ACADEMTA DE $TllNTE JURIDICE DIN ROMANn

Cristian Ionescu

Dezvoltarea constitufionali a RominieiActe gi document e 1741-1991

Ed. 3

revizutl9i addugitd -

Editura C.H. BeckBucureqti 2016

Cuprins

Lista documentelor,,.......... ..................... Vll

rntroducere :: :::::: : ::::::::::: ::::,: xxv,Capitolul l. Via[a social-economicd gi politicd a Principatelor RomAnegti: Valahia,

Moldova gi Transilvania in a doua jumdtate a secolului al XVII|-lea .,.,,,,,,,,,..,,.,,, 1

CapitoluM. Renagterea nafionalS, Documente privind originea organizirii politice moderne a

StatuluiRomin

Capitolul lll. Primele incerciri de instituire a regimului parlamentar modern ,,,,,,,....132

Capitolul lV. Lupta pentru unitatea nationali a tuturor rom6nilor .......154

CapitolulV. Consacrarea regimului parlamentar m0dern,,,...,... .....,,,,457

Capitolul Vl. Lupta pentru f5urirea statului na[ional unitar romAn,. .....507

CapitolulVll. Romdnia Mare.........,,,,, .....588

Capitolul Vlll. Regimul politic autoritar instituit de Regele Carol al ll-1ea..........,.,, ,.....................,,,,770

CapitolullX, Actele din septembrie'1940,,.,....,., ,..,.......896

Capitolul X. Lovitura de stat de la 23 august '1944 gi urmdrile sale constitutionale gi politice,,,...,,973

CapitolulXl. Proclamarea formei de guverndmdnt republicane .....,.1040

CapitolulXll. Constitutiile socialiste.. ....1048

CapitolulXlll. Tranzilia la o societate democraticd giinstitutionalizarea statuluide drept....,.,.,...1095

Gapitolul I

vtATA SOCIAL.ECONOMTCA $r POLTTICA A PRTNCTPATELOR

ROMANE$T| VALAHTA, MOLDOVA $r TRANSTLVANTA iru n OOUA

JUMATATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA

1. Marele hrisov al lui Constantin Mavrocordatla data de 7/18 februarie 1741

(,,Constitulia" Principelu i Constanti n Mavrocord at)

Alexandru A.C. Slurdza, L'Europe Orientale ei le role historique de Maurocordato, 1660-1830, Librairie

Plon, Paris, 1913, p. 382-387.,,Constitulia" lui Mavrocordat a fost publicati inilialin gazeta,,Mercure de

France", iulie 1742. O versiune in limba francezd a ,,Constitutiei" a fost publicatd in Revista de Drept

Public, anulXlll, nr, 1/1938, p.115-127.,,Constitulia" sau,,Agezdm6ntulluiConstantin Mavrocordat" s-a

aplicat 9i in Moldova in timpul Domniei sale in acest Principat. in cele doui Jiri Romdnegti, Constitulia a

fost aprobati in Adunarea de stiri gi semnati de participan{i. ln Moldova, Adunarea de stin nu aacceptat art. ll al Constitu{iei referitor la alegerea staretilor (egumenilor) mdndstirilor.

Pentru a satisface dorin{a care ne-a animat intotdeauna de a alina poporul gi in conformitate cu

sfaturile fostului principe de glorioasl amintire, tatdl gi stipdnul nostru Nicolae-AlexandruMavrocordat, dupl o serioas5 reflectare, am lucrat pentru a elabora prevederile care vor fi pre-

zentate in amanunt. RecunoscAnd cd acestea pot fi foarte utile Provinciei, noi le-am dat forta gi

autenticitatea corespunzltoare gi, in acest scop, le-am aplicat pecetea principatului nostru,

De aceea, cerem ca toli domnitorii, fie din familia noastrd sau oricare vor fi cei pe careDumnezeu ii va ridica la rangul de conducdtor al acestei provincii, sd sus{ind cu toatl autoritatea lor

fo(a gi obligativitatea acestui decret, pentru cd suntem convingi cd, prin aplicarea deplinS aacesiuia, ei ?gi vor regdsi utilitatea lor reunitS cu cea a intregii na{iuni. Dac5, dintre nobili, se va gisicineva care sd incerce sI modifice aceastd prezentl Constitu{ie, noi il declarlm rebel fala deporuncile suveranului siu gi dugman al [drii,

Dorim, deci, cu toaU sinceritatea inimii noastre ca, urmdnd luminarea din partea gratiei divine,

acegtia sd lucreze impreunl pentru a sustine gi respecta ei ingigi aceste prevederi.

