Înălțarea Domnului

1

„Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl Meu îl va cinsti (…) Iar Eu, când Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine.”

(Ioan 12: 26, 32)

Grăit-am ieri cu Domnul prin lacrimi, şi am spus:

De noi cum nu ţi-e silă, preascumpul meu Iisus?

Cum nu-ţi întorci Tu faţa cu silă de la noi,

Şi cum mai vrei să suferi, făptura de noroi?

Cum vrei să calce-n lume piciorul Tău curat,

Cel care peste aripi de îngeri a călcat?

Cum poala preacurată, Stăpâne, n-o fereşti,

În tină omenească să nu ţi-o murdăreşti?

Cum poţi să suferi, Doamne, miros de putregai,

Când ai tămâia dulce a crinilor din rai?

Cum poţi să rabzi ocara, Tu, Doamne preaslăvit?

Cum suferi bezna noastră, Tu, soare strălucit?

Şi cum fi ind căldura iubirilor cereşti,

În inima mea rece Tu vrei să locuieşti?

Tu, Cel ce stai în cerul cu mari luminători,

În iadul meu, Stăpâne, cum vrei să Te cobori?

Ca Petru, ani de-a rândul Te-am izgonit mereu

Ieşi de la mine, Doamne, că păcătos sunt eu.

Dar n-ai plecat, ba încă, cu pasul Tău curat

Ai coborât tot cerul în iadul meu spurcat.

Cu pasul Tău pe mine de tot m-ai curăţit,

Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai strălucit,

Cu focul Tău pe mine cel rece m-ai aprins,

Şi peste sărăcia mea goală ai întins

Un colţ al hainei Tale, şi m-ai făcut bogat,

Mi-ai dat inel, coroană, porfi ră de-mpărat,

Mi-ai încăput în sufl et, Tu, Cel neîncăput,

Şi sufl etul meu, iată, Tu cer nou l-ai făcut,

În sufl etul meu astăzi, Tu Însuţi locuieşti,

Cu Maica Preacurată, cu cetele cereşti.

Şi pentru toate-acestea Iisuse preaiubit,

În cerul nou din sufl et, să fi i în veci slăvit.

HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT!

Cer noude Maica Teodosia (Zorica Lațcu)

Foaie parohială bilunară a bisericii ortodoxePogorârea Sfântului Duh - Sfântul Nicolae

Militari - Bucureşti

Anul

1, N

r. 8

/ 17

mai

201

5

DIALOG DE DUMINICĂ

2

Atelierul vocațional – explorând universul copiilor

Clubul de după școală se bu-cură din ce în ce mai multă

popularitate în rândul copiilor și e la mare căutare printre pă-rinții din parohie, și nu numai. Datorită activităților ținute de profesorii voluntari, copiii au ajuns să-și dorească să partici-pe la activități, să se cunoască între ei, să se împrietenească și caută să-și petreacă mai mult timp împreună. În aceeași mă-sură, comunitatea părinților a devenit mai strânsă. Una din noutățile Clubu-lui este “Atelierul vocațional”, activitate care a luat ființă în primăvara acestui an și e co-ordonată de psihologul Elena Rosocha. Am rugat-o pe Elena să ne spună ce și-a propus prin acest atelier și cum crede că pot fi ajutați copiii în această direc-ție – a căutării unei vocații.

Din dorința de implicare și ajutor

După ce am absolvit Facul-tatea de Psihologie am înce-put să mă implic în diferite proiecte de voluntariat. Din dorința de solidaritate pen-

