+ All Categories
Home > Documents > Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala...

Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala...

Date post: 04-Jan-2016
Category:
Upload: bogdan-vlc
View: 537 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Turismul reprezintă în ziua de astăzi unul dintre cele mai profitabile segmente ale economiei, datorită dinamicii, motivaţiilor multiple şi marii diversităţi a formelor de manifestare. Printre multe forme de turism, turismul balnear a luat contur în ultimii 20 de ani captând atenţia atât pe plan naţional, cât şi la nivel european. Factori precum creşterea economică şi evoluţia condiţiilor de viaţă ale omului au determinat intensificarea stresului, dezechilibre alimentare şi intensificarea stării de rău asupra omului. Aceste efecte negative apărute asupra individului, l-au determinat pe acesta să opteze ca destinaţie de vacanţă pentru staţiunile balneare.
157
CUPRINS: INTRODUCERE………………………………………………………………………….2 CAP. I – TURISMUL BALNEAR – REFERINŢE TEORETICE ŞI DEZVOLTAREA ACESTUIA.................................................... ......................................7 1.1. Consideraţii generale despre turismul balnear………………………………….7 1.2. Tendinţe în evoluţia turismului balnear……………………………...………..11 1.3. Relaţia turism balnear – turism de sănătate…………………………………..20 CAP. II - POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI- CĂCIULATA……………………………………………………………………………26 2.1. Scurt istoric al zonei…………………………………………………………..26 2.2. Cadrul natural ……...…………………………………………………………29 2.3. Oferta turistică ………………………………………………………………..32 2.4. Baza tehnico-materială………………………………………………………..45 CAP.III - CIRCULAŢIA TURISTICĂ………………………………………………..60 3.1. Forme de turism………………………………………………………………60 3.2. Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice…………………….…………66
Transcript
Page 1: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………………………….2

CAP. I – TURISMUL BALNEAR – REFERINŢE TEORETICE ŞI

DEZVOLTAREA ACESTUIA..........................................................................................7

1.1.Consideraţii generale despre turismul balnear………………………………….7

1.2.Tendinţe în evoluţia turismului balnear……………………………...………..11

1.3. Relaţia turism balnear – turism de sănătate…………………………………..20

CAP. II - POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII CĂLIMĂNEŞTI-

CĂCIULATA……………………………………………………………………………26

2.1. Scurt istoric al zonei…………………………………………………………..26

2.2. Cadrul natural ……...…………………………………………………………29

2.3. Oferta turistică ………………………………………………………………..32

2.4. Baza tehnico-materială………………………………………………………..45

CAP.III - CIRCULAŢIA TURISTICĂ………………………………………………..60

3.1. Forme de turism………………………………………………………………60

3.2. Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice…………………….…………66

3.3. Profilul turiştilor din staţiunea Călimăneşti-Căciulata......................................68

3.4.Programe turistice……………………………………………………………..78

CAP. IV – DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAŢIUNE PRIN PRISMA S.C.

SIND. ROMÂNIA S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA …………………………….82

4.1. Prezentarea a S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA..82

4.2. Echipamentul turistic…………………………………………………………85

4.3. Oferta de servicii turistice…………………………………………………….86

4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în staţiune ................................................88

CONCLUZII.....................................................................................................................93

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................95

Page 2: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

INTRODUCERE

Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al

civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte componente ale vieţii economice şi sociale,

tinzând să ocupe o pondere tot mai mare în ansamblul economiei.

Se poate sublinia faptul că dezvoltarea turismului, cu o remarcabilă rapiditate şi

continuitate, constituie unul din principalele evenimente socio-economice ale secolului

XX.

Volumul în continuă creştere şi importanţa tot mai mare acordată pe plan

mondial activităţile de prestări servicii (în general) şi de prestări servicii turistice (în

particular), justifică încadrarea acestora într-un sector distinct al economiei naţionale,

cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea generală de „sector terţiar”.1

Esenţa sectorului terţiar rezidă în principal în prestarea unei game diverse de

servicii, îndeplinind astfel o funcţie social-economică importantă: funcţia de verigă de

legătură între ramurile economiei naţionale.

Includerea turismului în sectorul terţiar se justifică şi prin aceea că toate

activităţile turistice sunt activităţi de prestaţii, atât în cazul serviciilor specifice, cât şi în

cazul serviciilor conexe de care beneficiază direct sau indirect, industria turistică.

Datorită caracterului eterogen al acestor activităţi şi datorită interferenţelor

serviciilor turistice cu alte activităţi ale sectorului terţiar, indicatorii economici

folosiţi pentru măsurarea volumului activităţii turistice nu sunt în toate cazurile

suficient de reprezentativi pentru a permite determinarea cu precizie a ponderii

turismului în totalul efectelor economice ale sectorului terţiar.

1 Pentru prima dată împărţirea economiei în trei mari sectoare ale activităţii – primar, secundar şi terţiar – a fost realizată de Collin Clark în lucrarea „Les conditions du progres economiques”, Paris PUF, 1960.

1

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 3: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Rolul turismului în economia unei ţări a crescut tot mai mult, impactul său

asupra altor ramuri şi sectoare ale economiei, contribuţia sa la creearea PNB devenind

tot mai evidentă. Turismul este şi un factor de diversificare a structurii sistemului

economiei naţionale prin apariţia unor ramuri a căror activitate e legată de cea turistică

prin lărgirea şi reorientarea producţiei unor ramuri consacrate.

Turismul contribuie de asemenea la utilizarea mai bună a forţei de muncă. La

100 de noi locuri de muncă în turism se creează între 60-80 locuri de muncă în

construcţii şi agricultură. Importanţa turismului decurge şi din faptul că, aceasta

contribuie la atenuarea unor dezechilibre teritoriale, permiţând integrarea în circuitul

mondial a unor zone mai sărace din punctul de vedere al resurselor pentru industrie, al

resurselor umane, etc. În ce priveşte contribuţia turismului la protejarea mediului,

specialiştii sunt unanimi în a aprecia că, prin amenajarea turistică se încearcă punerea

în valoare a resurselor concomitent cu protejarea lor. Problemele se rezolvă prin

amenajare turistică.

Turismul contribuie la ridicarea calităţii vieţii, permiţând o utilizare eficientă şi

raţională a timpului liber, în acelaşi timp un mijloc de recreere, instruire, contribuind la

refacerea capacităţii de muncă.

Turismului contribuie şi la ridicarea nivelului de instruire şi civilizaţie a omului,

asigură un plus de informare prin contracte cu alte civilizaţii, intensifică legăturile

dintre populaţii.

Nivelul de dezvoltare al turismul reprezintă un indice de calitate al progreselor

înregistrate în comerţul mondial al progresului comerţului mondial. Rolul turismului

se manifestă pe mai multe planuri şi anume: creşterea schimburilor internaţionale,

diversificarea acestora, echilibrarea balanţei de plăţi.

Turismul contribuie şi la diversificarea exporturilor. Pentru ţările receptoare de

turişti, cheltuielile făcute cu nonrezidenţii echivalează cu un export de marfă: „export

intern de marfă”. Pentru ţările emiţătoare de turişti, cheltuielile făcute în străinătate de

2

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 4: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

turişti, echivalează cu un export de mărfuri care, în alte condiţii, nu se pot exporta sau

se pot exporta dar cu riscuri mari. Pornind de la această contribuţie reflectată şi printr-o

reducere a cheltuielilor comparativ cu exportul, rezultă că turismul reprezintă o sursă

de economie a valutei.

Toate cele menţionate mai sus reprezintă tot atâtea argumente în favoarea

dezvoltării turismului. Analizând dinamica dezvoltării turismului pe plan mondial în

ultima perioadă, rezultă că, circulaţia internă şi internaţională se dezvoltă ascendent, în

ritmuri care depăşesc ritmurile înregistrate în multe alte sectoare ale economiilor ţărilor

care îşi dezvoltă industria turismului.

Impactul pe care îl are dezvoltarea turismului asupra economiei ţărilor, toate

aceste argumente în favoarea dezvoltării turismului prezentate mai sus, fac necesară o

reconsiderare a locului pe car îl ocupă turismul în economia ţării noastre, o

restructurare a concepţiei de dezvoltare a turismului în România. Argumentul

dezvoltării turismului în România îl constituie potenţialul său turistic valoros.

Carpatica prin geneza reliefului său şi carpato-danubiana prin reţeaua sa

hidrografică, România mai are şi o a treia trăsătură, aceea de ţară pontică datorită

litoralului Mării Negre.

Alături de litoral, Delta Dunării constituie un original şi interesant punct de

atracţie pentru turişti. Resursele balneare prezente reprezintă o bogată sursă de venituri

în turism prin modernizarea bazei tehnico-materiale existent prin creşterea nivelului

calitativ şi diversificarea serviciilor puse la dispoziţia turiştilor. Eforturile sunt însă

modeste în comparaţie cu resursele tehnice. Este necesară o politică stimulatoare

pentru turism. Concomitent cu acţiunea de privatizare în domeniul turismului o

strategie de amenajare a zonelor turistice ar putea avea ca obiective valorificarea

superioară a potenţialului turistic, diminuarea sezonalităţii, atragerea unui număr

sportivi, de turişti străini, creşterea eficientă precum şi păstrarea şi conservarea

obiectivelor turistice.

3

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 5: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Turismul are şanse de dezvoltare în ţara noastră în condiţiile în care şi

organizarea, elementele, agrementul nivelul calitativ al serviciilor se vor apropia de

cele existente pe plan mondial. La acestea trebuie să se adauge o politică promoţională

susţinută care să facă cunoscută România pe plan internaţional ca o ţară cu produse

turistice originale cu un mare grad de activitate. Începutul privatizării turismului

românesc trebuie făcut cu promovarea imaginii ţării noastre pentru că nu se poate face

turism internaţional într-o ţară care nu este cunoscută turiştilor străini.

Sunt necesare programe concrete de amenajare a zonei montane care care a fost

neglijată din punct de vedere a bazei tehnico-materiale, o modernizare a staţiunilor

balneo-climaterice, o dezvoltare a arealelor destinate turismului de week-end.

România are de asemenea resurse pentru dezvoltarea turismului de vânătoare precum

şi a turismului în parcuri şi rezervaţii naturale.

În cadrul turismului României, judeţul Vâlcea dispune de un potenţial valoros,

având o funcţie turistică bine individualizată, fapt ilustrat şi de baza tehnico-materială

existentă precum şi de circulaţia turistică ce ocupă printre primele locuri din ţară.

Valoarea peisagistică ridicată, prezenţa unor staţiuni balneo-climaterice ale

căror ape minerale folosite din cele mai vechi timpuri, au fost deseori medaliate pe

plan internaţional, poziţionarea geografică favorabilă la răscrucea unor vechi drumuri

comerciale, varietatea şi frumuseţea formelor de relief ca şi bogăţia culturală,

folclorică şi arhitectonică. Toate acestea fac oportună valorificarea potenţialului

turismului al judeţului Vâlcea. La toate acestea se adaugă gradul relativ uşor de

accesibilitate către acest judeţ, înlesnit de deasa reţea de drumuri publice, precum şi de

poziţionarea sa în partea central-sudică a ţării la 170 km de capitală. Actuala baza

tehnico-materială pentru turismul balnear, forma de turism cu cea mai mare pondere în

turismul zonei, deşi dezvoltată din punct de vedere cantitativ, are în cea mai mare parte

un grad de uzură avansat. Turismul de tranzit ar putea avea şanse mai bune de

dezvoltare, beneficiind de o arteră de circulaţie cu un trafic mare şi de valori

4

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 6: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

peisagistice deosebite; turismul de week-end se află încă la începutul dezvoltării sale

datorită ineficienţei dotărilor pentru agrement; toate acestea fac necesară o mai bună

valorificare a resurselor turistice bogate şi variate ale judeţului Vâlcea.

O valorificare superioară a potenţialului judeţului Vâlcea va avea ca scop

promovarea staţiunilor balneo-climaterice pe piaţa internaţională, creşterea nivelului

calitativ al serviciilor de cazare şi a celorlalte servicii, diversificarea formelor de turism

şi a dotărilor pentru agrement, includerea în circuitul turistic şi al altor zone cu

potenţial turistic ineficient valorificat.

Am încercat, în această lucrare, să pun în evidenţă bogăţiile acestei zone,

valorificate exclusiv prin turism. Astfel, mă refer la peisajele deosebit de pitoreşti, cu

munţi, ape, păduri şi izvoare de o neasemuită frumuseţe, izvoarele minerale cu o

valoare terapeutică recunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate, comparabile cu cele

din renumitele staţiuni Wiesbaden, Bad-Nauheim, Evian, Aix-la-Chapelle, Baden-

Baden, Aix-les-Bains, dar nu în ultimul rând la vechile mănăstiri Cozia, Turnu,

Stânişoara, Ostrov, importante monumente de arhitectură, precum şi noile realizări ce

au fost efectuate, în ultimii ani, în ceea ce priveşte baza materială a staţiunii.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este singura staţiune balneară din România care

are cinci profiluri de cură şi anume : 1). afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare; 2).

afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic ; 3). afecţiuni ale

tubului digestiv şi ale glandelor anexe; 4). boli profesionale (intoxicaţii cu metale

grele, plumb, mercur); 5). silicoză. Acest fapt explică de ce numeroşi bolnavi, atât din

ţară cât şi din străinătate, vin ani de-a rândul şi chiar de două ori pe an (bolnavii

suferind de litiază renală) la Călimăneşti.

5

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 7: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

CAPITOLUL I

TURISMUL BALNEAR - REFERINŢE TEORETICE ŞI DEZVOLTAREA

ACESTUIA

1.1. Consideraţii generale despre turismul balnear

Existenţa factorilor naturali de cură balneară (izvoare minerale sau lacuri

terapeutice) a generat încă din cele mai vechi timpuri motivaţie de deplasare în scop

curativ a călătorilor spre acele destinaţii deţinătoare de astfel de elemente de

potenţial natural.

Astfel, încă din antichitate, cultul băilor era dezvoltat în Roma antică, numai

în oraş existau 854 de băi populare şi 14 băi de lux, alte băi renumite prin

proprietatea lor curativă se aflau în Baiac, Puteoli, Cantibus, iar între graniţele

imperiului roman au fost amenajate numeroase staţiuni balneare în jurul izvoarelor

termale (Aachen în Germania, Baden în Elveţia, Vichy, Aix-les-Bains în Franţa,

Herculane în România, Aquincum în Ungaria etc.), staţiuni ale căror renume

dăinuie până în prezent.

În Evul mediu, după căderea Imperiului roman de apus a decăzut şi cultul

băilor, fiind în mare parte abandonate pe de o parte datorită nesiguranţei călătorilor,

iar pe de altă parte datorită spiritului ascetic al creştinismului din Evul mediu

timpuriu.

În timpul cruciadelor, activitatea balneară a renăscut, dar la scară mai

redusă, datorită insecurităţii curanţilor atât în timpul călătoriei cât şi în timpul curei

propriu-zise (în anul 1292 lângă Plombieres a fost ridicată o cetate, pentru protecţia

bolnavilor curanţi).

6

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 8: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

În perioada medievală, cele mai multe băi terapeutice erau administrate de

călugări, precum băile Bath (Anglia) sau Spaa (Belgia) Aix-la-Chapelle şi Forges

(Franţa) care se găseau în posesia Ordinului Capucinilor.

În secolul XIX, când se transformă circulaţia de călători în turism

propriu-zis, existau în Europa 160 staţiuni balneare, unele foarte căutate, precum

Wiesbaden şi Baden-Baden (Germania) cu 30.000 şi respectiv 25.000 turişti anual,

iar altele vizitate de un număr mai mic de curanţi – Aachen şi Kissingen

(Germania), Cassiano şi Ischia (Italia), Ichlus-Tarasp (Elveţia), Spaa (Belgia) etc.

Unele dintre aceste oraşe au devenit adevărate staţiuni de lux la modă, pentru

uzul păturilor sociale înstărite (aristocraţi şi mari burghezi) îmbinând tratamentul cu

divertismentul (cazinouri), precum – Karlsbad şi Marienbad (Boemia), Plombieres

şi Vichy (Franţa) Baden-Baden (Germania) etc.

În prezent, turismul balnear a dobândit un pronunţat caracter de masă,

apreciindu-se că aprox. 20 milioane de persoane din Europa se deplasează anual

către ţări deţinătoare de factori naturali de cură balneară şi de dotări aferente

(staţiuni balneare), devenind o adevărată industrie, generatoare de efecte pozitive la

nivelul economiilor naţionale.

În cadrul turismului de sănătate, cu precădere în cadrul turismului balneo-

termal, motivaţia achiziţionării produsului turistic, respectiv este certă şi anume,

dorinţa de „repunere în formă”, de ameliorare a sănătăţii, de însănătoşire, precum şi

de prevenire a îmbolnăvirilor, studiul motivaţional independent nefiind

indispensabil, deci pricina caracterului obiectiv al motivaţiei turistice. Cererea

turistică, chiar şi în cadrul acestei forme de turism este legată ceva mai slab însă de

existenţa timpului liber şi de nivelul veniturilor, reprezentând împreună, elementele

permisive ale manifestării cererii turistice.

Conform reglementărilor în vigoare, durata minimă a concediului anual de

bază în ţările dezvoltate din Europa variază între 16 zile lucrătoare ca Austria, Italia

7

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 9: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

şi Regatul Unit şi 24 zile în Franţa şi Suedia. În plus, în cazul turismului termal, în

anumite ţări din Europa, sistemul de asigurări sociale acoperă într-o proporţie foarte

mare cheltuielile efectuate de cura termală cu condiţia ca durata acesteia să fie de

minim două săptămâni, ceea ce înseamnă că asigurările sociale oferă şi concedii

medicale plătite, în cazul în care durata concediilor legale nu acoperă durata curei

termale, care conform prescripţiilor medicilor de specialitate – balneologi, trebuie

să fie repetate la 6 luni. Astfel, numărul celor care pleacă în vacanţe la nivelul

Europei, este destul de ridicat, ei reprezentând 60% din populaţia totală în Italia şi

Franţa, între 40-50% în Grecia şi Spania, peste 65% în Austria şi Belgia, peste 70%

în Ţările Nordice şi peste 80% în Germania şi Regatul Unit.

După 1990, pe plan macro-economic, se observă pe de o parte creşterea

deplasărilor turistice de scurtă durată şi creşterea voiajelor pe distanţe lungi, iar pe

de altă parte se observă menţinerea fluxurilor turistice intraregionale, anul 1990

înregistrând 290 milioane de sosiri turistice în Europa, sosiri care au avut un sejur

mai mare de 24 ore şi în mod corespunzător cheltuindu-se 140 de miliarde dolari.

Vârsta înaintată, constituie cel mai important determinant al motivaţiei

turistice termale, având în vedere faptul că solicită cu precădere tratamentul

balneo-termal vârsta a III-a.

În anul 1990, populaţia europeană de peste 55 de ani reprezenta 30% din

populaţia adultă (de la 15 ani în sus), adică 94 milioane de persoane de vârsta a III-

a, estimându-se pentru anul 2000 că numărul acestora să ajungă la 105 milioane.

La sfârşitul anului 1990, piaţa turismului vârstei a III-a era estimată la 20%, din

piaţa europeană totală, care cuprindea 155 de milioane deplasări în interiorul ţărilor

de reşedinţă şi 120 milioane deplasări în exterior, adică un total de 275 de milioane

de turişti. În 1992, această piaţă a cunoscut o creştere de cca. 280 milioane de

turişti, în frunte aflându-se două ţări, Germania şi Regatul Unit, în ceea ce

8

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 10: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

priveşte deplasările externe ale rezidenţilor, constatându-se totodată o creştere a

deplasărilor interne în cadrul vârstei a III-a în Ţările Scandinave şi în Spania.

Dacă Franţa şi Germania sunt destinaţiile cele mai căutate pentru sejururile

de scurtă durată, Spania şi Italia primesc cea mai mare parte a vacanţierilor

vârstei a III-a cu voiaje de lungă durată, 42% din persoanele în vârstă cumpără un

voiaj forfetar, în mod special britanicii, cu avionul şi nemţii cu autocarul. Aceşti

turişti sunt cu siguranţă mai puţin sezonieri ca restul turiştilor, voiajând practic în

toate sezoanele. Ei sunt de două ori mai numeroşi, în voiaje externe în

septembrie şi în octombrie, ca în alte luni ale anului. Ei preferă vacanţele la malul

mării – 31% din toate tipurile de vacanţă, circuitele 29%, scurtele sejururi în oraşe,

11%.

