+ All Categories
Home > Documents > Diagnostic financiar

Diagnostic financiar

Date post: 14-Aug-2015
Category:
Upload: madalina-tamas
View: 412 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
firma ropharma
86
Cuprins CAP. I Prezentare generală a entităţii S.C. Ropharma S.A.........3 1.1. Scurt istoric............................................. 3 1.2 Obiectul de activitate al entităţii........................5 1.3 Structuri de guvernanţă corporativă........................6 1.4 Piaţa şi concurenţa. Strategii de dezvoltare..............8 1.5 Evaluarea aspectelor legate de entitate..................10 1.6 Evoluţia principalilor indicatori.........................11 CAP. II Metodologia diagnosticului financiar.....................13 2.1 Surse informaţionale.....................................13 2.2 Selectarea nivelelelor de apreciere a performanţelor financiare la S.C. Ropharma S.A...............................15 2.3 Calculul indicatorilor specifici fiercăriu nivel investigat15 2.4 Stabilirea şi parametizarea grilei de evaluare a indicatorilor ţinând seama de starea şi/sau tendinţa indicatorilor................................................. 16 2.5 Diagnosticarea domeniilor financiare investigate şi stabilirea standing-ului financiar general al societăţii......17 CAP. III Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii la entitatea S.C. Ropharma S.A.................................................18 3.1 Diagnosticul stării de lichiditate financiară.............18 3.2 Diagnosticul stării de sovabilitate financiară............21 CAP. IV Diagnosticul gradului de dependenţă financiară............25 CAP. V Diagnosticul gestiunii resurselor controlate controlate de entitate..........................................................29 5.1 Diagnosticul resurselor umane.............................29 5.2 Diagnosticul resurselor tehnice...........................31 5.3 Diagnosticul resurselor materiale.........................33 5.4 Diagnosticul indicatorilor de activitate..................34 CAP. VI Diagnosticul stării de profitabilitate...................36 1
Transcript
Page 1: Diagnostic financiar

Cuprins

CAP. I Prezentare generală a entităţii S.C. Ropharma S.A....................................................................3

1.1. Scurt istoric.............................................................................................................................3

1.2 Obiectul de activitate al entităţii..............................................................................................5

1.3 Structuri de guvernanţă corporativă........................................................................................6

1.4 Piaţa şi concurenţa. Strategii de dezvoltare............................................................................8

1.5 Evaluarea aspectelor legate de entitate................................................................................10

1.6 Evoluţia principalilor indicatori..............................................................................................11

CAP. II Metodologia diagnosticului financiar......................................................................................13

2.1 Surse informaţionale.............................................................................................................13

2.2 Selectarea nivelelelor de apreciere a performanţelor financiare la S.C. Ropharma S.A.........15

2.3 Calculul indicatorilor specifici fiercăriu nivel investigat.........................................................15

2.4 Stabilirea şi parametizarea grilei de evaluare a indicatorilor ţinând seama de starea şi/sau tendinţa indicatorilor...................................................................................................................16

2.5 Diagnosticarea domeniilor financiare investigate şi stabilirea standing-ului financiar general al societăţii...................................................................................................................................17

CAP. III Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii la entitatea S.C. Ropharma S.A...................................18

3.1 Diagnosticul stării de lichiditate financiară............................................................................18

3.2 Diagnosticul stării de sovabilitate financiară..........................................................................21

CAP. IV Diagnosticul gradului de dependenţă financiară.....................................................................25

CAP. V Diagnosticul gestiunii resurselor controlate controlate de entitate.........................................29

5.1 Diagnosticul resurselor umane..............................................................................................29

5.2 Diagnosticul resurselor tehnice..............................................................................................31

5.3 Diagnosticul resurselor materiale..........................................................................................33

5.4 Diagnosticul indicatorilor de activitate..................................................................................34

CAP. VI Diagnosticul stării de profitabilitate.......................................................................................36

6.1 Starea de profitabilitate pe nivele de activitate....................................................................37

6.2 Ratele de profitabilitate comercială......................................................................................39

6.3 Diagnosticul stării de profitabilitate......................................................................................42

CAP. VII Diagnosticul stării de rentabilitate........................................................................................42

CAP. VIII Diagnosticul performanţelor bursiere..................................................................................48

8.1 Ratele bursiere......................................................................................................................48

1

Page 2: Diagnostic financiar

8.2 Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari...........................................50

8.3. Diagnosticul performanţelor bursiere..................................................................................52

CAP. IX Diagnosticul fluxurilor de numerar.........................................................................................53

CAP. X Diagnosticul riscurilor.............................................................................................................56

Bibliografie..........................................................................................................................................59

2

Page 3: Diagnostic financiar

CAP. I Prezentare generală a entităţii S.C. Ropharma S.A.

1.1. Scurt istoric

S.C. Ropharma S.A. are sediul social în Braşov, str. Iuliu Maniu nr 55, RO 1962437,

înregistrată la Registrul Comerţului Braşov sub nr. J08/2886/2007.

Ropharma este o companie continuatoare a tradiţiei farmaceutice românesti, având în

componenţă unele farmacii înfiinţate de peste un secol, care activează şi acum în locaţiile

iniţiale. Provine din Întreprinderea de stat “Oficiul Farmaceutic Iaşi”, înfiintat in anul 1952,

prin înglobarea tuturor farmaciilor din zona Iaşi şi Vaslui. La data de 07.03.1991 se

înregistreaza la Oficiul Registrul Comerţului Iaşi, sub nr. J22/335/1991 cu denumirea de S.C.

Iassyfarm S.A., cu sediul în Iaşi, str. Smardan, nr. 19, având ca unic proprietar Statul Român.

În baza Hotărârii de Guvern nr. 55/1998, statul, prin entitatea sa FPS, vinde pachetul

majoritar de acţiuni prin licitaţie publică, caştigatorul licitaţiei fiind ADD Pharmaceuticals

Ltd. din Cipru, care devine acţionarul majoritar al societăţii, cu un procent de 50,756% din

capitalul social.

Ulterior, în baza Hotărârii AGEA nr. 3/28.08.2007 entitatea şi-a schimbat denumirea din S.C.

Iassyfarm S.A. în S.C. Ropharma S.A. şi işi mută sediul din Iaşi în Braşov, str. Iuliu Maniu,

nr. 55.

La începutul anului 2009, S.C.Ropharma S.A. fuzionează cu alte trei societăţi comerciale de

profil farmaceutic, respectiv:

S.C. Farmaceutica Aesculap S.A. Tg. Mureş, (fosta Întreprindere de Stat – Oficiu

farmaceutic);

S.C. Medica S.A. Bacău, (fosta Întreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic);

S.C. Global Pharmaceuticals S.R.L. Braşov. (Înfiintata pe baza iniţiativei private în

anul 1997).

3

Page 4: Diagnostic financiar

Ca urmare a fuziunii, capitalul social al societăţii S.C.Ropharma S.A. s-a majorat cu 8,714

milioane lei, ajungând la 12,652 milioane lei. În septembrie 2010, Adunarea Generală a

Acţionarilor S.C. Ropharma S.A. aprobă majorarea de capital cu suma de 16.448.139,80, de

la valoarea de 12.652.415,20 la valoarea de 29.100.555 lei, prin încorporarea în capitalul

social a rezervelor în suma de 16.448.139,80 şi emiterea unui număr de 164.481.398 acţiuni

nominative, în formă dematerializată. Rata de alocare a noilor acţiuni a fost de 1.3 acţiuni la o

acţiune deţinută.

În data de 16.12.2010, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de

Înregistrare a Valorilor Mobiliare, iar în data de 13.01.2011, S.C. Depozitarul Central S.A. a

înregistrat în registrul acţionarilor S.C. ROPHARMA S.A. majorarea de capital social. În

urma majorării de capital social, structura acţionariatului la data de 14.01.2011 este

urmatoarea:

Arrow Pharmaceuticals Inc. deţineri: 91.125.853 Lei (32,3141%)

Rimia Investments Ltd. deţineri: 77.410.576, Lei (26,6011%)

ADD Pharmaceuticals Ltd. deţineri: 65.640.204 Lei (22,5563%)

A.V.A.S. deţineri: 964.804 Lei (0,3315%)

Persoane fizice deţineri: 50.550.840 Lei ( 17,3711%)

Persoane juridice deţineri: 5.313.273 Lei ( 1,8258%).

În prezent, compania are o reţea de 117 farmacii şi cinci depozite de medicamente - în

Bucureşti, Iaşi, Bacău, Târgu Mureş si Cluj-Napoca. 

S.C. Ropharma S.A., persoană juridică de drept român, este societate pe acţiuni, de tip

deschis, cu capital mixt şi îşi desfaşoară activitatea conform prevederilor Actului constitutiv

şi în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată prin

Legile 441/2006  şi 297/2004 privind piaţa de capital. Ropharma S.A. începe tranzacţionarea

pe piaţa reglementată BVB (categ. 1) în 24.11.2010 (simbol: RPH).

Conform datelor din bilanţ aferente anului 2010 S.C. Ropharma S.A. ocupă locul 1 in Top

Afaceri Romania 2011, domeniul 47: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi

motocicletelor.

4

Page 5: Diagnostic financiar

1.2 Obiectul de activitate al entităţii

Obiectul de activitate este prevăzut la art.6 din Actul Constitutiv al societăţii şi potrivit

c1asificării CAEN activitatea principală este COMERŢ CU AMĂNUNTUL AL

PRODUSELOR FARMACEUTICE, ÎN MAGAZINE SPECIALIZATE – cod CAEN 4773.

S.C. ROPHARMA S.A. are ca obiect de activitate principal comerţul cu amănuntul al

produselor farmaceutice, iar ca activităţi secundare: comerţul cu amănuntul al produselor

cosmetice şi de parfumerie, comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice,

comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice, comerţul cu ridicata al produselor cosmetice

şi de parfumerie, fabricarea produselor farmaceutice etc.

S.C. Ropharma SA şi-a îndreptat atenţia, prin intermediul participaţiei deţinute la Aesculap

Prod S.R.L. Tg. Mureş şi Eurofarmaco Chişinău spre dezvoltarea de produse naturale cu

conţinut de substanţe active obţinute prin procese biotehnologice simple. Astfel a dezvoltat o

gamă de suplimenţi nutritivi pe bază de produşi naturali din lapte, biologic activi, cum este

lactoferina (marcă înregistrată la OSIM), o glicoproteină extrasă din lapte, cu rol de protecţie

pentru organismul uman şi colostrul cu conţinut ridicat de imunoglobuline, care intăresc

sistemul imunitar în diferite viroze. Produsele mai au la bază extracte naturale cu conţinut de

vitamine, minerale, oligoelemente. Produsele dezvoltate se prezintă sub formă de diferite

forme farmaceutice: comprimate, capsule, pulberi, comprimate masticabile, etc, forme uşor

accesibile pentru toate categoriile de vârsta, la care se adresează.

Gama de produse Activit, marcă înregistrată la OSIM, conţine produse ca: Activit imuno şi

Activit imuno forte, pentru întarirea sistemului imunitar; Activit fier, Activit luteină, Activit

C, Activit Mg, Activit Ca, Activit Antiage, Activit Polivit, Activit B, Activit Prenatal, Activit

junior pentru contracararea unor carente de vitamine, minerale şi/sau oligoelemente.

Pe langa gama Activit s-au dezvoltat produse pe baza de extracte naturale, cum este

rezveratrolul, gama: Vitagrapes, antidiabeticul: Glykofit, produsele Lipoartrin si Lipoartrin

forte pe baza de cartilaj de rechin etc.

În prezent activitatea de cercetare dezvoltare este orientată spre biotehnologia extractelor

vegetale şi a diferitelor produse animale.

5

Page 6: Diagnostic financiar

1.3 Structuri de guvernanţă corporativă

S.C. Ropharma SA este persoana juridică de naţionalitate română, administrată în baza unui

sistem unitar, având formă juridică de societate comercială pe acţiuni şi îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române şi ale Actului constitutiv al

societăţii.

