Dezvolta Inteligenta Si Caracterul Copilului Tau

Dezvolt inteligena copilului tu 2

DEZVOLT

INTELIGENA

COPILULUI TU

Jocuri i activiti pentru stimularea celor

7 tipuri de inteligena

Acceseaza siteul www.miculdino.ro pentru mai multe informatii despre buna crestere si educare a copiilor mici

Jocuri i activiti pentru stimularea celor 7 tipuri de inteligen

www.miculdino.ro Toate drepturile rezervate 2010 - Editura Gold

3

INTRODUCERE

CAP. I: DESCOPERA CE INCLINATII ARE COPILUL TAU -CELE SAPTE TIPURI DE INTELIGENTA-

CE INSEAMNA A FI INTELIGENT, A AVEA UN COPIL INTELIGENT?

CELE 7 TIPURI DE INTELIGENTA

CUM POT SA IMI DAU SEAMA DE CE INCLINATII ARE COPILUL MEU?

CUM POTI DESCOPERI IN TALENT? CAP. II: DEZVOLTAREA INTELIGENTEI COPILULUI PANA LA 3 ANI

CUM GANDESTE COPILUL PANA LA 3 ANISORI?

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI PANA LA 3 ANISORI

JOCURI SI JUCARII PENTRU DEZVOLTAREA INTELIGENTEI PANA LA 3 ANI

CUM INVATA COPIII? JOCUL PUZZLE

CAP. III: COPILUL INTRE 3-5 ANI. LA CE SA MA ASTEPT?

COPILUL LA 3 ANI- DEZVOLTAREA INTELECTUALA, FIZICA, EMOTIONALA

SA AVEM GRIJA DE COPILUL DE 3 ANI! DAR CUM?





CAP. IV: JOCURI SI ACTIVITATI PENTRU INVATARE

ACTIVITATI SI JOCURI IMPREUNA CU CEL MIC

CAP. V: ACTIVITATI SI JOCURI CARE DEZVOLTA INTELIGENTA VIZUAL-SPATIALA

Propria mea carte de colorat

Fuga dup culori

Buline colorate

Potrivete-m

Toata lumea castig la BINGO!

Puzzle din cutiile de cereale

Potrivii capacele

Aici e, aici nu e!

Sculeii cu fasole

La magazine


Srii pe forme

Cursa cu obstacole

CAP. VI: ACTIVITATI SI JOCURI CARE DEZVOLTA INTELIGENTA LINGVISTIC-VERBALA. INVATAM SA SCRIEM, SA CITIM, SA VORBIM

SA VORBIM SI SA RECUNOASTEM LITERELE!

Cartea din pungulia de sandwich

Sa potrivim numele!

S nvm s citim n doar 5 minute, sau chiar mai puin!

Sa pescuim alfabetul!

Litere din punctulee

Litere de nisip

Litere instant

Litere in loc de numere la otron

Micri muzicale

COPIII SI LIMBILE STRAINE

CUM SA DEZVOLTAM VOCABULARUL SI INTELIGENTA LINGVISTICA A COPILULUI?

ATITUDINEA PARINTILOR

METODA HANEN

VARSTA INTERMINABILELOR INTREBARI

CUM CITIM CU CEL MIC?

CUM SCRIEM CU CEL MIC?

CAP. VII: DEZVOLTAREA INTELIGENTEI LOGICO-MATEMATICE. INVATAM SA NUMARAM


JOCURI SI ACTIVITATI PENTRU INVATAREA NUMERELOR

Sa numrm paiele!

Jocul cu conserve

Colierul de cereale!

Ia ghici cine e! Ia ghici ce e!

Poveste matematica

CAP. VIII: DEZVOLTAREA INTELIGENTEI KINESTETICE INVATAM SA NE CONTROLAM PROPRIUL CORP

JOCURI SI ACTIVITATI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATILOR KINESTETIC

Cercul uman

Srituri de bucurie

Cltoria cu pturica

Baseball cu balonul

Gurile din cearaf



5

Provocarea iepuraului

Sa suflam spre domino!

Eti gata de cursa?

Formele din plic

CAP. IX: DEZVOLTAREA INTELIGENTEI INTERPERSONALE INVATAM SA INTERACTIONAM CU CEI DIN JUR


JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATILOR INTERPERSONALE

Cine este in cutie?

Sandwich-ul uman

Frunze de nuferi

Sa calcam pe codite!

Mergi ca mine!

Cine eti?

RELATIA COPILOR CU CAINII

CAP. X: IMPORTANTA MUZICII IN DEZVOLTAREA INTELIGENTEI


CAP. XI: DEZVOLTAREA INTELIGENTEI INTRAPERSONALE

INVATAM DESPRE NOI INSINE


CE ACTIVITATI SA INCERCAM?

PRIETENUL IMAGINAR- EUL INTERIOR

CONCLUZII


INTRODUCERE

De ce este nevoie pentru a creste un copil inteligent? Ce trebuie sa facem in calitate de prini in primii ani ai copilului astfel nct sa l ajutam sa devina mai inteligent, sa aib rezultate bune la coal i s aib succes n via?

Toi ne dorim sa fim invidiai pentru modul in care ne-am crescut copilul, pentru orice noua

conexiune logica pe care o face, orice ntrebare sau rspuns pe care l auzim de la el, orice explicaie sau idee nstrunica pe care le auzim, aparent fr mare efort, de la un copil chiar de 3 sau 4 aniori. Toi ne dorim ca cel mic sa exceleze la coal, sa nu aib probleme de comunicare, sa aib un anume talent sau o nclinaie pe care sa o descoperim si pe care sa o dezvoltam prin tot felul de metode i posibiliti.

Ei bine, vestea buna este ca PUTEM! In multe feluri, a creste un copil mai inteligent este mult

mai uor dect credei! Nu este nevoie de nici un fel de investiie intr-un echipament de ultima generaie sau de meditaii speciale pentru a creste un copil detept. Mai mult, nici nu este nevoie ca prini sa va dedicai fiecare secunda fugind dup copil cu cartea in mana, in ncercarea de a-i insufla nelepciunea nemuritoare sau sa l supunei metodelor de nvare rigide si lipsite de umanitate, sentimente, sau cldura printeasc.

Conform cercetrilor tiinifice, creierul uman este nc neterminat la natere si exista o

mica fereastra in viata unui copil cnd prinii pot sa l ajute pe acesta sa i dezvolte inteligenta astfel nct rezultatele sa fie optime. Creierul uman se transforma uluitor de mult nc de la natere pana in jurul vrstei de 5 ani si mai apoi va suferi schimbri mult mai mici tot restul vieii. Din acest motiv, creierul si implicit inteligenta copiilor este cel mai uor de modelat. Si, cine sa fac acest lucru mai bine dect prinii care au cel mai mare impact in viata celui mic?

Daca va gndii ca inteligenta este in mare parte determinata de motenirea genetica, si ca

din prini detepi trebuie sa ias un copil foarte detept, savanii sunt de prere ca geniile nu se nasc genii, ci devin genii dup natere. Este adevrat ca cei mici se nasc cu potenialul genetic de a avea mult peste un IQ mediu, insa daca acel potenial nu este alimentat cum se cuvine si nu este stimulat mai ales in primii ani de viata, potenialul nu va atinge nici mcar jumtate din capacitatea sa.

Ceea ce prinii fac sau nu fac in primii ani de viata ai copilului lor, influeneaz in mod dramatic inteligenta si potenialul intelectual al copilului lor.

Viitorul copilului vostru depinde de cat de bine voi, in calitate de prini, va ndeplinii

aceasta sarcina: de a-l ajuta s i dezvolte inteligenta, de a-l impulsiona sa doreasc s nvee, de a-i deschide orizonturile cunoaterii din toate punctele de vedere si de a gsi acele modaliti potrivite vrstei celui mic.



7

mpreun, prin intermediul acestui ghid vom descoperi ce poate sa fac un printe pentru a-si ajuta copilul intre 3 si 5 ani s i dezvolte inteligena, ce strategii trebuie folosite pentru a mbunti puterea gndirii, a imaginaiei, a logicii, a creaiei, a limbajului, sau a relaiilor cu sine si cu cei din jur.

Astfel, vom descoperi:

cum sa dezvoli inteligenta copilului tu?

cum sa ii cultivi pasiunea pentru a nva din propria iniiativ?

cum sa pui cele mai bune ntrebri pentru a stimula gndirea?

cum sa fii cel mai bun mentor pentru copilul tu?

cum s i insufli dragostea pentru citit, muzica, matematica, scris, etc. copilului tu?

cum sa ai o discuie cu el?

cum sa-l ajui sa fie independent?

cum sa vorbeti cu el in diferite situaii?

cum s i motivezi copilul sa persevereze?

cum sa i inspiri copilul s se auto-educe?

cum sa te implici in jocurile lui si cnd sa stai deoparte

si multe altele

Daca va vei ndeplini aceste sarcini in mod corespunztor, va vei putea bucura de un copil care nu va ntmpina probleme mai trziu i i va putea folosi potenialul intelectual cat mai mult cu putin.

Toate aceste strategii si metode foarte eficiente pe care vi le vom prezenta, sunt la fel de

uoare ca si a-l servi cu mncarea de care el are nevoie, a menine un mediu propice nvrii n familie, i nu n cele din urma a-i da copilului mult rbdare, cldur, tandree, lauda, ncurajare si mai ales dragoste.


CAPITOLUL I

DESCOPERA CE INCLINATII ARE COPILUL TAU

- CELE SAPTE TIPURI DE INTELIGENTA -

Vi s-a ntmplat vreodat sa va surprindei copilul in mijlocul unei activiti ciudate in camera lui si sa va ntrebai: Oare ce face? Ce ciudat pare ce facesi ce ar putea sa fac? Sa sar de pe pat dansnd la o reclama publicitara, sa vorbeasc cu trei persoane vzute doar de el, sa sting lumina de la un ntreruptor care nu exista, sa atepte sa ias pui din oule pentru micul dejun si multe alte asemenea activiti care, pentru noi adulii par de neneles.

La ce va gndii cnd vedei asemenea metode in care cel mic i petrece timpul liber, nevzut si neauzit de nimeni?

a. Ce se ntmpl cu copilul meu?

b. Oare are nevoie de un psiholog?

c. Ce copil detept avem!!!

d. a, b, c

In majoritatea cazurilor, rspunsul prinilor este c. Multe dintre lucrurile care prinilor li se par ciudate, inexplicabile sau chiar uimitoare pe care copiii notri le fac, sunt semne clare de inteligenta.

Dar ce face un copil inteligent?

Repeta versuri, poezii, glume si povesti despre orice

Fluiera, cnta, bolborosete etc.

Bate din palme dup un anumit ritm

Deseneaz pe oglinda aburita din baie

Dezmembreaz si apoi re-asambleaz jucrii

Face colecii de diverse obiecte

Inventeaz jocuri cu diferite reguli

Danseaz si inventeaz tot felul de micri pe parchetul sau gresia din buctrie

Ii place sa inventeze tot felul de mecherii pe bicicleta, balansoar, tricicleta etc.

Construiete si apoi strica ceea ce a construit

ntreab mereu DE CE si CUM funcioneaz lucrurile

Mimeaz sunetul animalelor, mainilor sau voci ciudate

i re-aranjeaz i i re-decoreaz mediul n care locuiete - mai ales camera lui

Dorete sa aud aceeai poveste de nenumrate ori

Inventeaz stiluri de a dansa pe diverse tipuri de muzica

Amesteca aa-numitele poiuni magice- apa cu zahar sau ceai cu lapte

Au grija si iubesc copiii mai mici ca ei si animalele

Multe alte lucruri uimitoare.



