Destinul unui militar

ISBN 973-567-481-5

DESTINULUNUI MILITAR

MARIN GR. N√STASE

DESTINULUNUI MILITAR

MARIN GR. N√STASE

Œngrijitor edi˛ie: Dana BARB

Copyright: © Dana BARB – 2004Costurile de editare ∫i tip„rire ale acestei lucr„ri au fost suportate de c„tre de˛in„torul

copyright-ului

Sec˛iunea SPIRITUL UNEI ™COLI cuprinde texte din edi˛ia documentar„ ™oimii de laM„n„stirea Dealu, Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Bucure∫ti 1993

BATERIA ALBASTR√, autor Marin Gr. N„stase, reproduce edi˛ia cu acela∫i nume ap„rut„la Editura Militar„ Ón 1987

Ap„rut la Bucure∫ti Ón luna noiembrie 2004

ISBN 973 – 567 – 481 – 5

Tip„rit la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚nieiN√STASE, MARIN GR.

Destinul unui militar / Marin Gr. N„stase –Bucure∫ti: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“,2004

ISBN 973–567–481–5

821.135.1-94

5

SUMAR

Œn loc de prefa˛„ / 7

Argument / 9

Un testament sui-generis / 11

Cronologie / 15

Spiritul unei ∫coli / 19

Bateria albastr„ / 39

Ecouri / 127

Lista publica˛iilor / 135

7

ŒN LOC DE PREFAfi√

Nu sunt un paseist. Sunt mai degrab„ un pragmatic care crede c„viitorul se construie∫te pe o metabolizare corespunz„toare a trecutului.

Exist„ Óns„ situa˛ii, locuri, oameni apar˛in‚nd trecutului, care nucontenesc s„ exercite asupra mea o fascina˛ie cu totul deosebit„.

A∫ vrea s„ m„ refer Ón special la unul dintre acestea: Liceul Militar dela M„n„stirea Dealu, ctitoria de excep˛ie a marelui om politic rom‚nNicolae Filipescu, ∫coala unde a avut ∫ansa s„ Ónve˛e tat„l meu. Fa˛„ demulte institu˛ii de v‚rf ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, aceasta avea ceva Ónplus care-i conferea o unicitate inconfundabil„.

Desigur, exista o rigurozitate ie∫it„ din comun a selec˛iei: Ón anul Óncare a intrat tat„l meu, pentru patruzeci de locuri cu burs„ au concurat circa1000 de candida˛i. Atunci tat„l meu a reu∫it pe locul Ónt‚i ∫i s-a men˛inutastfel p‚n„ la sf‚r∫itul liceului, c‚nd a fost ∫ef de promo˛ie.

Exista, de asemenea, o pleiad„ de profesori str„luci˛i. Acolo au predatÓntre al˛ii Octav Onicescu, Nicolae Cartojan, D. Ionescu-Bujor, D.D. Botez,Aurel Bobescu, iar de soarta liceului s-au preocupat personal Nicolae Iorga,Simion Mehedin˛i, Barbu ™t. Delavrancea, C.C. Arion, ca s„ nu citez dec‚tc‚teva nume ilustre, dup„ cum nu poate fi trecut„ cu vederea nici calitateaexcep˛ional„ a actului educa˛ional.

Exigen˛a de baz„ a ∫colii era s„ dea ˛„rii oameni nu numai binepreg„ti˛i fizic ∫i intelectual, ci Ón primul r‚nd caractere. Toate acestea Óiasigurau un prestigiu greu de egalat Ón peisajul ∫colilor rom‚ne∫ti aletimpului. Dar unicitatea venea de altundeva.

Este de notorietate acel ritual de Ónceput de an ∫colar c‚nd, dinordinul directorului ∫colii, erau arse Ón fa˛a elevilor scrisorile de

recomandare, îpilele“, indiferent de unde veneau. Nu este greu de imaginatimpactul educa˛ional formidabil pe care-l genera acest gest asupra copiilorÓn formare. Era practic o execu˛ie public„, un adev„rat autodafé albalcanismului.

Mi-a∫ permite s„ citez crezul lui Nicolae Filipescu la Ónfiin˛arealiceului militar: îŒn acest loca∫ de cultur„, adumbrit de zidurile m„n„stirii,ridicat prin cucernicia Radului Voievod, c„leasc„-se Óntru vecie genera˛ii deeroi, de lei paralei, crescu˛i aici, Ón frica lui Dumnezeu, dar numai a luiDumnezeu.“

Cred c„ tot ce s-a Ónt‚mplat mai t‚rziu cu tat„l meu: participarea laacel episod eroic al r„zboiului c‚nd, cu o m‚n„ de muncitori de la fabricade muni˛ie din Tohanu, a constituit faimoasa îbaterie albastr„“, preg„tireaprofesional„, doctoratul, inven˛iile, modul Ón care ∫i-a construit via˛a,comportamentul exemplar Ón familie ∫i societate, toate Ó∫i afl„ explica˛ia Ónfor˛a germinativ„ acumulat„ Ón anii de formare de la Dealu.

De asemenea, faptul c„ la 29 de ani a p„r„sit cariera militar„ dinproprie ini˛iativ„ Ón favoarea unor op˛iuni civile: Óntemeierea unei familii ∫ides„v‚r∫irea profesional„, nu este str„in de spiritul de la Dealu – r„zboiulse terminase, iar Ón via˛a tat„lui meu se consumase un episod eroic. MaurulÓ∫i f„cuse datoria ∫i putea s„ se ocupe cu aceea∫i s‚rguin˛„ ∫i de altceva.

Eu, Ón calitate de fiu, nu pot r„m‚ne indiferent la toate acestea. Via˛atat„lui meu m„ onoreaz„ ∫i Ómi produce o m‚ndrie greu de st„p‚nit ∫i m„oblig„ Óntr-o m„sur„ egal„. Cred c„ este ceva firesc.

Sper c„ publicarea acestei c„r˛i, care cuprinde o scurt„ prezentare a™colii minunate de la M„n„stirea Dealu, date biografice ∫i o reeditare aîBateriei albastre“, s„ ofere cititorului o imagine c‚t mai aproape de ceeace a fost tat„l meu ∫i un motiv de medita˛ie asupra rolului pe care Ól poateavea ∫coala Ón destinul unui om, cu toate conota˛iile care decurg de aici.

Adrian N√STASE

9

ARGUMENT

Demersul editorial de fa˛„ izvor„∫te din necesitatea clarific„rii unuiparadox referitor la via˛a tat„lui meu. Œn acest fel cred c„ se justific„ ∫ipreocuparea, tot mai acaparatoare Ón ceea ce m„ prive∫te, de a restitui oimagine cu valoare de experien˛„ uman„ ∫i, de ce nu, de a-mi desc„rcaÓntr-un fel sufletul, ∫tiindu-mi datoria Ómplinit„.

A∫a cum l-am cunoscut, dac„ se poate spune astfel, tat„l meu a fosttoat„ via˛a un civil, un intelectual cu gusturi ∫i preocup„ri pe m„sur„. A fostinginer, inventator, doctor Ón ∫tiin˛e, secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„,un om sociabil, un estet rafinat, dar riguros ∫i disciplinat.

Mi-amintesc, totodat„, c„ era un adev„rat partizan, zelos ∫i Ómp„timit,al Ónt‚lnirilor cu colegii de liceu, cu diferite promo˛ii. Este vorba de LiceulMilitar îM„n„stirea Dealu“. Li se spunea îm„n„stireni“. Aici intervineparadoxul. Tat„l meu, civilul de care aminteam, absolvent al LiceuluiMilitar îM„n„stirea Dealu“, locotenent de artilerie, erou al unui episod cuconota˛ii de istorie na˛ional„ Ón zilele ce au urmat imediat dup„ 23 August1944, comandant de baterie decorat la acea vreme cu cele mai semnificativedistinc˛ii militare, p„r„se∫te totu∫i, din proprie ini˛iativ„, o carier„ militar„ce se anun˛a mai mult dec‚t promi˛„toare la v‚rsta de 29 de ani, pentru a sededica activit„˛ilor civile.

Tot ce a urmat Óns„ a stat sub semnul anilor petrecu˛i Ón acest minunata∫ez„m‚nt. Tot ce a Ónv„˛at acolo a fost pentru el ca o adev„rat„ religie pecare niciodat„ n-a contenit s„ o practice. Œnt‚lnirile periodice la care aparticipat erau tot at‚tea elogii aduse acestei institu˛ii cu virtu˛i profundeduca˛ionale ∫i pleiadei de profesori ilu∫tri de acolo. Camaraderia,patriotismul, sim˛ul drept„˛ii, elegan˛a, dragostea ∫i credin˛a Ón frumuse˛e ∫iadev„r erau doar c‚˛iva din pilonii ∫colii Ónfiin˛ate de marele rom‚n NicolaeFilipescu.

10

Civilul de mai t‚rziu – dou„ treimi din via˛a sa – n-a fost altceva dec‚tcontinuarea îm„n„stireanului“ de la Dealu. De aceea am optat ∫i pentrutitlul îDestinul unui militar“.

Ini˛ial voiam doar s„ fac o republicare a c„r˛ii îBateria Albastr„“,ap„rut„ la Editura Militar„ Ón anul 1987, dedicat„ episodului din august1944. Pe parcurs Óns„ con∫tiin˛a paradoxului amintit mai sus a devenit totmai acut„ Ónc‚t m-a determinat s„ includ Ón acest volum, al„turi de ilustra˛ii,∫i unele repere ale perioadei de formare, cu convingerea tot mai pronun˛at„c„ aceasta va fi Ón folosul tinerilor cititori, pentru c„ personal cred cu t„rieÓn for˛a bunului exemplu.

Dana BARB

UN TESTAMENT SUI-GENERIS

Destinul unui militar — Marin Gr. N„stase

12

R‚ndurile transcrise de pe coperta interioar„ ac„r˛ii îBateria albastr„“ sunt nu numai odedica˛ie pentru nepoata autorului; ele suntvalabile Ón egal„ m„sur„ pentru nepo˛ii Andrei ∫iMihnea ∫i se constituie ca Óndemn ∫i Ónv„˛„tur„pentru genera˛iile care vor citi aceast„ lucrare.

Pentru Anda-Teodora

ca – atunci c‚nd va putea s„ citeasc„ aceast„ carte – s„-∫iaminteasc„ de bunicul s„u.

™i ca un Óndemn Óntru d„inuirea Ón sufletul s„u a unorsentimente frumoase de cinste, modestie, dragoste de munc„, deÓnv„˛„tur„, de o permanent„ instruire, ca astfel s„ se realizeze Ónvia˛„ ca un om cult, demn de respect ∫i cu un caracter ales. S„ fiicuminte – Ón tot ce implic„ con˛inutul bogat al acestei no˛iuni! S„aduci p„rin˛ilor t„i numai satisfac˛ii ∫i bucurii, convins fiind c„ ∫i eivor face din educarea ∫i preg„tirea ta un ideal de via˛„ – a∫a cum amf„cut ∫i eu ∫i bunica ta pentru mama ta ∫i fratele ei – chiar dac„aceasta Ói va obliga uneori (ca o datorie, dealtfel !) la renun˛„ri ∫isacrificii.

S„ ai grij„ Óntotdeauna Ón alegerea cercului t„u de prietene ∫iprieteni pentru a nu te influen˛a Ón rele ci numai Ón bine ∫i frumos!Rog pe Dumnezeu s„-˛i d„ruiasc„ ani mul˛i cu s„n„tate ∫i fericireiar la r‚ndu-˛i s„-˛i faci ∫i tu datoria fa˛„ de copiii t„i, Óntru binele ∫id„inuirea neamului nostru str„mo∫esc at‚t de Óncercat Ón Óntreaga saistorie.

Cu toat„ dragostea,

4 iulie 1989 – c‚nd ai Ómplinit v‚rsta de un an.

15

CRONOLOGIE SELECTIV√

31 mai 1917 Se na∫te Marin, fiul lui Grigore ∫i al Profirei, familie de ˛„ranidin comuna T„rt„∫e∫ti, jude˛ul D‚mbovi˛a.

1924—1928 ™coala primar„ Ón satul natal. Œnv„˛„torul s„u, ConstantinPopescu, va juca un rol determinant Ón via˛a elevului s„u.Œn clasa a IV-a face o excursie la M„n„stirea Dealu, pentru avizita morm‚ntul lui Mihai Viteazul, loc unde se afla liceulmilitar Ónfiin˛at de marele patriot N. Filipescu (cel care,al„turi de Barbu Delavrancea, a militat pentru Marea UnireÓmplinit„ la 1 Decembrie 1918. Ei nu aveau s„ mai ajung„ laevenimentul de la Alba Iulia. N. Filipescu murise Ón toamnaanului 1916).

1929—1937 Studiaz„ la Liceul Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te(M„n„stirea Dealu). La admiterea Ón liceu, din aproape o miede candida˛i pentru 40 de locuri, ob˛ine locul I ∫i bursaîGeneral Marcu“, burs„ oferit„ ∫efilor de promo˛ii. Pe toat„perioada liceului a r„mas bursier ∫i premiant.

1935 Societatea îGazeta Matematic„“ Ói confer„ diploma Ón urmaconcursului la care a participat.

1937 Œn iunie ob˛ine diploma de bacalaureat ca absolvent alLiceului Militar îN. Filipescu“ din T‚rgovi∫te (M„n„stireaDealu).

1937–1938 Urmeaz„ ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti.1938—1940 ™coala de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I din Timi∫oara unde

Ói are ca profesori pe: Ilie Murgulescu la chimie ∫i fizic„, RemusR„dule˛ la electrotehnic„ ∫i M. Gherm„nescu la matematic„.

Œn anii II ∫i III ai ™colii de ofi˛eri din Timi∫oara face practic„la Regimentul 2 Artilerie din Bucure∫ti.

1940 Absolvent al ™colii de ofi˛eri de artilerie Regele Carol I, cugradul de sublocotenent. Ca ∫ef de promo˛ie avea dreptul laop˛iuni, iar cum regimentul la care f„cuse practic„ a fostmutat, alege Regimentul 2 Artilerie de gard„, cu sediul laDadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ón apropiere de Comana.

1941 Sublocotenent la Regimentul 2 Artilerie de gard„.1941—1945 Student la Institutul Politehnic din Bucure∫ti.1942—1943 Mobilizat ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, Ón cadrul

grupului 7 artilerie antiaerian„.1944 Este trimis la Uzinele de armament Rogifer — Tohanu Vechi

Ón calitate de ofi˛er-recep˛ioner Ón comisia militar„ de recep˛iea muni˛iei; la comanda Corpului de Munte formeaz„ o bateriede artilerie alc„tuit„ din 56 de muncitori din fabric„.Œmbr„ca˛i cu salopete albastre, ace∫tia au intrat Ón istorie cuapelativul simbolic de îBateria albastr„“; pentru faptele lor dearme, au fost cita˛i prin Ordinul de zi nr. 14 din 13 octombrie1944.

1946 Este avansat la gradul de c„pitan.La 25 septembrie este trecut, la cerere, Ón rezerv„.La 13 octombrie i se acord„ diploma de inginer electro-mecanic cu men˛iunea îcum laude“.Dup„ terminarea r„zboiului ing. Marin G. N„stase s-a dedicatcercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i Ónv„˛„m‚ntului universitar.

1949 Se c„s„tore∫te cu Elena, fiica Amaliei ∫i a lui GheorgheDragomirescu.

1949—1951 Inginer tehnic de specialitate la Ministerul S„n„t„˛ii.1950 La 22 iunie se na∫te fiul lor, Adrian.1951—1953 Institutul de proiectare ∫i construc˛ii speciale.


16

1953 La 10 februarie se na∫te fiica lor, Dana Marina.1953—1955 Institutul de Petrol, Gaze ∫i Geologie — asistent universitar.1955—1960 Academia Republicii Populare Rom‚ne, consilier ∫tiin˛ific ∫i

secretar ∫tiin˛ific al Academiei.1960—1964 Institutul de Mecanic„ Aplicat„ îTraian Vuia“, inginer pentru

prototipuri.1964 La 10 august devine veteran de r„zboi.

La 28 martie este avansat la gradul de maior.1965 Este numit secretar ∫tiin˛ific al Comisiei de coroziune a

Academiei R.P.R.1966—1972 Centrul de Mecanica Solidelor — cercet„tor principal.

La 26 septembrie 1969, Facultatea de Mecanic„ a InstitutuluiPolitehnic Timi∫oara Ói confer„ titlul ∫tiin˛ific de doctoringiner pentru teza îContribu˛ii Ón defectoscopia cu radia˛iielectromagnetice penetrante“.

1971 La 29 septembrie este numit director adjunct ∫tiin˛ific laCentrul de Mecanica Solidelor.

1972 La 6 decembrie ob˛ine certificate de inventator pentru solu˛iaîDispozitiv reglabil pentru control vizual“, recunosc‚ndu-i-secalitatea de autor al inven˛iei cu toate drepturile ce decurg dinaceast„ calitate.Œn toat„ cariera sa, dr. ing. Marin N„stase a lucrat cu numeprestigioase ale ∫tiin˛ei din Rom‚nia, ca de pild„: acad. Carafoli,acad. ™tefan Milcu, acad. Cajal; ulterior, ace∫tia i-au devenitbuni colaboratori ∫i prieteni.Public„ numeroase lucr„ri ∫tiin˛ifice Ón domeniul defecto-scopiei nedistructive; cercet„rile sale au avut o larg„ aplicabi-litate Ón industria din Rom‚nia.

1972—1977 Este numit director Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului,Ón cadrul Direc˛iei Ónv„˛„m‚nt superior ∫i cercetare ∫tiin˛ific„;

17

Cronologie selectiv„


18

conduc„tor ∫tiin˛ific de doctorat Ón specialitatea îŒncerc„rinedistructive ∫i defectologie industrial„“.

1977 Pensionat pentru limit„ de v‚rst„.1990 La 9 octombrie este avansat la gradul de locotenent-colonel (r).1994 Prin Ordinul nr. 235 din 25 noiembrie este avansat de la gradul

de locotenent-colonel (r) la gradul de colonel Ón rezerv„.1995 La 2 aprilie se stinge din via˛„ col. (r) Marin N„stase. Este

Ónmorm‚ntat la cimitirul Ghencea Militar.IN MEMORIAM

1999 28 august – plac„ comemorativ„ amplasat„ la Podul Olt Ónmemoria voluntarilor de la uzina din Tohanu Vechi, care Ónvara anului 1944 au format îBateria albastr„“, comandat„ delt. ing. Marin Grigore N„stase.La 18 septembrie se ridic„ un monument la Tohanu Vechi,Ónchinat celor 57 de lupt„tori voluntari, membri ai legendareiîBaterii albastre“.

PREMII ™I MEDALII1942 Decorat cu Ordinul îCoroana Rom‚niei“, cu spade Ón grad de

cavaler, cu panglic„ de îVirtute Militar„“, pentru curajul ∫idestoinicia de care a dat dovad„ pe c‚mpul de lupt„.

1944 Prin Ordinul de zi nr. 16 din 27 octombrie i se confer„Ordinul îSteaua Rom‚niei“, cu spad„ ∫i panglic„ de îVirtuteMilitar„“ clasa a V-a pentru munca ∫i priceperea de care a datdovad„ Ón campania pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.

1962 La 5 noiembrie, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 829, i seconfer„ Ordinul îSteaua Republicii Rom‚ne“ clasa a V-a,pentru fapte de arme s„v‚r∫ite Ómpotriva Germaniei fasciste.

SPIRITUL UNEI ™COLI

21

LICEUL MILITAR DE LA M√N√STIREA DEALU

Liceul Militar de la M„n„stirea Dealu a luat fiin˛„ Ón 1912, fiindctitoria marelui patriot Nicolae Filipescu, pe atunci ministru de r„zboi.

M„n„stirea Dealu, necropol„ voievodal„ ∫i sanctuar al neamuluirom‚nesc, ce ad„poste∫te capul marelui Voievod Mihai Viteazul, estea∫ezat„ pe un pinten de deal, la picioarele c„ruia Ialomi˛a se strecoar„ domolpe la marginea T‚rgovi∫tei.

Ie∫ind din vechea cetate de scaun, plin„ de amintirile glorioase aledomnitorilor munteni, ale patrio˛ilor ∫i c„rturarilor rom‚ni, cei 2 km de ∫oseatrec peste lini∫tita Ialomi˛„ ∫i, str„juit„ de o parte ∫i de alta de ValeaVoievozilor ∫i R„zvad, urc„ printre livezi de pruni ∫i Ónsorite vii spre v‚rfuldealului, unde se Ónal˛„ semea˛„ biserica M„n„stirii Dealu, zidit„ de Radu celMare la Ónceputul anilor 1500.

Œn acest loc mirific, inimosul patriot Nicolae Filipescu a Ón„l˛at una∫ez„m‚nt de ∫coal„ rom‚neasc„, unde tinerele vl„stare, venite din toatecol˛urile ˛„rii, urmau s„-∫i lumineze mintea ∫i s„-∫i c„leasc„ sufletul ∫icorpul.

Din aceast„ ∫coal„, generatoare de elite, promo˛ii Óntregi de absolven˛is-au integrat Ón via˛a neamului ∫i au contribuit cu munc„ ∫i abnega˛ie ladezvoltarea ˛„rii Ón toate domeniile ∫i au ˛inut sus renumele falnic al ˛„rii,peste hotare.

Mul˛i dintre ei se odihnesc sub glia sf‚nt„ a ˛„rii, c„zu˛i Ón cele dou„r„zboaie mondiale.

La acest liceu, elevii erau recruta˛i din toate straturile sociale ∫i dintoate p„r˛ile ˛„rii, prin serioase concursuri de admitere, Ón care se aveau Ónvedere criteriile morale ∫i intelectuale ale candida˛ilor, excluz‚ndu-se oriceinterven˛ie.

Œmi amintesc cu m‚ndrie de concursul de admitere Ón liceu Ón 1932, lacare am participat ∫i reu∫it, concurs ˛inut la ANEF ∫i ™coala Militar„ deInfanterie, sus pe Dealul Spirii, Ón Bucure∫ti. Œn careul ∫colii, micii candida˛i(aproape 2000), Ónso˛i˛i de p„rin˛ii lor, a∫teptau Ónceperea examenelor.

Eram copii veni˛i din toate p„r˛ile ˛„rii, a∫a cum se vedea dup„frumoasele straie rom‚ne∫ti cu care erau Ómbr„ca˛i mai mult de jum„tate dincandida˛i, veni˛i din satele frumoaselor noastre plaiuri rom‚ne∫ti. Œi v„d ∫iacum Ón fa˛a ochilor, dup„ mai bine de trei decenii, pe unii din actualii meicolegi ast„zi Ón via˛„, al˛ii dormind de mult sub glia neamului — atunci ni∫teprichindei mici, Ómbr„ca˛i Ón frumoasele costume ale Banatului, Moldovei,Ardealului sau Muscelului etc., pe al˛ii Ón pantaloni scur˛i, to˛i ciripind plinide voio∫ie, dar ∫i Óngrijora˛i de examenele care Ói a∫teptau.

La un moment dat, murmurul general care domnea Ón curtea ∫colii aÓncetat ca prin farmec. La un balcon a ap„rut un profesor Ómbr„cat corect Ónhaine bleumarin, cravat„ neagr„, cu p„rul Ónspicat ∫i musta˛„ t„iat„ scurt,Ónso˛it de un coleg mai tÓn„r, care adusese un co∫ mare de nuiele, plin deplicuri multicolore.

Œn lini∫tea palpit‚nd„, cu glas domol sau r„spicat, se adreseaz„mul˛imii:

– îDragi candida˛i, sunt profesorul Ion Pavelescu, directorul de studiial liceului, ∫i am adus Ón fa˛a voastr„ un co∫ plin de scrisori de recomandare∫i interven˛ii, venite pe adresa comandantului liceului, a directorului destudii ∫i a unor profesori din comisia de examinare, din partea unor Ónaltepersonalit„˛i.

Scrisorile sunt nedeschise ∫i s-a hot„r‚t ca, dup„ ce vor fi astfelar„tate, s„ fie arse.


22

Voi, care sunte˛i cele mai bune ml„di˛e pe care ora∫ele ∫i satele noastrele-au trimis ast„zi la acest concurs, nu ave˛i nevoie de ele, a∫a c„ va trebui s„depune˛i toat„ priceperea ∫i sufletul, Óntr-o lupt„ dreapt„ ∫i grea, pentru aocupa cu cinste un loc printre elevii de la Dealu, numai ∫i numai prinmeritele voastre.

V„ repet, lupta va fi grea, 4 lucr„ri scrise ∫i 6 materii la oral, 2000candida˛i pe 40 locuri, to˛i sunte˛i foarte buni, dar vor reu∫i numai cei maibuni dintre cei mai buni.

Comandantul liceului, colonelul Barbu B„l„cescu, ∫i comisia deexaminare ureaz„ mult succes candida˛ilor Óntr-o lupt„ dreapt„!“

... ™i concursul a Ónceput printr-o prealabil„ ∫i serioas„ vizit„ medical„. Am amintit acest semnificativ episod pentru a se Ón˛elege, ca un

exemplu, spiritul de Ónalt„ corectitudine ce era pus la baza Ónceputului devia˛„ ca elev m„n„stirean.

O dat„ reu∫it Ón clasa I ca elev la Dealu, ∫coala ne-a ap„rut la Ónceputde septembrie ca ceva minunat.

De departe, pe v‚rf de deal, printre brazi ∫i stejari, turnul mare ∫i albcu acoperi∫ conic de ˛igl„ ro∫ie al liceului, cu tricolorul desf„∫urat Ón v‚nt,str„juia majestuos lunca Ialomi˛ei.

Intr‚nd pe domeniul liceului, ∫coala — f„r„ garduri ∫i f„r„ por˛i — sedesf„∫ura Ónaintea ochilor ca un mic ∫i cochet or„∫el, a∫ezat pe o serie demici platforme t„iate ∫i amenajate Ón deal, ∫i ascuns printre mici p„durici dear˛ar ∫i poiene cu flori.

P‚n„ unde se Óntindea liceul pe deal, printre copaci, nimeni nu ∫tiaprecis, nici chiar Costic„ Post„varu, simbolicul îportar“ al liceului.

Biserica lui Radu cel Mare era Óncadrat„ de cl„direa claselor ce avea ofrumoas„ teras„ cu coloane, adumbrit„ de plopi Ónal˛i, cu vederea spre valeaIalomi˛ei ∫i T‚rgovi∫te.

Cl„direa claselor cuprindea la parter clasele propriu-zise,laboratoarele, cancelariile, iar la etaj s„lile de muzic„, sala de desen, uneledin locuin˛ele profesorilor ∫i birouri administrative.

23

Spiritul unei ∫coli

Sus la etaj, pe sala unde era biroul comandantului liceului, se afla peun soclu Ónalt de marmur„ ro∫ie urna metalic„, frumos cizelat„ ∫i emailat„,care ad„postise Ónainte de Primul R„zboi Mondial ∫i p‚n„ la a∫ezarea luidefinitiv„ Ón morm‚ntul de marmur„ alb„ din biseric„ craniul albit deinscrip˛ii pe el al marelui voievod Mihai Viteazul.

Aceast„ urn„ este a∫ezat„ acum tot la loc de cinste, la Muzeul MilitarCentral din Bucure∫ti.

Œnglobat Ón careul claselor, turnul p„trat al lui Bibescu, deschidea pesub el accesul Ón incint„.

Plec‚nd de la clase, din curtea m„n„stirii ∫i trec‚nd pe sub acest turn,drumul ∫erpuit trecea printre mici vile cochete, care erau locuite de c„treunii dintre ofi˛erii ∫i profesorii liceului care nu ∫edeau Ón ora∫ ∫i se Óndreptaspre locul s„lii de mese, infirmerie etc. ∫i marele pavilion cu etaj aldormitoarelor.

Œn spatele dormitoarelor, pe o alt„ platform„ mai Ónalt„, se Óntindeastadionul, sala de gimnastic„ ∫i celelalte dependin˛e ale liceului (dormitorultrupei, sp„l„toria, grajdul, garajul etc.).

Printre salc‚mi, tei, stejari ∫i brazi erau pres„rate multiplele terenuri desport.

Liceul militar de la Dealu avea program ∫colar complex, ca al tuturorliceelor din ˛ar„, de la matematic„ ∫i fizic„ la latin„ ∫i greac„, de la istorie ∫igeografie la desen ∫i muzic„, de la rom‚n„ la francez„ ∫i german„, de lafilozofie la educa˛ie fizic„ etc.

Era dotat cu un utilat laborator de ∫tiin˛e fizico-chimice, laborator de∫tiin˛e naturale, laborator psihotehnic, o bogat„ bibliotec„, sal„ de muzic„vocal„ ∫i instrumental„, sal„ de gimnastic„, cinematograf etc., care s-audezvoltat ∫i perfec˛ionat pe parcurs.

Iar secretul succesului Ónv„˛„m‚ntului la liceul de la Dealu a constat nunumai Ón predarea cursurilor ∫colare la un nivel ridicat de c„tre cadreprofesionale de mare selec˛ie ∫i Ónsu∫irea cuno∫tin˛elor de c„tre elevi ∫iob˛inerea de rezultate excelente la concursurile pe ˛ar„ — ci mai ales Ónmodul cum a fost conceput ∫i organizat Ónv„˛„m‚ntul Ón ∫coal„ ∫i Ón timpulliber al elevilor.


24

Pentru a Ón˛elege corect via˛a de la Dealu, voi trece Ón revist„ Ón modsuccint programul unei zile de lucru.

Dup„ de∫teptarea de la ora 6, timp de 1/2 or„ elevii aveau programulde diminea˛„ de la dormitor, apoi timp de 1/4 or„ Ónviorarea de diminea˛„ —program de alergare, gimnastic„, apoi 1/4 or„ urma micul dejun. La ora 7elevii intrau Ón clase, unde continuau preg„tirea lec˛iilor, iar de la orele 8—13 cursuri, cu o pauz„ mai mare pentru o mic„ gustare la ora 11, adus„la locul de clas„.

Œntre orele 13—13,30 dejunul ∫i apoi pauz„ la dormitor p‚n„ la orele 15.Dup„ mas„ Óntre orele 15—16,45 program sportiv, dup„ care o mic„

gustare (iarna ∫i ceai) iar Óntre orele 17—20 preg„tirea lec˛iilor la claselede studii.

Seara 20—20,30 cina, iar apoi program liber de sear„ la dormitor p‚n„la orele 21,30 c‚nd se d„dea stingerea.

Elevii claselor mai mari puteau merge la bibliotec„ (aflat„ Ón cl„direadormitoarelor) ∫i continuau preg„tirea lec˛iilor sau citeau literatur„ p‚n„ laora 23.

S‚mb„ta dup„-amiaz„ era program liber la dormitoare, programadministrativ sau cine voia putea merge la clas„ sau sala de muzic„ etc.

Duminicile ∫i zilele de s„rb„toare de∫teptarea era cu o or„ mai t‚rziu(ora 7), urm‚nd apoi programul de diminea˛„ ∫i c‚teva ore de clas„, apoicinematograf, iar dup„-amiaz„ diverse manifest„ri sportive Óntre clase,plimb„ri libere, vizita p„rin˛ilor etc.