tru semeni mi-am dedicat o parte din timpul liber și

celor din jurul meu,

simțeam că dacă nu fac nimic și pentru alții, de fapt nu fac nimic nici pentru mine. De-a lungul anilor am fost implica-tă în activități de voluntariat cu copii abandonați în spitale, ac-tivități de voluntariat în diferite ONG-uri unde am oferit suport copiilor proveniți din familii defavorizate, copiilor cu diza-bilități, autism, sindrom Down. De asemenea, prin voluntariat am susținut copii care s-au aflat în situația de abandon școlar, care proveneau din familii cu mulți copii și cu probleme so-ciale. Toți copiii merită o șansă la educație, șansa de a deve-ni adulți informați și membri activi ai societății, indiferent de mediul în care s-au născut. Din dorința de implicare și aju-tor în comunitate, cunoscând Biserica, participând la slujbe, am întrebat dacă pot face ceva pentru copii și așa a luat naște-re “Atelierul Vocațional”. În cadrul Atelierului apelăm la metode și tehnici de cunoaș-tere și dezvoltare a personali-tății copiilor prin observație, comunicare, apartenență la grup, cultivarea dragostei față de semeni. De asemenea, fo-losim jocuri care ne ajută să urmărim diferite manifestări comportamentale ale copiilor, analizăm produsele activității lor, deprinderi: desen, pictură, modelaj, decupaj, lipire, colaj, prin care obținem date cu pri-vire la capacitatea psihică de care dispune fiecare copil și testăm cunoștințele prin jocuri adaptate vârstei copiilor. Aces-tea ne ajută să surprindem me-canisme psihice în desfășurarea lor firească. Un exemplu de joc pentru eficientizarea gândirii care măsoară operația de abs-tractizare a gândirii este testul cuvintelor contrarii, în care co-piii trebuie să indice cuvântul care înseamnă opusul primului cuvânt.

Am simțit bucuria, satisfacția și entuziasmul copiilor

De asemenea, în cadrul atelie-rului vocațional, copii învață să sădească, să crească și să hră-nească emoțiile pozitive. Am simțit bucuria, satisfacția și entuziasmul copiilor la ultima noastră întâlnire, în care le-am propus un joc foarte antrenant care a presupus multă mișcare și care le-a dat ocazia să trăias-că diferite emoții. Prin acest joc i-am ajutat pe copii să experi-menteze diferite emoții și a fost și un prilej de bună dispoziție. Exemplul jocului pe care-l puteți experimenta împreună cu copilul dumneavoastră: în-treabă-l pe copil dacă vrea să încerce feluri cât mai diferi-te de a merge. Mai întâi, spu-ne-i să se plimbe prin cameră așa cum face el de obicei, timp de un minut. Apoi, spune-i să schimbe felul de a merge, și să se plimbe ca un om foarte grăbit. Spune-i să fie atent cât de ușor sau de greu îi vine să meargă când simulează că are o anumită stare de spirit. Lasă-l să se plimbe ca un om grăbit

cam un minut, după care spu-ne-i să schimbe tipul de mers, și de data aceasta să meargă ca un om foarte nervos. Lasă-l să se plimbe ca un om foarte ner-vos încă un minut. Propune-i apoi să schimbe mersul, și să se plimbe ca un om foarte supă-rat. După ce se plimbă un mi-nut ca un copil supărat, invită-l să se plimbe ca un om temător. Rând pe rând, invită-l să expe-rimenteze timp de câte un mi-nut mersul unui om nesigur, a unui copil plictisit, a unui copil curios, a unuia încrezător, apoi mersul unui copil vesel, a unui copil optimist, a unui copil fe-ricit. Este important să păstrezi or-dinea în care îi prezinți emoţi-ile: mai întâi pe cele negative și apoi pe cele pozitive. Dacă co-pilul experimentează emoţiile negative la început, se și elibe-rează de ele. De asemenea, fap-tul că la sfârșit trăiește emoții pozitive îl va face să rămână cu o stare de spirit bună. După ce copilul a încercat toate tipurile de mers, întrea-bă-l cum i-a fost cel mai ușor să meargă, și ce tip de mers nu i-a plăcut deloc. Bine de știut: • Observând felul în care par-ticipă copilul tău la joc, îţi poţi da seama mai multe despre via-ța lui emoțională. Dacă micu-țul are dificultăţi să meargă ca un om care are o stare de spirit bună, este posibil ca și în viața de zi cu zi să trăiască prea pu-țin din acea emoție (unor copii le vine foarte greu să meargă ca niște oameni fericiţi, în acel moment se opresc și ies din joc). Dacă copilul refuză să meargă ca un om care are o stare ne-gativă (furie, tristeţe, etc.), este posibil ca el să se simtă copleșit de acea stare, și să se teamă să o experimenteze, pentru ca emo-ţia să nu pună stăpânire pe el.