9

Cu siguran avei sute de asemenea amintiri cu copilul vostru chiar poze sau nregistrri video care demonstreaz cat de inteligent este copilul nc nainte de a merge la coal i s-ar putea sa nu va dai seama ca toate aceste activiti i jocuri nscocite de ei sunt, de fapt, semne clare ale inteligentei copilului vostru. Muli prini gndesc Cine putea sa tie....mereu am crezut ca este un copil prea plin de energie i rsfat

Cercetrile in domeniu au artat faptul c mare parte din aceste tipuri de activiti i

comportamente pentru noi curioase si cel puin caudate, stau ca mrturie a inteligentei copilului. Daca prinii nva s recunoasc aceste semne si indicii, ele vor putea fi apoi folosite

pentru a-l ajuta pe copil cum sa devina si mai inteligent.

CE INSEAMNA A FI INTELIGENT, A AVEA UN COPIL INTELIGENT? Ce i vine n minte cnd auzi cuvntul copil inteligent? Un copil cu ochelari care va ti mai

multe dect profesorul insa are probleme cnd vine vorba de a se integra in comunitate sau nu are succes la fete; un copil care se va transforma intr-un aa-zis tocilar, oarec de bibleotec, etc.?

Inteligena presupune neaprat inteligent i premiant la coal? Cu siguran, NU! Din propria noastr experiena putem afirma ca inteligenta consta in mult

mai mult dect a fi premiant sau a fi cel mai bun din clasa la nvtur. De exemplu, cu sigurana cunoatei multe persoane mature care au ajuns sa aib succes,

insa nu au fost neaprat sclipitori la nvtur n timpul anilor de coal, mai mult, poate au fost considerai la acea vreme chiar ultimii din clasa, insa au ajuns sa fie foarte buni in ceea ce fac: un mecanic care se pricepe s i spun ce este in neregula cu motorul nainte sa se rceasc motorul sau un terapeut care salveaz o familie, sau tenorul care te nduioeaz pana la lacrimi. Aceti oameni sunt oameni sclipitori, indiferent de rezultatele lor colare.

Gndii-v la crile de istorie: multor nume care au intrat in istorie nu li se poate atribui o activitate sclipitoare n coal: Newton- a avut rezultate mai puin satisfctoare la coal, Edison- profesorii au considerat ca nu va putea nva mare lucru, Einstein- nu a citit pana la vrsta de 7 ani, etc. Toate aceste nume au intrat in istorie si contribuia lor la tiina, literatura, politica va rmne de necontestat, in ciuda rezultatelor obinute de ei la nvtur.

S nu ne surprind aadar faptul ca exista multe tipuri de inteligente pe care de-a lungul

timpului oamenii le-au folosit pentru a realiza ceva de exepie. Ce presupune aadar A FI INTELIGENT? Toi prinii vor s aib copii inteligeni, ns exist mai multe moduri n care un copil i

poate arata inteligenta. Tipurile de inteligenta existente nu sunt toate la fel de uor de recunoscut, si nu fiecare tip de inteligenta este la fel de bine rspltit. Aflarea stilului unic de nvare al copilului tu te va ajuta sa-i dai recunoaterea de care va avea nevoie si sa te asiguri astfel c va profita de coal i de via ct mai mult.

In teoria lui despre inteligente multiple, Howard Gardner afirma ca inteligenta nu este acel

numr de pe urma unui test de inteligenta, cu care toi suntem obinuii, insa un adevrat mosaic de aptitudini care se regsesc in multe pri ale creierului uman. Aceste inteligente sunt n strns


legtur una cu alta, ns pot s funcioneze i independent una de cealalt. Un lucru foarte important este c aceste aptitudini i abiliti nu sunt statice sau pre-determinate la natere; ele pot s creasc i s se dezvolte asemenea muchilor, de-a lungul vieii, atta vreme cat sunt alimentate, sprijinite si ntrite.

IN ALTE CUVINTE, INR-UN MEDIU PROPICE, OAMENII SI MAI ALES COPIII POT SA DEVINA MAI

INTELIGENTI.

CELE 7 TIPURI DE INTELIGENTA Acelai om de tiin susine ca oamenii au cel puin apte tipuri de inteligenta, sau moduri

de cunoatere, si anume:

Inteligenta verbala/lingvistica

Inteligena vizuala/spaial

Inteligenta muzicala

Inteligenta kinestetica

Inteligenta logica/matematica

Inteligenta interpersonala

Inteligenta intra-personala

Adic, cei mici dar si adulii, pot sa fie inteligeni din punct de vedere lingvistic, al muzicii, al imaginilor, al corpului, al logicii, al relaiilor cu ceilali si cu sine-nsui.

Sa luam pe rnd cele 7 tipuri de inteligenta la copii si apoi sa descoperim cum anume putem

sa dezvoltam si sa cretem aceste aptitudini si inteligente ale copiilor notri.

1. Inteligena vizual sau spaial Copiii care au inteligena vizual sau spaial dezvoltat parc au ochi de vultur. Au un simt

ascuit al observaiei si abilitatea sa gndeasc in imagini. Pot de asemenea sa creeze adevrate opere de arta sau sa gseasc soluii la probleme din lumea fizica, fr mcar s depun mare efort. Marii juctori de ah, artiti, arhiteci sau maetrii n cuvinte ncruciate sunt toi staruri in lumea spaial sau vizuala.

Copiii care au o inteligenta vizuala crescuta adora:

se joace cu ligo

sa construiasc diverse forme din cuburi

sa fac adevrate ziduri sau fortree din ramuri sau cutii

sa creeze imagini inedite cu ajutorul vopselei si a culorilor

sa gseasc o fata de om intr-o mulime

s rezolve puzzle-uri i s i decoreze camera



11

Copiii cu o acuitate vizuala crescuta vor deveni fie programatori exceleni, arhiteci talentai, artiti, design-eri de automobile, animatori, ingineri, ingineri peisagiti, designe-eri grafici, controlori de trafic aerian, designeri de interior, fotografi, etc.

2. Inteligenta verbala sau lingvistica Este adevrat ca toi putem vorbi, insa putini dintre noi pot sa se joace cu cuvintele si cu

expresiile asemenea unei baghete magice. Inteligenta verbala sau lingvistica este un adevrat generator de cuvinte si limbaj. Acest tip de inteligenta presupune o anumita sensibilitate pentru structur, neles i folosirea unui anumit gen de limbaj, att scris cat si vorbit.

Marii autori poei sau oratori au intrat in istorie si au fost si sunt ndelung apreciai gratie acestei remarcabile inteligente verbale.

Cum i poi da seama daca cel mic va avea o astfel de aptitudine, daca va ti mnui cuvintele

i va fi inteligent din punct de vedere lingvistic?

Copilul inteligent din punct de vedere verbal va vorbi devreme si foarte mult

Va face o adevrat colecie de cuvinte i va adora s i expun vocabularul acumulat

Iubete glumele si acele propoziii imposibil de pronunat

Dorete sa aud o poveste de nenumrate ori pana cnd ajung sa tina minte pasaje sau chiar pagini ntregi din acea poveste sau autor preferat

Un copil inteligent din punct de vedere verbal poate sa devina un scriitor, profesor, reporter,

prezentator radio, publicist, ghid turistic, avocat, bibliotecar, specialist in relaii publice, editor de manuale i cri, scriitor de discursuri, comedian, translator sau interpret.

3. Inteligenta muzicala Inteligenta muzicala combina abilitatea de a recunoate tonalitatea vocii, nlimea, melodia

i ritmul prin intermediul sensibilitii exprimata pentru aspectele emoionale sau expresive ale muzicii. Superstarurile muzicii prezint aceasta sensibilitate la un nivel foarte nalt.

Copiii care au acest tip de inteligenta foarte dezvoltata le place sa cnte, sa ngne un anumit ritm de muzica, sa schimbe versurile unei piese celebre sau sa repete cuvinte in ritm muzical. Aceeai copii vor bate din palme, vor pocni din degete, vor da din cap ca si cum ar cnta, etc. Cu siguran ai vzut copii care cnt sau danseaz la orice petrecere sau ntlnire.a fost singurul copil care a simit muzica?

Daca prinii gsesc metode sa cultive aceasta inteligenta muzicala la copil, acesta ar putea urma o cariera in muzica: muzician, compozitor, DJ, instructor de canto, critic muzical, logoped, etc.

4. Inteligenta kinestetica Deschidei doar un ziar sau cutai pe internet cine anume a ctigat sau ctig multe

puncte la acest tip de inteligen.


Prin intermediul inteligentei kinestetice, copilul are o foarte mare abilitate de a-si folosi propriul corp cu mare talent sau s i exprime ideile sau sentimentele prin micarea corpului. Acest gen de inteligenta include de asemenea si abilitatea de a mnui diverse obiecte sau sa creeze lucruri.

Copiii care au un control excepional asupra propriului corp se mic i ating ntr-un fel anume, imposibil de trecut cu vederea. Aceti copii cunosc lumea prin intermediul corpului lor si a muchilor care ii ajuta sa se mite.

Aceti copii iubesc sa:

Construiasc diverse modele

Sa coase

Sa croeteze

Sa foloseasc limbajul semnelor

Sa danseze

Sa practice orice sport

Astfel, copii inteligeni din punct de vedere kinestetic ar putea urma cu succes cariere cum ar fi: dansator, atlet, coregraf, mecanic auto, mecanic de avioane, depanator radio-TV sau de calculatoare, electrician, tmplar, profesor de sport, actor, instructor de teatru, terapeut prin dans, profesor de yoga, magician, tehnician, kineto-terapeut, etc.

5. Inteligenta matematica/logica Acest tip de inteligenta este aceea pe care oamenii o asociaz deseori cu a fi detept. Este

inteligenta care guverneaz gndirea inductiva si deductiva, a lucra cu numerele, forme abstracte i capacitatea de a raiona. Toi marii savani ai lumii au avut un simt foarte bine dezvoltat al logicii si matematicii.

Copiii inteligeni din punctul de vedere al logicii iubesc puzzle-urile iar numerele prind viata in viziunea lor, asemenea personajelor dintr-o carte. Aceti copii pot sa estimeze calcule matematice doar mental, sa msoare sau sa calculeze cu foarte mare uurin.

6. Inteligenta intrapersonala Copiii cu o inteligenta intrapersonala dezvoltata, sunt foarte interesai de contemplarea

propriilor sentimentele, motivaii si teluri. Sunt introspeci i caut mereu nelegerea celor din jur, mai ales a prinilor, si sunt de asemenea intuitivi si introvertii, nvnd cel mai bine n mod independent.

Copiii cu acest tip de inteligenta mai crescuta sunt:

Introvertii (preocupai mai mult de lumea interioara, sunt linitii, tcui, panici si mai puin interesai de relaiile inter-umane, prefernd activiti pe care le pot ndeplini singuri sau cu cel mult nc un prieten bun)

Filozofici

Perfecioniti

Intuitivi

Independeni

Gnditori



13

Interesai s nvee despre propria persoana

Copiii cu o inteligenta intrapersonala mai accentuata vor deveni buni jurnaliti, psihologi, scriitori, teologi etc.

7. Inteligenta interpersonala

Acest gen de inteligenta are de-a face cu capacitatea de a nelege inteniile, motivaiile si dorinele altor oameni, permind oamenilor sa lucreze mai eficient cu alte persoane.

Copiii cu acest tip de inteligenta dezvoltata pot deveni buni educatori, consilieri, oameni de succes in vnzri, religie, etc.

Acest tip de inteligenta transforma orice persoana intr-una care se simte mereu bine in compania altor persoane si ii place orice tip de interaciune sociala. Sunt buni la a-i citi si a-i nelege pe ceilali, au mai muli prieteni si le place sa lucreze in colectivitate, nvnd mai mult prin intermediul interaciunii si a dialogului.