Via˛a de la Dealu cuprinz‚nd un complex armonios de activitate, Óncele ce urmeaz„ dep„narea amintirilor o voi face, descriind Ón ordine via˛a∫colar-didactic„, cea cultural-artistic„ ∫i cea educativ-sportiv„, amintindu-mide profesorii ∫i ofi˛erii care s-au Ómpletit cu sufletul nostru pe parcursul seninal celor opt ani de liceu petrecu˛i acolo.

Ca un apendice la acest capitol, s„-mi fie permis s„ amintesc dintruÓnceput despre un modest om, care, din tinere˛e ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul vie˛ii, a tr„it∫i a fost legat de plaiurile de la Dealu, fiind cunoscut de toate promo˛iile deelevi.

25


Cine nu l-a Óndr„git pe Costic„ Post„varu, edecul liceului, r„mas de laÓntemeierea din 1912, c‚nd fusese omul de serviciu al lui Nicolae Filipescu?

Purta uniform„ militar„ ∫i gradele onorifice de plutonier major ∫i eraîportarul liceului“, care nu avea nici por˛i ∫i nici garduri.

C‚nd nu func˛iona sistemul de sonerii pentru anun˛area pauzei Óntreore, nea Costic„ Post„varu, cu fluierul lui de arbitru at‚rnat de un ∫nur kakila epolet, Óndeplinea aceast„ func˛iune.

De cele mai multe ori Óncurca pauzele, c„ci pe l‚ng„ c„ îbea“ tutun f„r„Óncetare, mai iubea ∫i …îH2-˛uica“.

Era slab ∫i sb‚rcit ca o mumie, Óndr„git de to˛i elevii c„rora le spuneacu haz ∫i m‚ndrie c„ datorit„ tabacului ∫i zemii de prune i s-a afumat ∫iconservat carnea ca o pastram„.

Dup„ c‚te Ómi amintesc, ∫edea Óntr-o camer„ mic„, l‚ng„ sala clasei 1(se spunea c„ acolo g„zduia Nicole Filipescu, atunci c‚nd venea la Ónceputpe la liceu), era singur, nu avea pe nimeni, doar amintirile.

C‚nd ∫i cum a disp„rut dintre noi, … nu ∫tiu.

ANUL 1912

Despre Nicolae Filipescu, Delavrancea zicea c„ de ne-am pr„p„di cuto˛ii ∫i ar r„m‚ne numai el, neamul rom‚nesc ar fi Ónc„ perfect reprezentat.

Generalul inspector de armat„ Marcel Olteanu (ca maior, primulcomandant al liceului) Ón amintirile lui evoca figura marelui f„urar ∫isem„n„tor de idei, capabil Ón cel mai Ónalt grad s„ conceap„ ∫i s„ s„v‚r∫easc„o oper„ m„rea˛„, preocupat continuu de Ón„l˛area neamului.

Nicolae Filipescu ∫tia bine c„ scaden˛a unor r„fuieli se apropie — nub„nuia totu∫i c„ a∫a cur‚nd — dar ∫tia bine c„, abia ie∫i˛i din beznaÓngrozitoare a unor vitregi fatalit„˛i istorice, ne lipsea Ónc„ mult„ lumin„ ∫i ne


26

lipsea mai ales t„ria ∫i caracterul care s„ poat„ domina evenimentele Óntrum„rirea neamului ∫i a patriei.

De aici ideea unei ∫coli noi, a c„rei temelie el o exprima Ón ∫asecuvinte: îOameni de caracter, oameni de ac˛iune“.

El Ónsu∫i era prin excelen˛„ om de ac˛iune ∫i desconsidera sterilitateadoctrinarilor.

™i, Ón fr„m‚nt„rile lui pentru realizarea acestei ∫coli, a fost spiritul s„uÓndemnat ∫i de scrierile francezului Demolins care, lupt‚nd Ón patria sa,Fran˛a, cu neÓnchipuite adversit„˛i, datorit„ rutinei, ridicase nu departe deParis, la Roches, o ∫coal„ nou„. Cartea sa, care a f„cut v‚lv„ Ón toat„ lumea,era intitulat„: îA quoi tient la supériorité de la race Anglo-Saxone“ ∫i Ónrezumat, zicea el, c„ aceast„ superioritate se datoreaz„ sistemului de educa˛iea ∫colii engleze∫ti, care f„cuse deja pui ∫i Ón alte ˛„ri: Elve˛ia, Germania,America.

Nicolae Filipescu, vizit‚nd asemenea ∫coli Ón apus, ∫i Ón special pe ceade la Roches (era prieten cu Demolins), ∫i animat de puternicul s„upatriotism ∫i-a propus s„ creeze ∫i la noi o asemenea ∫coal„, pe principiilede baz„ ale ∫colii noi, care Ón ultim„ analiz„ se reduceau la dou„ principale:

a) S„ acorde aceea∫i importan˛„ educa˛iei morale, intelectuale ∫i fizice.b) S„ scoat„ ∫coala din atmosfera boln„vicioas„ ∫i viciat„ a centrelor

mari poluate ∫i s„ o duc„ afar„, la ˛ar„ sau Ón p„dure, Ón cele mai prielnicelocuri pentru o bun„ dezvoltare a tinerilor.

™i, Nicu Filipescu, dup„ ce a cutreierat ˛ara Ón c„utarea unei asemenealocalit„˛i, s-a oprit Óntr-o bun„ diminea˛„ cu mine la M„n„stirea Dealu, peculmea luminoas„, cu orizonturi largi care influen˛eaz„ spiritul Ón cel maifericit ∫i generos sens ∫i unde se g„se∫te ∫i un pre˛ios izvor de educa˛iena˛ional„: ctitoria lui Radu cel Mare, ad„postind ˛easta lui Mihai Viteazul,primul ctitor al unit„˛ii noastre na˛ionale.

Aici, la Dealu, a hot„r‚t s„ zideasc„ ∫coala ∫i dup„ trei zile a ∫i Ónceputtransportul materialelor, iar la 4 iunie 1912 va pune piatra fundamental„ aacestui liceu.

27


Œn octombrie 1912, liceul nu ∫i-a putut deschide cursurile laM„n„stirea Dealu, deoarece cl„dirile necesare nu erau construite Ónc„, a∫a c„∫coala a Ónceput cu dou„ clase, ∫i a V-a Óntr-o arip„ a caz„rmii Regimentului6 Mihai Viteazul din Bucure∫ti unde a func˛ionat p‚n„ la vacan˛a de Pa∫tedin aprilie 1913, la terminarea acesteia elevii venind la M„n„stire.

Œncadrarea liceului la acea dat„:Comandant: Maior Marcel OlteanuAjutor de comandant: C„pitan Dumitru GrozeanuDirectori de studii: Prof. Nicolae B„nescuComandantul companiei de elevi: Cpt. Gh. St„nculescuComandan˛i de plutoane: Lt. Constantin Panait,

Lt. David Popescu,Lt. Alex. Manolescu,Lt. Victor Iliescu.

Profesori: Preot Alex. Dolinescu — religie,Nicolae Cartojan — limba rom‚n„,Teodor Naum — limba francez„,Hans Platen — limba german„,Chiriac Furmuzache — limba latin„,Gheorghe Laz„r — istorie,Ion Pavelescu — geografie,Valeriu Alaci — matematici,Cristea Niculescu Constantin — fizico-chimice,Dobre Ionescu-Bujor — ∫tiin˛e naturale,Eduard S„ulescu — caligrafie ∫i desen,Marcel Botez — muzic„,iar profesori de educa˛ie fizic„:Lt. David Popescu, Lt. Alex. Manolescu, D. Ciotori, Louis Blanc ∫i Julien Bussière.

Œn toamna anului 1913, liceul a func˛ionat cu clasele I, a II-a, a IV-a,a V-a ∫i a VI-a, iar Ón toamna anului 1914 cu toate cele ∫apte clase.

Œn iulie 1915 a ie∫it prima promo˛ie de absolven˛i ai liceului, iar Óniunie 1916 cea de-a doua.


28

29

ANII GREI AI R√ZBOIULUI

Primul R„zboi Mondial, care angrenase din 1914 majoritatea ˛„rilordin Europa, a cuprins ∫i mica noastr„ ˛ar„.

Œn august 1916 se decreteaz„ mobilizarea general„ ∫i intr„m Ón r„zboial„turi de ˛„rile Marii Antante.

Visul lui Nicolae Filipescu, omul care a dorit ∫i a luptat cu tot sufletul∫i toat„ fiin˛a spre a dezrobi p„m‚ntul sf‚nt al Ardealului, Óncepe s„ serealizeze.

Vitezele batalioane rom‚ne Óncep s„ treac„ Carpa˛ii ca s„ eliberezep„m‚nturile ∫i fra˛ii rom‚ni de sub Ómpilarea at‚tor veacuri.

Dar marele patriot rom‚n n-a avut bucuria s„-∫i vad„ visul Ómplinit,c„ci Ón matur„ tinere˛e Ónchide ochii Ón 30 septembrie 1916, fiindÓnmorm‚ntat la cimitirul Belu din Bucure∫ti.

Liceul de la M„n„stirea Dealu a fost reprezentat de profesorul TeodorNaum ∫i o delega˛ie de elevi.

Œn ziua de 16 noiembrie 1916, s-a dat ordin de evacuare a liceului ÓnMoldova, pun‚ndu-i-se la dispozi˛ie Ón acest scop trei vagoane.

La data sus-men˛ionat„, func˛ionarea liceului a fost formal Óntrerupt„,elevii Óncadr‚ndu-se Óntr-un liceu nou-Ónfiin˛at la Dorohoi, ce cuprindea to˛ielevii din liceele militare refugiate.

Liceul Militar de la Dorohoi, mutat Ón toamna anului 1917 la Ia∫i, afunc˛ionat Ón anul ∫colar 1917—1918 Ón cl„direa ™colii Normale îVasileLupu“. Abia Ón toamna anului 1918 elevii Liceului Militar M„n„stirea Dealuau revenit îacas„“.

Œn timpul r„zboiului, mul˛i din ofi˛erii liceului precum ∫i din profesori —ofi˛eri de rezerv„ — plecaser„ pe front ca s„-∫i fac„ datoria. Al„turi de ei,primele dou„ promo˛ii de absolven˛i m„n„stireni, apoi ai ∫colii militare, au


luptat al„turi de bravii no∫tri osta∫i acoperindu-se de glorie pentru ap„rarea∫i dezrobirea gliei str„mo∫e∫ti.

Mul˛i dintre ei dorm lini∫ti˛i c„ ∫i-au f„cut pe deplin sf‚nta datorie.Pe piatra monumentului de la intrarea Ón incinta ∫colii se v„d s„pate pe

vecie numele eroilor pe care ∫coala noastr„ i-a aruncat Ón focul luptelorpentru reÓntregirea neamului rom‚nesc pe care nu au apucat s-o mai vad„,pentru c„ a∫a cum au Ónv„˛at la Dealu, au c„zut pentru Ónf„ptuirea acestuisf‚nt ideal.

Destin comun cu al marelui Rom‚n care a fost ctitorul acestui str„lucitl„ca∫ de cultur„, r„pus ∫i el Ón pragul reÓntregirii de grijile, de fr„m‚nt„rile,de d„ruirea cu care s-a dedicat acestei nobile n„zuin˛e.

PRIMII DASC√LI LA DEALU

Œncep‚nd cu anul 1912, an Ón care s-a Ónfiin˛at liceul militar de laM„n„stirea Dealu de c„tre marele Rom‚n, Nicolae Filipescu, a urmat operioad„ mare de av‚nt patriotic, ce a culminat cu Ónceperea ∫i sf‚r∫ireaPrimului R„zboi Mondial care a dus la Óntregirea ˛„rii noastre.

Œn aceast„ scurt„ perioad„ (1912—1918) dup„ cum am ar„tat laÓnceput, liceul a avut ca prim comandant pe maiorul Marcel Olteanu, iar cadirector de studii pe prof. Nicolae B„nescu ∫i apoi pe Ion Pavelescu.

Œn aceast„ perioad„ corpul profesoral a avut urm„toarea Óncadrare:Preotul Alex. Dolinescu — religia, de numele lui fiind legat meritul de

c„petenie c„ Ón timpul r„zboiului din 1916 ∫i al refugiului Ón Moldova aÓndeplinit cu fidelitate sarcina fa˛„ de neam ∫i de eroul rom‚nismului,transport‚nd î˛easta voievodului Mihai Viteazul“ de la M„n„stirea Dealu laIa∫i — un drum plin de peripe˛ii — ∫i pun‚ndu-l la ad„post la Mitropolia dinIa∫i.


30

Profesorul Nicolae Cartojan, care a func˛ionat la catedra de limb„rom‚n„ (1912—1913). Œncadrat apoi ca profesor la universitate, s-a afirmatca un ales istoric literar.

Din operele sale pe care le avea Ón concept la îDealu“ au v„zut luminatiparului îC„r˛ile populare Ón literatura rom‚n„“, îIstoria literaturii rom‚ne“ etc.

Gheorghe Giuglea (1914—1919) a cinstit catedra de limba rom‚n„;este îfilologul cu spirit geometric“, cum Ól nume∫te acad. Octav Onicescu.Un astfel de profesor i-a fost dat liceului unde îa preg„tit elevi Óntr-oarm„tur„ formativ„ a expresiei care se integra Ón modul cel mai natural Ónspiritul general al Ónv„˛„m‚ntului“. A fost profesor de filologie romanic„ laUniversitatea din Cluj, scriind studii de istoria limbii rom‚ne ∫i raporturile eicu alte limbi romanice, studii de lexicologie ∫i de toponimie etc.

Au mai predat limba rom‚n„: Teodor Naum, Vasile Hanes, GheorgheBanea.

Hans Platen ∫i bucovineanul dr. Ion Gr„mad„ (erou al neamului) aupredat limba german„.

Chiriac Furmuzache — profesor de limba latin„ — a editat cuI. Ionescu Bujor cele mai bune manuale de limba latin„ ∫i o gramatic„ latin„ —morfologie ∫i sintax„ — foarte necesare cadrelor didactice ∫i studen˛ilor.

Marin Liscu — seniorul de v‚rst„ — preg„tit foarte bine îrationemateriae“ — profesor de latin„. Dup„ ob˛inerea doctoratului la Sorbona cuteza îMarele istoric Tacit“, a ob˛inut titlul de profesor universitar.

Dr. Teodor Naum, pe l‚ng„ limba rom‚n„, a predat ∫i limba latin„.Talentul de poet l-a consacrat ca un bun traduc„tor al operei lui Ovidius.F„urea diferite versuri îvalorificate estetic ∫i spiritual“ (afirmaacademicianul Octav Onicescu).

Limba francez„ a fost predat„ de o serie de profesori preg„ti˛i: TeodorNaum, Petre Grim.

Nicolae B„nescu, primul director de studii ∫i profesor de limbafrancez„, a fost propus de istoricul N. Iorga ∫i confirmat de N. Filipescu.Erudit bizantinolog, a devenit rectorul Universit„˛ii din Cluj (1919–1938)

31


apoi, la Bucure∫ti (1938–1947), vicepre∫edinte al Academiei Rom‚ne. Esteconsiderat printre acei Ónv„˛a˛i pe care istoriografia rom‚neasc„ i-a datpatrimoniului istoriografiei universale.

Dr. Alexandru Vasilescu, a predat cu mult„ con∫tiinciozitate lec˛iile deistorie, bogate Ón am„nunte, care captivau pe elevii m„n„stireni (1914–1940).Prototip de erudit, iubitor de arhiv„, de manuscrise ∫i monumente legate deistoria rom‚nilor, totul era cunoscut prin s‚rguin˛a sa ∫i memoria-iprodigioas„. Istoria pentru profesorul Alecu Vasilescu nu constituia doardate, ci problemele social-economice din fi„rile Rom‚ne∫ti Ón contact cu˛„rile megie∫e.

Lec˛iile sale vibrau de patriotism, iar fo∫tii s„i elevi ∫i-au ar„tatvalen˛ele istorice Ón luptele de la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti, Oituz ∫i Ón alteÓmprejur„ri care cereau curaj, temeritate ∫i vitejie, Ón cele dou„ r„zboaiemondiale.

Ultima sa carte îOltenia sub Austrieci“, tez„ de doctorat, atest„capacitatea sa de cercet„tor ad‚nc al istoriei.

Nicolae Gheorghiu (1913–1914), la geografie, a trecut apoi laSeminarul pedagogic Titu Maiorescu. A dat tiparului diferite manualedidactice geografice ∫i a elaborat un documentat atlas geografic.

Ion Pavelescu, titularul catedrei de geografie ∫i director de studii alliceului, este apreciat de fostul lui coleg de la Dealu, acad. Octav Onicescu,ca un dasc„l îÓnzestrat cu mult„ ∫tiin˛„ ∫i cu imagina˛ia vie care d„dealec˛iilor sale de geografie ∫i filozofie un deosebit farmec“.

Dr. Valeriu Alaci (1912–1914) a func˛ionat ca profesor de matematicila liceu, iar mai t‚rziu Ón cadrul Universit„˛ii, unde a depus o rodnic„ munc„la lucr„rile de specialitate elaborate, precum ∫i Ón reviste.

Cezar Spineanu (1914–1919) — profesor de matematici, doctor laSorbona. Colegul lui mai mic de la Dealu, Octav Onicescu Ól caracteriza: îEladucea, Ón Ónv„˛„m‚ntul ce urma s„ profeseze, spiritul algebric al abstracteilui discipline“.

Octav Onicescu, venit la liceu ca t‚n„r profesor de matematic„, cugradul de soldat la ™coala de Ofi˛eri de Artilerie ∫i Geniu din Bucure∫ti, aÓmbr„˛i∫at dintr-un Ónceput cu c„ldur„ tinereasc„ via˛a de la Dealu,


32

integr‚ndu-se spiritului m„n„stirean. A instruit pe tinerii lui elevi ∫i a fostiubit de c„tre ace∫tia.

Nonagenar, decedat acum c‚˛iva ani, profesor emerit, membru alAcademiei Rom‚ne, a adus o contribu˛ie remarcabil„ la teoriaprobabilit„˛ilor, c„reia i-a dat o nou„ axiomatizare cu ajutorul no˛iunii deîfunc˛ie-sum„“.

Are lucr„ri Ón domeniul analizei matematice, geometriei, algebrei.Opera vestit„ îTeoria probabilit„˛ilor ∫i aplica˛ii“ (Ón colaborare), îNumere∫i sisteme aleatoare“ au f„urit aureola savantului.

Multele sale volume ∫i lucr„ri atest„ vioiciunea sa intelectual„,creatoare ∫i rodnic„.

Membru al Academiei Rom‚ne, Academiei Legrange (Italia) ∫i a altoracademii, fondator ∫i rector al Institutului îCenter of Mechanical Sciences“din Udine (Italia).

La catedra de fizico-chimice s-au perindat o serie de profesori din careunii au devenit profesori la Universitate: Cristea Nicolescu-Ctin, dr. DanR„dulescu, Gheorghe Pamfil, dr. D. Ionescu-Bujor, dr. D. Perie˛eanu ∫iH. Savin.

La ∫tiin˛ele naturale catedra a fost ilustrat„ de dr. Dobre Ionescu-Bujor.

La filosofie — profesor la Ónceput a fost Ion Pavelescu.

Disciplina dreptului a fost Óncredin˛at„ profesorilor: Ion Pavelescu,Marin Liscu.

Muzica, Ónc„ de la Ónfiin˛area liceului, a fost predat„ de profesorulMarcel Botez (1912–1915; 1918–1919), talentat organizator al corului de laDealu, ca mai t‚rziu s„ conduc„ corala îC‚ntarea Rom‚niei“, Ónfiin˛at„ de el,cu sediul Ón Bucure∫ti.

Inspector general pe ˛ar„, a elaborat o serie de manuale didactice, aorganizat excursii Ón str„in„tate cu corala bucure∫tean„ pe care a condus-o Ónmod str„lucit, promov‚nd melosul rom‚nesc Ón concertele organizate.

33


Pictorul Eduard S„ndulescu a predat la Dealu timp de 30 de anidesenul ∫i caligrafia. Ca maestru al artei, a prezentat tablourile sale Ón diferiteexpozi˛ii ∫i mai ales la sala Dalles. Era de o modestie rar„ ∫i de o elegan˛„vestimentar„ aleas„.

Picturile sale se pot vedea la Ateneul Rom‚n ∫i la Mausoleul de laM„r„∫e∫ti; sunt imagini îsub specie aeternitatis“ ale celui ce a cultivatfrumosul Ón sufletul tineretului de la Liceul Militar M„n„stirea Dealu.

™COLARUL M√N√STIREAN

R‚ndurile ce urmeaz„ sunt extrase din cartea îPortrete ∫i controverse“,vol. I a lui Petre Pandrea — fost elev la Dealu (promo˛ia VIII — 1922), elecaracteriz‚nd pe î∫colarul m„n„stirean“.

îŒn aceast„ ∫coal„ model, Óntemeiat„ de Nicolae Filipescu ∫i organizat„dup„ tipul colegiilor franceze ∫i engleze∫ti (Ón special dup„ Eton), selec˛iuneaera din cele mai riguroase, iar orgoliul suprem ∫colar al vremii era ca s„ po˛iintra.

Cum se define∫te tipul de ∫colar m„n„stirean?Un elev de la M„n„stirea Dealu, cu educa˛ie complet„ Ón liceul model,

plin ca un stup de resurse materiale ∫i cu excep˛ionali pedagogi, poate fiportretizat cu europenismul, drept qualité maÓtresse.

™colarul de la Dealu imit„ pe micul gentilom de la Eton.Nu poart„ joben sau jabou, ci beret„, dar nu-i lipsesc m„nu∫ile;

botinele str„lucesc; face du∫ zilnic, se tunde s„pt„m‚nal; hainele sunt c„lcate.Nu-i indiscret, nu Ónjur„, polite˛ea i-a intrat Ón s‚nge.

Se cultiv„ camaraderia, fraternitatea, larga toleran˛„ (cei c‚˛iva str„iniintra˛i, inclusiv evreii, erau pe picior de perfect„ egalitate). Sportivitatealiceului n-a dus la brutalizare sau brutalitate animalic„.


34

™efii clasei, acea protipendad„ minor„, se selectau singuri din ∫colariidota˛i la partea literar„ sau la matematici. Se respect„ talentul.

Munca excesiv„, f„r„ elegan˛„ voca˛ional„, n-avea nici o c„utare. Unm„n„stirean bun, bl‚nd ∫i tolerant deriva din obliga˛ia ∫i comportarea etic„impus„ de tabla de valori a internatului. Gre∫elile copiilor nu se pedepseau.Se scoteau Ón eviden˛„ ∫i se iertau dup„ o scurt„ moral„.

Œn clas„ func˛iona un tribunal format din cei mai buni ∫colari, careaplicau peniten˛e, cea mai grav„ era excluderea din comunitate prin refuzuloric„rei conversa˛ii.

Cel decretat îparia“ pentru o s„pt„m‚n„ se zv‚rcolea Ón chinuriledispre˛ului colectiv, Ón solitudine ∫i t„cere.

Pedeapsa maxim„ se aplica îperiu˛elor“, îfeloni˛ilor“ ∫i îcarieri∫tilor“.Nu numai elevii, ci ∫i educatorii erau supu∫i unei selec˛ii riguroase,

gra˛ie salariz„rii m„rite ∫i a unor princiare avantaje de locuin˛„ (gratuit„) ∫ihran„.

Biblioteca general„ ∫i bibliotecile pe clase au fost ∫i au continuat a fidintre cele mai bogate.

Dasc„lii ∫i ofi˛erii-pedagogi formau o familie cu ritualuri europeneoccidentale ∫i cu polite˛e englezeasc„. Pilda mistuitoare era Eton. Ofi˛eriintermediari erau îstat-majori∫ti“ trecu˛i Ón mod special pentru Óntemeierea ∫istilizarea ∫colii prin Anglia, Danemarca ∫i ˛„rile scandinave, de unde au adusgimnastica suedez„ ∫i sporturi engleze (tenis, rugby, volley, football, scrim„,nata˛ie etc.).

Œn ∫coal„ nu se Ónjura, nu existau violen˛e brahiale sau mitoc„niicarageale∫ti. Se Óncerca instaurarea unui olimpianism de factur„ anglo-saxon„ sau de fiord norvegian, ceva glacial ∫i puritan, f„r„ ironie ∫i zeflemealocalnic„ balcano-levantin„.

Pepiniera liceului model de la Dealu scotea un nou tip uman de ∫colaral c„rui îcachet“ se cuno∫tea Ón cele peste 30 de serii ie∫ite de aici ∫irev„rsate Ón societatea rom‚neasc„, iar ∫coala corespundea unui momentistoric inedit.“

35


Liceul Militar îNicolae Filipescu“de la M„n„stirea Dealu 1929—1937

Clase: I...VIIIPROMOfiIA a 22-a™ef: N„stase Gr. Marin

Absolven˛i: cl. I... VIII1. Atanasescu C. Radu ™tefan2. Badea N. Ion 3. Boc„nele I. Nicolae4. Cercel C. Ovidiu Petre5. Daia N. Marin6. Diaconescu V. Mihai7. Dimian I. Constantin8. Dumitrescu I. Teodor9. Marinescu M. Eugen Constantin10. Mazilescu N. Constantin11. M„nac D. Vasile12. N„stase Gr. Marin13. Negoescu T. Virgil14. P„tru G. Ion15. Petcu A. Gheorghe16. Popescu M. Ion17. Postelnicu C. Mircea

Absolven˛i18. Boiangiu I. Gheorghe (II...VIII)19. Ilie P. Ion (II...VIII)20. Marin C. Aurel (V...VIII)


36

21. Mih„ilescu St. Gheorghe (III...VIII)22. Nicolescu F. Gheorghe (II...VIII)23. Popescu Nasta M. Dan Constantin Ion (IV... VIII)24. Simion G. Dimitrie (III...VIII)25. Zl„teanu G. Constantin (I, II, VI...VIII)

Elevi: diverse clase26. Atanasescu Hr. Emil (I...VI)27. Beiu Paladi G. Ernest (II)28. Bog„˛il„ N. Zamfir (I...V)29. Boro∫ C. Ilie Valentin (I, II)30. Budac Gh. Ion (IV)31. Budu Gh. Gheorghe (II...V)32. Constantinescu S. Radu Mircea (II...VI)33. Daderlat D. Ion (II)34. Eliad N. Nicolae (III)35. G„nescu N. Réne (V)36. G‚dea I. Badea (I...V)37. Günther I. Erich Valeriu (I,II)38. Ionescu D. Mihail (II...VI)39. Marinescu G. Richard Constantin (I,II)40. M„rg„rit I. Ion (II)41. Milea I. Gheorghe (I...VI)42. Moscu D. Theodor (III...VI)43. Mu∫at A. Gheorghe (I...VII)44. Nicolescu Gh. Ora˛iu (I...V)45. P‚rv„nescu M. Gheorghe (I...V)46. Perianu St. Petrache (I)47. Petro∫el St. Gheorghe (V)48. Popa G. Virgil Mihail (I...V)

37



38

49. Popescu G. Spiridon (I...V)50. Popovici Gh. Florin Alexandru (IV.V)51. Prodan G. Constantin (I...IV)52. Raco˛eanu Gr. Constantin (I...V)53. R„dulescu F. Dorin (I...V)54. Runceanu N. Constantin (I...IV)55. S‚rbu A. Alexandru (I...V)56. Sghibar˛ T. Ion (II, III)57. Simniceanu D. Constantin Vlad (V, VI)58. Spacov Pipsi Nicolae (I, II)59. St„nescu I. Alexandru (I, II)60. Stroescu C. Vasile (II)61. Suzeanu I. ™tefan (I...IV)62. ™tef„nescu N. Eugen (I... VII)63. Teodoru V. Corneliu (IV)64. Tuf„ P. Marin (IV, V)65. fieposu A. Toma (I)66. Vasilescu C. Ernest (III, IV)67. Voinescu M. Mircea (III...V)68. Volodihin F. Sergiu (III)

BATERIA ALBASTR√

41

PE F√GA™UL AMINTIRILOR

Exist„ amintiri vagi care te solicit„ c‚nd ∫i c‚nd, fugitiv ∫i vremelnic.Dar mai exist„ ∫i altfel de amintiri, amintiri de o tenace consecven˛„, at‚t deorganic integrate fiin˛ei tale, Ónc‚t Ó˛i trebuie un mare efort de deta∫are ca s„le po˛i a∫eza la timpul trecut, spun‚nd despre ele c„ îau fost“. Œn ciudatimpului, neputincios s„ le altereze, acel îc‚ndva“, sfid‚nd durata, nucontene∫te s„-∫i bat„ Ón t‚mpla ta pulsul, f„c‚ndu-te s„ crezi c„ totul sepetrece Ónc„ hic et nunc.

Pentru mine, o astfel de amintire r„m‚ne îbateria albastr„“. O amintirenu numai a mea, dar ∫i a altora. A celor care, muncitori fiind Ón acele zile degrea confruntare cu trupele fasciste, au devenit, peste noapte, servan˛i,ochitori ∫i comandan˛i de tunuri, Óntr-un cuv‚nt tunarii acestei baterii. Ca ∫ia celor care, ocroti˛i de tirul ei protector, au reu∫it s„ reziste atacurilordezl„n˛uite de trupele germane sau s„-∫i continue Óndeletnicirile de zi cu zi.

O amintire a oamenilor, dar ∫i a p„m‚ntului. A acestui sf‚nt p„m‚ntrom‚nesc care, drept avertisment pentru orice du∫man, are Óncrustat„ Ónfiecare brazd„, pe fiecare piatr„, pe fiecare fir de iarb„, pe orice frunz„,deviza a genera˛ii ∫i genera˛ii de eroi care, din acea var„ fierbinte a anului1917, la M„r„∫ti, M„r„∫e∫ti ∫i Oituz, s-a d„ltuit Ón memoria na˛iunii, prinfapta p„rin˛ilor no∫tri, Ón cuvinte de foc: îPe-aici nu se trece!“

Amintiri azi.... Atunci Óns„...?Atunci... Ne aflam Ón acel an de mare r„scruce a istoriei noastre: 1944.Venise ziua Eliber„rii: 23 August. Fierbin˛ile zile de var„ Ó∫i

intensificau combustia pe m„sur„ ce, angajat Ón insurec˛ia na˛ional„declan∫at„, Óntregul nostru popor Ó∫i ap„ra fiin˛a ∫i demnitatea Óntr-o lupt„ pevia˛„ ∫i pe moarte cu for˛ele Wehrmachtului ale detestatului dictator Hitler.

Œn zilele lui august 1944, Ón acele zile de glorie ∫i sacrificiu, a luatna∫tere îbateria albastr„“.

Locul de ob‚r∫ie: Ón fiara B‚rsei, la poalele Muntelui Piatra Craiului,la fostele uzine de armament îRogifer“ din Tohanu Vechi.

Cum ∫i de ce m„ aflam eu atunci la aceste uzine?Cum a luat fiin˛„ aceast„ baterie? Cum s-a organizat? Cine erau

componen˛ii ei ∫i cum au putut fi instrui˛i îdin mers“, Ón condi˛iileconfrunt„rii directe cu inamicul, pe diferitele func˛iuni necesare Óntr-obaterie de artilerie? Ce rol a avut, unde ∫i cum a ac˛ionat aceast„ subunitatede tip popular? Ce misiuni a avut? Cum a reu∫it s„ fac„ fa˛„ momentelorgrele de confruntare cu trupele hitleriste ∫i horthyste?

