dezvoltare_spatiala_DUNARE

8/15/2019 dezvoltare_spatiala_DUNARE

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarespatialadunare 1/28



Fluviul Dunărea:- este cel de-al doilea fluviu ca mărime în Europa

- trece prin 10 ţări- bazinul său este cel mai “internaţional” bazin din lume, conţinând teritoriile a 19 ţări.

Aria de interes a proiectului:

– teritorii din 5 ţări

apar ţinând regiunii dunărene:Slovacia, Ungaria, Serbia,

Bulgaria şi România



Necesitatea proiectului: – Ţările şi regiunile situate de-a lungul fluviului Dunărea au nevoie de o

planificare coordonată a dezvoltării spaţiale.

– Proiectul vine ca sprijin în evaluarea potenţialelor de dezvoltare socială,economică, umană, de mediu şi infrastructur ă din zona dunăreană.

Metodologie:

– 1. evaluarea potenţialului de dezvoltare al zonei dunărene – analiza

problemelor, intereselor şi conflictelor – 2. tipologia şi selectarea centrelor de dezvoltare din regiunea dunăreană

– 3. conceptul de dezvoltare spaţială a teritoriului bazinului dunărean

– 4. stabilirea instrumentelor de implementare a planurilor şi proiectelor în

regiunea dunăreană

DONAUREGIONEN : Analize (Evaluarea şi Tipologia – IdentificareaProblemelor)

DONAUREGIONEN+ : Strategii (Strategia Planificării Spaţiale)

DONAUREGIONEN++ : Implementare (Strategia Implementării)



Activităţi desf ăşurate:

1. Elaborarea Schemelor Generale:

1. Condiţii naturale,

2. Reţeaua de localităţi,

3. Transportul şi infrastructura tehnică şi4. Structura economică

2. Analiza potenţialului de dezvoltare a regiunilor dunărene (NUTS3)

3. Stabilirea conceptului de dezvoltare spaţială în regiunea dunăreană şi a

tipologiei regiunilor NUTS3, specificarea centrelor şi zonelor trans-dunărene dedezvoltare



Rezultate:

1. Actualizarea sistemului de metainformaţii elaborat în cadrul proiectuluiDonaudatenkatalog, accesibil prin intermediul paginii web a proiectului

2. Crearea sistemului informaţional con

ţinând documente în form

ădigital

ă(partea grafică în format GIS), accesibil prin pagina de web a proiectului

3. Scheme Generale – 4 studii

4. Evaluarea Potenţialului de dezvoltare din zona dunăreană – 1 studiu

5. Tipologia regiunilor şi identificarea problemelor – 1 studiu6. Conceptul de dezvoltare spaţială a teritoriului şi propuneri de regiuni dedezvoltare trans-dunărene – 1 studiu.



Efectele proiectului DONAUREGIONEN:

• Optimizarea relaţiilor teritoriale, socio-economice şi de mediu dintre unităţileteritoriale de-a lungul Dunării

• Crearea unei platforme de informaţii pe care s

ăse poat

ăbaza autorit

ăţile

publice din regiunea dunăreană în elaborarea de planuri şi programe de nivelregional

• Stabilirea unui parteneriat care să ofere consultanţă în activităţile deamenajare a teritoriului regiunii dunărene şi care să coordoneze activităţile de

investiţii şi să ofere informaţii privind localizările pentru diferiţi investitori• Crearea unei baze de planificare teritorială care să fie un document de

referinţă ce poate fi folosit pentru actualizarea şi coordonarea dezvoltăriiregionale în regiunile implicate



Prezentarea regiunii analizate (NUTS3)



Ungaria H1 - Transdanubia de Vest

H2 - Transdanubia Centrală

H3 - Transdanubia de Sud

H4 - Câmpia de Sud

H5 - Centru

La nivel NUTS2 au fost considerate regiunile:

Slovacia SK1 - Bratislava

SK2 - Slovacia de Vest

Serbia YU6 - Voivodina YU2 - Serbia Centrală

YU4 - Serbia de Est

România RO4 - Regiunea Sud-Vest Oltenia RO3 - Regiunea Sud - Muntenia

RO2 - Regiunea Sud-Est

RO8 - Regiunea Bucureşti-Ilfov

RO5 – Regiunea Vest



Bulgaria BG3 - Regiunea Montana

BG4 - Regiunea Lovech

BG5 - Regiunea Ruse

BG6 - Regiunea Varna



SCHEMA GENERALĂ CONDIŢII NATURALE





SCHEMA GENERALĂ REŢEAUA DE LOCALITĂŢI ŞI RESURSE UMANE



Date analizate

Obiectivul acestei Scheme Generale a fost aflarea tendinţelor de dezvoltare a resurselor

umane şi a reţelei de localităţi precum şi definirea potenţialului de cooperareinternaţională. Au fost avute în vedere principiile ESDP (European Spatial DevelopmentPerspective), mai ales în ceea ce priveşte potenţialul de includere în sistemul policentricinternaţional, transregional şi transfrontalier de localităţi.