Declara[ia clerului gi a nobilimiifdcutd Principelui cu ocazia noilor sale prevederi

Exist5 binefaceri care trebuie in mod demn recunoscute; a$a sunt cele pe care ni le-a ddruitAlte[a Sa, principele nostru serenisim gi foarte ingdduitor Constantin. Prin dreptatea gi marea sain[elepciune in conducere el a devenit, gralie cerului, Tatil tdrii sale, Statul ecleziastic Ai statul secu-lar datoreazi prevederii acestuia avantajele de care se bucuri, Reglementarile Altelei Sale

Serenisime constituie o dovadd conving5toare in acest sens. Nu ne vom referi la vigilenla sa

2 Dezvoltarea constWonald a Romdniei

continud gi la profunzimea gi marea sa ail5 de a conduce, calitS{i dovedite in toate incercdrile,

transmise de ?naintagii s6i'dupi ce le-au practicat ei ingigi in conducerea glorioasd a infloritorului

imperiu gi care au fdcut sI merite stima gi increderea augustului impdrat. Sprijinit de bralul

Atotputernicului, el a pdstrat gi conservat aceasti provincie in vAltoarea unui rdzboi izbucnit intre trei

imperii diferite; in sfirgit, ceea ce ne face sd simlim cel mai viu ceea ce datorlm Principelui nostru

serenisim este cd am vizut cd acest r6zboi aproape cd a ruinat provinciile vecine, in ciuda bunelor

intenlii ale conducdtorilor lor, chiar in perioada in care il felicit6m pe Principele nostru pentru a ne fi

pdstrat aga.

Cu toate cd nu ne considerim capabili sd mu[umim indeajuns binefdcitorului nostru domn,

totugi, pentru a nu fi acuza{i de ingratitudine, dorim s5 facem cunoscute frumoasele sale ac[iuni

ldrilor vecine, posterit5lii noastre indepdrlate 9i tuturor locuitorilor acestui principat, care nu sunt mai

pulini obligali decAt noi de a face si izbucneascd sentimentele lor de vie recunogtinld gi dorim ca

prezenta noasird mlrturie sE fie un monument vegnic pentru amintirea glorioasd a sEpinului 9i

binefflcdtorului nostru, pentru ca, in acest fel, domnitorii nogtri, viitorii sdi succesori, sI fie angaja[i

si urmeze exemplul sdu.

Constitulia

Ar4, l. Privind contribulia mdnistirilor, Degi mdndstirile au plStit intotdeauna tribut, deoarece

unele ni s-au pdrut extrem de deposedate de bunuri incdt au fost plrSsite locurile pe care acestea

au fost construite, iar altele sunt atdt de impovirate de datorii incAt, in absen{a preolilor, serviciile

divine nu se mai desfSgoard la orele stabilite gi intrucdt, totodatS, stare{ii, sub pretextul ridicdrii

contribuliei, utilizeazi potrivit bunului lor plac mindstirile, am hotdrdt ca, pe viitor, m5nistirile sd fie

scutite de contribulie.Art. ll. Referitor la starelii ministirilor, AflAnd cd staretii, in loc sd se Ingrijeascd de bunurile

comune ale mdndstirilor lor, deturneazd in profitul lor veniturile gi alte lucruri care aparlin acestora,

am hotirAt ca, cu prilejul adunirii generale a staretilor, sd fie alegi opt, cunoscuti prin probitatea gi

piogenia lor, care sd aibS titlul de epitropi ai mdnistirilor gi cirora toti stare$i, atit ai marilor, cit gi ai

micilor mdndstiri sau capele, sd le dea socotealS cu privire la toate veniturile anuale ale mdndstirilor

lor, chiar gi pentru cele mai mici. Am ordonat epitropilor sd lucreze temeinic pentru a spori, din toate