Iat„ deci Óntreb„ri – ∫i Ónc„ multe altele – la care voi Óncerca s„ r„spundÓn aceast„ carte.

O fac pentru c„ am fost comandantul acestei baterii – primul eicomandant, precum ∫i... cel din urm„ –, pentru c„ m„ oblig„ memoriaevenimentului ∫i apoi sim˛„m‚ntul c„ pot aduce, prin aceasta, un omagiuacelor minuna˛i muncitori ∫i îbateriei albastre“ – dintre care unii nu mai suntÓn via˛„ —, oameni care, f„r„ o instruc˛ie prealabil„ Ón arma artileriei, auputut s„ s„v‚r∫easc„ fapte de arme ce au Óndrept„˛it citarea lor prin ordin dezi pe Óntreaga armat„ rom‚neasc„.

Timpul trece... Evenimentele Óns„ r„m‚n Óncrustate Ón sufletul ∫imemoria noastr„, incluz‚ndu-se, totodat„, Ón destinul larg cuprinz„tor alPatriei.

Am dat atunci o lupt„. Dar n-am dat-o spre gloria noastr„ personal„.Nici din orgoliu. M‚ndri de faptele noastre de arme, da, am fost. Orgolio∫i ∫iÓng‚mfa˛i, niciodat„. ™i noi – ca ∫i mul˛i al˛ii – ne-am f„cut datoria.

Sigur, Ón acele momente grele, de mare tensiune pentru Óntreaga ˛ar„,au fost ∫i alte locuri ∫i alte situa˛ii de Óncle∫tare unde s-au Ónf„ptuit acte deeroism cel pu˛in similare cu cele ale îbateriei albastre“. Acte de eroismcunoscute sau necunoscute. Oricum, tot Ón f„ga∫ul cel mare al istoriei ˛„riinoastre se rev„rsau...

De la Ónceput vreau s„ cer Óng„duin˛„ ∫i iertare cititorului. Œng„duin˛„,pentru c„ nu va fi o carte cu veleit„˛i literare. Iertare, dac„, pe parcursul celorce le voi relata, m„ voi l„sa chemat ∫i de m„rturisirea altor amintiri ∫isentimente legate indirect de ac˛iunea principal„, dar care, Óntr-un fel, o pot


42

face mai bine Ón˛eleas„. La cei 27 de ani, pe care Ói aveam Ón acel august1944, tr„isem totu∫i o serie de momente ∫i fapte de via˛„, cu rol determinantÓn formarea mea ca mod de comportare, de atitudine.

Amintiri... sentimente... Da! Pentru c„, precum este firesc, al„turi dera˛iune fiin˛eaz„, cu drepturi egale, ∫i impulsul+sentimentul.

De altfel, numai a∫a cred c„ am putut f„ptui, eu ∫i ceilal˛i tovar„∫i aimei, ac˛iunea care constituie momentul central al acestor evoc„ri, momentie∫it din orice canoane ∫i la care nu ra˛iunea ne-a fost resortul determinant;ra˛iunea am chemat-o îla ordinele patriei“, ale propriei noastre con∫tiin˛e,acolo, Ón fa˛a inamicului, pentru a g„si cele mai bune r„spunsuri, Ón func˛iede situa˛iile ap„rute Ón timpul luptelor.

Ce altceva poate fi dac„ nu emo˛ia sentimentelor ce m„ cuprind? Defiecare dat„ c‚nd Ómi amintesc m„ Óntreb: oare ce resorturi suflete∫ti l-audeterminat pe muncitorul Ion Octavian de a insista at‚t de mult s„ vin„ s„lupte al„turi de noi, Ón ciuda faptului c„ era surdomut ∫i care, d‚ndu-i-semisiunea de tr„g„tor, era at‚t de atent Ónc‚t, la semnalul dat, o dat„ cucomanda îfoc“, imediat pleca spre fasci∫ti ∫i lovitura tunului s„u? Nu esteacesta un exemplu de deosebit„ d„ruire – chiar p‚n„ la sacrificiu – pornit„din cel mai Ónalt ∫i ales impuls – sentiment al dragostei de ˛ar„?

Amintiri... M„rturisesc c„ de multe ori am r„mas Óndelung aplecatasupra colii de h‚rtie, cople∫it de avalan∫a acestor amintiri care m„ presau,fiecare Ón parte, dorind s„ ias„ la suprafa˛„, s„ fie exprimate, de unde, poate,nu cea mai bun„ redare Ón succesiunea ∫i formularea lor. Oamenii au fost ∫ivor r„m‚ne handicapa˛i de faptul c„, nu Óntotdeauna, exprimarea – mai alesÓn scris – poate s„ urm„reasc„ ∫i s„ redea fidel g‚ndurile, sentimentele...

A∫adar, paginile s-au ad„ugat cu greu. F„r„ Óndoial„ c„ mult mai greumi-a fost atunci Ón fa˛a inamicului. Dar, atunci, am reu∫it, am Ónvins. Acuma∫ fi mul˛umit dac„ aceast„ carte, prin r‚ndurile sale, va reu∫i ∫i ea s„transmit„ un modest, dar cald mesaj pentru dragostea de ˛ar„, pentru ap„rarealibert„˛ii ∫i demnit„˛ii ei, pentru pace Óntre oameni ∫i popoare.

Tristele lec˛ii ale istoriei oblig„ la singura alternativ„ Ón˛eleapt„,cuminte: Ón loc de r„zboaie cu milioane de victime nevinovate, s„ triumfelupta pentru p„strarea ∫i consolidarea p„cii. Pacea a fost ∫i r„m‚ne, f„r„Óndoial„, cerin˛a ∫i dorin˛a cea mai arz„toare a oamenilor-oameni... ™i

43

Bateria albastr„

aceast„ cerin˛„ este cu at‚t mai stringent„ Ón situa˛ia la care s-a ajuns Ónprezent, c‚nd folosirea imensului arsenal de arme de distrugere Ón mas„ –nucleare, chimice ∫i de alt„ natur„ – ar duce, practic, la dispari˛ia vie˛ii peplaneta P„m‚nt. F„r„ Óndoial„ c„ aceast„ vrere a mea – ca unul din cei n„scu˛iÓn timpul Primului R„zboi Mondial, c‚nd tat„l meu se afla pe front ∫i apoi camartor ∫i participant Ón marea conflagra˛ie a celui de Al Doilea R„zboiMondial – apar˛ine Óntregii mele genera˛ii, genera˛iilor mai tinere,cvasitotalit„˛ii omenirii. Dar, fiindc„ a∫a cum spune un dicton îpacea secucere∫te ∫i nu se dob‚nde∫te“, toate popoarele lumii trebuie s„ lupte, pentrua determina factorii de decizie – ∫efi de state ∫i guverne – s„ ne dea lini∫teanecesar„ ∫i asigurarea unor condi˛ii echitabile de progres ∫i prosperitate prinhot„r‚ri ∫i m„suri efective de dezarmare ∫i pace.

Animat de g‚ndurile expuse anterior, m-am sim˛it obligat s„ consult ∫is„ citez ∫i relat„ri din diverse lucr„ri publicate privind evenimentele deatunci, precum ∫i pe cele premerg„toare sau ulterioare ∫i care pot constituiprilej de reflec˛ie ∫i medita˛ie – a∫a cum au constituit ∫i pentru mine – at‚tpentru cei ce le-au tr„it dar, mai ales, pentru genera˛iile tinere care nu le-aucunoscut direct.

Despre îbateria albastr„“ ∫i despre cei ce au alc„tuit-o s-a mai scris Óndiverse lucr„ri ∫i publica˛ii. Acum, eu – fostul ei comandant – am consideratde a mea datorie de a relata unele fapte ∫i evenimente, a∫a cum le-am tr„it ∫ile-am v„zut eu, a∫a cum s-au Óntip„rit ele Ón con∫tiin˛a mea...

DE LA FACULTATE LA UZINA DE ARMAMENT DIN TOHAN

Era Ón ziua de 7 aprilie 1944. M„ aflam Ón trenul accelerat Bucure∫ti-Bra∫ov. C„l„toream Ón picioare... Nici nu s-ar fi putut altfel, c‚nd zeci deb„tr‚ni, femei ∫i copii c„l„toreau Ón acelea∫i condi˛ii, plini de spaim„ ∫idornici s„ se pun„ la ad„post, de furia r„zboiului, pe alte meleaguri ale ˛„rii.Œncepuser„ evacu„rile – organizate sau neorganizate.


44

™colile erau Ónchise. Se evacuau ∫i unele institu˛ii. Trenul – de∫iaccelerat – oprea aproape Ón toate sta˛iile, parc„ dorind s„-i ajute pe cei ce-∫ic„utau g„zduire prin sate, pe la rude, pe la cunoscu˛i sau... oriunde puteauÓnt‚lni omenie, Ón˛elegere.

Unul din episoadele tulbur„toare ale r„zboiului...Priveam la figurile marcate de clipele de groaz„ tr„ite cu c‚teva zile Ón

urm„ ∫i g‚ndurile m„ purtau c„tre puternicul bombardament al avia˛ieiamericane asupra Capitalei, din 4 aprilie 1944... Cel mai greu au fost loviteCalea Grivi˛ei, Gara de Nord, Atelierele ∫i triajul C.F.R.

M„ aflam atunci printre ofi˛erii activi — eram locotenent de artilerie.Pe baza aprob„rii Marelui Stat Major al Armatei ∫i Ón urma reu∫itei laconcursul de admitere, urmam cursurile ™colii Politehnice din Bucure∫ti,Facultatea de electromecanic„. Eram Ón anul IV. Acolo, la ™coala Politehnic„ –situat„ Ón apropierea G„rii de Nord – m-a prins bombardamentul. Dup„Óncetarea lui ∫i dup„ ce ne-am dezmeticit ∫i am ie∫it Ón strad„, am pornit, nuspre cas„ (locuiam Ón cartierul Colentina), ci pe Calea Grivi˛ei. Doream s„aflu ce s-a Ónt‚mplat cu familia unui unchi de-al meu care locuia Ónapropierea atelierelor C.F.R. Imagini de infern! Poate c„ o compara˛ie s-arputea face – p„str‚nd desigur propor˛iile – cu clipele tr„ite la cutremurul din4 martie 1977. Numai c„ unul a fost dezlan˛uit de stihiile oarbe ale naturii,iar cel„lalt de oameni Ómpotriva oamenilor!

Pe Calea Grivi˛ei, scene de groaz„... Case d„r‚mate, incendii, oamenimor˛i sau r„ni˛i sub dar‚m„turi, pl‚nsete, strig„te, tragedii... Cei valizialergau unde ∫i cum puteau s„ ajute mai repede, mai cu folos. Pentru c„solidaritatea oamenilor, Ón momente de grea Óncercare, s-a manifestat, dinplin, ∫i atunci.

Am ajuns abia spre sear„ la casa unchiului meu. Era Óntreag„, dar acas„nu se afla dec‚t un v„r mai mic; to˛i ceilal˛i erau pleca˛i Ón c„utarea ∫i ajutorulprietenilor ∫i cunoscu˛ilor lor de-o via˛„, grivi˛enii...

Ce a Ónsemnat acea zi – 4 aprilie 1944 – Ón via˛a Bucure∫tilor?Iat„ o singur„ relatare din presa de atunci: îEra o zi frumoas„ de

prim„var„. Cu cer senin, cu soare mult. Prin cur˛ile caselor, cei dint‚i mugurise aninaser„ Óndr„zne˛i ∫i tineri de ramurile liliacului. ™i parc„ era un f„cut:

45

Bateria albastr„

Ón diminea˛a aceea toate p„reau frumoase... Nimic nu vestea groz„via careavea s„ vin„ Ón Ónt‚iul ceas al dup„-amiezii... Timp de o or„, moartea adomnit atotputernic„, Óngrozitoare, nebun„ pe str„zile Capitalei. Au curspumni de s‚nge nevinovat din vie˛i tinere. Din vie˛i spre apusul vie˛ii...“(îUniversul“ din 9 aprilie 1944).

Ora∫ul Ploie∫ti fusese bombardat a doua zi, la 5 aprilie 1944,bombardament efectuat de la mare Ón„l˛ime.

G‚ndurile m-au purtat Óns„ ∫i mai Ón urm„, la bombardamentul de la1 august 1943, efectuat de la joas„ Ón„l˛ime, ∫i la care fusesem martor euÓnsumi. Mobilizat de la ™coala Politehnic„, vara aceea comandam o sec˛ie deartilerie antiaerian„, l‚ng„ fosta rafin„rie Vega, c‚nd, pentru prima oar„, Ónacea zi, am v„zut venind imensele îfort„re˛e zbur„toare“, la circa 100 m.Ón„l˛ime. Erau at‚t de aproape de p„m‚nt Ónc‚t se vedeau pilo˛ii, se vedeaubombele lansate... Rezervoare de petrol ∫i benzin„ explod‚nd, avioane Ónfl„c„ri pr„bu∫indu-se...

A∫a cum s-a constatat ∫i recunoscut ulterior, a fost o ac˛iune deosebitde riscant„ ∫i temerar„ din partea avia˛iei americane, o ac˛iune Óncheiat„ cupierderi mari, deoarece aceast„ zon„ petrolier„ – obiectiv de importan˛„strategic„ – era puternic ap„rat„ de artileria antiaerian„.

C‚nd oamenii au tr„it sau v„zut astfel de orori, ca ∫i altele, mult maimari, care s-au petrecut Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial, aceea∫iconcluzie unic„, ra˛ional„ ∫i responsabil„, se impune : Óntre r„zboi ∫i pace,pentru viitor, oamenii-oameni nu au de f„cut dec‚t o singur„ alegere: pacea !

PE FRUMOASELE MELEAGURI ALE fi√RII B¬RSEI

Ajuns Ón gara Bra∫ov, mi-am continuat drumul, cu un alt tren, c„treZ„rne∫ti, pentru a m„ prezenta la Uzina de armament îRogifer“ din TohanuVechi. Dup„ Ónchiderea cursurilor la ™coala Politehnic„ – Ón urma


46

bombardamentului din 4 aprilie – primisem ordin de la Direc˛ia superioar„tehnic„ a armatei, de care apar˛ineam, s„ m„ prezint la aceast„ uzin„, camembru Ón Comisia militar„ de recep˛ie a muni˛iei. De asemenea, urma s„efectuez – ca student – practica Ón produc˛ie aferent„ anului IV. Œn uzin„ sefabrica muni˛ie de artilerie ∫i de infanterie ; era situat„ Óntre Tohan ∫iZ„rne∫ti, Ón partea dinspre Bran, la poalele Muntelui Piatra Craiului.

La comisia militar„ am fost primit de c„tre vicepre∫edintele acesteia,c„pitanul Ion Grama – un ardelean care mi-a c‚∫tigat de la bun Ónceputsimpatia, prin felul lui de a fi sincer, modest, deschis. El m-a Óndrumat tottimpul cu grij„ ∫i afec˛iune. Am fost instruit asupra Óndatoririlor pe care leavea comisia militar„, mi s-a dat s„ studiez caietul pentru controlul ∫irecep˛ia muni˛iei de artilerie ∫i, nu dup„ mult timp, am trecut efectiv laÓndeplinirea acestei activit„˛i, at‚t Ón cursul procesului de fabrica˛ie c‚t ∫i, Ónfaza final„, de Óncercare a proiectilelor de artilerie prin trageri efectuate lapoligon.

Comisia militar„ de recep˛ie, al c„rei pre∫edinte era colonelul GrigoreAnastasescu, era format„ din doi c„pitani, doi locotenen˛i (dintre care unuleram eu – îpr‚slea“, cum se spune) ∫i trei tehnicieni.

Director general al uzinei era colonelul Ón rezerv„ Chiril ™erbu. Nu mai∫tiu dac„ era ∫i inginer. Director era ing. Dionisie Tatulea.

Uzina era Óncadrat„ cu ingineri, mai∫tri ∫i muncitori cu o bun„preg„tire profesional„, necesar„ diferitelor procese de fabrica˛ie ∫i impus„ deprofilul respectiv. Muncitorii se formaser„, Ón general, din ˛„rani proveni˛idin satele Ónvecinate care, lucr‚nd Óntr-o astfel de uzin„, erau mobiliza˛i îpeloc“. Existau sec˛ii de uzinare a muni˛iei ∫i sec˛ii de Ónc„rcare ∫i montaj aleacesteia. Ultimele – ca ∫i depozitele de trotil ∫i de pulberi – erau a∫ezate ladistan˛e mai mari de primele, av‚nd un regim de lucru ∫i de siguran˛„deosebite, desigur, Ón vederea evit„rii eventualelor explozii.

Practica de student o f„ceam Óntr-una din halele uzinei. O hal„ mare Óncare se aflau zeci de ma∫ini-unelte, a∫ezate pe mai multe r‚nduri paraleleÓntre ele, dar Ón diagonal„ fa˛„ de culoarul de circula˛ie a oamenilor,materialelor, semifabricatelor ∫i produselor finite. Toate aceste ma∫ini eraudestinate diferitelor opera˛ii de prelucrare : strunjire, frezare, rabotare,mortezare, g„urire, polizare... Opera˛ii deloc u∫oare, pentru c„ se cerea o

47

Bateria albastr„

precizie de prelucrare Ónalt„, deci o bun„ preg„tire, concentrare ∫i aten˛ie dinpartea muncitorilor. Se lucra Ón trei schimburi.

De∫i eram unul din membrii comisiei militare de control ∫i recep˛ie aproduselor uzinei, Ón scurt timp, rela˛iile dintre mine, mai∫trii ∫i muncitoriiuzinei au devenit dintre cele mai bune, izvor‚te din respect, Óncredere ∫iafec˛iune reciproc„. Cum a fost posibil ? Poate ∫i pentru c„ mi-am amintit ∫iam pus Ón practic„ unele din sfaturile pe care mi le d„duse bunul meu tat„ :îAi grij„ cum te por˛i ! S„ nu fi Óng‚mfat ! Fii cuminte ∫i la locul t„u ! S„ nuui˛i niciodat„ de unde ai plecat !...“

Deoarece mai∫trii ∫i muncitorii aveau o preg„tire practic„ mai bogat„dec‚t a mea, cuno∫tin˛ele pe care mi le Ónsu∫isem la cursuri fiind mai ales denatur„ teoretic„, mi-am zis c„ nu voi pierde nici un galon dac„ le voim„rturisi deschis acest lucru.

– Ai vrea s„-mi ar„˛i ∫i mie care sunt p„r˛ile componente, lan˛urilecinematice, modul de func˛ionare ∫i opera˛iile ce se pot executa la aceststrung revolver ? – l-am Óntrebat, Óntr-o zi, pe ∫eful de atelier, maistrulAlexandru Ioni˛„.

– P„i, dumneavoastr„ nu le cunoa∫te˛i ?– Numai a∫a... din c„r˛i. Teoretic, dar nu ∫i practic.– Dar n-o s„ vi le pot ar„ta pe toate ast„zi.– Nici vorb„. O s„ mi le ar„ta˛i treptat, dup„ cum o s„ ai ∫i dumneata timp.

Poate c„, pe parcurs, o s„-˛i ar„t ∫i eu cum se calculeaz„ o cam„, o roat„din˛at„...

– Bine, domnule locotenent.– P‚n„ la urm„, poate m-oi Ónva˛a s„ ∫i lucrez, c‚t de c‚t, la strungul „sta !– Asta mai va... Dar, de !... urma alege.– Nea Ioni˛„, chiar dac„ n-oi scoate strungar din mine, o palinc„ tot

bem Ómpreun„..., a∫a-i ? ™i tot astfel s-a Ónt‚mplat ∫i cu muncitorul Gavril„ Morea care lucra la

o ma∫in„ de frezat, cu muncitorul Gheorghe Petru∫e – la o ma∫in„ de polizat,


48

cu muncitorul Iosif Drug„ – la o ma∫in„ de g„urit, cu muncitorul ™tefanBotorog de la scul„rie... Ne-am Ómprietenit, din mers, Ónv„˛‚nd unii de laal˛ii, muncind, glumind, ba chiar ∫i cinstindu-ne cu c‚te un p„h„rel Ón timpulnostru liber.

De altfel, a∫a s-a Ónt‚mplat, cred eu, c„ ne-am g„sit îpe aceea∫ilungime de und„“, atunci, la ora H, c‚nd s-a format îbateria albastr„“.

Uzina reprezenta, Ón fapt, o sucursal„ a fostelor uzine îMalaxa-Rogifer“ – societate mixt„ rom‚no-german„ Ón acei ani – din Bucure∫ti ∫icare se dezvoltase prin evacuarea unei p„r˛i din utilaje ∫i muncitori, dup„Ónceperea bombardamentului asupra Capitalei.

Muncitorii, mai∫trii, inginerii ∫i func˛ionarii uzinei locuiau Ón sateledin apropiere, Ón Tohanu Vechi, Ón Z„rne∫ti ∫i Ón Bran sau, ceva mai departe,Ón R‚∫nov, Cristian ∫i Bra∫ov, de unde f„ceau naveta cu trenul.

Tohanu Vechi – unde locuiam ∫i eu – era un sat de buni ∫i vrednicigospodari. Casele, construite Ón cunoscutul stil ardelenesc, erau pe c‚t devechi, pe at‚t de bine Óntre˛inute. Frumoasele livezi cu pomi fructiferi erau Ónacea prim„var„ precum ni∫te tablouri mirifice de verdea˛„ ∫i flori; dominantÓns„ fiin˛au prunii, din al c„ror rod toh„nenii Ó∫i f„ceau ˛uica ∫i, mai ales,îfaina“ lor palinc„.

Œntreaga regiune, parte component„ a fi„rii B‚rsei ∫i pe care ocuno∫team prima oar„, era de un pitoresc ∫i o frumuse˛e aparte. Nu trebuias„ te deplasezi mult ca s„ vizitezi ∫i s„ admiri Branul, cu binecunoscutul s„ucastel, loc at‚t de mult prezent Ón istoria poporului nostru, ca punct de trecere∫i leg„tur„ Óntre locuitorii din fiara Rom‚neasc„ a Munteniei ∫i cei din fiaraRom‚neasc„ a Transilvaniei ale c„ror drumuri treceau prin cetateaBra∫ovului. Sau... s„ porne∫ti s„ urci Piatra Craiului; s„ urci mereu Ón spiral„p‚n„ unde te ˛in puterile ∫i curajul, oferindu-˛i, ca r„splat„, priveli∫ti deneuitat. Sau... s„ porne∫ti spre Plaiul Foii, a∫ezat la confluen˛a a dou„ v„i cecoboar„ ∫erpuind printre mun˛i, unde natura e at‚t de darnic„ Ón fantastic ∫isplendoare... ∫i unde, pe malul r‚ului B‚rsa, po˛i asculta clipocitul cristalinal apei, vr‚nd parc„ s„ te fac„ atent la des„v‚r∫ita lini∫te din jur...

Am r„mas cu nostalgia acestor locuri pe care le-am mai vizitat demulte ori ∫i dup„ aceea, m‚nat at‚t de amintiri c‚t ∫i de dorul dup„frumuse˛ea acestui col˛ de ˛ar„. Œn anii ce au urmat, am avut adesea ocazia s„

49

Bateria albastr„

c„l„toresc ∫i Ón alte ˛„ri ∫i de fiecare dat„ am tr„it sentimentul de satisfac˛iepe care ˛i-l d„ neasemuita frumuse˛e a ˛„rii noastre.

Timpul, c‚nd st„team acas„, mi-l petreceam Ón tov„r„∫ia c„r˛ilor ∫imuzicii. Pl„cerea ∫i gustul pentru muzic„ le-am dob‚ndit Ónc„ de c‚nd eramelev la liceul militar de la M‚n„stirea Dealu, admirabil dasc„l fiindu-miAurel Bobescu. Aveam un aparat de radio cu ajutorul c„ruia, prinintermediul diferitelor posturi de transmisie, c„utam s„ aflu ultimele nout„˛i∫i evenimente de pe fronturile de lupt„ din est ∫i din vest. Rezulta tot mai clarc„ trupele fasciste sufereau Ónfr‚ngeri grele, c„ erau Ómpinse tot mai multc„tre b‚rlogul de unde plecaser„ ∫i c„ victoria final„ va fi de parteaNa˛iunilor Unite. Dar p‚n„ atunci... Ónc„ noi jertfe, eforturi ∫i sacrificii!Uneori se transmitea muzic„ apar˛in‚nd unor cunoscu˛i compozitorigermani. Atunci, o crud„ Óntrebare ap„rea Ón mintea mea: cum era oareposibil ca acest popor german, care a dat asemenea oameni de mare ∫i aleas„valoare pentru progresul culturii ∫i ∫tiin˛ei universale, precum: Beethoven,Goethe, Schiller, Kant, Leibniz, Max Planck, Bach, Wagner, Schumann,Brahms, Kepler, Gutenberg, Dürer ∫i mul˛i al˛ii, s„ dea ∫i oameni care, princoncep˛iile ∫i ac˛iunile lor iresponsabile, s„ aduc„ at‚ta r„u semenilor lor?M„ g‚ndeam, Ón primul r‚nd, la acei propov„duitori ∫i exponen˛i cruzi airasismului, la Rosenberg, Goebbels, Himmler, Goering ∫i la cei din anturajullor, care i-au netezit drumul ∫i l-au sprijinit fanatic pe îführerul“ lor,colericul ∫i dementul dictator, Hitler. R„spunsul l-am g„sit Ón cunoscutulproverb: îfiecare p„dure cu usc„turile sale“, usc„turi care Ón vreme de secet„se Ónmul˛esc. ™i... mare îsecet„“ se ab„tuse atunci asupra poporuluigerman!... ™i tot Ón Ón˛elepciunea popular„ am aflat un al doilea r„spuns:avem dreptul s„ ur‚m ∫i s„ îardem“ usc„turile poporului german, dar nu s„extrapol„m, s„ generaliz„m acest r„spuns ∫i la ceea ce a fost ∫i a r„mas bun,s„n„tos ∫i valoros la acest talentat ∫i harnic popor.

Acum, dup„ anii scur∫i de la sf‚r∫itul celui de Al Doilea R„zboiMondial, din aceast„ lec˛ie trist„, tragic„ a istoriei mondiale o singur„concluzie fireasc„, Ón˛eleapt„ se impune: fie ca din at‚ta r„u ∫i suferin˛„pricinuite de hitlerism poporul german s„ se reabiliteze ∫i s„ se afirme,al„turi de celelalte popoare, prin contribu˛ii active la o politic„ de pace,Ón˛elegere ∫i colaborare, f„r„ noi confrunt„ri armate!... Pentru c„ Ónc„ o dat„s-a dovedit c„ îcine scoate sabia de sabie va muri!“


50

51

PRELIMINARII

Zilele prim„verii, zilele verii se scurgeau, aduc‚nd cu ele mereu noive∫ti Ón leg„tur„ cu evolu˛ia situa˛iei pe diversele fronturi ale confrunt„riiarmate dintre for˛ele Axei ∫i cele ale Na˛iunile Unite. Ascult‚nd ∫tirile laaparatul meu de radio puteam s„-mi fac, c‚t de c‚t, o idee asupra mersuluievenimentelor. De altfel, comentarii ∫i discu˛ii pe tema r„zboiului aveau locÓn cadrul uzinei.

Armatele sovietice d„deau lovituri tot mai puternice celor hitleriste ∫iÓnaintau pe tot frontul; alia˛ii debarcaser„ Ón Normandia; avia˛ia anglo-american„ bombarda tot mai intens ora∫e ∫i obiective germane, sl„bind ∫idezorganiz‚nd astfel ma∫ina de r„zboi nazist„; la 20 iulie 1944 s-a produsatentatul Ómpotriva lui Hitler, deci manifest„ri de opozi˛ie chiar îla elacas„“... Cre∫teau astfel speran˛ele noastre, optimismul nostru, Óncrederea Ónapropierea zilei de eliberare a ˛„rii de sub jugul fascist.

Œn ce m„ prive∫te, de∫i un scriitor, Óntr-o carte a sa, Ón care a relatat ∫idespre faptele de arme ale îbateriei albastre“ m-a prezentat ca pe un t‚n„rcomunist, cred c„ ar fi incorect s„ las s„ se cread„ c„ acesta era, atunci,adev„rul. Œmi iubeam ˛ara, pe care voiam s„ o v„d reÓntregit„, liber„ ∫i pedeplin independent„. Ca fiu de ˛„ran cunoscusem s„r„cia ∫i umilirile... Œnplus, sentimentele care m„ determinau s„ nu simpatizez armata hitlerist„ ∫is„ doresc din tot sufletul eliberarea ˛„rii mele de sub jugul fascist eraugenerate ∫i de alte cauze. Aveam de pl„tit ni∫te poli˛e unor arogan˛i ofi˛erinazi∫ti care se ∫i vedeau Gauleiteri Ón ˛ara noastr„ ∫i cu care m„ Ónfruntasemde c‚teva ori c‚nd fusesem obligat s„ particip la unele cursuri la care eiap„reau Ón rol de instructori. Œn demnitatea mea de ofi˛er rom‚n – ∫ef depromo˛ie – m„ sim˛isem obligat s„ le demonstrez c„ suntem mai binepreg„ti˛i ∫i c„ nu avem nimic de Ónv„˛at de la ei. C„utau s„ ne impresionezeprin dotarea lor militar„ superioar„, Óns„ eu Ón˛elegeam s„ r„m‚n totu∫i pepozi˛ie îs„rac dar m‚ndru“. Toate acestea, inclusiv refuzul de a pleca la

Bateria albastr„

specializare Ón Germania, mi-au adus, desigur, nepl„ceri. Ce fel denepl„ceri? Le voi povesti mai t‚rziu.

Œn acele zile Ómi ap„rea tot mai evident„ ura muncitorilor din uzin„, aÓntregului popor, fa˛„ de regimul de dictatur„ care Ónh„mase ˛ara, at‚t dinpunct de vedere economic c‚t ∫i militar, la nefastul car hitlerist, mereunes„tul Ón cucerirea ∫i asuprirea, prin for˛„, a noi teritorii ∫i popoare. Rom‚niierau Ómpotriva r„zboaielor de cotropire purtate de hitleri∫ti.

Pentru a ilustra acest curs nefast al istoriei de atunci, s„ amintim c„printre armele folosite cu perfidie ∫i f„r„ mustr„ri de con∫tiin˛„ de c„trehitleri∫ti a fost ∫i crima Ómpotriva oamenilor politici care Ói deranjau Ónsocotelile lor – ∫i, dup„ cum se ∫tie, nu numai Ómpotriva acestora – at‚tÓnaintea c‚t ∫i Ón timpul r„zboiului. ™i ca o mostr„ Ón acest sens, iat„ ce afl„mde la un apreciat cronicar diplomatic interbelic care a cunoscut Óndeaproapepersonalit„˛ile politice ale timpului ∫i desf„∫urarea evenimentelor Ón cadrulfostei Ligi a Na˛iunilor de la Geneva:

îNu voi uita niciodat„ vizita pe care am f„cut-o la Paris ambasadoruluiGermaniei, Roland Koester, o namil„ de om Ónalt de doi metri [...] Œmi facecunoscut c„ a fost asasinat premierul Rom‚niei, Duca; ∫eful Óntregii politicifrancofile din Balcani a fost dobor‚t cu dou„ gloan˛e de revolver [delegionari – M.N.] chiar Ón diminea˛a aceea, Óntr-o gar„ [decembrie 1933, Óngara Sinaia – M.N.].