Structurile de guvernanţă corporativă ale societăţii sunt reprezentate de către Consiliul de

Administraţie şi de Conducerea Executivă (Directorii).

Consiliului de Administraţie este format din 7 administratori (numărul administratorilor fiind

întotdeauna impar):

1. Miron Mihai: preşedinte al Consiliului de Administraţie

2. Miron Florentina: membru al Consiliului de Administraţie

3. Cotirla Adrian: membru al Consiliului de Administraţie

4. Darabus Doru Vasile Victor: membru al Consiliului de Administraţie

5. Radasanu Alin: membru al Consiliului de Administraţie

6. S.C. UNITED ROPHARMA S.R.L. prin dl. Ene Danut-Marian: membru al

Consiliului de Administraţie

7. S.C. CONSULTINVEST PHARM S.R.L. prin dl. Bratescu Mihai: membru al

Consiliului de Administraţie

La S.C. ROPHARMA S.A. organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii curente a

societăţii se realizează de către echipa de directori executivi sub conducerea şi

responsabilitatea Directorului General ducând la îndeplinire hotărârile Consiliului de

Administraţie pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli

aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.

Conducerea executivă a societăţii a fost asigurată de către o echipă managerială, echipă care

la finele anului 2010 avea următoarea componenţă:

1. Miron Mihai – Director General;

2. Radasanu Alin – Constantin – Director Financiar;

6

Page 7: Diagnostic financiar

Societatea este structurată pe cinci mari departamente:

Departament productie;

Departament marketing;

Departament financiar-contabil;

Departement resurse umane;

Departament de investitii.

Nivelurile ierarhice se regăsesc în structura funcţională de mai jos şi sunt determinate

de poziţiile successive pe care le au faţă de directorul general al firmei,

managerii diferitelor departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi linii ierarhice. Asadar, la

S.C. Ropharm S.A.exista 2 niveluri ierarhice:

Nivelul 0 reprezentat Directorul General

Nivelul 1 reprezentat de managerii pe departament

Nivelul 2 reprezentat de managerii de prima linie ai fiecărui department

Fig.1.1 Organigrama entităţii S.C. Ropharma S.A.

Sursa: www.ropharma.ro

7

Page 8: Diagnostic financiar

1.4 Piaţa şi concurenţa. Strategii de dezvoltare

În contextul economic actual, pe piaţa farmaceutică din România se desfaşoară o competiţie

acerbă pentru păstrarea şi atragerea clienţilor. Chiar şi pe timp de criză, oamenii continuă să

cumpere însă au devenit mai selectivi atât în privinţa produselor pe care le achiziţionează cât

şi a serviciilor auxiliare.

Principalii concurenţi ai entităţii sunt următorii:

CENTROFARM Farmaceutica Argesfarm

Help Net Farma SA Hermes Pharma

S.I.E.P.C.O.F.A.R. Sensiblu

Sephora Marinopoulos Romania Sibpharmamed

Soridim International SRL Adidas Romania SRL

Deltamed Eva Medical Farm

Farmacia Acsademia M.C. Serv Tour

Millenium Pro Design SRL Pharma Net

Remedium Farm Sinapis

Urgent Farm

În ceea ce priveşte strategia corporativă la care entitatea Ropharma apelează este strategia de

decreştere care constă în extinderea semnificativă a volumului de activitate, ceea ce

determină în mod normal cresşterea substanţială a vânzărilor şi  veniturilor.

Principala strategie de creştere aplicată este strategia concentrării prin integrare oriontală,

deoarece entitatea urmăreşte extinderea volumului de activitate în domeniul produselor

farmaceutice, prin dezvoltarea pieţei. Strategia concurenţială aplicată vizează atragerea

clienţilor prin intermediul vânzării unor produse cu preţ mai scăzut decât al concurenţei.

Ropharma îşi achiziţionează materiile prime de la un furnizor, care ii oferă discounturi în

funcţie de cantităţile cerute, de asemenea producţia se realizează în interiorul entităţii,

costurile sunt mai reduse, iar metodelor de producţie li se acordă o atenţie deosebită.

8

Page 9: Diagnostic financiar

Obiectivele urmărite de entitate:

Implementarea unei activităţi fundamentate strategic: obiective, strategii, tactici,

analiză şi interpretare rezultate, monitorizare şi evaluare performanţe;

Permanenta preocupare pentru creşterea calităţii serviciilor prin identificarea şi

motivarea persoanelor capabile şi dispuse să trateze cu atenţia cuvenită fiecare client

şi de a oferi cu promptitudine soluţii optime adaptate fiecăruia;

Dezvoltarea imaginii Ropharma în piaţa farmaceutică; Corporate identity producător

– importator – distribuitor – farmacii retail;

Cresterea încrederii pacienţilor în produsele din portofoliu şi generarea cererii;

Dezvoltarea portofoliului Ropharma; Creşterea gradului de conştientizare în rândul

pacienţilor a numelui Ropharma ca producator;

Promovarea şi dezvoltarea brandurilor importante din portofoliul de produse

Ropharma;

Dezvoltarea reţelei de farmacii Ropharma;

Campanii educaţionale la nivel de pacient;

Implicare socială;

Îmbunătăţirea gradului de diferenţiere a serviciilor (generale, financiare, tehnice)

proprii şi a ofertei de produse faţă de concurenţă – elemente inovatoare, servicii

suplimentare – un pas înaintea cerinţelor pieţei;

Sistem de distribuţie orientat către piaţă şi client;

9

Page 10: Diagnostic financiar

1.5 Evaluarea aspectelor legate de entitate

A. Numărul şi nivelul de pregătire al angajaţilor entităţii

În data de 31.12.2011 numărul scriptic al angajaţilor era de 801, iar structura angajaţilor ăn

funcţie de pregătire se prezontă astfel:

Fig.1.2. Structura angajaţilor la 31.12.2011 în funcţie de nivelul de pregătire

2.747%

34.457%

36.954%

17.603%5.868%

1.998% .375%

Studii postuniversitare = 22Studii universitare = 276Colegii = 296Liceu = 141Sc. Profesională = 478 clase = 16<8 clase = 3

B. Relaţii dintre conducere şi salariaţi

Respectul reciproc este principiul care stă la baza relaţiilor dintre conducerea companiei şi

salariaţi, fapt ce a condus la neînregistrarea niciunui element de natură conflictuală în cursul

anului 2011.

10

Page 11: Diagnostic financiar

1.6 Evoluţia principalilor indicatori

A. Evoluţia cifrei de afaceri netă

Fig. 1.3 Evoluţia cifrei de afaceri nete pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011250000000.000

270000000.000

290000000.000

310000000.000

330000000.000

350000000.000

370000000.000

390000000.000

410000000.000

288285159.000

351997844.000

385169835.000

Ropharma a raportat pentru 2010 o cifra de afaceri netă de 51,997 mil RON, înregistrând o

creştere anuală de 22,1%, cu 1,3% peste nivelul creşterii pietei farmaceutice de retail, urmată

de o creştere în 2011 de 9,42%.

Acest fapt se explica prin:

Schimbarea mixului de vânzări: creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii

a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din comerţul cu amănuntul;

Creşterea numerică şi în volum a contractelor de achiziţii şi renegocierea celor deja

existente;

Creşterea ponderii producţiei proprii în cifra de afaceri.

Piaţa farmaceutică de retail, din punct de vedere valoric , a crescut în anul 2011 faţă de 2010

cu 7,5%, atingând valoarea de 2,2 miliarde euro. Societatea Ropharma S.A. deţine o cotă de

piaţă care o situează pe poziţia 9 în top distribuitori naţionali şi în primii 5 în top reţele de

retail la nivel naţional.

Ropharma este ocupanta locului doi în Contrast TOP 50 cele mai Performante Companii

listate la BVB.

11

Page 12: Diagnostic financiar

B. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor totale

Fig. 1.4 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor totale pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011260000000.000

280000000.000

300000000.000

320000000.000

340000000.000

360000000.000

380000000.000

400000000.000

292296681.000

358056565.000

389826477.000

287034103.000

344725078.000

376874936.000

Venituri totaleCheltuieli totale

Veniturile totale au înregistrat o creştere a valorii ca urmare a creşterii vânzărilor cu 23% în

2010 faţă de 2009 şi respectiv cu 9 % în 2011 faţă de 2010 (cu e creştere de 20,2% peste

creşterea pieţei de retail din 2010),

Cheltuielile au înregistrat aceeaşi temdinţă de creştere ca si veniturile, ceea mai mare parte

din creştere fiind atribuită celor 12 farmacii noi deschise.

C. Evoluţia profitului pe perioada 2009-2011

Fig. 1.5 Evoluţia profitului net al entităţii pe perioada 2009-2011

2009 2010 20114000000.000

5000000.000

6000000.000

7000000.000

8000000.000

9000000.000

10000000.000

11000000.000

12000000.000

4170096.000

10881737.000 10687756.0

00

Se constată o creştere considerabilă a profitului net în 2010 faţă de 2009 de 160,95% , ca

urmare a creşterii într-un ritm mai alert a veniturilor totale de 22,5% faţă de creşterea

chetuielillor totale de 20,1%..

12

Page 13: Diagnostic financiar

În 2011 faţă de 2010 profitul net se diminuează nesemnifcativ cu doar 1,78%, această scădere

se datorează în cea mai mare parte dobânzilor bancare aferente capitalului de lucru,

diferenţelor de curs realizate aferente restituirilor de capital de lucru precum şi reevaluării

datoriilor în valută existente în sold la finele anului 2011.

CAP. II Metodologia diagnosticului financiar

2.1 Surse informaţionale – Situaţiile financiare la S.C. Ropharma S.A. (Conţinutul

situaţiilor financiare cf. O.M.F.P Nr. 3055/2009) pe perioada de activitate cuprinsă între anii

2009-2011.

În elaborarea proiectului am utilizat ca surse informaţionale situaţiile finaciare ale societăţii

Ropharma S.A. pe perioada de activitate 2009-2011:

Bilanţul societăţii (Anexa );

Cont de profit şi pierdere (Anexa );

Situaţia modificărilor capitalului propriu (Anexa );

Situaţia fluxurilor de trezorerie (Anexa);

Note explicative la situaţiile financiare anuale (Anexa);

Metodologia diagnosticului economico-financiar preia o parte din metodele şi procedeele

specifice analizei economico financiare însă ea deţine în mod suplimentar metode şi procedee

de lucru proprii. Printre aceste metode specifice analizei- diagnostic amintim:

A. Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats);

B. Metoda grilelor de evaluare;

C. Metoda bazată pe benchmarking;

D. Metoda profilelor;

E. Metode combinate.

A. Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats)

Matricea SWOT este un instrument util care se foloseşte pentru a pune "în ecuaţie" punctele

tari şi punctele slabe, ocaziile şi amenintarile unei entităţi. Fiecare entitate îşi evaluează atu-

urile şi punctele slabe, iar când acestea sunt combinate cu o analiză-inventar a

13

Page 14: Diagnostic financiar

"oportunităţilor şi ameninţărilor" din mediul extern al entităţii, entitatea realizează asa-numita

" Analiza SWOT ": îşi stabileşte poziţia actuală pe piaţă în funcţie de atu-uri, puncte slabe,

oportunitati si amenintari. Cei mai importanţi pentru viitorul unei firmei sunt cei catalogaţi

drept "strategici", iar atunci când o companie a identificat şi analizat aceşti factori, este gata

pentru definirea misiunii sale.

Analiza şi matricea SWOT oferă cadrul general care permite definirea unor alternative

strategice, pe baza unei analize combinate ale organizaţiei şi a mediului extern. Uneori,

simpla analiză a celor 4 elemente specifice permite acumularea unor informaţii despre

managenet şi a altor date utile.

