Dr. Wayne W. Dyer

d/frcete iLj secrete

a, S?tCCesului,,

pi,cii liuntrice

Traducere din limba englezi:

Ana Minescu

ACT gi Politon20t6

Cupntrw

Introducere

PRIMUL SECRET

Sd ai o minte deschisi citre oricegi atagati de nimic

AL DOILEA SECRET

Nu muri fhri si eliberezi muzica dinluntrul tiu

AL TREILEA SECRET

Nu poli dirui ceea ce nu ai

AL PATRULEA SECRET

Accepti tlcerea

AL CINCILEA SECRET

Renunld la istoria ta personali

AL $ASELEA SECRET

Nu pogi rezolva o problemi cu aceea;iminte care a creat-o

t7

15

29

43

55

69

B3

ffiffi

Pt?il??r&dpnlrct#l.\v ' ')a ar o mrnte

deschisi cirre orice.vl .sl atasata de nrmrc,,

Si ai o minte deschisd cdtre orice ;i atagati de nimicpare simplu pAni te gAndegti la cAt de multe condigio-niri au avut loc in viafa ta gi cAt de multe dintregAndurile tale actuale au fost influenlate de pozifiageografic5, de credinfele religioase ale strimogilortii, de culoarea pielii tale, de forma ochilor tdi, de ori-entdrile politice ale pdrinlilor tdi, de misurile tale, desexul t5u, de gcolile care au fost selectate pentru tinegi de vocafia strdbunicilor tdi, pentru a enumera doarcAteva posibilitdfi. Ai venit pe aceasti lume ca unnou-niscut mititel, capabil de un numdr infinit de

0n. Waynz rl/ 0y*posibilitdgi. Multe dintre alegerile tale rdmAn neex-plorate din cauza unui program de condigionare bineintenfionat, si sperim, proiectat pentru a te face si teincadrezi in cultura celor care au griji de tine. proba-

bil ci nu ai avut aproape nicio oportunitate si nu fiide acord cu aranjamentele culturale gi societale ficu-te pentru viafa ta.

Se poate si fi existat adulgi care te-au incurajatsi ai o minte deschisi, dar daci egti sincer cu tine in-sufi, ;tii ci filosofia ta de viafi, credinfele tale religi-oase, felul in care te imbraci gi limba ta sunt o funcliea ceea ce tribul tdu (;i mogtenirea acestuia) a stabilitci este potrivit pentru tine. Dacd ai protestat cAtugi depufin impotriva acestei condigiondri prestabilite, pro-babil ci ai auzit voci chiar mai puternice insistAnd sitreci inapoi in rAnd ;i si faci lucrurile a$a cum ,,au fostficute dintotdeauna". Adaptarea a avut intAietate infafa unei min;i deschise citre idei noi.

Daci pirinlii tei au fost evrei, este pufin proba-bil sd fi fost crescut in spiritul onoririi gi respectiriireligiei musulmane, 9i viceversa. Dacd ambii tdi pi-rin,ti au fost republicani, este pulin probabil si fi auzitelogiul valorilor Partidului Democrat. Indiferent demotivele inaintagilor nogtri pentru a nu fi deschi;i laminte, este drept cd ei au locuit intr-o lume mult mai

tB

Pfttma/rao,uf

pulin populatd decAt a noastri, in lumea suprapopu-

lati de astdzi, pur gi simplu nu putem continua sd

triim in vechiul stil al mentalitigilor incuiate. Te in-demn sd ifi deschizi mintea citre toate posibilitdgile,

sd rezigti oriciror eforturi de a fi etichetat gi sd res-

pingi pesimismul din congtiinla ta. Si ai o minte care

este deschisi cdtre orice gi atagati de nimic imi pare a

fi unul dintre acele principii fundamentale pe care le

pofi adopta pentru a contribui la pacea individuald gi

mondiali.

