médiale ~ postérieure ~ ouverte ~ semiouverte ~ fermée ~ labiale ~ nonlabiale ~ mobile ~ muette ~ accentuée ~ nonaccentuée, inaccentué ~ caduque ~ protonique ~ posttonique ~ palatalisée ~ de liaison
vocalisme m., système de voyelles vocalisation f. vocatif m. langage m.
~ articulé ~ affectif ~ neutre ~ incoérent ~ discursif ~ prolixe ~ laconique
102
~ emfatic ~ familiar ~ literar ~ populara ~ dialectal ~ curent ~ direct ~ direct legat ~ indirect ~ indirect liber ~ indirect legat parte de
vorbitór m. ~ bilingv ~ trilingv
vulgár adj. latina ~
X
~ emphatique ~ familier ~ littéraire ~ populaire ~ dialectal ~ courent ~ direct ~ direct lié ~ indirect ~ indirect libre ~ indirect lié partie de discours
locuteur m. ~ bilingue ~ trilingue
vulgaire adj. latin ~
xenísm n. xenoléct m.
Z
xénisme m. xénolecte m.
zéro m. calificativ ~ dezinen a ~ morfeme ~ fonem ~
zétacísm n. zéugm f. zooním n.
zéro m. qualificatif ~ désinence ~ morphème ~ phonème ~
zétacisme m. zeugme m. zoonyme m.
103
Bibliografie selectiv
Ballard, M., Puheira-Tresmontant, C. Les corpus en linguistique
et en traductologie. Artois : Presses Université, 2007.
Bidu-Vr nceanu, A. et al. Dic ionar de tiin e ale limbii. Bucure ti: Ministerul Culturii i Cultelor, 2001.
Chihaia, L. et a. Dic ionar enciclopedic. Chi in u: Editura
Cartier, 2003.
Comlosan, D., Borchin, M. Dic ionar de comunicare (lingvistic i literar ). Timi oara: Excelsior Art, 2005.
Constantinescu-Dobridor, Gh. Mic dictionar de terminologie
lingvistic . Bucure ti: Albatros, 1980.
Dagneaud, R. Le vocabulaire grammatical. Paris: SEDES, 1965.
Dîrul, Al. (coord.) Mic dic ionar de termeni lingvistici.
Chi in u: Tipografia Elan Poligraf SRL, 2008. Ducrot O., Schaeffer J.-M. Noul dic ionar enciclopedic al
tiin elor limbajului. Bucure ti: Babel, 1996. Ducrot, O., Todorov, T. Dictionnaire encyclopédique des
sciences du language. Paris: Seuil, 1972.
Dumas, F. Lexicologie française. Ia i: Casa editorial Demiurg, 2008.
Dubois, J. et al. Dictionnaire de linguistique. Paris: Larousse, 2002.
Dubois, J. et al. Dictionnaire de linguistique et des sciences du
langage. Paris: Larousse, 2013.
104
Gaiffe, F., Grammaire Larousse du XX-e siècle. Paris: Larousse, 1936.
Gary-Prieur, M.-N. Les termes-clés de la linguistique. Paris: Seuil. 1999.
Gorunescu, E. Dic ionar român-francez. Bucure ti: Teora, 2007.
Gorunescu E. Dic ionar francez-român. Bucure ti: Teora, 2004.
Gouvard J. –N. La pragmatique. Paris: Armand Colin, 1998.
Gouadec, D. Faire traduire. Paris : La maison du dictionaire, 2004.
Guiraud, P. La stylistique. Paris : Lectures. Klincksieck, 1978.
Lungu-Badea, G. Mic dic ionar de termeni utiliza i în teoria, practica i didactica traducerii. Timi oara: Orizonturi Universitare, 2003.
Manoli, I. Glossaire des termes stylistiques et poétiques
employés dans les ouvrages des stylisticiens français. B i: Universitatea „Alecu Russo”, 2004.
Marcu, Fl. Marele dic ionar de neologisme. Bucure ti: Editura
Saeculum I. O., 2000.
Mounin, G. Dictionnaire de linguistique. Paris: Quadrige/PUF, 2004.
Necksteen, C., El Kaladi, A. La traductologie dans tous ses ètats, Artois: Presses Universitè, 2007.
Niklas-Salminen, A. La lexicologie. Paris: Armand Colin, 1997.
Phélizon, J. Fr. Vocabulaire de la linguistique. Paris: Roudie,
1976.
Pitar, M. Manual de terminologie i terminografie. Timi oara: Editura Micton, 2009.
105
Poisson-Quinton S. et a., 2007. Grammaire expliquée du
français. Clé international, Paris.
Sablayrolles, J.-Fr. Néologie et terminologie dans les dictionnaires. Paris: Champion, 2008.
Steinberg, N. Grammaire française. - :
. 1996.
enchea, M. Dic ionar contextual de termeni traductologici. Timi oara: Editura Universit ii de Vest, 2008.
Vachek, J. Dictionnaire de linguistique de l’École de Prague.
Utrecht et Anvers: Spectrum, 1960.
Varfi, N. Introduction á la lexicologie du français. Tiran : Shtepia botuese e librit universitar, 2005.
*** , . . .
: , 1968.
, . . . : , 1989.
, . . :
, 1960.
, . ., , . . . : , 1976.
, . . :
, 1969.