Factori interni

Puncte forte:

*societatea are numeroase filiale în ţară (Botoşani, Bacău, Piatra-Neamţ, Vaslui, Târgu-Mures, Braşov, Bucureşti etc.);*funcţionează legal;*este proprietara tuturor mijloacelor fixe existente şi folosite de către angajaţi;*există un număr semnificativ de clienţi fideli;*personal calificat;*gamă diversificată de produse farmaceutice;*dispune de tehnologie performantă pentru realizarea produselor sale;*cifra de afaceri a crescut cu 9,4% faţă de 2010

Puncte slabe:

*fonduri insuficiente pentru acoperirea reţetelor gratuite si compensate;*cheltuielile au consemnat o creştere mai accentuată faţă de creşterea veniturilor, creşterea fiind atribuită celor 12 farmacii noi deschise;*creanţele comerciale au crescut cu 31%, pe fondul întârzierii decontărilor efectuate de casele judeţene de sănatate; *datoriile cu scadenţă sub un an au avansat cu 44,6%, la 292,33 milioane de lei.*rezultat financiar negativ datorat în principal dobânzilor bancare aferente capitalului de lucru;

Factori externi

14

Page 15: Diagnostic financiar

MatriceaSWOT

Oportunităţi ale mediului:

*fondurile de care dispune societatea pot proveni fie de la Ministerul Sanatăţii (pentru reţetele compensate) sau fonduri provenite din strainatate de la parteneri;*piaţa farmaceutică de retail, din punct de vedere valoric a crescut în anul 2011 cu 7,5% faţă de anul 2010, atingând o valoare de 2,2 miliarde de euro.

Ameninţări ale mediului:

*pretul materiilor prime a crescut cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, fapt ce a determinat şi creşterea preţurilor la produsele farmaceutice; * actualizarea preţurilor medicamentelor a determinat un impact negativ asupra contribuţiei marginale de 244,390 euro,ca urmare a scăderii cursului valutar de la 4,25lei/euro la 1.04.2010 la 4,21 lei/euro la 1.04.2011*concurenţa (Mediplus, Farmexpert; Fildas; Europharm; Polisano; Farmexim; ADM Farm; Relad; PharmaFarm);*inflaţia*există o cerere în creştere pentru medicamentele generice care sunt mai ieftine decât originalele;-contextul economic(criza economică)

2.2 Selectarea nivelelelor de apreciere a performanţelor financiare la S.C. Ropharma

S.A.:

a. Starea de lichiditate/solvabilitate financiară;

b. Starea de îndatorare;

c. Eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate;

d. Profitabilitate;

e. Rentabilitate;

f. Performanţele bursiere;

g. Cash-flow-ul entităţii;

h. Starea de risc.

2.3 Calculul indicatorilor specifici fiercăriu nivel investigat:

a. Starea de lichiditate/solvabilitate (Anexa );

b. Starea de îndatorare (Anexa );

c. Eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate (Anexa );

d. Profitabilitate (Anexa );

e. Rentabilitate (Anexa );

15

Page 16: Diagnostic financiar

f. Performanţele bursiere (Anexa );

g. Cash-flow-ul entităţii (Anexa );

h. Starea de risc (Anexa ).

2.4 Stabilirea şi parametizarea grilei de evaluare a indicatorilor ţinând seama de starea

şi/sau tendinţa indicatorilor

În practică este foarte des utilizată stabiliea unei scale de evaluare formate din cinci nivele de

evaluare, notate cu note de la 1-5.

Se încadrează indicatorii într-o stare :

a. Pentru indicatorii la care se apreciază doar nivelul sau tendinţa, încadrarea se va

face în funcţie de următoarea grilă de evaluare :

Nota(N) 1 2 3 4 5Stare Critică Slabă Medie Bună ForteTendinţă Deteriorare

bruscăDeteriorare lentă

Menţinere Îmbunătăţire lentă

Îmbunătăţire bruscă

b. Pentru indicatorii la care se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa,

încadrarea se va face pe baza matricei de mai jos:

Tendinţă/Stare Critică Slabă Medie Bună ForteÎmbunătăţire bruscă

3 3,5 4 4,5 5

Îmbunătăţire lentă 2,5 3 3,5 4 4,5Menţinere 2 2,5 3 3,5 4Deteriorare lentă 1,5 2 2,5 3 3,5Deteriorare bruscă 1 1,5 2 2,5 3

16

Page 17: Diagnostic financiar

2.5 Diagnosticarea domeniilor financiare investigate şi stabilirea standing-ului

financiar general al societăţii

Diagnosticarea domeniilor financiare investigate presupune compararea rezultatelor obţinute

pentru indicatorii financiari calculaţi cu nivele de referinţă. Se compară şi se emit judecăţi de

valoare calitative şi cantitative pe baza grilelor de evaluare menţionate anterior.

Se interpretarea nota finală a aspectului diagnosticat pe baza grilei de interpretare finală a

diagnosticului financiar, după cum urmează în din tabelul de mai jos:

Grila de interpretare finală a diagnosticului financiar

Starea indicatorului

Nota medie Clasificare SWOT

Forte 5Punct forteFoarte bun 4,5

Bun 4Punct tareSatisfăcător 3,5

Mediu-acceptabil 3 Punct incertNesatisfăcător 2,5

Punct slabSlab 2Foarte slab 1,5

Punct criticCritic 1

Sintetizarea diagnosticelor parţiale anterioare utilizând o medie aritmetică ponderată.

Rezultând în final standing-ul financiar în care societatea se află:

Categoria

A B C D E

Punctaj Є(4-5] Є( 3-4) ≈3 Є (2-3) Є [1-2)

17

Page 18: Diagnostic financiar

CAP. III Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii la entitatea S.C. Ropharma S.A.

Sursa informaţională – Bilanţul entităţii S.C. Ropharma S.A. (Conţinutul situaţiilor

financiare cf. O.M.F.P. Nr. 3055/2009) pe perioada 2009-2011 (Anexa1).

O primă formă de realizare a echilibrului financiar al entităţii este realizată prin asigurarea

permanentă a capacităţii de plată a firmei, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. În sens

general, lichiditatea şi solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea entităţii de a face faţă

plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt în timp ce

solvabilitatea vizează coordonatele pe termen lung.

Pe baza calculelor efectuate pe baza bilanţului societăţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada

2009-2011 (Anexa 3), se va întocmi diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare a

entităţii.

3.1 Diagnosticul stării de lichiditate financiară

Într-o formulare foarte simplă, lichiditatea financiară reprezintă capacitatea elementelor de

active curente de a se transforma în lichidităţi pentru a face faţă datoriilor imediat scadente.

Conform IFRS, „lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după

luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade”.(IFRS 2007, Cadrul

general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, par. 16).

18

Page 19: Diagnostic financiar

Fig. 3.1.1 Evoluţia ratei capitalului de lucru pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011000%

002%

004%

006%

008%

010% 008% 009%

007%

Evoluţia ratei capitalului de lucru (RCL)

Fig. 3.1.2 Evoluţia indicatorilor de lichididate pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011000%

050%

100%

150%

200%

250%

300%

111% 113% 109%086%

098% 094%

171%

267%282%

1. Rata lichidității curente (RLC) - Current Liquidity

2. Rata lichidității imediate (RLI) - Acid Test

3. Rata lichidității efective (RLE) - Cash Ration

Tabelul 3.1.1 Sinteza diagnosticului lichidităţii financiare

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj

agregatMăsuri necesare

1. Lichiditate curentă

Stare medie/ menţinere

3 P1=20% 0,5

*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială) *corelarea termenelor de încasări şi plăţi stabilite cu

2.Lichiditate imediată

Stare forte/ deteriorare

lentă3,5 P2=20% 0,7

19

Page 20: Diagnostic financiar

diverţi parteneri *optimizarea achiziţiilor şi a volumului şi structurii stocurilor *urmărirea termenelor de plată către salariaţi, furnizori, instituţiile statului *urmărirea termenelor de încasare de la clienţi *ameliorarea trezoreriei

3.Lichiditate efectivă

Stare forte/ îmbunătăţir

e lentă4,5 P3=20% 0,9

4. Capitalul de lucru

Stare forte/ îmbunătăţir

e lentă4,5  P4=20% 0,9

5. Rata capitalului de lucru

Stare forte/ deteriorare

lentă3,5  P5=20% 0,7

Diagnosticul lichidităţii-

punctaj total

PUNCT TARE

 100% 3,8  

Constatări la S.C. Ropharma S.A. :

Lichiditatea curentă : Se menţine relativ constantă pe perioada analizată, însă este

se situează sub nivelul intervalului de siguranţă financiară.

Lichiditatea imediată : Se situează în jurul limitei maxime a intervalului de siguranţă

pe toată perioada analizată. De asemenea, se constată o creştere lentă pentru anul

2010, urmată de o scădere lentă în anul 2011, ceea ce denotă o deteriorare lentă a

stării financiare a entităţii.

Lichiditatea efectivă : Se situează peste limita maximă a intervalului de siguranţă

financiară pe perioada 2009-2011. Se constată o îmbunătăţire accentuată pentru anul

2010 faţă de 2009 (de la o rata de 170,76% la 266,88%) şi o îmbunătăţire lentă pentru

anul 2011 a stării financiare a entităţii.

Capitalul de lucru : Capitalul de lucru este pozitiv pe toată perioada analizată în

creştere lentă. Societatea se află în echilibru financiar pe termen scurt pe toată

perioada analizată.

Rata capitalului de lucru : Entitatea se află în echilibru financiar pe termen scurt

care se deteriorează însă în timp. Se situează peste media ţărilor dezvoltate pe

20

Page 21: Diagnostic financiar

parcursul celor 3 ani analizaţi. Oferă un grad foarte mare de flexibilitate financiară pe

toată perioada analizată.

Diagnosticul lichidităţii financiare : La nivelul entităţii starea de lichiditate este

apreciată la un nivel bun, ceea ce va genera o încredere ridicată din partea creditorilor

ce intră în relaţie cu entitatea.

3.2 Diagnosticul stării de sovabilitate financiară

Într-o accepţie generală, solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea elementelor de active

de a onora datoriile entităţii indiferent de exigibilitate. Riscul de insolvabilitate trebuie

apreciat în strânsă legătură cu riscul de faliment sau de insolvenţă al entităţii.

Conform IFRS „solvabilitatea financiară se referă la disponibilităţile de numerar pe o

perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare

scadente”. (IFRS 2007, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare,

par. 16).

Fig. 3.2.1 Evoluţia indicatorilor de solvabilitate pe perioada 2009-2011

Fig. 3.2.2 Evoluţia indicatorilor de solvabilitate pe perioada 2009-2011

21

2009 2010 2011000%

200%

400%

600%

800%

1,000%

1,200%

1,400%

1,600%

1,800%

2,000%

134% 139% 131%

1,277%

1,694%

1,904%

1. Rata solvabilității generale ( RSG)2. Rata solvabilității generale pe termen lung (RSGL)

Page 22: Diagnostic financiar

Fig. 3.2.3 Evoluţia ratei de acoperire a dobânzilor din rezultat pe perioada 2009-2011

Tabelul 3.2.1 Sinteza diagnosticului solvabilităţii financiare

IndicatoriDiagnostic

SWOTPuncta

jPondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Rata solvabilităţii generale

Stare medie/ menţinere

3 p1=24% 0,72*diminuarea datoriilor;

*diminuarea cheltuielilor cu

dobânzile;

*finanţarea adecvată a

activelor circulante;

*creşterea vitezei de

rotaţie a activelor

imobilizate;

* îmbunătăţirea politicii

monetare a creditelor;

*stabilitatea economică şi

politică.