V„z‚ndu-mi indignarea ∫i triste˛ea, Ómi spune:– Ei bine, afla˛i c„ la Berlin unii nazi∫ti pretind c„, cu cinci sau ∫ase

asemenea asasinate politice, Germania ar putea face economie de un r„zboi∫i ar ob˛ine tot ce ar vrea Ón Europa! [...]

Ambasadorul Ón∫ira:– Mai Ónt‚i e vorba de Dollfuss: singurul austriac care, dup„ p„rerea

Berlinului, se opune Óntr-adevar Anschluss-ului. Dar se socote∫te c„ va fiasasinat de ai s„i, c„ci num„rul partizanilor Anschluss-ului cre∫te Ón fiecarezi Ón Austria! Al doilea asasinat indispensabil, dup„ c‚te se spune, trebuie s„fie cel al regelui Alexandru al Iugoslaviei. Ei pretind c„ dup„ dispari˛ia lui seduce pe copc„ unitatea Iugoslaviei ∫i Óntreaga politic„ de alian˛„ Óntre Fran˛a∫i Balcani.


52

Apoi ar voi s„ termine cu Titulescu, aliat credincios al Parisului ∫iLondrei. Poate c„ au socotit c„ asasinarea lui Duca era necesar„, dar nu ∫tiunimic! Œn orice caz, pretind c„ Ón ziua Ón care va disp„rea Benes, minorit„˛ilegermane din Cehoslovacia se vor Óntoarce cu iu˛eala fulgerului la Republicade la Weimar!

– P‚n„ acum nu sunt dec‚t patru, domnule ambasador.– Da, dar se pare c„ nazi∫tii se g‚ndesc c„, at‚ta timp c‚t regele Albert

va fi Ón via˛„, Belgia nu va intra niciodat„ Ón sistemul german.Koester face o pauz„ lung„. Apoi continu„: – Pe legea mea, cred c„ ar fi foarte ferici˛i s„ vad„ disp„r‚nd Ón Fran˛a

pe unii dintre mini∫trii sau pre∫edin˛ii vo∫tri.Am scurtat vizita.Mi-am reamintit de aceast„ Óntrevedere cu ocazia sf‚r∫itului tragic al

regelui Albert ∫i a asasin„rii lui Dollfuss, a lui Alexandru al Iugoslaviei ∫i alui Barthou [fost ministru de externe al Fran˛ei ∫i partizan al alian˛ei cu ˛„rileîMicii Œn˛elegeri“ ∫i cu Uniunea Sovietic„, Ómpotriva pericolului nazist –M.N.]“. (Geneviève Tabouis, 20 de ani de tensiune diplomatic„, p. 193).

Odios! Diabolic!™i astfel a urmat Óntregul ∫ir de asasinate, ∫antaje, ultimatumuri,

dictate, Ónscen„ri, folosirea coloanei a cincea, sfidarea opiniei publiceinterna˛ionale etc. care pentru noi cei ce am tr„it acele vremuri au Ónsemnatacumul„ri de resentimente ce trebuiau s„-∫i g„seasc„ Óntr-o bun„ zi – ziuascaden˛ei – desc„rcarea, r„zbunarea, precum un resort asupra c„ruia seexercit„ continuu noi presiuni ∫i care deodat„ se destinde brusc.

Care rom‚n ar fi putut uita ∫i ierta acel odios Dictat fascist de la Viena?El a Ónsemnat, Ón istoria poporului nostru, un moment pe c‚t de dureros peat‚t de catalizator al con∫tiin˛ei de neam, al revoltei ∫i urii Ómpotrivafacismului. Iar sub o cenu∫„ de conjunctur„ mocnea Ón sufletul rom‚nului-rom‚n, a∫tept‚nd ora revan∫ei, ora drept„˛ii.

Œntr-adev„r, cum ai fi putut s„ concepi ∫i s„ accep˛i o astfel de sentin˛„!Œn ce m„ prive∫te – ca ofi˛er rom‚n – tr„isem din plin acele zile negre, cuacelea∫i sentimente de revolt„, de indignare ∫i ur„ pentru modul brutal cum

53

Bateria albastr„

se umblase pe harta ˛„rii, mutil‚nd-o. Personal, participasem la manifesta˛iadin Pia˛a Universit„˛ii iar, ulterior, am avut ocazia – Ómpreun„ cu colegii dean de la ™coala Politehnic„ – s„ ascult povestit„ toat„ desf„∫urarea odiosuluiDictat de la Viena de Ónsu∫i fostul ministru de externe al Rom‚niei, MihailManoilescu, care ne era profesor de economie politic„.

De altfel, vestea Dictatului de la Viena a fost primit„ cu ad‚nc„ m‚nie∫i revolt„ de Óntreaga noastr„ armat„, militarii fiind al„turi de masele largipopulare Ón marile adun„ri ∫i demonstra˛ii de protest organizate atunci ÓnÓntreaga ˛ar„. îEliberarea p„r˛ii de nord a Transilvaniei“ devenise cuv‚ntulde con∫tiin˛„, de ordine ∫i de ac˛iune ce polariza ∫i cataliza, de fapt, rezisten˛aÓntregului nostru popor. Militarii rom‚ni, Óncep‚nd cu solda˛ii ∫i termin‚ndcu cadrele din conducerea superioar„ a armatei, Óntr-o str‚ns„ unitate devoin˛„ ∫i de ac˛iune cu Óntreaga na˛iune, Ón ciuda planurilor ∫i hot„r‚riloraventuriste ale lui Ion Antonescu, au fost Ón permanen˛„ ∫i constant cuprivirea spre Ardeal, spre fra˛ii lor afla˛i sub povara ap„s„toare a ocupa˛ieihorthyste. Militarii rom‚ni nu voiau s„ lupte dec‚t Ón Ardeal ∫i pentrueliberarea Ardealului, nu pentru alte scopuri.

Revolta poporului nostru Ómpotriva Dictatului de la Viena a Ónceput s„creasc„ ∫i mai mult pe m„sur„ ce se aflau ve∫ti privind modul de comportareal horthy∫tilor dup„ ocuparea p„r˛ii de nord a Transilvaniei. Œn acest sens,este revelatoare sinteza Ónaintat„ de Serviciul special de informa˛iiPre∫edin˛iei Consiliului de Mini∫tri asupra atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite Óntre1 septembrie 1940 ∫i 15 mai 1941:

îŒn septembrie, octombrie ∫i noiembrie 1940, popula˛ia rom‚neasc„ deba∫tin„ din Transilvania de nord, care ajunge din nou sub st„p‚nireaUngariei, a tr„it unele dintre cele mai grele Óncerc„ri ale existen˛ei sale.

Asasinatele, schingiuirile, arest„rile, intern„rile Ón lag„re, t‚lh„riile,jafurile, devast„rile de sate rom‚ne∫ti, p‚ng„ririle, profan„rile, incendierile,d„r‚m„rile de biserici, expulz„rile, convertirile for˛ate ∫i alte acte de teroarecomise de unguri Ómpotriva popula˛iei rom‚ne Ó∫i ating apogeul Ón lunilear„tate, dar ele nu se sf‚r∫esc aici, ci continu„ [...].

Œn intervalul de la 1 septembrie 1940 la 15 mai 1941, teroareaÓntre˛inut„ de guvernul horthyst asupra popula˛iei rom‚ne din Transilvaniade nord se oglinde∫te Ón urm„torul sinistru lan˛ de atrocit„˛i: omoruri ∫i


54

asasinate: 919; schingiuiri: 771; b„t„i: 3 373; arest„ri: 13 359; profan„ri:117; devast„ri Ón mas„: 96; devast„ri r„zle˛e: 405 [...].

Din cauza terorii dezl„n˛uite de guvernul maghiar, Óntre 1 septembrie1940 ∫i 15 mai 1941, Transilvania cedat„ a fost evacuat„ de aproape 150 000de locuitori rom‚ni, Óntre care se aflau ∫i aproximativ 20 000 de rom‚niexpulza˛i.“ (23 August 1944, Documente, p. 263).

™i pentru ca imaginea s„ fie ∫i mai complet„, iat„ ce putea s„ debitezeo minte turbat„ de horthyst, conform notei informative Ónaintate Pre∫edin˛ieiConsiliului de Mini∫tri, la 30 octombrie 1943, de c„tre Eugen Cristescu,∫eful Serviciului special de informa˛ii:

îŒn cadrul serb„rilor na˛ionale organizate Ón Ungaria ∫i Ardealul ocupatcu ocazia zilei Sf. ™tefan, Ón ziua de 8 august a.c., baronul Atzel Ede a ˛inutla ™imleul Silvaniei un discurs cu atacuri neobi∫nuit de vehemente – chiarpentru mentalitatea maghiar„ – la adresa Rom‚niei ∫i a neamului rom‚nesc,spun‚nd, printre altele, c„:

– Pe... valahi..., ca pe cei mai Ónver∫una˛i du∫mani ai no∫tri, trebuie s„-iextirp„m, trebuie s„-i asasin„m...

– Vom organiza o noapte a Sf‚ntului Bartolomeu ∫i vom extirpa ∫icopilul din p‚ntecele mamei...“ (Ibidem, p. 600).

Œn tot acest r„stimp, revolta Óntregului nostru popor cre∫tea, semanifesta. ( Œn tot mai multe glasuri se f„cea sim˛it„ aceast„ revolt„.)

Astfel, Nicolae Iorga, Ón septembrie 1940, a scris dou„ articole pentrua fi publicate Ón îNeamul rom‚nesc“, dar cenzura legionar„ le-a oprit s„ajung„ la cuno∫tin˛a opiniei publice.

Œn primul articol, marele nostru istoric scria:îCei care au dat Ungariei un milion ∫i mai bine de rom‚ni credeau

poate c„ trecerea nedreapt„ la un stat (Ungaria horthyst„), care n-avea Ón aceaparte a Ardealului majoritatea popula˛iei, va fi ceva asem„n„tor cuschimburile de p„m‚nturi din lumea cre∫tin„ ∫i civilizat„. Dar Ónc„ o dat„s-a dovedit c„ mari gre∫eli fac diploma˛ii ∫i oamenii politici c‚nd dispun, f„r„nici o cuno∫tin˛„ a lucrurilor ∫i a oamenilor, de ˛inuturi care au ajuns s„at‚rne de voin˛a lor.

55

Bateria albastr„

Ce s-a petrecut acolo, la luarea Ón st„p‚nire de armata ∫i st„p‚nireaungar„, sub ochii lor ∫i f„r„ nici o Óncercare de a opri, ba chiar cubinevoitorul lor concurs, Óntrece orice Ónchipuire...

Statul rom‚n va face ce crede. Din partea noastr„, n-avem dec‚t unsfat. A nu se clinti un fir de p„r din capul unui cet„˛ean maghiar al Rom‚niei.E cea mai teribil„ pedeaps„ ce putem da chinuitorilor ∫i asasinilor.“(îMagazin istoric“ nr. 4/1984, p.10)

Iar Ón cel de-al doilea articol:îŒmprejur„rile interne despre care se va putea vorbi cu deplin„

perspectiv„ numai dup„ mult„ vreme, dac„ nu ne mul˛umim cu simple iluzii,re˛in Óntreaga aten˛ie a na˛iei noastre... Œn judecata lumii, care nu ne cunoa∫tedestul pentru a ne putea pre˛ui, se rostesc cuvinte asupra prezentului ∫iviitorului nostru, sentin˛e care ne dor!

Preocup„rile noastre de ast„zi ating statul, care poate suferi multeschimb„ri, dar aceste dureri ∫i jigniri ating trupul ve∫nic viu ∫i Ón temeiurilesale neschimbate ale na˛iei. Ea ne cheam„ pe cei de deasupra, a c„rorsolidaritate s-a rupt tocmai acum, la r„nile ei. ™i de d‚nsele trebuie s„ neocup„m, mai ales f„c‚nd s„ renasc„ din suferin˛a de azi, speran˛ele dem‚ine.“ (Ibidem, p. 11)

O confirmare a acestei atitudini generale a poporului nostru fa˛„ deDictatul de la Viena ∫i de urm„rile sale o g„sim ∫i Ón telegrama pe careîAsocia˛ia rom‚nilor expulza˛i din Ardealul cedat prin verdictul de la Viena“o adresa, la 22 octombrie 1940, unor personalit„˛i ale vie˛ii politice ∫iculturale din Rom‚nia:

îAm l„sat p„m‚ntul Ardealului Ón s‚nge, sub domnia tiranic„ ∫iabuziv„ a administra˛iei maghiare. Armata (horthyst„) ne-a ocupat toateaverile, Ónst„p‚nindu-se pe locuin˛ele, birourile profesionale, mo∫iile noastre∫i Óntreaga avere a societ„˛ilor comerciale rom‚ne...

Toat„ suflarea rom‚neasc„, de la cel mai umil ˛„ran p‚n„ la vl„diciino∫tri, este ˛inut„ sub o teroare barbar„ prin v„lul mor˛ii, al arest„rilor, alperchezi˛iilor Ón miez de noapte cu ridicarea familiilor, prin ac˛iunea bandelororganizate de leventi∫ti, de g„rzi cet„˛ene∫ti ∫i g„rzile fo∫tilor lupt„tori(organiza˛ii paramilitare fasciste), ce ziua ∫i noaptea, prin omoruri ∫i b„t„i,


56

spargeri de geamuri ∫i perchezi˛iile ce le executau, r„sp‚ndesc groaza,produc‚nd victime omene∫ti, deterior‚nd bunurile rom‚ne∫ti, toate ac˛ion‚nddup„ programul ∫i cu ajutorul f„˛i∫ al armatei, al poli˛iei ∫i al jandarmeriei...

Intelectualii, comercian˛ii, meseria∫ii ∫i frunta∫ii ˛„rani sunt expulza˛icu miile, dezr„d„cin‚ndu-i din mijlocul poporului lor, cu scopuri binedeterminate...“ (Ibidem)

™i Ón acest caz am face desigur o gre∫eal„ dac„ am generaliza, dac„ amidentifica poporul ungar cu usc„turile lui horthyste de atunci, cu faptelereprobabile ale acestora sau ale altora de aceea∫i spe˛„.

Œn leg„tur„ cu Dictatul de la Viena doresc s„ mai informez pe cititoriiacestei c„r˛i c„ Ónsu∫i Hitler, actorul principal al Óntregului scenariu, arecunoscut p‚n„ la urm„ nedreptatea ce ni s-a f„cut prin acest dictat, a∫a cumrezult„ din memoriile lui Otto Skorzeny.

C‚nd Hitler a fost informat c„ Horthy trateaz„ Ón ascuns cu alia˛ii, dup„ce p‚n„ atunci i se ar„tase ca unul din ciracii s„i devota˛i, el l-a chemat peSkorzeny, c„ruia i-a dat ordin s„-l captureze pe regentul Ungariei(îOpera˛iunea Panzerfaust“, 16 octombrie 1944, a∫a cum Ól îr„pise“ ∫i peMussolini).

Sunt de re˛inut cele spuse, cu acea ocazie, de Hitler lui Skorzeny:î– Aceasta nu se va Ónt‚mpla! spune Hitler cu o voce ferm„. Regentul

crede c„ este un mare politician. Se pare Óntr-adev„r c„ exist„ o memoriescurt„ la Budapesta! F„r„ Óndoial„ s-a uitat c„ la 25 noiembrie 1941 s-areÓnnoit pentru cinci ani pactul anti-comintern.

– Dar s-a uitat ∫i c„ dumneavoastr„ – el se Óntoarce c„tre Ribbentrop –a˛i dat la Viena, la 29 august 1940, o anumit„ sentin˛„ arbitrar„? Aceast„sentin˛„ a permis Ungariei s„ primeasc„ cea mai mare parte a Transilvaniei.“(Otto Skorzeny, La guerre inconnue, p. 282)

Dup„ cum se ∫tie, dup„ Dictatul de la Viena, poporul nostru a trebuits„ suporte ∫i alte, multe, momente triste Ón conjunctura istoric„ nefavorabil„cu care am fost confrunta˛i Ón acei ani: regimul de dictatur„ antonescian„,asasinatele comise de legionari, ocuparea ˛„rii ∫i exploatarea bog„˛iilor salede c„tre hitleri∫ti, t‚r‚rea Ón r„zboiul antisovietic, atitudinea arogant„ ahitleri∫tilor fa˛„ de poporul nostru ∫i fa˛„ de armata rom‚n„ ∫i c‚te altele.

57

Bateria albastr„


58

C¬ND A VENIT îORA H“

M„ aflam acas„ c‚nd, deodat„, nu cu mult Ónainte de ora 22,emisiunea radio s-a Óntrerupt ∫i apoi, ... vocea crainicului care anun˛aascult„torilor s„ nu Ónchid„ aparatele deoarece Ón cur‚nd va urma uncomunicat foarte important.

Emo˛ie... a∫teptarea care da clipelor dimensiuni atemporale... Setransmitea muzic„ ∫i se revenea cu anun˛ul de a nu se Ónchide aparateledeoarece va urma...

Œn fine, a urmat proclama˛ia ∫efului statului* care aducea la cuno∫tin˛ana˛iunii – ∫i lumii Óntregi – vestea r„sturn„rii dictaturii antonesciene ∫i aÓncet„rii ostilit„˛ilor cu Na˛iunile Unite:

îRom‚ni,Œn ceasul cel mai greu al datoriei noastre, am socotit, Ón deplin„

Ón˛elegere cu poporul, c„ nu este dec‚t o singur„ cale pentru salvarea ˛„rii dela o catastrof„ total„: ie∫irea noastr„ din alian˛a cu puterile Axei ∫i imediataÓncetare a r„zboiului cu Na˛iunile Unite.

Un nou guvern de uniune na˛ional„ a fost Óns„rcinat s„ aduc„ laÓndeplinire voin˛a hot„r‚t„ a ˛„rii de a Óncheia pacea cu Na˛iunile Unite.Rom‚nia a acceptat armisti˛iul oferit de Uniunea Sovietic„, Marea Britanie∫i Statele Unite ale Americii. Din aceast moment Ónceteaz„ lupta ∫i orice actde ostilitate Ómpotriva armatei sovietice precum ∫i starea de r„zboi cu MareaBritanie ∫i Statele Unite. Primi˛i pe solda˛ii acestor armate cu Óncredere.Na˛iunile Unite ne-au garantat independen˛a ˛„rii ∫i neamestecul Ón treburilenoastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, princare Transilvania ne-a fost r„pit„.“ (îUniversul“ din 25 august 1944)

Con˛inutul ei a fost difuzat de mai multe ori Ón acea noapte.

* Regele Mihai.

îRom‚ni,Poporul nostru Ón˛elege s„ fie singur st„p‚n pe soarta sa. Oricine s-ar

Ómpotrivi hot„r‚rii noastre liber luate ∫i care nu atinge drepturile nim„nuieste un du∫man al neamului nostru.

Ordon armatei ∫i chem poporul s„ lupte prin orice mijloace ∫i cu oricesacrificii Ómpotriva lor.

To˛i cet„˛enii s„ se str‚ng„ Ón jurul Guvernului pentru salvarea patriei.Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voin˛ei poporului ∫i este untr„d„tor de ˛ar„.“ (Ibidem)

Cei care au tr„it acele clipe Ó∫i amintesc, desigur, Ónsemn„tateadeosebit„ pe care au avut-o pentru poporul nostru. Era ca un imens oftat deu∫urare, ca o desc„tu∫are precum un resort care a fost ˛inut ap„sat de o for˛„exterioar„ ∫i care, o dat„ sc„pat de sub ap„sare, izbucne∫te liber la adev„ratasa vrere ∫i dimensiune. Sentimente de ad‚nc„ ∫i ne˛„rmurit„ bucurie Ó˛ist„p‚neanu inima, inima Ón care p‚n„ acum mocniser„ resentimente, restri∫te∫i triste˛e!...

îRom‚ni,Dictatura a luat sf‚r∫it ∫i cu ea Ónceteaz„ toate asupririle. Noul guvern

Ónseamn„ Ónceputul unei ere noi Ón care drepturile ∫i libert„˛ile tuturorcet„˛enilor ˛„rii sunt garantate ∫i vor fi respectate.

Al„turi de armatele aliate ∫i cu ajutorul lor, mobiliz‚nd toate for˛elena˛iunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedemn de la Viena pentru aelibera p„m‚ntul Transilvaniei noastre de sub ocupa˛ia str„in„.“

îRom‚ni,De curajul cu care vom ap„ra cu armele Ón m‚n„ independen˛a

Ómpotriva oric„rui atentat la dreptul nostru de a ne hot„rÓ singuri soartadepinde viitorul ˛„rii noastre.

Cu deplin„ Óncredere Ón viitorul Neamului Rom‚nesc s„ p„∫im hot„r‚˛ipe drumul Ónf„ptuirii Rom‚niei de m‚ine, al unei Rom‚nii libere, puternice∫i fericite.“ (Ibidem)

59

Bateria albastr„


60

Sim˛eam nevoia s„ comunic cu cineva. Am pornit c„tre camera Ón carelocuiau gazdele mele. Era lumin„, semn c„ nu dormeau. Am b„tut la u∫„ ∫iam intrat. Ascultaser„ ∫i ei proclama˛ia ∫i erau st„p‚ni˛i de aceea∫i puternic„emo˛ie. Am ie∫it apoi Ómpreun„ la poart„. Pe strad„, ca ∫i noi, mul˛i al˛itoh„neni, care Ó∫i manifestau bucuria ∫i Óncrederea Ón noul viitor al ˛„rii. Œ∫istrigau vecinii pentru a le comunica îmarea veste“, vorbeau, gesticulau, seÓmbr„˛i∫au ∫i... probabil c„ n-a lipsit, Ón continuare, nici ciocnirea paharelorcu palinc„.

Cred c„ atunci s-a tr„it o noapte alb„ de c„tre to˛i cei care au ascultataceast„ mare veste a sf‚r∫itului dictaturii antonesciene ∫i a trecerii noastreal„turi de armatele aliate.

A doua zi, o mare parte din personalul uzinei s-a prezentat la lucru maidevreme dec‚t ora normal„. Figurile destinse, gesturile, vorbele oamenilorexprimau, toate, bucuria ∫i fericirea tr„irii acestei zile de adev„rat„s„rb„toare. Se discuta aprins, se d„dea glas sentimentelor de satisfac˛ie ∫imul˛umire, se transmiteau – de Óndat„ ce se aflau – noile ve∫ti asupramersului evenimentelor.

Œn aceste zile ∫i Óntr-o astfel de atmosfer„ a ap„rut necesitatea form„riiîbateriei albastre“. O dat„ cu ea s-au organizat ∫i alte forma˛iuni populare delupt„ Óntre care un loc central le-a revenit g„rzilor patriotice.

Mai Ónainte Óns„ de a trece la relatarea episoadelor legate deconstituirea îbateriei albastre“, pentru a fi situate ∫i Ón˛elese Ón contextulgeneral al insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste, consider necesar s„ nereamintim – pe scurt – principalele ac˛iuni care au dus la declan∫arearevolu˛iei din august 1944 ∫i au f„cut-o posibil„, precum ∫i modul cum s-audesf„∫urat evenimentele – Óndeosebi Ón ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov – Ón orele∫i zilele imediat urm„toare acelei ore îH“ (ora 22, ziua 23 august).

61

MEMORIA UNOR ZILE FIERBINfiI

Œn vara anului 1944, lupta de eliberare a poporului rom‚n se Óndreptacu pa∫i mari c„tre deznod„m‚ntul final, pe m„sur„ ce condi˛iile interne ∫iinterna˛ionale deveneau tot mai favorabile. Œn ˛ar„, cele mai largi for˛epolitice na˛ionale, democratice ∫i antifasciste se aliau Ón acest scop. Acesta afost un factor de o importan˛„ hot„r‚toare pentru organizarea ∫i desf„∫urareacu succes a insurec˛iei na˛ionale armate antifasciste. Pe plan extern seurm„rea ∫i se evalua situa˛ia politico-militar„, Ón est ∫i vest, cu deosebireloviturile zdrobitoare primite de trupele hitleriste din partea armatelorsovietice, pentru a se alege momentul cel mai potrivit pentru declan∫areainsurec˛iei.

îŒntoarcerea armelor de c„tre armata rom‚n„ ∫i participarea ei laÓnf„ptuirea actului crucial de la 23 August 1944 se Ónscriu Óntre evenimentelecele mai interesante ale celui de Al Doilea R„zboi Mondial, un astfel deeveniment, cu efectele imediate ∫i cu totul surprinz„toare pe care le-a avut,cu implica˛iile ∫i consecin˛ele sale asupra desf„∫ur„rilor militare, fiind cutotul singular ∫i f„r„ precedent Ón istorie. Faptul c„ armata rom‚n„, Óntotalitatea ei, fie c„ unit„˛ile se g„seau Ón dispozitiv de lupt„, intercalate ∫iÓncorsetate de unit„˛ile germane, fie c„ se aflau Ón interior, Ón diferitegarnizoane de pe cuprinsul ˛„rii, a Óntors armele Ómpotriva Wehrmachtuluinazist a fost considerat o bun„ perioad„ de timp, peste hotare, ca un fapt greude explicat. îCum a fost cu putin˛„ ca dintr-o dat„ – s-au Óntrebat ∫i poate semai Óntreab„ Ónc„ unii istorici de peste hotare – Óntreaga armat„ rom‚n„, careavea o structur„ organizatoric„ ∫i de conducere complex„, se afla dislocat„pe spa˛ii geografice Óntinse, s„ Óntoarc„ frontul cu 180 de grade, f„r„ nici odefec˛iune de conducere sau de execu˛ie?“

Conform directivei operativ-strategice adoptate, loviturile principaleÓmpotriva ocupan˛ilor hitleri∫ti urmau s„ se dea Ón Bucure∫ti, Ploie∫ti ∫iValea Prahovei, unde ace∫tia aveau concentrate majoritatea trupelor dininteriorul ˛„rii ∫i unde, totodat„, existau cele mai puternice for˛e

Bateria albastr„

insurec˛ionale. S-a avut Ón vedere, de asemenea, necesitatea degaj„rii defor˛ele inamice ∫i men˛inerea celor mai importante puncte strategice care s„asigure succesul Óntregii ac˛iuni.

îDup„ 3 zile de lupte Ónd‚rjite (24-26 august) care au reliefat unimpresionant eroism popular, unit„˛ile militare din Bucure∫ti, de subcomanda generalului Iosif Teodorescu, Ómpreun„ cu forma˛iunile patrioticede lupt„, au cur„˛at Capitala de hitleri∫ti, st„p‚nind ora∫ul ∫i z„d„rnicindÓncerc„rile acestora de a Ón„bu∫i insurec˛ia.

La 28 august depuneau armele Ón apropiere de Ploie∫ti, constr‚n∫i decomandamentul ∫i unit„˛ile Armatei a 4-a rom‚ne, generalii Reiner Stahel ∫iAlfred Gerstenberg, comandan˛ii r„m„∫i˛elor trupelor care Óncercaser„ s„duc„ la Óndeplinire misiunea dat„ de Hitler, Ón noaptea de 23 spre 24 august,de a Ón„bu∫i Ón s‚nge insurec˛ia. Stahel, devenit expert Ón materie dereprimare a luptei de eliberare, Óndeosebi prin ac˛iunea Ómpotriva insurec˛ieide la Var∫ovia, punea punct carierei sale monstruoase pe malurile r‚uluiPrahova din Rom‚nia.“ (Marea conflagra˛ie a secolului XX, p. 384)

Dup„ Bucure∫ti, zona Ploie∫ti ∫i zona Prahovei au cunoscut cr‚nceneconfrunt„ri cu inamicul. At‚t for˛ele rom‚ne c‚t ∫i cele germane acordau oimportan˛„ deosebit„ acestei regiuni petrolifere, la care se ad„uga totodat„ ∫iimportan˛a strategic„ a c„ii ferate ∫i ∫oselei na˛ionale Bucure∫ti-Predeal-Bra∫ov. ™i aici trupele Corpului 5 teritorial, ajutate de diferite altedeta∫amente Ónarmate, forma˛iuni de lupt„ patriotice ∫i forma˛iuni depremilitari, au reu∫it s„ neutralizeze ac˛iunile for˛elor hitleriste, s„ ledezarmeze ∫i s„ ocupe toate obiectivele importante din regiune.

Care era Óns„ situa˛ia ∫i cum se desf„∫urau evenimentele Ón aceste zileÓn ora∫ul ∫i regiunea Bra∫ov, unde se localizeaz„ ∫i faptele de arme aleîbateriei albastre“ ?

Aici, conducerea ∫i desf„∫urarea ac˛iunilor armate Ómpotriva trupelorhitleriste au apar˛inut Corpului de Munte, al c„rui comandant era generalulde divizie Ion Dumitrache, ∫ef de stat major fiind colonelul Atanase Chiri˛„.

îBra∫ovul – important centru industrial al ˛„rii – ∫i regiuneaÓnconjur„toare trebuiau p„strate cu orice pre˛ de Comandamentul Rom‚n,deoarece formau o important„ baz„ de plecare pentru opera˛iile ulterioare Ón


62

vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei.“ (colonel Atanase Chiri˛„,Luptele din zona Bra∫ov, p. 86)

Concomitent cu ac˛iunile armate pentru dezarmarea inamicului ∫iocuparea obiectivelor importante din ora∫ ∫i din regiune trebuiau luatem„suri pentru oprirea oric„rei jonc˛iuni ∫i regrup„ri a for˛elor hitleriste dinacest centru strategic cu cele de la sud ∫i est de Mun˛ii Carpa˛i, prinÓnchiderea celor cinci defilee care ar fi permis aceast„ afluire : pe ValeaBuz„ului, pe valea Teleajenului, prin Predelu∫, pe Valea Prahovei ∫i prinPasul Bran. Œn principal, trebuiau Ómpiedicate for˛ele fasciste din zonaSf. Gheorghe ∫i cele Ón retragere de pe Valea Prahovei de a se regrupa ∫i punest„p‚nire pe ora∫ul Bra∫ov.