Copiii cu acest tip de inteligenta mai crescuta sunt:

Extrovertii (au o anumit preferin pentru lumea din afara sinelui, iubesc interaciunea sociala, sunt entuziati, vorbrei i sunt plini de via. Iubesc ntlnirile, grupurile de oameni, petrecerile si orice fel de interaciune sociala care le da energie si entuziasm, au muli prieteni si sunt uor de abordat)

Buni profesori

Buni consilieri

Sociabili

Sensibili fata de alte persoane

Cooperani in relaiile cu ceilali

Deschii la orice tip de discuie Cei care prezint asemenea caliti pot s devin foarte buni leaderi, diplomai, manageri,

politicieni, recepioneri, reprezentani de vnzri, consilieri, pedagogi, antrenori, etc.

CUM POT SA IMI DAU SEAMA DE CE INCLINATII ARE COPILUL MEU?

Afla-i stilul n care nva observndu-l i auto-educa-te ca printe!

Gardner sftuiete toi prinii sa se auto-educe pe ei nii n primul rnd, fiind contieni de faptul ca pe lng stilurile de nvare consacrate i anume verbale sau logico-matematice folosite de altfel i n coal, mai exista i alte moduri de a fi inteligent.


Trebuie sa fim contieni ca fiecare dintre noi dobndim informaii noi, deprinderi si abiliti, avnd deja la baz o combinaie unic compusa din toate aceste tipuri de inteligenta.

Gardner este de prere ca nu exista modalitate perfect de nvare, dect aceea care este cea mai potrivita pentru fiecare copil in parte, si care trebuie descoperita att de prini, cat si de educatori. Aceasta teorie nu nseamn ns faptul ca pentru nvarea unui lucru trebuie folosite mereu toate cele apte canale, ci mai degrab explorarea a cat mai multor posibiliti de a nva un lucru pentru a putea gsi pe cel mai bun pentru copilul tu.

Teoria inteligentei multiple extinde graniele convenionale ale nvrii i deci a dezvoltrii inteligentei, dnd o noua perspectiva prin care talentul unui copil poate sa fie descoperit prin observarea atenta a pasiunilor, modului de viata, a comportamentului, aciunilor copilului oferindu-i ca printe posibilitatea de a-si dezvolta prin diverse cai, fie cursuri, jocuri, explicaii, discuii, etc., acel talent si a nu-l inhiba prin impunerea unui anume mod de gndire sau a unui stereotip.

Ca si prini, observarea inteligentei copilului vostru este cea mai buna modalitate de a afla care dintre cele apte tipuri de inteligenta predomina in personalitatea, stilul de viata, plcerile activitatea dar mai ales in stilul de nvare al copilului vostru.

Urmrete ceea ce ii place copilului tu sa fac cel mai mult, explica Howard Gardner .Ca orice fiina, facem lucruri cu care simim ca avem succes.

De exemplu, daca celui mic ii place foarte mult sa construiasc un zid sau o casa din cuburi insa nu prea iubete povetile si crile, aceasta plcere indica o atracie ctre logica-matematica si abilitate de orientare in spaiu, vizibila din stilul lui de nvare. Daca ii place sa ngrijeasc animale sau ii place grdinritul, ar putea avea o orientare naturista, care la unii poate sa fie foarte pronunat, in timp ce la alii nu, dup cum afirma si vestitul profesor Howard Gardner.

Cnd putei observa ce nclinaii i ce i place copilului vostru?

Cel mai bun moment pentru prini sa observe acest lucru la copil este atunci cnd acesta se joaca. Un alt cercettor susine ca in timp ce se joaca cel mic nu trebuie ntrerupt timp de cteva minute bune, fr a-i da vreo indicaie sau s l ntrerupei.

Tragei apoi singuri concluziile:

a. Acorda atenie lucrurilor pe care le aude? b. Adora sa priveasc si sa observe? c. Ii place sa creeze? d. Cat de activ este? e. Se joaca singur? f. Ii place compania altor copii? g. Cum percepe copilul lumea in general?

Imaginai-v c doua fetie se joac cu ppui la fel, insa in mod diferit. n jocul lor, unei ppui i plcea s cltoreasc prin lume i era mereu n main, colindnd lumea iar cealalt era mereu bolnava, fetita avnd grija de ea.



15

Prinii si educatorii sunt cei mai potrivii pentru a-si forma o prere n legtur cu ceea ce i place copilului s fac, prin observarea comportamentului, a atitudinii, a sentimentelor celui mic in cadrul jocului cu ali copii. Este foarte important ca printele sa-i acorde ajutor suplimentar copilului sau mai multe oportuniti de nvare i n alte domenii, mai ales la indicaiile educatorului.

Daca dup aceste ndelungi observaii, ai constat ca un anume stil de nvare i o anumit deprindere predomina la copilul tu, ajuta-l sa se extind: daca ii place sa construiasc, cumpr-i i indicatoare sau semne pentru cldirea lui, si astfel l ajui s adauge noi i noi componene de nvare celor deja existente, i astfel s i cultivi acel gen de inteligen.

CUM POTI DESCOPERI IN TALENT?

Talentele sau deprinderile copilului sunt de obicei n stare latenta, nedescoperite nc pn cnd un educator sau un printe le identifica prin observarea ndemnrilor, deprinderilor, stilului in care copilul se joaca, sau a personalitii, toate scoase la suprafa prin joc. Este mai puin important cate talente au fost descoperite la copil, sau ce fel de talent a fost scos la iveala, deoarece fiecare copil este unic in propriul lui fel si fiecare este diferit si iese cu ceva in evidenta.

Prin educaie i nvare nu ar trebui s se insiste asupra tergerii acelor trsturi nnscute pentru a fi imprimate altele noi. Prin educaie ar trebui sa se aib in vedere doar corectarea sau ndreptarea acelor trsturi exagerate sau deplasate spre o extrema sau alta. Prin educaie i nvare fie se stimuleaz fie se inhiba caracteristicile psihice, cu menirea de a echilibra sau a pregti copilul s intre n rndul societii n care s se poat manifesta n siguran.

Prin simpla observarea a comportamentului copilului, se poate descifra interiorul sau, gndurile, sentimentele, pasiunile, calitile i talentele. Pentru a interveni asupra interiorului unui copil se acioneaz asupra exteriorului. La oameni cele doua nu comunica folosind acelai limbaj- cu cei din jur comunicam folosind limbajul, mimica, gesturile, etc., care trebuiesc decodificate pentru a fi nelese de natura noastr interioara, transformndu-le in limbajul psihicului, compus din idei, imagini care au ceva din cultura creia ii aparinem.

Ca si prinii, trebuie sa avei mare grija la modalitatea pe care o alegei pentru a aciona asupra psihicului copilului. De exemplu, prinii i nva pe cei mici s aib grij de animalele mici care pot s fie clcate n picioare, cum ar fi o furnic. Astfel, se prentmpina si se previne sentimentul de cruzime fata de necuvnttoare. Mesajul printelui a avut ncrctura simbolic necesar care va transmite mesajul dorit ctre interiorul copilului.

In plus, se stimuleaz pozitiv instinctul de ocrotire care da natere, prin repetiie, unor sentimente de dragoste si respect pentru ceea ce este viu.

Iat ce spune Dr. Gardner: "mi doresc pentru copiii mei ca acetia s neleag lumea nu numai pentru faptul ca este fascinanta si mintea omului este curioasa. Vreau ca ei s neleag lumea astfel nct s o poat face mai buna. Cunoaterea nu este acelai lucru cu moralitatea, dar, daca vrem sa evitam greelile anterioare si sa avansam pe direcii productive, trebuie sa fim in stare sa nelegem. O parte importanta a acestei nelegeri consta in a ti cine suntem si ce putem face... n ultim instan, trebuie s sintetizm pentru noi nine ceea ce nelegem. Intr-o lume


imperfecta pe care o putem influenta in bine sau in ru, contientizarea faptului ca orice ncercare conteaz este aceea care ne definete ca fiine umane."

CAPITOLUL II

DEZVOLTAREA INTELIGENTEI

COPILULUI PANA LA 3 ANI

Inteligenta copiilor continua sa se dezvolte pe tot parcursul copilriei pana cnd devin aduli, in jurul vrstei de 18 ani.

In timp ce organismul uman asimileaz si se transforma in ton cu mediul nconjurtor si de influenta pe care acesta le are asupra lui, creierul si inteligenta i nsuesc date si culeg informaii noi pentru a se adapta lumii.

Este un adevrat lan al dezvoltrii intelectului uman din punct de vedere bio-psihologic, care se poate descrie pe diferite etape.



17

Una dintre cele mai importante teorii despre dezvoltarea cognitiva, aparine psihologului

elveian Jean Piaget, potrivit cruia inteligenta se dezvolta pe baza interaciunii copilului cu mediul nconjurtor.

Efectele produse ca urmare a acestei interaciuni ajuta la dezvoltarea anumitor scheme comportamentale, de genul cauza-efect, care includ idei, aciuni, efecte surprinse ca urmare a interaciunii copilului cu mediul. Toate aceste scheme comportamentale se vor transforma in experiene care aparin intelectului, la care copilul are acces si se ntoarce de fiecare data cnd se confrunta cu situaii asemntoare celor care au condus la formarea schemelor.

Pe msura ce copilul are parte din ce in ce de mai multe si mai variate experiene, aceste scheme devin tot mai complexe si formeaz tipuri de comportamente care definesc pe parcurs personalitatea copilului.

CUM GANDESTE COPILUL PANA LA 3 ANISORI?

Mai nti, el nva despre lucrurile din afara si apoi face diferena "cine sunt eu" si ce este non-eu. Jocul cu propriul corp l nva s se cunoasc pe sine, sa tie fiecare lucru si sa nelege sensul acestuia. nvarea ncepe in braele mamei si cnd mama face ceva ce el nu poate nc face, fac mpreun

Dup primul an de viata intelectul copilului este dominat de interaciunea cu obiectele, iar la un an i jumtate aciunea va fi reprezentata si doar apoi executata. De la aceast vrst copilul va avea abilitatea de a-i reprezenta mental imaginile secundare date de reprezentare. De acum el va putea nlocui aciunea directa si imediata cu imaginea acelei aciuni. Acest nou mod de a gndi are repercusiuni asupra jocului, dexteritii si manevrrii diverselor obiecte, dar mai ales asupra gndirii si dezvoltrii ei.

Perioada intre 1 si 3 ani este caracterizata de nchiderea stadiului bazat pe simuri i micri i debutul urmtorului stadiu, numit preoperaional, care va ncepe la 2 ani si se va ncheia la 7 ani.

Conform teoriei lui Paiget, la captul primului an de viata, dezvoltarea inteligentei parcurge doua stadii:

1. Stadiul reaciilor circulare teriare i descoperirea de mijloace noi prin experimentare activa (1 an - 1 an i jumtate).

Pentru a definitiva actul inteligent, este nevoie de mijloace noi de aciune, care trebuie create si cutate, ceea ce de altfel si caracterizeaz aceasta perioada

Stadiul sforii - trage sfoara de care este legat un obiect si l urmrete cu privirea

Stadiul suportului - trage covorul pentru a-si apropia o jucrie sau chiar fata de masa pentru a face obiectul sa cada pentru a avea acces la el

Copilul ncepe s recunoasc rezultatul aciunilor pe care le face i le repet folosind ns alte modaliti pentru obinerea rezultatului

Diverse experiene pentru a vedea rezultatul: cnd ncepe sa arunce obiectul ncearc din mai multe puncte si in alte moduri pentru a vedea daca traiectoria este aceeai.