2. Rata solvabilitatăţii generale pe termen lung

Stare forte/ Îmbunătăţire

bruscă5 p2=19% 0,95

3. Capacitatea de rambursare a datoriilor

Stare forte/ deteriorare

lentă3,5 p3=19% 0,665

4. Gradul de acoperire al serviciului datoriei

- - - -

5. Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat

Stare forte/ deteriorare

lentă

3,5 p5=19% 0,665

22

2009 2010 2011000002004006008010012014

002 002 001

005

013

010

Capacitatea de rambursare a datoriilor (CRD)Rata de acoperire a dobânziilor din rezultat (TIE)

Axis Title

2009 2010 2011000

005

010

015

005

013010

Page 23: Diagnostic financiar

*asigurarea fondurilor

băneşti şi utilizarea

acestora eficientă

*corelarea termenelor de

6. Rata de acoperire a dobânzilor din cash

Stare forte/ deteriorare

lentă3,5 p6=19% 0,665

Diagnostic solvabilitate-punctaj total

PUNCT TARE

100% 3,665  

Constatări la S.C. Ropharma S.A. :

Rata solvabilităţii generale : Se află sub nivelul de siguranţă admis şi se menţine în

jurul valorii de 130% pe parcursul perioadei analizate.

Rata solvabilitatăţii generale pe termen lung : Reflectă un grad foarte bun de

acoperire a datoriilor pe termen lung, depăşind cu mult limita maximă a intervalului

de siguranţă financiară pe toată perioada analizată. De asemenea, înregistrează

creştere bruscă de la un an la altul, ajungând în 2011 în jurul valorii de 1900% de la

aproximativ 1700%.

Capacitatea de rambursare a datoriilor : Se situează în intervalul de siguranţă

finaciară pe toată perioada analizată, dar se observă o deteriorare lentă de la un an la

altul, reducându-se astfel capacitatea de rambursare a datoriilor entităţii.

Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat : Înregistrează valori peste limita

admisă reflectând o rata de acoperire a dobânzilor din rezultat foarte bună. În 2010

rata a crescut brusc de aproximativ 7 ori, urmând ca în 2011 să se înregistreze o

scădere de aproximativ 3 ori, ceea ce determină tendinţa de deteriorare lentă a

solvabilităţii entităţii.

Rata de acoperire a dobânzilor din cash : Se încadrează, pe toată perioada supusă

analizei, în intervalul de siguranţă admis. În 2011 se observă o diminuare a ratei de

acoperire a dobânzilor din numerar ,ceea ce duce la o deteriorare lentă a stării de

solvabilitate a entităţii.

Diagnostic solvabilitate-punctaj total : La nivelul entităţii starea de solvabilitate a

entităţii este apreciată ca fiind bună pe întreaga perioadă analizată, ceea ce va reflecta

o credibilitate crescută pe termen lung din partea creditorilor entităţii.

Tabelul 3.2.2 Sinteza diagnosticului lichidităţii şi solvabilităţii financiare

23

Page 24: Diagnostic financiar

IndicatoriDiagnostic

SWOTPuncta

jPondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Diagnosticul lichidităţii-punctaj total

Punct tare 3.8 50% 1.9

*corelarea termenelor de încasări şi plăţi stabilite cu diverţi parteneri *optimizarea achiziţiilor şi a volumului şi structurii stocurilor *urmărirea termenelor de plată către salariaţi, furnizori, instituţiile statului

2. Diagnostic solvabilitate-punctaj total

Punct tare 3.7 50% 1.85

*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială) * îmbunătăţirea politicii monetare a creditelor;*stabilitatea economică şi politică. 

Sinteza diagn lichidităţii şi solvabilităţii financiare

PUNCT TARE 100% 3.75  

Ca urmare a punctajului obţinut de entitatea, rezultă că standing-ul financiar în care societatea

se află este în categoria A.

“Echilibrul financiar exprimă egalitatea şi corelaţiile dintre necesarul de resurse financiare şi

posibilităţile de colectare a acestor resurse” (Bătrâncea, 2008).

Entitatea S.C. Ropharma S.A se află în echilibru financiar, ceea ce presupune un sistem de

proporţionalităţi şi relaţii dinamice între diversele necesităţi şi posibilităţi ale entităţii,

implicând alocarea si utilizarea capitalurilor care să permită remunerarea la nivelul şi în

timpul angajat a investitorilor financiari, desfăşurarea unei activităţi fluente şi asigurarea

creşterilor strategice prevăzute.

Pentru a menţine şi a asigura starea de echilibru financiar în care se regăseşte entitatetea pe

perioada 2009-2011, astfel încât să desfăşoare o activitate profitabilă, trebuie să îşi regleze

dezechilibrele care se manifestă în activitatea curentă a entităţii.

24

Page 25: Diagnostic financiar

În concluzie realizarea echilibrului financiar la S.C. Ropharma S.A. este influenţată de

resursele economice pe care aceasta le controlează, de structura financiară, lichiditatea şi

solvabilitatea, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi

desfăşoară activitatea.

CAP. IV Diagnosticul gradului de dependenţă financiară

Surse informaţionale – Bilanţul entităţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada supusă analizei

(Anexa 2.1).

Pentru intocmirea diagnosticului gradului de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe

baza informaţiilor din Bilanţ cu privire la:

Calculul ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii (Anexa.2.1);

Calculul ratelor combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

(Anexa.2.1)

Gradul de îndatorare al entităţii în relaţia cu terţii este pus în evidenţă cu ajutorul ratelor de

dependenţă financiară, care reflectă măsura în care societatea se finanţează pe seama surselor

proprii sau pe seama surselor atrase din diverse direcţii.

În tabelul de ma jos sunt reprezentatate valorile ratelor generale de structură ale datoriilor şi

capitalurilor proprii si ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii ale

fimei SC. Ropharma SA şi nivelele de comparaţie ale acestora:

I. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

2009 2010 2011Intervale de siguranţă

financiară, tendinţe favorabile

1. Rata autonomiei financiare totale (RAF)

100.00% 100.00% 100.00% [30%, 100%],↑

25

Page 26: Diagnostic financiar

2. Rata de îndatorare globală (RDT)

292.39% 253.67% 325.76% [0%, 70%], ↓

II. Ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

       

1. Rata stabilităţii financiare (RSF)

109.19% 106.50% 105.64% [60%, 100%], ↑

2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)

91.58% 93.89% 94.66% [50%, 100%], ↑

3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)

39.25% 32.80% 34.74% [0%, 50%], ↓

4. Rata îndatorării finaciar bancare la termen (RDFBL)

0.00% 0.00% 0.00% [0%, 40%], ↓

5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)

292.39% 253.67% 325.76% <200%, ↓

Fig. 4.1 Evoluţia ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

2009 2010 2011000%

010%

020%

030%

040%

050%

060%

070%

080% 075% 072%077%

025% 028%023%

DATORII TOTALE

CAPITALURI PROPRII

Fig. 4.2 Evoluţia ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

26

Page 27: Diagnostic financiar

2009 2010 2011.000%

50.000%

100.000%

150.000%

200.000%

250.000%

300.000%

350.000%

109.195% 106.504% 105.645%

91.580% 93.893% 94.657%

39.253% 32.795% 34.740%

292.386%

253.672%

325.761%

1. Rata stabilității financiare (RSF)

2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)

3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)

5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)

Tabelul 4.2 Sinteza diagnosticului gradului de dependenţă financiară

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

I. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

  2.5  P1 = 50 %  1.25

*diminuarea ratei de îndatorare

1. Rata autonomiei financiare totale (RAF)

Stare bună/ Menţinere

3.5 p1 = 50 % 1.75

2. Rata de îndatorare globală (RDT)

Stare critică/ Deteriorare

lentă1.5 p2 = 50 % 0.75

II. Ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii

  3.4 P2= 50 %  1.7  *creşterea capacităţii investiţionale

1. Rata stabilităţii financiare (RSF)

Stare Forte/ Deteriorare

lentă3.5 p1 = 20 % 0.7

2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)

Stare Bună Îmbunatăţire

lentă4 p2 = 20 % 0.8

27

Page 28: Diagnostic financiar

3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)

Stare Bună Îmbunatăţire

lentă4 p3 = 20 % 0.8

 *diminuarea ratei pârghiei financiare – capitaluri proprii astfel solvabilitatea financiară a entităţii este afectată

4. Rata îndatorării finaciar bancare la termen (RDFBL)

Stare forte/ Menţinere

4 p4 = 20 % 0.8  

5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)

Stare critică/ Deteriorare

lentă1.5 p5 = 20 % 0.3  

Diagnostic îndatorare - Punctaj total

PUNCT INCERT 100% 2.95  

Constatări şi obsevaţii la S.C. Ropharma S.A. – ratele de dependenţă financiară:

Rata autonomiei financiare : Se încadrează în intervalul de siguranţă financiară şi se

menţine constantă pe tot parcursul perioadei analizate ceea ce înseamnă că finanţarea

activităţii din surse proprii se face în mod eficient.

Rata de îndatorare globală : Înregistrează valori cu mult mai mari decât limita

superioară a intervalului de siguranţă financiară. Analizată în dinamică, o situaţie

favorabilă in ceea ce priveşte această rata este reprezentată de o scadere a acesteia, iar

în cazul firmei analizate aceasta este in creştere pe parcursul perioadei analizate ceea

ce reflectă o situaţie nefavorabilă şi denotă că societatea îşi finanţează activitatea din

surse atrase.

Rata stabilităţii financiare : Rata stabilităţii financiare pune în evidenţă capacitatea

investiţională a entităţii şi se situează peste limita superioară într-o foarte uşoară

scădere a intervalului de siguranţă financiară ceea ce înseamnă o capacitate

investiţională a entităţii mai mare.

Rata autonomiei financiare la termen lung : Rata autonomiei financiare la termen

lung pune în evidenţă gradul de finanţare al entităţii pe seama resurselor pe termen

lung şi are valoarea optimă pe parcursul celor trei ani supuşi analizei, în creştere de la

un an la altul ceea ce reflect un grad de finanţare al entităţii din resursele pe termen

lung favorabil.

28

Page 29: Diagnostic financiar

Rata îndatorării finaciar bancare: Rata îndatorării financiar-bancare reflectă gradul

de îndatorare al entităţii din surse financiar-bancare şi se situează în intervalul optim

[0%-50%] pe toată perioada analizată în scădere de la un an la altul.

Rata îndatorării financiar bancare la termen : Rata îndatorării financiar-bancare la

termen lung pune în evidenţă gradul de îndatorare al entităţii din surse financiar-

bancare la termen lung şi se situează în intervalul de siguranţă apreciat favorabil pe

toată durata analizată aceasta fiind de 0%.

Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR) :

Arată în ce masură resursele economice ale firmei sunt procurate din capital străin.

Capitalul străin este atras intr-o manieră nefavorabilă, rata parghiei financiare –

capitaluri proprii situându-se cu mult peste intervalul de siguranţă în creştere de la un

an la altul , prin urmare solvabilitatea entităţii nu este afectată.

Diagnostic îndatorare : Gradul de dependenţă financiară determină are un nivel

mediu acceptabil pe parcursul perioadei analizate.

CAP. V Diagnosticul gestiunii resurselor controlate controlate de entitate

5.1 Diagnosticul resurselor umane

Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar-contabile legate de

managementul şi resursele umane ale entităţii sunt reprezentate de: informaţiile din situaţiile

financiare cuprinse în Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.

Factorul uman reprezintă forţa motrice, factorul cheie care pune în mişcare şi mobilizează

toate celelalte resurse de la nivelul entităţii. De modul de gestionare a factorului muncă

depind astfel în mare măsură performanţele generale realizate de orice entitate.

În stabilirea unui diagnostic corect în ceea ce priveşte asigurarea activităţii cu personal de

calitate, a performanţelor realizate de acesta în contextul exigenţelor actuale impuse de

competitivitatea crescută a produselor se impune dezvoltarea unei metodologii de analiză atât

cantitativ dar şi calitative, acestea din urmă referindu-se la aspecte mai greu de comensurat

dar cu impact direct asupra activităţii economice a societăţii.