Nimeni nu {tie destule pentru a f pesimist

Gisegte o ocazie sd observi un mugur verde, micde tot, rdshrind dintr-o sdmAn!5. CAnd o faci, inglduie-fisi simfi infiorarea a ceea ce vezi. Un poet faimos, pe

nurne Rumi, a spus: ,,Vinde-!i inteligenfa gi cumpiriuluirea." Scena unui mugur ce se deschide reprezintdinceputul vie}ii. Nimeni de pe aceasti planetd nu are

nici cea mai vagi idee despre cum funclioneazdtoateacestea. Ce este acea scAnteie a creafiei care face

viala si inmugureasci? Ce a creat observatorul, con-

gtiinfa, observalia gi percepfia in sine? intrebirilesunt nesfArgite.

19

Dn. Wagn lll 0**Cu pulin timp in urmd, plmAntenii din progra-

mul spafial deplasau un mic vehicul pe Marte, prinintermediul unei telecomenzi. Semnalelor invizibilele lua zece minute sd cildtoreasci prin spaliu gi ajun-geau sd faci viraje la dreapta gi sd dea instrucfiuniunei lopeli si ridice nigte imobiliare marliene pentruexaminare. Cu to;ii ne minunim de asemenea isprivitehnologice. Dar gAndegte-te pufin la asta. intr-ununivers nesfAr;it, Marte, cel mai apropiat vecin alnostru, este echivalentul migcdrii unei miliardimi decentimetru pe pagina pe care o citegti! Deplasim unmic vehicul pe vecinul de alituri gi suntem atAt deimpresionafi de noi ingine.

Existi miliarde gi miliarde de planete, corpuri gi

stele doar in galaxia noastri ;i existi miliarde gi mili-arde de galaxii. Suntem o fdrdmi dintr-un univers in-comprehensibil de vas! care nu are sfArgit. GAndegte-tela asta: daci am gisi sfflrgitul, ar fi un zid la margineauniversului? Daci da, cine l-a construit? Chiar maiconsternant, ce este de partea cealalti a zidului gi c6tde gros este el?

Cum poate fi cineva pesimist intr-o lume dincare cunoagtem atAt de pufin? O inimi incepe si batiin pAntecului unei mame, la cAteva siptlmAni de laconceplie, iar acesta este un desdvArgit mister pentru

20

Pht/nuil dpntst

toati lumea de pe planeta noastri. in comparafie cu

ceea ce este de gtiut noi suntem doar nigte embrioni.

|ine minte acest aspect de fiecare dati cAnd ii intil-negti pe aceia care sunt absolut siguri ci existi doar o

cale de a face un lucru.

Opune-te pesimismului. Opune-te din risputeri,pentru ci noi nu gtim aproape nimic in comparalie cu

ceea ce este de gtiut. i;i po;i imagina ce ar crede un

pesimist care a triit cu doar 200 de ani in urmi despre

lumea de astizi? Avioane, electricitate, automobile,

televiziune, telecomenzi, Internet, fax, telefoane, tele-

foane mobile gi aga mai departe. Toate datoritd acelei

scfintei de deschidere mentali care a permis progre-

sului, dezvoltirii ;i creativitilii si infloreasci.

$i cum rimAne cu viitorul gi cu toate zilele tale

de mdine? Te pofi imagina trimifAndu-te prin faxinapoi in secolul al XIV-lea, zburAnd tiri maginSrii,

comunicAnd telepatic, demolecularizAndu-te gi remo-

lecularizAndu-te in alti galaxie sau clonAnd o oaie

dupi fotografia unei oi? O minte deschisi ifi permite

sd explore zi, sA creezi gi sd cregti. O minte incuiati si-

gileazl orice astfel de explicafie creativi. line minte

ci progresul ar fi imposibil daci am face lucrurile in-totdeauna cum au fost ficute dintotdeauna. Abilitatea

de a participa la miracole - adeviratele miracole din

2L

4( dnupl% dpxl?pt

)rice cale este doar o cale,;i sd renunfi Ia ea, dacd

asta t,ti spune inima, nu reprezintd niciun afrant laadresa ta sau a altora.

- Carlos Castaneda

Orice om poate gre;i,

dar numai cel fdrd minte

stdruie tn gre;eala sa.

