DMTEDItHovNIcEgT{

Din omiliile luiDimitrie Panqgopoulos

Traducere din limba greacd:

pr. Ioan Ardelean

EbIIIIVRA OCVMEHITfl

zolS

cum moarEa.nu ar

Dac5.omul arcimitir gi ar.vedeaEi-ar,veni in sihe.qi

lxefera sd fie vicrdec6t sd fie ucigaq.,.,

urcat pe cruce gi

altceva dec6t sH is-oanrenilor cu

Cuprins

Nota editoruIui........... ................'.....7

intampUri cu caracter educativsau pedagogic din mdrturiile purweapomenitului Dimitrie Panagopoulos ................................... 9

Despre rugdciune ......55

Despre diferite teme........... ..'........69

Suntem creqtini cu fapta? .............91,

Despre parinfi gi despre avorturi .................101

Despre decdderea popoarelor .......................107

Suntem prietenii lui Dumnezeu sau ai lumii ................. 115

Scurte relete duhovnice$ti................ .........'.... 119

Bisericd - Cler - Dumnezeiasca impdrtdganie ...............723

tntimpllri cu caructereducativ sau pedagogic din

mlrturiile pururea pomenituluiDimitri e Panagopoulos

. CAnd m-am spovedit pentru prima oard, inanul 1950, in insula Tinos, imi scrisesem dinaintepdcatele pe gase coli de hArtie, pe care le-am umplut.

$i mai aveam gi alte pdcate, pe care mi le-am amin-tit ulterior. AtAtea pdcate fdcusem, incAt nu ldsasem

nimic drept gi bun in viafa mea qi adunasem in sufle-tul meu toatd spurcdciunea qi mizeria lumii. $i totugiDumnezeu a aqteptat pocdinta mea, pentru cd gtia cd

odatd mX voi intoarce, ca sh md foloseascd mai tArziuin slujirea Lui, ajutAndu-lpe aproapele meu.

. inainte sd md intorc la Hristos imi foloseamcuvAntul - talantul pe care mi l-a dat Dumnezelr -pentru a fi ldudat diavolul, 9i nu Dumnezeu. Spu-neam glume gi cuvinte murdare cdtre ceilalti, ca sd

rAdd. Nu se fdcea nicio petrecere, dans sau chef fdrdmine qi eram cel cu care incepeau toate spectacolele.lnlelegefi ce fel de om eram...!

. imi amintesc cd atunci cAnd m-am intors laHristos arn avut mari ?ncercXri vreme de patru aniconsecutivi. Nu puteam sd imi inchipui cum lucrea-zd Dumnezeu! $i pentru cd nu s-a gHsit niciun omcare sd imi spund cum sd m[ comport in aceste in-

Diamante duhovnicegti

cerceri, am fost gata-gata sd md irntorc Ia calea pd-catului. insd purtarea de grijd a lui Dumnezev m-a,Lnut pe loc. lntr-o zi, ci{tnd o invd}dturd duhovni-ceascd din calendarul de buzunar, care se plia pesitualia mea/ m-a intdrit sd rdmAn in qi cu Hristos.Desigur, inlduntrul meu md furtrebam gi imi spu-neam: ,,Dar oare chiar este aga de greu sd se intoarcdcineva la Hristos?" Ydzdndstrddania mea, Dumne-zeu m-a ajutat din nou. $i am vdzut apoi in vis unbdrbat frumos inalt, care m-a luat de mdnd gi amcdl5torit impreund. El mergea in fafa mea, gi eu 1l

urmam. Am avut senzatia cd am mers pe jos atAt demult, incdt credeam cd am ajuns pand in Orientullndepdrtat. $i apoi ne-am intors gi am ajuns intr-unpunct care era la o distanld de numai cAfiva metride punctul de unde a inceput cdldtoria noastrd. Defapt merseserdm numai doi metri mai incolo!