îComandamentul german fascist – Ón vederea sprijinirii trupelor saledin regiunea petrolifer„ ∫i apoi a asigur„rii retragerii acestor trupe de la nordde Carpa˛i – a urm„rit s„ transforme ora∫ul Bra∫ov ∫i Ómprejurimile sale Óntr-un bastion de ap„rare, una din misiunile imediate ale for˛elor hitleristefiind ocuparea Bra∫ovului ∫i a pasului de la Predeal cu scopul de a organizao pozi˛ie de rezisten˛„.“ (Ibidem, p. 88)

Œncep‚nd Ónc„ din noaptea de 23 august 1944 ∫i p‚n„ Ón ziua de25 august, Ón urma m„surilor luate de comandamentul Corpului de Munte,prin ac˛iunile de lupt„ curajoase duse de osta∫ii rom‚ni, ajuta˛i de muncitori∫i de al˛i cet„˛eni organiza˛i Ón forma˛iuni de lupt„ patriotice, s-a reu∫itcur„˛irea Bra∫ovului de trupele hitleriste ∫i, prin aceasta, luarea sub control aobiectivelor importante care se aflau sub st„p‚nirea acestora. Astfel, au fostcucerite prin lupte : cl„direa telefoanelor, po∫ta, fabrica de ciocolat„, garacentral„ ∫i gara Bartolomeu, stadionul de l‚ng„ fabrica de cauciuc, depozitulde muni˛ii, depozitul de benzin„, fabrica de bere D‚rste, aeroporturile I.A.R.Bra∫ov ∫i Ghimbav, au fost lichidate cuiburile de rezisten˛„ de pe dealulWarthe de la poalele T‚mpei, de pe str„zile Mure∫anu, Prundu, Gh. Dima,Calea Bari˛iu ∫i de la diferitele Óncruci∫„ri de drumuri. îŒn ziua de 25 august,c„tre ora 11, ultimele trupe r„zle˛e au Ónceput s„ se retrag„ din ora∫,Óndrept‚ndu-se Ón direc˛ia Prejmer. Astfel, la 25 august, ora∫ul Bra∫ov a fostcur„˛at complet de trupele hitleriste. Prin aceasta ˛elurile Comandamentuluigerman fascist de a pune st„p‚nire pe acest important centru industrial ausuferit un e∫ec total.“ (Ibidem, p. 89)

63

Bateria albastr„

Lupte Ónd‚rjite s-au desf„∫urat ∫i pentru nimicirea rezisten˛elorhitleriste din Ómprejurimile Bra∫ovului. Dup„ cum se ∫tie, lupte grele s-au datpentru ap„rarea ∫i p„strarea Ón stare de func˛iune a postului de radioemisieBod, care la 28 august a fost bombardat ∫i de 16 avioane Stukas, av‚nd drepturmare avarierea cl„dirilor administra˛iei, a unui pilon anten„, a unui postmobil de radioemisie, fiind omor‚˛i un copil, dou„ femei ∫i doi solda˛i. Suntde amintit, de asemenea, luptele date pentru cucerirea aerodromului de laGhimbav, a G„rii H„rman ∫i a G„rii Prejmer.

Conform datelor comunicate de ∫eful de stat major al Corpului deMunte, Ón luptele duse de trupele rom‚ne pentru nimicirea for˛elor hitleristedin Bra∫ov ∫i Ómprejurimi s-a reu∫it, p‚n„ la 27 august, capturarea a circa 500de prizonieri, a unor Ónsemnate cantit„˛i de armament, 36 de avioane de peaeroporturile din Bra∫ov ∫i Ghimbav, 10 tunuri a.a., autovehicule ∫i remorci,un depozit de medicamente ∫i instrumente sanitare, depozite de materialeauto, de echipament, de alimente etc.

Œncep‚nd cu 26 august, centrul de greutate al ac˛iunilor Óntreprinse atrecut pe ap„rarea ∫i st„p‚nirea trec„torilor din Carpa˛i, pentru a opri fieretragerea trupelor hitleriste de la sud de mun˛i, fie atacurile efectuate dinnord Ómpreun„ cu trupe horthyste; apoi – dup„ cum s-a ar„tat – st„p‚nireaacestora reprezint„ o importan˛„ deosebit„ pentru desf„∫urarea opera˛iilorulterioare Ón vederea eliber„rii p„r˛ii de nord a Transilvaniei, r„pit„ prinDictatul de la Viena. Œn acest scop, conform ordinului de opera˛ii nr.1 alCorpului de Munte, s-au format trei grup„ri tactice – de est, de centru ∫i devest – Ón componen˛a c„rora au fost incluse toate unit„˛ile ∫i forma˛iunilemilitare existente Ón regiune. De∫i, dup„ cum se relateaz„, aceste grup„ricuprindeau ∫i unit„˛i de recru˛i, unit„˛i P.S. (p„r˛i sedentare) ∫i alte astfel deunit„˛i slab Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie, ele au luptat cudeosebit„ d„ruire ∫i eroism pentru a duce la Óndeplinire misiunile ce lefuseser„ Óncredin˛ate, Ón acele zile de grea Óncercare pentru ˛ara noastr„. For˛ehitleriste, Ónt„rite cu trupe care se retr„seser„ din Bra∫ov prin Prejmer,Óncepuser„ de acum s„ atace puternic din direc˛ia Sf. Gheorghe, Ón dorin˛a lorde a ocupa Bra∫ovul ∫i Ómprejurimile sale.

Œn aceast„ situa˛ie a intrat Ón lupt„ ∫i îbateria albastr„“, a∫a cum rezult„∫i din relat„rile colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major al Corpuluide Munte :


64

îAtacurile trupelor hitleriste ∫i horthyste au fost oprite de unit„˛ilerom‚ne. Œn luptele cr‚ncene duse pentru respingerea ofensivei trupelorhitleriste ∫i horthyste, unit„˛ile Corpului de Munte s-au bucurat Ón modefectiv de sprijinul muncitorilor din fabrici ∫i al ˛„ranilor din comunele de peteritoriul jude˛ului Bra∫ov. Asfel, Ón vederea arunc„rii Ón aer a podului de peOlt au ajutat ∫ase ˛„rani pe pionierii no∫tri la transportul dinamitei ∫i laminarea podului.

Muncitorii fostelor Uzine îRogifer“ din Tohan s-au Óncadrat Ón luptaÓmpotriva nem˛ilor. Un num„r de 56 de muncitori, sub comandalocotenentului N„stase Marin, anima˛i de dragostea de patrie ∫i ur‚nd demoarte pe fasci∫ti, s-au constituit Óntr-o baterie de artilerie ∫i, cu tunurileremorcate de ma∫ini Ónc„rcate cu muni˛ii ∫i alimente, au pornit Ón sectorulPrejmer-Dobolii de Jos, unde au sprijinit prin foc bine condus unit„˛ile deinfanterie ale Corpului de Munte, provoc‚nd du∫manului numeroasepierderi.“ (Ibidem, p. 91)

Generalul-maior Alexandru Tenescu, comandantul grup„rii tactice deest care avea misiunea de a ap„ra zona Œntorsura Buz„ului – Dobolii de Jos –S‚npetru, relateaz„, de asemenea, despre luptele duse Ón aceast„ zon„, Ón carea ac˛ionat ∫i îbateria albastr„“. îŒncep‚nd din 27-29 august, Doboli ∫i Ilieniaveau s„ devin„ teatrul unor importante lupte, dat„ fiind a∫ezarea acestorcomune pe calea de acces a v„ii Oltului spre ora∫ul Sf. Gheorghe (∫icomunele Chichis ∫i Prejmer – n.n.). Zilele ce au urmat au fost martoreleunor cr‚ncene Óncerc„ri.“ (General maior Alexandru Tenescu, Œn zonaora∫ului Sf. Gheorghe, p. 152)

Din relat„rile sale, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, afl„m cum la 30 augusttrupele noastre au reu∫it s„ elibereze satul Ilieni, pentru ca la 31 august, fiindatacate de trupe inamice blindate, s„ fie obligate s„ cedeze aceast„ localitate∫i s„ se retrag„ Ón Dobolii de Jos, dup„ ce au provocat grele pierderiinamicului. Apoi, cum Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat,timp Ón care s-au primit Ónt„riri din ambele p„r˛i, fasci∫tii aduc‚nd din spatelefrontului noi unit„˛i blindate ∫i avioane, Ón diminea˛a zilei de 2 septembrietrupele Corpului de Munte au declan∫at o puternic„ ofensiv„ pe toat„ liniafrontului, cu inten˛ia de a t„ia liniile de retragere ale for˛elor inamice dinzona Sf. Gheorghe. Œn aceast„ ac˛iune, îgruparea de est a suferit Óns„ pierderiÓn teren ∫i oameni. Concentr‚ndu-∫i for˛ele cu deosebire pe direc˛ia Doboli,

65

Bateria albastr„

hitleri∫tii, infiltr‚ndu-se prin vest, au contraatacat ∫i, Ónfr‚ng‚nd un batalional Regimentului 30 doroban˛i, au ocupat localitatea Dobolii de Jos ∫i aurespins atacurile subunit„˛ilor rom‚ne de la sud de Chichi∫ ∫i Micfal„u. Fiindatacate cu tancuri, aceste unit„˛i ∫i subunit„˛i s-au retras pe alte pozi˛ii. Adoua zi inamicul a atacat pe tot frontul, folosind tancuri, dar n-a putut treceOltul...“ (Ibidem, p. 154)

Dup„ o lupt„ Ónd‚rjit„, de∫i for˛ele erau inegale, subunitatea comandat„de c„pitanul Hajdeu a reu∫it s„ recucereasc„ localitatea Doboli. Œn acestsector, Ón zilele urm„toare trupele rom‚ne au reu∫it s„ p„streze pozi˛iileocupate, p‚n„ Ón ziua de 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit alte for˛e rom‚ne,precum ∫i unit„˛i sovietice, care au afluit prin trec„torile Carpa˛ilor,men˛inute ferm de trupele noastre.

™i generalul maior Alexandru Tenescu subliniaz„ ajutorul adus demuncitorii din aceast„ regiune, precum ∫i faptele de arme ale îbaterieialbastre“. î™i acum Ómi amintesc cu emo˛ie despre faptele viteje∫ti ale«bateriei albastre» (denumit„ astfel dup„ culoarea salopetelor muncitorilor),alc„tuit„ din muncitori ∫i func˛ionari de la Uzina Tohan care, Ón tot timpulb„t„liei pentru eliberarea ora∫ului Sf‚ntu Gheorghe, ne-a dat un neprecupe˛itsprijin. Pe tot timpul luptelor voluntarii din îbateria albastr„“, al„turi deosta∫i, au dovedit curaj, iscusin˛„, b„rb„˛ie ∫i eroism Ón lupt„, izvor‚te dindragostea lor fierbinte fa˛„ de patria noastr„ scump„. Pentru faptele lor eroice∫i spiritul de sacrificiu de care au dat dovad„ lupt„torii acestei baterii au fostcita˛i prin ordin de zi pe armat„ ∫i decora˛i cu ordine ∫i medalii rom‚ne∫ti.

™i muncitorii altor Óntreprinderi din regiunea Bra∫ov, ca ∫i ˛„ranii dinacele p„r˛i, au adus o contribu˛ie pre˛ioas„ la luptele duse Ón aceast„ zon„,ceea ce reflecta puternicul ecou ce l-au avut Ón con∫tiin˛a acestora chem„rilede a lupta cu arma Ón m‚ini, al„turi de armat„, pentru eliberarea de sub jugulfascist a p„m‚ntului scump al patriei.

Astfel ∫i-a Óncheiat Corpul de Munte, cu succes, misiunea sa Ón aceast„zon„ de lupt„...“ (Ibidem, p. 156-157)

Prezent‚nd acest cadru tactic operativ Ón care s-au desf„∫urat luptele Ónzona de ac˛iune a îbateriei albastre“, voi relata Ón continuare desf„∫urareaevenimentelor a∫a cum le-am perceput ∫i Ón˛eles eu, a∫a cum mi le amintescÓn calitate de participant nemijlocit, de comandant al celor care, Ón zilele defoc ale lui august 1944, au Ón˛eles c„, indiferent de locul de munc„, form„mcu to˛ii îoastea ˛„rii“ ∫i suntem implica˛i Ón destinele patriei.


66

67

CUM ™I C¬ND A INTRAT ŒN LUPT√ îBATERIA ALBASTR√“

Œn diminea˛a zilei de 26 august 1944, capitanul Grama m-a chemat ∫imi-a dat s„ citesc urm„torul document pe care Ól reproduc integral:

NOT√ TELEFONIC√Nr. 23663226.VIII.1944Corpul de MunteStat major

C„tre,Fabrica de muni˛ii TohanVe˛i organiza cu personalul dumneavoastr„, dotat cu muni˛ie ∫i

armamentul pe care Ól ave˛i pentru experien˛„ ∫i instruc˛ie: 3 tunuri de75 mm; 1 obuzier de 100 mm; 1 arunc„tor de 120 mm; 1 arunc„tor de81 mm; 4 arunc„toare de 60 mm; 2 tunuri anticar ∫i 60 lovituri pentru tunanticar.

Acest armament Óncadrat va fi tractat de autocamioanele ce le ve˛iprimi de la Divizionul 1 obuziere munte.

Tot acest armament se va trimite la Bra∫ov, la cazarma v‚n„torilor demunte.

Din ordin,™eful de stat major(ss) Col. At. Chiri˛„

Bateria albastr„

Dup„ ce a v„zut c„ l-am citit cu aten˛ie, m-a Óntrebat: – Ce spui?Ini˛ial n-am r„spuns. Am mai citit o dat„ documentul ∫i apoi l-am

Óntrebat la r‚ndul meu: – Dar dumneavoastr„ ce spune˛i?– P„i, eu spun c„ momentul confrunt„rii cu hitleri∫tii, de care tot

vorbeam, a sosit. Œntre timp am aflat c„ muncitorii sunt gata s„ r„spund„ laacest ordin adresat uzinei. R„m‚ne acum s„ ac˛ion„m ∫i noi cei din comisiamilitar„.

– Din tot ce v„d eu Ón ordinul Corpului de Munte, solu˛ia ar fi s„form„m o baterie de artilerie cu cele trei tunuri de 75 mm. La obuzierul de100 mm trebuie renun˛at pentru c„ o baterie format„ din tunuri de diferitecalibre este, din punct de vedere artileristic, de nedorit, date fiind greut„˛ilepe care le prezint„ Ón stabilirea elementelor de tragere ∫i operativitatea Ónac˛iuni.

– Vezi, drag„ Marine, tocmai de aceea am ˛inut ca, mai Ónt‚i, s„ staude vorb„ cu tine. Dup„ cum bine ∫tii, eu sunt infanterist, iar locotenentulNegoi˛„ e genist. Ar mai fi c„pitanul inginer Cost„chescu, dar el nu se bucur„de simpatia ∫i Óncrederea muncitorilor a∫a cum te bucuri tu. Œn acestecondi˛ii, eu nu te v„d dec‚t pe tine ca fiind artileristul nostru, care ar puteaprelua conducerea acestei baterii. Ei, ce zici? E∫ti de acord?

– A∫ putea oare s„ nu fiu de acord, domnule c„pitan? Nu vorbeam noic„ va sosi o zi c‚nd o s„ le putem pl„ti hitleri∫tilor toate poli˛ele?

– Œ˛i mul˛umesc! De altfel, nici nu m„ a∫teptam la alt r„spuns. Acumm„ voi duce la direc˛ia uzinei pentru a discuta celelalte aspecte legate deformarea, Óncadrarea ∫i dotarea bateriei. ™i-apoi tu Ónc„ de ieri ai f„cutbotezul focului c‚nd, Ómpreun„ cu muncitorii ∫i cu cele dou„ tunuri, a˛i reu∫its„ dezarma˛i ∫i s„ captura˛i coloana de hitleri∫ti care venea dinspre Bran spreBra∫ov...

Cum s-a desf„∫urat aceast„ ac˛iune?Œn seara zilei de 24 august, telefonista de la Bran a anun˛at la Tohan c„

primise o comunicare referitoare la o coloan„ de trupe hitleriste care seÓndrepta dinspre Ruc„r spre Bran. Aceast„ veste a fost transmis„ ∫i la uzinacare – dup„ cum am mai spus – era militarizat„ ∫i, dat„ fiind noua situa˛ie Ón


68

care ne aflam, se formeaz„ de-acum ∫i g„rzile muncitore∫ti, gata s„ o aperela nevoie.

S-a intrat Ón alert„... S-a dat alarma...A∫a se face c„ m-am trezit acas„ cu unul din muncitori – nu mai ∫tiu

care. Cu vocea plin„ de emo˛ie Ól aud c„-mi spune:– Domnule locotenent, v„ rog, trebuie s„ veni˛i urgent cu noi la

uzin„!...– Dar ce s-a Ónt‚mplat?– Am s„ v„ explic pe drum...La poart„ ne a∫tepta un camion Ón care cum ne-am urcat a ∫i pornit Ón

vitez„. Mi se relat„ informa˛ia primit„ Ón leg„tur„ cu coloana hitlerist„, dup„care Óncheie:

– Domnule locotenent, noi v-am sim˛it mereu al„turi de noi. ™i-apoi, Óncur‚nd ve˛i fi inginer ∫i ori aici, ori Ón alt„ parte, tot cu noi, muncitorii, ve˛ilucra... Trebuie s„ ne ajuta˛i s„ reu∫im oprirea ∫i dezarmarea acestei coloane.Œnchipui˛i-v„ ce-ar fi dac„ î„∫tia ar ajunge la Bra∫ov!“

™i atunci Ón mintea mea a Ónceput s„ se deruleze, precum un film,Óntreaga situa˛ie cu care eram confrunta˛i Ón aceast„ parte a ˛„rii...

Un ora∫ ca Bra∫ovul, ocupat de nem˛i, ar fi at‚rnat foarte greu Óndesf„∫urarea opera˛iunilor militare Ón zona la care ne referim. Ora∫ul cu ceamai puternic„ industrie de pe str„vechiul p„m‚nt rom‚nesc al Transilvaniei,cu uzine de armament ∫i muni˛ie, cu fabrica de avioane, cu postul de radioBod, cu aerodromul de la Ghimbav, ne-ar fi lipsit de o mare parte dinmijloacele cu care trebuia s„-i Ónfr‚ngem pe ocupan˛ii hitleri∫ti. Œn plus,Bra∫ovul Ónsemna, din punct de vedere strategic, leg„tura direct„ cu ValeaPrahovei, cu ora∫ul Ploie∫ti ∫i regiunea petrolifer„, Ón˛esat„ de nem˛i;Ónsemna drum de retragere sau de atac, sau de concentrare a for˛elor fug„ritedin alte p„r˛i; Ónsemna posibilitatea p„trunderii Ón Transilvania a trupelorhitleriste ce se retr„geau de pe frontul din Moldova, pe la Œntorsura Buz„ului,sau a celor sc„pa˛i din vestul Munteniei, pe la Ruc„r ∫i Bran. Era deci dea∫teptat ca Bra∫ovul s„ devin„ o ˛int„ principal„ ∫i imediat„ a for˛elor

69

Bateria albastr„

hitleriste din jur ∫i a celor hitleristo-horthyste din Curbura Carpa˛ilor ∫i dedincolo de Olt ∫i Mure∫, dinspre nord.

Am sim˛it c„ o r„spundere uria∫„ ne a∫teapt„. Implicit, mi-am datseama c„ de acum intrasem Ón aceast„ mare ∫i fulger„toare ac˛iune de lupt„a poporului nostru Ómpotriva cotropitorilor...

Ajun∫i la uzin„, un grup de muncitori ne a∫tepta.Am Ónceput s„ discut„m, s„ ne sf„tuim. Œn final, solu˛ia aleas„ a fost

aceea de a porni cu dou„ tunuri ∫i muni˛ia respectiv„ ∫i de a bloca drumuldintre Tohan ∫i Bran. Toate acestea Óns„ ∫i cu ∫tiin˛a conducerii uzinei ∫i ac„pitanului Grama.

Se iveau zorile zilei de 25 august c‚nd am ajuns cu cele dou„ tunuri,tractate de camioane, Ón care se aflau muncitorii ∫i proiectilele noastre, lalocul stabilit pentru a intra Ón pozi˛ie de lupt„. Œn spatele nostru se aflaTohanul Vechi, R‚∫novul ∫i apoi Bra∫ovul; Ón fa˛„, Tohanul Nou ∫i Branul.

Am ordonat ca turnurile s„ fie amplasate de o parte ∫i de alta adrumului ∫i s„ se ia m„suri de ad„post ∫i camuflaj ∫i pentru tunuri ∫i pentruoameni, iar proiectilele s„ fie aduse ∫i depozitate l‚ng„ piese. Acum, lalumina zilei, am Ónceput s„-i identific pe muncitorii veni˛i cu mine. Erauacolo Sasu Ion, Morea Gavril„, Sec„reanu Ion, Poalelungi (ochitorul de lapoligon), Petru∫e Gheorghe, Ungureanu, Blaj, Marinescu, Pantea ∫i al˛ii.

Situa˛ia era grea ∫i pentru mine ∫i pentru ei. Eu nu dispuneam dematerialele necesare pentru observarea ∫i calculul elementelor de tragere, iarei nu erau instrui˛i pentru trageri Ón condi˛ii de lupt„ care, Ón nici un caz, nuse puteau compara cu cele de la poligonul pentru Óncercarea proiectilelor. Nudispuneam nici de armament pentru ap„rarea apropiat„ (la uzin„ se fabricanumai muni˛ie, nu ∫i arme). Un sentiment de nelini∫te m„ st„p‚nea c‚nd m„g‚ndeam la diferen˛a de Ónarmare ∫i dotare dintre noi ∫i cei din coloanahitlerist„ pe care trebuia s-o Ónfrunt„m. Singura solu˛ie de reu∫it„ consta Ónexecutarea unui bombardament puternic, prin surprindere, care s„ determinepanic„ ∫i dezorientare la inamic.

Am Ónceput s„ Ómpart oamenii pe tunuri ∫i, Ón cadrul acestora, pefunc˛ii pentru asigurarea efectu„rii tragerilor, explic‚nd ce trebuie s„ fac„


70

fiecare, trec‚nd apoi la exersarea opera˛iilor respective. Am stabilit caochitori pe Poalelungi Constantin ∫i Sasu Ion.

Œn acela∫i timp privirile ne erau Óndreptate spre ∫oseaua de undetrebuiau s„ apar„ nem˛ii. Œn trecut, parcursesem de multe ori drumul dintreTohan ∫i Bran ∫i-i cuno∫team Ómprejurimile; acum Óns„ cercetam totul cu al˛iochi ∫i cu alte inten˛ii... Œn fa˛a noastr„ era c‚mp deschis, ceea ce ne avantajapentru a executa trageri directe, la vedere. De altfel, muncitorii nici nucuno∫teau alt procedeu. Trebuia deci ochit direct asupra coloanei inamice,iar salvele de tragere s„ se succead„ foarte repede, pentru ca nem˛ii s„ cread„c„ dispunem de o mare putere de foc. Am stabilit totodat„ valoareaîÓn„l˛„torului“ din cartea de tragere a tunului, corespunz„tor unei distan˛e deaproximativ 500 m.

Toate acestea le-am explicat ∫i tovar„∫ilor mei.Mai ∫tiam c„ Ón spate nu mai aveam pe nimeni ca s„ ne sprijine; totul

depindea de cum vom ac˛iona noi.Ziua se dovedea a fi c„lduroas„, cu un cer limpede, senin, pe care se

proiectau Ón dreapta noastr„, drepte ∫i alburii, crestele Pietrei Craiului; toat„fiara B‚rsei era Ón lumin„.

Œncordarea cre∫tea Ón intensitate, pe m„sura clipelor ce se scurgeau.Iat„ c„ pe ∫osea apare o fat„ alerg‚nd spre noi, cu m‚inile ridicate a

disperare.– Vin... vin nem˛ii!...Fusese trimis„ de telefonista din Tohanul Nou, care ˛inuse leg„tura cu

cea din Bran ∫i care o anun˛ase c„ o coloan„ format„ din mai multeautovehicule cu hitleri∫ti a trecut pe acolo ∫i Ó∫i continu„ drumul spre Bra∫ov.

– La tunuri! am strigat eu autoritar.Pe fat„ am Óndemnat-o s„ mearg„ mai departe spre Tohanul Vechi,

pentru a nu fi Ón pericol.Deasupra pozi˛iei de tragere nu se mai vedeau dec‚t ˛evile tunurilor,

u∫or Ónclinate, Óndreptate Ón direc˛ia ∫oselei. Eu m-am lungit pe malul∫an˛ului, l‚ng„ tunul lui Sasu Ion, cu binoclul la ochi.

71

Bateria albastr„

Au ap„rut, Ón sf‚r∫it, ∫i siluetele primelor camioane nem˛e∫ti...– Œnc„rca˛i tunurile! Ochitorii s„ urm„reasc„ tot timpul, prin lunet„,

coloana inamicului Ón mers!...Coloana Ónainta nestingherit„, intr‚nd din ce Ón ce mai mult Ón c‚mpul

de tragere al tunurilor noastre.Emo˛ia m„ st„p‚nea ∫i, sigur, nu numai pe mine.– Dom’ locotenent!... Ól auzii pe Sasu, de parc„ ar fi vrut s„ m„

trezeasc„ dintr-o amor˛eal„. Ce facem? Uita˛i-v„ cum se apropie! Of!...mama lor...

– Lini∫te ∫i calm!... am strigat eu, f„r„ s„ cobor binoclul de la ochi ∫idestul de tare, ca s„ dovedesc c„ eram Ónc„ st„p‚n pe mine ∫i r„spunz„tor deceea ce fac...

Am mai a∫teptat p‚n„ ce cap„tul coloanei a ajuns la cei circa 500 demetri stabili˛i, Ón prealabil, ca distan˛„ de tragere la cele dou„ tunuri.

– Aten˛iune!... Ochi˛i asupra coloanei inamice!... Foc!V„zduhul a vuit de bubuiturile tunurilor, cele dou„ proiectile c„z‚nd ∫i

explod‚nd foarte aproape de primele camioane ∫i ridicind p‚lnii Ónalte depulbere ∫i fum. V„z‚nd c„ distan˛a de tragere e bun„, am mai tras o salv„ ∫iÓnc„ una pentru a ob˛ine asupra inamicului efectul pe care ni-l propusesem.Apoi am comandat Óncetarea tragerilor. Prin binoclu am observat cum printrema∫inile din fa˛„ au ap„rut v‚lv„t„i ro∫ietice ∫i fum, iar nem˛ii s„reau pe∫osea ∫i alergau Ónnebuni˛i pe c‚mp. Am cerut atunci tunului lui Poalelungis„ continue tragerile de-a lungul coloanei, iar eu am trecut la tunul lui Sasu,ochind ∫i tr„g‚nd asupra p‚lcurilor de hitleri∫ti care Óncercau s„ se regrupezepe c‚mp. La un moment dat nem˛ii au reu∫it s„ pun„ Ón b„taie o mitralier„ pemarginea ∫an˛ului, Ón fa˛a ma∫inilor, ∫i gloan˛ele lor au Ónceput s„ ∫uiere pedeasupra noastr„. Lupta se Ónte˛ise!... Dar repede ∫i aceast„ mitralier„ a fostredus„ la t„cere cu o lovitur„ de-a noastr„, bine ˛intit„.

™i-atunci am v„zut cum hitleri∫tii au Ónceput s„ f‚lf‚ie un steag alb ∫is„ se Ónghesuie pe ∫osea, Ónaint‚nd cu m‚inile ridicate. Am ordonat s„ seÓnceteze tragerile. Nem˛ii Ón˛eleseser„ desigur c„ orice lupt„ era pierdut„ de-acum pentru ei... Tunurile Óns„ erau potrivite pe ei, cu proiectilele


72

Ónc„rcate, gata s„ trag„. C‚nd i-am v„zut la o distan˛„ posibil„ comunic„rii,m-am ridicat pe marginea ∫an˛ului, cu pistolul Ón m‚n„, Ómpreun„ cu al˛ic‚˛iva muncitori, gata s„ trag, la nevoie, Ón ofi˛erii lor din fa˛„.

– Kommen Sie! Ohne Waffen! (Veni˛i! F„r„ arme!), le-am strigat eu.Unii din cei care mai aveau arme au Ónceput s„ le arunce. Au continuat

mersul la pas c„tre noi, iar c‚nd au fost destul de aproape:– Halt! Alle mit den Handen hoch! Keine Bewegung! (Sta˛i! To˛i cu

m‚inile sus! Nici o mi∫care!) Germana Ónv„˛at„ Ón liceu se dovedea a-mi fide folos acum.

Œn tot acest timp ∫i eu ∫i muncitorii eram cu ochii pe ei. C‚nd totul s-adovedit a fi Ón ordine, f„r„ pericol, la un semn, muncitorii (Ón afar„ deochitorii ∫i Ónc„rc„torii de proiectile de la tunuri) au ie∫it din ∫an˛uri, pe∫osea, unde s-au Ónarmat cu pistoalele ∫i armele aruncate, dup„ care amdispus conducerea hitleri∫tilor – sub paz„ –, inclusiv a ma∫inilor r„mase Ónbun„ stare, c„tre cazarma din R‚∫nov...

™i acum, c‚nd scriu aceste r‚nduri, m„ Óntreb cum a fost posibil„aceast„ ac˛iune a noastr„?

Œn afar„ de efectul surpriz„ ∫i panic„ pe care le-am produs asupra lor,cred totu∫i c„ mai exista Ónc„ o explica˛ie: noi ne aflam la noi acas„, Ón timpce ei se aflau Óntr-o ˛ar„ str„in„ unde tot poporul, totul... totul, p‚n„ ∫i firulde iarb„ le erau du∫mani.

* * *

Dup„ ce s-a Óntors de la direc˛ie, c„pitanul Ion Grama mi-a spus:– Din partea uzinei a fost delegat Georgescu Florea care, Ómpreun„ cu

tine, urmeaz„ s„ alege˛i dintre muncitorii care se ofer„ s„ participe la aceast„ac˛iune pe cei care ar fi mai indica˛i pentru Óncadrarea personalului necesarbateriei. ™i desigur, ∫i rezolvarea celorlalte probleme de organizare ∫ipreg„tire de lupt„. C‚nd vei fi gata, te rog s„ vii s„ m„ informezi. Sau dac„Ónt‚mpini greut„˛i, de asemenea.

73

Bateria albastr„


74

Œntre timp, sosise la sediul comisiei militare ∫i delegatul uzineiGeorgescu Florea, pe care de altfel Ól cuno∫team foarte bine.

Am pornit deci Ómpreun„ o febril„ activitate pentru organizarea ∫ipreg„tirea de lupt„ a bateriei, pentru c„ Óntreaga ac˛iune impunea urgen˛„.

Prima problem„ a fost aceea a alegerii muncitorilor care urmau s„Óncadreze bateria.

Am convocat Ón curtea uzinei pe to˛i muncitorii care se ofereau s„participe la aceast„ ac˛iune. O alegere se impunea ∫i pentru faptul c„ cei cese ofereau erau mai mul˛i dec‚t num„rul necesar.

L-am ales mai Ónt‚i pe Poalelungi Constantin, care era utilizat caochitor atunci c‚nd Óncercam proiectilele la poligonul de trageri. Apoi pe ceicare f„cuser„ armata la artilerie ∫i, desigur, pe cei care participaser„ cu mineÓn ziua precedent„ la dezarmarea ∫i capturarea coloanei hitleriste despre caream relatat anterior; apoi, dup„ cum Ói cuno∫team ∫i eu ∫i Georgescu Florea ∫iÓnc„ dup„ cum se recomandau sau se alegeau ei Ón∫i∫i, orient‚ndu-se,desigur, ∫i dup„ func˛iile necesare Óncadr„rii unei baterii de artilerie.

Un moment aparte, care ne-a emo˛ionat pe to˛i, a fost acela c‚nd atrebuit s„ ced„m la insisten˛ele muncitorului surdomut Octavian Ion de aparticipa ∫i el al„turi de noi.