Au fost analizate în principal:

• CARACTERISTICILE ŞI STRUCTURA RESURSELOR UMANE:

• Caracteristicile populaţiei, structura pe sexe şi tendinţe de dezvoltare

• Standardul locuirii, exprimat prin numărul de locuinţe

• Calificarea populaţiei• Evoluţia populaţiei activă economic

• STRUCTURI URBANE:

• Centre urbane, funcţiuni• Sisteme de aglomer ări urbane

• Axe de dezvoltare pe coridoare de transport

• Potenţialul de dezvoltare al localităţilor

• Conectarea la sistemul european de localităţi.



SCHEMA GENERALĂ TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTUR Ă TEHNICĂ



Date analizate

Reţelele de transport, prin densitatea şi calitatea lor tehnică, contribuie la procesul de

transport în întregul teritoriu, contribuind astfel la dezvoltarea acestuia. In acelaşi timp, oreţea de transport nedezvoltată sau insuficientă reprezintă o barier ă în dezvoltareapăr ţilor afectate ale teritoriului.

Au fost analizate în principal:

• TRANSPORT:

• Transportul rutier

• Transportul feroviar

• Transportul aerian

• Transportul naval

• Transportul multimodal

• INFRASTRUCTURA TEHNICĂ:• Alimentarea cu energie electrică

• Distribuţia de petrol şi gaze naturale

• Managementul apei

• Telecomunicaţii.



SCHEMA GENERALĂ ECONOMIE



Date analizate

Scopul Schemei Generale Economie a fost evaluarea potenţialului economic, a condiţiilor

de dezvoltare şi al nivelului economic de dezvoltare din zona coridorului dunărean.

Evaluarea nivelului economic al regiunii la nivel NUTS2 şi NUTS3 s-a bazat pe indicatorulPIB al regiunii în perioada 1996-2005. Acest indicator a fost exprimat ca PIB regional înEUR, PIB regional în moneda naţională, PIB regional exprimat în PPP şi PIB per locuitor

exprimat în PPP. De asemenea s-a ţinut cont de structura activităţilor, salariul mediu brutlunar şi speranţa de viaţă la naştere.

Evaluarea potenţialului economic din zona dunăreană a constat în evaluarea:

• Resurselor primare (potenţialul natural - utilizarea terenului, resurse naturale metalice şinemetalice)

• Resurselor secundare (potenţialul creat de activităţile umane: potenţialul for ţei demuncă, structura întreprinderilor, potenţialul de dezvoltare al regiunii)



1. EVALUAREA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE AL REGIUNII

In acest scop au fost selectaţi indicatori specifici din fiecare SchemăGenerală (total 27 indicatori). In funcţie de valorile acestor indicatori,sortaţi pe fiecare Schemă Generală, a fost creat un sistem de ierarhizare.A fost astfel obţinută ierarhizarea pe indicatori şi pe Schemă Generală acelor 42 de unităţi NUTS3.

2. TIPOLOGIA REGIUNILOR DUNĂRENE analizate a ţinut cont de rezultateleobţinute la evaluare şi a constat în identificarea a 4 grupuri de regiuniNUTS3:

1. Grupul 1: Regiuni dezvoltate: Bratislava, Budapesta, Győr-Moson-Sopron

2. Grupul 2: Regiuni stabilizate: Bács-Kiskun, Baranya, Bucureşti,Constanţa, Fejér, Grad Beograd, Ilfov, Južno-bački, Komárom-Esztergom, Nitra, Pest, Pleven, Ruse, Tolna, Trnava, Veliko Tarnovo,Vratsa

3. Grupul 3: Regiuni în stagnare: Borski, Br ăila, Călăraşi, Caras-Severin,Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Južno-banatski, Mehedinţi, Montana,Podunavlje, Razgrad, Silistra, Sremski, Tulcea, Vidin, Zapadno-bački

