DEZVOLTAREA DURABILĂ, EXPRESIE A DIVERSITĂŢII LINGVISTICE
ÎN DIPLOMAŢIE
Studiu de caz: traducerea unui glosar bi-/multilingv
Georgeta CRISTIAN
Doctorandă în Traductologie Universitatea Sorbonne Nouvelle − Paris 3, CLESTHIA
PLANUL EXPUNERII
I. Context profesional
II. Repere metodologice şi teoretice
III. Studiu comparativ
IV. Concluzii
I. CONTEXT PROFESIONAL
1. Autorul textului-sursă2. Comanditarul textului-ţintă3. Traducătorul4. Beneficiarul textului-ţintă5. Funcţia principală a textului-sursă şi a textului-ţintă6. Transferul lingvistic, terminologic, pragmatic şi cultural al
textului-sursă în spaţiul-timp al culturii-ţintă7. Strategiile traductive8. Revizia textului-ţintă
II. REPERE METODOLOGICE ŞI TEORETICE
a) Problematică: cum poate fi evaluată calitatea unei traduceri neliterare şi în ce măsură co-prezenţa a două sau mai multe limbi influenţează receptarea mesajului din textul- sursă de către traducător?
b) Obiectiv: pertinenţa înlocuirii, în traducerea pragmatică, a dihotomiei trădare vs fidelitate cu opoziţia echivalenţă vs
nonechivalenţă
c) Corpus: 4 itemi dintr-un glosar bi-/multilingv din domeniul diplomaţiei, pe teme de mediu şi dezvoltare durabilă
d) Metodă: Skopostheorie / skopos theory / théorie du skopos − Reiss, Vermeer [1984] (2014), Reiss [1995] (2009)
e) Terminologie: adéquation ≠ équivalence − Reiss [1995] (2009), explicitation − Delisle et alii (1999)
III. STUDIU COMPARATIVEx. 1 (1)
[FR]Énergie durable pour tous
[EN]Sustainable Energy for All − SE4ALL
[ES]Energía Sostenible para Todos
[RO]Energie durabilă pentru toţi
III. STUDIU COMPARATIVEx. 1 (2)
[FR]
Initiative lancée par le Secrétaire général des Nations Unies en octobre 2011. Elle vise à apporter un soutien politique de haut niveau en faveur de l’accès pour tous à une énergie durable d’ici 2030.
Représentation permanente de la France auprès des Nations unies
[RO]
Iniţiativă lansată de Secretarul general al Naţiunilor Unite în octombrie 2011, pentru a obţine un sprijin politic la nivel înalt în favoarea accesului pentru toţi la o energie durabilă până în 2030.
Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU
III. STUDIU COMPARATIVEx. 2 (1)
[FR]Mécanisme de développement propre − MDP
[EN]Clean Development Mechanism − CDM
[ES]Mecanismo para un Desarrollo Limpio − MDL
[RO]Mecanismul de dezvoltare curată − MDC
III. STUDIU COMPARATIVEx. 2 (2)
[FR]
Défini dans l’article 12 du protocole de Kyoto, il poursuit un double objectif : 1) aider les Parties ne figurant pas à l’annexe I à parvenir à un développement durable ainsi qu’à contribuer à l’objectif ultime de la Convention ; 2) aider les Parties visées à l’annexe I à remplir leurs engagements chiffrés de limitation et de réduction de leurs émissions.
Glossaire du climat, Institut de l’énergie et de l’environnement de la Francophonie, 2009
[RO]
Definit în articolul 12 al Protocolului de la Kyoto, MDC urmăreşte două obiective: 1) sprijinirea Părţilor care nu sunt prevăzute în Anexa I pentru realizarea atât a unei dezvoltări durabile, cât şi a ultimului obiectiv din Convenţie, şi 2) sprijinirea Părţilor vizate de Anexa I pentru a-şi îndeplini angajamentele cuantificate de limitare şi de reducere a emisiilor.
Glossaire du climat, Institut de l’énergie et de l’environnement de la Francophonie, 2009
III. STUDIU COMPARATIVEx. 3 (1)
[FR]objectifs de développement durable − ODD
[EN]Sustainable Development Goals − ODS
[ES]Objectivos de Desarrollo Sostenible − ODS
[RO]obiective de dezvoltare durabilă − ODD
III. STUDIU COMPARATIVEx. 3 (2)
[FR]
Concept né à la Conférence des Nations Unies sur le développement durable de Rio +20, qui a eu lieu en 2012. Le but était de produire un ensemble d’objectifs universellement applicables qui équilibre les trois dimensions du développement durable : la dimension environnementale, la dimension sociale et la dimension économique.
