Diareea Acuta -Stud

7/27/2019 Diareea Acuta -Stud

1/42

DIAREEA ACUTA


2/42

Diareea acuta se defineste prin emisia brutalasi rapida a unor scaune frecvente, lichide,

abundente.Se caracterizeaza prin cresterea continutuluilichidian al scaunelor peste valoarea normalade aproximativ 10 ml/kg/zi la copii si 200 g/24

ore la adolescenti si adulti. Implica cresterea frecventei scaunelor ( 3) - poatevaria de la 4-5 la peste 20 /zi.Cresterea continutului lichidian al scaunelor esteconsecinta perturbarii functiilor intestinului subtire siintestinului gros implicate in absorbtia substratelor organice si apei.


3/42

La copil si mai ales la sugar diareea esteun simptom frecvent intalnit, a caruiaparenta banalitate poate ascunde unrisc evolutiv grav:

1) pe termen scurt datorita deshidratarii - indiareea acuta(2) pe termen mediu sau termen lungdatorita rasunetului nutritional - in diareea

cronica.


4/42

Diareea acuta = o problema majora de sanatae acopilului in intraga lume.

In tar i le in cu rs de d ezvo l tare in medie 3 episoade/copil/an la copiii < 5 anisunt regiuni cu 6-8 episoade pe copil pe an.malnutritia reprezinta un factor de risc aditionalimportant pentru diareea acuta si diareea prelungita.

Mort al i tatea infanti la gen erata de d iaree =crescuta, aproximativ 3,3 mil decese/an conformestimarii OMS din 1992.este net inferioara celei raportate in 1980 (4,6milioane decese).


5/42

In taril e d ezv o ltate prevalenta si severitatea au scazut,

ramane o problema extrem de frecventintalnita.

- incidenta anuala este 1,3-2,3 episoade/copil,cifrele fiind mai ridicate pentru copiii din

colectivitati. In SUA sunt 1-2 episoade/copil/an(sub virsta de 5 ani).Populatiile mai defavorizate sunt mai sever afectate. In SUA mortalitatea la afroamericani

e de 4 ori mai mare decit la caucazieni (32,2comparativ cu 8,2 decese/100.000 nounascuti vii).


6/42


7/42

PRINCIPALII AGENTI PATOGENI CARE DETERMINA DIAREE ACUTALA COPIL

Agenti patogeni frecventa in diareea sporadica in tarile dezvoltateVIRUSURI

Rotavirus 25-40Calicivirus 1-20Astrovirus 4-9Adenovirus-tip enteric 2-4Norwalk-like virus ?

BACTERIICampylobacter jejuni 6-8Salmonella 3-7

Escherichia coliEnterotoxigenEnteropatogenEnteroagregantEnteroinvazivEnterohemoragicDifuz aderent

Shigella 0-3Yesinia enterocolitica 1-2

Clostridium difficile 0-2Vibrio parahaemolyticus 0-1Vibrio cholerae- 01 -Vibrio cholerae non-01 ?Aeromonas hydrophyla 0-2

PARAZITICryptosporidium 1-3Giardia lamblia 1-3


8/42

Clasificarea diareei bacteriene

Diareea acuta bacteriana cuprindetipul toxigen in care enterotoxinele mecanismulpatogen major daca nu exclusivtipul invaziv - microorganismele penetreaza suprafatamucosala ca prim eveniment, dar pot fi produse sienterotoxine.

Toxinele cunoscute pot fi grupate in 2 categorii;Citotonice = produc secretie de apa prin activareaenzimelor intracelulare ca adenilat ciclaza, fara nici oleziune a suprafetei epiteliale,Citotoxice = determina leziuni ale celulelor mucosale siinduc secretie de apa, dar nu prin activareanucleotidelor ciclice.


9/42

Diareea prin mecanism toxigen

Microorganismele prototip = V cholerae si E colienterotoxigen (ETEC).Elaboreaza enterotoxine de tip citotonic careproduc diaree cu deshidratare.Boala diareica are urmatoarele caracteristici:1. pierdere intestinala de lichide = determinata de

actiunea enterotoxinelor asupra celulelor epiteliale aleintestinului subtire.

