Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECICNDIPT / UIP

AU XI LI AR C URRIC UL AR CLASA a XII -a DETECTAREA DEFECTELORNIVEL: 3 DOMENIU: ELECTRONIC CALIFICARE: Tehnician operator tehnic de calcul Tehnician de telecomunica ii Tehnician n instala ii electrice Tehnician operator telematic Tehnician n automatiz ri DOMENIU: MECANIC Tehnician mecatronist Tehnician proiectant CAD DOMENIU: ELECTRIC Tehnician n instala ii electrice Tehnician electrician electronist auto AUTOMATIZ RI

Martie 2009Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

CUPRINS1. Introducere......... 2. Modulul VII: Detectarea defectelor - Unit i de competen ............. 3. Obiective. 4. Fi de descriere a activit ilor...................................................................................................... .. 5. Instrumente de lucru........................................................................................ 6. Conven ie cadru............................................................................................... 7. Informa ii despre agen ii economici................................................................. 8. Jurnal de practic ............................................................................................. 9. Fi e de lucru, fi e tehnologice, fi e de observa ie, fi e de documentare......... 10. Proiect.............................................................................................................. 11. Norme de tehnica securit ii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor n laboratorul de tehnologie............................................................................. 12. Folii.................................................................................................................. 13. Bibliografie.......... 3 4 5 6

7 8 13 14 15 55 59 62 65

MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR

Prezentul auxiliar se constitue ntru-un material de lucru pentru elevii i profesorii care studiaz modulul VII, Detectarea defectelor. Materialul este clar enun at ntr-o manier ce presupune acumularea i consolidarea treptat de cuno tiin e. Auxiliarul nu acoper n totalitate cerin ele din Standardele de Preg tire Profesional . Pentru ob inerea Certificatului de atestare profesional , este necesar validarea tuturor competen elor conform criteriilor de performan i a probelor de evaluare cuprinse n SPP. Aceast lucrare nu con ine exemple i solu ii pentru diversele probleme ap rute n procesul instructiv educativ, ci reprezint o variant care s -l conduc pe instructor la o evaluare ct mai exact a deprinderilor i priceperilor formate la elevi . Activit ile propuse spre rezolvare urm resc atingerea criteriilor de performan n condi iile de aplicabilitate descrise n Standardele de preg tire profesional i n curriculum. Activit ile din ghid preg tesc elevii n vederea evalu rii competen elor din unit ile de competen prin probele de evaluare ce sunt prev zute n standarde. Acest ghid are la baz curriculumul pentru nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a, domeniul de preg tire: o o o o o o o o o Tehnician operator tehnic de calcul Tehnician de telecomunica ii Tehnician n instala ii electrice Tehnician operator telematic Tehnician n automatiz ri Tehnician mecatronist Tehnician proiectant CAD Tehnician n instala ii electrice Tehnician electrician electronist auto

FOARTE IMPORTANT !

V RUG M S CITI I CU FOARTE MULT ATEN IE ATT GHIDUL CT I MATERIALELE DE REFERIN NAINTE DE A COMPLETA SEC IUNILE.

MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR FI DE LUCRU 1 TASTATUR DEFECT

Echipamentul recomandat: Tastatur , penset , Metode de control: organoleptic - vizual - tactil Cauze: farimituri, praf, apa PAS 1. Scoate tasta Pentru a scoate o tasta trebuie sa incerci sa apuci usor cu degetul de un colt (cel mai bine instanga sus). Dupa ce ai reusit sa prinzi marginea tragi in sus pana iese (vezi imaginile de mai jos).

PAS 2. Ridic usor (chiar cu tasta scoasa sau cu o penseta) suportul alb (alb in cazul meu). Sa ai grija ca nu se ridica mult (cam 2 mm, vezi imaginea de mai jos). Odata ridicat sufla de cateva ori ca sa indepartezi mizeria. Sa ai grija sa nu rupi cauciucul negru din centru (in cazul in care l-ai dezlipit, atunci cand pui tasta la loc trebuie sa ai grija sa fie exact in centru).