Assemblée des Nations Unies pour l’environnement
[RO]
Concept creat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (Rio +20), desfăşurată în 2012. Astfel, s-a stabilit un set de obiective universal aplicabile care să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: dimensiunea de mediu, dimensiunea socială şi dimensiunea economică.
Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Mediu
III. STUDIU COMPARATIVEx. 4 (1)
[FR]partage du fardeau
[EN]burden sharing
[ES]reparto de la carga
[RO]repartizarea obligaţiilor
III. STUDIU COMPARATIVEx. 4 (2)
[FR]
Mécanisme prévu par le protocole de Kyoto autorisant un groupe d’États à se regrouper au sein d’un collectif (bulle) pour se répartir les efforts de réduction de gaz à effet de serre exigées par le protocole de Kyoto, ainsi que la responsabilité de les respecter. La seule « bulle » existante englobe les 15 États membres de l’Union européenne, au moment de leur ratification du Protocole de Kyoto, en 2002. Cette bulle européenne a un objectif global de -8% mais répartit différemment l’effort de réduction entre ces 15 pays. Ainsi la France a pour objectif de stabiliser ses émissions par rapport au niveau de celles-ci en 1990 alors que l’Allemagne doit les réduire de 21%.
Ministère de l’Écologie, du Développement durable et de l’Énergie
[RO]
Mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto care permite unui grup de state să se reunească într-un colectiv în vederea repartizării eforturilor de reducere a gazelor cu efect de seră impuse de Protocolul de la Kyoto, precum şi a responsabilităţii de a le respecta. Acest colectiv (singurul) reuneşte 15 state membre ale Uniunii Europene în momentul adoptării Protocolului de la Kyoto, în 2002. Colectivul european şi-a fixat un obiectiv global de -8%, dar repartizează în mod diferit efortul de reducere a emisiilor între cele 15 state. Astfel, Franţa are obiectivul de a-şi mentine emisiile la nivelul din 1990, în timp ce Germania trebuie să le reducă cu 21%.
Ministerul francez al Ecologiei, Dezvoltării durabile şi Energiei
IV. CONCLUZII
„[…] Ce concluzii putem trage despre complexitatea […] traducerii? Mai întâi, putem evoca elementele ei invariabile.
Primul, că traducerea este teleologică, orientată spre un [anumit] scop, de aceea, nu ar trebui să fie nici realizată şi nici evaluată fără să se ţină cont de funcţia ei. […]
Al doilea element […] este importanţa calităţii traducerii ca text de sine stătător, pe care cititorul o va evalua, în general, ca atare, fără să-l intereseze calitatea textului-sursă. […]
În sfârşit, este bine şi chiar necesar […] ca studenţii să devină conştienţi de importanţa componentelor extralingvistice ale calităţii pe piaţa de muncă. […]”
Gile (2005: 67-68, trad. şi subl. G. C.)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
DELISLE, Jean, LEE-JAHNKE, Hannelore, CORMIER, Monique C. (dir.). (1999) Terminologie de la traduction. Translation terminology. Terminología de la traduccíon. Terminologie der Übersetzung. Amsterdam and Philadelphia : John Benjamins Publishing Company, vol. 1.
GILE, Daniel. (2005) La traduction. La comprendre, l’apprendre. Paris : Presses Universitaires de France, coll. « Linguistique nouvelle ».
LADMIRAL, Jean-René. (2014) Sourcier ou cibliste. Paris : Société d’édition Les Belles Lettres, coll. « Traductologiques ».
MUNDAY, Jeremy. [2001] (2004) Introducing Translation Studies. Theories and applications. London and New York : Routledge.
NORD, Christiane. [1997] (2008) La Traduction : une activité ciblée. Introduction aux approches fonctionnalistes, trad. de l’anglais par Beverly Adab. Arras : Artois Presses Université, coll. « Traductologie ».
OUSTINOFF, Michaël. (2011) Traduire et communiquer à l’heure de la mondialisation. Paris : CNRS Éditions, coll. « CNRS Communication ».
PLASSARD, Freddie. (2007) Lire pour traduire. Paris : Presses Sorbonne Nouvelle.REISS, Katharina. [1995] (2009) Problématiques de la traduction. Les conférences de Vienne, trad. de
l’allemand par Catherine A. Bocquet. Paris : Éditions Economica/Anthropos, coll. « Bibliothèque de traductologie ».
REIß, Katharina, VERMEER, Hans J. [1984] (2014) Towards a General Theory of Translational Action. Skopos Theory Explained, translated from the German by Christiane Nord, English reviewed by Marina Dudenhöfer. London/New York : Routledge.