2. microorganismul nu invadeaza mucoasa, colonizeazaportiunea proximala a intestinului subtire sielaboreaza enterotoxine.


10/42

Bacteriile adera la mucoasa intestinului subtire

Elibereaza enterotoxine

Creste nivelul intracelular al AMPc sau GMPc, Ca

Secretie activa de clor si secundar de apa


11/42


12/42

E co l i en tero to xig en

Aparitiadiareei acute la copil in tarile in curs de dezvoltare diareei calatorului la adult.

Are capacitatea de a adera la mucoasaintestinala si de a secreta enterotoxine .

Se fixeaza de enterocit prinprelungiri filiforme cu structura membranarainteractiune fizico chimica membrana- mucoasaintestinala.


13/42

Dupa ce se fixeaza bacteriile secretatoxina termolabila (heat labile toxin LT) -asemanatoare toxinei holerice.toxina termostabila (heat stable toxin ST).

Enterotoxinele actioneaza stimulandadenil sau guanil ciclaza membranara sideci crescand secretia intestinala.


14/42

E co l i enterop atog en ( EPEC)

Se caracterizeaza prin - intensa capacitate deaderare la marginea in perie a enterocitelor.

E coli d ifu z aderent (DAEC) Bacteriile adera difuz, in mod uniform.Initial a fost considerat un E coli nepatogentotusi studii recente au demonstrat o asociere

intre acest microorganism si boala diareica, maiales la copiii mai mari de 2 ani.


15/42

E co l i enteroagregant (EA-A gg EC)

Adera in mod agregant la mucoasa

intestinala ;

bacteriile se ingramadesc unindu-se ca ostiva de caramizi la suprafata celulei.


16/42

E co li entero in vaziv (EIEC)

Invadeaza si distrug celulele epiteliale

mai ales in portiunea distala aintestinului.

determina ileocolite aparitia unei bolidiareice febrile cu scaune gleroase,purulente uneori lichide


17/42

E co l i en tero h em or ag ic(EHEC)

EHEC reprezinta un grup recent identificat -serotipul O157:H7 a fost demonstrat ca fiindresponsabil de epidemii de colita hemoragica.

Produc una sau doua citotoxine - toxina Shiga-like I (SLT I) + toxina Shiga like II (SLT II)

EC O157:H7e prototipul deoarece e cel mai frecvent ECproducator de SLT,cel mai frecvent asociat cu sindr hem uremic in SUA.


18/42

Shigella

Shigella dysenteriae tip 1 - izolata pentru primadata de Kiyoshi Shiga in timpul unei epidemiisevere de dizenterie din Japonia in 1896 (>90.000cazuri cu o mortalitate de 30%).

4 specii: S dysenteriae, S flexneri, S boydii, Ssonnei denumite si grup A, B, C, si respective D.

Serogrupul predominant intr-o comunitate pare sa

fie legat de nivelul de dezvoltareS sonnei reprezinta principalul tip in tarileindustrializateS flexneri, urmat de S dysenteriae predomina in tarilemai putin dezvoltate.


19/42

Salmonella Samonella e foarte raspindita in natura. Salmonela non-

typhi infecteaza animalele, tractul gastrointestinal almamiferelor salbatice sau domestice dar infecteaza sireptile, pasari, insecte.

Cele mai multe salmonelle patogene pentru om apartinsubspeciei Enterica.

Pornind de la oligozaharidul O somatic si antigeneleflagelare proteice H, au fost identificate peste 2300serotipuri.

Cele mai frecvente serovariante umane in SUA sunt: Senteridis, S typhimurium, s typhi si S paratyphi A, B si C.


20/42

Campylobacter

Abia de aprox 30 (la mijlocul anilor 70) ani sestie ca subspecii de Campylobacter pot

produce boala diareica.

A fost tarziu remarcat, desi e f raspandit atat intarile industrializate cat si in tarile in curs dedezvoltare.


21/42

Incidenta anuala a infectiei cu Campylobacter inSUA e de aprox 1%, fiind astfel cea maifrecventa bacterie ce determina diaree.