Acest lucru mi-a fdcut o impresie extraordinarS,gi atunci m-Errn intors cHtre cel care a cdldtorit lmpre-und cu mine gi i-am spus: ,,Bine, era nevoie sd facemo c5lHtorie atAt de lungd, sd mergem in jurul intregiilumi ca sd ne intoarcem aicivizavi,la doi metri? Dece nu am trecut direct peste drum?" ,,Ajungeam ime-diat!" Iar el mi-a rdspuns ,,Ceea ce ai invdfat in toa-td aceastd cdldtorie nu puteai sd afli dac5 mergeamdirect vizavi, traversAnd numai doi metri." Atuncim-am trezit din vis... gi am infeles cd Dumnezeu nugregegte! Trebuia sd indur toate acelea pentru pro-priul meu folos. Numai aga ag fi putut sd continui...

. Dacf, nu sunt cregtin de cAnd m-am ndscut, decAnd eram in faqd, este pentru cd au fost trei oameni

intimplario{

lmprejurul meu gir{rinlii mei din lumdagur gi nu au fost odmajoritatea erau idam trdit o via!5.1Sdt1ezelJ, a venit El ft{

. Dumnezeu ddinar gi neaqteptatdiad de multd vre(apoi pe frontul dinlori. Cu toate acesUC

tdfii mele, ci mullulcd El gtia cd md voilapdrat pentru a pdnu fie inzadar picildtos a vdrsat-o pe crt

. In tinerete Ujocul de cdrfi. Stldjoc cdrli gi md maifnuu, patru zile gipdaveam! Stdteam s*lprin viclegug, pumdun escroc. Nu mdmlcdrli. Cum se meari

. Dacd Dumrgdespre pocdinfa ndF{ristos, cred cd rminicdieri in lume. Lhtoate cH imi este girdsd vd trtdresc in crdtrie gi mi-a spus: .Ir{

brc la calea pd-i Dumnezeu m-al,titue duhovni-L care se plia pein qi cu Hristos.

bam qi imi spu-

leu sd se intoarcdnia mea, Dumne-ut apoi tr vis unt de mAnd gi am[a]a mea, gi eu ilErs pe jos atAt depane in Orientulam ajuns intr-unmrai cAliva metrilbria noastr6. Denrai irncolo!

sie extraordinarS,racdldtorit impre-anevoie sd facemrrin jurul intregiiL la doi metri? De'-Ajungeamime-e ai invdlat in toa-fli dacd mergeambi metri." Atuncirci Dumnezeu nurelea pentru pro-utut sd continui...ilm-amndscut, dem fost trei oameni

i

,

ilIi{I

intAmpliri cu caracter educativ sau pedagogic

lmprejurul meu gi m-au distrus. Cand au plecat p6-

rinlii mei din lumea aceasta am rdmas atAt de sin-

gur Si nu au fost oameni credinciogi in jurul meu, ci

majoritatea erau imorali gi necredinciogi. Astfel cd

am trdit o viald de depravare 9i apoi a lucrat Dum-tteze17, a venit El lnsugi ca om gi m-a tzbdvlL

. Dumnezeu $i-a fdcut mild de mine extraor-

dinar qi neagteptat de mult, altminteri a9 fi ajuns iniad de multd lrr"*". in anii ocupafiei germane 9iapoi pe frontul din Albania kebuia sd mor de gapte

ori. Cu toate acestea incd trdiesc, nu datoritd drep-tdfii mele, ci mullumitd milei lui Dumnezeu, pentrucd El gtia cd md voi intoarce gi md voi pocdi qi m-a

apdral pentru a putea astfel sd md mdntuiesc gi sd

nu fie inzadar picdtura aceea de sAnge pe care Hris-tos a vhrsat-o pe cruce gi pentru sufletul meu.

. in tinerele am avut o patimd mare, cea penkujocul de cdrfi. Stdteam de sAmbdtd seara la masd sd

joc cdrli gi md mai ridicam miercuri seara. inconti-nuu, patru zile gipatrunopfi jucamcdr,ti, agapatimd

aveam! Stdteam sd cAqtig, cu orice mijloc, chiar gi

prin viclegug, putea si fie gi Onassis la masd! Eram

,., "r.to..