2. Stadiul in care copilul inventeaz noi mijloace folosindu-se de combinaii mentale (18 -24 luni)

soluia la problema nu mai este pusa in practica, deoarece de acum copilul este capabil sa gseasc soluia in mintea lui

folosete ceva pentru a-i apropia un obiect - de exemplu cu un b i apropie o jucrie.

Exista unele etape ale dezvoltrii intelectuale a oricrui copil, fiecare cu anumite trsturi

specifice.

Astfel, n perioada 0-2 ani, copilul i dezvolt percepiile senzoriale i motorii - cunoate

mediul nconjurtor prin intermediul percepiilor, a micrilor, i a senzaiilor. Este de o mare importanta activitatea tactil-vizuala: atinge si privete obiectele. Astfel, ncepe s cunoasc prin propriile simuri mediul nconjurtor i s i formeze primele experiene: apa din cdi e cald, perna e moale, jucria vorbete, etc.

Acest gen de experien bazat pe percepii este ntrit de ceea ce copilul ncepe sa culeag

din categoria limbajului- lucrurile ncep sa ia o anumita simbolistica fiind desemnate prin cuvinte. Astfel, ncepe corespondenta cuvnt-obiect.

Gndirea celui mic este dominat de prezent - aici si acum, cel puin pana la aproape 8 luni, el va avea conceptul de permanenta a obiectului. Lucrurile exista doar atta timp cat ele fac parte din cmpul sau vizual, iar daca ele dispar din fata sa, ele nu mai exista.

De la 2 ani limbajul se dezvolta foarte mult pana la 7 ani. De acum, foamea de cunoatere,

bazata pana in acel moment exclusiv pe capacitile senzoriale, va fi nlocuit de interogaia verbal.

De acuma ncepe i vrsta ntrebrilor: ce este asta?. Capacitatea lui de nelegere se mrete si tie de acum ca orice aciune are un motiv: mnnci pentru ca ii este foame, te speli pe dini pentru a fii curai, te mbraci pentru ca este frig.

De ndat ce limbajul se dezvolt, copilul ncepe sa intre in relaii cu cei din jur, si astfel i se

diminueaz egocentrismul. Iubete povetile care ocupa un rol hotrtor in dezvoltarea inteligenei verbale.

De la natere pana la 3 ani copilul i dezvolt inteligena senzo-motorie bazat strict pe practic, i i folosete percepia, micrile fr a se folosi de simboluri, deoarece limbajul lui este nc redus. Copilul ncepe s stabileasc relaia ntre obiecte i aciuni i ncet ncet i d seama de rezultate i de relaia cauza-efect, reproducnd mereu noi si noi aciuni pentru a constata rezultatul, mbogindu-i astfel percepiile.

Progresele fcute de copil in primii trei ani de viata sunt extraordinare, din punct de vedere

fizic, intelectual si emoional. Are din ce in ce mai mare ndemnare i ncepe sa se bazeze pe instinct, nvnd tehnici de via, cu ajutorul stimulilor venii de la prini

Dup primul an de via, copilul ncepe s i formeze un anumit comportament social.

Ajutorul si stimularea venite din partea familie, a anturajului, a lumii nconjurtoare sunt mai importante ca niciodat.

Dup un an jumtate ncepe sa asocieze cuvintele pe care le cunoate si formeaz astfel propoziii. Poate de asemenea sa califice o imagine si de acum poate diferenia propria sa



19

persoana de lumea din jur. Are preri sigure si foarte determinate despre ceva: fie ca este urat, ru, frumos, etc., aceste cuvinte fac parte de acum din limbajul sau. i recunoate i numete pri din propriul lui corp si executa de asemenea comenzi insa, rar in mod sistematic.

De ndat ce merge deja bine, i va plcea s mping sau sa trag jucriile dup el,

mbuntindu-i astfel coordonarea micrilor deoarece i va ntoarce de mult ori cpuul pentru a urmri jucria care l urmrete.

Daca pana nu de mult copilul se apleca pentru a lua jucriile de jos, de acum el va ti s se ghemuiasc. l putei ajuta artndu-i cum s i ndoiasc genunchii pentru a se ghemui.

Nu peste mult timp va ncepe crarea pe masa din buctrie, pe pat sau birou, deoarece

acum dorete sa gseasc echilibrul dintre risc si provocare. Pentru prini, aceste activiti nu sunt deloc plcute si chiar periculoase, insa pentru cel mic raiunea nu este aceeai cu posibilitile si curajul fizic de care da dovada. Prin crare cel mic va dobndi coordonarea de care are nevoie care s l ajute s urce treptele.

Ca si prini, ajutai-l s aib posibiliti cat mai sigure de a-si exercita aceasta vitejie: perne pe jos, locuri special amenajate, piesele de mobilier sa fie ancorate, etajerele sa nu fie decorate cu obiecte casante, scaunele sa fie sub masa, accesul la locurile periculoase mai ales la cuptor si masa de buctrie sa fie limitat, pori speciale la captul scrilor, etc.

ntre 2 i 3 ani este din ce in ce mai ndemnatic si se descurca din ce in ce mai bine: face

destul de multe lucruri singur i nu se d n lturi s ncerci noi i noi activiti: urc scrile ca oamenii mari, deschide ui, le nchide cu cheia, cade, se ridic, i prinde degetele etc., este tot mai ndemnatic: tie sa nire mrgele mari poate sa-si descheie nasturii si ireturile. Afara, pedaleaz pe tricicleta, lovete mingea cu piciorul, alearg, etc., poate s aeze cuburile unul peste cellalt i ncepe s construiasc, face primul puzzle, la mas apuc furculia i lingura.

La vrsta de 3 ani el poate spune o poveste citit de nenumrate ori de mami, si folosete

cteva propoziii scurte, dar coerente. Tot de acum ncepe s i se dezvolte i aa-numita fantezie-verbala: copilului i place s

inventeze ntmplri care sunt povestite adulilor, i ncepe perioada n care va imita ntr-o anumit msur gesturile i conversaiile obinuite ale adulilor.

Urmeaz perioada ntrebrilor de ce? si cum?. Aceasta perseveren nseamn uneori prea mult pentru unii prinii a cror rbdare este pusa sistematic la asemenea ncercri. Copilul nu renun pana nu primete de la prini acele rspunsuri care sa ii fie pe plac.

Si aceste ntrebri contribuie la colectarea acelei experiene care va contribui la dezvoltarea

limbajului, a personalitii si a legturilor fcute de copil si stocate in memorie pentru a fi redate cnd va considera el ca este nevoie.

Curiozitatea celui mic este nemaipomenita la aceasta vrst, pentru tot ceea ce vede n jur, mai ales afar - obiecte, animale, fenomene, maini, persoane, ali copii, etc.

Dorina de cunoatere si de investigare a copilului creste de la o zi la alta. Astfel apare i atracia pentru interdicie: merge unde i este interzis, face ceea ce mami zice c nu este voie etc. Nu nelege nca relaia de reciprocitate: tie ca el are o sora, dar nu tie ca sora lui are un frate.

Inteligenta practica se dezvolta de asemenea: este din ce in ce mai sigur pe ceea ce face ceea ce ii mrete cmpul dedicat explorrii. Rezultatele acestor explorri nseamn de acum


experiena de viata, de aceea toate tentativele celui mic de a cunoate si a investiga trebuie ncurajate, supravegheate si sprijinite de printe, fr interdicii la tot pasul.

Copilul vrea sa fie independent

ncepnd cu al doilea an de viata copiii ncep sa se vad ca si persoane, entiti independente de mama lor. Ei devin contieni de propria persoana si ca atare insista din ce in ce mai mult sa fac anumite lucruri singuri, i fr ajutorul mamei.

Cum ii putei ajuta s i dezvolte independenta favoriznd astfel nvarea prin a ncerca ceva pe cont propriu?

Acordai cat mai mult din programul zilnic acelor lucruri pe care le poate face si pe cont propriu: sa se mbrace singur, s se ncale, sa se spele pe mini, pe dini, sa mnnce singur, sa i adune singur jucriile, etc.

Lsai-l sa va ajute in ceea ce facei, includei-l n treburile casnice: s in fraul, s tearg praful, sa tergei maina, sa aduc el o cana sau farfuria in care va manca, etc.

AVETI RABDARE!!! Chiar daca pentru nceput va fi un adevrat test pentru rbdarea voastr, cnd cel mic ncepe sa foloseasc furculia sau s i ia haina pe el sau chiar pantalonii, nervii votri vor fi ntini la maxim. Lsai-l sa ncerce fr s intervenii, si chiar daca nu putei sta deoparte, ajutai-l cat mai puin.

Fii ferma de oricte ori este necesar si explicai-i mereu in cuvinte simple de ce facei ceea ce facei si nu l lsai sa protesteze prea mult nainte sa facei ceea ce trebuie.

In jurul vrstei de 2 ani ncepe sa l ia pe NU in brae, ceea ce nseamn ca rspunsul lui va fi NU la aproape orice ntrebare sau remarca venita de la prini si chiar necunoscui, suprndu-se foarte des.

Independenta tot mai mare a copilului vostru apare intr-o etapa in care poate fi, uneori, exasperant: i va afirma independenta spunnd tot timpul NU. Iar voi ai putea avea impulsul de a-i arata cine este seful, dar ai face mai bine sa procedai astfel:

Spunei-i DA ori de cate ori putei cu alte cuvinte, cnd nu este n siguran, cnd face ceva de neacceptat, cnd devine prea rsfaat in comportament, etc.

Este intr-adevr o perioada grea pentru prini si obositoare insa, este o perioada foarte importanta deoarece de acum i va forma propria sa personalitate.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI PANA LA 3 ANISORI



21

In dezvoltarea limbajului celui mic, exista cteva etape foarte importante dup care se poate urmri in linii mari dezvoltarea abilitilor de a vorbirii si a folosi limbajul.

Intre 7 luni si 1 an, copilul ntoarce capul din direcia de unde vin zgomotele, recunoate cuvinte simple cum ar fi mama, apa, papa, gngurete si ncearc sa silabiseasc; pronun cteva cuvinte insa neclar.

Pana la 2 ani tie cteva pri ale corpului si le numete la cerere. Poate sa urmeze comenzi simple, rspunde si la ntrebri simple. tie sa indice o poza la cerere in funcie de cuvintele care o desemneaz iar progresul lingvistic se poate urmri lunar, chiar ncepe sa pun ntrebri folosind unul sau doua cuvinte.

Intre 2 si 3 ani copilul poate deja sa disting semnificaia cuvintelor, primete si executa comenzi din ce in ce mai complexe: ia jucria si adu-mi-o, tie cate un cuvnt pentru a desemna orice lucru din viata de zi cu zi si formeaz propoziii scurte si ntrebri si denumete frecvent lucrurile pe care le vede.

Este un moment ndelung ateptat de prini, de la primul gngurit al copilului, la combinarea cuvintelor pe care la are in vocabular, a sunetelor si a gesturilor este acum cea mai frumoasa parte din creterea si educarea celui mic de care trebuie profitat la maxim. Fiecare zi nseamn o noua provocare pentru copil si o ncntare pentru prini care ateapt mereu sa vad ce mai debiteaz copilul, ce a mai auzit, ce mai reproduce, de multe ori chiar va vei ntreba asta de unde o mai tie?

Capacitatea de a vorbi este printre cele mai importante achiziii. La un an majoritatea bebeluilor deja pronun cteva cuvinte care au neles, unele fcnd parte din propriul lui limbaj. El deja ncepe sa cunoasc si sa contientizeze funcia limbajului: acela de a comunica cu cei din jur, adic funcia lui sociala, si folosete limbajul pentru a-si satisface unele nevoi, urmnd ca la vrsta de 2 ani sa tie sa ntrebuineze limbajul drept metoda de comunicare.