3

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

PAS 3. Acum trebuie sa Aseaza usor tasta peste de mai jos) si apoi cu degetul aplica presiune click. Daca nu s-a asezat sa aplici presiune toate balamalele).

punem tasta la loc. locasul sau (vezi poza miscari circulare cu pana cand auzi un cum trebuie continua (probabil nu a intrat in

Unele taste mai sau Space au o tija suport sporit. Acea tija locas special pentru ca apasata.

mari cum sunt Enter metalica ce le ofera un trebuie sa intre intr-un tasta sa pota fi

Pentru aceste fel, doar la pasul 3 la aveti grija ca suportul locasul s u

taste se procedeaza la repunere trebuie sa metalic sa intre in

Daca te incumeti tastatura e bine sa-i faci posibil sa sucesti taste timp.

sa-ti cureti toata o poza. Fara poza este intre ele pentru mult

R spunde i la urm toarele ntreb ri: Care au fost cauzele defect rii tastaturii ( farimituri, praf, apa)? Care taste au fost defecte? Ce opera ii a i executat pentru a remedia defectele?

4

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 2

MOUSE DEFECT Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: y vata, betisoare vatuite, lavete. y Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); y Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; Metode de control: organoleptic - vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul c reia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Curatarea exterioara folositi apa cu detergent aplicata cu servetele sau betisoare vatuite de bine stoarse (pentru a nu patrunde in interior). Curatati cu blandete (altfel riscati sa zgariati lentila) si deschizatura senzorului optic, sau bila impreuna cu bratele senzorilor de pozitie. Daca mouse-ul este optic (si/sau in garantie), nu este neaparata o curatare in interior. Umblati in interior numai daca suspectati ca impuritatile impiedica buna functionare. Atentie! Cand incercati sa il desfaceti, deoarece producatorii ascund suruburi si sub etichete. Dupa ce ati scos suruburile, incercati sa desprindeti usor partile componente ale carcasei pana se desface complet. Dupa ce v-ati asigurat ca totul este in regula (este uscat, toate sunt la locul lor) puteti incepe sa folositi mouse-ul din nou. R spunde i la urm toarele ntreb ri: Care au fost cauzele defect rii mouse-ului? Care componente au fost defecte? Ce opera ii a i executat pentru a remedia defectele?

1.

5

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 3

MOUSE DEFECT Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: y vata, betisoare vatuite, lavete. y Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); y Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; y Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt sensibile); y Pompa de fludor; y Fludor; y Colofoniu; Metode de control: organoleptic - vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul c reia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Un mouse obisnuit care prezinta urmatoarea problema: chiar si la efectuarea unui simplu click stanga acesta face dublu click cateodata a. Corectarea problemei dublu click la efectuarea de click simplu O solutie pe care am gasit-o, este inversarea butoanelor intre ele (pe pe placuta mouseului) de click stanga cu cel de click dreapta. Dublclick dreapta este mult mai putin deranjant decat dubluclick stanga. Pentru aceasta dezlipiti butoanele, si le lipiti unul in locul celuilalt. Dupa efectuarea lipirii, curatati bine componentele, asigurati-va ca totul este in regula si inchideti mouse-ul. R spunde i la urm toarele ntreb ri: Care componente au fost Ce opera ii a i executat defecte? pentru a remedia defectele?

Care au fost cauzele defect rii mouse-ului?

6

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FISA DE LUCRU 4 Echipamentul recomandat: Mouse, penset Materiale necesare: y Hartie igienica/servetele sau vata, betisoare vatuite. y Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul); y Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor; y Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt sensibile); y Pompa de fludor; y Fludor; y Colofoniu; Metode de control: organoleptic - vizual - tactil Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul c reia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora. Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse. ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti. Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu rezolutie reglabila si cateva butoane multimedia, a carui rotita nu mai functioneaza corespunzator, adica in momentul unui scroll in pagina, imaginea sare atat in directia dorita cat si in directia opusa. Corectarea sariturilor scroll-ului Dupa folosire indelungata a rotitei, datorita frecarii dintre cursorul si pistele potentiometrului (rezistenta variabila) ajung sa se desprinda mici bucati de material metalic, care determina sarituri in navigarea prin pagini (la scroll). Desi miscati rotita intr-o directie, imaginea nu se deplaseaza doar in directia dorita. Pentru a testa dac scroll-ul mouse-ului functioneaza corespunzator, deschideti o fereastra ce are si bara de defilare si rotiti doar intr-un sens, chiar daca bara a ajuns la capat. Daca dupa multe rotiri imaginea nu a sarit atunci scroll-ul functioneaza corespunzator, daca nu, e probabil nevoie sa il curatati. Ca sa corectati aceasta problema este nevoie sa desfaceti cu grija mouse-ul, sa dezlipiti rezistenta variabila de pe placa, sa o demontati si sa o curatiti de impuritatile (metalice) sau sa o inlocuiti (nu stiu exact unde se gasesc rezistoare compatibile).