Modul de viaţă – urbanizarea excesivă, sedentarismul, ritmul trepidant al

vieţii actuale şi nu în ultimul rând poluarea deosebit de agresivă a mediului

ambiant, sunt tot atât de puternici factori de influenţă negativă asupra organismului

uman, în sensul suprasolicitării şi degradării implicând în consecinţă motivaţii acute

de consum turistic de sănătate, lărgind astfel considerabil rândul consumatorilor de

turism balneo-termal.

Îngemănarea turismului balneo-termal cu alte forme ale turismului de

sănătate, precum şi talasoterapia, în cadrul unor structuri şi infrastructuri turistice

specifice, performante şi ultrasofisticate, va avea drept consecinţă mai mult sau mai

puţin apropiată lărgirea considerabilă a pieţii, captându-se astfel segmente diverse

de vacanţieri de vârste diferite, în contextul petrecerii vacanţelor cât mai util pentru

organism. De asemenea, întrepătrunderea formei de turism de sănătate cu alte

forme de turism, cultural, exotic, agrement va contribui şi mai pregnant la

creşterea dimensiunilor pieţei turismului balneo-termal. Prin urmare, turismul

balneo-termal trebuie să se adapteze cerinţelor pieţei, chiar să anticipeze aceste

9

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 11: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

nevoi, sau să le generalizeze, trebuind să fie mult mai receptiv la transformările

generale la scara macro şi totodată mult mai flexibil acestor transformări.

1.2. Tendinţe în evoluţia turismului balnear

Paralel cu dezvoltarea balneologiei naţionale, în epoca noastră se semnalează

şi amploarea deosebită luată de balneologia internaţională, care antrenează

deplasarea a milioane de oameni spre staţiunile balneoclimaterice din alte ţări.

Acest fapt a reţinut atenţia O.M.S., care într-un raport aprecia că anual 20 milioane

de oameni din Europa se deplasează dintr-o ţară în alta, la cura balneară.

La prima vedere, sfera de cuprindere a turismului balnear tradiţional pare să

fie constituită dintr-un segment de clientelă potenţială efectiv strict delimitat şi

chiar limitat – populaţia cu afecţiuni cronice. Într-o abordare sistematică, însă, prin

coroborarea diferitelor tipuri de factori, sfera de cuprindere a turismului balnear se

lărgeşte considerabil.

Un prim factor care lărgeşte piaţa turismului balnear, îl constituie sporirea

ponderii populaţiei vârstnice din totalul populaţiei din ţările dezvoltate economic,

astfel în Austria – 14,2% din populaţie are peste 65 de ani, în Suedia – 13,9%,

Germania – 13,4%, Marea Britanie – 13,4%, iar în Ţările Scandinave, grupa de

vârstă de peste 65 de ani deţine 36,5% din totalul populaţiei.1

Datele cu privire la cauzele deceselor de pe Terra, publicate de organismele

mondiale, menţionează un grad ridicat de răspândire a unor boli degenerative,

reumatice, cardiovasculare, metabolice, dezvăluind astfel existenţa unei cereri

potenţiale de mari dimensiuni pentru cura balneo-termală.

După datele O.M.S., bolile cardio-vasculare constituie prima cauză de deces

pentru populaţia din grupa de vârstă de 45 – 64 de ani şi care înregistrează ponderi

1 Dr. Ioan State, Nicolae Neacşu „Turismul balnear – Economia şi organizarea activităţii de turism în România”, Petre Baron – Academia de studii social politice – uz intern, 1999.

10

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 12: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

ridicate ale mortalităţii – 53,6% în S.U.A., 50,9% în Israel, 49,8% în Canada,

48,2% în Austria, 46,1% în Italia, 45,6% în Germania, 44,6% în Elveţia etc.

Afecţiunile reumatismale se manifestă frecvent în Ţările Nordice, astfel aici

35% din populaţia adultă suferă de dureri reumatismale, din care 10% sunt cu

incapacitate temporară de muncă din această cauză. În Franţa 400.000 de femei

suferă de artrită reumatoidă, în fiecare an acordându-se peste 20.000 de concedii

medicale de lungă durată şi 11.000 de pensii de invaliditate, cauza fiind bolile

reumatismale.

Peste 20 de milioane de americani suferă din cauza reumatismului, iar în

Germania medicii consultă într-o singură lună aproximativ 580.000 bolnavi de

reumatism.

În afara creşterii populaţiei vârstnice, atât absolut (prin creşterea duratei de

viaţă) cât şi relativ (diminuarea natalităţii) şi implicit a numărului de potenţiali

consumatori de turism balnear, lărgirea pieţei balneo-termale se mai datorează şi

influenţei recomandărilor medicilor balneologi, neîncrederii suferinzilor în

tratamentul medicamentos ca şi necesităţii efectuării tratamentelor balneare în urma

intervenţiilor chirurgicale.

Dacă se ţine cont că factorilor naturali curativi li se adaugă agenţi fizici

artificiali şi kimioterapie analitică şi globală, se poate spune că procedurile

terapeutice incluse în noţiunile de balneologie sau fizioterapie îşi găsesc

aplicabilitatea într-o serie de afecţiuni şi pot avea funcţii distincte – profiolactică,

curativă sau de recuperare medicală, ceea ce duce de asemenea la lărgirea

segmentului clientelei balneare.1

Admiţând ideea că în viitor vacanţa va fi concepută ca o perioadă de aplicare

a unei terapii generale, ajungem să delimităm un alt factor cu o deosebită influenţă

asupra sferei turismului balnear. După părerea lui Joseph Charvat – viitorul

1 Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, Editura Lang & Co, Berna, 2000, p.119

11

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 13: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

balneologiei este conceput ca o terapie a omului în general, într-o „funcţiune

globală a vacanţei”, în care medicul să introducă pe lângă terapeutica balneo-

climatică sportul, agrementul, odihna. Staţiunile vor deveni centre calificate pentru

odihna turistică, fapt pentru care sunt necesare mari investiţii.

Caracterul de cură al staţiunilor devine mai puţin pregnant, putându-se astfel

atrage pături de vacanţieri cu venituri mai substanţiale, cât şi generaţii mai tinere.

Astfel, politica franceză, consideră staţiunile balneare un loc de petrecere a vacanţei

în general, efectuând dotări pentru sporturi şi jocuri de societate.

Preferinţele turiştilor sosiţi la cura balneară se îndreaptă spre o gamă largă de

activităţi de agrement.

O anchetă în rândul turiştilor germani a evidenţiat următoarele preferinţe:

înotul 69%, plimbările 67%, odihna 65%, vizitarea obiectivelor turistice din staţiuni

şi împrejurimi 63%, practicarea sportului în aer liber 61%, lectura 56%, dansul –

diverse alte jocuri de societate – 47%.

În Austria, aproape că nu se mai poate vorbi de staţiuni cu activitate

sezonieră neexistând contradicţie între sejur de cură şi sport de iarnă.

Cura balneară este componenta logică a metodelor de însănătoşire operative

şi farmacologice, având ca scop atât ajutarea bolnavilor suferinzi de maladii

cronice, reabilitarea psihică a convalescentului încă neadaptat, cât şi prevenirea

efectelor nocive ale civilizaţiei. Din argumentele enumerate reiese valoarea socială

deosebită a acestor „oraşe de abilitare” deosebita importanţă a mediului ambiant

ce le caracterizează, care în nici un caz nu trebuie să fie spitalicesc.

O atenţie deosebită se acordă oferirii unor condiţii optime de efectuare a

tratamentului, majoritatea construcţiilor noi fiind concepute conform principiului

„totul sub acelaşi acoperiş”, grupând astfel toate utilităţile şi implicit baza de

tratament sub acelaşi acoperiş.

12

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 14: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

O tendinţă actuală a turismului balnear este constituită de preferinţele

clientelei pentru staţiunile ce oferă posibilităţi pentru tratarea mai multor

afecţiuni simultan, de unde şi amploarea luată de tratamentul asociat celui de

bază.

O altă tendinţă ar fi creşterea ponderii tratamentului profilactic, medicina

viitorului devenind într-un timp mai scurt sau mai lung, cu precădere profilactică. O

importanţă deosebită se acordă creării unui cadru natural adecvat, cât mai puţin

poluat, majoritatea staţiunilor balneare fiind situate în apropierea unor vaste

parcuri naturale sau amenajate, cu numeroase alei, practicându-se cura de teren.

Un alt element de natură să ducă la sporirea renumelui unor staţiuni balneare

pe piaţă îl constituie amplasarea în perimetrul acestora a unor centre sau instituţii

specializate care desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică în domeniul balnear:

astfel, în staţiunea Kudova – Polonia, funcţionează SUCURSALA clinicii de

cardiologie a Facultăţii de Medicină din Cracovia, o filială a clinicii de nevroze a

Facultăţii de Medicină din Lotz şi cea a clinicii de pediatrie din Wraclaw; la

Frantiskoviy – Cehia, există de asemenea secţii ale clinicii universitare, la

Călimăneşti există o secţie clinică a Institutului de Medicină Fizică,

Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală – baza clinică a catedrei de specialitate

a Institutului de Medicină din Bucureşti, iar la Eforie Nord se află Clinica Balneară

care aparţine de Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti.

De o mare însemnătate pentru staţiunile balneare este şi asigurarea de resurse

umane, cadre medicale de o înaltă specializare dar şi cadre cu pregătire medie şi de

specialitate, resurse de muncă de calitate superioară capabile să contribuie la

eficientizarea tratamentelor balneare.

Staţiunile fiind deschise tuturor straturilor populaţiei, se detaşează de departe

ponderea pacienţilor sociali în continuă creştere în totalul consumatorilor de turism

balnear. Pacientul social este trimis de casele de asigurări sau alte instituţii sociale,

13

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 15: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

care suportă o mare parte din cheltuielile sejurului balnear şi constituie tipul

reprezentativ al consumatorului de turism balnear, chiar raţiunea de existenţă a unor

staţiuni.

Din punct de vedere sociologic se remarcă necesitatea armonizării vieţii în

comun a clientului social şi a celui particular, se vorbeşte chiar de o simbioză

perfectă cu beneficii substanţiale pentru organizatori.

Din observaţiile Institutului de Cercetare pentru Turism din Munchen,

rezultă importanţa deosebită a turismului social atât pentru creşterea gradului de

ocuparea a capacităţilor staţiunilor, aceasta având sejur mai lung şi eşalonat de-a

lungul anului, cât şi pentru sporirea încasărilor, deoarece cheltuielile acestuia sunt

mult mai mari decât ale pacientului pe cont propriu, cura balneară fiindu-i gratuită.

Pentru staţiunile cu pronunţat caracter social, în literatura de specialitate se

recomandă:

- transformarea tratamentului obişnuit în tratament de lux,

- acordarea unei importanţe deosebite mediului ambiant, datorită funcţiei de

reabilitare a staţiunii,

- necesitatea reformei tratamentului, prin combinarea balneoterapiei cu

principii active ale medicinii fizice şi cu forme specifice psihoterapiei.

În privinţa comercializării produselor turistice se recomandă îmbinarea

activităţilor agenţiilor specializate cu activitatea agenţiilor mixte, care pe lângă

oferte balneare comercializează şi alte produse turistice. Legat de comercializarea

produselor balneare pe diferite pieţe se observă, de asemenea, tendinţa ofertanţilor

de a înfiinţa agenţii proprii în ţările cu ponderile cele mai mari în totalitatea

sosirilor, în staţiunile respective.

În privinţa tarifelor, se observă tendinţa lărgirii serviciilor incluse în preţul

forfetar al aranjamentelor, ceea ce duce la creşterea competitivităţii serviciilor

acestor staţiuni pe piaţa specifică. Astfel, în staţiunea Altrafen, preţul global

14

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 16: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

include cinci zile de tratament pe săptămână, două proceduri pe zi şi o consultaţie

medicală săptămânală.

Staţiunea Monte-Catini – Italia include în preţul aranjamentului şi un

abonament la concertele din staţiune, precum şi dreptul de a frecventa clubul

staţiunii. O atenţie deosebită se acordă promovării produselor turistice balneare

printr-o propagandă susţinută în rândurile cadrelor medicale universitare, ai

medicilor caselor de asigurări şi a celorlalţi medici specialişti. Astfel, în Germania a

apărut ca supliment al unui ziar de mare tiraj, sub denumirea „Profilaxie şi terapie”,

supliment care este expediat medicilor practicieni, pentru a fi pus la dispoziţia

pacienţilor în sălile de aşteptare.

O intensă activitate de promovare a staţiunilor balneare desfăşoară diferite

birouri şi agenţii de turism, o serie de staţiuni având chiar birouri proprii de

turism în străinătate (Ischia – Reinendienst – promovează staţiunile italiene

din insula Ischia pe piaţa germană)

Pe linia promovării ofertei staţiunilor balneare şi atragerii de noi segmente de

piaţă, se înscriu şi diversele manifestări cu caracter artistic, care se organizează în

aceste staţiuni (Festivalul Naţional al Filmului de la Carlovy-Vary etc.).

Balneologia este una din cele mai vechi forme ale turismului. Reclama

pentru turism balnear ar trebui să fie „concediul cu un gram de sănătate,

pentru ca motorul să alerge mai departe, pentru a vedea cât mai mult şi mai

îndelungat, atât din lumea turismului vestic sau răsăritean”.1

În prezent, se poate totuşi constata îmbătrânirea ofertei clasice balneare

(oferta tradiţională), mai ales prin stagnarea numărului de consumatori de turism

balnear, în contextul creşterii circulaţiei turistice totale, vizitând staţiunile balneare

numai fidelii acesteia, în virtutea obişnuinţei.

1 Josef – Charvat „Prezentul şi viitorul balneologiei”, editura Lang & Co., Berna, 2000.

15

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 17: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Concurenţa cea mai directă şi mai puternică a ofertei balneare clasice

(tradiţionale) o fac pe de-o parte talassoterapia, iar pe de altă parte tratamentele

geriatrice, de înfrumuseţare, care se practică tot mai frecvent în structurile de

primire de categorii superioare, din staţiuni de odihnă sau din marile aglomerări

urbane, ca forme mai noi ale turismului de sănătate.

Spre deosebire de celelalte forme ale turismului de sănătate, talassoterapia

poate fi considerată o formă modernă a turismului balnear, deoarece foloseşte de

asemenea factori naturali de cură balneară – compoziţia chimică a apelor marine,

aerosolii marini, efectul motrice al valurilor marine asupra organismului uman,

efectul reconfortant al nisipului plajei asupra omului, efectul benefic al

bioclimatului marin, al algelor marine, fiind astfel legată organic de elementele de

potenţial turistic balnear.

Talassoterapia ca un concept terapeutic, în acelaşi timp preventiv şi curativ,

s-a dezvoltat datorită descoperirii bogăţiilor biologice a compoziţiei apelor marine

(oligoelemente şi minerale) pe de-o parte, demonstrării ştiinţifice a similitudinii

compoziţiei chimice a plasmei sanguine umane cu a apei marine, iar pe de altă

parte, datorită dezvoltării paralele a tehnicilor de utilizare a apei şi a algelor marine

cu efecte salutare supra organismului uman.

Talassoterapia, poate fi completată cu diverse tratamente clasice –

electroterapie, masaj, reeducare în sală sau piscină, aerosoli, cu aer încărcat cu ioni

negativi, algoterapie, peloterapie, presoterapie, duş submarin, jet submarin etc.

Algele marine, în afara efectului terapeutic, acţionează direct asupra pielii,

mărindu-i supleţea şi fineţea, deoarece conţin vitaminele C i E, molecule

antibacteriene şi uleiuri active, fiind astfel folosite în tratamentele geriatrice, de

întinerire şi înfrumuseţare (cure de rehidratare şi de regenerare a ţesuturilor). În

cadrul talassoterapiei, alimentaţia naturistă oferită prin restaurante dietetice,

completează efectul tratamentelor în dobândirea „stării de bine” a turiştilor pacienţi.

16

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 18: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Bineînţeles că nu este neglijată latura „loisir-ului” în cadrul unor astfel de produse

turistice, el constând în practicarea diverselor activităţi sportive – golf, tenis,

echitaţie, seri festive, circuite scurte, etc. Produsele turistice balneare tip

„talassoterapie” sunt deosebit de complexe, pentru toate vârstele, tratamentul

balnear fiind de asemenea complex, conţinând în diferite proporţii – balneoterapie,

fangoterapie şi fizioterapie.

Prin urmare, oferta balneară clasică (tradiţională) trebuie revigorată,

ataşându-i-se noi funcţionalităţi – culturale, de loisir (nonlucrativ şi lucrativ) etc. şi

remodelându-i-se cadrul ambiant (exotism, specific-local, zonal, naţional, lux).

În cadrul obiectivului central – dezvoltarea produsului turistic , din Strategia

de dezvoltare a turismului în perioada 1997 – 2005, în privinţa produselor turistice

balneare, se subliniază urgenţa îmbunătăţirii şi consolidării produselor turistice în

staţiunile cele mai cunoscute de turiştii români şi străini, această direcţie

constituind, alături de alte zone ale ţării şi alte staţiuni de odihnă, o primă fază de

prioritate.

În cazul acestei faze de prioritate, de îmbunătăţire şi consolidare a produselor

turistice este cuprinsă şi „Regiunea dealurilor subcarpatice” – care cuprinde şi

judeţul Vâlcea cu salba sa de staţiuni balneare, mânăstiri, conace întărite, alte

atracţii culturale, peşteri şi peisaje inedite, alături de celelalte judeţe, la fel de

bogate în obiective turistice, zona situându-se între Turnu Severin şi Târgovişte.

Regiunea nu este bine organizată turistic şi nici din punct de vedere al

infrastructurii, dar deţine un potenţial de dezvoltare ce nu poate fi neglijat.

Se menţionează acordarea unor stimulente şi facilităţi pentru dezvoltări noi şi

viabile, de calitate superioară în staţiunile care reprezintă priorităţi de dezvoltare

sau pentru redezvoltări şi modernizări în staţiunile existente , care se dovedesc

viabile şi care corespund turismului internaţional sau intern.

17

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 19: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Coordonarea generală şi eficientă pentru fiecare staţiune turistică sau zonă

turistică existente, în scopul monitorizării şi sprijinirii iniţiativelor în beneficiul întregii

staţiuni sau zone, prin implicarea A.N.T. – ului în aprobarea planurilor de amenajare

teritorială a staţiunilor, constituie o altă direcţie, din cadrul obiectivului de dezvoltarea

produsului turistic.

Autoritatea Naţională a Turismului a aprobat o strategie proprie în domeniul

turismului balnear, ca foarte importantă, specifică a politicii generale de dezvoltare şi

restructurare a turismului românesc, strategie ce urmăreşte aplicarea unei politici

coerente în staţiuni.În acest scop este necesară colaborarea cu Ministerul Sănătăţii, ca şi

cu alte foruri interesate în crearea unui cadru legislativ capabil să regenereze eficient

activitatea de turism şi tratament în staţiunile balneare.Această strategie se bazează pe

transpunerea în practică a următoarelor principii:

a) – reintegrarea în activitatea turistică de tip balnear a tuturor activelor care contribuie

la realizarea produsului turistic de profil şi totodată eliminarea din patrimoniul

societăţilor comerciale balneare a activităţilor ce nu-şi justifică prezenţa, în scopul

menţionat;

b) – realizarea unor reglementări de ordin legislativ, care să permită şi să impună

agenţilor economici cu profil balnear, realizarea în condiţii optime a produsului specific;

c) – menţinerea produsului balnear ca un tot unitar, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa

externă , în scopul unei promovări, comercializări eficiente;

d) – susţinerea promovării de urgenţă a unei legi privind asigurările sociale de sănătate

care să includă explicit acoperirea activităţii de tratament balnear, atât pentru încurajarea

fluxului turistic intern către staţiuni, cât şi pentru protecţie socială;

e) – diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor din domeniul balnear, în primul rând

prin pregătirea managerială corespunzătoare a administratorilor societăţilor

comerciale de tip balnear;

18

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 20: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

f) – privatizarea inteligentă în domeniul balnear, în funcţie de direcţiile

restructurării formulate anterior, asigurându-se astfel menţinerea nealterată a

obiectivelor de activitate;

g) – trecerea treptată de la conceptul de structură pentru turism balnear de masă, la

structuri diversificate după posibilităţile economice ale cererii, prin remodelarea

complexelor balneare existente, după nivelul şi calitatea serviciilor, a diversificării

şi specializării lor;

h) – în cadrul restructurării cuprinse în strategia dezvoltării turismului balnear, ca

modalitate de demarare, se evidenţiază crearea unor „obiective pilot”, în fiecare

staţiune de interes naţional, în special prin ridicarea clasei de confort. Vor apare

astfel de unităţi cu servicii complexe (cazare + restaurare + tratament +

divertisment), în general de tip autonom la nivel de 3 şi 4 stele, elemente etalon.