Vocabularul lui se dezvolta atingnd chiar 20 de cuvinte, iar stilul lui de a vorbi conine ceva din sentimentele lui. ncepe sa se joace repetnd aceeai fraza sau cuvnt. La doi ani nu are nc fluenta in vorbire si nici ritm. Din propoziie lipsete de multe ori verbul i nc nu i tie controla volumul si modulaia vocii. Dup nc un an insa prinii neleg aproape tot ce spune copilul, el deja poate s neleag ntrebri simple care au de-a face cu ceva cunoscut lui. tie deja sa povesteasc ce face si prinii deja pot sa urmreasc cu uurin tot ceea ce relateaz copilul.

Iat care sunt cele mai importante stadii in evoluia limbajului la copil:

al cuvntului (1 an, 1 an si jumtate)- copilul exprima atitudini afective si mentale si care conin mult ncrctur informaionala; nelege cuvinte folosite foarte des; tie si folosete cteva cuvinte din mediul lui;

al prefrazei (1 an si jumtate pana la 2 ani)- poate sa pronune cuvintele unul dup altul, in ordinea importantei aleasa de el. Are deja un mic vocabular activ si folosete jargonul;

al frazei gramaticale (la 2 ani)- copilul poate sa exprime relaii intre noiuni si judecai. Propoziiile sunt formate din 2, 3 cuvinte (substantive, verbe, adjective, pronume); i vorbete singur cnd se joaca. Vocabularul activ este mai bogat, cuvintele


folosite sunt din mai multe silabe, verbul este deja conjugat, si folosete deja pronumele personal;

al structurii sintactice debuteaz la 3 ani. tie deja o scurta poezie si tie sa foloseasc pluralul, relateaz situaii din viata lui si a familiei. Acum este foarte receptiv la cuvinte noi, limbajul are coninut gramatical.

al diferenierii formelor gramaticale (la 3 ani si jumtate) Daca in primul an de viata copilul gngurete si tipa, copilul poate acum sa fac exerciii cu cuvintele care se transform n joc pentru el, cu cuvintele si silabele. De acum vor fi activate aproape toate funciilor limbajului : - de comunicare - copilul poate sa exprime ceea ce vede, aude, simte, vrea; - de reglare - aciunile sunt declanate prin limbaj - ludica - copilul se joaca si exerseaz vorbind

Nu trebuie sa uitai insa ca fiecare copil are propriul sau ritm de dezvoltare al limbajului astfel nct, pentru a aprecia corect dezvoltarea sa, toate caracteristicile sale si nsui evaluarea trebuie realizate pe mai multe dimensiuni, nu doar acea a folosirii corecte a limbajului si vorbirii.

In sfrit putei discuta cu copilul vostru si sa purtai intr-o oarecare msur mici conversaii educative. tie multe cuvinte insa pentru moment nu le nelege sensul prea bine, de unde si folosirea lor in combinaii inadecvate care insa fac deliciul asculttorilor dar in primul rnd al prinilor.

Ce putei face pentru a-l ncuraja sa vorbeasc?

ncercai sa nu terminai propoziiile in locul lui, deoarece astfel l vei face s fie frustrat si s i piard din imboldul de a vorbi singur

Cnd va fi prea obosit, cnd ii va fi somn, foame sau pur si simplu nu va avea chef sa mai foloseasc cuvintele, el se va exprima tot prin plns. Trebuie sa l nelegei si sa l sprijinii

Dai-i cat mai multe anse sa vorbeasc, cu att mai mult cu cat in preajma lui sunt si persoane mature sau copii mai mari ca el

Nu ii corectai pronunia sau gramatica mai ales pe msur ce copilul devine mai vorbre. Acei copii care sunt ntrerupi atunci cnd sunt att de entuziasmai sa vorbeasc pentru a fi corectai, risca s i creeze o aversiune pentru vorbit

Nu imitai vorbirea lor nc stlcit; repetai dup ce a terminat el de vorbit, cernd confirmare, insa vorbind corect si articulnd cuvintele

Nu rdei de el cnd vorbete, dei uneori sunt mai mult dect hazlii! ncercai sa fii serioi i s ntreinei orice discuie cu el

Orice copil are nevoie de multa atenie, att din partea educatorilor, a rudelor dar si din partea prinilor. Pentru a-l ajuta la dezvoltarea cat mai rapida si corecta a limbajului, copilul are nevoie de foarte multe ocazii de comunicare insa si foarte multa afectivitate din partea celor care l nconjoar.

In primii ani de viata creierul celui mic este asemenea unui burete care absoarbe tot ceea ce intra in contact cu el: tot ce aude, tot ce vede, tot ce simte.



23

El se mbib si nregistreaz ceea ce aude si apoi prelucreaz acea informaie in propriul lui stil, scond la iveala alte si alte lucruri si conexiuni doar de el tiute, intr-un fel in care de multe ori ocheaz. Cu cat prinii gsesc tot mai multe metode de a-i dezvolta inteligenta lingvistica, cu att cel mic va exploata la maxim aceasta noua putere care creste de la o zi la alta. Daca cel mic da semne ca nu a neles ceva din limbajul vostru, este pentru ca anumite lucruri trebuie sa ii fie explicate pe limba lui, adic pe nelesul lui.

Din pcate, in lumea noastr moderna prinii au din ce in ce mai putina vreme pentru a se ocupa de aceasta parte: a-i explica copilului cu multa rbdare anumite lucruri. Este insa foarte important sa profitam la maxim de fiecare clipa petrecuta cu propriul copil pentru ca acesta s i nsueasc un anumit limbaj, in funcie de vrsta insa si cunotine si informaii necesare procesului de nvare i dezvoltare intelectuala.

Daca vrem ca cel mic sa aib un limbaj dezvoltat este necesar sa avem in primul rnd grija de cum anume ne comportam noi, prinii si cum anume ne adresam copilului, cum vorbim in familie pentru a deveni adevrate modele pentru el.

Tot ceea ce copilul aude, repeta, tot ceea ce copilul vede, imita. Aadar, s ncercm sa fim si noi, prinii persoane bine educate pentru a tii cum anume s acionm pentru a ne educa proprii copii.

Povetile pn la 3 aniori

Majoritatea copiilor adora povetile deoarece prin poveste li se dezvluie o noua lume, plina de personaje de toate felurile, de desene si imagini pline de culori, expresivitate si nelesuri si de un fir al povestii din care ei nva i i dezvolt limbajul.

Prin intermediul povetilor, copilul:

nva cum funcioneaz cartea o deschidem, iar povestea e scrisa in interiorul ei Vede ca se citete de la stnga la dreapta Descoper ca exista o poveste, personaje si imagini minunate Afla ca povetile au un nceput, un coninut si un sfrit tie ca aproape in fiecare poveste binele nvinge si totul se termina cu bine nva ca personajele sunt fie bune fie rele Se identifica de multe ori cu personajele i dezvolt limbajul, nva despre bine, ru, sentimente si emoii prin intermediul

povetilor Ii place sa asculte povesti, prefera ca acestea sa aib un final fericit, i triete in mod

evident emoii intense atunci cnd personajele preferate traverseaz situaii grele.

Ce trebuie sa fac prinii pentru a-i ncuraja dragostea fata de lectura?

ncercai sa citii cat mai rar, transpunndu-v in pielea cititorului si a personajelor Dai-i voie copilului s se joace cu crile pentru a se familiariza cu ele


Nu alegei pana la trei ani povesti lungi si nu lungii povestea, deoarece copiii pot fi ateni doar o perioada mica de timp, iar o poveste de peste 10 minute poate sa fie pentru ei prea mult

Dup poveste, punei ntrebri pe baza povestii, si rugai-l sa gseasc diferite lucruri din imagini: nasul copilului, copacul, pisica, etc. Folosii la maxim imaginile si exploatai-le cat de mult putei pentru a obine cea mai buna interaciune intre voi si copil

Daca vrea sa se uite singur la imagini, lsai-l sa ntoarc el paginile deoarece atunci cnd are el iniiativ are i plcerea s nvee i s descopere ceva nou.

In jurul vrstei de 2 ani deja tie peste 100 de cuvinte si se prezint singur. ncepe sa imite tot ce vede in jurul lui, mai ales pe prini si pe frai sau surori. ncepe sa deseneze - primele mzglituri preioase, si la 3 ani tie deja sa deseneze un omule cu capul mare.

Atitudinea pozitiva a prinilor fata de literatura si de citit este si el un factor care ajuta n procesul de nvare. Copiii care-si vad prinii citind cu plcere vor tii ca a citi poate sa fie si o activitate distractiva si vor fi mult mai receptivi n coal dezvoltndu-i mult mai bine vocabularul, spontaneitatea verbala, inteligenta lingvistica si vorbirea.

JOCURI SI JUCARII PENTRU DEZVOLTAREA INTELIGENTEI

PANA LA 3 ANI Gndii-v la jocurile si jucriile copilriei. Va amintii desigur celuul de plus, mainua

roie sau ppua cu pr lung pe care o purtai peste tot. Erau cei mai buni prieteni ai votri fr de care copilria nu ar mai fi fost la fel.

De ndat ce copilul tie s mearg singur, camera si toata casa nu va mai arata la fel - va

ncepe s rstoarne tot, sa mute tot, sa arunce tot, sa trag tot ce vede si poate apuca. Nu este o perioada foarte uoara pentru mmici, de aceea acele arcuri pentru mers sunt ideale pentru aceasta perioada, mai ales atunci cnd ncep sa fac primii pai.

Intre 1 si 3 ani dar mai ales dup aceasta vrsta, jucriile ocupa un loc de cinste in viata

copilului vostru. In jurul vrstei de doi ani cel mic se va putea juca si singur si, in calitate de prini, avei datoria s v nvai copilul alte si alte modaliti sa se joace, s i foloseasc imaginaia, dexteritatea si creativitatea pentru a nva mereu lucruri noi.

Jocul este cea mai buna modalitate de a nva si a-si spori inteligenta pentru copii.

Fiecare zi ar trebui sa nsemne un nou joc, o noua provocare, o noua idee, un nou cntec

care trebuie prezentate copilului in aa fel nct el sa si-l poat nsui imediat, sa se simt bine jucndu-se i s nvee ceva nou si incitant.

Aadar, orice joc are menirea de a:

a. a-l face pe copil s i petreac timpul intr-un mod plcut

b. a-i oferi siguran

c. a-l determina s nvee mereu ceva nou si folositor



25

Aadar, intr-o lume plina de o infinitate de jocuri si jucrii pentru cei mici, unele mai plcut dect altele, mai interesante mai captivante, insa din pcate si unele care instiga la violenta si comportament negativ, ce ar trebui sa aleag un printe pentru copilul sau? Care sunt acele jucrii care ii pot capta atenia copilului i din care cel mic va nva cu siguran ceva, i va forma personalitatea ntr-un mod pozitiv i i va oferi i siguran i un mod ideal de a-si dezvolta inteligenta si deprinderile?

De fiecare data cnd vei alege o jucrie pentru copilul vostru, gndii-v in primul rnd la personalitatea lui dar mai ales la obiceiurile copilului. Cele mai potrivite jucrii pana la 3 ani, sunt cele care se pot trage de sfoara i cele pentru construcii. Daca cel mic a fost crescut intr-o atmosfera calma, el se poate juca dup 2 ani cu aproape toate jucriile considerate sigure pentru aceasta vrst.

ncepnd de la aceasta vrst, indiferent de obiectul care ii va ajunge pe mana, fantezia si imaginaia lui vor fi stimulate. Prinii joaca un rol foarte important n a-l ndruma pe cel mic i a-i arat la ce folosete acel obiect, ce jocuri educative pot fi inventate cu acel obiect sau jucrie, si multe idei constructive care servesc aceluiai scop: copilul trebuie s nvee i s i dezvolte inteligena.