• Copiilor le vine mai ușor să experimenteze mersul unui om care are aceeași stare de spirit pe care o au ei de obicei. Unui copil, care în majoritatea tim-pului se simte furios, îi va veni foarte ușor să meargă ca un om nervos. De asemenea, copiilor le vine mai greu să meargă cu o stare de spirit cu care nu sunt obișnuiți (spre exemplu, un co-pil care este foarte rar furios nu prea va ști cum să meargă atunci când i se cere să se plim-be ca un om nervos).• Prin acest joc, copilul învaţă și faptul că el poate să aibă ac-ces la o stare de spirit pozitivă, dacă dorește acest lucru. Pen-tru un copil care este în majori-tatea timpului trist, doar faptul de a simula starea de veselie și încredere în sine îl poate face să se simtă mai bine.

Universul copilului poate fi uneori dificil de explorat

Jocul s-a terminat într-o notă foarte optimistă și copiii din cadrul atelierului și-au mani-festat bucuria participării și implicării.

Universul copilului poate fi uneori dificil de explorat, astfel, cu ajutorul progra-mului pe care îl aplicăm în cadrul Atelierului vocațional, venim și în sprijinul părinților, pentru a-și înțelege și asculta activ copilul.

***

Elena Rosocha este Psiholog specializat in Psihologie judi-ciară, membru al Colegiului Psihologilor din România și al Asociației Române de Psiholo-gie Judiciară. “Atelierul vocațional” se des-fășoară pe bază de voluntariat și este ținut la fiecare două săp-tămâni, la demisolul viitoarei grădinițe parohiale. Următoarea întâlnire va avea loc vineri, 29 mai. Pentru în-scrieri ne puteți contacta la numărul 0742 451 895 sau ne puteți scrie pe adresa de email a redacției: dialog-de-dumini-ca@sf-nicolae-militari.ro .

3

Contactul redacţiei: dialog-de-duminica@sf-nicolae-militari.ro 0742 451 895 - Natalia www.sf-nicolae-militari.ro

Adresa Parohiei Ortodoxe Pogorârea Sfântului Duh-Sfântul Nicolae Militari:Str. Aleea Politehnicii, Nr. 7, Sector 6, Bucureşti

Sfaturile unei bunici către nepotul său care pleca să studieze într-un oraș mare:

- Dumnezeu să-ți ajute, dragul bunicii, să-ți poți închide ușile, zise ea la despărțire. - Care uși, bunico? Doar n-o să mă fac portar, acum când am ajuns student...Și bunica îl lămuri cu înțelepciune: - Pe unde vei merge, bagă de seamă, să-ți închizi mai întâi ușile urechilor tale. Să le închizi față de toate șoaptele și ispitele satanei. Să-ți închizi apoi ușile ochilor tăi. Să nu privești imagini păcătoase și să nu citești cărți pline de otravă. Să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliștea ochilor. Să-ți închizi apoi ușa gurii tale, ascultând de sfatul psalmistului: pune, Doamne, pază gurii mele și ușă de îngrădire împrejurul buzelor mele. Gândește-te neîncetat la cuvintele Mântuitorului Care ne spu-ne că pentru orice cuvânt nefolositor omul va da seamă în ziua judecății. Și mai presus de toate să-ți închizi ușa inimii tale față de toate ispitele cele rele. Să o lași deschisă numai pentru Dumnezeu.