Acest lucru este mai uşor de realizat pentru unităţile mici şi mijlocii, care se pot

remoderniza fie prin leasing beak, fransiză sau cooperare, devenind posibile oferte

pentru investitorii străini.

Recâştigarea şi extinderea pieţelor externe, reprezintă efortul permanent al

segmentului turismului balnear, obiectiv realizabil cu prioritate dacă se îndeplineşte

condiţia schimbării mentalităţii , respectiv a lărgirii orizontului managerial şi

informaţional, al factorilor de decizie din societăţile comerciale balneare.

1. 3. Relaţia turism balnear – turism de sănătate

În cadrul turismului – componenta cu pondere crescută a civilizaţiei

contemporane, se detaşează net, curba continuu ascendentă a turismului de sănătate,

ca un segment major al pieţei turistice interne şi internaţionale.

19

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 21: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Termenul de „turism pentru îngrijirea sănătăţii” este relativ nou, dar

fenomenul în sine exista de multă vreme, sănătatea constituind motivaţia de bază a

unui sejur turistic. Într-o definiţie a turismului formulată de Guy Freuler în anul

1880, se evidenţiază chiar numai această motivaţie a călătoriei turistice - nevoia de

sănătate, astfel:

„Turismul în sensul modern al cuvântului este fenomen al timpurilor noastre,

bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului

înconjurător… ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei precum şi al

perfecţionării mijloacelor de transport”1

Jonathan N. Goodrich şi Grace E. Goodrich definesc turismul de sănătate ca

fiind încercarea de atragere a turiştilor prin promovarea în mod deliberat a

serviciilor destinate îngrijirii sănătăţii, pe care le oferă anumite amenajări turistice

(de exemplu hotelurile) sau anumite destinaţii (staţiunile balneare consacrate)

alături de înlesnirile turistice clasice. Aceste servicii de sănătate, fără specific

balnear, pot include diverse consultaţii balneare (pentru stabilirea nivelului

colesterolului, al tensiunii, calcemiei etc.) unele tratamente neglijate din lipsa de

timp (cosmetice, stomatologie), acupunctură, tratamente pentru înfrumuseţare

(anticelulite, faciale), masaje corporale, repunere în formă şi întreţinerea formei

fizice prin programe de exerciţii zilnice, tehnici de relaxare, programe speciale

destinate fumătorilor etc. Conceptul de turism pentru îngrijirea sănătăţii s-a extins şi

la liniile de croazieră, fiind cu precădere o formă de turism destinată păturilor

înstărite, o formă de turism de lux, treptat devenind accesibilă şi segmentelor de

piaţă cu venituri medii, în contextul creşterii veniturilor şi a timpului liber (cei doi

determinanţi permisivi ai cererii turistice), ca şi a preocupărilor pentru o viaţă mai

lungă şi un trai mai sănătos (determinanţi motivaţionali de natură obiectivă a cererii

turistice).

1 Cristureanu Cristina „Economia şi politica turismului internaţional” Ed. Abeona, Bucureşti, 1992.

20

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 22: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Turismul de sănătate se situează astfel la graniţa dintre tratament şi loisir,

fiind perceput ca un produs turistic integrat, care depăşeşte conceptul de boală şi

urmăreşte realizarea unei „stări de bine” a turiştilor. Evoluţia sa este determinată de

o serie de factori demografici şi socio-economici, precum urbanizarea – consecinţa

directă a industrializării, feminizarea populaţiei active, dezvoltarea sectorului terţiar

şi implicit mutaţiile în repartizarea populaţiei ocupate în cele trei sectoare de

activitate.

Conform altor definiţii recente, turismul de sănătate apare mai degrabă ca un

turism profilactic şi recreativ, de odihnă, ale cărui forme de aplicare polivalentă

sunt oferite într-o staţiune, fără a fi legat în mod obligatoriu de o cură în sensul

clasic1.

De asemenea se accentuează conceptul potrivit căruia turismul de cură nu

trebuie tratat ca un bolnav, legat de tratament şi clinică, acestuia aplicându-i-se un

program normal, mediul ambiant destins, agrementat, confortabil şi schimbarea

modului de viaţă cotidian, contribuind coroborate la realizarea unei stări mai bune a

sănătăţii. Staţiunea turistică devine astfel o sursă de sănătate, un răspuns la politica

de ocrotire a sănătăţii publice cu accent tot mai mare pe medicina omului sănătos2.

Pe plan internaţional, turismul de sănătate este receptat ca o noţiune

superioară pentru o ofertă complexă de servicii, înglobând atât domeniul clasic al

turismului balnear (cu sejururi de tratament în staţiuni balneare de profil – în special

cure recuperatorii), cât şi o serie de produse turistice inedite, extrem de diverse (cu

accent pe recuperarea în formă). Prin urmare, noua viziune asupra acestui segment

de piaţă turistică internaţională, nu neagă balneoturismul în forma sa tradiţională,

unii specialişti considerând chiar că noţiunea de turism de sănătate redefineşte

conţinutul şi aria de cuprindere ale turismului balnear.1 Iordacek S; Gonciulescu T. „Evoluţii şi tendinţe în turismul de sănătate”, colocviul internaţional „Turismul şi drepturile omului” – 1995.2 Consens OMT/OMS în definirea turismului de sănătate, trecerea în plan turistic, de la medicina omului bolnav la

21

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 23: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Turismul balnear reprezintă un ansamblu de mijloace şi de dotări cu rolul de

a valorifica, în regim economic, factorii naturali (potenţialul turistic balnear – ape

minerale, gaze şi nămoluri cu proprietăţi terapeutice, clima, etc.) şi resurse

amenajate în cadrul staţiunilor, în scopul refacerii, menţinerii, prevenirii şi

consolidării sănătăţii.

Potrivit aprecierilor unor specialişti (Charvat), turismul balnear nu constituie

o alternativă a medicinii clinice şi nici nu intră în concurenţă cu vreo formă a

terapiei medicale. Mai mult, pe lângă faptul că este o componentă logică a

metodelor de însănătoşire, cura balneară vine în sprijinul specialităţii medicale,

clinice sau chirurgicale cu metodele proprii, mărind arsenalul terapeutic aflat la

îndemâna medicilor.

Turismul balnear clasic (balneo-turismul) după părerea noastră poate fi privit

ca o parte din turismul de sănătate, numai din punct de vedere cantitativ, piaţa

turismului de sănătate fiind mult mai largă decât piaţa turismului balnear, practic

acesta extinzându-se la nesfârşit, fără nici un fel de restricţii: datorită concurenţei

extreme între destinaţiile turistice, între diverse forme de turism, pentru captarea

aceloraşi segmente de consumatori, ofertanţii din turism îşi diversifică intens

ofertele turistice, promovând în cadrul aceleiaşi oferte linii largi de produse turistice

foarte diversificate şi specializate totodată, foarte adesea specializarea şi

diversificarea operându-se în special cu diverse tratamente şi proceduri medicale,

care nu necesită elemente de potenţial turistic balnear. Virtual, orice formă de

turism poate fi asezonată cu proceduri, tehnici, tratamente medicale, cu tratamente

homeopatice (tratamente medicale neconvenţionale), oferind şi alte vocaţii turistice

hotelului sau staţiunii turistice, pe de o parte, atunci când atracţia turistică de bază a

hotelului sau a staţiunii este în declin (extrasezon), iar pe de altă parte pentru

diversificarea serviciilor oferite turiştilor (chiar în plin sezon turistic) – servicii

22

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 24: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

suplimentare, existând cerere suficientă din pricina crizei de timp, cu care se

confruntă marea majoritate a turiştilor.

În schimb, piaţa turismului balnear este strict delimitată de restricţiile impuse

de cantitatea elementelor de potenţial turistic balnear (cu mici excepţii –

îmbutelierea apelor minerale, ambalarea nămolurilor) cel puţin în perioadele de

sezon turistic, fără posibilităţi de lărgire a ofertei turistice balneare, cele mai multe

staţiuni balneare de renume fiind deja supraamenajate (degradarea perimetrelor

staţiunilor, a resurselor balneare, restricţionarea fluxurilor turistice).

Din punct de vedere calitativ, turismul balnear clasic este superior turismului

de sănătate, de această dată turismul balnear tradiţional poate cuprinde în sfera sa

turismul de sănătate, ca tratamente asociate tratamentului de bază. Chiar în

staţiunile balneare vâlcene, pe lângă tratamentele balneare tradiţionale se oferă

turiştilor şi tratamente geriatrice, de combatere a obezităţii, tratamente dentare

curente etc., tocmai pentru diversificarea ofertei turistice tradiţionale, tratamentele

oferite adresându-se deopotrivă bolnavilor (scop curativ) dar şi sănătoşilor (scop

profilactic şi de întreţinere). Superioritatea turismului balnear clasic din punct de

vedere calitativ (turism specializat) faţă de turismul de sănătate constă în faptul că

turismul balnear tradiţional îşi poate ataşa foarte simplu proceduri şi tehnici

medicale proprii turismului de sănătate, formând produse turistice deosebit de

complexe şi specializate de sănătate, în timp ce turismul de sănătate nu poate

beneficia de elemente de potenţial turistic balnear, oferind produse turistice de

sănătate simple şi din punct de vedere al specializării medicale, dar inedite şi

deosebit de agrementate. Un alt argument în sprijinul afirmaţiei superiorităţii

calitative a turismului balnear faţă de turismul de sănătate în ceea ce priveşte efectul

de însănătoşire sau al dobândirii „stării de bine” a turiştilor îl poate constitui

calitatea şi diversificarea procedurilor şi tehnicilor balneare şi medicale, net

superioare, oferite de produsele balneare tradiţionale, faţă de produsele turistice de

23

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 25: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

sănătate. Fără îndoială că în cazul produselor turistice balneare, serviciile de

tratament balnear şi medical (servicii cu caracter special) vor avea o pondere

majoritară (ca durată şi costuri) în cadrul celorlalte servicii turistice componente ale

produselor turistice (complementare, suplimentare sau cu caracter special)

exceptând serviciile turistice de bază. În cazul produselor turistice de sănătate,

ponderea serviciilor de tratament medical, geriatric etc. poate fi cel mult egală ca

costuri şi durată cu ponderea serviciilro complementară sau şi suplimentare

(agrement, cunoaştere – instruire etc.).În această ordine de idei se poate afirma că

turismul balnear tradiţional se adresează cu precădere turismului de masă şi în mod

special turismului social (cu unele excepţii, bineînţeles), în timp ce turismul de

sănătate, acele produse turistice inedite, costisitoare, răspund necesităţilor, dar mai

ales posibilităţilor de consum turistic, ale acelor segmente de piaţă cu venituri medii

şi ridicate, ale turismului de lux. Acest segment al turismului de lux poate fi destul

de lărgit, el cuprinzând atât persoanele bolnave cât şi persoanele sănătoase, tineri şi

vârstnici, cu toţi în criză de timp, care vor să valorifice la maximum vacanţele, atât

pentru divertisment cât şi pentru recuperarea şi întreţinerea sănătăţii cât mai ales

pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Prin urmare se poate concluziona că turismul balnear tradiţional este o

componentă specializată a genericului turism de sănătate, care utilizează factori

naturali de cură balneară în tratamentele de bază, alte tratamente asociate

(fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, acupunctură etc. şi tratamente medicale

curente, în scop recuperator, curativ sau profilactic, în structuri şi infrastructuri

turistice specifice, în regim economic.

CAPITOLUL II

24

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 26: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII

CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

2.1. Scurt istoric al zonei

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata constituie, fără îndoială, atât prin peisajele

variate pe care le oferă, cât şi prin diversitatea factorilor de cură, perla staţiunilor de

pe Valea Oltului.

Dovezile arheologice atestă existenţa unei aşezări pe aceste meleaguri încă

din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului.

Aşezările descoperite prin săpături la Cozia Veche, tezaurul de monede

dacice, format din 300 de piese, găsit la Jiblea, precum şi monedele de la Bivolari,

toate acestea confirmă existenţa unei zone cu puternice aşezări dacice, unde se afla

şi un important nod rutier.

După cucerirea Daciei, romanii au împânzit teritoriile care înconjurau

masivul Cozia cu puternice fortificaţii legate prin drumuri bine întreţinute, care

aveau rolul de a ţine sub ascultare o populaţie numeroasă şi, totodată, de a asigura

o graniţă puternică Olteniei romane. Săpături arheologice de la castrul roman din

Poiana Bivolari au scos la iveală folosirea apelor minerale termale din această

zonă, locuită continuu de populaţia autohtonă care, sub influenţa romană, a

cunoscut o permanentă înflorire. De asemenea, descoperirea unui butuc de viţă-de-

vie din perioada dacică pe dealul Jardei a constituit un alt indiciu al ocupaţiei

populaţiei locale, şi anume acela al viticulturii.

Localitatea actuală s-a înfiripat probabil în secolele V-VII, când vechea obşte

sătească daco-romană, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la

poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărţită între oamenii de vază ai vechii obşti

: Căliman, Şerban, Stoian, Bogdan, care vor înfiinţa localităţile Călimăneşti,

Şerbăneşti, Stoieneşti şi Bogdăneşti.

25

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 27: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Prima menţiune documentară o găsim în ,,Condica Mănăstirii Cozia'', la 20

mai 1388, când Mircea cel Bătrân dăruieşte mănăstirii şi satul Călimăneşti, alături

de alte danii.1

La 1821, pe aceste meleaguri au găsit adăpost pandurii revoluţiei populare

condusă de Tudor Vladimirescu. La mănăstirea Cozia, în 1821, cei 100 de panduri

au trebuit ,,să îngrijească de zaharalele (proviziile) ce erau aici''. Tot aici s-au

refugiat paşoptişti ca Dinicu Golescu, Radu Şapcă şi alţii. La Călimăneşti şi Cozia,

domnitorul Al.I.Cuza va cunoaşte entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei făcute

pe meleagurile Oltului, în iunie 1859, după Unirea Principatelor Române.

După secularizarea averilor mănăstireşti (1863), Călimăneştii se dezvoltă în

mod independent, preluând şi dezvoltând funcţia balneară de la mănăstirea Cozia,

fapt ce va duce, în anul 1890, la trecerea localităţii în rândul staţiunilor balneare.

Până în prezent, primul document ce atestă existenţa unor izvoare minerale

cu apă sulfuroasă în aceste locuri, este o lucrare a lui Gavriil Preotul, figură de

seamă a literaturii istorice româneşti din secolul al XVI-lea venit de la Athos ca

invitat al lui Neagoe Basarab, cu ocazia sfinţirii mănăstirii Curtea de Argeş.

Poposind la Cozia, arăta că este ,,plină de toate bunătăţile, cu munţi mari şi cu

văi ,îngrădită şi ocolită cu un râu mare, şi izvoare mari şi multe împrejurul ei…Şi

are toată hrana călugărească, poeni şi livezi, nuci şi alţi pomi roditori fără de

număr, vii şi grădini, şi acolo cură piatră pucioasă şi tot pământul împrejurul ei

este pământ roditor, care şi noi am văzut cu ochii noştrii acel loc şi i-am zis

pământul cel făgăduit.''

Faima apelor minerale creşte an de an şi împăratul Franţei, Napoleon al III

lea, la recomandarea medicului Carol Davila, primea apă minerală de Căciulata în

damigene, transportate cu regularitate în Franţa, cu diligenţa. În 1873, la Expoziţia

internaţională a apelor minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie

1 Vasile I.Berbece, Victor Botvinic - ,,Călimăneşti-Căciulata’’ , Ed.pentru Turism , Bucureşti , 1973 , p.23

26

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 28: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

,,Medalia de aur'', iar buteliile de Călimăneşti obţin menţiuni, ca o recunoaştere a

proprietăţilor curative ale apelor minerale de la Călimăneşti, Căciulata şi Cozia.

În 1893, probele prezentate la concursul apelor minerale din cadrul

Expoziţiei internaţionale de alimentaţie şi ape minerale din Elveţia obţin sufragiul

tuturor specialiştilor, materializat în cele mai înalte distincţii – Diploma ,,Grand

Prix'' şi medalia de aur. De remarcat este faptul că, la sfârşitul secolului al XIX lea,

apa de Căciulata se îmbutelia, statisticile consemnând o creştere a numărului de

sticle comercializate.

Remarcabil este că localitatea, datorită descoperirii izvoarelor de apă minerală,

nu a cunoscut evoluţia sat-târg-oraş, ci din prima fază (sat) a trecut direct în a

treia (oraş).

În 1854 ia fiinţă la Călimăneşti un ,,stabiliment'' balnear rudimentar. După

acest an, apar şi alte stabilimente, iar populaţia locală folosea şi ea apele minerale

atât pentru băi, cât şi pentru cura internă. Medicul francez Caillat efectuează

primele analize ştiinţifice ale apelor minerale de Călimăneşti, în anul 1858, iar cel

care a studiat rezervele de izvoare minerale şi captarea lor la Călimăneşti a fost

ilustrul geolog Grigore Cobălcescu.

În 1885 a fost inaugurat Pavilionul balnear central de la Călimăneşti,

construcţie în stil elveţian, unitate balneară complexă. Începând cu anul 1910, statul

concesionează staţiunea, pe un termen de 50 de ani, societăţii ,,Govora-

Călimăneşti''. De la această dată, tratamentul balnear se va efectua pe baze

ştiinţifice, numai în sezonul cald. Între anii 1907-1911 este supraînălţat Pavilionul

Central, care este dotat şi cu o secţie de tratamente balneare. Societatea angajează

totodată personalul medico-sanitar de specialitate. Sunt de semnalat o serie de

îmbunătăţiri edilitare : introducerea reţelei de apeduct, stropitul şi curăţatul

permanent al trotuarelor, curţilor şi parcurilor, precum şi deschiderea unui laborator

urologic sub conducerea lui C.D.Parepa, construirea Cazinoului din Ostrov, a

27

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 29: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

cinematografului şi Bazarului cu teatrul şi terasa, a noi vile, etc.

Faptul că izvorul Căciulata nr.1 se bucura de un bun renume este ilustrat şi de

numărul mare al celor care veneau în staţiune. În 1905 a făcut cură cu apa din

izvorul Căciulata, transportată la Paris, Emil Loubet, preşedintele Franţei, ca şi alte

personalităţi de seamă ale vremii.

În intervalul dintre cele două războaie mondiale, localitatea Călimăneşti este

trecută, în 1927, în rândul oraşelor ţării, cu statut de comună urbană categoria a II-a.

2.2. Cadrul natural

Situata la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile Oltului, la 45015’

latitudine nordică şi 24015’ longitudine estică, la o altitudine de 280 m, statiunea

Călimăneşti-Caciulata este considerata perla statiunilor de pe Valea Oltului.

Declarat oraş din anul 1930,1 cu o populaţie de 7591 locuitori (în 1971) ,

Călimăneştii se desfăşoară pe o suprafaţă de 24 kmp, fiind limitat înspre nord de

munţii Coziei (vf.Cozia – 1664 m) şi muntele Naruţu (1499 m), aflaţi de o parte

şi de alta a Oltului. Din munţii de la nord pleacă înspre sud culmi deluroase

subcarpatice, cum sunt : Priboeni (675 m), Căciulata (600 m), Băilor (580 m) pe

dreapta, Păuşei (650 m) şi Jardei (660 m) pe stânga. La sud, panorama este

închisă de dealurile : Manga (776 m) pe dreapta Oltului şi Lăstun (561 m) pe

stânga, ocupând sectorul vestic al depresiunii subcarpatice Jiblea.

Oraşul Călimăneşti, denumit de marele istoric Nicolae Iorga ,,Sinaia Vâlcii'',

este situat de-a lungul drumului naţional nr.7, respectiv şoseaua internaţională E 81,

la 81 km de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti (pe cale ferată 309 km).

CLIMA

1 Vasile I.Berbece , op.cit , p.11

28

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 30: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Localitatea are un climat temperat continental blând, fără schimbări bruşte de

temperatură sau umiditate, caracteristic depresiunilor subcarpatice, fapt pus în

evidenţă şi de creşterea viţei-de-vie, a nucului şi castanului comestibil, precum şi a

altor pomi fructiferi.

Temperatura medie anuală este de 9.70C, iar vara de 19-200C. Cantitatea

medie de precipitaţii este de 705 mm anual, cele mai multe ploi căzând spre

sfârşitul primăverii. În zona deluroasă, climatul devine moderat, cu temperaturi

medii anuale de până la 90C, precipitaţiile scad la 400-600 mm anual, iar vânturile

au frecvenţa mai mare cu direcţia nord-sud, dar accentuându-se şi cele din direcţiile

vest şi est, specifice Câmpiei Române. Aerul este mereu proaspăt. Umiditatea

relativă a aerului variază în cursul anului între 68-71,7%, iar vara între 56,9-66%.