Este inutil sa ncercai sa ii luai un numr impresionant de jucrii, cu care se va obinui imediat si de care se va plictisi repede. Este in schimb ideal sa ii luai jucrii cat mai diverse.

Iat jucriile recomandate copiilor cu vrsta intre 2 si 3 ani:

mingi de dimensiuni mai mici sau mai mari;

mainuele mai mici sau mai mari;

figurine de animale;

jucrii pentru nisip;

tricicleta;

coli de desenat, creta;

plastilina;

crti de joc pentru copii;

cuburi cu povesti;

tampile cu animale;

cri cu poze;

domino.

La trei ani copilul este foarte plin de energie si dorete sa exploreze lumea din jurul lui, prin tot felul de activiti, mai ales cele fizice: sa alerge, sa trag, sa mpinge, sa dea jos, sa rstoarne, sa goleasc, sa umple, etc.

De asemenea, cei mici adora imaginile si crile de povesti care sunt pline de imagini colorate. La aceast vrst exist copii care sunt foarte talentai la desen. Acum sunt foarte curioi si doresc sa ating si sa cerceteze totul. ncep s imite ceea ce face sau spune mama sau tata, i unele activiti chiar le face plcere, ei devenind de un real ajutor in casa.


Din infinitatea de jucrii care exist pe pia n zilele noastre, prinilor le este foarte dificil sa aleag acele jocuri care au potenialul de a-l nva ceva nou pe copil, sa fie captivante si sa ii distrag si menine atenia unui copil de trei ani, chiar mai mult de 5 minute.

Experii sunt de prere ca jucriile cele mai potrivite acestei vrste sunt cele care stimuleaz dezvoltarea unor abiliti i deprinderi si de pe urma crora copilul nva ceva util.

Cele mai bune jucrii sunt cele cognitiv-educative, al cror rol este acela de a dezvolta diverse abiliti care urmeaz sa fie folosite mai trziu in viata in cele mai complexe maniere.

O mare varietate de jucrii l ajuta pe copil s i mbunteasc capacitile intelectuale, creative, sociale si fizice. De exemplu, un joc care presupune construirea l va ajuta pe copil s i creasc dexteritatea, capacitatea de concentrare i gsirea de soluii si rbdarea necesara ducerii la bun sfrit a acestei sarcini.

Experii spun ca cele mai potrivite tipuri de jucrii educative se regsesc in urmtoarele jucrii:

1. Jucrii care ajuta la construire: lego-uri, cuburi si blocuri. Jucriile pentru construit sunt special create sa fie in concordanta cu vrsta copilului si se adreseaz dezvoltrii simului spaial al copiilor, dar i al capacitii lor de a duce o sarcina la bun sfrit. Cu cat copilul e mai mic, cu att materialul ar trebui sa fie mai puin cantitativ si mai uor de folosit.

2. Jucrii artistice: arta ii ajuta pe cei mici sa descopere culorile, combinaiile posibile de culori si le faciliteaz dezvoltarea creativitii nonverbale.

3. Jocurile de societate: ce presupun mbinarea, numrarea si ateptarea rndului.

4. Activitile sportive: practicarea diverselor sporturi le dezvolta coordonarea micrilor, spiritul de echip, respectarea regulilor, i ajut s socializeze i s i consume energia ntr-un mod constructiv si foarte sntos pentru trup si mai ales minte.

5. Puzzle-uri: dezvolta abilitatea de a diferenia vizual imaginile si rbdarea de a termina o sarcina.

CUM INVATA COPIII? JOCUL PUZZLE

n primul rnd cei mici nva din discuii avute cu prinii, explicaii date de acetia, lecii la

grdini, tot felul de jocuri educative, dar cele mai durabile cunotine sunt cele pe care copii le acumuleaz prin propria experien.

ncepnd de la cea mai frageda vrsta copiii trebuie s i nsueasc i s i foloseasc

abilitatea de a rezolva orice problema, indiferent care ar fi aceasta, lucru care se poate duce la bun sfrit doar prin capacitatea de a te concentra pentru a gsi cea mai buna soluie. Daca se insista pe aceasta latur nc de pe vremea copilriei, ca aduli ei nu vor ntmpina probleme pe care s nu le poat depi.



27

Fiecare printe tie care este cel mai bun mod de a nva al propriului copil. Jocul este la majoritatea copiilor modul perfect de a descoperi lumea, vorbirea si vocabularul, primele litere, cifre, sa recunoasc un animal, o culoare, sa tie sa numere, sa tie de ce este interzis ce este interzis, etc. Tot prin joc cei mici nva ce trebuie s fac pentru a depi orice problema sau obstacol. Din acest motiv, jucriile pe care prinii le ofer copiilor trebuie sa aib tocmai aceasta caracteristica: de a-i nva ceva constructiv si aplicabil, altfel, jucriile au doar rolul de a-i ine ocupai, fr nici o finalitate.

Printre jocurile care sunt considerate cele mai educative se afla si puzzle-ul. Acest joc i

ncurajeaz pe copii s i foloseasc si sa fie contieni de capacitatea de a gsi soluia la orice problema, de a depi orice bariera si de a se concentra asupra problemei pana la gsirea unei soluii viabile. Prin puzzle, copilul i va dezvolta mult mai uor si mai repede capacitatea de a-si coordona ochii si mana, dar si altfel de deprinderi mai fine.

Este adevrat ca pentru nceput va fi destul de dificil pentru mnua lor mic i nc nesigur

sa plaseze micile piese de puzzle; va fi o adevrat provocare, ns de ndat ce vor vedea c ceva ncepe s prind contur, un animal, o noua imagine, ei vor fi tot mai motivai s i pun la ncercare imaginaie si dexteritatea.

Puzzle-ul nu include doar o imagine care trebuie refcut din piese mici, ci tot in aceasta

categorie intra si puzzle-urile pentru bebelui: pe o msu sunt mai multe piese, iar fiecare piesa trebuie introdusa intr-un orificiu in masa pe care bebeluul trebuie sa o gseasc: un cub va ncpea desigur intr-un orificiu ptrat; un oval va ncpea intr-un orificiu oval, etc.

Dei nc pentru bebelu formele geometrice nu nseamn nimic, acest gen de activitate si ncercrile lui de a potrivi formele, este o adevrat provocare care este un joc foarte interesant si captivant pentru el. Este un puzzle care ii dezvolta deprinderile de a face fata unei probleme, chiar ncepnd de la o vrsta foarte frageda. Acest joc i va solicita folosirea mnuelor care vor trebui s duc piesa in locul corect, a ochilor, deoarece diferitele forme au diverse culori, si abilitatea de a diferenia texturile pieselor, deci simul tactil. Bebeluii in general sunt ncntai s ating diverse obiecte care au diverse texturi.

Tot in aceasta categorie a puzzle-urilor intra si acele jocuri care presupun sortarea diverselor

elemente bazndu-se pe forma sau culoare. Bebeluul trebuie sa pun cuburile intr-un recipient, mingile in altul, si tot aa, pana la epuizarea jucriilor. Astfel, cel mic va putea distinge culorile si forma obiectelor.

Pentru copiii puin mai mari jocurile prin care ei sorteaz animale sunt foarte captivante:

fiecare piesa sau imagine reprezentnd un animal, trebuie pus lng puiuul lui, sau exista jocuri care imita sunetele scoase de diferite animale.

Alte jocuri se bazeaz pe capacitatea celor mici de a sorta jucriile bazndu-se pe utilitatea lor: cnia cu farfuria, lopica cu gletua etc.

Prin toate aceste jocuri puzzle sau de sortare cel mic nva foarte multe despre lumea din jur, iar capacitatea lui de a rezolva o problema se va dezvolta nc de la o vrst fraged.

In jurul vrstei de 2, 3 aniori copilul se poate ocupa si de rezolvarea puzzle-urilor adevrate: o imagine compusa din 6 piese, cu margini drepte care trebuie s fie aranjate n aa fel nct s


recreeze imaginea. Piesele pot sa fie chiar cuburi care au pe fiecare parte o mica bucata din alta imagine, astfel nct copiii pot sa creeze mai multe imagini cu aceleai cuburi.

Toate aceste puzzle-uri l ajut pe copil s i dezvolte abilitile de a gsi rezolvarea la o problema, de a se concentra si a-si folosi deprinderile motorii si cele de coordonare ochi-mana.

ncepnd cu vrsta de 4 ani sau chiar mai repede in cazul unor copii, ei pot deja sa treac la puzzle-uri mult mai complexe, formate din mai multe piese mici, cu diverse forme care trebuie aranjate pentru a crea o imagine. Piesele pot sa fie de la 10 pn la cteva sute iar aranjarea lor sa le ocupe mare parte din timp.

Atenie insa! Pentru nceput, prinii trebuie s ncerce s le arate copiilor cum anume vor

gsi soluia, fr a le oferi insa imediat soluia. Daca nu reuesc sa gseasc imediat plcerea jocului, copiii au tendina de a renuna deoarece se plictisesc sau se supra. Ceea ce ii ncurajeaz sa continue si sa insiste sa rezolve puzzle-ul este reuita, de aceea este foarte important sa alegei puzzle-ul potrivit pentru vrsta celui mic, pentru nceput cele care se pot rezolva uor si repede pentru a le capta interesul, urmnd ca pe msur ce creste sa alegei puzzle-uri tot mai complexe.

Fii alturi de el cnd ncepe sa rezolve un puzzle nou si cutai sa l sprijinii in gsirea

soluiei punnd ntrebrile potrivite:

Ce culoare se potrivete aici?

Ce forma intra aici?

Acuma cutm o parte din corpul girafei etc.

Comparativ cu alt gen de jocuri, puzzle-ul sau sortarea unor obiecte are avantajul ca cel mic

poate s vad o finalitate imediat, mulumit eforturilor lui. Din piesele mici care nu reprezentau nimic la nceput, acum s-a conturat o imagine clara si frumoasa. nsui ideea ca el a creat acea imagine si ca a reuit, ii da si mai multa ncredere in propriile forte si ii da imboldul necesar de a continua cu puzzle-uri si mai dificile si mai provocatoare.

Emoiile si sentimentele copilului

De acum, copiii deja fac primele conexiuni intre sentimentele lor si comportamentul lor, observnd acelai lucru si la alte persoane. Bazele interaciunilor cu ceilali ncep sa prind contur i ncet ncet i fac prieteni.

Iat cum l putei ajuta pe copil sa devina contient de propriile emoii si triri:

cnd nu este in apele lui nu ncercai sa reparai lucrurile, si ncercai sa l ajutai sa se adapteze identificndu-i emoiile: este trist dup jucria care s-a stricat, sau pentru ca a plecat bunica, sau a auzit pe alt copil ca plnge? Explicai-i in cuvinte cat mai simple ca tot ceea ce simte este normal i ca i mami ar proceda la fel, dar c trebuie s se liniteasc - ndreptai-i atenia spre ceva ce tii ca ii place

avei grija la propriile sentimente si emoii. Daca eti suprat, nervoasa sau trista, nu te feri sa ii spui copilului, nu ascunde ceea ce simi dei trebuie sa fii atenta sa nu duci suprarea la extrem, deoarece copilului i-ar putea fi frica.

se poate ntmpla ca azi s vorbeasc foarte mult si mine sa nu mai spun nimic i s plng; azi s umble de colo pana colo si mine sa nu vrea sa stea dect in braele mamei.