www.crestinortodox.ro

Cuvânt pentru părinți

Sf. Ioan Rusul s-a născut în-tr-un sat din Rusia, la sfârșitul

veacului al șaptesprezecelea, pe timpul împărăţiei lui Petru cel Mare. Anul cel mai probabil al nașterii sale este 1690, și aceasta deoarece sfântul a participat ca soldat la războiul pe care îndrăz-neţul ţar l-a întreprins împotriva turcilor în 1711. Luat prizonier de către tătari în luptele pentru dezrobirea Azo-vului, sfântul Ioan a fost vândut unui ofiţer superior turc care era eparh în Procopie (actualul Ür-güp (Urgup) - Capadocia - Tur-cia), Asia Mică, aproape de Ceza-reea Palestinei. Întorcându-se în ţinutul său, aga l-a luat cu sine și pe cuviosul. Turcia se umpluse de nenumărate mulţimi de robi ruși care suspinau sub jugul greu al mahomedanilor și, cei mai mul-ţi dintre ei, pentru a li se ușura puţin suferinţa, s-au lepădat de Hristos și s-au făcut musulmani. Sfântul Ioan însă făcea parte

dintre acei tineri pe care îi înţe-lepţește cunoașterea lui Dum-nezeu, precum a spus Solomon: „Bătrâneţile cinstite nu sunt cele de mulţi ani, nici cele ce se mă-soară cu numărul anilor; înţe-lepciunea este la om adevărata cărunteţe și vârsta bătrâneţilor - o viaţă fără prihană”. Împodo-bit deci cu înţelepciunea pe care o dăruiește Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El, fericitul Ioan răbda cu smerenie robia cu toate batjo-curile din partea otomanilor ce-l numeau „ghiaur”, adică - necre-dincios. Bătut, lovit, scuipat, devenit ţinta dispreţului ienicerilor din tabăra militară ce se afla în Pro-copie, sfântul răspundea celor ce-l îndemnau să-și lepede cre-dinţa că ar prefera să moară de-cât să cadă în acest înfricoșător păcat. Agăi turc i-a spus: „Dacă mă lași liber în credinţa mea, îţi voi împlini cu sârguinţă porun-cile; dacă mă silești să-mi schimb

credinţa, mai degrabă îţi predau capul decât credinţa. Creștin m-am născut și creștin voi muri”. După puţini ani pe care i-a trăit în post și rugăciune, apro-piindu-se sfârșitul vieţii sale pă-mântești, fericitul s-a îmbolnăvit. Cunoscând mai dinainte ceasul ieșirii din trup, a trimis să fie che-mat preotul pentru a se împărtăși cu preacuratul Trup și cu scum-pul Sânge al Mântuitorului. Pre-otul, temându-se de fanatismul turcilor, i-a adus sfintele taine într-un măr pe care îl scobise, și astfel fericitul Ioan s-a putut îm-părtăși și îndată și-a predat sfân-tul suflet în mâinile Domnului pe care atât de mult Îl iubise. Aces-tea s-au petrecut pe 27 mai, 1730. În ţara noastră moaștele Sfân-tului Ioan Rusul se găsesc la bi-serica maternităţii Polizu din București și la Mănăstirea Sfân-tul Ioan Rusul aflată la 1 km de comuna Slobozia, jud. Giurgiu.

www.doxologia.ro

Sfântul Ioan Rusul (27 mai)

S-aștepți

Când norii te apasă peste chipCând oamenii te-ngroapă în nisipSă nu te sperii și să nu Îi cauți vină

El este doar iubire și lumină

Când pe grumazul tău vor dănțui călăiPrecum o horă zămislită de flăcăi

Să nu te răzvrătești, nu este El de vinăEl vrea să te ridice la lumină

Vei fi scuipat și te vor alungaVor spune doar minciuni pe seama taS-aștepți, când va scuipa și El în tinăDin cataplasma Sa, va răsări lumină

Când ai să cazi, bătut și fără de suflareSă nu ai niciun semn de întrebareEl te va ridica spre calea Sa divinăȘi-n ochii Lui, vei regăsi lumină

Ev. Ioan 9/1-38de Adrian Ambrozie