In tarile mai putin dezvoltate infectia eendemica = 8-45% din cazurile de diaree.

Mecanism:produce enterotoxina care provoaca diaree apoasaabundentaenteroinvaziv = penetreaza mucoasa la nivelulileonului si colonului.


22/42

Yersinia

Yersinia e o specie heterogena si numai catevaserotipuri patogene determina boala la om.

Agent patogen invaziv pentru mucoasaintestinului subtire

leziuni ale marginii in periealterari ale functiilor de transport conducand lamalabsorbtie.

Totodata ar putea secreta o toxina.

Apare mai frecvent la copiii sub 5 ani


23/42

Clostridium difficile E cunoscut rolul sau in diareea asociata

administrarii de antibiotice - forma majorareprezentata de colita pseudomembranoasa.

Alti agenti bacterieni

Klebsiella pneumoniae secreta o toxinatermostabila care produce diaree secretorie maiales la copii cu malnutritieCitrobacter freundii se aseamana cu ETEC

Plesiomonas shigelloides a fost descrisa inregiuni din Asia.


24/42

Infectii enterale virale

30 ani de la primul raport despreparticulele reovirus-like observate incelulele epiteliale ale copiilor cu diareeacuta.

Rotavirusul e pricipalul agent viral

enteropatogen responsabil de 30-50%din episoadele de gastroenterita acuta lacopil in tarile industrializate


25/42

Rotavirus

Infectia e frecventa in intrega lume si apare laorice varsta de la nastere.

Frecventa episoadelor de diaree cu Rotavirus lavarsta de 6-24 luni e 0,3-0,8 episoade/copil/an,atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in tarileindustrializate.

Rotavirusul face parte din familia Reoviridae; prefixul rota se refera la aspectul de roata pecare il au particulele virale in scaun observatein microscopia electronica cu contrast negativ


26/42

Sunt 4 grupe majore: A, B, C si D. grupul A e responsabil de majoritatea infectiilor la om.

Are un genom constituit din 11 segmentede ARN.

3 invelisuri proteice inconjoara genomul.

Cele 2 invelisuri externe poartaantigenele principale.


27/42

Rotavirusurile au tropism pentru epiteliulvilozitatilor intestinale, pentru enterocitele

mature.

Particulele virale sunt incluse in reticululendoplasmatic.

Enterocitele infectate se vacuolizeaza apoi sedescuameaza.

Modificarile histologice apar la 24 ore dupainfectie si sunt maxime intre 24-72 ore. A fostraportata o atrofie minima pana la moderataasociata unei hiperplazii a criptelor.


28/42

Infectii enterale parazitareGiardia intestinalis

Giardia lamblia e unul din parazitii intestinali celmai frecvent intalniti;

Poate infecta omul la orice varsta.

Manifestarile clinice variaza de la portajasimptomatic la tablou de malabsorbtie cronicasevera

E dificil in regiunile endemice sa se afirme caprezenta parazitului in scaun poate fi la origineaunui episod de diaree acuta.


29/42

CryptosporidiumE un protozoar de talie mica descris initial ca agent

patogen la animale.

Se localizeaza apoi se multiplica la nivelul marginiiin perie a enterocitelor unde se produc alteraristructurale importante.

A fost evidentiat in primul rand la indiviziiimunodeprimati.

A fost descris ca o cauza de diaree acuta la indiviziiimunocompetenti, dar au fost descrise o frecventamai mare si mai ales un risc de diseminare rapidala copiii cu malnutritie.


30/42

Transportul intestinal al apei si electrolitilor e unmecanism foarte bine pus la punct care rezulta

din jocul complex al mecanismelor reglatoare.

In circumstante normale, asemenea interactiunicomplexe determina absorbtia apei sielectrolitilor.

Astfel diareea = schimbarea acestei stari normale- absorbtie neta secretie .