29

Page 30: Diagnostic financiar

a) Diagnosticul asigurării cu resurse umane

Acest tip de diagnostic vizează atât aspecte cantitative cât şi calitative în ceea ce priveşte

asigurarea societăţii cu forţa de muncă necesară desfăşurării activităţii, investigând aspecte

legate de număr de salariaţi, structura acestora după diverse criterii cât şi calificarea acestora.

b) Diagnosticul productivităţii muncii

Productivitatea muncii reflectă eficienţa muncii productive şi se încadrează în sfera generală

a indicatorilor care reflectă eficienţa economică (adică au la bază raportul general efect/efort).

Tabelul 5.1.1 Resurse umane

Resurse umane   2009 2010 20111. Asigurare cu personal       a)Asigurare ca număr       - număr de personal (N) 702 753 801

- indicele numărului de angajaţi (IN)

100% 107,26% 106,37%

- cifra de afaceri (CAN) 288.285.159 351.997.844 385.169.835

- indicele cifrei de afaceri (ICAN)

100% 122,10% 109,42%

- productivitatea muncii (Wm)

410.663 467.461 480.861

- indicele productive muncii (IWm)

100% 113,83% 102,87%

Corelatia IN, ICAN, IWm -IN>100,

ICAN>100, IWm>100

IN>100, ICAN>100, IWm>100

b) Asigurare ca şi structură

     

c) Asigurare ca şi calificare      

2. Productivitatea muncii       a) Cifra de afaceri /angajat

410.663 467.461 480.861

b) Profitul/angajat 5.940 14.451 13.343 c) Cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri netă (Chp1000

CAN)8.80% 8.24% 8.63%

30

Page 31: Diagnostic financiar

Tabelul 5.1.2 Sinteza diagnosticului resurselor umane

Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de importanță Punctaj

agregatMăsuri

necesare

1. Asigurarea cu personal

Stare bună/ Îmbunătățire lentă

4 p1 = 20 % 0.08  

2. Productivitatea muncii

Stare bună/ Îmbunătățire lentă

4 p2 = 80 % 0.24

Diagnosticul resurselor umane

PUNCT TARE 4 100% 0.32  

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :

Asigurarea cu personal: Numărul de personal este in creștere de la un an la altul

ceea ce reflectă o stare bună a entității ; Productivitatea muncii: Înregistrează creșteri pe toată perioada analizată;

Diagnosticul resurselor umane: Nivelul la care se situează entitatea în ceea ce

privește resursele umane este bun.

5.2 Diagnosticul resurselor tehnice

Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar contabile legate de

resursele tehnice ale entităţii sunt reprezentate de informaţiile din situaţiile financiare

cuprinse în Nota 1 „Active imobilizate”.

Tabelul 5.2.1- Resurse tehnice

Resurse tehnice 2009 2010 2011

1. Asigurare cu resurse tehnice      a)ca volum/mărime       - Indicele imobiliz. Corporale 100% 172.71% 99.54% - Coeficientul intrărilor de imobilizări corporale 45.28% 63.87% 14.57%b) ca stare      

- Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (ku), 29.52% 36.74% 40.15%

31

Page 32: Diagnostic financiar

c) ca structură      

2. Eficienţa utilizării resurselor tehnice      a) Randamentul resurselor tehnice      

- Cifra de afaceri (CAN) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic)

9.185,48 6.493,88 7.138,78

- Venturi din exploatare (VEXP) ce revin la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

9.215,41 6.531,42 7.152,33

- Profitul din exploatare (RBEXP) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

224,94 236,98 239,02

- Profitul brut (RBE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

167,68 245,95 240,05

- Profitul nett (RNE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):

132,87 200,75 198,09

b) Viteza de rotaţie a Ic 9,19 6,49 7,14

Tabelul 5.2.2 Sinteza diagnosticului resurselor tehnice

Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de

imp.Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Asigurarea cu resurse tehnice

 Îmbunătăţire lentă  4 p1 = 20 % 0,8  

2. Eficiența utilizării resurselor tehnice

  Îmbunătăţire lentă  4 p2 = 80 % 3,2  

Diagnosticul resurselor tehnice

Punct tare 100% 4  

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :

Asigurarea cu resurse tehnice: Per ansamblu se observă o îmbunătăţire lentă pe perioada

analuzată.

Eficiența utilizării resurselor tehnice: Se observă o ameliorare a valorii acestui indicator pe

perioada analizată, ceea ce denotă o uşoară tendinţă de creştere.

Diagnosticul resurselor tehnice: Nivelul indicatorului este unul bun cu tendinţă de creştere.

32

Page 33: Diagnostic financiar

5.3 Diagnosticul resurselor materiale

Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar contabile legate de

resursele tehnice ale entităţii sunt reprezentate de informaţiile din situaţiile financiare

cuprinse în Bilanțul entității SC Ropharma SA.

Tabelul 5.3.1 – Resurse tehnice

  Resurse materiale 2009 2010 2011

1. Asigurare cu resurse materiale      

- Evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri 100% 83.38% 154.62%

2. Eficienţa utilizării resurselor materiale      

- Gradul de valorificare a resurselor materiale 93.718,1

789.401,18 99.437,49

- Necesarul relativ de materiale (Nm) 1180,1 1498,77 1998,52

- Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale:

2.949,69 6.147,57 5.931,44

Tabelul 5.3.2 - Sinteza diagnosticului resurselor materiale

Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de

imp.Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Asigurarea cu resurse materiale

Imbunatatire bruscă 4,5 p1 = 20 % 0,9 

2. Eficienţa utilizării resurselor materiale

Imbunatatire lentă 4 p2 = 80 % 3,2 

Diagnosticul resurselor materiale

Punct Tare 100% 4,1 

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :

Asigurarea cu resurse materiale: Se constată o uşoară tendinţă de scădere pentru

2010 faţă de 2009, însă starea se îmbunătăţeşte considerabil pentru 2011 faţă de 2010.

Eficienţa utilizării resurselor materiale: Per ansamblu putem aprecia că ebtitatea

înregistrează o de creştere lentă pentru 2011 faţă de 2010.

Diagnosticul resurselor materiale: Valoarea acestui indicator se situează la un nivel

bun.

33

Page 34: Diagnostic financiar

5.4 Diagnosticul indicatorilor de activitate

Surse informaţionale privind calculul indicatorilor de activitate: Bilanțul și Contul de Profit și Pierdere al entităţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada supusă analizei, . (Anexa 4)

Conform reglementărilor contabile în vigoare (OMFP 3055/2009, Nota 9), indicatorii de

activitate trebuie să pună în evidenţă informaţii cu privire la:

viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii;

capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale

de bază ale entităţii.

În acest mod se urmăreşte capacitatea entităţii de a gestiona cu succes resursele sale

controlate în integralitatea lor şi activităţile sale comerciale astfel încât acestea să genereze

fluxuri de numerar pozitive care să asigure continuitatea activităţii entităţii şi o creştere

permanentă a valorii sale.

Acest obiect al analizei echilibrului financiar presupune calculul şi analiza indicatorilor de

gestiune ai resurselor controlate numiţi şi indicatori de activitate.

Tabelul 5.4.1 Indicatori de activitate

 Activitate 2009 2010 2011Intervale de siguranță financiară,

tendințe favorabile

Viteza de rotaţie a activelor totale

1.51 1.22 0.99 2-2,5 rotaţii, Þ

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate

7.69 5.70 5.50 În industrie – 3 rotaţii Þ

Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale

9.19 6.49 7.14 2-2,5 rotaţii , Þ

Viteza de rotaţie a activelor circulante

1.89 1.55 1.21 Þ

Viteza de rotaţie a stocurilor 8.40 12.29 8.70În industrie de ≈ 9-12 rotaţii pe an, în comerţ stocurile se înlocuiesc chiar

săptămânal

Viteza de rotaţie a creanţelor 2.64 1.87 1.55 ÞViteza de rotaţie a datoriilor 2.03 1.70 1.30 àViteza de rotaţie a capitalurilor proprii

5.94 4.31 4.22 Þ

34

Page 35: Diagnostic financiar

Tabelul 5.4.2 - Sinteza diagnosticului indicatorilor de activitate

Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Gestiune activeStare Slabă/

Deteriorare lentă2 p1=25 % 0.5 *creșterea eficienței

gestionării activelor

2. Gestiune stocuriStare bună

/Îmbunătățire lentă4 p2=25 % 1

*creșterea vitezei de rotație a stocurilor 

3. Gestiune Creanțe/Datorii

Stare slabă/ Deteriorare lentă;

Stare bună/ Îmbunătățire lentă

3 p3=25 % 0.75*creșterea vitezei de rotație a creanțelor

4. Gestiune capital propriu

Stare bună/ Deteriorare lentă

3 p4=25 % 0.75*creșterea vitezei de rotație a capitalurilor proprii 

Diagnostic activitate PUNCT INCERT 3 100% 3  

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :

Gestiune active: Viteza de rotație a activelor totale este în scădere pe toată perioada

analizată , situație ce reflectă o scădere a eficienței gestionării activelor totale ale

entității. Pe toți ce trei ani analizați aceasta nu se încadreaza în intervalul de

siguranță financiară.

Gestiune stocuri: Tendinţa generală de modificare a ritmului de înlocuire a stocurilor

este ascendent, aspect favorabil. În anul 2010 entitatea se încadrează în intervalul de

siguranță finaciară, iar în anii 2009 și 2010 aceasta se apropie de limita inferioară a

intervalului de siguranță financiară.

Gestiune Creanțe/Datorii: În ceea ce privește stocurile acestea sunt în scădere de la

un an la altul, aspect nefavorabil. Viteza de rotație a datoriilor este în scădere pe

perioada analizată, aspect favorabil.

Gestiune capital propriu: Viteza de rotație a capitalurilor proprii este în scădere pe

perioada analizată, ceea ce reflectă o gestionare inadecvată a capitalurilor proprii ale

societății. Diagnostic activitate: Per ansamblu entitatea se situeaza la un nivel mediu

acceptabil.

35

Page 36: Diagnostic financiar

Tabelul 5.4.3 Sinteza diagnosticului gestiunii resurselor controlate de entitate

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Resurse umane Satisfăcător 3.5 p1 = 20% 0,7  

2. Resurse tehnice  Bun  4 p2 = 20% 0,8  

3. Resurse materiale  Bun  4.1 p3 = 20% 0,82  

4. Activitate Mediu-acceptabil 3 p4 = 40% 1,2  

Diagnostic gestiune resurse controlate

Punct tare 

100% 3,52  

Entitatea S.C. Ropharma S.A. se situează la un nivel satisfăcător în privinţa gestiunii

resurselor controlate.

CAP. VI Diagnosticul stării de profitabilitate

Surse informaţionale – Contul de Profit şi Pierdere al entităţii S.C. Ropharma S.A. pe

perioada supusă analizei (Anexa5).

Pentru intocmirea diagnosticului stării de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe baza

informaţiilor din Contul de Profit şi Pierdere cu privire la:

Calculul indicilor cu bază în lanţ (Anexa 5);

Analiza pe nivele a performanţelor financiare (Anexa 5);

Analiza pe nivele a rezultatului din exploatare în clasificarea după destinaţie sau

funcţie (Anexa 5);

Din parcurgerea literaturii de specialitate, aprecierile generale converg către o concluzie

foarte bine conturată şi anume aceea că pentru a fi profitabilă o societate trebuie să îşi

desfăşoare activitatea în condiţii de profit, adică veniturile să exceadă cheltuielile angrenate

în realizarea activităţii.

36

Page 37: Diagnostic financiar

Se parcurg următoarele etape privind diagnosticul stării de profitabilitate:

Starea de profitabilitate pe nivele de activitate;

Ratele de profitabilitate comercială;

Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate.

6.1 Starea de profitabilitate pe nivele de activitate

Starea de profitabilitate în mărimi absolute se pune în evidenţă pe cele patru nivele de

activitate şi anume:

nivelul de exploatare;

nivelul financiar;

nivelul extraordinar;

nivelul global.