7

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

In imaginea de mai sus puteti observa rezistenta variabila si modul in care rotita este conectata la aceasta; in coltul stanga aveti o alta imagine cu rezistenta variabila dezlipita de pe placa. In imaginea de mai jos aveti evidentiate partile componente ale rezistentai variabile: invelisul metalic si clemele de fixare, saiba de pas (am numit-o asa pentru ca acesta tablita apasa pe cursor si opune o mica rezistenta la rotire, in trepte), contactele rezitentei si pistele pe care culiseaza cursorul, si cursorul cu 3 lame ce culiseaza pe piste.

Dupa ce ati desfacut aceasta rezistenta variabila, folositi alcool sanitar sau izopropilic si betisoare vatuite pentru a o curata. Pentru a curata cursorul folositi-va de rotita. Intariti si lamele cursorului (trageti cu blandete de ele), pentru a asigura o apasare mai ferma a acestuia pe piste. R spunde i la urm toarele ntreb ri: Care au fost cauzele defect rii mouse-ului? Care componente au fost defecte? Ce opera ii a i executat pentru a remedia defectele?

8

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 5

Detectarea unor defecte n circuitele rezistive Ce tensiune va indica voltmetrul ideal n circuitul cu schema din figura de mai jos n urm toarele situa ii: a) toate rezisten ele corespund valorilor indicate pe schem ; b) Rl este ntrerupt ; c) R5 este scurtcircuitat ; d) R3 i R4 sunt ntrerupte; e) R2 este ntrerupt .

MOD DE LUCRU n circuitele cu schemele din figurile de mai jos valorile rezisten elor sunt cele care sunt marcate pe rezistoarele respective. Realiznd practic aceste circuite i m surnd cu un voltmetru digital tensiunile ntre diferite puncte, se ob in valorile indicate pe scheme. Pe de alt parte, dac se calculeaz aceste tensiuni, se ob in valori mult diferite de cele m surate, ceea ce sugereaz faptul c unele rezistoare nu au valorile trecute pe ele. Presupunnd doar defecte nete, adic fie rezistoare ntrerupte, fie scurtcircuitate, s se identifice aceste componente defecte din fiecare circuit. Voltmetrul se presupune ideal (rezisten intern infinit , respectiv curent absorbit din circuit nul).

9

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FIS TEHNOLOGIC

1

1. Completa i fi a tehnologic pentru un urm toarele componente, urm rind criteriile din tabelul de mai jos 2. Compara i observa iile f cute n fi a voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e? Nume i prenume elev: AMC Materiale folosite Opera ii Timp Verificat maistru

Activitate toate rezisten ele corespund valorilor indicate pe schem Rl este ntrerupt

R5 este scurtcircuitat

R3 i R4 sunt ntrerupte;

R2 este ntrerupt

DATA:

NOTA:

OBSERVA II

10

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 6

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. y Defecte specifice separatoarelor: - oxidarea contactelor; - sl birea resorturilor care dau for e de ap sare pe contact; Aceste defecte au ca efect nc lzirea contactelor, sau chiar distrugerea lor. - spargerea izolatoarelor suport.

y -

Defecte specifice ntrerup toarelor cu prghie: deteriorarea camerei de stingere; perlarea contactelor; deteriorarea mecanismului de ac ionare; deteriorarea resortului care asigur for a de ap sare pe contact.