DEZVOLTAREA DURABILĂ, EXPRESIE A DIVERSITĂŢII LINGVISTICE
ÎN DIPLOMAŢIE
Studiu de caz: traducerea unui glosar bi-/multilingv
Georgeta CRISTIAN
Doctorandă în Traductologie Universitatea Sorbonne Nouvelle − Paris 3, CLESTHIA
PLANUL EXPUNERII
I. Context profesional
II. Repere metodologice şi teoretice
III. Studiu comparativ
IV. Concluzii
I. CONTEXT PROFESIONAL
1. Autorul textului-sursă2. Comanditarul textului-ţintă3. Traducătorul4. Beneficiarul textului-ţintă5. Funcţia principală a textului-sursă şi a textului-ţintă6. Transferul lingvistic, terminologic, pragmatic şi cultural al
textului-sursă în spaţiul-timp al culturii-ţintă7. Strategiile traductive8. Revizia textului-ţintă
II. REPERE METODOLOGICE ŞI TEORETICE
a) Problematică: cum poate fi evaluată calitatea unei traduceri neliterare şi în ce măsură co-prezenţa a două sau mai multe limbi influenţează receptarea mesajului din textul- sursă de către traducător?
b) Obiectiv: pertinenţa înlocuirii, în traducerea pragmatică, a dihotomiei trădare vs fidelitate cu opoziţia echivalenţă vs
nonechivalenţă
c) Corpus: 4 itemi dintr-un glosar bi-/multilingv din domeniul diplomaţiei, pe teme de mediu şi dezvoltare durabilă
d) Metodă: Skopostheorie / skopos theory / théorie du skopos − Reiss, Vermeer [1984] (2014), Reiss [1995] (2009)
e) Terminologie: adéquation ≠ équivalence − Reiss [1995] (2009), explicitation − Delisle et alii (1999)
III. STUDIU COMPARATIVEx. 1 (1)
[FR]Énergie durable pour tous
[EN]Sustainable Energy for All − SE4ALL
[ES]Energía Sostenible para Todos
[RO]Energie durabilă pentru toţi
III. STUDIU COMPARATIVEx. 1 (2)
[FR]
Initiative lancée par le Secrétaire général des Nations Unies en octobre 2011. Elle vise à apporter un soutien politique de haut niveau en faveur de l’accès pour tous à une énergie durable d’ici 2030.
Représentation permanente de la France auprès des Nations unies
[RO]
Iniţiativă lansată de Secretarul general al Naţiunilor Unite în octombrie 2011, pentru a obţine un sprijin politic la nivel înalt în favoarea accesului pentru toţi la o energie durabilă până în 2030.
Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU
III. STUDIU COMPARATIVEx. 2 (1)
[FR]Mécanisme de développement propre − MDP
[EN]Clean Development Mechanism − CDM
[ES]Mecanismo para un Desarrollo Limpio − MDL
[RO]Mecanismul de dezvoltare curată − MDC
III. STUDIU COMPARATIVEx. 2 (2)
[FR]
Défini dans l’article 12 du protocole de Kyoto, il poursuit un double objectif : 1) aider les Parties ne figurant pas à l’annexe I à parvenir à un développement durable ainsi qu’à contribuer à l’objectif ultime de la Convention ; 2) aider les Parties visées à l’annexe I à remplir leurs engagements chiffrés de limitation et de réduction de leurs émissions.
Glossaire du climat, Institut de l’énergie et de l’environnement de la Francophonie, 2009
[RO]
Definit în articolul 12 al Protocolului de la Kyoto, MDC urmăreşte două obiective: 1) sprijinirea Părţilor care nu sunt prevăzute în Anexa I pentru realizarea atât a unei dezvoltări durabile, cât şi a ultimului obiectiv din Convenţie, şi 2) sprijinirea Părţilor vizate de Anexa I pentru a-şi îndeplini angajamentele cuantificate de limitare şi de reducere a emisiilor.
Glossaire du climat, Institut de l’énergie et de l’environnement de la Francophonie, 2009
III. STUDIU COMPARATIVEx. 3 (1)
[FR]objectifs de développement durable − ODD
[EN]Sustainable Development Goals − ODS
[ES]Objectivos de Desarrollo Sostenible − ODS
[RO]obiective de dezvoltare durabilă − ODD
III. STUDIU COMPARATIVEx. 3 (2)
[FR]
Concept né à la Conférence des Nations Unies sur le développement durable de Rio +20, qui a eu lieu en 2012. Le but était de produire un ensemble d’objectifs universellement applicables qui équilibre les trois dimensions du développement durable : la dimension environnementale, la dimension sociale et la dimension économique.