Tabelul 6.1.1. Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate pe nivele de activitate

IndicatoriDiagnostic

SWOTPuncta

j Pondere

imp.Punctaj agregat

Măsuri necesare

a) Nivelul de exploatare

  4,2143 50% 2,11 *creşterea

volumului

produselor

vândute

*creşterea

preţurilor

*diminuarea

costului de

producţie

*creşterea

volumului fizic

*diminuarea

costului de

producţie

*diminuarea

cheltuielilor cu

dobânzile

1. Cifra de afaceri netă Îmbunătăţire lentă 4,5 8% 0,362. Producţia exerciţiului

Deteriorare lentă 3,5 7% 0,245

3. Valoarea adăugată Menţinere 4 7% 0,28

4. Rezultatul brut din exploatare

Deteriorare lentă 3,5 7% 0,245

5. Rezultatul din exploatare

Îmbunătăţire lentă 4,5 7% 0,315

6. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate

Îmbunătăţire lentă 4,5 7% 0,315

7. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete

Îmbunătăţire bruscă

5 7% 0,35

b) Nivelul financiar   3,5 20% 0,7

1.Rezultatul brut financiar (RBF)

Deteriorare lentă 3,5 10% 0,35

2. Rezultatul financiar (RF)

Deteriorare lentă 3,5 10% 0,35

c) Nivel extraordinar - - - -Rez extraordinar - - - -

d) Nivel global   3,0714 30% 0,92

37

Page 38: Diagnostic financiar

*diminuarea

cheltuielilor de

desfacere

 *Creşterea

Rezultatul curent Deteriorare

bruscă3 5% 0,15

Rezultatul brut total Deteriorare

bruscă3 4% 0,12

Rezultatul brut al exerciţiului (RBE)

Deteriorare bruscă

3 4% 0,12

EBITDeteriorare

bruscă3 4% 0,12

EBITDA Deteriorare

bruscă3 4% 0,12

Rezultatul net al exerciţiului (RNE)

Deteriorare lentă 3,5 4% 0,14

Autofinanţarea (AF)Deteriorare

bruscă3 5% 0,15

Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele

de activitatePUNCT TARE 100% 3,73  

Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea de profitabilitate pe nivele de

activitate:

Nivelul de exploatare: Starea de profitabilitate la nivelul activităţii de exploatare este

apreciată ca fiind bună, entitatea realizează rezultate pozitive şi în creştere.

Cifra de afaceri netă : Înregistrează o creştere mai accentuată pentru anul 2010 faţă

de 2009 de 22,1% , urmată de o creştere de 9,42% în 2011 faţă de 2010.

Producţia exerciţiului : Se observă o scădere semnificativă pentru anul 2011 faţă de

2010 de 26,22%.

Valoarea adăugată: Se constată o creştere mai semnificativă pentru 2010 faţă de

2009 de 26,71% şi o creştere nesemnificativă pentru 2011 faţă de 2010.

Rezultatul brut din exploatare: În 2010 faţă de 2009 rezultatul brut din exploatare

creşte considerabil cu 48,96%, iar în 2011 faţă de 2010 se înregistrează pierderi de

27,46%.

Rezultatul din exploatare: Înregistrează o creşte semnificativă în 2010 faţă de 2009

cu 81,91% şi o creştere nesemnificativă pentru restul perioadei analizate.

Nivelul financiar: Activitatea financiară se situează la un nivel satisfăcător,

înregitrând scăderi ale rezultatelor.

38

Page 39: Diagnostic financiar

Rezultatul financiar: Se constată o diminuare considerabilă a rezultatului financiar

de 88,60% în 2011 faţă de 2010.

Nivel global: Entitatea se situează la un nivel mediu-acceptabil, ca urmare a scăderii

rezultatelor ce a avut loc în anul 2011.

Rezultatul curent: Se observă o creştere accentuată pentru 2010 faţă de 2009 de

153,33% şi o diminuarea nesemnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010 de 2,85%.

Rezultatul brut al exerciţiului: O creştere accentuată pentru 2010 faţă de 2009 de

153% şi o scădere nesemnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010.

EBIT: Se înregistrează o creştere considerabilă pentru 2010 faţă de anul anterior de

124,36% şi o diminuare nesemnificativă pentru restul perioadei analizate.

EBITDA: Se observă tot o creştere considerabilă pentru anul 2010 faţă de anul

anterior de 88,62% ,urmată de o diminuare pentru 2011 faţă de anul anterior de

19,55%.

Autofinanţarea: Înregistrează o creştere semnificativă pentru 2010 de 48,38% Şi o

diminuarea tot semnificativă de 37,18% pentru anul următor .Astfel scade capacitatea

de acumulare internă a entităţii.

Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate : Starea de

profitabilitate generală a entităţii, luând în calcul toate nivelele de perfomanţă

intermediare, se situează la un nivel satisfăcător spre bun. Se observă că o influenţă

nefavorabilă asupra perfomanţelor generale ale entităţii este data de nivelul global,

acesta având performanţele cele mai reduse.

6.2 Ratele de profitabilitate comercială

Un prim pas în analiza gradului de profitabilitate al unei activităţi economice constă în

calculul marjelor de profit şi a ratelor de marjă. Aceşti indicatori caracterizează eficienţa

activităţii comerciale şi competitivitatea produselor firmei, reflectată mai ales prin politica de

preţuri şi pusă în evidenţă prin calculul ratelor profitabilităţii comerciale.

O creştere a acestor indicatori în dinamică reflectă o creştere a gradului de profitabilitate

comercială şi pe această cale se asigură condiţii pentru o creştere a rentabilităţii activităţii şi

o creştere economică a valorii firmei.

39

Page 40: Diagnostic financiar

Tabelul 6.2.1 - Ratele de profitabilitate financiară

Ratele de profitabilitate

comercială2009 2010 2011

Media sectorului

(industrie), Tendinţe

favorabile

1. Rata marjei brută a profitului

(RMRBE)

1,83% 3,79% 3,36%Media ţărilor dezvoltate: 1%-

6% Tendinţă:↑

2. Rata marjei netă a profitului

(RMRNE)1,45% 3,09% 2,77%

Media ţărilor dezvoltate:

1.5%-6,5% Tendinţă:↑

3. Rata marjei brută a profitului din

exploatare (RMBREXP)

2,45% 3,65% 3,35% Tendinţă:↑

4. Rata marjei brută din vânzări

(RMBV)6,50% 4,77% 5,28% Tendinţă:↑

5. Rata marjei comerciale(RMC) 19,27% 19,87%18,58

%Tendinţă:↑

Fig. 6.2.1 Evoluţia ratelor de profitabillitate

40

2009 2010 2011000%

002%

004%

006%

008%

010%

012%

014%

016%

018%

020%

002%

004% 003%002% 004%

003%

007%

005% 005%

019% 020%019%

1. Rata marjei brută a profi-tului (RMRBE)

2. Rata marjei netă a profitu-lui (RMRNE)

3. Rata marjei brută a profi-tului din exploatare (RMBR-EXP)

4. Rata marjei brută din vânzări (RMBV)

5. Rata marjei comerciale(RMC)

Page 41: Diagnostic financiar

Tabelul 6.2.1. Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Rata marjei brută a profitului

Stare forte/ deteriorare lentă

3,5 p1= 20 % 0,7*creşterea valorii ratelor de profitabilitate comercială

*creşterea eficienţei generale a activităţii

*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială)

* sporirea vânzărilor prin diversificarea şi creşterea numărului de clienţi

2.Rata marjei nete a profitului

Stare forte/ deteriorare lentă

3,5 p2= 20 % 0,7

3.Rata marjei brută a profitului din exploatare

Stare forte/ deteriorare lentă

3,5 p3= 20 % 0,7

4.Rata marjei brută din vânzări

Stare forte/ îmbunătăţire

lentă4,5 p4= 20 % 0,9

5.Rata marjei comerciale

Stare forte/ deteriorare lentă

3,5 p5= 20 % 0,7

Diagnosticul ratelor profitabilităţii

comerciale PUNCT TARE 100% 3,7  

Constatări şi obsevaţii la S.C. Ropharma S.A. – ratele de profitabilitate comerciale:

Rata marjei brută a profitului: Se încadrează în intervalul de siguranţă pe toată

perioada supusă analiuei. Şi cunoaste o usoară tendinţă de scădere pentru anul 2011.

Rata marjei nete a profitului: În 2009 o rată a marjei nete a profitului sub nivelul

admis al intervalului de siguranţă, însă aceasta se ameliorează pentru perioada

următoare încadrându-se în interval. Se constată şi o uşoară tendinţă de scădere pentru

anul 2011.

Rata marjei brută a profitului din exploatare: Înregistrează o tendinţă de creştere

pentru 2010 faţă de 2009, însă şi o uşoară scădere pentru 2011 faţă de 2010.

41

Page 42: Diagnostic financiar

Rata marjei brută din vânzări: Se constată o diminuare a ratei pentru 2010, însă în

2011 se înregistrează o uşoară creştere pentru acest indicator.

Rata marjei comerciale: Se menţine relativ constantă în jurul valorii de 19% pe toată

perioada analizată.

Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale: Ratele de profitabilitate pe perioada 2009-

2011 determină un nivel al profitabilităţii comerciale satisfăcător spre bun.

6.3 Diagnosticul stării de profitabilitate

Tabelul 6.4.1. Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1.Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate

Punct tare 3,73 p1=30% 1,119*creşterea gradului de profitabilitate comercială 2. Diagnosticul ratelor

profitabilităţii comerciale

Punct tare 3,7 p2=70% 2,59

Diagnosticul stării de profitabilitate

PUNCT TARE 100% 3,709  

Diagnosticul stării de profitabilitate se situează la un nivel satisfăcător spre bun, prin urmare

entitatea reprezintă încă interes din partea investitorilor, furnizorilor etc.. Entitatea se va

orienta spre creşterea valorii indicatorilor calculaţi pentru a sporii performanţele entităţii (cu

cât valorile calculate sunt mai mari, cu atât performanţa firmei este mai bună, profiturile sunt

mai mari, iar acţiunile sunt mai atractive).

CAP. VII Diagnosticul stării de rentabilitate

Sursa informaţională – Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al entităţii S.C. Ropharma

S.A. pe perioada analizată ( Anexa 8).

Pentru intocmirea diagnosticului stării de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe baza

informaţiilor din Bilanţ şi Contul de Profit şi Pierdere cu privire la:

Analiza ratelor de rentabilitate financiară (Anexa8)

Analiza ratelor de renatbilitate economică. (Anexa8)

42

Page 43: Diagnostic financiar

Ratele de rentabilitate exprimă eficienţa activităţii prin raportarea efectelor financiare la

eforturile implicate. Acestea trebuie să pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate

investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat astfel:

pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii şi creditorii pe

termen lung, reprezentate de capitalurile proprii şi/sau capitalul angajat, caz în care

vorbim despre rentabilitate financiară;

pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de resursele controlate de

entitate, caz în care vorbim despre rentabilitate economică.