29

Este absolut normal. Cei mici trec prin astfel de perioade, explicabile daca ne gndim la cat de multa informaie si aptitudini ii inunda, care pot uneori sa ii copleeasc.

fii mereu atenta la sentimentele lui; dac nu i poate spune ce anume l-a fcut s plng poate i va arata, daca tii sa l ntrebi ce si cum trebuie

cnd un copil regreseaz, este semn ca are nevoie de alinare si tandree materna. Citete-i o carte, ia-l in brae i las-l s i revin.

Nu uitai ca nu toi copiii avanseaz la fel de repede, si unii devin contieni de propriile sentimente mai trziu dect ceilali. Nu este cazul sa va ngrijorai; cu stimuli potrivii, cu multa iubire i cldur, cel mic i va recunoate si in timp, controla sentimentele si tririle.

Un copil nva i se dezvolt n permanen. Ca si prini, suntei datori sa ii oferii sprijinul necesar si mediul propice dezvoltrii intelectuale, alturi de o anumita doza de libertate pentru a-si afirma si manifesta independenta si sentimentele. Nu va ngrijorai dac uneori d semne c a uitat ceea ce a nvat cte un mic regres este normal n primii ani ai copilriei! Si noi uitam!

CAPITOLUL III

COPILUL INTRE 3-5 ANI

LA CE SA MA ASTEPT?

nc de la natere, v-ai urmrit copilul crescnd si dezvoltndu-se. Ai remarcat schimbri n nlimea lui, cnd a nceput s gngureasc, sa mearg de-a builea, sa stea in picioare, sa mearg, sa spun primele cuvinte, si probabil ca le-ai comparat cu ce era normal pentru acea vrsta.

Perioada precolara i copilria timpurie sunt pline de tot felul de schimbri. De la 3 la 5 ani, abilitile motorii, lingvistice, cognitive i sociale se vor schimba surprinztor de mult.

Este aadar foarte important sa tii la ce sa va ateptai pe msur ce copilul vostru creste, pentru a avea sigurana ca cel mic se dezvolta normal si la fel cu ali copii, sau dimpotriv, sa va dai seama ca ceva nu este in regula.


Pe msura ce copilul vostru creste si intra in copilria timpurie, lumea lui ncepe sa se deschid. Va deveni tot mai independent in afara familiei si va dori sa exploreze si sa ntrebe tot felul de lucruri despre ceea ce vede, vine in contact, sau constata.

Interaciunile lui cu membrii familiei vor contribui la formarea personalitii lui si metodele individuale de a gndi si a se mica. De acum, copilul vostru va putea sa mearg pe tricicleta, s foloseasc foarfeca, sa se mbrace sau dezbrace singur, s tie diferena dintre fetita i biat, s se joace cu ali copii, s i aminteasc parte din poveste, s cnte un cntecel, s zic o poezie etc.

ntre 3 i 5 ani exist multe praguri n dezvoltarea fizic, emoional i intelectual a copilului. Fiecare copil este unic in felul lui, si fiecare ncercare in dezvoltarea lui nu poate fi comparata cu cea a unui alt copil. Copiii pot sa ating aceste praguri de dezvoltare mai devreme sau mai trziu.

Praguri in dezvoltarea fizica a unui copil intre 3 si 5 ani

Copilul poate sa fuga, sa sar si sa se caere Copilul poate sa tina in mana creioane i carioci mai mici, cu mai mare uurin Copilul va deveni un expert pe tricicleta Copilul se poate nla pe degetele de la picioare Copilul se va putea mbrca, dezbrca de unul singur si va putea chiar s i descheie i

nchid nasturii i fermoarul Majoritatea copiilor pot la vrsta de 4 ani s fac pe oli

Praguri n dezvoltarea capacitii de a nva

Copilul va ncepe s deseneze forme i litere, cu puin ncurajare i susinere din partea prinilor

Copilul va ncepe s se gndeasc la lucruri care nu au de-a face cu propria persoana - de exemplu, copilul poate s nvee ca un anume obiect se folosete in vacanta la mare, sau ca un fel de minge poate sa fie lovita cu piciorul, cu mana sau sa fie aruncata

Copilului i plac povetile i poate chiar s memoreze pri mici din povetile care ii sunt pe plac

Copilul ncepe sa deseneze membrii familiei Copilul va ncepe sa vorbeasc folosind propoziii si deja tie sa foloseasc pluralul

Praguri n dezvoltarea emoional a unui copil intre 3 si 5 ani

Copilul ncepe sa doreasc sa fie independent si sa fac lucrurile pe cont propriu Copilul ncepe s se joace cu ali copii, nva s aib rbdare s-i atepte rndul, s

mpart cu alii, s dea i s primeasc Copilul ncepe sa se mprieteneasc cu animalele de casa Copilul ateapt cu nerbdare ziua de natere, Crciunul, srbtorile, vacanta etc. Copilul ncepe s perceap, dei nc foarte puin, diferena dintre bine si ru Copilul i exprim dragostea, frica, ura fa de alii, in mod deschis.

Cnd este cazul sa cerei ajutor medicului pediatru?



31

Este cazul sa va contactai medicul pediatru doar daca cel mic da semne ca:

Nu poate nc s deseneze forme sau s fac orice fel de desen mic pe hrtie nc nu poate s foloseasc propoziii scurte Nu poate nc s foloseasc olia la 4 ani sau a putut, dar nc nu o folosete Nu poate s fug sau s sar Nu poate s urce scrile folosind picioarele alternativ

COPILUL LA 3 ANI - DEZVOLTAREA INTELECTUALA,

FIZICA, EMOTIONALA

Copilul de trei ani se ntreab mereu i i petrece mult timp observnd, privind, si imitnd ceea ce vede. Zilele lui sunt pline de explorare asidua a lumii si a tot ceea ce intra in lumea lui.

Sunt foarte interesai s i perfecioneze abilitile de coordonare a micrilor i dimineile si le petrec fugind, mergnd pe tricicleta, dndu-se pe tobogan, etc.

Copiii de trei ani nu i amintesc foarte bine evenimentele din trecut si nu neleg conceptul de ieri si mine, in acelai fel ca adulii. Deseori repet activiti sau pot s fac sau s des-fac mai ales puzzle, sortare, aranjare, potrivire, etc. Toate aceste activiti repetate sunt foarte importante pentru ca mai trziu cel mic s neleag schimbarea i consecvena.

Vrsta de 3 ani nseamn luarea controlului asupra propriei persoane si nceperea integrrii copilului in societate. ncepe sa contientizeze ce anume le place si ce nu le place oamenilor. Un copil de trei ani dorete s mulumeasc, s bine-dispun i s fie mereu ludat, atrgnd atenia celor din jurul lui.

Jocul cu cuburile din care construiesc ceva implica multa ridicare si transportare a pieselor necesare, care este la fel de importanta precum produsul finit. Poate s ridice cu mai mare uurin obiecte mici ns, nc mai tine creionul cu o anumit stngcie, n ncercarea lui de a ine creionul asemenea unui adult. Uneori el va ridica creionul cu cealalt mn i apoi l va transfera n mna care va scrie sau desena.

Daca la doi ani se juca in paralel cu ali copii, acum el ncepe sa coopereze, structurnd joaca dup propria imaginaie.

Vrsta intre 3 si 3 ani si jumtate este o vrst de tranziie din punct de vedere al dezvoltrii si al viziunii asupra lumii. Copiii sunt mai sensibili, ncep sa fie nonconformiti si mai nerbdtori in comportamentul lor.

Dezvoltarea intelectuala a copilului de 3 ani

La trei ani limbajul copilului este neles n proporie de 75%, si vorbete folosind propoziii formate din 3-5 cuvinte: Mama bea suc.; Am o ppu mic. Unele cuvinte mai greu de pronunat l fac sa le pronune greoi sau incorect insa ii face plcere sa repete cuvinte si sunete.


Povetile scurte si poeziile ii fac o deosebita plcere si ii plac mai ales povetile pe care deja le cunoate, fr nici un fel de schimbare a cuvintelor din acea poveste. i place de asemenea s i se repete povetile i rimele simple i uor de inut minte. Daca privete imaginile din cri, poate sa inventeze o poveste simpla. Uneori cnt o melodie uoar pe care o fredoneaz mereu cu prinii. ncepe s priceap sensul de acum, in curnd, mai trziu i s foloseasc ntrebri precum cine, ce, unde, de ce, etc.

i place s se joace cu plastilina, modelino sau aluat (l cntrete, l rsucete, l strnge, etc.) si poate deja sa deseneze un cerc sau un ptrat. Poate sa aranjeze un puzzle din 6 piese si deja recunoate sunetele pe care le aude in fiecare zi. Poate sa potriveasc un obiect cu imaginea acelui obiect si numete culorile, identificndu-le, potrivindu-le si distingndu-le. Poate sa numere 2, 3 obiecte si sa rezolve probleme simple, concrete, reale, si imediate, mai ales daca el vrea acest lucru. ncepe s fie interesat de asemnri i diferene dintre obiecte.

Este interesat de caracteristicile animalelor care le scot in evidenta si se recunoate i el nsui, cunoscnd diferena dintre el i ali copii mai mici dect el dar nu intre el i ali copii mai mari care tiu s i spun vrsta.

Limbajul i vocabularul s-au mbogit considerabil de mult, i acum cel mic poate s se distreze cu limba. Inventeaz cuvinte noi si le place orice rimeaz. Ii place sa inventeze noi jocuri. i-a dezvoltat conceptul de spaiu i loc, astfel nct, la 3 ani copilul poate s urmreasc instruciuni, care includ prepoziii: Pune mingea sub masa.

Ei pot s fie nvai s foloseasc cuvinte cum ar fi: ajutor, am nevoie, ghicete, ce zici daca, etc. Le place ideea de secret si surpriza. Vor accepta mult mai uor o activitate sau joc, daca li se dau doua opiuni si le este permis sa aleag.

Dezvoltarea fizica a copilului de 3 ani

La 3 ani, copilul are deja o alt nfiare, este mai nalt si mai slbu, are toi dinii de copil si are nevoi de aproximativ 1300 de calorii zilnic. Noaptea doarme in jur de 10-12 ore, si majoritatea nu mai ud ptuul. Este chiar capabil sa foloseasc toaleta cu puin ajutor. Se ncal singur dei nc nu tie s i lege ireturile i mnnc singur, desigur nc risipind putina mncare. tie sa foloseasc lingura i furculia i deseori i unge pinea cu unt.

ncearc sa prind o minge mare, o arunca peste cap, o lovete cu piciorul nainte, sare intr-un picior si poate chiar sa mearg pe vrfuri pe distante mici. Se car pe tobogan, pedaleaz tricicleta, merge n linie dreapt inndu-si echilibrul si sta intr-un picior. Poate s foloseasc deja toaleta fr mult ajutor i se spal pe dini, pe mini, i ia paharul cu apa si ncepe sa fie interesat de gtit i manevrarea mncrii.

Dezvoltarea sociala i emoional

La trei ani copilul caut mereu atenia si aprobarea adulilor i uneori i arat preferina pentru un printe, de obicei, fetitele prefera tatii, i bieii mamele. Accepta sugestiile date de prini si tie sa urmeze instrucii simple. Ii face plcere sa fie de ajutor si sa se implice in sarcinile gospodriei si tie deja sa aleag intre doua lucruri.



33

Deseori rde fr motiv i i place s i vad pe alii c l privesc si rad de el. i place s se joace singur dar nc nu coopereaz i nu mparte jucriile cu alii. Mare parte din timp privete si observa ce se petrece in jurul lui. Cnd aude discuii despre el devine foarte atent si ii place sa se joace in casa, imitnd ali copii sau aduli.

tie ca este biat sau fata i devine interesat n diferene etnice dac este expus unui grup multicultural.