O astfel de perturbare poate fi rezultatul unor mecanisme diferite


31/42

Diaree secretorieEtiologie

Agenti patogeni localizati predominant lanivelul intestinului subtire

VirusuriBacterii care nu invadeaza peretele intest

sau fluxul sang si produc enterotoxineParaziti -Giardia

Clinic - diaree apoasa , rare varsaturi

Diaree inflamatorie

Etiologie bacterii invaziveClinic - diaree sang, cu mucus, puroi


32/42

Tablou clinic

Scaune diareiceVarsaturi alimentare

FebraDureri abdominaleLa sugar -eritem fesier


33/42

Sindrom de deshidratare

10% deshidratare severa

FORME CLINICEForma usoara fara SDAForma medie cu SDA 5-10%Forma severa - cu SDA >10% =Toxicozaanhidremica


34/42

Paraclinic

AstrupIonograma

UreecoprocitogramaCoprocultura

Ex pt rotavirus in scaunCoproparazitologic


35/42

Tratament

Obiective

Corectarea deshidratarii si mentinerea uneistari de hidratare optima

Asigurarea unui aport nutritional normal

printr-o realimentare precoce incepand dinprima zi


36/42

Rehidratarea

Alegerea modalitatii de rehidratareForma clinica cu SDA sever SDA>10%

Spitalizare obligatorieReechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica pecale endovenoasa

Forma clinica cu SDA moderata (7-8%)Reechilibrare hidroelectrolitica

Toleranta digestiva buna = rehidratare oralaVarsaturi frecvente = reechilibrare hidroelectroliticaparenterala

Forma clinica fara SDA sau cu SDA usoara (5-6%)Rehidratare orala la domiciliu sau spital (infunctie de alte criterii care decid spitalizarea)


37/42

se utilizeaza solutii de rehidratare orala (SRO)tip GESOL, Humana Elektrolyte

Solutia tip OMS Na = 90 mmol/l = risc dedeshidratare hipernatremicaESPGHAN Na 60mmol/l

cantitatea ce trebuie administrata-deshidr usoara =50 ml/kg sau 10 ml/kg/ora-4-6ore-deshidr moderata=100ml/kg sau 20ml/kg/ora 4- 6ore

modalitatea de administrare: in cantitati micirepetate la scurt interval


38/42

reevaluarea starii de hidratare dupa 4-6 ores-a realizat reechilibrarea hidroelectrolitica= sereincepe realimentareapersista SDA ameliorat = se poate repetaschema de rehidratare orala inca 4-6 orepersista SDA nemodificat sau agravat =reechilibrare hidroelectrolitica pe caleparenterala

pentru a mentine o stare de buna hidratare seadministreaza SRO in continuare (atat timp

cat persista sindromul diareic) 10 ml/kgpentru fiecare scaun diareic


39/42

Realimentarea precoce

Amelioreaza starea nutritionala fara aagrava sindromul diareic

sugar alimentat natural = nu seintrerupe alimentatianaturala


40/42

sugar alimentat artificialin formele usoare si medii se administreaza formula

de lapte pe care sugarul o primea anterior imbolnavirii introdusa treptat, initial in dilutie , a 2-a zi , a 3-a zi , a 4-a zi integral. Dilutia se poaterealiza cu supa de morcovi+5% zahar sau glucozasau mucilagiu de orez + 5% zahar sau glucoza

in formele severe sau la sugarii cu malnutritieprotein calorica se recomanda formulehipo/delactozate introduse in mod asemanator.Dupa o saptamana de administrare a formuleihipo/delactozate se introduce treptat in alte 3-4 zileformula de lapte pe care sugarul o primea anterior imbolnavirii


41/42

sugar cu alimentatie diversificata, copilmic = se introduc treptat alimente

dietetice: supa morcovi, orez pasat,carne fiarta de vita sau pui, mar, banana,etc, laptele integral fiind ultimul alimentintrodus


42/42

TRATAMENT

MEDICAMENTOS Antibioterapie: Cotrimoxazol, Furazolidon, CeftriaxonCeftazidim, Acid nalidixic, Ciprofloxacina

Agenti antiperistalticiloperamid

Agenti noiRacecadotril inhiba enkefalinaza intestinala reducesecretia jejunala indusa de toxina holericaProbiotice

Date post:	02-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	luiza-radulescu
View:	242 times
Download:	5 times

Diareea Acuta -Stud

Documents