o"'i['ii:lTJ,Tl'Jiffiitilll'r**,'.r, cu toate cd existd in aceste [rri un vechi obicei de a

pretinde un tribut din partea preo[ilor, totugi, intrucAt Visteria publicl nu obtine astfel mari avantaje

deoarece cei mai mulli dintre ei se afli intr-o mare sdricie gi de abea igi pot asigura propria

subzistenld, linAnd cont 9i de faptul cd colectorii de taxe nu pot ac[iona impotriva preotilor flrd sd

laca uzde o anumitd necuviin[5 gi c5, ingrijora$ de cele mai multe ori din cauza colectorilor de care

depind din punct de vedere al tributului, preotii au inchis bisericile gi au abandonat serviciul divin,

am scutit preo[ii de tribut, considerind ca necorespunzdtor faptul cI perceperea tributului impiedici

desfdgurarea sfintelor ritual uri ale relig iei.

Art. lV. Referitor la protopopii din diferite tinuturi. in fiecare an, protopopii care se duc in

biserici pentru a face inspeclie gi a instrui ecleziagtii gi enoriagii, nu se limiteazl numai la con-

ducerea problemelor care privesc exclusiv bisericile, ci se amesteci in lucruri necorespunzitoare

pozi$ei lor, cum ar fi inchisori in care relin criminali gi alte persoane, de la care pretind, in mod

nedrept, sume de bani considerabile; pentru a remedia un asemenea abuz, hotirim ca, de acum

inainte, protopopii sd nu mai aibS nici un drept de a intemnila pe nimeni,

Via[a social-economicd gipoliticd a Pincipatebr Romdnegti 3

Art. V. Privind nobilii care fac dreptate. Degi nobilii care au avut anumite inslrcindri in cadrul

provinciei nu au primit pdnS in prezent nici o retribulie de la Visteria publici, totugi, pentru a-ifacesi resimtd efectele libertiiii noastre, pentru a-i determina si-gi indeplineascd in mod demn

indatoririle gi pentru ca un numdr mai mare dintre acegtia si preia insdrcindri publice, in scopul de a

putea acorda mai ugor audien[e numdrului tot mai mare de petitionari care se adund din toate p5(ile

in aceastd capital5, s-a ordonat ca toti nobilii care nu au functii in provincie gi in afara acestui orag qi

care, potrivit Curtii noastre, igi vor da avizul in scris cu privire la diferite procese, sd primeasci un

salariu corespunz5tor ca recompensi pentru activitatea lor in impdrlirea dreptdtii,

Art. Vl. in favoarea nobililor. Constat6nd cu durere ci contribu{ia impusi nobililor a adus in

stare de mizerie extreml multe famllii, nu ni s-a pdrut potrivit ca familii avdnd un grad de noble[e

recunoscutd gi confirmatd prin scrisori patentate ale principilor predecesori sd cadd in mare sdrdcie

din cauza contributiei; de aceea am hotir6t ca acegtia sI fie scuti{i de contribu$e,

Art. Vll. Comisarii stabilitiin tinuturi in calitate de judecitori, Deoarece mul[i locuitori nu pot,

din cauza sdrdciei, sd facS fati cheltuielilor unei lungi cdlStorii, pentru ca procesele sE le fie judecate

de cltre Curtea noastrS gi pentru ci nu li se poate face dreptate de cdtre conducltorii tinuturilor, am

stabilit comisari alegi din rAndul nobilimii gi le-am acordat o pensie de la Visteria public5, Ie-am

ordonat si facl dreptate sdracilor, s6-i fereascd de orice nedreptate din partea colectorilor de tribut,

sI vegheze Ia alegerea pdrcdlabilor gi, mai ales, sd impiedice si fie oprima[i sdracii gi sa li se cearide cltre cei ce colecteazd tributul contribu{ii pentru cheltuielile pe care sunt obligati sd le faci pentru

ridicarea acestuia,

Art. Vlll, Privind cheltuielile eolectorilor de tribut din intreaga Provincie. Colectorii de tribut

care parcurg Provincia, pentru a-gi indeplini indatoririle, au avut pdnd acum prostul obicei de a