-

Aparate i materiale necesare - aparate de joas tensiune de verificat; - aparat pentru m surarea rezisten ei de izola ie megohmmetru; - aparat pentru verificarea continuit ii circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa electricianului);

Desf urarea lucr rii - se demonteaz aparatele primite; - se fac verific ri vizuale i prin m sur ri; - se remediaz defectele posibil a fi remediate; - se monteaz aparatul; - se trag concluzii.

NPM specifice lucr rii: - m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu megohmmetrul. M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic . 11Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FIS TEHNOLOGIC 2 1. Completa i fi a tehnologic pentru un urm toarele componente, urm rind criteriile din tabelul de mai jos 2. Compara i observa iile f cute n fi a voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e? Nume i prenume elev: Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru

Produs Separatoare/ ntrerup toare cu prghie DEFECT 1 deteriorarea camerei de stingere DEFECT 2 perlarea contactelor; DEFECT 3 deteriorarea mecanismului de ac ionare; DEFECT 4 deteriorarea resortului care asigur for a de ap sare pe contact. DATA:

NOTA:

12

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 7

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. y y Defectele comutatoarelor cu came: ruperea resortului mecanismului de sacadare; blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei came; ruperea butonului de ac ionare; uzura axului de ac ionare; perlarea contactelor; deplasarea camelor pe ax, schimbnd astfel succesiunea contactelor. Defecte specifice ntrerup toarelor pachet: ruperea resortului mecanismului de sacadare; blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente; ruperea butonului de ac ionare a contactelor mobile; perlarea sau deformarea contactelor mobile; spargerea sau arderea etajelor de bachelit .

Aparate i materiale necesare Desf urarea lucr rii - aparate de joas tensiune de - se demonteaz aparatele primite; verificat; - se fac verific ri vizuale i prin - aparat pentru m surarea m sur ri; rezisten ei de - se remediaz defectele posibil a fi izola ie megohmmetru; remediate; - aparat pentru verificarea - se monteaz aparatul; continuit ii - se trag concluzii. circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucr rii: - m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu megohmmetrul. M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic 13Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FIS TEHNOLOGIC 3 1. Completa i fi a tehnologic pentru un urm toarele componente, urm rind criteriile din tabelul de mai jos 2.Compara i observa iile f cute n fi a voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e? Nume i prenume elev: Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru

Produs Comutatoarlor cu came / ntrerup toarelor pachet DEFECT 1 ruperea resortului mecanismului de sacadare

DEFECT 2 ruperea butonului de ac ionare a contactelor mobile

DEFECT 3 perlarea sau deformarea contactelor mobile

DEFECT 4 spargerea sau arderea etajelor de bachelit DEFECT5 blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente DATA: NOTA: 14Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI DE LUCRU 8 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. y Defectele contactoarelor: - ruperea suportului contactelor; - ruperea spirei n scurtcircuit la electromagne ii de curent alternativ, avnd ca efect apari ia unui zgomot specific; - ruperea uruburilor de fixare a suportului miezului magnetic; - ruperea reostatelor care asigur for a de ap sare pe contact; - arderea bobinei; - lipirea sau distrugerea contactelor; - str pungerea sau conturarea izola iei; - scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic; - arderea rezisten ei adi ionale la contactoarele de curent continuu; - apari ia remanen ei magnetice; - deteriorarea camerei de stingere n urma unui arc electric puternic Aparate i materiale necesare Desf - aparate de joas tensiune de verificat; - aparat pentru m surarea rezisten ei de izola ie megohmmetru; - aparat pentru verificarea continuit ii circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucr rii: - m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic 15 urarea lucr rii se demonteaz aparatele primite; se fac verific ri vizuale i prin m sur ri; se remediaz defectele posibil a fi remediate; se monteaz aparatul; se trag concluzii.

megohmmetrul.