4. Grupul 4: Regiuni slab dezvoltate: Braničevski, Olt, Srednje-banatski,Teleorman



EVALUAREA GLOBALĂ



Din analizele comparative SWOT, aceste grupuri au următoarelecaracteristici:Regiuni dezvoltate ( Grupul 1)

Potenţial economic cu o structur ă diversificată economic, cu producţie şi servicii complexePotenţial uman şi de inovare de calitateNivel ridicat al urbanizării teritoriului şi facilităţi ale reţelei de localităţiCaracter policentric al reţelei de localităţi

Accesibilitate regională, localizare pe coridoare multimodaleUn înalt nivel al protecţiei peisajului şi prezenţa surselor de poluare a aerului, apei şi soluluiSurse proprii (interne) suficiente pentru dezvoltare

Regiuni stabile (Grupul 2)Baza economică constă în ramurile industrialeDeţine resurse de for ţă de muncă (cantitative şi calitative)Suficiente facilităţi de transport (aria deţine o mare capacitate a infrastructurii de transport)Sistemul localităţilor este caracterizat de un procent scăzut de localităţi de mică dimensiune – lucru care influenţează facilităţileteritoriale şi cauzează migraţiaUn grad scăzut de concentrare a surselor de poluare a aerului, apei şi soluluiRegiuni în stagnare(Grupul 3)

Decăderea ramurilor economice de bază ale regiuniiNu există schimbări dinamice pentru o nouă structur ă economicăDispun de potenţial umanDispun de infrastructur ă tehnică şi de transportStructura localităţilor este relativ stabilă, f ăr ă o migrare semnificativă a populaţieiO bună calitate a condiţiilor naturale – un grad scăzut de poluare a aerului, apei şi soluluiRegiuni slab dezvoltate (Grupul 4)

Principalul factor al dezvoltării economice este nivelul scăzut al diversificării economiei, o mare sensibilitate în schimbărilecondiţiilor de piaţăScăderea bazei economice cauzează migrarea populaţiei (mai ales a tinerilor cu pregătire superioar ă)

Înr ăutăţirea structurii demografice, îmbătrânirea populaţieiNumeroase localităţi mici, cu scăderi de populaţieO accesibilitate scăzută la facilităţile de transport şi infrastructur ă tehnică în regiuneCondiţii naturale în bună stare cu noi posibilităţi de utilizare

Lipsa surselor interne de dezvoltare



3.CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI DUNĂREAN

Acest concept va sta la baza următoarei faze a proiectului, şi anumepropunerea de proiect DONAUREGIONEN+.

Pentru identificarea potenţialelor zone de dezvoltare şi cooperare dinregiunea dunăreană în cadrul coridorului dunărean s-a ţinut cont de: Rezultatele Schemelor Generale individuale

Rezultatele evaluării şi identificării grupelor NUTS3 Identificarea punctelor tari şi a celor slabe ale fiecărei entităţi NUTS3 (analize SWOT)

Conceptul a presupus apoi identificarea unor Regiunilor Trans-Dunărene (Subregiuni ARGEDONAU) ca arii potenţiale de dezvoltare.Criteriile de identificare a acestora au fost următoarele:

Arii transfrontaliere bilaterale şi trilaterale cunoscute ca Euro-regiuni

Axe de aglomerare şi urbane de importanţă cel puţin regională

Localităţi şi porturi de importanţă cel puţin regională

Terminale de transport de importanţă cel puţin regională

Treceri peste Dunăre existente şi potenţialeIdentificarea subregiunilor ARGEDONAU şi a regiunilor Trans-Dunărene este o etapă considerată a fi preliminar ă. Descriereaacestora şi strategia vor reprezenta subiectul proiectuluiuDONAUREGIONEN+, care este în prezent în faza de pregătire.

Ă



CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI COOPERAREAINTERREGIONALĂ ÎN SPAŢIUL DUNĂREAN

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI PROPUNERI DE



CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI PROPUNERI DEREGIUNI TRANS-DUNĂRENE



În cazul României, au fost identificate 3 subregiuni şi anume:

1. Subregiunea Serbia-România-Bulgaria



2. Subregiunea Bulgaria-România



3. Subregiunea România-Moldova-Ucraina





Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	stefffy2002
View:	215 times
Download:	0 times

dezvoltare_spatiala_DUNARE

Documents