impovira, dupd bunul lor plac, satele gi tdrgurile cu taxe privind cheltuielile lor, ceea ce face ca

pdrcdlabii sd le repartizeze locuitorilor, depigind astfel, adesea, dublul sau triplul cheltuielilor pe

care colectorii Ie solicitau pdrcllabilor; am stabilit in mod expres ca nici un colector sd nu mai fac5,

pe viitor, nici o cheltuialS in dezavantajul satelor sau tirgurilor, le-am ordonat sd-gi asigure

subzisten{a din salariu gi din banii pe care li i-am asigurat din Visteria public6, pentru cd am vrut sIeliberim locuitorii de aceasti contribu[ie nedreapti,

Art. lX. Privind subiectul contributiei pentru boi 9i vaci, denumit vulgar Vicirit, Principii

care au fost predecesorii nogtri nu au glsit mijloace destul de eficiente pentru a putea satisface

toate cheltuielile publice pe care imprejurSrile timpului le fSceau sd apard zilnic, iar Constantin

BrAncoveanu a addugat contributiilor curente, intr-o perioadd in care Provincia se afla ink-o stare

bun5, contributia numiti ,,vdc5rit" care, nefiind colectat5 potrivit unei metode bune, a generat nume-

roase nedreptiti; ea era de 33 de aspri pentru fiecare bou gi tot atdt pentru fiecare vac5, Dar,

deoarece, potrivit obiceiului gi situa[iei [5rii, aproape toate mijloacele de subzistentl ale locuitorilor

provin din numirul animalelor lor, fiecare, pentru a se sustrage tributului, a inceput sd-gi vind6 ani-

malele astfel incdt, in anul urmltor, numirul acestora sd fie foarle diminuat; a apdrut atunci nece-

sitatea sporirii taxei astfel incAt, in timpul succesorilor domnitorului BrAncoveanu, taxa pentru fiecare

animal a atins 76 aspri, Cerinlele devenind tot mai presante, acesl impozit a fost ridicat de dou6 ori

pe an, elfiind mirit la 152 aspri; astfels-a ajuns Ia situalia ca nu numaiceisdracisi fie privalide

utilitatea gi subzistenta pe care le-o ofereau cirezile lor, dar chiar ecleziagtii, nobilii gi toli locuitorii

care aveau posesiuni nu-gi puteau cultiva pdminturile; a rezultat de aici o mare sdricie, astfel incAt

banila de gr6u costa 10 taleri, cea de mei gi de grAu de Turcia 8, cornutele de la 10 la 15 taleri,

ocaua de carne 3 aspri, cea de unt 10 aspri; aceasta a f5cut ia in timp de rdzboi, lipsa de mijloace

de trai a devenit mai mare, fiind imposibilE indeplinirea ordonantelor imperiale; in plus, locuitorii s-au

4 Dezvoltarea constrtutionald a Romhniei

dispersat, pentru c5, in lipsa animalglor, tdranii siraci au fost nevoi{i s5-gi pdriseascS locuinlele. Gu

toate cd domnitorii care ne-au prededat au inireprins toate eforturile pentru abolirea acestui tribut,

nu au avut posibilitatea sd ajungd la acest cdgtig de cauz5. Principele Nicolae-Alexandru, de fericitd

amintire, domnul gi tatSl nostru, nu a pierdut niciodatd din vedere acest proiect gi, in speran{a cIvom ajunge intr-o zi la conducere, el ne-a comunicat vederile gi proiectele sale gi ne-am ficut oimpresie vie despre nenorocirile pe care le-a atras dupS sine aceastS impozitare, pentru a ne

angaja, in cazul in care, gralie cerului, vom fi ajuns conducdtor, sd incercdm prin toate mijloacele

posibile sd desfiin{5m o contribu{ie atAt de contrard binelui Provinciei.