Durata de strălucire a soarelui este de 110 zile anual.

Vânturile care suflă în staţiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcţia nord-

sud. În timpul verii adie briza de munte.

Clima localităţii oferă condiţii prielnice tratamentului balnear complex în tot

timpul anului.

HIDROGRAFIA

Colectorul principal al apelor din zona Călimăneşti este râul Olt. Dar , pe

lângă apele dulci, faima staţiunii o dau izvoarele minerale. Cercetările geologice

recente au dus la concluzia că apele minerale de aici sunt clorurate, slab iodurate,

sulfuroase, cu o concentraţie de săruri între 0,5 şi 29 g/l. Acestea apar la baza

orizonturilor conglomeratice sau grezoase de vârstă eocenă (cele de la Călimăneşti),

sau de vârstă cretacică ( cele de la Căciulata, Cozia şi Bivolari ).

Izvoarele minerale provin din apele vadoase care se infiltrează în rocile

conglomeratice şi grezoase, spălând sărurile din aceste roci. Hidrogenul sulfurat ,

prezent în aceste ape minerale, ia naştere din piritele şi marcasitele aflate în

29

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 31: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

blocurile de cristalin remaniate în conglomerate sau în gresii şi marne, sub formă de

concreţiuni, care se alterează în zona de oxidaţie. Este prezent, de asemenea ,

bioxidul de carbon ca şi unele urme slabe de gaz metan. Apele minerale termale de

la Căciulata, Cozia şi Bivolari provin de la adâncimi mari.

FLORA ŞI FAUNA

Microclimatul localităţii oferă condiţii de dezvoltare unei flore şi faune

bogate şi variate.

Din suprafaţa totală a localităţii, mai puţin de jumătate este acoperită cu

păduri : 13% răşinoase şi 87% foioase. Dintre răşinoase, bradul ocupă 70% , iar

molidul 30%. În mod sporadic apare şi pinul. În pădurile de foioase predomină

fagul (81%). Restul foioaselor sunt reprezentate prin : gorun, carpen, jugastru, tei,

paltin, mesteacăn, iar în lungul văilor : arinul, plopul şi salcia.

Stratul ierbaceu al pădurilor din jur este format din : ferigi, vinariţe, laptele

cucului, colţişori, păştiţe, spânz, brebenei, etc.

În anotimpul verii, dealurile sunt îmbrăcate de mantia verde a ierburilor ,

smălţuită de culorile roşii, albastre, albe şi galbene ale florilor : pesmă, muşeţel,

opaiţă, iarbă moale, margarete, untişor, ciucuşoară, poroinic, fierea pământului şi

altele.

În munţii Coziei-Naruţu, declaraţi Parc Naţional şi aflaţi sub protecţia

Comisiei Monumentelor Naturii, întâlnim o floră şi o faună aparte, demne de a fi

văzute. Flora cuprinde numeroase exemplare de origine central-europeană, specii

subalpine, alpine şi mediteraneene. Câteva specii de plante endemice, cum sunt :

măceşul Coziei (Rosa Coziae) , măceşul argeşean (Rosa argeşana) , pesma Coziei

(Centaurea Coziensis) şi rocoţelele Coziei (Achillea Coziana) reţin cu deosebire

atenţia, pe lângă vestitele plante, monumente ale naturii : floarea de colţ şi iedera

albă.

30

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 32: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Fauna acestui Parc Naţional este, de asemenea, bogată şi variată. Astfel ,

întâlnim : cerbul, căprioara, mistreţul, ursul brun, cocoşul de munte, vinderelul

roşu, şorecarul, alunarul, ciocănitoarea şi altele. Golul alpin conservă animale rare,

cum este capra neagră, vulturul pleşuv brun, cinteza alpină, brumăriţa alpină,

brumăriţa subalpină şi altele care coboară de aici spre zona forestieră. Şopârla de

munte şi vipera comună, alături de o mulţime de fluturi viu coloraţi, decorează

covorul alpin. De asemenea, trăiesc unele specii ale climei mediteraneene :

scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, chilopodul Scutigera coleoptrata.

În apa Oltului, amatorii de pescuit au prilejul să prindă mreană, clean, scobar,

nisiparniţă, porcuşor, iar în locurile adânci şi cu apă lină : crap, somn şi stiucă. În

apele de munte, fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv, boiştean , scobar.

2.3. Oferta turistică

Oferta turistică cuprinde resursele naturale şi antropice, echipamentul de

,,producţie'' a serviciilor turistice, masa de bunuri alimentare, industriale destinate

consumului turistic, forţa de muncă specializată în activităţi specifice ,

infrastructura turistică şi structurile de primire, condiţiile de comercializare (preţuri,

tarife, facilităţi, etc.).1

Dotată cu diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe

întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului în tot

cursul anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogate, cu numeroase monumente

istorice, de artă şi arhitectură, România poate satisface, prin resursele sale turistice

mai sus menţionate, preferinţele diverselor segmente ale cererii turistice interne şi

internaţionale.

În acest context, confortul deosebit, atmosfera deconectantă, tratamentele 1 Ion Istrate,Florina Bran,Anca Gabriela Roşu - ,,Economia turismului şi mediul înconjurător’’, Ed.Economică, Bucureşti , 1996, p. 126

31

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 33: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

balneare efectuate, calitatea serviciilor oferite de o echipă de profesionişti , precum

şi frumuseţea peisajului acestei zone de la poalele munţilor Cozia , asigură sejururi

de neuitat pentru turiştii români şi străini în staţiunea Călimăneşti-Căciulata , ,,o

staţiune pentru patru anotimpuri''.

a).Potenţialul turistic natural

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este străjuită, în partea de nord, de munţii

Coziei cu creasta lor pleşuvă şi cu vârfurile dispuse în evantai. Datorită frumuseţii

deosebite şi accesibilităţii sale, muntele Cozia este vizitat anual de peste 20.000 de

turişti. Cele mai accesibile şi cu peisaj încântător la tot pasul sunt culmile sudice ale

masivului. Ascensiunea către vârf se realizează în 5 ore, cu posibilitatea

reîntoarcerii în aceeaşi zi.

Prin Ordinul nr.7/1990 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului

Înconjurător, au fost constituite în cadrul sectorului silvic 13 parcuri naţionale ,

printre care şi Parcul Naţional Cozia, având o suprafaţă de 17.000 ha.

Limitele Parcului Naţional Cozia1 sunt următoarele :

I. masivul muntos Cozia integral, limitat la nord de valea Băiaşului, la est de

valea Groşilor, la sud de valea Coisca şi la vest de Valea Oltului ;

II.ramura estică a munţilor Căpăţânii, limitată astfel : culmea principală ce

porneşte de la Călimăneşti spre vârful Naruţu, mărginind spre vest bazinele

hidrografice ale văii Căciulata şi Lotrişor, apoi valea lui Stan , de la obârşie şi până

la vărsarea în Lotru ;

III.o mică porţiune din versantul stâng inferior al râului Lotru şi culmea

Turţudonului, cuprinse între Valea Lotrului şi Olt, la confluenţa lor. Această

porţiune prezintă un interes ştiinţific, fiind în parte constituită ca rezervaţii.

Suprafaţa cea mai mare, de 80%, se include în fondul forestier care reprezintă

de fapt, în prezent, însăşi parcul naţional. Întregul parc este inclus în judeţul Vâlcea,

1 Sursa : Arhiva Ocolului Silvic Călimăneşti

32

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 34: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

respectiv SUCURSALA Romsilva-Vâlcea, în raza a trei ocoale silvice :

Călimăneşti, Brezoi şi Loviştea ; suprafaţa cea mai mare se include, însă, în raza

Ocolului Silvic Călimăneşti.

Pe Cozia, natura a dăltuit în piatră profile bizare, amintind de formaţiunile

megalitice : Baba, Sfinxul, Moşneagul, etc. Motiv pentru care menţionăm ipoteza

profesorului Ion Conea privind identificarea muntelui Cozia cu Kogaionon, vechi

centru de ritualuri sacre ale geto-dacilor, amintit în scrierile istoricului Herodot.

Aici, flora, cu elemente specifice Europei centrale, este îmbogăţită şi cu alte plante

provenite din mai multe colţuri ale globului : Caucaz, Alpi, Balcani, din ţinuturile

mediteraneene şi circumpolare ale Europei şi Asiei. În zona înaltă trăiesc câteva

specii de plante şi animale ocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii :

iedera albă, floarea de colţ şi laleaua pestriţă sau bibilica , râsul, capra neagră,

cocoşul de munte, cerbul. Sunt prezente şi alte plante rare , precum măceşul Coziei,

pesma Coziei, rocoţelele Coziei. La varietatea floristică şi faunistică au contribuit

atât condiţiile locale de topoclimat, cât şi ,,insulele de uscat '', ridicate pe verticală

odată cu Munţii Coziei-Naruţu şi care au fost ulterior spălate de văile curgătoare.

Iată deci alte elemente de interes, nu numai turistic, demne de a fi ocrotite.

Factorii naturali de cură sunt reprezentaţi de :

a).Climă, respectiv condiţii de bioclimat sedativo-indiferent, care se

caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervos central şi vegetativ, ceea ce

face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat, pe nesimţite.

b).Plante medicinale – în baza Cozia se efectuează tratamente prin băi de

plante cu efect sedativ, provenite din flora spontană autohtonă.

c).Ape minerale, principalul potenţial turistic natural, care au făcut cunoscută

staţiunea, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata sunt cunoscute de pe timpul

33

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 35: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

dacilor şi romanilor (cele de la Arutela).

Ele pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel :

1).După temperatură :

-ape reci (sub 200C) – sunt majoritatea ;

-ape termale, care sunt de trei categorii :

-hipotermale (20-340C) – Cozia 3 şi 4 ;

-termale (42-430C) – forajele 1004 Căciulata, 1 şi 5 Cozia ;

-geotermale (peste 870C) – forajele 1006 Căciulata,1007 Călimăneşti

şi 1008 Cozia.

2).După mineralizare (la litru) :

-ape oligominerale (sub 1 g/1000) – Călimăneşti 7 şi 14 ;

-ape hipotone (1-8 g/1000) – majoritatea surselor de cură internă ;

-ape izotone (8-9 g/1000) – Călimăneşti 5 şi 8 ;

-ape hipertone (peste 10 g /1000) – Călimăneşti 6.

3).După compoziţia chimică :1

-sulfuroase ;

-clorurosodice ;

-calcice ;

-magneziene.

Apele minerale izvorăsc din conglomerate eocene, totdeauna la contact cu

strate de marne. Numărul izvoarelor captate este de 33. În Căciulata există un izvor

captat la o depărtare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut altădată sub numele

de Izvorul lui Golescu, iar astăzi sub numele de Căciulata.

Pentru cura internă se utilizează următoarele izvoare de pe malul drept al Oltului,

variate în concentraţie, dar aproape identice din punct de vedere al compoziţiei :

Izvorul nr.6 (cel mai concentrat), utilizat în special în constipaţiile atone 1 ,,Curierul de Vâlcea’’ , 17 mai 2005 , p.12

34

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 36: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

rebele, cât şi pentru spălarea ochilor în blefaroconjunctivitele cronice.

Izvorul nr.7, cel mai slab mineralizat, utilizat atât de bolnavi, cât şi de

localnici, ca apă potabilă.

Izvorul nr.8, puternic mineralizat, constituie apa de selecţie pentru hepato-

colesticitele cronice cât şi gastro-colitele ana şi hipo-acide. Este utilizat, de

asemenea, cu succes, sub formă de injecţii intramusculare în alergii de diverse

etiologii, precum şi în diferite eczeme ale pielii.

Izvorul nr.14 este o apă minerală hipotonă, utilizată în gastroduodenite

hiperacide şi ulcere gastroduodenale cronice.

Izvorul Căciulata I, cunoscut încă din 1830, având în bolile de rinichi o

justificată reputaţie internaţională, are o apă limpede, cu gust plăcut, puţin sărat, cu

miros de hidrogen sulfurat puţin pronunţat, cu reacţie slab alcalină, având o

temperatură de 120C.

Izvorul Căciulata II cuprinde şi gaz metan.

Izvorul Căciulata III are o temperatură de 530C şi un debit enorm (60

vagoane/24 ore).

Izvoarele Păuşa I şi Păuşa II, aflate pe malul stâng al Oltului, cu ape

hipotone, sulfuroase, bicarbonatate, conţinând clorură de sodiu în cantităţi

inferioare izvorului Căciulata I.

Pentru cura externă (băi) se utilizează izvoarele nr.9, 10, 11, 12 şi 12 bis (la

Călimăneşti). Apele acestor izvoare, sulfuroase, clorurate, sunt colectate într-un

mare rezervor şi încălzite, înainte de utilizare, la temperatura dorită.

Lângă izvorul nr.6 din Parcul Central Călimăneşti se află o frumoasă peşteră

care nu este, însă, redată circuitului turistic datorită gazelor emanate (cu o

concentraţie mare de sulf, ce produce stare de somnolenţă).

Peştera are o lungime de cca 300 de metri şi o singură intrare, dinspre parc,

blocată însă cu o uriaşă uşă metalică.

35

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 37: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

În 1977, din peşteră s-a adunat nămol, care a fost ambalat în pungi şi trimis

la baza de tratament Cozia, pentru a fi folosit la împachetări cu nămol.

b). Potenţialul turistic antropic

La poalele muntelui Cozia, pe malul drept al Oltului, se află bătrâna şi

frumoasa mănăstire a Coziei, cel mai de seamă complex de artă feudală din judeţul

Vâlcea,1 ctitorie şi loc de odihnă veşnică al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).

După unele cercetări, numele ,,Cozia'' pare a fi de origine turcă, venind de la

cuvântul ,,koz'', care înseamnă nucă. Cum însă până la sfârşitul secolului al XIV-

lea, în limba română nu au pătruns, în general, cuvinte turceşti, este posibil ca la

origine termenul să fi fost de influenţă cumană sau pecenegă. Multă vreme

mănăstirea a mai fost cunoscută şi sub numele de ,,Nucet''. Denumirea i se trăgea

probabil, de la numeroasele păduri de nuci ce creşteau odinioară în această regiune

şi ale căror urme se mai văd şi astăzi.2

Frumosul edificiu, înălţat la ieşirea Oltului din defileu, a fost construit în

perioada 1387-1388, iar de-a lungul anilor a avut de suferit stricăciuni, care au

necesitat mai multe renovări.

Complexul prezintă o incintă deschisă spre vest, cu trei laturi (sud, est şi

nord), în colţurile cărora se află, la sud-est, paraclisul lui Amfilohie, iar la nord-est

paraclisul lui Ioan Hurezanul. În mijlocul acestei incinte, se ridică biserica

principală, care se detaşează de întregul complex prin măreţia ei, prin proporţiile,

soluţiile constructive şi, mai ales, prin aspectul plasticii ei monumentale.

1 Gheorghe Cârstea - ,,Vâlcea – monografie’’ , Ed.Sport-Turism , Bucureşti , 1980 , p.2812 M. Davidescu - ,, Mănăstirea Cozia’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966, p. 72

36

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 38: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Manastirea Cozia

Construită după planul triconic, biserica are faţadele decorate prin dispoziţia

materialului de construcţie : rânduri de cărămizi alternate cu rânduri tencuite ,

cărămizi zimţate sub cornişe şi cruciuliţe de teracotă în jurul arcadelor. Ferestrele

au ancadramente de piatră sculptate în motive originale. Registrul superior al

faţadelor este decorat cu rozete sculptate cu ancadramente în piatră. În colţul de

sud-est, lângă paraclisul lui Amfilohie, se află Cerdacul lui Mircea, din care

admirăm priveliştea Oltului, loc unde voievodul Mircea ţinea adesea sfaturi

domneşti, şi care, se pare că l-ar fi inspirat pe Grigore Alexandrescu când a scris

poezia ,,Umbra lui Mircea la Cozia '' şi oricare vizitator îşi aduce aminte,

murmurând pentru sine: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, /Către

ţărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, /Şi-ale valurilor mândre generaţii

spumegate / Zidul vechi al mănăstirii în cadenţă îl izbesc."

37

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 39: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Manastirea Cozia

Aici este adăpostit, în prezent, un muzeu înzestrat cu valoroase seturi de

odăjdii din sec.XVI-XIX, vechi manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult. Aici

găsim Epitaful din 1396 , Evanghelia tipărită de mitropolitul Varlaam la 1644,

Psaltirea în versuri a lui Dosoftei din 1673. Tot aici a existat şi o broderie adusă din

ambianţa bizantină, executată în fir de aur şi argint şi mătase albastră, având în

partea de jos o bandă de crini stilizaţi, iar de jur împrejur o inscripţie liturgică în

limba veche slavonă, totul pe un fond vişiniu , ,,Epitaful de la Cozia'' , considerat

ca fiind unul din cele mai vechi din România. El se află în prezent la Muzeul de

Artă al României.

Mănăstirea Cozia adăposteşte, în pronaos, două morminte. Unul este al

ctitorului , pe care stă scris : ,, Aici odihnesc rămăşiţele lui Mircea Domnul Ţării

Româneşti , adormit în anul 1418 ''. Mormântul a fost, de-a lungul secolelor, în mai

multe rânduri, profanat. La restaurarea din 1931-1938, la adâncimea de peste un

metru, sub vechea pardoseală din cărămizi dispuse în zig-zag, s-a descoperit

capacul original al sarcofagului, rupt în mai multe bucăţi, imitând forma corpului

omenesc (asemănător celor egiptene şi mormintelor medievale apusene din

38

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 40: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

sec.XIII-XIV).1

Alături de marele voievod se află mormântul Teofanei, mama lui Mihai

Viteazul, călugărită aici după moartea viteazului voievod.

Peste drum de mănăstirea Cozia, într-o poiană înaltă, la marginea pădurii , se

află Bolniţa, monument istoric, socotită a fi prin armonia proporţiilor şi acurateţea

stilului o bijuterie de arhitectură, cel mai reprezentativ edificiu de acest fel al

secolului al XVI-lea.

Bolnita

Cuvânt de origine slavonă, "bolniţă" înseamnă spital, infirmerie, loc de

ingrijire a persoanelor batrâne si bolnave. Construirea Bolniţei şi a clădirilor de

1?1 Costin Ştefănescu, Al.Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptar turistic’’, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968, p.76 2 V.Berbece, C. Marinoiu - ,,Vâlcea – ghid turistic’’, Ed.Sport-Turism, Bucureşti, 1976, p.69

39

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 41: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

alături este legată de folosirea tot mai intensă a bogăţiei de ape minerale din jur. Nu

prea departe de mănăstire, spre nord, în apropierea şoselei naţionale , vechile ruine

ale unei biserici cunoscută sub numele de ,,Cozia Veche'' au fost reconstituite

întocmai, ridicându-se o biserică nouă, sub ctitoria familiei Mihăilă.

Pe malul stâng al Oltului se văd ruinele castrului roman Arutela. Ruinele

au fost scoase la iveală, în locul numit Bivolari, de către Grigore Tocilescu, în anul

1896, împreună cu ruinele unor terme romane. La nord de castrul roman au fost

forate izvoare cu apă minerală sulfuroasă, mezotermală. Poiana Bivolari este

dominată de Turnul lui Traian, situat în nord, folosit ca turn de strajă de către

populaţia locală, încă din epoca fierului timpuriu.

Intrând în defileul Oltului, pe malul stâng al acestuia, ne întâmpină stânca ce

poartă numele de Masa lui Traian, care l-a inspirat pe Dimitrie Bolintineanu , când

a scris poezia : ,, Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul''.2

Dacă urcăm pe valea Păuşii şi străbatem muntele Sălbaticul, ajungem la

Mănăstirea Stânişoara, monument istoric construit din lemn la o dată necunoscută

(drum accesibil şi autoturismelor în anotimpul cald).

Mănăstire de călugări, cu hramul "Sfântul Gheorghe", mănăstirea Stânişoara

este amplasată la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic. Actuala biserică

din piatră a fost construită între anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim

Timus. Întregul aşezămant monahal se află într-un cadru natural liniştit, înconjurat

de frumuseţi naturale ispititoare.

2

40

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 42: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Manastirea Stanisoara

Denumirea de Stânişoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici

părăsite se afla stâna mănăstirii Cozia.

Mănăstirea Turnu aparţine oraşului Călimaneşti şi se află la 600 m de staţia

C.F.R. Turnu. Este aşezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde şi denumirea de

Mănăstirea Turnu. Biserica cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost

ridicată în anul 1676 în locul uneia din lemn, de către episcopul Râmnicului si

mitropolit al Ţării Românesti, Varlaam, stins din viaţă în anul 1702.

Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la faţă", a fost zidită între 1897- 1901,

de către episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul şi pictorul care a

realizat-o, a făcut ceva cu totul străin de stilul bisericii vechi: a aşezat biserica la

primul etaj al corpului de chilii, deasupra trapezei. Pictura a fost executată tot de el,

intâi pe pânze detaşate, care apoi au fost aplicate pe perete. Biserica are formă

patrată, cu o turla mare la mijloc şi câte una mica, din lemn, în cele patru colţuri.

Este uşor de remarcat faptul ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.

41

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 43: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Manastirea Turnu

Ne îndreptăm spre Călimăneşti, pentru a putea vizita în insula Ostrov

(odinioară ea însăşi un punct de atracţie turistică), schitul Ostrov, refăcut de

către Radu cel Mare în anul 1500 şi reclădit între 1520-1522 de către Despina

Doamna, soţia lui Neagoe Basarab.

Pictura interioară şi exterioară, care se păstrează şi astăzi, a fost executată

în perioada 1756-1760, după tehnica specifică şcolii postbrâncoveneşti. Schitul a

fost salvat de la distrugere. Temelia schitului a fost consolidată, după care s-a

procedat la ridicarea monumentului cu 5,90 m faţă de vechiul amplasament.

Singurul element de decoraţie exterioară îl constituie cornişa din zimţi de

cărămidă. Biserica a avut şi o bogată colecţie de obiecte, donate de Despina

Doamna, care s-a călugărit aici sub numele de Platonida Monahia, colecţie ce se

află la Muzeul de Artă din Bucureşti. Pe insulă se află şi un bust al lui Mihai

Eminescu.

42

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 44: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Schitul Ostrov

Actualmente, in jurul schitului exista un parc in mijlocul caruia exista intr-o

noua stralucire Schitul Ostrov, una dintre bijuteriile artei romanesti, loc de

inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.

Mănăstirile din jurul Călimăneştiului îndeplinesc mai puţin cerinţele turistice,

deoarece la aceste mănăstiri nu întâlnim pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea

Putna sau Horezu). Însă, unele din ele impresionează prin vechimea lor, fiind şi

monumente istorice, altele prin activitatea culturală şi spirituală pe care au

desfăşurat-o, ştiut fiind că bisericile au fost adevărate focare de cultură. Pictura

bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neştiutori de carte ''. Călătorul îşi

poate satisface dorinţele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din nordul Olteniei.

În localitate există variate locuri de agrement şi de distracţie : Parcul

Central, Parcul Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,, A.E.Baconski '',

ştrandurile termale de la Căciulata şi Cozia, discoteca din complexul hotelier din

microstaţiunea Cozia.

În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul

43

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 45: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

folcloric ,, Cântecele Oltului '', ce are loc în prima duminică a lunii august şi care

reuneşte artişti folclorici de pe malurile Oltului, de la izvor şi până la vărsare,

inclusiv formaţii invitate din alte ţări, cum ar fi Turcia, Italia, Bulgaria, Franţa, etc.

Ca punct de atracţie turistică poate fi considerat şi Podul Suspendat ce

leagă, prin pădure, Călimăneşti de Căciulata. El a fost realizat din cablu, oţel

laminat şi podit cu scândură, fiind construit în primul război mondial de către

armata germană, ca punct strategic.

Pe vârful Cozia funcţionează staţia meteorologică, înfiinţată la 12

septembrie 1979. Situată la altitudinea de 1576,7 m, staţia meteorologică Vf.Cozia

are o platformă redusă (12 x 11,2 m), aflându-se între Vf.Ciuha Mare (Ciuha

Neamţului) – 1664 m şi Vf.Ciuha Mică – 1636 m.1

Pe Vf.Ciuha Mică se află Staţia Releu de radioteleviziune, cu dependinţele

aferente acesteia, inclusiv Releul, construit în 1973 şi având o înălţime de 70 m. În

apropiere de Releu a fost construită, în 1972, Cabana Cozia, în prezent cu o

capacitate de 40 locuri.

2.4. Baza tehnico-materială

Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat ,,de interes turistic’’ , potenţialul

său turistic trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale :

- să dispună de resurse naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti

( istorice, cultural-artistice, etc.) ;

- să dispună de posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie,

de unităţi comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt

de baza materială şi de infrastructura necesară pentru a facilita activităţile turistice.

1 Staţia meteorologică Vf.Cozia – evidenţă internă

44

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 46: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Facilităţile pe care le oferă turismul pot fi definite ca ansamblul mijloacelor

materiale şi umane necesare pentru a înlesni participarea populaţiei la activitatea

turistică şi pentru a crea şi organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor

solicitate de turişti.

Aceste facilităţi turistice pot fi grupate astfel :1

a).facilităţi de transport şi comunicaţii: toate facilităţile şi formele de

transport care servesc pentru aducerea turiştilor de la reşedinţa lor permanentă la

destinaţia dorită şi înapoi, precum şi facilităţile de transport care asigură deplasarea

turiştilor în cadrul unei zone, localităţi, etc. ;

b).facilităţi de cazare : toate obiectivele care creează condiţiile pentru

înnoptarea turiştilor, ca : hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile, bungalouri, căsuţe,

campinguri, tabere de tineret, sanatorii de cură etc., cu activitate permanentă sau

sezonieră ;

c).facilităţi de alimentaţie : întregul sistem de alimentaţie şi ,,catering’’

pentru servirea mesei turiştilor pe durata sejurului lor temporar la destinaţiile

turistice. Tot aici sunt incluse şi facilităţile oferite de unităţile de alimentaţie, altele

decât cele destinate stricto-senso hranei turiştilor : berării, cafenele, baruri de zi, de

noapte, cofetării, patiserii, simigerii, etc. ;

d).facilităţi sportive, de agrement şi distracţie : terenuri şi săli de sport,

stadioane, velodromuri, hipodromuri, piscine în aer liber sau acoperite - încălzite,

patinoare, pârtii de schi, de schi-bob, săli de jocuri mecanice, instalaţii de bowling,

popicării, terenuri de tenis, parcuri de distracţie, terenuri de joacă pentru copii,

cluburi, discoteci, videoteci etc., care asigură turiştilor variate posibilităţi de

destindere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitate de spectatori

cât şi în calitate de participanţi activi la diferite acţiuni ;

e).facilităţi comerciale : reţeaua unităţilor comerciale cu profile dintre cele

1 Oscar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacşu - ,,Economia turismului’’, Ed.Expert, Bucureşti, 2001,p. 195-196

45

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 47: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

mai diverse, adecvate din punct de vedere al capacităţilor de servire şi al

sortimentului de marfă specifice consumului din staţiunile şi localităţile turistice,

precum şi reţeaua unităţilor comerciale specializate pentru servirea turiştilor ( de

exemplu, pentru comercializarea produselor de artizanat şi de suveniruri

caracteristice zonei în care activează) ;

f).facilităţi de ocrotire a sănătăţii şi balneomedicale : unităţi spitaliceşti,

dispensare, puncte sanitare, staţii de salvare – inclusiv salvamar şi salvamont – etc),

cât şi stabilimente complexe de cură şi tratamente cu o varietate de profile adiacente

( cosmetice, saună, băi finlandeze, masaje, gimnastică medicală, cure de slăbire,

etc) ;

g).facilităţi cultural-artistice : săli de teatru, săli de concerte,

cinematografe, teatre în aer liber, galerii de artă, săli de expoziţii, muzee, etc.) ;

h).facilităţi de telecomunicaţii : oficii poştale, telex, telefax, rezervări

electronice a capacităţilor de cazare şi transport, etc.) ;

i).facilităţi de servicii cu caracter general : frizerii, ateliere de coafură,

cosmetică, ateliere de reparaţii şi întreţinere de orice natură, croitorii, curăţătorii

chimice, oficii şi puncte de închiriere ş.a. ;

j).facilităţi de organizare a odihnei şi recreerii : agenţii de turism, birouri

de informaţii turistice în staţiuni, agenţii de schimb valutar, etc. ;

k).facilităţi speciale : puncte de frontieră şi control vamal, muzică de

promenadă în anumite ore în parcurile staţiunilor turistice, asigurarea securităţii

turiştilor, etc. ;

l).facilităţi de gospodărie comunală : o gamă largă de facilităţi pe care le

oferă infrastructura generală a unei staţiuni ( sau localităţi) turistice – instalaţii

sanitare publice, canalizare, aprovizionare cu apă, gaze, electricitate, întreţinerea

parcurilor publice, salubritatea localităţii, etc.

Componentă a ofertei turistice, baza tehnico-materială joacă un rol important

46

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 48: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

în organizarea şi dezvoltarea turismului.

Baza tehnico-materială a turismului este reprezentată de ansamblul

mijloacelor tehnice de producţie utilizate în acest domeniu, în scopul obţinerii de

bunuri şi servicii specifice, destinate consumului turistic.

Componentele bazei tehnico-materiale a turismului se clasifică, după destinaţia

principală, în două mari categorii :

-baza tehnico-materială specifică turistică, compusă din resurse materiale

care-şi datorează existenţa activităţii turistice (sunt destinate exclusiv turiştilor) ;

-baza tehnico-materială generală (infrastructura), alcătuită din dotările cu

statut independent de domeniul turismului, dar care sunt utilizate şi pentru nevoile

acestuia.

Dotările specific turistice sunt reprezentate de reţeaua unităţilor de cazare, o parte

din reţeaua unităţilor de alimentaţie, mijloacele de transport din structura

turismului – în principal, rutiere şi pe cablu, - instalaţiile de agrement şi cele

specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice şi satele de vacanţă, ca

mijloace complexe şi particulare.

În infrastructură sunt cuprinse : căile de comunicaţie şi mijloacele de

transport în comun, urban şi interurban, reţeaua de telecomunicaţii, unităţi

comerciale, sanitare, de prestări servicii, echipamente tehnico-edilitare, etc.

Capacitatea de cazare rămâne elementul cel mai caracteristic al bazei

materiale a turismului, condiţionând, poate în cea mai mare măsură, volumul

activităţii turistice şi ţinând cont că celelalte elemente ale bazei materiale

îndeplinesc funcţii mai eterogene şi deci participă cu pondere relativ mai oscilantă

la încasările provenite din activitatea turistică.

Începând cu anul 1991, au fost emise o serie de acte normative care

reglementează ,, clasificarea unităţilor hoteliere şi de alimentaţie în turism’’. Astfel,

în România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de

47

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 49: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

cazare turistică, clasificate astfel :

I. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;

II. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele ;

III. moteluri de 3, 2, 1 stele ;

IV. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele ;

V. hoteluri de 3, 2, 1 stele ;

VI. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;

VII. bungalouri de 3, 2, 1 stele ;

VIII. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele ;

IX. sate de vacanţă de 3, 2 stele ;

X. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele ;

XI. popasuri turistice de 2, 1 stele ;

XII. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele ;

XIII. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori ( margarete), pensiuni

agroturistice de 4, 3, 2, 1 flori ( margarete) ;

XIV. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri

cu altă destinaţie de 3, 2, 1 stele ;

XV. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime

de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

48

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 50: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Evoluţia capacităţii de cazare turistică a judeţului Vâlcea pe tipuri de unităţi

turistice

Tab.nr 2.1

TIPUL UNITĂŢII DE CAZARE 2001 2002 2003 2004

Total judeţ,

din care :

10.255 10.014 10.438 10.301

Hoteluri 6.920 6.556 6.648 6.629

Hanuri şi moteluri 198 290 304 358

Cabane 180 117 227 227

Campinguri 497 617 664 831

Vile turistice 1.122 1.074 1.210 1.150

Sursa: Buletine statistice ale judeţului Vâlcea – 2004-2005

În prezent, oferta locurilor de cazare din judeţ este reprezentată, în principal, de

hoteluri cu 64,3% din total locuri şi de vile turistice (11,1%), celelalte tipuri de

unităţi oferind 24.6 % din totalul locurilor de cazare.

Structura capacităţii de cazare din judeţul Vâlcea - 2004

Tab. nr.2.2

STAŢIUNEA TOTAL HOTELURI CAMPIN-

GURI

HANURI

ŞI MOTELURI

CABANE VILE

Băile Govora 1.157 827 130 - - 200

Băile Olăneşti 2.238 1.465 - - 76 629

Călimăneşti-

Căciulata

3.368 2.157 100 142 151 239

Ocnele Mari 356 - 249 - - -

Voineasa 1.679 1.543 - - - -

Sursa : Buletin statistic al judeţului Vâlcea – 2005

49

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 51: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Se poate observa, din tabelul nr.2.2, că staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispunea

de cea mai mare capacitate de cazare turistică dintre staţiunile din judeţul Vâlcea şi,

totodată, de aproape toate tipurile de unităţi de cazare.

În prezent, staţiunea Călimăneşti-Căciulata are o importantă bază de cazare,

formată din hoteluri, moteluri, hanuri, campinguri, tabere şcolare, precum şi locuri

de cazare în pensiuni turistice şi agroturistice, la nivel de două şi trei stele, la preţuri

pentru toate posibilităţile.

Astfel, în staţiune se înregistrează astăzi peste 40 unităţi de cazare. Dintre

acestea, Societăţii Comerciale Călimăneşti-Căciulata S.A. îi aparţin 4 hoteluri

(Oltul, Cozia, Căciulata – situate în microstaţiunea Cozia – şi Hotel Central, situat

în centrul oraşului Călimăneşti) şi 6 vile totalizând 273 de locuri, astfel:

Vila Teilor, 145 de locuri, categoria *;

Vila Furnica, 24 de locuri, categoria *;

Vila Plaiul, 23 de locuri, categoria *;

Vila Viorele, 26 de locuri, categoria *;

Vila Cărăbuş, 7 locuri, categoria *;

Vila Liliacul şi Trandafirul, 48 de locuri, categoria ***( include

restaurant cu 80 de locuri si bază tratament proprie).

În afara societăţii, la Căciulata sunt 2 hoteluri : Hotel Traian ( aparţinând S.C.

Sind România, SUCURSALA Căciulata) şi Hotel Vâlcea ( aparţinând Serviciului

Român de Informaţii).

În detaliu, oferta turistică de cazare a staţiunii Călimăneşti-Căciulata se

prezintă astfel :

Hotelul Oltul ( * * ) a fost dat în folosinţă în anul 1980, fiind ultimul

construit în complexul alcătuit din cele trei unităţi – Căciulata, Oltul şi Cozia.

Arhitectura hotelului, deşi se încadrează în ansamblul celor trei unităţi, este

oarecum diferită : la mijloc, între cele două ,, turnuri’’, hotelul Oltul este desfăşurat

50

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 52: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

mai mult pe orizontală, având numai cinci etaje. Construcţia cuprinde însă opt

nivele, cu subsolul, parterul, mezaninul şi cele cinci etaje. Produsul hotelului este

alcătuit din servicii hoteliere de bază şi suplimentare.

Considerată principalul serviciu hotelier de bază, cazarea este oferită în cadrul

hotelului Oltul în spaţii de cazare de categoria 2 stele, totalizând 239 spaţii şi 478

locuri, în următoarea structură :

Structura spaţiilor de cazare la hotelul Oltul

Tab. nr. 2.3

TIP SPAŢIU CAZARE NUMĂR SPAŢII NUMĂR LOCURI

Cameră cu 2 paturi 231 462

Apartament 8 16

Total239 478

Sursa : Hotel Oltul – evidenţă internă

Toate spaţiile de cazare au grupuri sanitare proprii, balcoane şi sunt dotate

conform prevederilor OMT nr.56 /1995.

Principalul serviciu suplimentar este constituit de tratament şi presupune

următoarele proceduri : cură internă cu izvoarele Cozia 1, 2, 3 şi Căciulata 1 şi 2,

cură externă ( hidroterapie), masaj vibrator, masaj parţial, băi de lumină, băi de

bule, băi de plante, băi cu sulf, pulverizaţii, afuziuni, ionizări, gimnastică

medicală, ultrasunete, ultraviolete, aerosoli, duş scoţian, împachetări cu parafină,

curenţi diadinamici, magnetodiaflux, acupunctură, saună, masaj uscat,

kinetoterapie, cultura fizică medicală.

Baza de tratament de la Căciulata este cea mai mare din ţară şi face legătura

între trei hoteluri : Căciulata, Cozia şi Oltul. Amplasamentul deasupra solului şi nu

la subsol, cum sunt majoritatea bazelor de tratament din ţară, fereşte bolnavii, dar şi

51

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 53: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

personalul şi clădirile de o umiditate excesivă şi permite ca tratamentele să fie

efectuate în condiţii de maximă siguranţă şi corectitudine. Un alt lucru care dă un

plus bazei de tratament de la Călimăneşti-Căciulata este faptul că aici se lucrează şi

sâmbăta, permiţând astfel existenţa unui flux aproape neîntrerupt de proceduri.1

Tarife practicate în hotel Oltul

Tab. nr. 2.4

TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ(fără mic dejun)

Cameră cu două paturi 8-18 euro/zi

Cameră cu două paturi în regim single 9 - 30 euro/zi

Apartament 22-25 euro/zi

Sursa : Hotel Oltul – evidenţă internă

La aceste tarife se adaugă contravaloarea mesei, care este de:

- 9 euro/zi/persoană, pensiune completă;

- 6 euro/zi/persoană, demipensiune.

Tarifele pentru tratament sunt următoarele:

- 4 euro/zi/persoană (trei proceduri);

- 45 euro/persoană - Cosmetica- şase zile;

- 60 euro/persoană - Gerovital- şase zile.

1 *** - ,,Curierul de Vâlcea’’, 18 iunie 2005, p.5, Silviu Humă

52

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 54: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Hotelul Căciulata ( * * * ) a fost inaugurat în 1977, având iniţial 406 locuri,

structurate în 203 camere cu două paturi şi dispunând de două cabinete medicale

( geriatrie şi stomatologie).

În prezent, hotelul are o capacitate de 412 locuri. Hotelul dispune de receptie,

centrala telefonica proprie, piscina interioara, restaurant, bar de zi, bufet, baza de

tratament, doua sali pentru sedinte,, conferinte, simpozioane, cabinete de frizerie-

coafura, cabinete de cosmetica- geriatrie, manichiura- pedichiura, parcare proprie.

Lângă hotelul Căciulata s-a deschis o sucursală a B.N.R.

Începând din ianuarie 2000, principalul acţionar S.C. Cotexim S.R.L. a

investit, prin aport de capital, peste 30 mld lei, pentru ridicarea gradului de confort

şi pentru creşterea categoriei de la 2 la 3 stele.

Structura capacităţii de cazare la hotel Căciulata

53

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 55: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Tab. nr. 2.5

TIP SPAŢIU CAZARENUMĂR SPAŢII NUMĂR LOCURI

Cameră cu 2 paturi 200 400

Apartament 6 12

TOTAL 206 412

Sursa : Hotel Căciulata – evidenţă internă

La aceste tarife se adaugă şi cele pentru masă, şi anume:

-minim 9 euro / persoană / zi - Pensiune completă;

-minim 6 euro / persoană / zi - Demipensiune.

În plan vertical, hotelul este structurat pe 12 etaje, parter şi demisol.

Tarife practicate la Hotel Căciulata

Tab. nr. 2.6

TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ

Cameră single 15 - 24 euro / zi

Cameră dublă 18 - 30 euro / zi

Apartament 33 - 44 euro / zi

Sursa : Hotel Căciulata - evidenţă internă

Hotelul Cozia ( ** ) a fost construit în 1977-1978, fiind structurat, în plan

vertical, astfel : demisol, parter şi 12 etaje, ce totalizează 400 locuri în camere cu două

paturi şi apartamente. Dispune de două cabinete medicale, restaurant categoria II, bar de

zi, discotecă, sală pentru simpozioane, piscină, teren sportiv, cofetărie, croitorie.

Tarife practicate la Hotel Cozia

54

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 56: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Tab. nr. 2.8.

TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ

Camera single 8 - 18 euro / zi

Camera dublă 9 - 30 euro / zi

Apartament 22 - 25 euro / zi

Hotel Cozia

Hotel Central ( * ) este construit între anii 1907-1911, în stil baroc, de către

societatea Govora - Călimăneşti. Aşezat în mijlocul unui parc natural de o

frumusete deosebită, hotelul dispune de 304 locuri, în camere cu 2-3 paturi şi

apartamente, dotate cu telefon, televizor-cablu, frigider la cerere, lift, pensiune,

restaurant, bar de zi, club, disco-bar, agenţie C.F.R., bază proprie de diagnostic şi

tratament balnear, piscină interioară, parcare.