Assemblée des Nations Unies pour l’environnement
[RO]
Concept creat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă (Rio +20), desfăşurată în 2012. Astfel, s-a stabilit un set de obiective universal aplicabile care să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: dimensiunea de mediu, dimensiunea socială şi dimensiunea economică.
Adunarea Organizaţiei Naţiunilor Unite de Mediu
III. STUDIU COMPARATIVEx. 4 (1)
[FR]partage du fardeau
[EN]burden sharing
[ES]reparto de la carga
[RO]repartizarea obligaţiilor
III. STUDIU COMPARATIVEx. 4 (2)
[FR]
Mécanisme prévu par le protocole de Kyoto autorisant un groupe d’États à se regrouper au sein d’un collectif (bulle) pour se répartir les efforts de réduction de gaz à effet de serre exigées par le protocole de Kyoto, ainsi que la responsabilité de les respecter. La seule « bulle » existante englobe les 15 États membres de l’Union européenne, au moment de leur ratification du Protocole de Kyoto, en 2002. Cette bulle européenne a un objectif global de -8% mais répartit différemment l’effort de réduction entre ces 15 pays. Ainsi la France a pour objectif de stabiliser ses émissions par rapport au niveau de celles-ci en 1990 alors que l’Allemagne doit les réduire de 21%.
Ministère de l’Écologie, du Développement durable et de l’Énergie
[RO]
Mecanism prevăzut de Protocolul de la Kyoto care permite unui grup de state să se reunească într-un colectiv în vederea repartizării eforturilor de reducere a gazelor cu efect de seră impuse de Protocolul de la Kyoto, precum şi a responsabilităţii de a le respecta. Acest colectiv (singurul) reuneşte 15 state membre ale Uniunii Europene în momentul adoptării Protocolului de la Kyoto, în 2002. Colectivul european şi-a fixat un obiectiv global de -8%, dar repartizează în mod diferit efortul de reducere a emisiilor între cele 15 state. Astfel, Franţa are obiectivul de a-şi mentine emisiile la nivelul din 1990, în timp ce Germania trebuie să le reducă cu 21%.
Ministerul francez al Ecologiei, Dezvoltării durabile şi Energiei
IV. CONCLUZII
„[…] Ce concluzii putem trage despre complexitatea […] traducerii? Mai întâi, putem evoca elementele ei invariabile.
Primul, că traducerea este teleologică, orientată spre un [anumit] scop, de aceea, nu ar trebui să fie nici realizată şi nici evaluată fără să se ţină cont de funcţia ei. […]
Al doilea element […] este importanţa calităţii traducerii ca text de sine stătător, pe care cititorul o va evalua, în general, ca atare, fără să-l intereseze calitatea textului-sursă. […]
În sfârşit, este bine şi chiar necesar […] ca studenţii să devină conştienţi de importanţa componentelor extralingvistice ale calităţii pe piaţa de muncă. […]”
Gile (2005: 67-68, trad. şi subl. G. C.)
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
DELISLE, Jean, LEE-JAHNKE, Hannelore, CORMIER, Monique C. (dir.). (1999) Terminologie de la traduction. Translation terminology. Terminología de la traduccíon. Terminologie der Übersetzung. Amsterdam and Philadelphia : John Benjamins Publishing Company, vol. 1.
GILE, Daniel. (2005) La traduction. La comprendre, l’apprendre. Paris : Presses Universitaires de France, coll. « Linguistique nouvelle ».
LADMIRAL, Jean-René. (2014) Sourcier ou cibliste. Paris : Société d’édition Les Belles Lettres, coll. « Traductologiques ».
MUNDAY, Jeremy. [2001] (2004) Introducing Translation Studies. Theories and applications. London and New York : Routledge.
NORD, Christiane. [1997] (2008) La Traduction : une activité ciblée. Introduction aux approches fonctionnalistes, trad. de l’anglais par Beverly Adab. Arras : Artois Presses Université, coll. « Traductologie ».
OUSTINOFF, Michaël. (2011) Traduire et communiquer à l’heure de la mondialisation. Paris : CNRS Éditions, coll. « CNRS Communication ».
PLASSARD, Freddie. (2007) Lire pour traduire. Paris : Presses Sorbonne Nouvelle.REISS, Katharina. [1995] (2009) Problématiques de la traduction. Les conférences de Vienne,
trad. de l’allemand par Catherine A. Bocquet. Paris : Éditions Economica/Anthropos, coll. « Bibliothèque de traductologie ».
REIß, Katharina, VERMEER, Hans J. [1984] (2014) Towards a General Theory of Translational Action. Skopos Theory Explained, translated from the German by Christiane Nord, English reviewed by Marina Dudenhöfer. London/New York : Routledge.