Dumnezeu ne-a luminat cSile potrivit realizbrii acestui proiect, am hotirdt ca ,,v5cdritul" sd fie

desfiinlat pentru totdeauna,

Art. X, Despre contribufia pentru fiecare pogon de vie, denumit vulgar ,,pogonirit". Acest

tribut, pe care il plSteau in fiecare an posesorii de pogoane de vie, a fost stabilit pentru a rlspunde

necesitdlilor Provinciei, dar nu furniza o sumi destul de considerabilS pentru a putea face fa{5 chel-

tuielilor fentru nevoile statului; departe de a fi, deci, util6, ii aduce prejudicii. intr-adevdr, inainte de

stabilirea acestui tribut, exista o asemenea cantitate de vin, incAt toati lumea putea avea cantit5[i

suficiente; de altfel, mindstirile gi toti locuitorii aveau din vAnzarea vinului o resursi utilS pentru

suslinerea familiei lor. Dar contribu$a pogonlritului, impreund cu cheltuielile necesare cultivdrii viilor,

obligau locuitorii si abandoneze lucrdrile necesare acestei culturi, astfel incdt au fost cultivate in

mod neglijent, piezAndu-qi aproape toatd fertilitatea; de aici a rezultat o mare crizd de vin, pre{ul

devenind exorbitant; ocaua de vin se vindea cu 30 aspri, iar inainte de acest impozit ea nu costa

dec6t 2 aspri.

Aceast5 contribulie a prejudiciat gi mai mult Visteria publici, deoarece sdracii, pentru a nu plSti

pogondritul care li se cerea, degi nu-gi cultivau viile, gi-au pSrdsit locuin{ele plecdnd in alte locuri. De

aceea, pentru a ne conforma opiniei domnului gi tatilui nostru, principele Nicolae-Alexandru, gi

pentru a face cunoscut faptul ci nimic nu ne preocupl mai mult decdt binele public, noi am des-

fiinlat, potrivit opiniei sfatului nostru, aceastl contribulie vdtdmdtoare.

Art. Xt. in favoarea celor care au posesiuni in aceasti Provincie, Ni s-a pdrut nedrept ci{5ranii, a ciror subzistenti se bazeaza pe posesiuni gi pimAnturile care apa(in mdnistirilor,

nobilimii sau altor locuitori, au pdrdsit propriile posesiuni pentru a pleca pe ale altora, De aici rezulti

ci anumili proprietari aveau pe terenurile lor un mare numdr de tdrani, in timp ce posesiunile altora

rdmdneau pustii gi fdri a fi cultivate. Pentru a inlitura acest inconvenient, ni s-a pirut echitabil sd

hotlrAm ca orice locuitor stabilit pe posesiile altuia s5 r5minS in slujba stdpAnului sdu, sd lucreze

pentru stdpAnul sdu un numir de zile pe an gi sd-i plSteascd acestuia, cum este obiceiul, zeciuiala

pe venit.

Art. Xll. Care hotirigte ca locuitorii si pl5teascl tributul acolo unde se stabilesc.

Deoarece atunci c6nd e vorba de plata tributului, locuitorii unui tirg sau sat, pentru a se sustrage

pldlii, dau asigurdri cd apa(in altui tArg sau sat gi degi stabili[i intr-un tinut declari cd pl]tesc in altiparte gi intrucdt aceste false pretexte creeazd multd confuzie gi dau prilej de abuz pircdlabilor prin

repartizdri nedrepte asupra celorlalli locuitori, noi am intezis in mod expres o asemenea manevrd gi

am hotirAt, in consecinli, ca oricine este stabilit intr-un tdrg sau sat sd pliteascd tributul acolo gi nu

in alti parte.

Art. Xlll. Referitor la contributia anuali, plitibili trimestrial (Discursul clericilor 9i al

nobilimii), intrucAt am remarcat cd reglementdrile existente pentru ridicarea contributiilor, depaile

de a fi utile, atrag, prin marea dezordine, pierderi pentru Provincie, ne-am adunat de mai multe ori in

fata Altetii Sale Serenisime pentru a gdsi mijloace pentru ridicarea contributiei potrivit unei metode

Viala social-economicd gi politicd a Pincipatelor Romdnegti 5

echitabile qi utile, in scopul de a deveni in acest fel in stare s5 indeplinim poruncile imp5ratului gi sa

satisfacem toate cerinlele gi necesit5lile Provinciei.