Tabelul 7.1 – Indicatori de rentabilitate

 Ratele de rentabilitate 2009 2010 2011Media sectorului (industrie),

Tendinţe favorabile

Rentabilitatea financiară

1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)

8.59% 13.31% 11.72%Media ţărilor dezvoltate: 2%-15%

Tendinţă:↑

-Rata marjei nete a profitului (RMRNE) 1.45% 3.09% 2.77%Media ţărilor dezvoltate: 1,5%-

6,5% Tendinţă:↑

-Viteza de rotaţie a activelor totale (KAB)

1.51 1.22 0.99Media ţărilor dezvoltate: 2-2,5

rotaţii Tendinţă:↑

-Levierul financiar (LF) 3.92 3.54 4.26Nivel: 1,5-3 Tendinţă:↑

2.Rata rentabilităţii capitalului angajat (RCPM)

12.15% 16.61% 15.00% Tendinţă:↑

Rentabilitatea economică

1. Rata rentabilităţii activelor (ROA) 2.19% 3.76% 2.75%Media ţărilor dezvoltate: 3%-9%

Tendinţă:↑

2. Rata rentabilităţii economice (RRE)

2.76% 4.61% 3.34%Media ţărilor dezvoltate: 4%-10%

Tendinţă:↑

3. Rata profitabilităţii activelor (BEP) 3.38% 5.00% 3.72%Media ţărilor dezvoltate: 17%

Tendinţă:↑4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)

1.45% 3.16% 2.84% Tendinţă:↑

43

Page 44: Diagnostic financiar

Fig. 7.1 Evoluţia ratelor rentabilităţii financiare pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011.000%

2.000%4.000%6.000%8.000%

10.000%12.000%14.000%16.000%18.000%

8.588%

13.313%11.717%12.154%

16.609%15.004%

1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)2.Rata rentabilității capitalului angajat (RCPM)

Fig. 7.2 Evoluţia ratelor rentabilităţii economice pe perioada 2009-2011

2009 2010 2011.000%

1.000%

2.000%

3.000%

4.000%

5.000%

6.000%

1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)2. Rata rentabilităţii economice (RRE)3. Rata profitabilităţii activelor (BEP)4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)

Fig. 7.3 Evoluţia ROE şi ROA pe perioada 2009-2011

20092010

2011

000%002%004%006%008%010%012%014%

1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)

44

Page 45: Diagnostic financiar

Tabelul 7.2 Diagnosticul rentabilităţii financiare

IndicatoriDiagnostic

SWOTPuncta

jPondere de imp.

Punctaj

agregatMăsuri necesare

1.Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)

Stare bună Îmbunătăţire

lentă4 p1=50 % 2

 *creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale

2.Rata rentabilităţii capitalului permanent sau a capitalului angajat (RCPM )

Stare bună Îmbunătăţire

lentă4 p2=50 % 2  

Diagnosticul rentabilităţii financiare

PUNCT TARE

100% 4  

Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea rentabilitate finaciară :

Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE) : Privind evoluţia ratei rentabilităţii

financiare în forma sa generală, de rată a capitalurilor proprii (ROE), se constată o

creştere a acesteia pe ansamblul perioadei analizate şi înregistrează valori care se

încadrează în intervalul mediei ţarilor dezvoltate. Această situaţie reflectă o creştere a

eficienţei utilizării capitalurilor acţionarilor de la un an la altul.

Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE, evoluţia favorabilă a ratei

rentabilităţii financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:

- Creşterea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influenţă

pozitivă asupra ratei rentabilităţii financiare;

- Gradul de finanţare al activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar)

înregistrează valori foarte bune în creştere de la un an la altul şi are o influenţă

favorabilă pentru entitatea analizată.

Rata rentabilităţii capitalului permanent sau a capitalului angajat (RCPM ) :

Reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din capitalul investit în afacere şi

înregistrează valori in creştere de la un an la altul ceea ce inseamnă că în această

perioadă investiţiile efectuate în entitate au fost eficiente.

Diagnosticul rentabilităţii financiare : Ratele de renabilitate economică

înregistrează pe perioada 2009-2011 o stare bună a entităţii.

45

Page 46: Diagnostic financiar

Tabelul 7.3 - Diagnosticul rentabilităţii economice

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)

 Stare slabă Îmbunătăţire

lentă3  p1=25 %  0.75

 *creşterea rentabilităţii capitalului investit în entitate

2. Rata rentabilităţii economice (RRE)

  Stare slabă Îmbunătăţire

lentă3  p2=25 %  0.75

 *creşterea contribuţiei activelor la obţinerea rezultatului brut

3. Rata profitabilităţii activelor (BEP)

 Stare slabă Menţinere

 2.5 p3=25 % 0.63  *creşterea eficienţei consumului de resurse

4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)

 Stare slabă Îmbunătăţire

lentă3  p4=25 %  0.75  

Diagnosticul rentabilităţii economice

PUNCT INCERT100%  2.88  

Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea rentabilitate economică:

Rata rentabilităţii activelor (ROA) : reprezintă gradul de rentabilitate al întregului

capital investit în entitate, iar în cazul entităţii analizate acesta este în creştere pe toată

perioada analizată .

Rata rentabilităţii economice (RRE) : Pune în evidenţă contribuţia activelor la

obţinerea rezultatului brut. Pe perioada analizată doar în anul 2010 se află în intervalul

ţărilor dezvoltate însă acesta este în creştere de la un an la altul.

Rata profitabilităţii activelor (BEP) : Pune în evidenţă contribuţia activelor la

obţinerea rezultatului brut de impozit şi de dobânzi. Acesta se menţine în anii 2009 şi

2011, iar în anul 2010 înregistrează o uşoară creştere. Valorile înregistrate de această

rată sunt cu mult sub media ţărilor dezvoltate ceea ce ne indică o stare nefavorabilă.

Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC) : Pune în evidenţă eficienţa consumului total

de resurse exprimat prin cheltuieli şi este în creştere pe perioada analizată.

Diagnosticul rentabilităţii economice: Pe perioada analizată entitatea perzintă o

stare nesatisfacătoare spre medie acceptabilă în ceea ce priveşte ratele de rentabilitate

economică.

46

Page 47: Diagnostic financiar

Tabelul 7.4 - Sinteza diagnosticului rentabilităţii

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

Diagnosticul rentabilităţii financiare

 Punct tare 4  p1=50%   2*creşterea rentabilităţii economice 

Diagnosticul rentabilităţii economice

 Punct incert 2.88 P2=50%   1.44  

Sinteza diagnosticului rentabilităţii

 PUNCT TARE

 100%  3.44  

Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea de rentabilitate :

Diagnosticul rentabilităţii financiare : În ceea ce priveşte rentabilitatea finaciară

aceasta reprezintă un punct tare pentru entitate.

Diagnosticul rentabilităţii economice : În ceea ce priveşte rentabilitatea economică a

societăţii această indica o stare buna a acesteia.

Sinteza diagnosticului rentabilităţii : Per ansamblu rentabilitatea reprezintă un

punct tare pentru entitate.

47

Page 48: Diagnostic financiar

CAP. VIII Diagnosticul performanţelor bursiere

Sursa informaţională – Contul de Profit şi Pierdere la entitatea S.C. Ropharma S.A.

(Conţinutul situaţiilor financiare cf. O.M.F.P. Nr. 3055/2009) pe perioada 2009-2011

(Anexa5). La care se adaugă calculele indicatorilor de performanţă, astfel :

Ratele bursiere (Anexa 9);

Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari (Anexa 10).

8.1 Ratele bursiere

Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă)

sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei entităţi deoarece ele reflectă

influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate.

Calculul ratelor de piaţă sau bursiere ajută investitorii să selecteze titlurile pe care le doresc

în portofoliul lor şi care sunt bune din punct de vedere fundamental, prin utilizarea aşa

numitei analize fundamentale. Acest tip de analiză este completat de o analiza tehnică, care

permite stabilirea momentului oportun de intrare pentru titlurile respective. Deoarece cele

două categorii de analize sunt independente una de cealaltă, semnalele oferite de acestea sunt

diferite. De aceea este de dorit ca decizia de cumpărare să se ia atunci când cele două

categorii de semnale converg.

Indicatorii bursieri pun în evidenţă atât eficienţa finală a activităţii întreprinderii, cât şi

încrederea pe care o acordă bordul bursei în echipa managerială care administrează averea

acţionarilor.

Fig. 8.1.1 Evoluţia capitalizării bursiere

48

2009 2010 2011.000

50000000.000

100000000.000

150000000.000

200000000.000

250000000.000

300000000.000

350000000.000

117667460.000

320106105.000

200793830.000

Page 49: Diagnostic financiar

Fig. 8.1.2 Evoluţia ratelor bursiere

Tabelul 8.1.1 - Diagnosticul ratelor bursiere

IndicatoriDiagnostic

SWOT Punctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

A. Rate bursiere de creştere

  P1=100 % 3,655

  *creştere preţului de piaţă al acţiuni;*creşterea performanţeloe entităţii;* creşterea veniturilor aferente acţiunii în viitor;*creşerea valorii de piaţă.

1.KBDeteriorare

bruscă3 17% 0,51

2.EPS Menţinere 4 17% 0,68

3.Cash EPSÎmbunătăţire

bruscă5 16% 0,8

4.PER Stare forte/ deteriorare

bruscă 3 17% 0,51

5.PBR Stare forte/ deteriorare

lentă3,5 16% 0,56

6.PSR Deteriorare

lentă3,5 17% 0,595

Diagnosticul ratelor bursiere de creştere

PUNCT TARE 100% 3,655  

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată:

Rate bursiere de creştere

Capitalizarea bursieră (KB): Valoarea indicatorului creşte considerabil în 2010 faţă

de 2009 cu 172% şi se diminuează cu 47% în 2011 faţă de 2010.

49

2009 2010 2011.000

.500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

.033 .037 .037.067 .034 .087

2.657

1.2791.150

.408

.909

.521

Rezultatul pe acțiune (EPS)Trezoreria pe acțiune (CASH EPS)Valoare de piață/Valoare contabilă pe acțiune (PBR)Preț de piață/Cifra de afaceri netă pe acțiune (PSR)

Page 50: Diagnostic financiar

Rezultatul pe acţiune (EPS): Se menţine relativ constant pe perioada supusă

analizei.

Trezoreria pe acţiune (CASH EPS): Acest indicator înregistrează o tendinţă de

scădere în 2010 faţă de 2009, urmând ca pentru anul 2011 să se înregistreze o

ameliorare a valorii indicatorului peste nivelul din 2009.

Coeficientul de capitalizare bursieră (PER): Valoarea indicatorului se situează

peste media ţărilor dezvoltate pe parcursul celor 3 ani, însă se constată o diminuare

semnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010 de aproximativ 10 ori.

Valoare de piaţă/Valoare contabilă pe acţiune (PBR): În 2009 valoarea este peste

media ţărilor dezvoltate , însă se diminuează în 2010 faţă de 2009 de 1,38 ori şi

nesemnificativ în 2011 faţă de 2010 de 0,13 ori.

Preţ de piaţă/Cifra de afaceri netă pe acţiune (PSR): Se constată o creştere în 2010

faţă de 2009 de 0,5 ori şi o diminuare a valorii indicatorului în 2011 faţă de 2010 de

0,39 ori, fiind o influenţă negativă asupra entităţii.

Diagnosticul ratelor bursiere de creştere: Nivelul la care se situează entitatea este

unul satisfăcător.

8.2 Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari

Fig. 8.2.1 Evoluţia valorii economice şi a valorii de piaţă adăugată

50

2009 2010 2011-15000000.000

35000000.000

85000000.000

135000000.000

185000000.000

235000000.000

285000000.000

767193.840

-1038639.680 -1120373.560

69109483.000

238369286.000

109581345.000

4767.000

-708910.000 -3125834.000

Valoarea economică adăugată EVA

Valoarea de piață adăugată MVA

Valoarea lichidă adăugată CVA ( Cash value added )

Page 51: Diagnostic financiar

Fig. 8.2.2 Evoluţia valorii de piaţă adăugată

2009 2010 2011.000

50000000.000

100000000.000

150000000.000

200000000.000

250000000.000

300000000.000

69109483.000

238369286.000

109581345.000

Tabelul 8.2.1 Diagnosticul performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari

IndicatoriDiagnostic

SWOT Punctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Valoarea economică adăugată EVA

Îmbunătăţire lentă

4 p1=25% 1

*creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii; * promovarea tehnologiilor inovatoare; *reducerea costurilor administrative; *crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa;  *controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficientizarea gestiunii stocurilor.