Personal nu voi putea uita niciodat„ extraordinara lec˛ie de patriotism,de dragoste de ˛ar„ pe care ne-a dat-o atunci acest minunat om; a∫a invalidcum era, prin hot„r‚rea de neclintit de a ne Ónso˛i, el a dat glas chem„riiÓntregii sale fiin˛e de a lupta pentru eliberarea de cotropitori a ˛„rii, ap„m‚ntului nostru rom‚nesc, con∫tient fiind c„ Ón aceast„ lupt„ Ó∫i risc„ Óns„∫ivia˛a. Œn acele zile de confruntare, el a Ón˛eles s„ r„spund„ prin fapte. VorbeleÓi lipseau. Prin deosebita sa cinste sufleteasc„, el a Ón˛eles c„ patriotismul semanifest„ ∫i se dovede∫te prin fapte ∫i nu declarativ, prin vorbe.

Mi-am Óntocmit o prim„ ordine de b„taie, impus„ de Óncadrareafunc˛iilor necesare Óntr-o baterie, pe care mai apoi am definitivat-o peparcursul luptelor.

75

ORDINEA DE B√TAIE A îBATERIEI ALBASTRE“

Bateria albastr„

Nr.crt.

Numele ∫i prenumele

Func˛ia Óndeplinit„ Ón uzin„

Func˛ia Óndeplinit„ Ón baterie

Gradul Ón armat„

Contin-gent

1. N„stase Marin Ofi˛er Ón Comisia de recep˛ie Comandantul bateriei Locotenent -

2. Georgescu Florea ™ef serviciu Comandantul bateriei detragere Sergent T.R. 1927

3. Poalelungi Constantin ™ef poligon Comandant sec˛ie Frunta∫ T.R. 1936

4. Ioni˛ã Alexandru ™ef serviciu Comandant sec˛ie Caporal T.R. 1936

5. Marinescu Ioan Func˛ionar ™ef transmisiuni Soldat 1916

6. Secãreanu Ion Muncitor Comandant tun Sergent 1935

7. Sasu Ion Muncitor Comandant tun Soldat -

8. Morea Gavrilã Muncitor Servant Sergent 1938

9. Buiculescu Dumitru Muncitor Servant Sergent 1935

10. Spirea Gheorghe Muncitor Servant Sergent 1932

11. Ivan Vasile Muncitor Servant Sergent 1934

12. ™erban Petre Muncitor Servant Frunta∫ 1937

13. Stroie Gheorghe Muncitor Servant Frunta∫ 1936

14. Botorog ™tefan Muncitor Servant Frunta∫ 1933


76

Nr.crt.




Gradul Ón armat„

Contin-gent

15. Dandar„u Alexandru Muncitor Servant Frunta∫ T.R. 1935

16. Cotinghiu Miron Muncitor Servant Frunta∫ 1935

17. Mojea Gheorghe Muncitor Servant Frunta∫ 1938

18. Sperchez Ioan Muncitor Servant Frunta∫ 1930

19. Blodan Pavel Muncitor Servant Frunta∫ 1936

20. Masu Ioan Muncitor Servant Soldat 1937

21. Sfetea Ioan Muncitor Servant Soldat 1932

22. Obancea Ioan Muncitor Servant Soldat 1935

23. Doros Ioan Muncitor Servant Soldat 1924

24. Marcu Grigore Muncitor Servant Soldat 1931

25. Briota Octavian Muncitor Servant Soldat 1936

26. Gabor Petre Muncitor Servant Soldat 1938

27. Ioni˛ã Ioan Muncitor Servant Premilitar 1936

28. T‚rnoveanu Vlad Muncitor Servant Premilitar 1936

29. Bloj Gheorghe Muncitor Servant Premilitar 1947

30. Ni˛„ Nicolae Muncitor Servant Reformat 1947

31. Octavian Ioan Muncitor Servant Soldat 1947

32. Ciobanu Ioan Muncitor Servant Soldat 1939

33. Mateescu Stelian Muncitor Artificier Soldat 1932

34. Mari˛a Vasile Muncitor Artificier Soldat 1936

35. Petru∫e Gheorghe Muncitor Artificier Soldat 1931

77

Bateria albastr„

Nr.crt.




Gradul Ón armat„

Contin-gent

36. Pantea Ioan Muncitor ™ef telefonist Soldat 1934

37. Unghianu Nicolae Muncitor Telefonist Sergent 1930

38. Pandrea Iosif Muncitor Telefonist Soldat 1931

39. Binga Gheorghe Muncitor Telefonist Caporal 1931

40. Nicoarã Gheorghe Muncitor ™ef observator Soldat 1935

41. Tican Victor Muncitor Observator Soldat 1933

42. Pavel Wilhelm Muncitor Observator Soldat 1928

43. Gatej Ilie Muncitor Servant Sergent 1935

44. Drug„ Iosif Muncitor Planton muni˛ie Sergent 1921

45. Suciu Mihai ™ofer Artelnic Sergent 1936

46. Lazãr Ioan ™ofer ™ofer Soldat 1933

47. Anghel Ioan ™ofer ™ofer Caporal 1928

48. Micuda ™tefan ™ofer ™ofer Sergent 1936

49. Dobre Dumitru ™ofer ™ofer Soldat 1940

50. Nedelcu Marin Muncitor ™ofer Caporal 1938

51. Banucu Ioan Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1936

52. Bãncilã Ioan Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1936

53. Burtea Petre Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1934

54. Eftimie Nicolae Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1934

55. Druia Traian Muncitor Ajutor ∫ofer Soldat 1930

56. Teleanu Constantin Func˛ionar Distribuitor muni˛ie Caporal 1937

57. Cornea Gheorghe Func˛ionar Distribuitor muni˛ie Frunta∫ 1937

Pe to˛i cei ale∫i i-am trimis s„ se echipeze cu salopete ∫i bocanci noi,conform Ón˛elegerii cu direc˛ia uzinei.

Dup„ cum am mai spus, salopetele erau albastre, de unde ∫i denumireasimbolic„ a bateriei.

Denumirea Óns„ nu ne-am ales-o noi, ci ne-a fost dat„ de c„treinfanteri∫tii pe care i-am sprijinit Ón timpul luptelor.

Pentru tractarea tunurilor ne-am folosit de ma∫inile capturate de lanem˛i cu o zi Ónainte.

Ma∫inile au fost ridicate de la R‚∫nov de cinci ∫oferi, cu ajutoarelerespective, trei pentru ma∫inile ce urmau s„ tracteze cele trei tunuri, iar dou„pentru a transporta, pe timpul luptelor, muni˛ia ∫i alimentele necesare.

Dup„-amiaza toate preg„tirile noastre fuseser„ terminate ∫i eram gatade plecare spre c‚mpul de lupt„.

Eram gata de plecare, dar ne lipseau Ónc„ multe din cele necesaredot„rii normale a unei baterii de artilerie. Ne lipseau mijloacele detransmisiuni pentru leg„tura Óntre bateria de tragere ∫i observator; armelepentru ap„rarea apropiat„ Ón cazul c„ bateria ar fi fost atacat„; goniometru,plan∫et„ etc. indispensabile comandantului de baterie pentru punerea Ónsupraveghere a bateriei ∫i determinarea pozi˛iilor, distan˛elor ∫i unghiurilorde tragere ∫i Ónc„ altele. Totu∫i bateria noastr„, format„ îad-hoc“, era foartebine dotat„ din alt punct de vedere, ∫i anume al moralului ∫i al sentimentelorde care eram anima˛i.

Œntre timp mersesem ∫i acas„ pentru a m„ echipa ∫i eu corespunz„tor ∫ide unde mi-am luat pistolul ∫i binoclul.

Œnainte de a p„r„si uzina m-am prezentat la c„pitanul Grama c„ruiai-am vorbit de modul cum au decurs preg„tirile ∫i i-am raportat c„ bateriaa∫teapt„ ordinul de plecare. Ne-am Ómbr„˛i∫at ∫i ne-a urat succes ∫i... mult,mult noroc (∫ansa ∫i norocul Ón r„zboi sunt la ele acas„!).

Cu tunurile remorcate de ma∫ini, cu muni˛ia ∫i alimentele Ónc„rcate,ne-am Óncolonat pentru plecare.

O bun„ parte din personalul uzinei era prezent pe platou.


78

Au urmat str‚ngeri de m‚ini ∫i ur„ri de izb‚nd„. Cei din baterie careerau c„s„tori˛i ∫i-au luat r„mas bun de la so˛ii ∫i copii.

Œn momentul Ón care fanfara uzinei a Ónceput s„ c‚nte un mar∫, am datsemnalul de plecare.

Mul˛i b„rba˛i, femei ∫i copii ne-au Ónso˛it Ónc„ o bun„ por˛iune de drumdup„ ce am ie∫it pe poarta uzinei. Ne Óncredin˛au astfel c„ cei r„ma∫i Ónuzin„, acas„, erau cu g‚ndul ∫i inima al„turi de noi; de altfel, Ón timpulluptelor, au r„spuns cu promptitudine la toate cererile noastre transmise depe c‚mpul de lupt„.

Sosise scaden˛a ca m‚hnirea ∫i revolta din sufletele noastre, Ón urmaDictatului de la Viena ∫i a atrocit„˛ilor s„v‚r∫ite de horthy∫ti pe p„m‚ntulArdealului rom‚nesc ocupat samavolnic, s„-∫i capete satisfac˛ia mult dorit„.

Seara, Ón jur de ora ∫apte, ne-am prezentat la comandamentul Corpuluide Munte, Ón cazarma Batalionului 3 v‚n„tori de munte – Bra∫ov, de undeurma s„ primim ordine.

C‚nd treceam prin ora∫, pe Calea Lung„, ∫i apoi pe Calea Bucure∫tilor,bateria noastr„ era urm„rit„ de popula˛ie, de cet„˛enii ora∫ului cu uimire, dar∫i cu Óncredere ∫i bucurie.

Ordinele le-am primit de la colonelul Atanase Chiri˛„, ∫eful de statmajor al Corpului de Munte, care, dup„ ce mi-a relatat situa˛ia existent„ Ónzona Prejmer-Doboli, ne-a trasat misiunea de a ac˛iona prin trageri deartilerie pentru sprijinirea trupelor noastre de infanterie ∫i pentru a-i opri pehitleri∫ti s„ Ónainteze dinspre Sf. Gheorghe spre Bra∫ov. Totodat„, am primit∫i planul director (harta) al regiunii, necesar pentru stabilirea distan˛elor detragere Ón func˛ie de pozi˛ia bateriei ∫i de cea a obiectivelor inamice. Ne-amai spus c„ deocamdat„ nu exist„ nici o alt„ unitate de artilerie rom‚neasc„Ón acea regiune ∫i c„ singurul sprijin pentru infanteri∫ti poate veni din parteanoastr„. N-a uitat s„ ne sublinieze ∫i importan˛a strategic„ a zonei ce trebuiaap„rat„.

A doua zi, 27 august, dis-de-diminea˛„, ne-am deplasat Ón zonarespectiv„. Eram Ónso˛i˛i de c„pitanul T„n„sescu, cu sarcina de a ne indicaobiectivele asupra c„rora urma s„ efectu„m tragerile.

79

Bateria albastr„

Dar mai Ónainte de a continua relat„rile, consider necesar s„ fac oparantez„.

Practic, Ón cadrul îbateriei albastre“ eram singurul cu îinstruc˛ia la zi“,majoritatea personalului fiind format„ din muncitori mobiliza˛i îpe loc“, dincontingente ∫i arme diferite sau premilitari. Instruirea a trebuit s„ le-o fac dinmers, acolo, pe c‚mpul de lupt„, fa˛„ Ón fa˛„ cu inamicul. ™i aceasta cu at‚tmai mult cu c‚t tragerile pe care le efectuam la poligon, pentru recep˛iaproiectilelor, difereau radical de cele pe care trebuia s„ le execut„m, acum,Ón situa˛ia de lupt„, acestea solicit‚nd o preg„tire ∫i experien˛„ mult mai mari.™i totu∫i! Era o situa˛ie de excep˛ie! Urgen˛a cu care trebuia s„ intervenim nune l„sa o alt„ alternativ„. Mai Ónt‚i a∫ezarea tunurilor Ón pozi˛ie de tragere,astfel ca ˛evile s„ se afle ini˛ial Óntr-un plan perfect orizontal iar cele dou„bra˛e ale tunului s„ fie bine fixate Ón p„m‚nt pentru a nu se deplasa la for˛ade recul Ón timpul tragerilor. Apoi, cea mai grea Óncercare: instruireaochitorilor. La Ónceput, am ochit eu personal, Óns„ av‚ndu-i al„turi pe ceiale∫i pentru aceast„ func˛ie le-am ar„tat cum, privind prin luneta tunului,trebuie s„ ac˛ioneze dispozitivul de rotire Ón plan orizontal p‚n„ se vaobserva reperul fixat pentru direc˛ia de ochire (un pom, turla unei bisericietc. ∫i, desigur, inamicul atunci c‚nd acesta apare Ón fa˛a noastr„); urma apoimanevrarea dispozitivului pentru Ónclinarea ˛evii la unghiul necesar pentruca proiectilul s„ ajung„ la ˛int„, unghi stabilit de comandantul bateriei dincartea de trageri a tunului, Ón func˛ie de distan˛a respectiv„. Mult mai u∫ormi-a fost cu instruirea celorlal˛i îservan˛i“: Ónc„rc„torii, tr„g„torii etc. Deasemenea, le-am atras aten˛ia c„ atunci c‚nd se comand„ îfoc“, pentruprotejarea timpanelor s„-∫i acopere urechile cu palmele sau s„ ˛in„ guradeschis„ spre a se egala presiunea din interior cu cea din exterior. Apoi,necesitatea m„surilor de camuflaj al bateriei ∫i de ad„postire a oamenilor ∫imuni˛iei.

D‚nd dovad„ de o disciplin„ ∫i receptivitate exemplare, tovar„∫ii meide lupt„ au putut fi astfel instrui˛i foarte repede ∫i – repet – fa˛„ Ón fa˛„ cuinamicul. Nu numai c„ au ajuns s„ se achite fiecare admirabil de sarcinaÓncredin˛at„, dar ∫tiau de acum ce este aceea o tragere direct„ sau o tragereindirect„, ce este o îderiv„“, îun Ón„l˛„tor“, o îmiime“ etc.; Ón scurt timp auajuns s„ execute – precum veritabilii artileri∫ti – toate opera˛iile care s„ duc„la Óndreptarea ˛evilor tunurilor Ón direc˛ia comandat„ ∫i s„ le dea Ónclinarea


80

pentru distan˛a de tragere dorit„. Astfel c„, p‚n„ la urm„, – dup„ cum voiar„ta ulterior – mi-am permis s„ merg ∫i s„ conduc tragerile de la unobservator Ónaintat, Ón timp ce muncitorii l„sa˛i Ón pozi˛ia de tragere (latunuri) puteau r„spunde prompt ∫i exact la comenzile transmise. Ini˛iativ„,perfect„ colaborare, comuniune sufleteasc„ ∫i respect reciproc!... Denecrezut, dar totu∫i a∫a s-au petrecut lucrurile. Ce calit„˛i ale acestorminuna˛i muncitori au f„cut posibile toate acestea!? Eu le-am apreciat ∫iatunci ∫i dup„ aceea. Acum le las s„ fie apreciate de cititor.

Revin acum la desf„∫urarea propriu-zis„ a luptelor.Prima pozi˛ie a bateriei a fost Óntr-o lizier„ de copaci (ca m„sur„ de

camuflaj), dincolo de gara H„rman, la st‚nga drumului ce duce c„trePrejmer. Dup„ ce am instalat tunurile, am efectuat opera˛iile de ochire a∫acum am ar„tat anterior. Ma∫inile le ˛ineam Ón apropiere at‚t pentru a avea laÓndem‚n„ muni˛ia necesar„, c‚t ∫i pentru eventualele deplas„ri ale bateriei.

Am hot„r‚t s„ efectu„m trageri directe, la vedere – cum se spune –,situa˛ia dat„ permi˛‚ndu-ne aceasta ∫i cu toate tunurile deodat„, deci f„r„ aface, Ón prealabil, o reglare a tragerii cu un singur tun, ∫i aceasta pentru aproduce asupra inamicului efectul de surpriz„ ∫i a-l surprinde descoperit.Distan˛ele de tragere le stabileam de pe hart„ (plan director).

Dup„ terminarea tuturor opera˛iilor de punere a tunurilor Ón condi˛ii detragere, îbateria albastr„“ Ó∫i putea face sim˛it„ prezen˛a.

Subunit„˛ile rom‚ne ocupau pozi˛ii dincolo de Prejmer, pe malulR‚ului Negru care curgea la st‚nga spre Olt ∫i Ón fa˛a c„ruia se g„sea satulChichis, ocupat de unit„˛ile fasciste. Œntre fronturi era un pod de lemn pestecare fasci∫tii doreau s„ treac„.

De unde eram, vedeam, la lumina dimine˛ii, prin binoclu, dunga brun„a podului ∫i marginea satului. Ai no∫tri Ó∫i organizaser„ pozi˛iile utiliz‚ndposibilit„˛ile de mascare oferite de culturile de cartofi; dincolo de r‚u,dinspre inamic, Ónc„ nici o mi∫care.

Le-am explicat tovar„∫ilor mei cum vom ac˛iona.– A∫a, dom’ locotenent, trebuie s„ le lu„m piuitul de la Ónceput!..., am

auzit vocea unui muncitor.

81

Bateria albastr„

Soarele se ridicase peste crestele mun˛ilor c‚nd nem˛ii au ap„rut lamarginea satului, Ón linie, la Ónceput prin mi∫c„ri Óncete ∫i apoi tot mai repezi.Mergeau nestingheri˛i, aproape f„r„ team„, Óndrept‚ndu-se spre pod. Œiurm„ream continuu prin binoclu. Georgescu Florea, care se afla l‚ng„ mine,∫i ochitorii de la tunuri Ói observaser„ ∫i ei. Armele militarilor rom‚ni din fa˛anoastr„ au Ónceput Óns„ s„ p‚r‚ie mult prea devreme, f„c‚ndu-i pe atacatoris„-∫i mai r„reasc„ r‚ndurile, f„r„ a-i opri totu∫i din drumul lor c„tre pod.

– Ce facem, domnule locotenent, nu tragem? m„ Óntreb„, plin deemo˛ie, Georgescu Florea.

– Œnc„ nu! N-au ajuns Ónc„ Ón zona fixat„ de mine pentru executareafocului de baraj!...

M-am adresat apoi ochitorilor de la tunuri:– Urm„ri˛i ca tot timpul crucea de la grada˛iile de pe lunetele de ochire

s„ fie pe trupele inamice!Dup„ care:– Tunul 1, gata?– Gata!– Tunul 2?– Gata!– Tunul 3?– Gata!– Baterieeee... foc!™i primele proiectile au pornit spre inamic.– Œnc„ o salv„... foc!... ™i Ónc„ una...Privind la tovar„∫ii mei de lupt„, am citit pe fe˛ele lor emo˛ia ce-i

st„p‚nea Ón aceste clipe de Ónceput c‚nd primiser„ îbotezul focului“.Deveniser„ tunari. Alte ∫i mereu alte proiectile vor fi trimise asuprahitleri∫tilor. Cu o u∫urin˛„ ∫i o Óndem‚nare din ce Ón ce mai mari.


82

La tunul 3, tr„g„tor era muncitorul surdomut Octavian Ion, de care amamintit. Deoarece el nu putea auzi comanda de îfoc!“, cu aten˛ia Óncordat„ ∫icu prezen˛a sporit„ a celorlalte sim˛uri, privea la tunurile 1 ∫i 2 ∫i la m‚namea ridicat„ pe care o l„sam Ón jos o dat„ cu comanda îfoc!“; imediatlovitura tunului s„u se al„tura celorlalte.

Pulbere ∫i fum se ridicau Ón fa˛a podului, proiectilele noastreexplod‚nd Ón r‚ndurile inamicului ∫i cre‚ndu-i pierderi grele. Am ceruttunului 1 s„ ocheasc„ asupra podului ∫i s„ trag„ p‚n„ ce-l va distruge; ceeace a ∫i f„cut. Cu celelalte dou„ tunuri am lungit tragerile, urm„rindu-i penem˛ii care se retr„geau spre sat. C‚teva case de la marginea satului, lovitede proiectile, s-au aprins ∫i au Ónceput s„ ard„ Ón fl„c„ri. Dup„ aceea hitleri∫tiin-au mai Óndr„znit s„ ias„ din sat ∫i s„ se av‚nte la atac, l„s‚ndu-∫i chiar ∫imor˛ii ∫i r„ni˛ii pe c‚mp.

Infanteri∫tii no∫tri, sim˛ind sprijinul artileriei ∫i v„z‚nd panica dinr‚ndurile inamicului, au izbucnit Ón urale ∫i au ie∫it din gropi, pornind la atac.Bucurie! Dar ∫i durere, pentru c„ atunci au c„zut ∫i dintre ai no∫tri.

Tragerile le-am continuat – cu intermiten˛„ – Ón tot timpul zilei, ori dec‚te ori sim˛eam vreo mi∫care a hitleri∫tilor ∫i horthy∫tilor Ón sat. O serie desalve am tras ∫i la nord de Prejmer, pentru ca inamicul s„ fie pus la respect∫i pe pozi˛ii de retragere Ón aceast„ zon„.

E adev„rat c„ f„cusem risip„ de muni˛ie. Dar aveam din bel∫ug ∫i apoinoi doream s„ cre„m inamicului convingerea ∫i teama c„ artileria noastr„dispune de o mare putere de foc.

Solda˛ii, agen˛i de leg„tur„ prin care comunicam cu infanteria, le-auspus ∫i celorlal˛i c„ tunarii din spatele lor nu sunt militari, ci muncitori dinuzin„, Ón salopete albastre; ∫i a∫a s-a ajuns ca ei s„ ne boteze îbateriaalbastr„“.

Tragerile bateriei noastre s-au concretizat prin efecte deosebite Óntr-oÓntreit„ m„sur„. Mai Ónt‚i ridicarea moralului infanteri∫tilor no∫tri care auÓncercat cunoscutul sentiment al siguran˛ei c„ artileria a sosit ∫i este al„turide ei; apoi pierderile produse hitleri∫tilor ∫i panica produs„ printre ei ∫i, Ón altreilea r‚nd – dar nu ultimul –, marea bucurie pe care o tr„iau rom‚nii dinsatele respective sim˛ind c„ se apropiase momentul eliber„rii p„r˛ii de nord-vest a Transilvaniei, acest p„m‚nt rom‚nesc ce fusese smuls din trupul ˛„rii

83

Bateria albastr„

de c„tre fasci∫tii germani ∫i italieni ∫i de c„tre horthy∫tii unguri. Sentimentulacestei mari bucurii Ól tr„iam de altfel ∫i noi, componen˛ii îbateriei albastre“.

Sprijinul dat trupelor noastre din aceast„ zon„ prin trageri de artilerieera cu at‚t mai bine venit cu c‚t acestea – a∫a cum rezulta din prezentareaanterioar„ a relat„rii colonelului Atanase Chiri˛„, ∫eful de stat major alCorpului de Munte – erau formate din recru˛i, unit„˛i P.S. ∫i din alte c‚tevaunit„˛i, modest Ónarmate, f„r„ armament automat ∫i f„r„ artilerie.

La sf‚r∫itul primei zile de prezen˛„ a îbateriei albastre“ pe frontputeam spune c„ ea Ó∫i Óndeplinise cu succes misiunea Óncredin˛at„. Prinefectul tragerilor noastre, executate f„r„ economie asupra pozi˛iilor inamice,se putea considera c„ trupele hitleriste b„teau Ón retragere Ón acest sector.

Seara ne-am a∫ezat pe foile de cort a∫ternute peste iarba de sub pomi,preg„tindu-ne s„ lu„m masa. Se mai schimbau Ónc„ impresii ∫i p„reri asuprapreg„tirii ∫i efectu„rii tragerilor din cursul zilei.

Sosise ∫i ma∫ina cu alimente ∫i cu muni˛ie. Drug„ Iosif, artileristulbateriei, Ó∫i chema ajutoare pentru a distribui m‚ncarea.

La un moment dat, unul din muncitori s-a apropiat de mine cu o sticl„de palinc„ Ón m‚n„.

– Domnule locotenent! Noi am g‚ndit c„ e cazul s„ umbl„m la sticlaasta. V„ rug„m s„ trage˛i ∫i dumneavoastr„ o gur„.

™i m-am supus !Iosif Drug„ ∫i ∫oferii care se Óntorseser„ de la uzin„ erau asalta˛i cu

Óntreb„ri despre nout„˛i îde acas„“; de altfel, Ón tot timpul luptelor, ei auÓndeplinit ∫i rol de curieri. Unul din muncitori era anun˛at c„ logodnica luidin Codlea, afl‚nd c„ a plecat pe front, venise la uzin„ ∫i Ói transmiteag‚ndurile ei bune, ur„ri de izb‚nd„ ∫i s„ se Óntoarc„ s„n„tos; un altul Ó∫iam‚nase nunta...

Dar, un alt muncitor :– Ascult„, m„ Drug„! Tu ∫tii desigur ce e aia o mie ∫i o mie ˛i-oi da

dac„ po˛i s„-mi spui tu mie ce e aia o îmiime“.– ! ?...


84

– Las„, m„, c„ ˛i-oi spune eu pe gratis ca s„ nu mori prost. M„ !... S„∫tii ∫i tu c„ acolo la tun, sub ap„rarea de ochire e un disc care este gradat Ón6.400 de p„r˛i, adic„ Ón îmiimi“ m„! ™i noi la alea umbl„m c‚nd domnullocotenent comand„: m„ri˛i sau mic∫ora˛i îderiva“! No, c„ acum te-amÓncurcat ∫i cu dr„cia asta de deriv„.

– Bravo, m„! N-o s„ te mai recunoasc„ nevast„-ta c‚nd o vedea cede∫tept te-ai facut.

Umor specific muncitoresc.Pogoanele de p„m‚nt s„dite cu cartofi de o parte ∫i de alta a lizierei Ón

care ne aflam Ómi r„scoliser„ amintiri din copil„rie c‚nd, la noi Ón sat, auzeamoamenii c„ merg la H„rman s„ cumpere cartofi îs„punari“ pentru s„m‚n˛„,aceast„ regiune fiind cunoscut„ – dup„ cum se ∫tie – Ón Óntreaga ˛ar„ pentrucultura de cartofi.

Priveam la cerul senin Ómp‚nzit de stele ∫i Ómpreun„ cu tovar„∫ii meiam Ónceput s„ c„ut„m ∫i s„ identific„m steaua polar„, carul mare, carul mic,luceaf„rul... Prilej de a m„ trezi c„ am ajuns s„ le vorbesc despre sistemulplanetar, despre povestea m„rului lui Newton ∫i, de aci, despre legea atrac˛ieiuniversale, despre alte galaxii, miliardele de stele ∫i imensele distan˛e ce nedespart de acestea, care au ajuns s„ se m„soare Ón ani lumin„ ∫i pentru avedea ce Ónseamn„ un an lumin„ s„ Óncerce s„ Ónmul˛easc„ 365 (zile) cu24 (ore), cu 60 (minute), cu 60 (secunde) ∫i cu 300.000 km/sec., care esteviteza luminii.

Desigur c„ n-au lipsit nici relat„ri ∫i m„rturisiri din via˛a personal„.Eram ca la un cenaclu, dar f„r„ profil sau manifest„ri dinainte stabilite.

Totu∫i Ón jur de ora 22 a trebuit s„ le spun :– E cazul s„ se sune, f„r„ trompet„, stingerea, pentru c„ m‚ine

diminea˛„ trebuie s„ pornim s„ execut„m trageri dintr-o alt„ pozi˛ie. Noaptebun„!

– Noapte bun„!Dup„ prima zi urma acum ∫i prima noastr„ noapte pe c‚mpul de lupt„,

cu somn ∫i... g‚nduri sub cerul liber ∫i pe acest scump p„m‚nt al ˛„rii care Ó∫istrigase chemarea: acesta de sub trupurile noastre, pentru a fi ap„rat; cel dedincolo de Olt, pentru a fi eliberat.

85

Bateria albastr„


86

LUPTELE CONTINU√

Œncep‚nd cu ziua de 28 august, atacurile inamicului s-au concentrat pedirec˛ia Ilieni-Doboli, localit„˛i a∫ezate pe ∫oseaua de acces de laSf. Gheorghe spre Bra∫ov, astfel c„ Ón zilele ce au urmat aceast„ zon„ adevenit teatrul unor lupte cr‚ncene.

Dat„ fiind situa˛ia men˛ionat„, bateria noastr„ a primit ordin s„ sedeplaseze ∫i s„ ac˛ioneze Ón aceast„ zon„.

Faptul c„ tunurile erau tractate de ma∫ini ne permitea s„ facem rapideschimb„ri de pozi˛ie, ceea ce i-a convins pe hitleri∫ti c„ asupra lor seac˛ioneaz„ cel pu˛in cu un divizion de artilerie (trei baterii) ∫i nu cum erasitua˛ia real„, adic„ o singur„ baterie ∫i aceea format„ din muncitori. Dealtfel, Ón mod con∫tient ne-am propus aceast„ tactic„ de diversiune; posedam∫i mijloacele necesare de deplasare ∫i muni˛ia din bel∫ug cu care eramalimenta˛i de la uzin„.

Astfel, Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria s-a deplasat Ón sectorulDoboli-Podul Olt; de data aceasta, ne-a Ónso˛it c„pitanul Ianculescu, urm‚nds„ ne indice obiectivele asupra c„rora trebuia s„ efectu„m tragerile.

Situa˛ia fiind alarmant„, Ón acest nou sector ne-a Ónt‚mpinat chiarcomandantul Corpului de Munte – generalul Ion Dumitrache.

Œn˛eleg‚nd necesitatea ac˛ion„rii c‚t mai urgente, bateria a ocupatpozi˛ie Ón spatele unei p„duri de la marginea r‚ului Olt, aproape de drumulce traversa peste podul metalic ∫i care constituia calea de acces c„tre Bra∫ov.Œn felul acesta bateria era Ón afara observa˛iei directe a inamicului. Œntr-untimp foarte scurt ∫i util situa˛iei, bateria a deschis focul, execut‚nd trageriasupra liniilor inamice.

Comandantul Corpului de Munte, v„z‚nd rapiditatea ∫i eficacitatea cucare s-a ac˛ionat, precum ∫i pe muncitorii Ón salopete albastre care executauÓntr-o disciplin„ perfect„ ∫i cu at‚ta d„ruire opera˛iunile necesare instal„riibateriei ∫i efectu„rii tragerilor, dup„ ce a stat de vorb„ ∫i s-a l„murit cine ∫i

de unde suntem, ne-a adresat cuvinte de laud„ ∫i Ómb„rb„tare; Ón acele clipe,figura sa radia de emo˛ie, Óncredere ∫i mul˛umire.

Ne-a atras Óns„ aten˛ia c„, Ón acel ceas de cump„n„, Ónaintarea nem˛ilortrebuia cu orice pre˛ oprit„, motiv pentru care se hot„r‚se ca, la nevoie, podulmetalic de peste Olt s„ fie aruncat Ón aer, lu‚ndu-se chiar m„suri de a fiminat.

