+ All Categories
Home > Documents > Dezvolare Durabila in Municipiul Brasov-proiect

Dezvolare Durabila in Municipiul Brasov-proiect

Date post: 21-Jul-2015
Category:
Upload: ioana-bilea
View: 30 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
9
Proiect dezvoltare durabi in Municipiul Brașov Ioana Bîlea,grupa 319, Mediu
Transcript

Proiect dezvoltare durabil in Municipiul Braov

Ioana Blea,grupa 319, Mediu

1.IntroducereMunicipiul Braov, reedina judeului, se afl n centrul rii, n Depresiunea Braovului, situat la o altitudine medie de 625 m, n curbura intern a Carpailor, delimitat n partea de S i SE de masivele Postvaru care ptrunde printr-un pinten (Tmpa) n ora i Piatra Mare, la 161 km de Bucureti. Este accesibil cu automobilul/autobuzulsau cu trenul. n apropierea sa se gsesc localitile Predeal, Buteni, Sinaia, Fgra i Sighioara. Municipiul are o suprafa de 267,32 km. Treptat, n procesul de dezvoltare, Braovul a nglobat n structura sa satele Noua, Drste, Honterus (astzi cartierul Astra) i Stupini. De asemenea, pe lng Tmpa, municipiul a mai nconjurat i Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetii) i Dealul Pe Romuri, Stejriul i chiar nglobeaz n structura sa vrful Postvaru. Prin nglobarea n structura sa a vrfului Postvaru, Braovul este oraul aflat la cea mai mare altitudine din Romnia.

Ape Prin municipiul Braov trec rurile cheiu (numit i rul Graft), Valea Tei, Valea

Rcdu, Valea Plopilor cu Valea Scurt, Valea Florilor,Gorganu, Rul Timi i Canalul Timi.

Flor i faun Flora municipiului nu difer de cea a judeului. Animalele slbatice sunt rare, trind retrase n pdurile din mprejurimi. Turitii care se aventureaz n acestea sunt avertizai c pot ntlni uri, lupi sau vulpi. Muntele Tmpa este declarat rezervaie natural (203,4 ha) care protejeaz cteva specii de plante rare i endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic exist mici suprafee cu vegetaie de step. Braov este singurul ora din lumecare include n teritoriul su administrativ o rezervaie natural, muntele Tmpa, i un vrf muntos, vrful Postvaru.

Clim i precipitaii n Braov, vara dureaz aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaz circa 90 de zile. Clima municipiului Braov are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n depresiune. Temperatura obinuit de var se situeaz n intervalul 22 C 27 C, iar cea de iarn ntre 18 C i -2 C. Deseori iarna, temperatura n Poiana Braov ajunge la +15 C (la soare), n aceast staiune putnd fi practicate aproape toate sporturile de iarn. Stratul de zpad prielnic pentru schiat dureaz aproximativ 71 de zile la Braov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Demografie Municipiul Braov are, potrivit recensmntului din 2011, o populaie de 227.961 locuitori. Structura etnic a acesteia este urmtoarea:

Romni: 208.019 (91,3%) Maghiari (incluznd secui): 16.172 (7,1%) Sai: 1.079 (0,5%) igani: 916 (0,4%) Alte naionaliti: (rui, evrei, greci, italieni): 1037 (0,7%)

2.Metodologie

In alcatuirea proiectului s-a folosit harta municipiului Brasov din Google maps si a fost editata tot in acest program. Pentru inceput a fost creat laye-ul pentru soseaua de centura,am selectat culoarea si am descries traseul. Apoi a urmat pozitionarea aeroportului cu layer-ul polygon,apoi a fost masurat. In final tot cu layer-ul polygon am trasat parcarea,policlinca si central social precum si drumurile de acces atre aceste zone.

3.Proiecte

Aeroport zona municipiului Brasov are un potential turistic dezvoltat insa din cauza accesului in oras din afara tarii,numarul este limitat. Un aeroport ar duce la un aport touristic ridicat. Pentru construirea acestui aeroport am ales zona Ghimbav unde exista dj un aerodrom, este destul spatiu iar accesul catre oras este facil intrucat sunt doar 10 km.

Parcare cu 2 nivele- municipiul Brasov se confruta cu lipsa locurilor de parcare. Fiind si oras foarte vizitat si di cauza cresterii numarului de locuitori a crescut si cererea de locuti de parcare. Astfel pe locul fostei uzine Hidromecanica am decis construirea unei parcari pe doua nivele care ar ajuta la rezolvarea problemei. Zona este centrala si usor accesilbila

Centru social- o alta problema la nivelul municipiului este lipsa centrelor sociale. Numarul ridiacat de persoane care nu dispun de un spatiu de locuit a crescut,prin urmare am decis construirea unui astfel de centru,pentru toate categoriile de varsta in cartierul scriitorilor unde au fost demolate cateva fabrici fara utilitate

Policlinica- din cauza cresterii numarului de locuitori a crescut si cererea pentru servicii sanitare care la ora actual nu mai pot face fata multimii de cereri. Am decis construirea unei policlinici in aceeasi curte cu central social intrucat spatial este foarte mare si trebuie valorificat