2. Valoarea de piaţă adăugată – MVA

Deteriorare bruscă

3 P2=25% 0,75

3. Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar (CFROI)

Deteriorare lentă

3,5 p3=25% 0,875

4. Valoarea lichidă adăugată -CVA (Cash value added=

Deteriorare bruscă

3 p4=25% 0,75

Diagnosticul performanţelor prin crearea de valoare pentru

acţionari

Punct tare 100% 3,375

51

Page 52: Diagnostic financiar

Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată:

Valoarea economică adăugată: Se constată că valoarea economică s-a diminuat

considerabil de la un an la altul pe parcursul perioadei analizate. Având consecinţe

negative asupra performanţelor entităţii.

Valoarea de piaţă adăugată: Valoarea acestui indicator a crescut considerabil în

2010 faţă de 2009 cu 244,91%, urmată de o creştere nesemnificativă pentru anul 2011

faţă de anul anterior.

Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar: A înregistrat o tendinţă de creştere

în 2010 faţă de 2009, însă în 2011 faţă de 2010 valoarea indicatorului s-a diminuat cu

1,56%.

Valoarea lichidă adăugată : Se observă o diminuare drastică a valorii indicatorului

de la un an la altul pe parcursul perioadei supuse analizei.

Diagnosticul performanţelor prin crearea de valoare pentru acţionari: Entitatea

se situează la un nivel satisfăcător din punctul de vedere al performanţelor sale.

8.3. Diagnosticul performanţelor bursiere

Tabelul 8.3.1 - Sinteza diaganosticului performanţelor bursiere

IndicatoriDiagnostic

SWOT Punctaj

Pondere de imp.

Punctaj

agregatMăsuri necesare

Diagnosticul ratelor bursiere

Punct tare 3,655 p1= 40% 1,462*lansări de porduse; *creşterea rentabilităţii economice şi financiare;*mărirea termenelor de plată a furnizorilor;*diminuarea termenelor de încasare a clienţilor; *rentabilitatea activelor imobilizate, recurgând la inchirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice;*otimizarea structurii financiare a entităţii.

Diagnosticul performantelor bursiere prin crearea de valoare pentru actionari

Punct tare 3,375 p2= 60% 2,025

Diagnosticul performantelor

bursierePUNCT TARE 100% 3,487

52

Page 53: Diagnostic financiar

Per ansamblu entitatea se situează la un nivel satisfăcător. Reflectând o uşoară scădere a

entităţii din punct de vedere bursier.

Având in vedere dinamica vânzarilor şi volatilitatea economicăapreciem că actiunile

Ropharma s-ar putea bucura de atenţia investitorilor. Totuşi, o astfel de investiţie implică un

grad de risc mai mare în comparaţie cu alte companii din sector.

CAP. IX Diagnosticul fluxurilor de numerar

Sursa informaţională – Situaţia fluxurilor de trezorerie la entitatea S.C. Ropharma S.A. pe

perioada 2010-2011 (Anexa 11).

Conform IFRS, fluxurile de trezorerie reprezintă intrările sau ieşirile de numerar şi

echivalente de numerar pe parcursul unui exerciţiu financiar. Numerarul cuprinde

disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investiţiile

financiare pe termen scurt, extrem de lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de

numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (Standardele

Internaţionale de Raportare financiară – IFRS 2007, IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de

trezorerie”, paragraful 6).

Avantajele situaţiei fluxurilor de trezorerie sunt majore:

Informaţiile sunt necesare la stabilirea capacităţii unei entităţi de a genera numerar şi

echivalente de numerar pe cele trei categorii de activităţi: exploatare, investiţii,

finanţare.

Se dă posibilitatea dezvoltării unor modele de evaluare şi comparare a valorii

actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor entităţi.

Sporeşte gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între

diferite entităţi, deoarece se elimină efectele utilizării unor tratamente contabile

diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.

Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie din cursul

perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, investiţii şi finanţare aşa cum se prezintă

în Anexa 11.

53

Page 54: Diagnostic financiar

Fig. 9.1 Evoluţia fluxurilor de numerar

2010 2011

-15,000,000

-10,000,000

-5,000,000

0

5,000,000

10,000,000

15,000,000

20,000,000

25,000,000

Flux de numerar din activitatea de exploatare (A)Flux de numerar din activitatea de investiții (B)Flux de numerar din activitatea financiară (C)Flux numerar net ( A+B+C)

Tabelul 9.1 - Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

Indicatori Diagnostic SWOT

Punctaj Pondere de importanță

Punctaj agregat

Măsuri necesare

Fluxuri de trezorerie din exploatare

Stare bună, Îmbunătățire

bruscă 4.5 p1 = 25 % 1.125

Fluxuri de trezorerie total Stare bună,

Îmbunătățire bruscă

4.5 p2 = 25 % 1.125

Flux de numerar din exploatare /profit din exploatare x 100

Stare bună, Îmbunătățire

bruscă 4.5 p3 = 25 % 1.125

Flux de numerar/profit net x 100

Stare bună, Îmbunătățire

bruscă 4.5 p4 = 25 % 1.125

Diagnosticul fluxurilor de trezorerie

PUNCT FORTE 100% 4.5

Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – situaţia fluxurilor de trezorerie:

54

Page 55: Diagnostic financiar

Fluxuri de trezorerie din exploatare - Pe perioada analizată se constată o creştere

bruscă a acestora având un excedent de fluxuri pe toată perioada.

Fluxuri de trezorerie total – În anul 2010 entitatea are un excedent de trezorerie

datorat în mare parte excedentului de trezorerie din activitatea finaciară, iar în anul

2011 aceasta din nou are un excedent de trezorerie, dar de această dată este datorat

excedentului de trezorerie din activitatea de exploatare. În ceea ce priveşte activitatea

de investiţii aceasta este deficitară pe toată perioada. În ansamblu fluxurile de

trezorerie totale au o creştere pe perioada analizată, aspect favorabil pentru societatea

analizată.

Flux de numerar din exploatare /profit din exploatare x 100 - Pe perioada

analizată se constată o creştere impresionantă a acestora.

Flux de numerar/profit net x 100 – Se constată o creştere a acestora de la un an la

altul.

Diagnosticul fluxurilor de trezorerie - Dacă luăm în considerare activitatea de

exploatare , de investiţii şi financiară, situaţia fluxurilor de trezorerie se situează la un

nivel foarte bun.

55

Page 56: Diagnostic financiar

CAP. X Diagnosticul riscurilor

Pe baza informaţiilor din situaţiile financiare ale entităţii din anexele 5 şi respectiv 12, vom

diagnostica riscurile entităţii.

Nivelele de analiză specifice domeniului supus diagnosticării sunt:

Riscul economic;

Riscul financiar;

Riscul de faliment.

Criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de analiză sunt :

Pentru riscul economic (pragul de rentabilitate);

Riscul financiar (pragul de rentabilitate global, efectul de levier financiar);

Riscul de faliment (modelul Altman şi modelul Canon Holder).

Diagnosticul riscului economic (de exploatare): Riscul, în general, reprezintă posibilitatea

apariţiei unui eveniment care să prejudicieze activitatea entităţii. Într-o optică mai restrânsă,

riscul economic reprezintă incapacitatea entităţii de a se adapta în timp şi la cel mai mic cost

la variaţiile condiţiilor de mediu (economic şi social). Astfel, riscul economic exprimă

volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare.

Diagnosticul riscului financiar: Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de

rezultate sub incidenţa structurii financiare a entităţii (proporţia între capitalul propriu şi

datorii) şi decurge strict din gradul de îndatorare al entităţii. Îndatorarea entităţii realizată fie

pe calea creditului obligatar fie pe calea creditului bancar are implicaţii asupra gestiunii

financiare a entităţii. Datorită faptului că sarcinile financiare determinate de împrumuturi şi

concretizate în dobânzi şi comisioane nu sunt legate de profit (ele sunt considerate fixe)

diferenţa dintre rata mai mare a randamentului utilizării capitalurilor şi costul împrumutului

rămâne la dispoziţia entităţii. Ca atare orice scădere a randamentului utilizării capitalului

provoacă riscul micşorării sau anulării profitului.

Diagnosticul riscului de faliment: Modele de analiză utilizate pentru riscul de faliment sunt

modelul Altman şi modelul Cannon & Holder.

56

Page 57: Diagnostic financiar

Modelul Altman (‘Z’) este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a

firmelor, fiind folosit pentru prima dată S.U.A.în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul

Altman în 1977. Mode lu l l u i A l tman cup r inde c inc i va r i ab i l e cons ide ra t e

a f i c e l e ma i r ep rezen t a t i ve substări financiare ale unei firme. Coeficienţii

variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui

număr considerabil de firme, dintre care şi unele falimentare.

Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. Cannon şi

M. Holder. Acest model se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. Modelul a fost

constituit în anul 1978.

Tabelul 10.1. Indicatori de risc

Indicatori 2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010 I. Risc economic          1.Pragul de rentabilitate 2,87E+08 3,45E+08 3,77E+08 120,10% 109,33%Indicatorul de poziţie al cifrei de afaceri nete faţă de nivelul critic al său (pragul de rentabilitate) notat cu „α"

1,25E+06 7,27E+06 8,29E+06 581,33% 114,05%

0,44% 2,11% 2,20%  - - 

II. Risc financiar          Pragul de rentabilitate global 5,15E+07 5,71E+07 5,66E+07 110,76% 99,18%

Indicatorul de poziţie al cifrei de afaceri nete faţă de nivelul critic al său (pragul de rentabilitate global) notat cu „α"

2,37E+08 2,95E+08 3,29E+08 124,57% 111,41%

21,76% 19,35% 17,23%  -  -

Rata rentabilităţii economice 2.76% 4.61% 3.34% - -Rata dobânzii 0.83% 0.54% 0.51% - -Efect de levier financiar 8.59% 13.31% 11.72% - - III. Risc faliment          1. Z- Modelul Altman 1,80 1,86 1,90 103,32% 101,66%2. Z- Modelul Canon Holder 21,88 27,19 22,57 124,30% 83,01%

Tabelul 10.2 Diagnosticul riscurilor

57

α

Page 58: Diagnostic financiar

IndicatoriDiagnostic

SWOTPunctaj

Pondere de imp.

Punctaj agregat

Măsuri necesare

1. Risc economicStare critică/ îmbunătăţire

3 25% 0,75

2. Risc financiarStare medie/

menţinere3,25 25% 0,8125

*diminuarea marjei cheltuielilor variabile

   

Prag de rentabilitate global

Stare medie/ menţinere

3 13% 0,39

Efect de levier financiarStare forte/

deteriorare lentă 3,5 12% 0,42

3. Risc de falimentStare medie/ îmbunătăţire

lentă 3,5 50% 1,75

*creşterea rentabilităţii

întreprinderii  Modelul Altman Stare medie/

îmbunătăţire lentă

3,5 25% 0,875  

Modelul Cannon HolderStare forte/

deteriorare lentă 3,5 25% 0,875  

Diagnosticul riscurilor Punct Tare 100% 3,3125  

Observaţii/constatări la entitatea analizată:

Risc economic mediu, cu o uşoară tendinţă de ămbunătăţire pentru anul 2011.

Risc financiar mediu.

Prag de rentabilitate global: Activitatea entităţii este una rentabilă.

Efect de levier financiar: Risc financiar redus, situaţia este favorabilă acţionarilor,

rentabilitatea financiară este în acest caz o funcţie crescătoare de gradul de îndatorare,

entitatea putând recurge în continuare la îndatorare. Se observă o uşoară tendinţă de

scădere pentru 2011.

Risc de faliment scăzut.

Modelul Altman: Conform acestui model entitatea se situează într-o zonă cu

dificultăţi financiare temporare.

Modelul Cannon Holder: Pe baza modelului entitatea are o situaţie financiară solidă,

însă se deteriorează pentru anul 2011.

Bibliografie

58

α

Page 59: Diagnostic financiar

1. Achim M., Borlea S. (2012) – Analiza financiară a entității economice - Ed.Risoprint, Cluj-

Napoca

2. Achim M. (2012) - Curs - Diagnostic financiar – contabil

3. OMFP 3055/2009 – Reglementările contabile conforme cu directivele europene

4. www.ropharma.ro

59


Recommended