Tarife practicate în Hotel Central

55

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 57: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Tab.nr.2.9

CONFORT TIP SPAŢIU CAZARE TARIF / CAMERĂ

I Cameră single10 - 16 euro / zi

Cameră dublă18 - 30 euro / zi

II Cameră single 7 - 10 euro / zi

Cameră dublă 9 - 12 euro / zi

Apartament20 - 24 euro / zi

Hotel Central

La aceste tarife se adaugă şi tarifele pentru masă, şi anume:

56

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 58: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

- minim 9 euro / persoană/ zi - Pensiune completă;

- minim 6 euro / persoană / zi - Demipensiune.

Hotel Traian ( ** ), aparţinând S.C. Sind România, a fost construit între anii 1968-

1972, dispunând de 520 locuri în camere cu două paturi şi 10 apartamente. Hotelul este

structurat, în plan vertical, pe 10 etaje. Dispune de un număr de 8 cabinete medicale

pentru tratarea afecţiunilor renale şi reumatismale.

În cadrul hotelului se practică următoarele tarife :

- cazare - 615.000 lei/ zi/ pers ;

-masă -360.000 lei/ zi / pers ;

-tratament - 90.000lei/ zi / pers .

Hotelurile Valcea si Traian

În cadrul staţiunii există 360 locuri în popasuri turistice şi 150 locuri în

hanuri. De asemenea, pentru vacanţele tinerelor generaţii, există în cadrul staţiunii trei

57

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 59: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

tabere şcolare, astfel :1

Tabăra Cozia, situată lângă mănăstirea Cozia, funcţionează permanent cu 100

loc/serie şi sezonier cu 180 loc/serie, în vile cu 2-6 paturi în cameră. Dispune de cantină

proprie cu 130 loc/serie, 2 cluburi, bază sportivă, aparatură audio-video şi practică

cultural-sportivă. În zonă pot fi vizitate : Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu,

Mănăstirea Stânişoara, Castrul Roman ,,Arutela’’, Staţiunea Călimăneşti, Rezervaţia

Cozia-Defileul.

Tabăra Căciulata, situată pe malul stâng al Oltului, funcţionează sezonier cu 200

locuri/serie. Cazarea se face in vile, avand 19 camere cu 3 paturi, 31 de camere cu 6

paturi si 2 camere cu 7 paturi. Dispune de cantină proprie cu 150 locuri/serie, un club,

aparatură audio-video şi practică cultural-sportivă.

Tabăra Arutela, situată la poalele Muntelui Cozia, funcţionează sezonier cu 300

loc/serie, în vile cu 2-10 paturi în cameră. Dispune de cantină proprie cu 200 loc/serie,

un club, aparatură audio-video şi practică cultural-sportivă.

Pe vârful Ciuha Mică de pe muntele Cozia, pentru cazarea turiştilor care preferă

turismul montan funcţionează Cabana Cozia, construită în anul 1972, având o

capacitate de 40 locuri şi, mai jos, la o altitudine mai scăzută, Cabana Valea Mărului.

În ultimii ani au fost construite sau modernizate noi spaţii de cazare, precum

Motel Cozia, Motel Albina, Hanul Coziana, Hanul Europa, dar au fost introduse în

circuitul turistic şi o serie de locuri de cazare în vile particulare, cu un confort ridicat şi la

preţuri accesibile.

Dacă din punctul de vedere al capacităţii de cazare judeţul Vâlcea ocupă locul

II pe ţară, iar staţiunea Călimăneşti-Căciulata locul I pe judeţ, în schimb, din punct de

vedere al gradului de confort, cu excepţia unităţilor construite sau a celor modernizate în

ultima perioadă, majoritatea celorlalte nu sunt adaptate cerinţelor turismului modern.

1 **** ,,Strategia de dezvoltare şi promovare a turismului în judeţul Vâlcea’’ - 2001

58

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 60: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

CAPITOLUL III

CIRCULAŢIA TURISTICĂ

3.1.Forme de turism

Dezvoltarea turismului, integrarea sa în structura economiilor moderne, în

sfera necesităţilor şi consumului populaţiei se reflectă într-o îmbogăţire continuă a

conţinutului său şi o diversificare a formelor de manifestare. De asemenea,

participarea la mişcarea turistică a unor categorii sociale tot mai largi, asociată cu

varietatea mobilurilor cererii, au favorizat apariţia unor forme noi de turism,

adaptarea lor permanentă la cerinţele turiştilor şi condiţiile călătoriilor.

Ca urmare, cunoaşterea modalităţilor de concretizare a cererii turistice, a

conţinutului şi particularităţilor fiecărei forme, a determinanţilor specifici şi

evoluţiei lor, precum şi a corelaţiilor dintre acestea prezintă importanţă deosebită

pentru definirea strategiei în dezvoltarea turismului, pentru crearea cadrului unitar

de circulaţie a informaţiilor şi luare a deciziilor, pentru integrarea în sistemul

categorial internaţional.

Similar circulaţiei internaţionale a bunurilor substanţiale, circulaţia turistică

cuprinde o diversitate de produse, grupate în forme de turism – clase categoriale

specifice activităţii turistice. Formele de turism s-au delimitat ca o rezultantă a

preocupării de clasificare, în funcţie de o serie de criterii, a circulaţiei turistice

pornind de la complexitatea şi eterogenitatea acesteia şi de la varietatea

posibilităţilor de acces a consumatorilor la produsul turistic.

În activitatea turistică internă şi internaţională se practică o gamă largă de forme şi

aranjamente turistice, determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism,

59

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 61: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

de condiţiile de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de particularităţile organizării

călătoriei.

În general, forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl

îmbracă asocierea / combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentaţie, agrement)

ce alcătuiesc produsul turistic, precum şi modalitatea de comercializare a acestuia.

Delimitarea clară a conţinutului fiecărei forme de turism prezintă importanţă

pentru identificarea, pe de o parte, a comportamentului vizitatorului în materie de

consum şi cheltuieli şi, pe de altă parte, a responsabilităţilor şi obligaţiilor

organizatorilor de vacanţe (touroperatori şi agenţii de voiaj) şi / sau prestatorilor de

servicii (societăţi de transport, hoteluri, restaurante, etc.).

Există numeroase criterii de structurare a formelor de turism.

În staţiunea Călimăneşti-Căciulata pot fi practicate următoarele forme de

turism :

a).După locul de provenienţă a turistului :

-turism intern, practicat de turiştii români, care vin în staţiunea Călimăneşti-

Căciulata ;

-turismul internaţional, ce presupune deplasarea persoanelor în afara

graniţelor ţării lor de reşedinţă.

Turismul internaţional, la rândul său, se divide în :

-turism emiţător ( outgoing), de trimitere sau pasiv, care se referă la plecările

turiştilor autohtoni peste graniţă ;

-turism receptor ( incoming), de primire sau activ, ce cuprinde sosirile de

turişti din alte ţări pentru petrecerea vacanţei în staţiunea Călimăneşti-Căciulata.

În ultimii ani, pe plan mondial s-a conturat şi s-a accentuat tendinţa de

creştere mai puternică a turismului intern faţă de cel internaţional ca urmare, pe de

o parte, a politicii promoţionale adoptată de toate ţările lumii faţă de propria ofertă

turistică şi, pe de altă parte, datorită efectelor crizei economice valutare şi

60

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 62: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

energetice care au atras implementarea şi a unor măsuri protecţioniste faţă de

importul de turism în majoritatea ţărilor mari importatoare. Aşa se explică faptul că,

practic, turismul naţional reprezintă circa 80% din volumul fizic al turismului

mondial.

b)După modul de angajare a prestaţiei turistice :

-turism organizat, ce se caracterizează prin angajarea anticipată a prestaţiei,

respectiv a tuturor sau a principalelor servicii legate de călătorie şi sejur. Această

formă este o alternativă pentru persoanele cu venituri mai mici, care, în vederea

unui consum turistic minim, achită un preţ global unui comerciant care organizează

voiajul.

În cadrul turismului organizat au apărut o varietate de aranjamente, ca

variante ale voiajelor angajate şi plătite global-anticipat, cum ar fi : ,,charter

inclusive tour’’, ,,fly and drive’’, ,,package tour’’ etc.

-turism pe cont propriu (neorganizat), ce nu presupune angajarea

prealabilă a unor prestaţii turistice.Vizitatorul hotărăşte singur asupra destinaţiei,

duratei deplasării, perioadei de realizare a acestora, mijlocului de transport,

modalităţilor de agrement, etc. El presupune o autonomie absolută a turiştilor care

îşi angajează prestaţiile turistice pe parcurs şi direct la prestatori, cărora le achită

contravaloarea consumului pe măsura desfăşurării acestuia.

-turism semiorganizat (mixt), în care o parte a serviciilor este angajată în

prealabil, iar o altă parte este obţinută direct, pe măsura derulării călătoriei.

c).După gradul de mobilitate a turistului :

-turism itinerant (de circulaţie), caracterizat printr-un grad de mobilitate

ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu şederi scurte

(1-2 zile) în acelaşi perimetru ;

-turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea

vacanţei în aceeaşi localitate, indiferent de durata acesteia. El semnifică realizarea

61

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 63: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

în întregime a consumului la locul destinaţiei turistice un timp mai îndelungat în

funcţie de motivaţia turistului şi reîntoarcerea la locul de reşedinţă. Datele statistice

evidenţiază faptul că această formă de turism este cea mai răspândită, deoarece

corespunde motivaţiei de vacanţă şi odihnă ca determinare psihologică

preponderentă a consumului.

Turismul de sejur se subdivide, la rândul lui, în :

-turism de sejur scurt, ce vizează deplasările ocazionale şi pe cele de sfârşit

de săptămână ;

-turism de sejur mediu ( 12-15 zile) ;

-turism de sejur lung (peste 30 de zile), specific turismului de tratament

balneo-medical sau persoanelor cu venituri ridicate şi disponibilităţi mari de timp.

Turismul de sejur, indiferent de întinderea sa, răspunde, mai ales, motivaţiilor

de călătorie ale persoanelor mature sau de vârsta a treia, care preferă zonele de

linişte, vacanţele de odihnă, în timp ce turismul itinerant este specific segmentelor

de populaţie mai tânără, dornică de a cunoaşte mai multe locuri. În multe cazuri,

practicarea formelor turismului itinerant este dependentă de existenţa unor mijloace

de deplasare proprii. De asemenea, turismul itinerant – nefiind, în general, legat de

un anumit sezon – se poate desfăşura în afara perioadelor de maximă concentrare a

activităţii turistice, favorizând astfel exploatarea mai eficientă a bazei materiale.

d) Din punctul de vedere al frecvenţei cererii :

-turism continuu (permanent), organizat pe întreaga durată a anului

calendaristic (ex. : cura balneară, turismul cultural, de afaceri) ;

-turism sezonier, legat de existenţa anumitor condiţii naturale sau

evenimente – culturale, artistice, sportive etc. Întâlnim, astfel :

-turism de iarnă – pentru practicarea unor sporturi specifice sau din

dorinţa unor cure helio-terapeutice montane ;

-turism de vară – pentru drumeţie şi alpinism ;

62

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 64: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

-turism de circumstanţă (ocazional) – determinat de participarea la

diverse manifestări : ştiinţifice, cultural-artistice, sportive, tradiţii-obiceiuri

(festivalul folcloric ,,Cântecele Oltului’’).

e) După tipul mijlocului de transport :

-drumeţia, adică deplasările pedestre în zone nepoluate, cu scop recreativ şi

de îngrijire a sănătăţii, excursiile montane şi alpinismul, turismul ecvestru,

vânătoarea şi pescuitul ;

-turismul rutier, ce include mai multe variante : cicloturismul,

motociclismul şi, mai ales, automobilismul . Acesta se caracterizează prin evoluţii

spectaculoase, ca rezultat al creşterii gradului de motorizare a populaţiei şi

dezvoltării şi modernizării reţelei căilor de comunicaţie ;

-turismul feroviar, una din cele mai vechi forme de călătorie, practicat în

diverse variante de un număr mare de turişti, datorită avantajelor în privinţa

comodităţii, siguranţei şi costurilor.

f) După motivaţia călătoriei :

-turism de loisir, recreere şi vacanţe (odihnă), ce include turiştii care

doresc să combine relaxarea fizică şi mentală cu schimbarea temporară a

domiciliului şi, într-o societate a tensiunii, să evadeze din cotidian sau să încerce

să-şi diminueze problemele mentale şi fizice. Sunt cuprinse aici şi vacanţele cu

conţinut cultural, sportiv, de jocuri de noroc, etc. ;

-vizite la rude şi prieteni ;

-turism de afaceri şi motive profesionale – priveşte, în sens larg, călătoriile

oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasările în interes

oficial, comercial sau de altă natură, participările la diverse manifestări organizate

de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru reprezentanţii lor.

63

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 65: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Turismul de afaceri deţine, astăzi, în lume, circa 20% din totalul călătoriilor

internaţionale şi aproape ¼ din totalul încasărilor turistice, având cote diferite de la

o ţară la alta, în funcţie de dotarea turistică şi nivelul de dezvoltare economică. 

-turism pentru tratamente medicale – practicat de turiştii care vin la

staţiune pentru a beneficia de binefacerile factorilor naturali de cură sau de alte

tratamente autohtone specifice afecţiunilor de care suferă ; 

-religie /pelerinaje .

g) După caracteristicile socio-economice ale clientelei :

-turism particular (privat), practicat de cei care călătoresc pe cont propriu şi

este specific persoanelor cu venituri mai mari, cu experienţă în domeniul

călătoriilor, celor ce preferă să-şi organizeze singuri voiajul şi modalităţile de

petrecere a timpului liber. Aceşti turişti manifestă mai multă exigenţă faţă de

calitatea şi diversitatea serviciilor, de aceea, unele forme ale turismului privat se

identifică, într-un anume sens, cu cele ale turismului de lux ;

-turism social, practicat de persoanele cu posibilităţi financiare modeste

(persoane de vârsta a treia, tineri, studenţi, şomeri, locuitori ai satelor), deoarece

aceştia beneficiază de o serie de facilităţi (reduceri de tarife, acordarea de subvenţii,

sponsorizări etc.). Prin trăsăturile sale, turismul social asigură accesul la vacanţe

unor categorii defavorizate ale populaţiei, având astfel un important rol de protecţie

socială.

Aceste forme de turism oferă o imagine a complexităţii activităţii turistice, a

proprietăţii serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerinţelor

fiecărui turist sau grup de turişti, a varietăţii problemelor ce trebuie soluţionate de

organizatorii de turism.

64

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 66: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

3.2.Indicatori de cuantificare a circulaţiei turistice

Potrivit modului de organizare a sistemului informaţional statistic în

domeniul turistic, cuprins în ,,Metodologia de urmărire statistică a activităţii de

turism’’, aprobată de Ministerul Turismului, circulaţia turistică trebuie cuantificată

prin patru categorii de unităţi de observare :

- punctele de frontieră ;

- unităţile cu activitate de cazare turistică ;

- agenţiile de turism interne sau externe rezidente pe teritoriul naţional ;

- bugetele de familie (anchete cu privire la acţiunile turistice în care

participă membrii familiei).

Prin intermediul acestor unităţi de observare este cuantificat obiectul

observării statistice şi periodicitatea acestuia, respectiv :

A - traficul de turişti şi excursionişti interni şi internaţionali (lunar) : pe ţări

de provenienţă sau destinaţie, pe mijloace de transport şi în funcţie de scopurile

călătoriei ;

B - activitatea de cazare (oferta şi cererea) şi alte aspecte privind serviciile

colaterale (trimestrial) : persoanele cazate şi înnoptările pe ţări de provenienţă,

date privind veniturile şi numărul de personal ;

C - activitatea de agenturare turistică (trimestrial) : numărul turiştilor,

circulaţia turistică şi consumul turistic aferent acţiunilor organizate, zonele de

efectuare a acţiunilor turistice interne, ţările de destinaţie în cazul acţiunilor

turistice externe, veniturile obţinute din activităţile secundare ;

D - modul de participare a populaţiei la turismul individual sau organizat.

Sursele de culegere a datelor sunt specifice fiecărui gen de obiect al

observării statistice , respectiv unitate de observare, şi anume :

65

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 67: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

declaraţia călătorului la punctul de frontieră sau documentele vamale legate

de trecerea frontierei (pentru A) ;

registrul de evidenţă a persoanelor cazate (pentru B) ;

biletul de odihnă şi tratament, borderou de înscriere în excursie (pentru C);

chestionarele completate de către familia colaboratoare la ancheta cu privire

la acţiunile turistice (pentru D).

Activitatea turistică, prin complexitatea sa, determină existenţa unui sistem de

indicatori prin care pot fi reflectate fenomenele şi aspectele specifice acestui

domeniu. Un loc aparte în structura sistemului de indicatori ai turismului revine

celor referitori la circulaţia turistică. Aceştia exprimă cererea reală sub diferite

aspecte, dar uneori şi pe cea potenţială sau chiar relaţia ofertă-cerere.

Pentru exprimarea circulaţiei turistice şi a principalelor ei caracteristici, cei mai

reprezentativi şi frecvent utilizaţi indicatori sunt : numărul turiştilor, numărul

mediu zilnic de turişti, numărul de zile-turist, durata medie a sejurului, încasările

din turism, densitatea circulaţiei turistice şi preferinţa relativă a turiştilor.

I.Numărul turiştilor (NT) este unul dintre cei mai reprezentativi şi importanţi

indicatori ai circulaţiei turistice ; el este un indicator fizic, cantitativ şi poate lua

forma :

-sosiri/plecări de turişti, pentru turismul internaţional şi se obţine din

statisticile înregistrărilor la frontieră ;

-persoane cazate, utilizat atât pentru turismul intern cât şi pentru cel

internaţional, dedus din statisticile mijloacelor de cazare (găzduire) ;

-participanţi la acţiuni turistice – turişti şi excursionişti – specific turismului

intern, rezultat din centralizarea activităţii agenţiilor de voiaj .

Număr turişti cazaţi în unităţi hoteliere – 2004

66

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 68: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Tab.nr. 3.1

LOCALITATEA TOTAL HOTEL CABANE VILE

Rm.Vâlcea 45.914 40.736 - 262

Govora 20.157 16.642 - 3.281

Olăneşti 32.887 30.356 132 1.654

Călimăneşti-

Căciulata

61.315 49.195 1.169 1.781

Sursa : Direcţia de statistică a judeţului Vâlcea. Date statistice - 2005

Din tabelul nr. 3.1 se poate observa că staţiunea Călimăneşti-Căciulata se

situează pe primul loc în cadrul judeţului în ceea ce priveşte totalul turiştilor cazaţi

în anul 2005.

Indicatorul ,,număr de turişti’’ se determină pentru întreaga activitate şi

pentru fiecare din componentele sale, se detaliază pe zone turistice, motive de

călătorie, mijloace de transport, perioade de timp (lună , an calendaristic).

3.3. Profilul turiştilor din staţiunea Călimăneşti-Căciulata

Turistul din staţiunile balneare are ca loc de provenienţă în proporţie de 93%

România. Marea majoritate provin din mediul urban, iar procentul femeilor este

aproximativ egal cu cel al bărbaţilor. Ca loc de provenienţă, turiştii sunt foarte

dispersaţi, o staţiune de interes naţional putând avea turişti din toate judeţele ţării.

În general alegerea este făcută în funcţie de specificul curativ al staţiunii.

Numărul turiştilor străini care vizitează staţiunile balneare este încă mic.

Acest lucru se datorează în mare parte faptului că serviciile de tratament şi

specificul staţiunilor nu este suficient promovat pe piaţa externă. Proprietăţile

apelor, ale băilor termale, nu sunt suficient explicate pentru a atrage mai mulţi

67

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 69: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

turişti străini. Aceştia au altă accepţiune privind termenul de SPA, o formă de

turism de relaxare care cuprinde diferite proceduri cum ar fi: aromoterapia,

meloterapia, masajul de relaxare, jacuzzi, saună, etc. O mare parte din aceste

servicii au început să fie incluse şi la noi în produsul turistic balnear în staţiunile

Băile Herculane, Băile Felix etc.

Turiştii străini provin în principal din următoarele ţări: Israel – cu cel mai

important număr de turişti – care ţin foarte mult la raportul preţ/calitate; Germania,

Olanda, Franţa, Belgia, Italia, Ungaria şi Spania. Aceştia preferă în general

serviciile complementare turismului balnear (mai puţin serviciile medicale); pentru

ei produsul turistic este un cumul de mai mulţi factori din care sunt nemulţumiţi de

agrementul care li se oferă.

Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul

balnear se bazează încă pe ajutorul social. Societăţile sunt preocupate de găsirea de

alternative în cazul dispariţiei acestei forme de turism. Această formă de turism

aduce o categorie specifică de turişti, care din punct de vedere economic nu sunt

foarte profitabili.

Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de

sezonalitate. Aceasta este redusă doar în câteva staţiuni de interes naţional. De

exemplu, Călimăneşti – Căciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe

importante, a dezvoltat o nouă formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea

hotelurilor cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-

uri.

Cea mai mare problemă a turismului balnear este lipsa agrementului. Chiar şi

pentru turiştii care au vârsta peste 65 de ani acest lucru s-a făcut simţit.

Principalul scop al călătoriei este tratamentul, alte motivaţii fiind observate în

rândul categoriei de vârstă tânără şi în rândul celor cu studii superioare (odihnă şi

relaxare şi distracţie şi divertisment).

68

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 70: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Unul dintre cele mai importante obiective ale dezvoltării unui turism durabil

este întâmpinarea nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, ceea ce presupune o

cunoaştere cât mai exactă a acestora. Însă cunoaşterea consumatorilor, a

cumpărătorilor, nu este deloc un lucru simplu, mai ales datorită faptului că de cele

mai multe ori consumatorii – turiştii nu sunt dispuşi să-şi dezvăluie mobilurile reale

ale comportamentului de cumpărare sau consum. Este posibil ca ei să-şi exprime

nevoile şi dorinţele şi să acţioneze totuşi într-un mod total opus; uneori este posibil

chiar să nu-şi cunoască adevăratele motivaţii care-i determină să cumpere sau să

reacţioneze la factori care le schimbă decizia de cumpărare în ultima clipă.

Sarcina noastră este aceea de a înţelege ce se petrece în conştiinţa

cumpărătorului între momentul perceperii unui „mesa”/stimul pe piaţa turistică şi

momentul adoptării deciziei de cumpărare. Acest lucru presupune, în primul rând,

găsirea de răspunsuri la următoarele două întrebări:

   Cum influenţează trăsăturile cumpărătorului (culturale, sociale,

personale şi psihologice) comportamentul de cumpărare?

   Cum ia consumatorul deciziile de cumpărare?

Analiza dorinţelor, a modului de percepere a unui produs turistic, a

comportamentului de cumpărare, permite crearea unor produse cu caracteristici noi,

stabilirea unor politici şi strategii turistice coerente, elaborarea mesajelor de

promovare corecte.

 Profilul turistului din staţiunea Călimăneşti – Căciulata

  Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este una din cele mai importante de la noi

din ţară ca număr de turişti şi capacitate de cazare.

Pentru a determina structura cererii turistice din această staţiune, am efectuat

un sondaj de piaţă pe un eşantion de 108 persoane. Majoritatea turiştilor din

Călimăneşti care au răspuns întrebărilor noastre au fost cazaţi la hoteluri de 2 **,

dar cum alte tipuri de structuri de cazare nu sunt foarte dezvoltate în zonă, putem

69

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 71: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

considera aceste păreri ca fiind generale. Concluziile care se pot forma la nivelul

staţiunii Călimăneşti - Căciulata sunt următoarele:

Transport

Mijlocul preferat de transport al turiştilor pentru a se deplasa la această

destinaţie este autocarul – 46,7%, urmat de autoturismul propriu – 36,6% şi tren –

16,5%. Nici unul din turiştii care au răspuns nu au venit cu alte mijloace de

transport;

Vârsta

Staţiunea are ca număr majoritar de turişti pensionarii – peste 65 de ani -

37% - care îşi procură biletele prin sistemul de asigurări sociale. Spre deosebire de

alte staţiuni, însă, a dezvoltat şi alte forme de turism care atrag şi alte categorii de

vârstă.

Tabel nr. 3.2.

Vârsta Sub 20 ani

20 – 34 de ani

35 – 49 de ani

50 - 64 de ani

peste 65 de ani

Nr. pers 2 9 18 38 41% 1,8 8,2 16,5 34,8 37,6

0

5

10

15

20

25

30

35

40

sub 20 ani 20-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani ş ipeste

Structura turiştilor în funcţie de categoria de vârstă

sub 20 ani

20-34 ani

35-49 ani

50-64 ani

65 ani ş i peste

70

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 72: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

  Fie şi numai această observaţie ne poate ajuta să tragem concluzii referitoare

la veniturile acestora, cheltuielile pe care sunt dispuşi să le facă şi preferinţele

acestora în materie de turism şi servicii conexe. Totuşi, comparativ cu alte staţiuni

balneare din zonă, cum sunt Govora şi Olăneşti şi celelalte grupe de vârstă sunt bine

reprezentate; explicaţia poate fi legată de faptul că staţiunea oferă posibilitatea de a

practica şi alte forme de turism cum ar fi: turismul de week-end, turismul de afaceri

etc. Apropierea de Bucureşti, Râmnicu Vâlcea şi Sibiu oferă posibilitatea

dezvoltării unor forme de turism alternative (pe lângă turismul balnear) ceea ce se

poate dovedi profitabil pe viitor.

Pregătire profesională

Majoritatea respondenţilor au ca pregătire profesională studii medii, în

proporţie de 61,4 %. Cei care au studii universitare sunt în procent de 27,5%. De

asemenea, corelat cu vârsta, majoritatea respondenţilor nu lucrează – 66,9%, fiind

pensionari, iar dintre cei care lucrează cel mai important procent îl ocupă personalul

executiv 16,5%.

Tabel nr. 3.3.

Studii Nr. pers

%

elementare 8 7,3 medii 67 61,4 universitare 30 27,5 postuniversitare

4 3,6

Poziţia în firmă Nr. pers.

%

Conducere superioară 5 4,5 Conducere executivă - medie

1311,9

Personal executiv 18 16,5 Nu lucrez 73 66,9

71

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 73: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Scopul călătoriei

Deşi se fac referiri la diversificarea serviciilor de agrement fără de care nu

putem considera complet un produs turistic, totuşi principalul serviciu – scop al

călătoriei, este tratamentul. Majoritatea respondenţilor – 73,3% au ca principal scop

al călătoriei tratamentul. În ultima vreme în staţiune a luat amploare turismul de

afaceri, toate hotelurile având dotări în acest scop – o variantă profitabilă pentru

dezvoltarea turismului. O parte din turişti consideră însă că alternativ cu tratamentul

ar trebui propuse şi alte programe turistice (de ex culturale şi religioase).

Tabel nr. 3.4.

Scopul Nr pers.

%

Afaceri şi alte motive profesionale

- -

Odihnă şi relaxare 23 21,1 Tratament 80 73,3 Distracţie, divertisment 6 5,50

Structura turiştilor în funcţie de scopul călătoriei

Odihnă şirelaxare

Tratament

Distracţie şidivertisment

Locul de provenienţă al turiştilor

72

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 74: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Structura turiştilor în funcţie de suma cheltuită

Sub 1 m il

1- 2,9 m il

3- 4,9 m il

5 m il ş i peste

Din punct de vedere al locului de provenienţă turiştii sunt foarte dispersaţi,

provenind din toate judeţele României. Distribuirea biletelor prin intermediul

Caselor de Pensii şi sindicatelor este un motiv al acestui grad mare de dispersie.

Totuşi marea majoritate a turiştilor respondenţi provin din mediul urban, iar

proporţia între bărbaţi şi femei este similară. Privitor la turiştii străini, deşi aceştia

nu au răspuns chestionarelor noastre, avem informaţii de la hotelieri. Conform

spuselor acestora principalele ţări emitente de fluxuri sunt: Israel, Olanda şi Belgia.

Turiştii străini pun în general accent pe accesibilitatea serviciilor de turism din

România, comparativ cu alte ţări europene.

Suma de bani cheltuită:

Suma de bani cheltuită de turişti în timpul vacanţelor este, în general strâns

legată de celelalte categorii analizate anterior - poziţie în firmă, pregătirea

profesională, vârsta dar şi de scopul călătoriei. În cazul de faţă, principalul scop al

călătoriei este tratamentul balnear, tratament al cărui preţ este inclus în biletele

achiziţionate prin sindicate sau prin Casa de Pensii. În cazul în care biletele au fost

cumpărate de la Casa de Pensii sau Sindicat se suportă de la 50 -75% şi din tarifele

de cazare şi alimentaţie.

Tabel nr. 3.5.

Suma/lei %Sub 1000 000 lei 11,41 000 000 - 2 999 000 37,13 000 000 – 4 999 000 17,1Peste 5 000 000 31,4

Cheltuiala medie: 4 100 000 lei

 

 

 

 

 

73

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 75: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

 

 

  Majoritatea turiştilor cazaţi in statiunea Calimanesti Caciulata cheltuiesc între

1mil. şi 2,9 mil.- 37,1%. O importantă categorie de cheltuieli este şi cea de peste 5

mil. - 31,4% - totuşi trebuie specificat că majoritatea sumelor cheltuite din această

categorie se apropie de 5 mil. Cheltuiala medie pentru turiştii intervievaţi este de

4,1 mil.

Calitatea serviciilor:

Tabel nr. 3.6.

CategoriaFoarte bună

Bună Satisfăcătoare ProastăFoarte proastă

Cazare 8 19 6 2 -Alimentaţie 13 18 3 1 -Agrement 10 14 5 5 1Alte servicii

2 19 13 1 -

 

Pentru a putea formula o strategie corectă în domeniul turismului, atât pe

termen lung, cât şi pe termen scurt este necesar să cunoaştem gradul de satisfacţie

al turiştilor privind principalele servicii din turism. La hotelul Cozia structura

preferinţelor acestora privind serviciile oferite este următoarea:

gradul de satisfacţie

Gradul de satisfacţie al turiştilor privind serviciile oferite se încadrează între

foarte bine şi bine pentru cazare şi alimentaţie, dar părerile despre agrement şi alte

servicii sunt împărţite. O mare parte din respondenţi consideră ca ar trebui făcute

îmbunătăţiri în domeniul agrementului. Alte sugestii legate de servicii conexe din

turism se referă la diversificarea procedurilor medicale la îmbunătăţirea serviciilor

de ospitalitate, etc.

Tabel nr. 3.7.

74

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 76: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

% Foarte bună

Bună Satisfăcătoare ProastăFoarte proastă

Cazare 22,8 54,2 17,1 5,7 -Alimentaţie 37,1 51,4 8,5 2,8 -Agrement 28,5 40 14,2 14,2 2,8Alte servicii

5,7 54,2 37,1 2,8 -

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Foarte buna Buna Satis facatoare Proasta Foarte proastă

Structura turiştilor în funcţie de gradul de satisfacţie priv ind serv iciile din turism

Cazare

Alim entaţie

Agrem ent

Alte servicii

Punctajul obţinut de fiecare categorie de servicii este următorul:

Cazare: 3,88

Alimentaţie: 3,65

Agrement: 3,77

Alte servicii: 3,62

Locul de provenienţă:

Turiştii respondenţi sunt foarte dispersaţi în funcţie de locul de provenienţă.

Marea majoritate acestora provin din mediul urban (91,4%), iar proporţia între

bărbaţi şi femei este similară.

Tabel nr.3.8.

Judeţul Nr. persoane din care: TOTAL

75

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 77: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Mediu rural

Mediu urban

Femei Bărbaţi

Alba - 2 - 2 2Arad 1 - - 1 1Argeş - 2 1 1 2Bucureşti - 4 3 1 4Cluj - 1 - 1 1Constanţa - 1 1 - 1Dolj - 1 1 - 1Galaţi - 2 2 - 2Giurgiu - 1 1 - 1Hunedoara 1 1 1 1 2Iaşi - 3 1 2 3Maramureş - 2 - 2 2Prahova 1 3 2 2 4Sibiu - 1 1 - 1Timiş - 3 2 1 3Teleorman - 3 2 1 3Vâlcea - 2 2 - 2TOTAL 3 32 20 15 35

3.3. Programe turistice

Străbătută de drumul naţional numărul 7 şi amplasată într-o zonă de un

pitoresc deosebit, staţiunea Călimăneşti-Căciulata oferă turiştilor posibilităţi

multiple de efectuare a unor excursii în împrejurimi, dar şi pe trasee mai lungi.

Astfel, de la Călimăneşti se poate face o excursie în frumoasa staţiune

montană Voineasa. Trecând pe Valea Oltului şi străbătând oraşul Brezoi, turistul

poate admira frumuseţea peisajului şi măreaţa construcţie ce o reprezintă barajul de

la Brădişor.

76

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 78: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Voineasa reprezintă un important punct de plecare spre cataractele Lotrului,

spre lacul Gâlcescu (rezervaţie naturală), spre şoseaua de mare altitudine Novaci-

Sebeş, spre Valea Jiului şi spre Păltiniş.

De la km. 207,5 – de unde se desprinde ramificaţia spre Brezoi-Voineasa –

drumul naţional nr.7 trece podul peste Lotru şi continuă pe malul Oltului,

străbătând satele Gura Lotrului (în care tradiţia spune că Mihai Viteazul s-a cununat

cu Doamna Stanca)1 şi Călineşti, de unde un drum local se desprinde pe stânga şi

pătrunde cca 5 km de-a lungul pârâului până în satul Valea Suliţei, pe Valea

Călineştilor, un îngust defileu împădurit.

Din Călimăneşti se mai poate face o excursie pe firul Oltului, pe o potecă

aflată pe malul stâng, care întâlneşte în cale Poiana Bivolari cu Castrul Arutela,

Masa lui Traian, mănăstirea Turnu, mănăstirea Stânişoara şi urcă pe muntele Cozia.

De la mănăstirea Turnu, după mai bine de o oră de urcuş printr-un peisaj din

care nu lipsesc nici poienile îmbrăcate în flori, nici stâncăria aridă şi nici pădurile,

se ajunge la o răscruce, în poiana ,,La Troiţă’’, de unde pornesc alte două cărări. Pe

una din ele (spre stânga) se ajunge după o altă oră de mers la mănăstirea Stânişoara,

iar cealaltă potecă urcă spre vârful Cozia (1677 m alt.), unde se ajunge în circa 3-4

ore.

O excursie de 2-3 zile, în grup, cu corturi şi saci de dormit, se poate face de

la Călimăneşti la Petroşani – de la Olt la Jiu – efectuând o adevarată tură de creastă

de circa 40 de ore şi parcurgând unele din cele mai pitoreşti şi mai interesante trasee

din munţii Căpăţânii şi Parângului, mergând mai bine de trei sferturi din întregul

parcurs pe poteci bune, dar nemarcate.

Principalele repere turistice ale traseului sunt : Călimăneşti (280 m alt.) –

mănăstirea Cozia – Plaiul Priboienilor (680 m) – Plaiul ,,La Capul Pietrii’’ (880 m)

– vf. Sturu Olăneştilor (1114 m) – Dosul Pământului (1175 m) – Plaiul lui Stan

1 Costin Ştefănescu, Al. Gârneaţă - ,,Călimăneşti-Căciulata. Băile Olăneşti. Băile Govora.’’, Ed.Meridiane, Buc. 1968

77

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 79: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

(1191 m), apoi pe cumpăna apelor prin : vf. Cândoaia (1405 m) – vf. Bătrâna (1581

m) – vf. Gera (1805 m) – vf. Zmeuretu (1938 m) – vf. Cocora (1963 m) – vf. Ursul

(2124 m) – vf. Căpăţâna (2113 m) – vf. Beloaia (2104 m) – vf. Nedeia (2064 m) –

Curmătura Olteţului (1640 m) – vf. Muşetoaia (2058 m) – vf. Păpuşa (2134 m),

după care poteca are marcaj triunghi roşu prin : pasul Urdele – lacul Gâlcescu –

Coasta lui Rus, urmează potecile până la vârful Parângul Mare, vârful Parângul Mic

şi cabanele Parâng şi Rusu, încheind excursia la Petroşani.

Spre Topolog se poate face o excursie de o zi, străbătând pe valea pârâului

Coisca – pe circa 16 km – întreaga depresiune subcarpatică Jiblea-Berislăveşti. Din

satul Ianculeşti, peste o mică înşeuare, se ajunge după 2-3 km la Şuici, în valea

Topologului.

Din Călimăneşti până în Rm.Vâlcea se ajunge fie pe drumul naţional nr.7 (18

km), fie pe calea ferată (16 km). Pe şosea se întâlnesc localităţile Seaca, Gura Văii,

Bogdăneşti (în primul război mondial, pe aceste locuri au avut loc lupte grele),

Bujoreni (în comună se află ,,Muzeul satului’’, o veche culă oltenească din 1810 şi

o biserică din 1812, cu pictura originală bine conservată ; peste Olt, între Bujoreni

şi Bogdăneşti, se află comuna Fedeleşoiu – locul unui vechi castru roman – cu un

schit construit între 1672-1674 şi terminat în 1700, având ctitori pe Grigore Ghica

şi mitropolitul Varlaam).

De asemenea, turiştii pot participa la excursiile pe care societatea le

organizează cu ocazia următoarelor festivaluri ce au loc în judeţul Vâlcea :

- Festivalul Berii vâlcene – Rm.Vâlcea

- Cocoşul de Horezu – Horezu

- Sărbătoarea Bujorului – Horezu

- Cântecele Oltului - Călimăneşti

În cadrul biroului judeţean de turism pot fi organizate următoarele excursii :

Excursii de ½ zi :

78

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 80: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

-Călimăneşti – Berislăveşti – Dăngeşti – Cabana Cozia şi retur ;

-Călimăneşti – valea Lotrului – Voineasa ;

-Călimăneşti – valea Oltului – Sibiu ;

-Turul staţiunilor, cu vizitarea obiectivelor de interes turistic ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Drăgăşani (cu degustare de vinuri) ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Muzeul ,,Nicolae Bălcescu’’ ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Băbeni – Mănăstirea ,,Dintr-un Lemn’’ ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Mănăstirea Hurezi – Peştera Muierilor

(jud.Gorj) ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Cheile Bistriţei vâlcene – culele de la Măldăreşti

– Horezu ;

Excursii de 1 zi :

-Turul staţiunilor (Călimăneşti – Căciulata – Cozia – Băile Olăneşti – Băile

Govora – Ocnele Mari) ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Curtea de Argeş – Vidraru ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Drobeta Turnu Severin –

Orşova ;

-Călimăneşti – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârşia Lotrului ;

-Călimăneşti – Rm.Vâlcea – Horezu – Tg.Jiu – Tismana.

Societatea Călimăneşti-Căciulata are la dispoziţia turiştilor o agenţie de

turism plasată în holul hotelului Oltul, un autocar de 40 locuri şi un microbuz de 14

locuri, mijloace de transport cu care zilnic se pot efectua excursii pentru cei doritori

să cunoască aceste locuri.

Staţiunea Călimăneşti-Căciulata dispune de un fond balnear remarcabil, fiind

una dintre cele mai renumite din ţară, cunoscută, însă, şi pe plan internaţional.

79

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 81: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Activitatea balneară de aici are o veche tradiţie, apele minerale fiind

cunoscute încă de pe vremea dacilor şi romanilor, de aceea această activitate a

cunoscut o amplă dezvoltare.

Dincolo de evoluţia circulaţiei turistice din ultimii ani, determinată de factori

conjuncturali, neconcludenţi pentru tendinţele pe termen lung ale turismului

balnear, cercetăriile şi studiile efectuate asupra cererii turistice relevă existenţa unei

importante cereri potenţiale a populaţiei româneşti pentru turismul de sănătate.

Pe plan internaţional, însă, turismul pentru întreţinere şi repunere în formă

este înţeles ca o noţiune superioară, pentru o ofertă de servicii ce înglobează atât

domeniul turismului balnear, cât şi turismul recreativ, de odihnă.

De aceea, doar îmbinarea celor două forme de servicii turistice – balnear şi

recreativ – poate duce la revitalizarea şi dezvoltarea pe viitor a acestor staţiuni.

CAPITOLUL IV

DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN STAŢIUNE PRIN PRISMA S.C.

SIND. ROMÂNIA S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA

4.1. Prezentarea a S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA

CACIULATA.

80

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 82: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

În frumoasa statiune Calimanesti-Caciulata pe Valea Raului Olt, la 18 km

de Ramnicu Valcea, 81 km de Sibiu si 198 km de Bucuresti ,in 1960-1965 se

proiecta Complexul Traian, a carei constructie a durat pana in 1970. În 1970 a fost

dat în folosinţă Complexul Traian din Caciulata sub denumirea de Casa de Odihnă

şi Tratament a Sindicatelor, ca parte a patrimoniului Uniunii Generale a

Sindicatelor din România, până în anul 1990.