Nu mAncam nimic de dragul jocului de

cdrfi. Cum sd meargd un asemenea om la biseric5?!. Dacd Dumnezeu va ingddui gi voi scrie o carte

despre pocdinla mea gi despre curn m-Elln intors laHristos, cred cd un asemenea caz nu a mai existat

nicdieri in lume. Un singur lucru vd voi spune (cu

toate cf, imi este greu), ca sd vE fiu cumva de folos gi

sd vd intdresc in credinld. Mi s-a ardtat Sf6ntul Dimi-trie gi mi-a spus: ,,Nu ai dreptul sd lii arma in teac6

. .r .,I]Ii r]irir.i!,i$]:i. iiiit 'lrriiii

{

Diamante duhomiceqti

qi sd nu o folosegti!" Vorbind despre armd,sfdntul sereferea la cuvAntul meu. Iar eu imi foloseam cuvAn-tul pentru discufii gi glume. Aceastd descoperire aSfAntului Dimitrie m-a fdcut in proporlie deTO% sdmd intorc ia Ortodoxie gi sd fiu astdzicel care sunt.. in tinerete, cAnd veneam in zori acasd de ladistractii, mama imi spunea: ,,Cumva ai mai ajunsgi acasS?" De unde sd infeleg eu? Ceea ce imi spu-neau lumea gi oamenii din jurul meu cei bine-inten-fionafi, ceea ce imi spuneau poftele trupegti, ceea ceimi spunea egoismul meu, aceea flceam. $i aga iiinchideam mamei gura. Vedeam lucrurile in moddiferit fafd de mama mea. Eram intr-un intunericprofund. Nu au fost in lumea in mijlocul cdreia mdaflam oameni care sd imi vorbeascd, sd imi spundun cuvAnt bun. Toli md conduceau spre rdu. Cumm-am lntors gi am luat-o pe calea lui Dumnezelr.,numai El gtie. Nu a existat nimeni care sd vind qi sdimi spund: ,,Dimitrie, eu am venit ca sd vorbesc cutine, eu te-am ajutat gi fi-am spus un cuvAnt bun,spre binele tdu!" Nu a fost nimeni, insd cum le-arAnduit Dumnezeu! Dacd existd o dispozitie pozi-tivd in om, Dumnezeu nu Se impiedicd de pdcatelenoastre, ci doar ne cere sd intindem mAinile noastrespre El, ca sd le dezlege. Este un lucru mare sd lumi-nezi infunericul unui semen de-al tdu! pe oameniicare ajutd lucrarea lui Dumnezeu, luminAnd-povd-luind gi aducdnd oameni pe calea lui Dumnezeu,Acesta ii va ageza intr-un loc special in Rai. personalgtiu detalii despre aceastd temd, insd nu vd pot spu-ne mai multe.

intAmplari cu car

" Lucram la Au(portul Atenei - n. tdin birou ca sd iau arcare vindea bilete degi striga: ,,Biletel Biletre/ cum strigd aifii t.,lvinzi norocul?", le spmog Dionisie gi i-am:tor?" De indata ce a i

ei s-a dat inapoi gi a,,Nu existd noroc! Exisin DumnezeLt!" Acestratunci eram un om lutin. insd cAnd m-am imi-am amintit de curdreptate avea. $i vacmAna iui Dumnezeuceea ce rnulti numesc

n Odatd am cuncrse dragostea dumnezctat in felul ei, astfel inpe caiea lui Dumnezerfos, acestei maici ii cuochi, ca gi cum ciner:arobinet. Nu am mai viniciun alt om (dupa actele Ieronim din Eghin,,Dimitrie, dacd ar gti cHristos!!!" $i lacrimileavem astfel de trairi, 5

reseazd este daci a bal

ma, SfAntul se

ffi€am cuvAn-,iescoperire a

tie de 70% sd,

:el care sunt.ri acasd de lar ai mai ajuns:a ce imi spu-cet birrc-inten-rpesti, ceea ce

eam. $i aga iirurile ln mod'-un intunericrul careia mdsa imi spundpre rdu. Cumd Dumnezeu,e sa vind gi sd

sd vorbesc cur cuvAnt burlin<a cum le-aspozitie pozi-ca de pXcateleriinile noastremare sd lumi-ul Pe oameniiminand-povd-ri Dumnezeu,r Rai. Personalru va pot spu-