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FIS TEHNOLOGIC 4 1. Completa i fi a tehnologic pentru un urm toarele componente, urm rind criteriile din tabelul de mai jos 2.Compara i observa iile f cute n fi a voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e? Nume i prenume elev: Produs Contactoare1. ruperea suportului contactelor; 2.ruperea spirei n scurtcircuit la electromagne ii de curent alternativ, avnd ca efect apari ia unui zgomot specific; 3.ruperea uruburilor de fixare a suportului miezului magnetic; 4.ruperea reostatelor care asigur for a de ap sare pe contact; 5.arderea bobinei; 6.lipirea sau distrugerea contactelor; 7.str pungerea sau conturarea izola iei; 8.scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic; 9.arderea rezisten ei adi ionale la contactoarele de curent continuu; 10.apari ia remanen ei magnetice; 11.deteriorarea camerei de stingere n urma unui arc electric puternic

Aparate

Materiale necesare

Opera ii executate

Timp

Verificat maistru

DATA:

NOTA:

16

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 9

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. Defectele ntrerup toarelor automate: 1. topirea contactelor de rupere la deconectarea unui curent mare; 2. sudarea contactelor de rupere la amplas ri pe scurtcircuit; 3. perlarea contactelor; 4. sl birea arcurilor care asigur presiunea pe contact; 5. spargerea camerei de stingere; 6. deteriorarea releului de protec ie; 7. griparea diferitelor piese ale dispozitivului de ac ionare; 8. spargerea casetei mecanismului de declan are sau a unui clichet; 9. ruperea sau blocarea dispozitivului de ac ionare manual ; 10. arderea bobinei electromagnetului de anclan are. Aparate i materiale necesare Desf urarea lucr rii - aparate de joas tensiune de - se demonteaz aparatele primite; verificat; - se fac verific ri vizuale i prin - aparat pentru m surarea m sur ri; rezisten ei de - se remediaz defectele posibil a fi izola ie megohmmetru; remediate; - aparat pentru verificarea - se monteaz aparatul; continuit ii - se trag concluzii. circuitelor electrice ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucr rii: 11. m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu megohmmetrul. M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic 17Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FIS TEHNOLOGIC 5 1. Completa i fi a tehnologic pentru un urm toarele componente, urm rind criteriile din tabelul de mai jos 2. Compara i observa iile f cute n fi a voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e? Nume i prenume elev: Aparate Materiale necesare Opera ii executate Timp Verificat maistru

Produs Relee termice/siguran e fuzibile DEFECT 1

DEFECT 2

DEFECT 3

DEFECT 4

DEFECT5

DATA: 18

NOTA:Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI DE LUCRU 10 DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. 1. Defectele releelor termice: 12. contact imperfect la bornele bimetalului; 13. arderea elementului de nc lzit; 14. arderea bimetalului; 15. lipirea contactelor; 16. deteriorarea izola iei dintre spirele elementului de nc lzit; 17. blocarea mecanismului de ac ionare; 18. arderea rezisten ei de untare (la releele cu unt). y Defectele siguran elor fuzibile: 19. fisurarea soclului; 20. fisurarea patronului fuzibil; 21. fixarea necorespunz toare a capacelor de nchidere a patronului fuzibil; 22. capacul filetat nu are corpul de por elan bine fixat pe teaca metalic ; 23. sl birea contactelor la bornele de conectare. Aparate i materiale necesare - aparate de joas tensiune de Desf urarea lucr rii verificat; - se demonteaz aparatele primite; - aparat pentru m surarea - se fac verific ri vizuale i prin rezisten ei de m sur ri; izola ie megohmmetru; - se remediaz defectele posibil a fi - aparat pentru verificarea remediate; continuit ii - se monteaz aparatul; circuitelor electrice - se trag concluzii. ohmmetru; - scule specifice (trusa NPM specifice lucr rii: 24. m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu megohmmetrul. M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic 19Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 11

DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE COMPETEN E: - Cunoa terea principalelor defecte ce pot ap rea n exploatarea aparatelor electrice de joas tensiune frecvent utilizate. - Identificarea acestor defecte. - Remedierea defectelor posibile de remediat. Cuno tin e necesare: n timpul func ion rii aparatelor electrice de joas tensiune pot ap rea defecte generale de uzur mecanic a pieselor n mi care sau suprasolicit rilor electrice sau electromagnetice. La apari ia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabile te cauza producerii lui i trece la nl turarea cauzei i la remedierea (dac e posibil ) a defectului sau nlocuirea aparatului defect. y Defectele prizelor i fi elor: 25. fisurarea sau spargerea carcaselor electroizolante; 26. perlarea sau arderea contactelor; 27. ca urmare a scoaterii fisei din priz sub curent mai mare dect cel nominal; 28. sl birea arcurilor care asigur presiunea de contact; 29. sl birea contactelor la bornele de conectare. Aparate i materiale necesare 30. aparate de joas tensiune de verificat; 31. aparat pentru m surarea rezisten ei de izola ie megohmmetru; 32. aparat pentru verificarea continuit ii circuitelor electrice ohmmetru; 33. scule specifice (trusa electricianului); Desf urarea lucr rii a. se demonteaz aparatele primite; 34. se fac verific ri vizuale i prin m sur ri; 35. se remediaz defectele posibil a fi remediate; 36. se monteaz aparatul; 37. se trag concluzii. NPM specifice lucr rii: 38. m suri specifice m sur rii rezisten ei de izola ie cu megohmmetrul. M suri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic . 20Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / BenqTIPURI DE DEFECTE 1. LIPSA ILUMINARII DISPLAY-ULUI . 1.1 Manifestare La pornire , ecranul este iluminat o secunda si se stinge . Aparent , monitorul lucreaza corect , LED-ul isi schimba culoarea din rosu in verde , imaginea poate fi vazuta din anumite unghiuri . Sunt si situatii cand LED-ul clipeste , semnalizand o avarie . 1.2 Schema . Invertoarele au rolul de o genera aproximativ 600V pentru alimentarea lampilor CCFL . Circuitul principal , IC751 - TL1451AC (generator dual pentru surse cu circuit de modulare) comanda cele doua tranzistoare MOS (Q751 , Q743) prin intermediul carora sunt alimentate invertoarele (Q759 - Q760 , Q739 - Q740) . IC751 se alimenteaza cu + 15V pe pinul 9 fata de pinul 8 (masa) prin Q761 (A733 , PNP) , comandat ON/OFF de Q757 . Frecventa oscilatorul intern este controlata de C765 (470p/50v) si R765 (10K-1%) . Aceste valori sunt critice , o toleranta mare conducand la modificari mari de frecventa si pot determina defectarea termica a tranzistoarelor sau tensiuni f. mari la iesire . Trebuie suspectate aceste componente daca perechile de tranzistoare lucreaza fierbinti . Este de remarcat faptul ca IC751 analizeaza curentul prin tuburi prin circuitele de la pinii 3 si 14 . 1.3 Alte defecte posibile Trafo invertor intrerupt , condensatoarele de pe iesire (C756 , C757 , C736 , C737 27pF/ 3kV) clacate sau chiar carbonizate . 1.4 Recomandari Acordati atentie cablului flexibil de la placa digitala la display . Intotdeauna deconectati acest cablu prin fereastra de vizitare inainte de a scoate placile de pe sasiu , pentru a evita defectarea mufei display-ului . 1.5 Depanare . Datorita "stilului" de proiectare a subansamblelor , pentru a putea depana placa trebuie demontat tot monitorul * . In primul rand , testati lampile cu un tester special sau chiar un invertor de proba . Verificati cu ohmetrul continuitatea transformatoarelor . Se masoara tensiunea de alimentare inainte de siguranta (PF751) si pe cele doua socuri (L751 , L752) capatul dinspre invertoare (in catodul diodelor fiind semnal PWM) . De cele mai multe ori , se gaseste scurtcircuit pe alimentarea invertoarelor , care folosesc 4 tranzistori 2SC5707 (Q759-Q760 si Q739-Q740) , marcate pe fotografie cu verde . Daca unul din tranzistori are jonctiunile strapunse se inlocuieste si perechea acestuia , chiar daca pare a fi bun . Se va acorda atentie deosebita lipiturilor din zonele marcate cu rosu . Orice contact imperfect poate cauza distrugerea tranzistorilor . Trebuie verificate (pentru siguranta inlocuite) condensatoarele din colectoarele celor doua perechi de tranzistoare : C734-C735 si C754-C755 . Daca siguranta (PF751) de alimentare a circuitului invertor nu este arsa , apare situatia in care LED-ul semnalizeaza avarie 21Acest material a fost elaborat prin finan are Phare n proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de nv mnt profesional i tehnic

FI

DE LUCRU 12