Avei rbdare cu mersul la toaleta - muli copii, n special bieii nu vor fi gata s mearg singuri la baie, dect pana la 3 ani. Se vor ntmpla destule mici incidente insa evitai sa l certai pe copil

ncurajai dezvoltarea coordonrii mana-ochi punndu-i la dispoziie nasturi mari sau mrgele pe care sa le niruie pe un iret

Jucai-v cu mingea cu cel mic - artai-i cum s arunce, s prind sau s loveasc mingea mingea de diverse dimensiuni cu piciorul

Artai-i copilului cum s sar ca un iepure, s stea n vrful degetelor de la picioare ca o pasre, cum s umble ca o ruc, s uiere ca un arpe i s fug ca o cprioar

Vorbii mereu si cu ali copii, si implicai-l si pe el: folosii propoziii scurte, punei ntrebri si ascultai

Adugai informaie noua propoziiilor spuse de copil: Da, aceea este o floare - este frumoasa si miroase foarte bine

nvai-l pe copil sa tina minte propriul nume si numele de familie Punei-i la dispoziie cri de poveti i citii-i aceleai povesti. Citii-i poezii si povesti la

culcare. ncurajai-l s repete povestea i s v spun ce s-a ntmplat, i tot felul de informaii specifice despre personaje i ntmplri. Citii-i titlurile povetile si insistai asupra cuvintelor importante din acea pagina, pasaj, sau propoziie. Artai-i diverse caracteristici ale pozelor i descoperii mpreun punnd ntrebri despre culori, forme, pri ale corpului, semne de circulaie, copaci, plante, animale, vreme, anotimp etc.

ncurajai-l s deseneze dndu-i ca jucrie hrtie, caietele mici si culori pe care sa le aib mereu aproape si sa poat desena

Numrai obiecte care i plac: prjituri, ceti de cafea, erveele sau jucrii. Mutai una, pe msur ce voi i copilul numrai. Msurai i lsai-l s v ajute s msurai i s numrai cnd urmai o reet.

Explicai de ce si cum se ntmpla anumite lucruri, cu ajutorul unui ghid pentru prini. Ajutai-l s fac activiti simple legate de tiina: atracia magnetica, nghearea apei, plantarea seminelor, zmei zburtori intr-o zi ploioasa, etc.

Punei-i la dispoziie seturi de jucrii i jucai-v mpreun cu el. Vedei ce asemnri i deosebiri se pot gsi. De exemplu, scoatei n evidenta ordinea n care folosii alimentele n timp ce gtii. Dai voie copiilor sa experimenteze cu unelte, ntreruptoare, jucrii, etc.

Cntai cntecele simple. Inventai instrumente pentru acompaniament: cutii goale de metal drept tobe, fasole uscata intr-o cutie cu capac, etc. ncurajai o varietate de micri ale corpului si dansai pe toate tipurile de muzica. Jucai-v jocuri muzicale.

ncurajai exprimarea imaginaiei libere cnd deseneaz. Evitai sa ntrebai Ce desenezi, copiilor de 3 ani nu le pasa si nici nu ii intereseaz, atta vreme cat se simt bine desennd sau pictnd.


Luai o oset alb i desenai cu markerul ochii, gura i nasul i punei-v oseta pe mn. nvai-l cum s vorbeasc cu acest personaj, si dai-i un nume.

Vorbii despre culori, numere si forme in conversaia de zi cu zi. Avem nevoie de UN ou; Da, maina este ROSIE, Untul este in aceasta cutie rotunda

Cerei-i ajutorul cu sarcinile zilnice de prin casa: cnd punei masa, aezarea erveelelor pe farfurie, punerea osetelor in sertar, udatul plantelor, mestecatul aluatului pentru prjitur sau cltite, etc.

COPILUL LA 4 ANI - DEZVOLTAREA INTELECTUALA,

FIZICA, EMOTIONALA

La vrsta de 4 ani copilul ncepe s i simt i s i testeze propriile puteri. Are nevoie de

obiecte pe care sa se poat cra (scri, tobogane, garduri etc.), table pentru a scrie i piese cu care s poat construi pentru a-i elibera energia i pentru a nva. i plac piesele de teatru, excursiile i plimbrile prin cartier, crile si povetile, discuiile, explicaiile, etc.

Aceast vrst nu este una uoar pentru copii. Sunt mult mai plini de for dect la 3 ani, limbajul se dezvolta mult mai repede, i dau seama de ce nseamn timpul si se pot identifica cu un anume grup social. Se descurc i pe cont propriu, ceea ce i face pe prini s cread c se descurc n orice situaie.

Cnd au impresia ca si ei pot sa fac acel lucru si nu accepta ajutor, ei de fapt experimenteaz i i testeaz limitele dar si pe ceilali. La aceast vrst nc nu au nvat tot ce trebuie s tie despre lumea n care triesc sau despre aduli si ali copii. De aceea, ei nc au nevoie ca sentimentele lui sa fie acceptate si sa primeasc ajutor in depirea propriilor limite, ca la vrsta de 3 ani.

Curiozitatea i mpinge sa descopere si sa exploreze si fiecare copil trebuie sa i se dea ocazia att acas, ct i la grdini, s exploreze, s descopere, s creeze, s experimenteze pe cont propriu, astfel nct s i poat gsi locul lui unic in lume.

Plin de energie si cu o imaginaie foarte bogata, la patru ani copilul este mereu nerbdtor si gata oricnd sa spun o gluma inventata de el, gratie umorului descoperit. Inventeaz cuvinte care rimeaz si rade zgomotos repetnd mica lui invenie.

Imaginaia micului trengar este una foarte vasta si de multe ori confunda realitatea cu falsa realitate creata de el. ncepe s povesteasc mici istorisiri n care exagerrile si tot ce este ieit din comun sunt preferatele lui.

Sunt foarte mulumii cnd pot sa fac ceva, sunt ncreztori in propriile forte si sunt gata oricnd pentru noi aventuri. Se ntrec pe scri, la colturile cldirilor, se dau pe tricicleta si trag vagoane pline de tot felul de obiecte. Trebuie sa fii foarte ateni deoarece este nevoie de o fraciune de secunda pentru a provoca tot felul de incidente. Ei nu i pot nc estima propriile abiliti i de aceea ncearc mecherii care pot sa fie periculoase uneori.

Dezvoltarea intelectuala a copilului de 4 ani



35

La patru ani copilul poate sa aranjeze obiectele, de la mic la mare i tie deja s recunoasc cteva litere dac a fost nvat. tie s i scrie numele pe calculator i recunoate cuvinte uoare n cri sau semne STOP, ATENTIE, CAINE RAU, etc.

Tot acum ncepe s neleag conceptele de nalt, scund, acelai, mai mult, pe, in, sub, deasupra, etc. tie sa numere pana la 10 obiecte cu voce tare, insa uneori nu in ordinea buna. tie si respecta ordinea activitilor zilnice - mic dejun nainte de prnz, prnz nainte de cina, cina nainte de culcare, etc.

Deja vorbete folosind propoziii complexe Copilul a mncat ciocolata nainte sa o pun pe masa. Pune in continuare o multitudine de ntrebri inclusiv despre natere si moarte. i place s cnte cntecele mici, i plac rimele i cuvintele fr sens i i adapteaz limbajul la capacitatea de nelegere a celui care l ascult. i spune surorii mai mici: Tata plecat bu si mamei: Tata a mers la magazine s cumpere mncare.

nva nume, nume de strzi, numere de telefon dac este nvat de prini. tie sa foloseasc ntrebri cum ar fi: cine, ce, unde, cum, cnd etc. si numete toate culorile si formele uoare. Urmeaz instruciuni care nu au legtur ntre ele: Pune-i laptele pe mas i spal-te pe dini.

nelege vag concepte care au de-a face cu numere, mrime, greutate, textura, distanta, poziie, timp, etc. nelege trecerea timpului si tie ce nseamn ce s-a ntmplat ieri insa nu nelege timpul cum este prezentat pe calendar. Se poate concentra mai mult timp asupra unei activiti i i amintete i nelege propriile realizri.

Dezvoltarea fizica a copilului de 4 ani

Poate sa foloseasc lingura, furculia, cuitul pentru cina cu multa ndemnare si doarme tot intre 10-12 ore pe noapte. Se mbrac fr mult ajutor, i trage fermoarul, desface nasturii, desface iretul ns nu l tie nc face singur. Se hrnete singur, se spal pe dini, se piaptn, se spal, i pune hainele pe umera si pe cuier cu puin ajutor. Poate de asemenea sa mearg in linie dreapta, pedaleaz si merge pe tricicleta cu multa abilitate.

Sare peste obiecte nu foarte joase, fuge, sare, i merge pe lng obstacole cu uurin. Pune mai mult de 10 cuburi pentru a construi un gard si folosete plastilina si aluatul ca multa ndemnare. Deja tie s niruie i mrgele mai mici pe a si prinde, arunca si se joaca cu o minge cu mai multa dexteritate si precizie. i place s fug n galop, s sar, s se caere pe scri i n copaci, s sar ntr-un picior etc.

Dezvoltarea sociala i emoional a copilului de 4 ani

La patru ani copilului i face plcere s se joace cu ali copii, tie s i atepte rndul i s mpart jucriile, dei nc i place s dea el indicaii. Caut aprobarea i lauda prinilor si nelege si acioneaz in conformitate cu anumite reguli. De multe ori ncearc sa schimbe regulile jocului, dup ce acesta a nceput, ii place sa vorbeasc si poate chiar lua parte discuii complexe. ncepe s fie gelos i continu vrsta ntrebrilor.


Ii place sa se laude si sa se dea mare, ludndu-se cu ceea ce are, in fata altor copii sau aduli. Ii este frica de montrii din ntuneric si ncepe sa simt pericolul, devenind foarte fricos uneori.

Uneori minte pentru a-si proteja prietenii sau pe el, dei nc nu nelege conceptul de a mini, deoarece imaginaia lui foarte bogata l face sa inventeze tot felul de povesti care cresc si devin tot mai ndeprtate de realitate. i place s ocheze audiena, folosind chiar cuvinte interzise i i exprim suprarea in mod verbal mai mult dect fizic. Micile frustrri sunt nc exagerate i ncepe s i imite prinii. Cnd se joaca in casa, jocul ia si alta dimensiune dect de-a mama si de-a tata, decorul fiind fie la grdini, la magazin, in parc, la pompieri, etc.

Ii place sa spun glume care pentru aduli nu au mult sens care vin din imaginaia lui bogata

si vie care de multe ori plsmuiete tovari de viata imaginari.


Citii-i n continuare cu voce tare poveti i ncurajai-l s se uite la imaginile din carte si singuri. ncurajai-l sa spun povesti si altor copii mai mici dect el

Punei-i la dispoziie si alte materiale cu imagini, poze, vederi, ilustraii, cutii cu desene, recipiente, etc.

Recitai-i poezii si ncurajai-l sa le repete si sa le tina minte

Sprijinii-i interesul pentru a scris si in cuvinte. Dai-i foi i caiete pentru a scrie; confecionai card-uri cu literele alfabetului i cu numerele i nvai-l s le recunoasc. Punei sub rafturile cu jucrii cuvinte care descriu o imagine aflat lng cuvnt

Punei-i la dispoziie o mulime de lucruri creative: creai colaje din poze din reviste, materiale, hrtie de toate culorile, articole din ziare, etc. ncurajai-l s creeze ceva din srm i dop de plut, paie pentru suc, ata et

Date post:	13-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	dragoi-cristina
View:	201 times
Download:	6 times

Dezvolta Inteligenta Si Caracterul Copilului Tau

Documents