intAmplSri cu caracter educativ sau pedagogic 13

. Lucram la Autoritatea Portuard din Pireu(portul Atenei - n. trad.). intr-o zi arn iegit afarddin birou ca sd iau aer gi m-am intAlnit cu un orb,care vindea bilete de loterie. ]inea biletele in mdndgi striga: ,,Bilete! Bilete!" Nu striga bilete cfrgtigdtoa-

re, clJrn strigd alyli (,,Dacd sunt norocoase, de ce itivinzi norocul?", le spun mul!i). M-am apropiat dernoq Dionisie gi i-am spus: ,,Sd iau un bilet cAqtig5-

tor?" De indatd ce a auzlt aceste cuvinte ale mele,ei s-a dat inapoi gi a ascuns bileteie. $i mi-a spus:

,,Nu existd noroc! Existd numai credinla gi nddejdeain Durnnezeu!" Acestea au fost cuvintele lui. Eu peatunci eram un om lumesc, gi nu un adevdrat creq-

tin. Insd cdnd m-am intors in anul 1950 in Bisericdmi-am amintit de cuvintele lui mog Dionisie, cAtd

dreptate avea. $i vdd acest lucru pAnd acum, cd

rnAna lui Dumnezeu ii conduce pe oameni, iar nuceea ce rnulfi numesc astdzinoroc sau gansd.

. Odatd am cunoscut o monahie, care dobAndi-se dragostea dumnezeiascd." Aceastd maicd m-a aju-tat in felul ei, astfel incAt ?n anul 195L sd md intorcpe caiea lui Dumnezeu.Cdndspunea cuvAntul Hris-fos, acestei maici ii curgeau lacrimi din belqug dinochi, ca qi cum cineva ar fi deschis inlduntrul ei unrobinet. Nu am mai vdzut acest lucru pAnd atunci laniciun ait om (dupd aceea l-am mai intAlnit la pdrin-teie Ieronim din Eghina). Aceastd maicd imi spunea:

,,Dimitrie, dacd ar qti oamenii cAt de mult ne iubegteHristos!!!" $i lacrimile ii curgeau fdrd oprire! Noi nuavem astfel de trdiri, gi singurul lucru care ne inte-reseazd este dacd a bdtut clopotul a treia oard, ca sd

Diamante duhovnicegti

mergem in ultima clipd la bisericd (in practica litur-grcd greacd, la slujba de dimineafd se bate clopotulde trei ori: la Utrenie, la cdntarea a noua a canonului,cAnd cdntdm Ceea ce eEti mai cinstitd...,la Doxologiamare gi apoi, la Sf6nta Liturghie, cAnd se cdntd, Cu-aine-se cu adandrat.., deci aproape de final - n. trad.).

. CAnd m-arn dus sd implinesc porunca: iubili pe

ordjmaEii ttogti, mdrturisesc cd nu am putut sd o fac.Imi era imposibif chiar dacd tr Evanghelie se spuneaaceastd poruncd. Desigur, Evanghelia nu spune min-ciuni gi nu dd sfaturi care nu pot fi puse in practicd.Este blasfemie sd spunem cd Fkistos a spus lucruricare nu se pot realiza. Desigur, ele nu sunt realizabiledac5 omul le implinegte cu propriile lui puteri, ci de-vin posibile cu ajutorul lui Hristos. De altfel Hristosne-a spus: Fdrd Mine nu puteli face nimic.Iar eu ii spu-nearn lui Dumnezeta: ,,Doarrur.e, nu pot sd implinescaceastd poruncd." $i gtifi ce rdspuns mi-a dat Dunu:re-zert? ,,Tu wei cu adevdrat sd o implinegti?" Aceastam-a intrebat Dumnezea, gi mdrfurisesc cd rdspunsulLui m-a l6satf6rd replic5. Pentru cd problema nu eranumai aceea cd nu puteam, dar qi aceea cd nu voiarnsd iubesc. Simleam ur5, acesta era secretul. $i Flristosnu ne intreabd dac5 putem, ci dacd vrem.