În luna aprilie 1990, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din

România a preluat prin absorbţie, ca succesor universal, patrimoniul Consiliului

Central al UGSR, din care făcea parte şi Complexul Traian din Caciulata ca fiind

una din cele 17 staţiuni pe care le aveau în patrimoniu. În anul 1993 în conformitate

cu prevederile legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi a legii nr. 54/1991

privind sindicatele, în baza statutului şi contractului de societate, prin sentinţa civilă

nr. 4755/1993 dată de Judecătoria Sectorului 6 al municipiului Bucureşti, s-a

înfiinţat societatea comercială Sind România S.R.L. Bucureşti, cu 17 filiale în ţară,

având ca asociaţi juridici:

- Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăţia;

- Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa;

- Confederaţia Sindicatelor Democratice din România;

- Blocul Naţional Sindical;

- Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România.

Din anul 1993 Complexul Traian este înregistrat la Oficiul Registrul

Comerţului al judeţului Vâlcea cu numărul J38/250/1993 având forma juridică, sub

denumirea S.C. Sind România S.R.L. Sucursala Caciulata.

Conform Art. 5 din statutul societăţii, durata de funcţionare este nelimitată3.

3 Statutul S.C. Sind România S.R.L. Bucureşti

81

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 83: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Societatea are un capital social subscris şi vărsat 26.192.400.000 lei împărţit

în 261.924 părţi sociale, cu o valoare nominală 100.000 lei fiecare, repartizată în

funcţie de aportul asociaţiilor la capital, astfel:

- CNSLR Frăţia – 96.388 părţi sociale, cu o participare la

beneficii/pierderi de 36,8%;

- CNS Cartel Alfa – 72.563 părţi sociale, cu o participare la

beneficii/pierderi de 27,7%;

- CSDR – 45.575 părţi sociale, cu o participare la beneficii/pierderi de

17,4%;

- ANCCSR – 1833 părţi sociale, cu o participare la beneficii/pierderi de

0,7%.

S.C. Sind România S.R.L. Sucursala Caciulata nu deţine titluri de proprietate

pentru terenurile din folosinţă în suprafaţă de 17 ha, deoarece prin Hotărârea 8/9 a

Comisiei de Aplicare a Legii Fondului Funciar, s-a stabilit că aceste terenuri aparţin

domeniului public conform Legii Fondului Funciar 18/1991.

Structura organizatorică, reflectată de organigrama societăţii este ierarhică

(piramidală).

S.C. Sind România S.R.L. sucursala Caciulata funcţionează:

- la sediul central, prin 8 compartimente:

management-consultanţă juridică;

turism-prestări servicii şi programe turistice;

comercial;

tehnic;

contabilitate-analize economice;

marketing;

prognoză;

informatică.

82

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 84: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

- în teritoriu, prin agenţii de turism şi sucursale fara personalitate juridică.

Conform statutului, organul de conducere al societăţii este Adunarea

Generală a Acţionarilor (AGA), care se convoacă cel puţin o dată pe an sau ori de

câte ori este necesar, fiind legal constituită în prezenţa reprezentanţilor asociaţiilor

care deţin cel puţin ¾ din numărul total al părţilor sociale.

Societatea este administrată de Consiliul de Administraţie compus din cinci

membri numiţi de AGA pe o perioadă de 5 ani, condus de un preşedinte care este

directorul general al societăţii.

Consiliul de Administraţie se întruneşte la sediul central al societăţii cel puţin

o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar. Conducerea curentă este asigurată de

directorul general şi directorul economic. Controlul este efectuat de comisia de

cenzori formată din trei persoane.

Conducerea executivă a filialei Caciulata este asigurată de director şi contabil

şef numiţi de Consiliul de Administraţie al S.C. Sind România S.R.L. Bucureşti.

Directorul conduce direct activitatea compartimentelor resurse umane,

cazare, turism, comercial, alimentaţie publică – desfacere mărfuri, tehnic şi PSI.

Contabilul şef coordonează activitatea compartimentului financiar – contabil,

casierie.

4.2. Echipamentul turistic

83

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 85: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Baza materială cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de

producţie a ofertei turistice, care împreună cu forţa de muncă, creează premizele

necesare desfăşurării activităţii turistice4.

Baza materială a S.C. Sind România S.R.L. este compusă din:

- unităţi de cazare, respectiv 1 hotel şi o vila cu o capacitate totală

de 526+10 locuri, clasificate de Ministerul Turismului la 2 şi 3 stele, astfel:

Hotel Traian ** , 526 locuri

Vila Flora ***, 2 apartamente, living, 3 camere duble, bucatarie proprie.

- unitati de alimentatie publica:

Restaurant Traian cu o capacitate de circa 400 de locuri.

Restaurant Intim cu o capacitate de circa 150 de locuri, terasa acperita pe

faleza Oltului.

Café –Bar.

Bar de noapte.

Cofetarie.

- baza de tratament situată în hotel Traian, dotată cu aparatură modernă

unde se pot trata:

afecţiuni ale aparatului respirator si a bolilor asociate;

afecţiuni ale aparatului locomotor (boli reumatice) şi a bolilor asociate;

afecţiuni ale sistemului nervos, nevroze, convalescenţe, astenie;

surmenaj fizic şi intelectual;

afecţiuni digestive, hepato biliare, renale;

bazin cu apa termala pentru recuperare medicala;

Se efectuează diverse proceduri medicale: curenţi dinamici, unde scurte,

unde ultra scurte, aerosoli, parafină, masaj.

- laborator de cofetărie şi patiserie situat în blocul alimentar din hotel

4 M. Diaconu, op.cit., p.105

84

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 86: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Traian;

- 2 sali pentru conferinţe 50 si 100 de locuri;

- parc auto dotat cu 3 mijloace de transport marfă si persoane;

- spaţii de depozitare pentru mărfuri, materiale, combustibil;

- centrale termice în conservare in hotel Traian, şi punct geo-termal care

asigura apa calda si caldura pentru hotel Traian si pentru vila;

- spălătorie şi croitorie ce deservesc unităţile de alimentaţie publică şi

cazare;

- ateliere pentru servicii tehnice şi auto;

- birourile personalului situate la parterul hotelului Traian.

4.3. Oferta de servicii turistice

Obiectul de activitate al S.C. Sind România S.R.L. sucursala Caciulata,

constă în vânzarea produsului turistic, în baza mai multor tipuri de contracte în

următoarele activităţi:

- hoteliere, de alimentaţie publică, ocrotirea sănătăţii, agrement şi

divertisment (organizare de excursii interne, drumeţii pe trasee montane marcate,

bibliotecă, discotecă, jocuri electronice, biliard);

- cu caracter special, organizare de congrese, conferinţe, festivităţi,

expoziţii ;

- cu caracter sportiv , vânătoare, pescuit, , jocuri sportive;

- producţie, produse de cofetărie şi patiserie;

- comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate

- transporturi de mărfuri, manipulare, depozitare.

85

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 87: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Se asigură şi servicii suplimentare care acoperă exigenţele categoriei de

clasificare a spaţiilor hoteliere şi de alimentaţie publică, dar şi cele impuse de

structura clienţilor, astfel:

- servicii cu plată, care cuprind închirieri de spaţii pentru organizare de

conferinţe, banchete, închiriere materiale sportive, convorbiri telefonice, fax,

coafură, frizerie, spălat, călcat lenjerie, transport de la şi până la gara Calimanesti

Jiblea cu mijloace proprii, parcare autoturisme;

- servicii fără plată, care cuprind sortarea şi distribuirea corespondenţei

adresată clienţilor, transmiterea de mesaje, furnizarea de informaţii, rezervări locuri

pentru transport, păstrarea bagajelor turiştilor, păstrarea valorilor pentru clienţi,

trezirea turiştilor, curieratul.

Structura serviciilor este următoarea:

- servicii turistice de bază – cazare, alimentaţie publică, tratament;

- servicii suplimentare – agrement, divertisment, închirieri materiale

sportive, comercializare produse alimentare şi nealimentare, transport.

Evoluţia principalelor servicii prestate de S.C. Sind Romania S.R.L.sucursala

Caciulata:

Mii lei Tabel nr. 4.1.

2003 2004 2005Servicii prestate

Valoare absolută

% Valoare absolută

% Valoare absolută

%

Cazare 1726180 34.63 1866218 36.23 1903770 35.11Alimentaţie

publică2415999 48.47 2419555 46.97 2578465 47.55

Tratament 810115 16.25 809216 15.71 887480 16.37Alte servicii 32100 0.65 56112 1.09 52988 0.97

Total 4984394 100 5151101 100 5422703 100Sursa: Tabelul a fost întocmit pe baza datelor din BVC a societăţii.

Din datele prezentate rezultă că peste 94% din totalul vânzărilor s-a realizat

din servicii de bază şi mai puţin de 6% pe seama serviciilor suplimentare.

86

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 88: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Serviciile reprezentative sunt cele de cazare şi alimentaţie publică, adică 92%

din volumul total de activitate, iar tratamentul reprezintă 5%.

4.4. Strategii de dezvoltare a turismului în staţiune

Aprecierile pe care le-au obţinut apele minerale la diferite reuniuni

internaţionale, cadrul natural deosebit oferit de Valea Oltului, precum şi de marile

hoteluri construite în Căciulata sunt factori favorabili care au dus la includerea

acestei staţiuni în circuitul internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o serie

de măsuri în următoarele condiţii:

- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de modernizare a

construcţiilor vechi şi creşterea nivelului lor de confort, întrucât aceste clădiri sunt

în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile. Apoi se vor realiza

construcţii noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total de 150 locuri) având 3

stele cu arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;

- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente, realizarea

încă a 530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste lipsuri

cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux şi a I-a şi vor asigura un nivel crescut

de diversificare a unităţilor;

- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor hidrominerale;

- valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui sanatoriu

destinat copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată de cadrul

natural pitoresc şi nepoluat;

- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de recreere,

acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin întâlnit în staţiunile

balneoclimaterice: tinerii. Condiţii naturale bune pentru organizarea unui centru de

recreere – divertisment îl constituie insula Ostrov.

87

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 89: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor viza localităţile

şi arterele cu trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine

turişti în apropierea unor staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de

săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului, amenajarea unui camping, terenuri de

picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un ştrand, terenuri de sport..

Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre

litoral vor fi amenajate terenuri de camping.

O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea

Oltului, Malaia pe Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care

oferă posibilitatea amenajării lor pentru practicarea sporturilor nautice şi a

pescuitului.

Strategii de marketing pentru realizarea obiectivelor S.C. SIND

ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA.

Din datele furnizate de Agenţia de Turism a Sindicatelor reiese clar lipsa de

informaţie de pe piaţă asupra serviciilor oferite de agenţiile de turism. Este imperios

necesar ca agenţia să se mobilizeze pentru a-şi face cunoscute serviciile, de aceasta

depinzând în cea mai mare măsură evoluţia părţii de piaţă a agenţiei, datorită

faptului că pentru a reduce costurile şi riscurile, consumatorul va prefera oferta care

va prezenta cele mai multe informaţii, în marea lor majoritate consumatorii se

documentează înaintea luării unor decizii de cumpărare. Astfel cu cât materialele

promoţionale ale agenţiei vor ajunge într-o formă cât mai completă în atenţia

cumpărătorului potenţial, cu atât şansele ca serviciile acestea să fie alese sunt mai

mari.

Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o

imagine de firmă serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor

oferite pentru a elimina sau reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al

88

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 90: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest sentiment dispare (în cazul în care el a

existat) după cumpărarea vacanţei.

Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în

urma unei selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la

rândul ei generează într-o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte

şi insecuritate, care pot fi depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi prin

garanţii oferite.

S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA. va trebui să

stimuleze cumpărarea firmei şi de către consumatorii de servicii turistice care din

diferite motive nu apelează la serviciile agenţiilor concurente.

TrebuiE să acorde o foarte mare importanţă relaţiilor cu publicul deoarece

relaţiile influenţează într-o măsură determinată volumul viitor al vacanţelor vândute

de către agenţie.

Oferta agenţiei va trebui să ajungă la acelaşi consumator pe mai multe căi

deoarece consumatorii în marea lor majoritate nu se mulţumesc cu informaţiile

găsite în ziare, într-o singură broşură sau nu acordă o încredere prea mare acestora,

cei mai mulţi consumatori caută confirmarea informaţiilor pe care le deţin dintr-o

altă sursă.

Cele mai des întâlnite criterii de selecţie a unei vacanţe sunt zona, preţul,

traseul, calitatea ofertei şi confortul oferit.

S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CACIULATA va trebui

să scoată pe piaţă o ofertă cât mai maleabilă care să fie capabilă să scoată/includă

undele servicii din pachet, să modifice unele servicii şi calitatea acestora în vederea

oferirii potenţialilor turişti cât mai multe motive pentru alegerea ofertei şi cât mai

puţine motive de nemulţumire.

89

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 91: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Este necesar ca oferta să cuprindă şi unele garanţii pentru ca aceste avantaje

să nu aibă un efect contrar, să nu dezvolte un sentiment de neîncredere în mintea

consumatorului.

În funcţie de aceste considerente S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L.

SUCURSALA CACIULATA va putea aplica următoarele strategii de marketing:

Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul

că piaţa nu poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele

subpieţe sau segmente de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale

(în capul pieţei internaţionale) şi de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă,

apartenenţă la diferite categorii profesionale (în cazul pieţei naţionale). Prin

această strategie agenţia de turism a sindicatelor Vâlcea se va strădui să convingă

consumatorii de utilitatea şi superioritatea produselor turistice oferite faţă de alţi

prestatori concurenţi printr-o publicitatea intensivă. În consecinţă, dacă această

strategie implică eforturi mai reduse în domeniul perfecţionării produselor turistice

ea ajută la promovarea noilor pachete de programe turistice, deci implicit la

realizarea obiectivelor propuse.

Strategia creării unor produse turistice ocazionale – oferă posibilitatea

ieşirii pe piaţă cu produse turistice noi, care satisfac nevoia unui anumit segment de

piaţă la un anumit eveniment deosebit din viaţă:

- „Ziua absolventului”, este un produs turistic ce se adresează absolvenţilor

de liceu în perioada aprilie- iunie a fiecărui an, intră în categoria acţiunilor turistice

cu eficienţă economică mare;

- Sărbătorirea majoratului;

- Sărbătorirea pensionării salariaţilor,

- Sărbătorirea zilelor de 1 şi 8 martie, sunt prilejuri de o ieşire pe piaţă cu

produse turistice ocazionale.

90

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 92: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Strategia segmentării pieţei care presupune descompunerea unei pieţe

turistice în mai multe segmente, studierea cerinţelor clientelei segmentelor de piaţă,

orientarea ofertei de servicii şi readaptarea permanentă a produselor turistice la

cerinţele specifice ale segmentelor de piaţă, considerate ca abordabile pentru

promovarea produselor turistice oferite.

Adoptarea acestei strategii este determinată şi de concurenţa ascuţită de pe

piaţa turistică, care face ca organizatorii şi prestatorii de servicii turistice să se

adapteze nu întregii pieţe, ci numai segmentelor capabile să absoarbă produsul

turistic oferit.

Din punct de vedere economico-organizatoric, evaluarea atentă a tuturor

costurilor necesare realizării programelor şi acţiunilor turistice planificate creează

premisele unei strategii de marketing pentru lansarea şi comercializarea produsului

turistic.

91

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 93: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

CONCLUZII

Pentru ţara noastră ca şi pentru judeţul Vâlcea potenţialul turistic este o mină

de aur care trebuie foarte bine exploatat şi pus într-o lumină care să-i justifice

adevărata sa valoare.

Cunoscutul dicton latin „minte sănătoasă în corp sănătos” este o realitate

izvorâtă din legătura naturală dintre om şi natură. Căutările omului de a reveni,

măcar pentru scurtă vreme în sânul naturii au la bază tocmai necesitatea de a se

regăsi pe sine şi de a reface după stresul cotidianului.

În lupta pentru emanciaparea şi dezvoltarea societăţii omeneşti, oamenii au

cam uitat atât de legătura lor cu natura, cât şi respectul faţă de aceasta.

Realizările în turism pot fi o artă, drept pentru care dezvoltarea turismului

trebuie dirijată în mod ştiinţific:

- agenţiile de turism îşi propun să analizeze piaţa pentru determinarea

oportunităţilor şi pericolelor ce pot apărea;

- scopul este satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice din

Vâlcea şi zonele adiacente în condiţiile obţinerii unui profit;

- agenţiile de turism trebuie să ducă o campanie de conştientizare de către

consumatori a costurilor şi preţurilor reale ale serviciilor turistice, o politică

deschisă şi transparentă faţă de consumatori;

- accentuarea în materiale promoţionale a caracteristicilor vacanţelor pentru

care consumatorul prezintă un interes sporit, acestea fiind în general zona, preţul şi

bineînţeles avantajele;

- materialele publicitare vor fi realizate astfel încât să producă o dorinţă foarte

puternică de a cumpăra vacanţa prezentată însă fără a induce în eroare potenţialul

turistic prin prezentarea eronată a ofertei,

92

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 94: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

- agenţiile de turism să ofere servicii turistice bazate numai şi numai pe

nevoile, dorinţele consumatorilor;

- oferte maleabile – servicii la cerere, care să poată fi cumpărate separat,

servicii care să poată fi scoase din pachetul de servicii oferite, posibilitatea înlocuirii

lor cu altele (la cererea clientului) de o calitate mai slabă, dar mai ieftine, etc;

- agenţiile trebuie să-şi înnoiască anual oferta de servicii, să-şi îmbogăţească

oferta cu noi vacanţe, eventual să introducă noi genuri de vacanţe.

Publicul românesc trebuie educat pentru consumul turismului, astfel încât

este benefic pentru acesta părăsirea aglomerărilor urbane , a poluării şi stresului

zilnic în favoarea evadării în natură.

„A călători este o nevoie sufletească a oricui….E şi o dorinţă de extraordinar

care ne mână tendinţa de a ieşi din ceea ce se repetă zi de zi, e o patimă a

descoperirii, şi fiinţa noastră se mulţumeşte doar prin descoperirile pe care le

face”.

- Nicolae Iorga -

93

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 95: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

BIBLIOGRAFIE

1. Berbece, V.,C. Marinoiu Vâlcea – ghid turistic, Ed.Sport

2. Berbece,I.,Victor Botvinic Călimăneşti-Căciulata, Ed.pentru Turism ,

Bucureşti, 1973

3. Bran, Florina Economia turismului şi a mediului

înconjurător, Editura Economică, Bucureşti,

1998

4. Cârstea,

Ghe.,Constantinescu, D.

Monografia judeţului Vâlcea, Editura Sport

Turism, 1981

5. Charvat, Fr. Prezentul şi viitorul balneologiei, Editura

Lang & Co, Berna, 2000

6. Cosmescu, Ion Turismul, Editura Economică, Bucureşti,

1999

7. Cristureanu, Cristiana Economia şi politica turismului

internaţional, Casa Editorială pentru turism

şi cultură Abeona, Bucureşti, 1992

8. Davidescu, M. Mănăstirea Cozia, Ed. Meridiane, Bucureşti,

1966

9. Diaconu, M., Hanciuc,

N., Iordache, C.

Marketing în turism – Editura Independenţa

Economică, 2003

10. Iordacek S; Gonciulescu

T.

Evoluţii şi tendinţe în turismul de sănătate,

colocviul internaţional „Turismul şi

drepturile omului” – 1995

11. Minciu, Rodica Economia turismului, Editura Uranus,

94

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Page 96: Dezvoltarea Turismului Balnear in Statiunea Calimanesti Prin Prisma SC Sind Romania SRL Sucursala Caciulata

Bucureşti, 2001.

12. Snack, O., Petre Baron,

Nicolae Neacşu

Economia turismului, Ed.Expert, Bucureşti,

2001

13. State, I., Nicolae Neacşu Turismul balnear – Universitatea Dimitrie

Cantemir, cursuri uz intern, 2002

14. Ştefănescu, C., Al.

Gârneaţă

Călimăneşti-Căciulata – mic îndreptar

turistic, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1968

15. X X X X X Anuarul statistic al României, 2000-2004

16. X X X X X Arhiva Ocolului Silvic Călimăneşti

17. X X X X X Arhivele statului – Vâlcea, fond

Prefectura Judeţului Vâlcea, dosar nr.

26/1850.

18. X X X X X Staţia meteorologică Vf.Cozia – evidenţă

internă

19. X X X X X Strategia de dezvoltare şi promovare a

turismului în judeţul Vâlcea’’ - 2001

20. X X X X X Evidenţa internă a S.C. SIND. ROMÂNIA

S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA

21. X X X X X www Infoturism. ro/balneare/ călimăneşti.

95

Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata


Recommended