Legenda

4.Analiza riscurilor

Aeroportul ghimbav are o lungime de 2km si o latime de 1,3 km si este amplasat in vecinatatea aerodromului din Ghimbav.Este la doar 10 km de oras,iar cursele de microbuze sau taxiuri sunt frecvente,cu program non stop,prin urmare foarte usor de ajuns.Zona este cea mai propice pentru un aeroport,este la distanta corespunzatoare fata de formele de relief mai inalte(munti),este indeajuns spatiu si este usor accesibila. Problemele care pot interveni pe parcurs sunt poluarea fonica a zonei,care este intens locuita si folosita uneori ca spatiu de retragere din spatial urban; poluarea aerului si a solului,in aeroporturi oamenii sunt mai neglijenti,arunca deseuri pe jos iar motoarele utilajelor din aeroport polueaza cu gaze nocive. Soseaua de centura care leaga artrele principale care patrund in municipiu are o lungime de 25 de km in jurul municipiului si panta cuprinsa intre 0.7-0.9 % .Este necesara pentru evitarea intrarii in oras daca nu este neaparat necesar,dar este doata cu intrari si iesiri spre sau din oras. Intrevine insa riscul poluarii aerului cu gaze nocive si particule. De asemenea trebuie intretinuta deoarece in depresiune sunt frecvente invesiuni de temperature,precipitatii abundente si umiditate ridicata care duc la degradarea materialului din care este alcatuita soseaua,prin urmare trebuie monitorizata si upgradata mereu,ceea ce inseamna investitii mari. De asemenea e nevoie de surse de iluminat,semne de circulatie vizibile,izolatori fonici,semne trasate pe sosea bine intretinute. Parcarea are 200 m lungime si 80m latime si este pe doua nivele.Zona hidromecanica este zona centrului nou,prin urmare este o zona adecvata pentru o astfel de parcare.Nivelul va fi subteran.Problemel pot aparea din cauza poluarii fonice si a aerului,intrucat o parcare inseamna trafic intens iar aceasta zona este intens locuita iar locatarii pot face reclamatii. Insa aceasta parcare valorifica o zona din interiorul orasului scoasa din utilizare,desi are un potential ridicat. Policlinica are 153m lungime si 76 latime,este amplasata intr-un cariter dens locuit in zona de NV a orasului, si de asemenea valorifica un tren care a ramas neutilizat in urma demolarii unor fabric vechi.Este nevoie de personal calificat si aparatura moderna pentru a rezolva criza sanitara prin care trece orasul. Centrul social este amplasat in aceeasi curte cu policlinica ,insa va fi bine delimitat. Este necesar acest centru pentru a reusi sa adune persoanele care nu dispun de un spatiu de locuit si nu isi pot

continua actiunile de munca sau eductie. Are o lungime de 141 m si latime 133 m,pe 3 nivele,separad astfel adultii,batranii si copii. Problemele sunt de ordin intern deoarce se pot ivi numeroase conflicte,oamenii pot devein violenti cu asistentele sociale,le pot fura si/sau jigni,pot produe suiciduri sarind din cladire. De asemenea vor fi utilizate resurse ridicate de hrana,gaz,apa si electricitate,iar facturile vor fi allocate din bugetul orasului.

5.Justificarea amplsamentului in contextul dezvoltarii durabile

Aeroportul este inclus in strategia de dezvoltre a municipiului Brasov. Un aeroport inseamna acesibilitate ridicata, un flux turistic intens,noi investitii si prosper economic ceea ce ar ridica statutul orasului,care I momentul de fata se confrunta cu lipsa locurilor de munca si economie in declin,iar una din cause este accesul. Soseaua de centura ar scuti orasul de un numar ridicat de vehicule care intra in oras doar din cauza ca nu au pe unde sa ocoleasca.Aceasta centura va facilita traficul si va scuti orasul de aglomeratie rutier. Parcarea este amplasata in zona centrului civic si este unul din proiectele pentru construcita de noi parcari pentru a rezolva problema lipsei locurilor de parcare.Aceasta este plasata in apropiere de zonele cele mai intens circulate ale orasului si are o capacitate de aproximativ 1000 de masini,ceea ce ar rezolva pentru inceput problema locurilor de parcare. Centrul social va fi primul astfel de centru construit in Brasov,pentru toate varstele si sexele, si este prevazyt in strategia de dezvoltare a orasului.Acest centru va asigura un viitor persoanelor care aparent nu au unul,le va ajuta sa se reintegreze in societate,sa isi gaseasca un loc de munca,copii vor urma o scoala si vor putea fi adoptati,pentru un viitor durabil Policlinica este necesara deoarece a crescut numarul locuitorilor iar in momentul de fata unitatile sanitare nu ai fac fata. Ea este plasata in aceeasi curte cu central social,astfel persoanele defavorizate care au problem de sanatate vor avea acces rapid la serviciie sanitare.De asemenea cartierul scriitorilor,unul din cartierele mari ale orasului ,nu dispune de o unitate sanitara de capacitate mare,prin urmare aceasta policlinica vine in ajutorul locuitorilor din zona si nu numai.

6.Concluzii

Municipiul Brasov este in momentul de fata in curs de dezvoltare economic si a infrastructurii.In strategia de dezvoltare emisa de Primaria Municipiului Brasov, proiectele cu grad ridicat de prioritate sunt construirea aeroportului Ghimbav, sosea de centura care sa lege toate drumurile mari care intra in oras, o policlinica, primul centru social si o parcare cu capacitate mare in zona centrala. Aceste noi investitii,pe baza de fonduri europene si fonduri de stat ajuta la dezvoltarea durabila a municipiulu Brasov.

7.Bibiografiewww.brasovcity.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Brasov Google Earth programe Colectia Judetele Patriei, Judetul Brasov, Mihai Iancu, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,Institutul de Geografie,1981


Recommended