Aqadar rdspunderea noastrd consti 1n aceeacd nu vrem sd ii iubim pe vrdjmagii noqtri, gi nu cdnu putem sd ii iubim. Dumnezeu ne va ajfia sd pu-tem, noi vom contribui cu aceea cd vrem sd iubim.$i c6nd noi vom vrea, Hristos ne va da intr-un feloarecare o asemenea luminare, ?ncAt il vorn vedeape omul care ne-a fdcut rdu, gi in loc sd ii urArn, ne

IntAmpliri ct

va p5rea rdu de elel. Hristos ne va dr

de la firma Lui, V a

sd avem compasirprivim cu aiti ochi

. Odatd am tnteam din vedere reveniment mondefost foarte ugor", r

buzttnar o acredihspus: ,,Acesta estete ugile imi sunt drlui", am completda spus el, nefiindzile s-a sinucis lajul trei, din apartatdescurca...", a fo6il19i bate joc diavohse vor mAnfui inftspre sinucidere l-a

. In SAmbita l

aga cum era firescratd mdcelarul avepost \a greci - n. trcele ce avea qi iEicarne devacd, adincercAnd sd convi- n. trad.). in acelmi-a luat gi mai nin anul 1960). Ce s

tu mdnAnci halva

(inpractica litur-e bate clopotul

acanonului,la Doxologiase cAntd Cu-

final - n. trad.\.porunca: iubilipe

putut sd o fac.se spunea

nu spune min-puse tr practicd.

a spus lucrurisuntrealizabilelui puteri, ci de-De alffel Flristos

'trttic.lt eu ii spu-pot sf implinescmi-adatDufilrr€-

?" AceastacI rispunsul

problema nu eraca nu volam

$i Hristos

consti in aceea

nogtri, gi nu cdva ajuta sH pu-vrem sd iubim.

va da intr-un felil vom vedea

loc sd il urAm, ne

lntimplSri eu caracter educativ sau pedagogrc 15

va pirea rdu de el qi vom simli compasiune fa!5 deel. Hristos ne va da si purtdm ochelarii Lui speciali,de la firma Lui, gi astfel vom putea sd ne fie mild qi

sd avem compasiune fafd, de dugmanii nogtri (sd liprivim cu alfi ochi, cu iubire - n. trad.). :

. OdatH am intrebat pe cineva pe care il cunog-team din vedere cum a reuqit sd fie prezent la uneveniment monden foarte select. ,A, d fost uqor, afost foarte ugor", mi-a rdspuns acesta. $i a scos dinbuzunar o acreditare masonicd, mi-a ar6tat-o gi mi-aspus: ,,Acesta este modul. Cu aceastd acreditare toa-te ugile imi sunt deschise." ,,inaftare,de poarta ceru-llti", arncompletat eu. -$i acolo ne vom descurca",a spus el, nefiind de acord cu mine. Dupd cAteva

zile s-a sinucis la Kolonaki! S-a aruncat de la eta-jul trei, din apartamenful fetei lui. ,,$i acolo ne vomdescurca.. ." , a fost rdspunsul lui, aga credea. Astfe1igi bate joc diavolul de mulfi gi ii face sd cread6 cise vor mAntui in felul lor. Pe omul respectiv chiar gi

spre sinucidere I-a condus diavolul.. in Sdmbdta Mare m-am dus sd cumpir carne,

aga cum era firesc pentru Pagti. Pe o bincufd a15tu-

ratd mdcelarul avea salatd de icre (consideratdahdepostla greci - n. trad.\, halva gi pAine. $i mdnca dincele ce avea qi igi fdcea gi meseria. $i mi-a v6ndutcarne de vacd, zicdnd cE este de fapt de vifel (adicXfircerc6nd sd convingd clientul de frdgezimea cdrnii- n. trad.). in acelagi timp el mAnca halva. Atuncimi-a luat gi mai mult la pre! cu 55 de drahme (erairr anul 1960).. Ce s5 i[i,fac, omulg m-am gAndit eu,tu mdnAnci hatrva qi icre, gi pe mine md inghifi cu