in acest scop, principele nostru serenisim Constantin, striluminat de cer, a stabilit, de comun

acord cu consiliul sdu, patru trimestre in fiecare an pentru a fi ficute repartizSrile gi colect5rile

tributului care va fi plStit pe cap de persoana, potrivit posibilitd{ilor fiecdreia; un an dupd aceastd

reglementare, am constatat cd au fost ridicate toate dirile publice fdrd afi nedreptS{iti sdracii, cI to{i

locuitorii incep sd se simtS mai bine gi mai stabili in Iocurile lor, ca poruncile imperiale au fostindeplinite cu ugurin[d, cd celelalte probleme publice sunt in regul5 gi, in sfdrgit, cI numdrul

populatiei cregte,

VizAnd atAtea avantaje am apelat la clemen[a Principelui, l-am rugat sd desfiin{eze regle-

mentdrile existente p6nd atunci pentru ridicarea tributului, sd stabileascS, nu temporar, ci pentru

totdeauna, ca tributul si fie plStit de acum inainte numai de patru ori pe an, respectiv o data pe

trimestru. DupI ce s-a ardtat favorabil rug5min{ilor noastre, Altela Sa Serenisiml a confirmat

aceasti reglementare justd gi, pentru a o investi cu autoritatea necesarS, i-a aplicat pecetea

principatului sEu.

$i noi, pentru a impiedica ca orice fapt, na[ional sau strlin, sd aducd atingere acestor regle-

mentiri dictate de dreapta administrare a Provinciei gi pentru utilitate publicd gi pentru ca acestea sd

nu aminteascd de vicdrit gi pogondrit, declardm cd oricine va indrizni si intreprindi asemeneapractici va fi privit ca un rebel gi ca un dugman al l5rii. Drept pentru care am semnat cu mdna

noastrl aceastd prezentS Constitulie.

2. Act pentru dezrobirea vecinilor in Moldova, 1 iunie 1749

Alexandru A.C. Sturdza, L'Europe Orientale et le role historique de Maurocordato, 1660-1830, Librairie

Plon, Paris, 1913, p.387-388.

intdritura domneascd: Noi Constantin Nicolai Voevod, bojieni milostiiu, Gospodar Zemli

Moldavscoi.

Aceastd hotdrdre ce s-au flcut printi-aceastd carle, atAta de cStre toatd obgtia bisericeascd, cdtgi de cdtri to{i boiarii [5rii, am intdrit gi Domnia Mea, cu pecetea 9i iscalitura Domniei Mele, ca si sepdzasc5 nestrimutat. intr-alt chip s5 nu fie,

Hotdrdre obgfeascd

Pdrele de pricina vecinilor, gi la alli lumina$ domni, cum gi la trecute Domnii ale Mdriei Sale Prea

Juniltatului, Luminatului Domnului Nostru, Constandin Nicolae Voevod, n-au lipsit; iara la aceast5 atrie domnie gi mai mult jalobe fdcind oamenii sdteni ce ged pe mogiile monastiregti gi boeregti,

ficind pdrd asupra stdpinilor satelor, ca-i supun ca vecinitate, adecl parindu-le oamenilor ciacest nume de vecinie n-are osebire de robie, gi se silia si gisascd indreptare gi mAntuire de

numele veciniei, ardtAnd pricini cd unu din stdpAnu satelor s-au obicinuit a vinde pe vecini ca pe

robi, gi a-i impartd ca impS(al5 ca pre tigani, gi a da numele lor in foi de zestre, gi a-i desparte pre

copii de la plrin[i, luAndu-i in casd la slujba lor; gi a-i muta de la loc la altul; nefiind acea volnicie ase vinde gi a se supune pdnd intr-atdta ca pre robi.

Pentru care, cercet6nd Mdria Sa Vodi cu amdruntul ca sd afle adevlrul, din ce pricinuesc

aceste gilcevi gi neodihna oamenilor, ce strambdtate ar fi avdnd de fac atita necontenit6 jalobS; Si

6 Dezvoltarea consti1:r{gonala a Romdniei

ce va sd-zicd vecini, ce volnicie, ce supunere au stdpdnii moqiilor asupra lor, cu cdt sunt mai supugi

decAt ldturagii ce ged pe mogii boierdgti gi fac slujba lor, gi ca pre robi se stdpAnesc, au ca pre

tigani, cum au fost obiceiul, au cerut Miria Sa Vod5, rdspunsul la fieste care de noi.