- Cicero

Nu poli rezolvao problema

cu aceeasi,omlnte carea cteat-o

d4e{"^Wdpntrct

Nu pogi rezolva oproblemi. cu

aceeasi minte carea cfeat-o

Orice problemi poate fi rezolvati printr-o solufie spi-ritualS. Unul dintre cele mai interesante pasaje dinA Course in Miracles (Curs de miracole) sugere azd, cdnoi nu avem de fapt nicio problemi; doar credem cdavem. in primele rdnduri din Tora, precum giin Face-rea blblicl, sti scris: ,,La inceput a ficut DumnezeuCerul gi PimAntul" (Facerea, L,1J gi, mai apoi: ,,$i aprivit Dumnezeu toate cAte a ficut gi iati erau bunefoarte." (Facerea, 1, 31) Daci interpretezi ad litteramacele cuvinte, este destul de clar ci problemele nusunt cu putinfi. Daci Dumnezeu a creat totul si tot

0n. Waynn Ll DW i

ceea ce Dumnezeu a creat era bun, riul nu existi. ,,Dar,,. ispui tu, ,,boala,lipsa de armonie, disperarea Si ry" r"i Ideparte, toate par si existe gi sd fi scipat de sub .on_ jtrol in lumea noastrd,,.

I

CAnd ne simlim separafi de miezul nostru r"..u, N

ne vine ugor si credem atat de puternic in r.p"."r" IincAt si explicdm orice nepldcere drept o problemi. Iin lumea Spiritului, sau a lui Dumnezeu, probl...t" Ipur gi simplu nu existi gi nu sunt reale. CAnd conexiu_ |nea ta spirituald este slabi, te indepirtezi de tun,." ISpiritului, gi problemele vin din credinla ta in ,up"r"_ |re. Mintea ta creeazd iluzia separdrii, iar corpul t5u, I;ff ::il ff ,:ilHf ,T:: ffi;: ;,j,:;:fi:il::i Itre colective. Ele capiti aceeagi boali a separirii, ;i Iapoi avem ceea ce numim probleme sociale.in e to"_ |te a$a-numitele probleme repre zintdun deficit spiri_ |tual care poate fi remediat prin solulii spirituale. IGdndegte-te astfer: dacd ili schimbi mintea,vei rezol- |va problema. Am scris o intreagd carte pe acest subiect, Iintitulati There Is a spirituar sorution to Every probrem Ijf ijil j "nY:; :: ;:# "!:,,:' ;:;I "

c e p ro b t e m") u' fI

;:tt #:1,'J.:T:ff x'"il'Jf i;ft:i

voru m ti prrit' cat ;i in rormat

I

4edaAPlen tpnhet

Ce sdfaci ca sd-yi schimbi mintea

Pogi accepta ideea conform cireia credinfa ta cie;ti separat de Dumnezeu este cea care creeazi atitu-

dinea pe care tu o etichetezi ca fiind o problemd? Poli

explora aceasti idee conform cireia ceea ce tu nu-

megti probleme nu sunt toate decAt pur gi simplu ilu-

zii sau gre;eli ale intelectului tdu? Dacd Dumnezeu

este pretutindeni, nu existd niciun loc in care Dumne-

zeu si nu fie; prin urmare, il ai pe Dumnezeu tot tim-

pul alituri de tine. Ai putea crede altceva, Acest sistem

de credinle este cel care i;i creeazd a;a-zisele proble-

me. Daci poli aduce adevirul in prezenla acestor ilu-

zii, ele se vor dizolva - exact aga cum gtii ci trei plus

trei egal sase este adevirat gi ci trei plus trei egal zece

este fals. AducAnd adevirul in prezenla acestei erori

aritmetice, ea se dizolvi pur;i simplu.

La fel se vor dizolva ;i toate credinlele tale care

creeazd,,probleme" in mintea ta, atunci cAnd le vei

asocia energia superioard a adevirului, SfAntul Francisc

de Assisi, in faimoasa sa rugdciune, ne implori si ne

schimbim rnintea prin acest gAnd: ,,Unde este uri,lasi-mi si semin iubire." Lumina dizolvi intotdeau-

na intunericul. Iubirea anuleazi intotdeauna ura. Spi-

ritul gterge intotdeauna problemele. Problemele

existi ca ni;te credinle ale minfii tale stdpdnite de