– Nu va fi cazul domnule general, i-am spus noi. V„ asigur„m c„-lvom ap„ra cu orice sacrificiu !...

Ne-a privit cu un z‚mbet bl‚nd, de o∫tean Óncercat, pe umerii c„ruiaap„sa Ón aceste zile o mare r„spundere.

Ne-a str‚ns m‚inile tuturor, gest Ón care se sim˛ea parc„ o dragoste dep„rinte, dup„ care, Óndrept‚ndu-se c„tre ma∫in„, ne-a urat:

– Succes !Iar mai apoi, c„tre mine care Ól Ónso˛eam:– Locotenente, ai grij„ de ace∫ti oameni ∫i vezi cum ac˛ionezi! V„d c„

Ón ace∫ti muncitori arde clocotul de lupt„ Ómpotriva hitleri∫tilor, dardumneata, ca ofi˛er, nu uita nici o clip„ c-aici e vorba de r„zboi!

™i de data aceasta – din m„rturiile culese ulterior – efectul de panic„ s-aprodus Ón r‚ndul trupelor hitleriste Ónc„ de la primele lovituri c„zute asupra lor.

Trebuie s„ adaug c„ din aceast„ pozi˛ie era necesar s„ execut„m trageriindirecte, adic„ fa˛„ de unghiul stabilit pe hart„ ochirea se f„cea pe turlabisericii din H„rman, iar ˛evile tunurilor erau Óndreptate Ón direc˛iaobiectivelor de tragere pe care nu le vedeam. Deci un procedeu mai dificil pecare tovar„∫ii mei ∫i l-au Ónsu∫it la fel de repede.

Trimisesem un muncitor s„ se urce Óntr-un copac de la margineap„durii dinspre inamic pentru a ne comunica dac„ tragerile noastre se Ónscriupe direc˛ia satelor Ilieni-Doboli. M„rind sau mic∫or‚nd distan˛a de tragere ∫ischimb‚nd direc˛ia la dreapta ∫i la st‚nga, am efectuat trageri îde m„turare“asupra Óntregii zone.

Din aceast„ pozi˛ie de tragere am fost martorii bombard„rii postului deradio de la Bod de c„tre avioane germane Stukas.

87

Bateria albastr„

– Mama lor de t‚lhari! ... Ól auzii pe unul din muncitori, manifes-t‚ndu-∫i sentimentul de revolt„.

Priveam indigna˛i cum avioanele cu zvastic„ se roteau deasuprapostului de radio ∫i cum porneau Ón picaj – cu zgomotul lor specific – pentrua-∫i lansa bombele. Aceast„ scen„ ne-a Ónd‚rjit ∫i mai mult!... Trebuia s„ ler„spundem pe m„sur„ ca s„ simt„ ∫i ei, din plin, efectul proiectilelor noastre.

De altfel, o prim„ urmare a acestei indign„ri de care eram cuprin∫i afost aceea c„ am schimbat pozi˛ia tunurilor la liziera p„durii c„tre inamic, pemarginea Oltului, de unde am putut efectua, Ón continuare, trageri prin ochire∫i observare direct„ asupra obiectivelor ∫i pozi˛iilor acestuia.

Trupele rom‚ne de infanterie din aceast„ zon„, sprijinite de tragerilenoastre de artilerie, au reu∫it Ón aceast„ zi s„ elibereze satul Doboli, sat pecare cu o zi Ónainte – 27 august – o companie german„, sus˛inut„ de artilerie,pusese st„p‚nire, oblig‚nd for˛ele pichetului de gr„niceri rom‚ni s„ se retrag„spre Lunca Cilnicului.

Dat„ fiind situa˛ia nou-creat„, a doua zi – 29 august – ne-am deplasatdincolo de Olt, ocup‚nd pozi˛ie la poalele colinelor pe care era a∫ezat satulDoboli.

™i de data aceasta ma∫inile le ˛ineam Ón apropierea tunurilor.Œntre timp primisem, la cerere, ∫i materiale de transmisiuni ∫i, cum

tovar„∫ii mei de lupt„ se formaser„ ∫i c„p„taser„ experien˛a necesar„, mi-amputut permite ini˛iativa de a l„sa conducerea bateriei de tragere Ón seama lor,iar eu s„ merg ∫i s„ ocup un post de observare Ón turla uneia din cele dou„biserici din satul Doboli.

A∫adar, dup„ ce am pus bateria Ón supraveghere, adic„ fix‚nd punctulde ochire ∫i unghiul necesar ca ˛evile tunurilor s„ fie Óndreptate pe direc˛ia detragere, am stabilit diferitele func˛iuni pe oameni: Georgescu Florea –comandantul bateriei de tragere; Poalelungi Constantin ∫i Ioni˛„ Alexandru –comandan˛i de sec˛ii; Sec„reanu Ion, Sasu Ion ∫i Morea Gavril„ –comandan˛i de tun, ∫i, Ón continuare, ceilal˛i îservan˛i“ ai bateriei.

De asemenea, am stabilit indicative pentru cele dou„ posturitelefonice: îB‚rsa“ pentru cel din bateria de tragere ∫i îCodlea“ pentru cel dela observator.


88

Pentru buna desf„∫urare a opera˛iilor de transmisiuni ∫i observare –dup„ instructajul necesar al misiunilor ce le reveneau – am hot„r‚t ca Ónbaterie s„ r„m‚n„ Marinescu Ioan ca ∫ef de transmisiuni ∫i Pandrea Iosif catelefonist, iar eu s„ fiu Ónso˛it la observator de: Petru∫e Gheorghe – ∫eftelefonist, Pantea Ioan ∫i Unghianu Nicolae – telefoni∫ti, Binga Gheorghe –∫ef observator, Nicoar„ Gheorghe ∫i Tican Victor – observatori.

Am pornit deci c„tre satul Doboli, Óntinz‚nd totodat„ firul telefonic deleg„tur„ Óntre baterie ∫i observator, oprindu-ne, din c‚nd Ón c‚nd, pentru acontrola buna func˛ionare. Ajun∫i Ón sat, ne-am Óndreptat c„tre biserica dinst‚nga drumului ce ducea c„tre Sf. Gheorghe. Ne-am suit Ón turla bisericiipentru a constata posibilit„˛ile de observare. Am dus binoclul la ochi ∫i amÓnceput s„ privesc zona c„tre satul Ilieni prin ferestrele turlei. Nici nu-miputeam dori o situa˛ie mai bun„! ™i pentru a mi-i asocia ∫i pe tovar„∫ii meila aceast„ constatare, i-am dat binoclul lui Bing„ Gheorghe ca s„ priveasc„∫i el.

– Ap„i, domnule locotenent, de aici Ói vedem pe hitleri∫ti ca-n palm„!Fain, nu altceva,... Ómi spuse el.

– Bun! Numai c„ Ón timpul tragerilor eu am s„ mai privesc ∫i prinbinoclu, Óns„ voi s„ fi˛i aten˛i ∫i s„ observa˛i cu ochiul liber ceea ce se petrecela inamic. De altfel, observarea va trebui s„ o facem tot timpul, a∫a c„ pe r‚ndvom fi c‚te unul de veghe.

Œntre timp, telefoni∫tii instalaser„ postul telefonic l‚ng„ noi, Ón turlabisericii. Lui Unghianu Nicolae i-am dat pistolul meu ∫i l-am trimis s„ steade paz„ la u∫a bisericii. Apoi lui Petru∫e Gheorghe i-am spus s„ anun˛ebateria s„ fie gata de tragere.

– Alo îB‚rsa“! Aici îCodlea“, m-auzi?– Alo îCodlea“! Aici îB‚rsa“, te aud.– Fi˛i gata de tragere!– Am Ón˛eles. S„ fim gata de tragere!...– R„m‚ne˛i pe recep˛ie!™i dup„ ce mi-am stabilit elementele de tragere, s-a transmis comanda:

89

Bateria albastr„

– Alo îB‚rsa“! Œnc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor... Comunica˛i c‚nd sunte˛igata.

– Alo îCodlea“, am Ón˛eles comanda: Ónc„rca˛i tunurile, Ón„l˛„tor...(comenzile trebuiau repetate pentru a fi siguri c„ au fost bine recep˛ionate).

– ...

– Alo îCodlea“! Bateria e gata de tragere.

– Foc!...

S-a auzit ∫uieratul proiectilelor pe deasupra noastr„ ∫i apoi am v„zutexploziile Ón pozi˛iile inamicului.

– A∫a, domnule locotenent! S„ le d„m la cap, mama lor,... l-am auzitl‚ng„ mine pe Nicoar„ Gheorghe.

Prin binoclu Ói vedeam pe hitleri∫ti cum alergau Ón lanurile din fa˛asatului Ilieni.

Am continuat tragerile, Ón zon„, prin schimb„ri ale distan˛ei de tragere∫i prin m„rirea sau mic∫orarea derivei, adic„ schimbarea direc˛iei pe planorizontal, Ón func˛ie de observarea mi∫c„rii trupelor hitleriste.

Dup„ aceast„ preg„tire de artilerie, trupele noastre au pornit la atac,atac pe care l-am sprijinit, Ón continuare, prin trageri, p‚n„ ce au reu∫it s„elibereze satul Ilieni, care se afla dincolo de linia de demarca˛ie impus„ prinDictatul de la Viena; clipe emo˛ionante Ón acest sector!...

La un moment dat am observat ∫i o baterie german„ care Óncepuse s„execute trageri asupra trupelor noastre care atacau. Imediat am deschis focde neutralizare asupra ei ∫i nu l-am oprit p‚n„ ce n-am adus-o îla t„cere“.

Œn ziua de 30 august am mai executat trageri dincolo de satul Ilienipentru a proteja infanteria noastr„ ∫i a p„stra pozi˛iile cucerite.

Œntre timp, Ón acest sector mai sosise ∫i bateria 42 a.a. (antiaerian„), a∫ac„ de acum mi se al„turase la observator ∫i sergentul t.r. Colceriu, prin caretransmiteam pozi˛iile inamicului ∫i acestei baterii.


90

Dup„ cum aveam s„ aflu ulterior, Ón aceast„ zi Comandantul Corpuluide Munte, general de divizie Ion Dumitrache, expedia c„tre Marele StatMajor urm„toarea telegram„:

îAst„zi, 30 august 1944, dat„ c‚nd se Ómplinesc patru ani de la cedareaprimelor ora∫e din Ardealul de nord, Ón sectorul Bra∫ov s-a trecut grani˛a ∫iprin lupte s-a ocupat primul obiectiv.“ (23 August. Documente, vol. II,p. 617)

CLIPE GRELE PENTRU îBATERIA ALBASTR√“

Ziua de 31 august avea s„ fie plin„ de grele Óncerc„ri pentru noi.Trupele rom‚ne din aceast„ zon„ au trebuit s„ fac„ fa˛„ unor puternice

atacuri ale for˛elor hitleriste. Astfel, pe direc˛ia Ilieni-Doboli, declan∫area dec„tre inamic a unui atac cu blindate a obligat infanteria noastr„ s„ cedezelocalitatea Ilieni, retr„g‚ndu-se la marginea dinspre Sf. Gheorghe a satuluiDoboli; Ón acela∫i timp, lupte Ónver∫unate se d„deau ∫i la sud de satul Chichi∫unde s-a reu∫it s„ se resping„ ofensiva inamicului. Œn ambele situa˛iihitleri∫tii au suferit grele pierderi Ón oameni ∫i material de r„zboi.

Œn cursul acestor lupte, îbateria albastr„“ ∫i bateria 42 a.a. au trebuit s„sprijine prin trageri sus˛inute trupele noastre de infanterie pentru a putea facefa˛„ puternicului atac inamic.

Dar Ón ce condi˛ii !...Asupra observatorului nostru a Ónceput s„ se trag„ cu pistoale automate

∫i s„ se arunce cu grenade din casele vecine, autorii fiind, desigur, c‚˛iva sa∫ihitleri∫ti ∫i maghiari horthy∫ti. ™i, la informa˛iile date probabil tot de ace∫tidu∫mani, observatorul nostru a devenit cunoscut inamicului, astfel c„ lovituride artilerie au Ónceput s„ cad„ asupra bisericii, lovind ∫i d„r‚m‚nd turla Ón

91

Bateria albastr„

care ne aflam. Totodat„, mi s-a comunicat la telefon c„ lovituri de artilerieau Ónceput s„ cad„ ∫i Ón jurul bateriei noastre.

Situa˛ia era deci deosebit de alarmant„, mai ales c„, dup„ cum am maispus, noi eram lipsi˛i de armament pentru ap„rarea apropiat„.

Mai Ónt‚i, am ordonat, prin telefon, ca bateria s„-∫i schimbe pozi˛ia cucirca 500 m mai spre dreapta ∫i s„ a∫tepte p‚n„ voi veni eu acolo. Apoi amtrimis doi muncitori s„ se strecoare c„tre trupele noastre de infanterie s„ lespun„ care este situa˛ia ∫i s„ aduc„ cu ei, la cealalt„ biseric„ din sat, c‚˛ivainfanteri∫ti cu arme. Noi, ceilal˛i, am pornit, ad„postindu-ne dup„ gardurile ∫izidurile caselor, c„tre cealalt„ biseric„ din Doboli unde am reu∫it s„ ajungemcu bine, de∫i se mai tr„gea asupra noastr„. Nu dup„ mult timp au sosit ∫i ceidoi muncitori – nu mai ∫tiu care dintre ei – cu solda˛ii Ónarma˛i. Am pornit deÓndat„ cu ei c„tre casele de unde se tr„sese asupra noastr„ ∫i prin som„ri – subfocul armelor – am Ónceput s„-i culegem ∫i s„-i ducem Ón cea de a doua biseric„unde ne instalasem. Dup„ ce am terminat aceast„ opera˛ie, le-am spus:

– Acum, ve˛i sta ∫i voi aici, Ómpreun„ cu noi, pentru ca cei care au mair„mas s„ ∫tie c„, dac„ vor mai trage asupra noastr„, vor trage ∫i asupravoastr„. Acela∫i lucru n-au dec‚t s„-l comunice ∫i hitleri∫tilor !

Muncitorii revolta˛i voiau s„-i molesteze. I-am oprit, pentru c„ nu∫tiam care dintre ei sunt autorii atacului banditesc asupra noastr„.

Unul din muncitori a pornit chiar o anchet„ printre ei pentru a-i afla pecei ce tr„seser„ asupra noastr„. Dar f„r„ succes. Din r„spunsuri de înu“ nu-iputea scoate.

Œn continuare a trebuit s„ mai facem fa˛„ unei situa˛ii nepl„cute.Leg„tura telefonic„ cu bateria nu mai func˛iona: ni se t„iase firul.

Am pornit imediat, Ómpreun„ cu doi muncitori-telefoni∫ti ∫i cu obobin„ de rezerv„, pe urmele firului telefonic, am descoperit locul undefusese t„iat. L-am reparat ∫i apoi am mers mai departe p‚n„ la noua pozi˛iea bateriei. Aici m-au Ónt‚mpinat tovar„∫ii mei de lupt„, care ∫i ei trecuser„printr-o situa˛ie critic„ ∫i care parc„ mai mult din priviri dec‚t prin vorbevoiau s„ ∫tie ce s-a Ónt‚mplat. Dup„ ce le-am relatat cele Ónt‚mplate ∫i nouasitua˛ie de pe c‚mpul de lupt„, am efectuat Ómpreun„ cu ei punerea Ónsupraveghere a bateriei, adic„ Ón condi˛ii de tragere, Ón aceast„ nou„ pozi˛ie.


92

Am revenit la observator, de unde am continuat, cu ∫i mai mult„Ónd‚rjire, tragerile asupra trupelor ∫i obiectivelor inamice.

Eram Óns„ tot mai con∫tient de faptul c„ via˛a acestor tunuri ale noastreera spre sf‚r∫ite. Ele ∫i a∫a aveau o uzur„ ini˛ial„ datorit„ folosirii lor latragerile de recep˛ie din cadrul uzinei, la care acum se ad„ugase o solicitareintens„ prin caden˛a mare a tragerilor efectuate Ón aceste zile de confruntareÓn luptele cu trupele hitleriste.

Date fiind pu˛inele noastre for˛e fa˛„ de cele ale inamicului, o astfel desolicitare se impusese de la sine.

De aceea, am dispus ca o ma∫in„ s„ plece imediat la uzin„ ∫i lacomandament, cu o cerere de a ne fi trimise patru tunuri noi – obuziereSkoda de 100 mm calibru – de la fostele Uzine îAstra“ din Bra∫ov, al c„rorprofil de fabrica˛ie, la vremea aceea, era tocmai acesta; de asemenea, ∫imuni˛ia necesar„ de la uzina noastr„.

Dup„ respingerea atacurilor lansate de inamic, situa˛ia pe front serestabilise, astfel c„ Ón ziua de 1 septembrie ac˛iunile ofensive au Óncetat deambele p„r˛i.

Œn aceste momente de r„gaz parc„ ∫i natura din jurul nostru ar„ta, sesim˛ea altfel. Priveam la verdele copacilor ∫i la priveli∫tea multicolor„ alanurilor din acest frumos col˛ de ˛ar„ rom‚neasc„ care Ó∫i exprima chemareala via˛„.

Eram tineri ∫i doream s„ tr„im. ™tiam Óns„ c„ moartea ne p‚ndea Ónorice clip„, de unde ∫i grija ∫i r„spunderea mai mare ce-mi reveneau pentruvia˛a îtunarilor“ mei.

™i p„s„rile Ó∫i reluau lini∫tite zborul ∫i c‚ntul. Nu mai alergau speriate,Ón acel zbor agitat de c„utare a unui culcu∫ c‚t mai ferit ∫i ascuns, ca atuncic‚nd glasul armelor Óncepea s„ se fac„ auzit. Probabil c„ Ón acele momentes„rmanele de ele se Óntrebau ce se Ónt‚mpl„ cu fiin˛ele acelea mai mari –oamenii – pe p„m‚nt. Ce ∫tiau ele, naivele, despre aceste îfiin˛e mari,superioare“, dotate cu inteligen˛„!...

Œntre timp au sosit ∫i noile tunuri ∫i muni˛ia necesar„. Numai c„ fiindtunuri de un alt model a trebuit s„ merg de la observator Ón bateria de tragerepentru a le ar„ta muncitorilor-tunari cum se manevreaz„, care sunt ∫i la ce

93

Bateria albastr„

servesc diferitele dispozitive, cum se monteaz„ ∫i se demonteaz„, cum seface ochirea ∫i cum se ob˛ine Ónclinarea ˛evii la valoarea de îÓn„l˛„tor“comandat„ etc.

Evident c„ acum formarea ∫i instruirea lor s-au putut face ∫i mairepede. C„p„taser„ experien˛„... deveniser„ tunari Óncerca˛i, prin fapte, Ónfa˛a inamicului. Dup„ terminarea acestei instruiri ∫i dup„ punerea bateriei Óncondi˛ii de tragere m-am Óntors la observator de unde am Ónceput s„ transmitcomenzi de tragere asupra liniilor ∫i obiectivelor inamice. Œn plus, pentruproducerea efectului de panic„ asupra hitleri∫tilor ∫i sus˛in„torilor lor, mi-ampermis s„ execut ∫i trageri la distan˛„, chiar p‚n„ la marginea ora∫uluiSf. Gheorghe, deoarece noile tunuri – cu distan˛„ maxim„ de tragere multmai mare – Ómi permiteau aceasta.

CARE PE CARE ?

Dac„ ziua de 1 septembrie fusese mai lini∫tit„, Ón schimb Ón zilele de2 ∫i 3 septembrie au avut loc lupte deosebit de grele, Ónver∫unate, situa˛iaajung‚nd p‚n„ la acel punct maxim de tensiune ∫i confruntare : care pe care?

Œn diminea˛a zilei de 2 septembrie trupele Corpului de Munte audezl„n˛uit o ofensiv„ pe toat„ linia frontului. Hitleri∫tii Óns„ ∫i-au concentratfor˛ele pe direc˛ia Doboli, contraatac‚nd puternic, trupele lor fiind sprijinitenu numai cu trageri de artilerie, dar ∫i cu tancuri.

Se ajunsese la un veritabil duel de artilerie. Tr„geam ∫i noi, tr„geau ∫iei. La un moment dat, lovituri ale artileriei lor au Ónceput s„ cad„ ∫i asupraobservatorului nostru instalat Ón turla celei de a doua biserici din Doboli. Aub„nuit, au fost informa˛i!? Nu ∫tiu... Cert este c„ îbateria albastr„“ Ói deranjafoarte mult ∫i a-i distruge observatorul sau pozi˛ia de tragere constituiapentru ei un obiectiv important de atins.

De data aceasta, muncitorul Petru∫e Gheorghe, care se afla la telefon,l‚ng„ mine, a fost r„nit la bra˛ ∫i picior, trebuind s„ fie transportat la postul


94

de prim-ajutor din H„rman ∫i apoi la spital (dup„ pu˛in timp a fost completvindecat). De altfel, a fost singurul r„nit pe care l-a avut îbateria albastr„“.™i pentru a respecta adev„rul, trebuie s„ mai spun – f„r„ nici un iz de a-mitrage îspuza pe turt„“ – c„ ∫i mie una din schije mi-a smuls binoclul de pepiept, mi-a rupt tunica, aleg‚ndu-m„ doar cu o mic„ zg‚rietur„. ™i acum ca∫i Ón alte situa˛ii din via˛a mea se dovedise c„ sunt un om norocos.

Cum la puternicul atac al hitleri∫tilor, infanteria noastr„, respectiv unbatalion al Regimentului 30 doroban˛i, Óncepuse s„ se replieze la ordin, amp„r„sit ∫i noi observatorul, Óndrept‚ndu-ne c„tre pozi˛ia de tragere a bateriei,dup„ ce, Ón prealabil, d„dusem ordin prin telefon ca s„ ata∫eze tunurile lama∫ini ∫i totul s„ fie preg„tit pentru retragere. Ajun∫i la baterie, am dispus catrei tunuri s„ plece imediat ∫i s„ ocupe pozi˛ie dincolo de podul peste Olt(vechea pozi˛ie), Ón timp ce eu cu al patrulea tun ∫i cu servan˛ii respectivi amr„mas s„ le acoperim retragerea, prin ocuparea de pozi˛ii succesive ∫iexecutarea de trageri asupra for˛elor inamice. Aceasta deoarece, Óntre timp,trupele hitleriste reu∫iser„ s„ ocupe satul Doboli ∫i Ónaintau de-acum pedrumul care ducea spre pod, adic„ leg„tura direct„ spre Bra∫ov dinspreSf. Gheorghe.

Nu pot uita c„ al„turi de ceilal˛i muncitori-servan˛i ai tunului, cetrebuiau s„ acopere replierea bateriei, a r„mas – risc‚ndu-∫i via˛a Ómpreun„cu noi – ∫i ∫oferul Micuda Ion care, mereu cu ma∫ina al„turi, ajuta latractarea tunului.

Reveni˛i cu bine Ón vechea pozi˛ie de l‚ng„ îPodul Olt“, am instalat c‚ts-a putut mai repede tunurile Ón pozi˛ie de tragere ∫i proiectilele noastre auÓnceput s„ porneasc„, cu caden˛„ maxim„ posibil„, asupra hitleri∫tilor pentrua le opri Ónaintarea.

Dup„ cum s-a mai ar„tat, comandamentul Corpului de Muntedispusese ca acest pod s„ fie dinamitat ∫i la nevoie s„ fie aruncat Ón aer.

Ne durea inima ca acest pod mare, metalic – greu de reconstruit dup„aceea – s„ fie distrus, mai ales c„ noi nutream convingerea redres„rii situa˛ieigrele Ón care se aflau trupele noastre acum. Tunarii-muncitori ai îbaterieialbastre“, Ón totalitate – a∫a cum se angajaser„ de altfel –, au luat hot„r‚rea s„-lapere cu orice sacrificiu ∫i s„ nu permit„ hitleri∫tilor s„ ajung„ ∫i s„ treac„

95

Bateria albastr„

peste el. Ca atare, s-a cerut prin ofi˛erul de leg„tur„ ca podul s„ nu fie aruncatÓn aer, pentru c„ noi vom reu∫i s„-l ap„r„m.

™i astfel a Ónceput episodul de lupt„ cel mai important al baterieinoastre.

Nu numai dup„ cum Ómi amintesc, dar ∫i a∫a cum rezult„ din raportulÓnaintat la comandamentul Corpului de Munte, dup„ Óncheierea misiunii ∫i aluptelor noastre pe front, la unul din tunuri ocheam personal. Ochirea sef„cea direct, de-a lungul drumului, observ‚nd trupele inamice. Stabilisem ∫icomandam numai distan˛a de tragere, adic„ valoarea de pus la îÓn„l˛„tor“,dup„ care urma comanda: Foc! Œn func˛ie de observarea loviturilor noastre ∫ide pozi˛iile trupelor ∫i blindatelor hitleriste, m„ream sau mic∫oram distan˛ade tragere. Cele dou„ tancuri le-am luat ca ˛int„ cu tunul la care m„ aflam eu.

Drumul ∫i c‚mpul din fa˛a podului vuiau de exploziile proiectilelornoastre ca o baie de foc din care se Ón„l˛au conuri de pulbere ∫i fum.Atacatorii erau toca˛i Óntr-una... dar al˛ii coborau ∫i Ónaintau dinspre sat.Œncepuse chiar s„ m„ Óncerce teama c„, p‚n„ la urm„, rev„rsarea asta de for˛ene va cople∫i. Eram con∫tient c„ ei voiau s„ pun„ m‚na pe pod pentru cama∫inile ∫i blindatele lor s„-∫i poat„ continua apoi drumul spre Bra∫ov, lucrupe care Óns„ nu-l vroiam noi... Aceasta cred c„ este explica˛ia c„ hitleri∫tii n-au Óncercat un atac prin unul din vadurile Oltului.

P‚n„ la urm„, nem˛ii, d‚ndu-∫i seama de pierderile suferite ∫i c„ barajulf„cut de bateria noastr„ se dovedise de netrecut, au renun˛at s„ mai atace ∫iau Ónceput retragerea c„tre sat. I-am urm„rit cu tragerile p‚n„ pe colinele dinfa˛a satului ∫i apoi c‚teva salve Ónc„ deasupra satului, dup„ care amcomandat Óncetarea focului...

Caden˛a de tragere fusese impus„ Óns„ la maximum posibil! Neluptasem, cum se spune, pe via˛„ ∫i pe moarte.

Datorit„ duratei tragerilor cu o astfel de caden˛„, impus„ de situa˛ia cucare eram confrunta˛i, ˛evile tunurilor se Ónc„lzeau foarte tare ∫i – a∫a cum sespune Ón termeni de artilerie – reveneau tot mai greu Ón baterie.

Pentru cititorul neavizat sunt dator cu o explica˛ie: c‚nd se comand„îfoc“, cu ajutorul unui percutor se love∫te capsa de la tubul cu pulbere careo amorseaz„ ∫i o aprinde; presiunea mare a gazelor produse prin ardere


96

trimite Ónainte – la distan˛a dorit„ – proiectilul, for˛‚nd ∫i ˛eava tunului s„aib„ o mi∫care Ón acela∫i sens, dar care este totu∫i fr‚nat„ de anumitedispozitive; totodat„, se produce ∫i o for˛„ de recul care ar trimite tunulÓnapoi dac„ n-ar fi bine fixat Ón p„m‚nt prin bra˛ele sale; dup„ ce proiectilula plecat, ˛eava trebuie s„ revin„ Ón pozi˛ia sa ini˛ial„ sub ac˛iunea fr‚nelor ∫idispozitivelor respective, adic„ îs„ revin„ Ón baterie“.

Œn regulamentul artileriei sunt prev„zute diferitele durate de trageri, Ónfunc˛ie de caden˛„ (num„rul de lovituri pe minut), dup„ care trebuie s„urmeze o pauz„. Or, noi ne aflam Ón situa˛ia de a nu mai putea respectaprevederile regulamentului. fievile tunurilor se Ónc„lzeau p‚n„ aproape deculoarea ro∫u-portocaliu. De aceea, o parte din muncitori alergau cu saci ∫ic‚rpe ∫i chiar cu prelatele de la ma∫ini, pe care le Ónmuiau Ón apa Oltului,dup„ care veneau ∫i le puneau pe ˛evile tunurilor pentru a le r„ci.

™i astfel lupt„torii îbateriei albastre“ au reu∫it, lupt‚nd cu d„ruire ∫iabnega˛ie, s„-∫i duc„ la bun sf‚r∫it misiunea pe care ∫i-au asumat-o, respectivoprirea atacului trupelor hitleriste ∫i neocuparea podului de c„tre acestea.

Œnc„ o dat„ o m‚n„ de rom‚ni, simpli muncitori din fabrici, reu∫iser„s„ dovedeasc„ inamicului c„: îNici pe aici nu se trece !“

Eram fr‚n˛i de oboseal„ ∫i tensiune nervoas„ – dar nu Ónfr‚n˛i! –,sudoarea curgea pe noi, ne Ómbr„˛i∫am, bucuria ∫i emo˛ia se putea citi pefe˛ele tuturor... R‚nd pe r‚nd am mers s„ ne sp„l„m ∫i s„ ne r„corim Ón apaOltului... îOf! Oltule, Oltu˛ule!“

Am f„cut apelul. To˛i se sim˛eau bine!Œn timp ce tr„iam aceste clipe de mul˛umire ∫i satisfac˛ie pentru reu∫ita

noastr„, unul dintre muncitori (nu mai ∫tiu care) se adres„ celorlal˛i :– M„,... dar hitleri∫tii „∫tia n-au bun sim˛! Nu mai puteau s„ a∫tepte ∫i

ei ni˛el cu atacul „sta ca s„-mi termin ∫i eu nevoile... N-am s„ uit, mama lor,c„ m-au f„cut s„ alerg la tunuri cu pantalonii Ón vine.

R‚sete, veselie... Contrast total: de la momentele de maxim„ Óncordaredin timpul luptei la momente de destindere deplin„!

A doua zi – 3 septembrie – hitleri∫tii au reluat atacul Óns„, de dataaceasta, mult mai slab, astfel c„ a putut fi oprit Ónc„ din fa∫„. Loviturile

97

Bateria albastr„

bateriei noastre, trimise îcu d„rnicie“ asupra lor, i-au obligat s„ r„m‚n„ peloc, p‚n„ dup„-amiaz„ c‚nd subunitatea comandat„ de c„pitanul Hajdeu,atac‚nd pe flanc, din dreapta, dup„ lupte Ónd‚rjite i-a obligat s„ se retrag„,reu∫indu-se astfel s„ se elibereze din nou satul Doboli. De la sine Ón˛eles c„tot timpul bateria noastr„ a sprijinit atacul infanteriei prin trageri de artilerie.A∫a se face c„, Ón final, am trecut din nou dincolo de Olt, pe podul pe care Ólap„rasem, ocup‚nd iar„∫i pozi˛ie Ón Lunca C‚lnicului, la sud de colinele pecare se afla satul Doboli. De aici am continuat s„ efectu„m trageri care s„protejeze infanteri∫tii ∫i s„-i ajute s„-∫i consolideze pozi˛iile cucerite.