La gase zile a lui April, Joi, intru a doua sdptSmAnS dupd Pagti, fiind noi, cu to{i aduna[i, atitaparte bisericeascd cAt gi boiereasc5 gi altl obgtie, in minlstirea Trii Sfetitelor, la scosul Sfintelor

moagte, s-au ficut sobor de intreblciune acestor pricini mai sus ar6tate, La care cu tolii cu un glas

am rlspuns, mdrturisind adevirul ci vecinii robi nu sunt, nici sd stipdnesc cu nume de robie, fiindcd

numai liganii au acea robie, carii, cu femeile gi cu copie lor, slujesc pe toate zilele stlpdnilor s5i. lard

vecinii numai partea bSrbiteasci slujescu, scotdnd la lucru numai un om dintr-o casd, micar cdte

feciori va avea omul; asemine slujescu ca gi lSuralnicii; iari parlea femeeascd nu slujegte; nici au

acea supunere ca robii. Cd veci va sd zicd sitean megiag, fdrd de mogie, atAta numai, ca din sat nu

este volnic ca si iasd; care poruncd este gi de la Domnie gi a Visteriei gi a Pravelii, poruncind,

sdteanul si nu fie volnic a iegi din sat, 9i de unde iegi, sd se dea la urmd, Care rdndueald s-au plzit

gi de rdposa[ii Domni cei vechi, cari s-au v5zut la hrisoavele lor, ca c6nd s-au pAr6t doud sate

pentru un sStean, de unde s-au dovedit c-au fost, acolo s-au dat, Numai indrSzneala unora din

st6pdnii mogiilor, i-au supirat, flri de cale, ca vdnzSrile gi impar{irile, gi mutdrile ce s-au purtat de la

un loc la altul, le-au dat pricini de jalob6, p5rAndu-le lor o supunere ca de robie, Care lucru, a se

vinde vecinii sau a se desp5rli cu impd(ali, sau a se da in foi de zestre pe frati, sau a se muta

dintr-un sat intr-altul, sau a se schimba numai pe oameni fir de mogie, sau pe copii a-i despd(i de

pdrinli, n-au fost volnici stSpdnii satelor, gi nici de acum inainte aceastS volnicie asupra lor nimeni sd

nu aib5, cd nu este cu cale. $i cAnd s-a vinde mogie oamenii sd se vAnza, ci ca nigte sSteni a

satelor in sat sI rimAie, ficAnd slujba obicinuitS; insd gi slujba si o facd cu nartu, 24 de zile de om

intr-un an, ori la ce lucru sI se punl dejmd sI dea de pe mogie, Aga mSrturisim gi ne priimin; gi sIfie pizit acest agezimdnt ne-am iscilit cu to{i. Care agezdmdnt si se intiriascS gi de Miria Sa

Vodd1.

3. Carte ce s-au dat episcopului de Roman, Kir Leon, din partea

Preasf<intiei> Mitropolitului, Kir Gavriil, de epitropie asupra

Episc<opiei> gi a Eparh<iei> Huqiului,

20 noiembrie 1769

Arhiva RomAneascd, sub redaclia lui Mihail Kogrilniceanu, tom. 1, lagi, ed. a ll-a, 1860, p' 148-157 '

De vreme ce frdtia sa, iubitorul de Dumnezeu Episccop> a Sf<intei> Episcopii a Hugiului, Kir

lnochentie s-au socotit cu sfatul de obgtie, ca sE meargd din partea bisericeasci la cea de

Dumnezeu piziti cetate Petersburg, cdtrd prea putemica gi milostiva noastrl impiriteasd pentru

trebuin[ele ldrii gi mai v6rtos a p5r[ii bisericegti, n-au cutezat a trece cu vedere ocirmuirea gi

puilarea de griji a Episcopiei gi a Eparhiei sale ce ca un legiuit Episcop, socotind neapiratd datorie

a pistoriei Fritiei sale din vrerea 9i alegerea sa, au l5sat epitrop pe frltia sa iubitorul de Dumnezeu,

Episcop a Sfintei Episc<opii> Romanului, Kir Leon, dAndu-i in seamd atAt purtarea de grijd celor

bisericegti a Episccopiei> gi a Eparhciei> Hugiului, cdt gi a economiei casei, p6ni cdnd cu ajutorul

1 Urmeazi semniturile participantilor la Adunare (n.a.).

Via[a social-economica gi politica a Pincipatelor Romlnegti 7

lui Dumnezeu, se va intoarce numitul Episcop al Hugiuluide unde s-au silit a calatori pentru folosulacestei {dri.

Drept aceia, poroncim Molitvelor voastre, preot.., de pre la toate [anuturile gi voua slugilornoastre gi tuturor oamenilor a celorlalli Episcopi, ca to{i sd vE feriti de preolii gi diaconii ce vor fi dinEparhcia> Hugiului, intru nemic val sau supirare si nu le faceli. Osdbit poruncim gi Molitvelorvoastre, preo{i gi diaconi ce sunte{i din eparhia Episcopul Hugiului, ca to[i sI vd supuneli Fr5{iei sale,numitul Episcop, pre carele l-au lSsat Epitrop in locul sdu, fri{ia sa Episcopul Kir lnochentie.DAndu-vd gi obicinuitul plocon gi banii gcoalei, la oamenii ce va ordndui str6ng5tori fr5[ia saEpiscopul de Roman acesta.

Deputalii ce s-au r6nduit sd margd la Petersburg

Din partea bisericeascS

lnochentie, Episcopul de Hugi

Badolomeu, Arhimandrit gi lgumen de Solca

Benedict, lgumen Moldovi[ei

Din partea politiceascd

loan Paladi, biv vel Logofdt

lanacachl Milu, biv vel spdtarS-a ordnduit si marga gi Logofdt Lupu Balg, dar a rdmas de n-au mers, fiind foartebdtrAn.

Car[r ce s-au scris din partea de obgfe $ls-au trimis cu ace$fld e p utali, catre i mp dritfeasdr

intru toate prea luminatd, intru toate prea BlagorodnicS, intru inIIlime covArgitoare, deDumnezeu incununatS, singurd StdpAnitoare, mare Doamnd gi a toatS Rosia, Prea milostiviStipAna noastra. Cu indatoriti inchindciune, cu robeascl supunere gi plecdciune, to[i aducem Preaputernicii StSpAnirii Voastre vrednica de pomenire gi prea strSluciE a stdtut buna norocire a mareluiintre monarhi, cel intocma cu Apostolli marelui impirat, bine credinciosului Constandin carele prinsfatul cel negriit a Dumnezeegtii Pronii, fiind insuflat gi prin cerescul semn, cel vestitor de biruinlS aprea cinstitei gi de viatl Cruci, fiind intraripat s-au pornit prea incredinlat asupra pdginuluiMacsentie gi a tuturor silnicilor gonaci a neamului cregtinesc in vreme cAnd hulitorii tirani au rogitapele gi uscatul prin varsarea cea fdrd milostivire a mucenicescului s6nge gi prin viforul vAnturilorgoanei, cel cu sAlnicie gi cu repejune au turburat cu totul rdmSgi[a cea pulini a urmltorilor luiChristos, celor cu dreaptl credin[5, care cu frici gi cu cutremur cerea scaparea lor gi linigtea ceaprea dulce in licagurile neimblizdtoarelor fiare gi a jivinelor celor otrivitoare in pustiu gi incrdpdturile pdmAntului,

S-au infS{ogat marele monarh, cel trimis de Dumnezeu, au surpat inillarea nelegiuililor vrdgmagiprin arma Crucei cea nebiruitd gi au sfdr6mat cu totul pdgAneasca mAndrie a lor, cu cumpliti moartei-au sivArgit, au contenit cinstea idoleasci, au inflorit credinta cregtineascS, infruntarea gi surpareapdg6nilor, au pricinuit bucurie credinciogilor. $i de au stitut toate acele savdrgiri a milostivirii gi adreptSlii Dumnezeegti, prin buna norocire a prea blagorodnicului2 Monarh, cele ce acum s-au

1 Ecaterina a ll-a a Rusiei (n.a.).2 Nobil, de neam bun (n. red).