Œn felul acesta, situa˛ia Ón sectorul nostru de lupt„ a r„mas neschimbat„p‚n„ Ón zilele de 5 ∫i 6 septembrie c‚nd Ón zon„ au sosit subunit„˛i dinRegimentul 19 artilerie ∫i din Divizia îTudor Vladimirescu“ ∫i c‚nd îbateriaalbastr„“ le-a predat – metaforic spus – steagul, pentru a fi purtat spre noib„t„lii.

Œn cursul luptelor duse Ón aceste zile, îbateria albastr„“ a tras asupratrupelor inamice 2.652 de proiectile (966 de 75 mm ∫i 1686 de 100 mm).

Aceasta Ónseamn„ c„, Ón cele nou„ zile de lupt„ ale îbateriei albastre“,s-au tras Ón medie aproape 300 de lovituri pe zi, adic„ 100 de lovituri defiecare tun. Am spus îÓn medie“ pentru c„ Ón unele zile a trebuit s„ tragemmai mult, iar Ón altele mai pu˛in, Ón func˛ie de situa˛ia de pe front. Oriceartilerist Ó∫i poate da seama c„ a fost un ritm anormal de trageri, Ónc„lc‚ndprevederile oric„rui regulament de trageri ale artileriei. Dar noi, dat„ fiindsitua˛ia luptelor din acest sector ∫i necesitatea acoperirii cu artileria aac˛iunilor for˛elor noastre, ne-am asumat riscul Ónc„lc„rii acestor prevederi.™i cred c„ am ales solu˛ia cea mai bun„. Nu se spune doar c„ nu Óntotdeaunasitua˛iile cu care e∫ti confruntat Ón via˛„ se aseam„n„ cu cele descrise ∫iÓnv„˛ate din c„r˛i sau de la profesori? C‚nd apar astfel de dezacorduri, estenecesar s„ apar„ ∫i ini˛iativa de a g„si solu˛ii adecvate ∫i de a lua deciziibenefice.

Intrarea Ón dispozitivul de lupt„ a marilor unita˛i rom‚ne ∫i sovietice,afluite de la sud de Carpa˛i, a creat premisele favorabile trecerii la o nou„etap„ a confrunt„rilor cu for˛ele hitleriste ∫i horthyste invadatoare. Prin luptegrele, armata rom‚n„, cot la cot cu armata sovietic„, a reu∫it, p‚n„ la


98

25 octombrie 1944 s„ elibereze Óntregul teritoriu al Transilvaniei, ac˛ion‚ndapoi pe teritoriile Ungariei ∫i Cehoslovaciei, p‚n„ la victoria final„ (9 mai 1945).

Iar noi ajunsesem la ultima comand„:– Baterie!... Œncolonarea!... Direc˛ia Tohan... Œnapoi la uzin„!...

ŒN MOMENTELE NOASTRE DE R√GAZ

Acolo, pe c‚mpul de lupt„, dup„ confruntarea cu inamicul, veneau ∫imomente de r„gaz, c‚nd noi cei ce luptam Ón îbateria albastr„“ schimbam nunumai impresii ∫i tr„geam concluzii asupra celor petrecute peste zi, dar nef„ceam ∫i unele m„rturisiri din via˛a personal„. A∫a am ajuns s„ necunoa∫tem mai bine, s„ se creeze o apropiere ∫i mai mare Óntre noi.Posibilitatea de cre∫tere a moralului ∫i a Óncrederii Ón for˛ele noastre, precum∫i o destindere a Óncord„rii din timpul luptelor... Uneori, noaptea, insomniapunea st„p‚nire pe tine ∫i amintiri din via˛a de p‚n„ atunci Óncepeau s„ ˛i sederuleze ca un film scos din arhiv„. Via˛a!... Da, via˛a, pentru c„ a doua zinu se putea ∫ti dac„ vei mai fi sau nu printre cei vii... Astfel, m-am aflat ∫ieu, Ón acele zile ∫i nop˛i, Ón situa˛ia de a retr„i sau povesti cr‚mpeie din via˛amea muncitorilor, tovar„∫ii mei de lupt„ de atunci, ∫i, implicit, reluate pentrucititorul de acum... De∫i relatate la timpul trecut, dep„narea lor apar˛ineomului care le retr„ie∫te ∫i le scrie dup„ 40 de ani de la momentul îbaterieialbastre“...

Din satul meu natal, nu prea departe de Bucure∫ti, a∫ezat de-a lungul∫oselei ce duce c„tre Pite∫ti, dincolo de fostul codru al Vl„siei, leg„tura cuora∫ul se f„cea totu∫i greu. Iar cei ce reu∫eau s„-∫i continue ∫coala maideparte, la ora∫, nu dep„∫eau degetele de la o m‚n„. Marea mea ∫ans„ a fostÓnv„˛„torul din sat, Constantin Popescu, un om de inim„, ∫i el originar dinsat, dornic s„ ajute la promovarea ∫i trimiterea mai departe la Ónv„˛„tur„ aunora din elevii ∫colii. Œn primele dou„ clase primare trebuia s„ parcurg patru

99

Bateria albastr„

kilometri p‚n„ la ∫coal„; apoi numai jum„tate din aceast„ distan˛„ p‚n„ la∫coala cea nou„.

C‚nd eram Ón clasa a patra, Ónv„˛„torul nostru a organizat o excursie laM‚n„stirea Dealu de la T‚rgovi∫te pentru a vizita morm‚ntul lui MihaiViteazul; acolo se afla ∫i Liceul Militar Ónfiin˛at de marele patriot NicolaeFilipescu. La excursie am participat ∫i eu. Era prima oar„ c‚nd ie∫eam Ónafara satului natal. Impresii ∫i amintiri de copil... minunate... de neuitat!Dup„ Óntoarcere, nu la mult timp, Ónv„˛„torul a venit la tat„l meu.

îLa un liceu ca „sta trebuie s„ mearg„ b„iatul t„u“ – spunea domnulÓnv„˛„tor – îdac„ reu∫e∫te ∫i Ónva˛„ bine, ob˛ine burs„ ∫i astfel, scutit de oricetax„, are asigurat„ ∫i Óntre˛inerea ∫i Ómbr„c„mintea.“

îFiindc„“ – zicea Ónv„˛„torul – îar fi p„cat ca un copil a∫a de bun...“Pentru Ónv„˛„torul meu eram un copil îdotat“, eram premiantul clasei.

Asta m-a ajutat. Tata, de∫i Ón sinea lui dorea din tot sufletul s„-∫i vad„feciorul îom cu carte“, era totu∫i con∫tient c„ nu are posibilit„˛i materialepentru a m„ Óntre˛ine la liceu. fi„ran modest, dar foarte bogat ca suflet ∫i caom, cu patru clase primare; cinci copii, dintre care doi au murit de mici dinlips„ de asisten˛„ medical„. Eram cel mai mare copil, n„scut Ón 1917, Óntimpul Primului R„zboi Mondial (∫i iat„-ne acum Ón cel de al doilea!).

Dup„ ce hot„r‚rea de a da examen la liceu a fost luat„, Ón vacan˛a devar„ am Ónceput s„ m„ preg„tesc. Din c‚nd Ón c‚nd mergeam la îdomnulÓnv„˛„tor“ s„ m„ verifice ∫i Óndrume. S„racul tata renun˛ase s„ m„ mai ia lamunca c‚mpului; m„ l„sa s„ Ónv„˛. Ba, seara c‚nd se Óntorcea, lua cartea deistorie sau de geografie, alegea diferite lec˛ii ∫i eu trebuia s„ i le spun îpe dinafar„“. La rom‚n„ (compunere) ∫i la matematic„ nu se pricepea; acestear„m„seser„ Ón seama Ónv„˛„torului.

A sosit ∫i data examenului. Se ˛inea la Bucure∫ti, sus Ón Dealul Spirii.Am venit Ónso˛it de tata ∫i am fost g„zdui˛i la un frate al s„u, muncitor laatelierele C.F.R.

La sf‚r∫itul examenului, a fost una din zilele mari ale vie˛ii mele; tatal„crima de bucurie ∫i de fericire. Din aproape o mie de candida˛i, pentru 40de locuri, reu∫isem primul; eram deci bursier. La Óntoarcerea Ón sat, fericirea


100

a fost Ómp„rt„∫it„ ∫i de mama, iar eu am alergat la îdomnul Ónv„˛„tor“ cas„-i dau vestea cea mare ∫i s„-i mul˛umesc.

Toamna, la deschiderea ∫colilor, tata a mers cu mine la T‚rgovi∫te. Ne-am oprit mai Ónt‚i Ón ora∫, la un restaurant, unde mi-a dat o friptur„ alc„rei gust, atunci cu totul aparte, nu l-am uitat ; dup„ aceea, cu o tr„sur„, ampornit c„tre M‚n„stirea Dealul, pe un drum m„rginit de livezi ∫i de vii ∫i careÓn apropierea liceului Óncepea s„ urce, Ón serpentine, prin p„durea de brazi ∫ifagi.

Ajun∫i la poarta liceului am fost luat de c„tre un locotenent, diriginteleclasei 1, am fost dus la baie, m-am Ómbr„cat cu hainele militare – destul degreu am reu∫it s„-mi Ónf„∫or moletierele – dup„ care m-am Óntors la tata s„-iaduc hainele civile. La desp„r˛ire, cu lacrimi Ón ochi, mi-a dat c‚teva sfaturipe care nu le-am uitat niciodat„.

îS„ fii cuminte (cine ar putea s„ defineasc„ Óntregul con˛inut al acesteino˛iuni «cuminte» ?); s„ Ónve˛i; s„ fii cinstit ∫i bun (∫i ce exemplu de bun„tateera tata !); s„ nu ui˛i de unde ai plecat.“

Am Ónceput cursurile liceului ∫i premiant ∫i bursier am r„mas Ón toatecele opt clase.

Am fost ∫i voi fi toat„ via˛a recunosc„tor dasc„lilor ∫i instructorilor meipentru Ónv„˛„tura ∫i educa˛ia primit„ Ón acest liceu.

Profesorii ∫i ofi˛erii educatori aveau o preg„tire deosebit„ ∫i erau de o˛inut„ moral„ de excep˛ie; profesorii, ca ∫i elevii, erau selecta˛i prin concursdintre cei mai buni din ˛ar„.

De asemenea, trebuie s„-mi exprim recuno∫tin˛a ∫i fa˛„ deÓntemeietorul liceului, Nicolae Filipescu, care stabilise drept criteriu de baz„,pentru concursul elevilor, ca 60% dintre bursieri s„ fie copii de ˛„rani,muncitori ∫i mici func˛ionari. Cum altfel a∫ fi putut ajunge eu s„ merg maideparte la Ónv„˛„tur„?... Nu-l pot uita pe acest mare om (pe care nu l-am maiapucat Ón via˛„) despre care cunoscutul cronicar Leon Kalustian scria Óntr-unul din volumele sale îSimple note“: îdintre patrio˛ii care au militat cutoat„ fiin˛a lor pentru Marea Unire Ómplinit„ la 1 decembrie 1918, doi nuaveau s„ mai ajung„ s„ pl‚ng„ de bucurie la Alba Iulia: Nicolae Filipescu ∫i

101

Bateria albastr„

Barbu Delavrancea; Nicolae Filipescu murise Ón toamna anului 1916, lapu˛in timp dup„ intrarea Rom‚niei Ón r„zboi“.

Œntregul proces de Ónv„˛„m‚nt ∫i de educa˛ie se desf„∫ura Ón jurul aceluil„ca∫, at‚t de bogat Ón istorie ∫i cultur„ ∫i pentru neamul rom‚nesc,M‚n„stirea Dealu. Acolo ∫i-a avut tiparni˛a diaconul Coresi, acolo se afl„mormintele lui Radu cel Mare – Óntemeietorul m‚n„stirii – ∫i al mareluivoievod Mihai Viteazul, cel care, pentru prima oar„, a f„urit la 1600 unireacelor trei ˛„ri rom‚ne. Pe lespedea morm‚ntului s„u st„ scris : îAici zacecinstitul ∫i r„posatul capul cre∫tinului Mihai marele voievod, ce au fost domnfi„rii Rom‚ne∫ti ∫i Ardealului ∫i Moldovei“.

Preg„tirea temeinic„ a constituit o baz„ eficient„ pentru profesiunilenoastre ulterioare, c‚t ∫i pentru formarea noastr„ ca oameni, caractere,cre∫terea ∫i implantarea Ón fiin˛ele noastre a sentimentului patriotic, aldragostei de ˛ar„.

™i c‚˛i dintre fo∫tii profesori, ofi˛eri ∫i elevi de la îDealu“ nu ∫i-au datvia˛a pentru ap„rarea ∫i Óntregirea ˛„rii, Ón cele dou„ r„zboaie mondiale!...

Criteriile de apreciere a elevilor se bazau numai pe valoare, perezultatele ob˛inute – pe merit – la Ónv„˛„tur„ ∫i Ón comportare, indiferentdac„ erai fiu de ˛„ran, de general sau de al˛i de˛in„tori de îÓnalte“ func˛ii destat sau politice. O ∫coal„ realmente democratic„!... Au fost copii care laintrarea Ón liceu au venit Ón opinci, pentru ca apoi s„ termine ∫efi de promo˛ie.

Un alt merit al liceului de la îDealu“ a fost acela de a fi reu∫it s„ creeze∫i s„ dureze sentimente de aleas„ afec˛iune nu numai Óntre fo∫tii profesori,ofi˛eri educatori ∫i elevi, nu numai Óntre elevii aceleia∫i promo˛ii, dar ∫i – pevertical„ – Óntre elevii diverselor promo˛ii.

Dup„ terminarea liceului am urmat ™coala de ofi˛eri de artilerie de laTimi∫oara, dup„ ce Ón prealabil trebuise s„ fac – Ómpreun„ cu colegii dintoate armele – un an la ™coala preg„titoare de ofi˛eri din Bucure∫ti.

La Timi∫oara am avut profesori deosebi˛i, Óntre care a∫ aminti numaipe prof. Ilie Murgulescu – la chimie ∫i fizic„, pe prof. Remus R„dule˛ – laelectrotehnic„, pe prof. M. Gherm„nescu – la matematic„.

La absolvire eram din nou ∫ef de promo˛ie...


102

Œn martie 1940 primeam gradul de sublocotenent.

Ca ∫ef de promo˛ie, la reparti˛ie aveam dreptul s„-mi aleg regimentul.Voiam s„-mi aleg Regimentul 2 artilerie grea-motorizat din Bucure∫ti, undef„cusem practica de instruc˛ie Óntre anii II ∫i III. Dar cum acesta fusese mutatÓn alt„ garnizoan„ am ales Regimentul 2 artilerie de gard„, cu sediul laCentrul de instruc˛ie al artileriei de la Dadilov, Óntre Bucure∫ti ∫i Giurgiu, Ónapropiere de Comana.

Dup„ dou„ sapt„m‚ni de concediu, m-am prezentat la regiment. Lapu˛in timp de la prezentarea mea la regiment am dat examen de admitere ∫iam reu∫it la ™coala Politehnic„. Œn toamna anului 1942 am fost mobilizat,Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi ofi˛eri, ∫i trimis la T‚rg∫or, l‚ng„ Ploie∫ti, undeurma s„ fim preg„ti˛i pentru artileria antiaerian„.

La sf‚r∫itul cursurilor, trebuia s„ se mearg„ pentru perfec˛ionareapreg„tirii Ón Germania. Eu ∫i Ónc„ doi colegi am refuzat s„ mergem. Œnconsecin˛„, am fost trimis comandant de sec˛ie Óntr-o baterie de artilerieantiaerian„, instalat„ l‚ng„ rafin„ria Vega din Ploie∫ti.

Aprob‚ndu-mi-se deta∫area la ™coala Politehnic„ am continuatcursurile p‚n„ Ón luna aprilie 1944, c‚nd am fost trimis la uzina din Tohan,unde aveau s„ m„ g„seasc„ evenimentele ce fac obiectul acestei rememor„ri.

NE-AM F√CUT DATORIA!

Œntoarcerea noastr„ la uzin„ a fost marcat„ prin momente deosebite.Muncitorii din uzin„, membrii direc˛iei ∫i ai comisiei militare ne-auÓnt‚mpinat cu urale ∫i flori, Ón sunetele fanfarei. Momente Ón„l˛„toare demare bucurie, de adev„rat„ s„rb„toare; emo˛ia ne st„p‚nea, deopotriv„, peto˛i.

Œmbr„˛i∫„ri, ... felicit„ri ... îBun venit!“ îBun g„sit!“...

103

Bateria albastr„

Œncrederea Ón victorie, Ón succesul luptelor Ómpotriva inamicului, cares„l„∫luise Ón sufletele noastre, ∫i a celor din baterie ∫i a celor r„ma∫i Ón uzin„,se adeverise a fi fost sem„nat„ pe ogor bun. Meritul ac˛iunii noastre apar˛inetuturor. Dar ∫i celor r„ma∫i Ón uzin„ care, tot timpul, cu g‚ndul ∫i cu fapta aufost al„turi de noi, r„spunz‚nd cu promptitudine la toate cererile noastretransmise de pe c‚mpul de lupt„. Pentru c„ muncitorii din Tohan, ca ∫iÓntreaga noastr„ armat„, ca ∫i Óntregul nostru popor, confirmaser„ prin faptelelor un mare adev„r, exprimat prin afirma˛ia potrivit c„reia îb„t„liile sec‚∫tig„ mai Ónt‚i Ón inimile oamenilor“.

Cu to˛ii Óncercam un sentiment de mul˛umire, acela al datorieiÓmplinite, al faptului c„ am fost prezen˛i ∫i ne-am adus modesta noastr„contribu˛ie Ón acele zile fierbin˛i, de confruntare cu hitlerismul. Am luptat cutoate for˛ele, d„ruirea ∫i priceperea noastr„ ∫i am izb‚ndit, d‚nd o lec˛iemeritat„ ocupan˛ilor fasci∫ti.

Pentru faptele sale de arme, îbateria albastr„“ a fost citat„ prin Ordinulde zi nr. 14 din 30 octombrie 1944 pe Óntreaga armat„. Reproduc in extensoacest document.

MINISTERUL DE R√ZBOICabinetul Ministrului

ORDIN DE ZINr. 14 din 30 octombrie 1944

Œn zilele de la 25 august la 5 septembrie a.c. c‚nd se desf„∫urau grelelupte de cur„˛irea teritoriului de trupele germane, unit„˛i germano-maghiareau atacat din Ardeal spre Bra∫ov.

Al„turi de trupele care au luptat pentru respingerea inamicului Ón zonaPrejmer-Doboli, Uzinele Rogifer-Tohanu au intrevenit imediat la cerereaCorpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫i material propriu.

Spontaneitatea cu care a intervenit Direc˛ia Uzinelor, elanul cu care ar„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care au luptat pentrurespingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinirea datoriei fa˛„ de fiar„.


104

105

Pentru faptele deosebite ar„tate mai sus, ordon citarea pe Armat„ aDirec˛iei Uzinelor Rogifer-Tohan ∫i a personalului care a Óncadrat bateriaîRogifer“, dup„ cum urmeaz„ :

Bateria albastr„

1. Locot. N„stase M., Ofi˛er recep˛ioner

12. Georgescu Florea, ™ef serviciu

13. Poalelungi C-tin, ™ef de poligon

14. Ioni˛„ Alexandru, ™ef atelier

15. Marinescu Ioan, Func˛ionar

16. Sec„reanu Ioan, Lucr„tor

17. Sassu Ioan, Lucr„tor

18. Norea Gavrilã, Lucr„tor

19. Buiculescu D-tru, Lucr„tor

10. Spirea Gheorghe,Lucr„tor

11. Ivan Vasile, Lucr„tor

12. ™erban Petre, Lucr„tor

13. Stroie Gheorghe, Lucr„tor

14. Botorog ™tefan, Lucr„tor

15. Dandar„u Alex., Lucr„tor

16. Cotinghiu Miron, Lucr„tor

17. Moja Gheorghe, Lucr„tor

18. Sperchez Ioan,Lucr„tor

19. Blodan Pavel, Lucr„tor

20. Mi∫u Ioan, Lucr„tor

21. Sfetea Ioan,Lucr„tor

22. Obancea Ioan, Lucr„tor

23. Doros Ioan,Lucr„tor

24. Marcu Grigore, Lucr„tor

25. Biot„ Octavian, Lucr„tor

26. Gabor Petre, Lucr„tor

27. Ioni˛„ Ioan, Lucr„tor

28. T‚rnoveanu Vlad, Lucr„tor

29. Bloj Gheorghe, Lucr„tor

30. Mita Nic., Lucr„tor

31. Octavian I., Lucr„tor

32. Ciobanu Ion, Lucr„tor

33. Mateescu Stel., Lucr„tor

34. Mari˛„ Vasile, Lucr„tor

35. Petru∫e Gh. Lucr„tor

36. Pantea Ioan, Lucr„tor

37. Ungheanu Nic., Lucr„tor

38. Pandrea Iosif,Lucr„tor

39. Binga Gh. Lucr„tor

40. Nicoar„ Gh. Lucr„tor


106

41. Tican Victor, Lucr„tor

42. Pavel Wilhelm, Lucr„tor

43. Gatei Ilie, Lucr„tor

44. Drug„ Iosif, Lucr„tor

45. Suciu Mihai,™ofer

46. Laz„r Ioan, ™ofer

47. Anghel Ioan, ™ofer

48. Micuda ™tefan, ™ofer

49. Dobre D-tru,™ofer

50. Nedelcu Marin, Lucr„tor

51. Banucu Ioan,Lucr„tor

52. B„ncil„ Ioan, Lucr„tor

53. Burtea Petre, Lucr„tor

54. Eftimie Nic., Lucr„tor

55. Truia Traian, Lucr„tor

56. Teleanu C., Func˛ionar

57. Cornea Gheorghe, Func˛ionar

MINISTRU DE R√ZBOI pt. conformitateGeneral de Corp Armat„ Director de Cabinet

/ss/ M. Racovi˛„ Col. /ss/ Caramitru

COMUNICAT:– Pt. Executare: Secret de Stat ale: A.U., Aer, Marin„, Inz. Arm. ∫i

Prod. R„zboi, M.St.M., Armate, Corpul 1-7 Armat„, Corpul de Munte, Corp.Gran., Corpul Cavaleriei, Comand. Trupe Motomec., Comand. Mil. alCapitalei, Insp. Gl. al Jandarmeriei.

Corpurile Teritoriale, Divizii, Brig„zi, Direc˛ii ∫i Servicii dinSubsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat, Secretariatul General al M.R.

Regimentelor ∫i unit„˛ilor corp aparte, prin grija Comandamentelorrespective c„rora li s-a transmis num„rul necesar de exemplare.

pt. conformitate™eful Bir. AdjutantureiC„pitan /ss/ Mircea Cucu

L.S.Dup„ Óndeplinirea misiunii, to˛i membrii bateriei au fost decora˛i cu

ordine ∫i medalii.

Au constituit faptele îbateriei albastre“ acte de vitejie, de eroism? Nu∫tiu ... Nici eu, nici tovar„∫ii mei de lupt„ nu am Ón˛eles s„ facem caz deaceste fapte sau s„ le exager„m semnifica˛ia.

Personal am c„utat s„ nu infirm unele principii de via˛„ Ónv„˛ate – ∫iexemplificate – de la unii din bunii mei profesori. S„ nu intri Ón conflict cumodestia, cu bunul sim˛! ... Atunci c‚nd faci o fapt„ bun„ sau chiar una cutotul mai aparte s„ nu reclami r„splata, pentru c„ Ó∫i pierde din Óns„∫ivaloarea ei; s„ la∫i s„ fie apreciat„ de al˛ii ∫i nu s„ o tr‚mbi˛ezi ∫i s„ te f„le∫titu Ónsu˛i ! ...

A∫a se face c„ dup„ mul˛i ani, c‚nd eram director adjunct Óntr-uninstitut de cercet„ri, unul din colaboratori – dup„ ce v„zuse un film despreîbateria albastr„“ care rulase pe ecranele cinematografelor – m-a Óntrebat :

– Tovar„∫e director, de ce la aniversarea zilei de 23 August veneau altepersoane din afar„ s„ ne vorbeasc„ despre insurec˛ie, c‚nd dumneavoastr„era˛i ∫i al nostru ∫i Ón m„sur„ s„ o face˛i?

La care i-am r„spuns:– ™i ce-a˛i fi vrut s„ fac? S„ pun afi∫ Ón institut pentru a v„ ar„ta ce

grozav am fost? ...Dac„ m-am hot„r‚t acum s„ scriu despre aceste fapte nu Ónseamn„ c„

am abandonat aceste principii. Am pornit s„ o fac pentru ca ele s„ fiecunoscute din surs„ direct„, cu Ónscrierea lor Óntr-un context general intern ∫iextern, cu leg„tura inexorabil„ trecut-prezent ∫i viitor ∫i cu posibilitatea dea-mi exprima unele g‚nduri ∫i sentimente personale.

A∫adar, au fost fapte de arme... O p„rticic„ a îMarelui Œntreg“..., aacestei mari epopei a poporului nostru.

O p„rticic„ Ón care o m‚n„ de oameni au Ón˛eles s„-∫i fac„ datoria, laacea îor„ H“, anima˛i de sentimentele lor de patriotism, de dragoste de ˛ar„,de dragoste pentru p„m‚ntul lor. Sentimente care s„l„∫luiau Ón sufleteleacestor oameni simpli, nu prin porunc„ sau demagogic„ vorb„rie, ci carezultant„ a acumul„rilor de via˛„, de zi cu zi, Ónc„ din copil„rie, de pemeleagurile natale, din ∫coal„, din cunoa∫terea faptelor de istorie aleneamului, din povestirile p„rin˛ilor ∫i bunicilor, din cunoa∫terea ∫i tr„irea

107

Bateria albastr„

frumuse˛ilor d„ruite de orice col˛ din ˛ar„, din c‚ntece ∫i balade, dinminunatul nostru folclor, din simple Ónt‚mpl„ri ∫i fapte de munc„, din...

Sentimente sedimentate pe imagini, exemple ∫i fapte de via˛„... Dinvia˛a ta, din via˛a familial„ ∫i social„ Ón care te-ai format, din via˛a ∫i istoriapoporului t„u...

Am Óncercat un sim˛„m‚nt de satisfac˛ie c‚nd astfel de convingeri alemele le-am reg„sit Óntr-un frumos pasaj din cartea lui Victor TufescuîPopasuri prin ˛ar„“: îCititorul nu se Ónc„lze∫te la artificiale ori pompoasedeclara˛ii despre dragostea de ˛ar„, vibreaz„ Óns„ intens c‚nd sentimentulpatriotic este exprimat cu sinceritate, uneori nici m„car prin vorbe, ci prinexemple directe, chiar m„runte, dar de autentic„ tr„ire Óntr-un dep„rtat col˛de ˛ar„, care reprezint„ d„ruire total„ ori sacrificiu de sine. Sentimentulpatriotic nu este rupt de celelalte vibra˛ii suflete∫ti cu care formeaz„ unÓntreg. El nu reprezint„ un sunet izolat, ci un Óntreg acord de sunete, osuccesiune de acorduri ca Óntr-o complex„ sinfonie“.

Œntr-o astfel de succesiune de acorduri au ac˛ionat, acolo, pe c‚mpul delupt„, componen˛ii îbateriei albastre“. Au g‚ndit ∫i au ac˛ionat Ómpreun„ caun tot perfect sudat, dup„ principiul unul pentru to˛i ∫i to˛i pentru unul ∫iÓntr-o atmosfer„ de pre˛uire, de respect ∫i de Óncredere reciproc„. Disciplinaexemplar„ care a existat a fost pe deplin con∫tient„ ∫i liber consim˛it„. A∫ase explic„ faptul c„ am putut ie∫i cu bine din situa˛ii destul de grele f„r„ aÓnregistra pierderi.

Printr-o astfel de comportare, prin astfel de exemple ∫i fapte au Ón˛eless„ r„spund„ ∫i Ón continuare cei din îbateria albastr„“.

Œntor∫i la locurile lor de munc„, al„turi de ceilal˛i muncitori ai uzinei,ei ∫i-au f„cut datoria – de asemenea patriotic„ – prin contribu˛ia ∫i efortul lor,f„r„ rezerve, la fabricarea muni˛iei, at‚t de necesar„ (o ∫tiau din proprieexperien˛„ de-acum!) unit„˛ilor noastre de pe front.

Activitatea se desf„∫ura Ón ritm sus˛inut, printr-o participare general„ ∫iplin„ de responsabilitate. Pentru c„ ∫i muncitorii de la Tohan, ca ∫i ceilal˛imuncitori ∫i ˛„rani din ˛ara noastr„, Óntregul nostru popor, Ó∫i uniser„ m‚inile,min˛ile ∫i sufletele Óntr-un efort comun de munc„ ∫i de lupt„, sub deviza:îTotul pentru front! Totul pentru victorie!“


108

Dup„ ce muncitorii tunari s-au Óntors la locurile lor de munc„, lupta acontinuat acolo, Ón uzin„; nu mai luptau cu tunurile, ci prin munc„ Ónd‚rjit„Ón halele de fabrica˛ie, Ón cele de Ónc„rcare ∫i montare a muni˛iei. Fapteles„v‚r∫ite pe front constituiau un imbold mobilizator – Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ –pentru noi fapte concretizate prin furnizarea din plin ∫i la timp a muni˛iei deinfanterie ∫i de artilerie at‚t de necesar„ trupelor rom‚ne care au luptat ∫i ∫i-au adus o important„ contribu˛ie, al„turi de trupele aliate – cu mari sacrificii,dup„ cum se ∫tie –, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului. Dar p‚n„atunci, c‚te milioane de vie˛i nevinovate au trebuit s„ dispar„!... Dup„ o at‚tde trist„ lec˛ie a istoriei, s„ mai Óndr„zneasc„ cineva s„ o repete?!...

DUP√ PATRU DECENII

S-au scurs de atunci patruzeci de ani. ™i o dat„ cu ei anii celor dinîbateria albastr„“. Uzinele de armament ∫i muni˛ie au trebuit s„ sereprofileze pentru produc˛ia de pace. Muncitorii de la Tohan – dup„ cum amaflat cu ocazia unor Ónt‚lniri ulterioare – au continuat s„ lucreze Ón cadrulaceleia∫i uzine sau Ón altele din Bra∫ov, C‚mpulung-Muscel, Pite∫ti,Craiova... Unii dintre ei, originari sau stabili˛i cu familiile Ón Tohan sauZ„rne∫ti, ∫i dup„ ie∫irea la pensie au ˛inut s„ fie prezen˛i mai departe, prinmunc„, Ón gospod„ria personal„ sau Ón agricultur„.

Œn septembrie 1984 am pornit din nou s„ vizitez locurile unde îbateriaalbastr„“ a luptat Ómpotriva trupelor hitleriste Ón zilele de dup„ 23 august1944 ∫i, de asemenea, s„ m„ reÓnt‚lnesc cu o parte din muncitorii care auf„cut parte din aceast„ baterie.

M„ Ónarmasem, de data aceasta, nu cu tunuri, ci cu un aparat defotografiat ∫i cu un mic casetofon.

Œn prima zi am mers c„tre H„rman, Podul Olt ∫i Doboli, oprindu-m„ Óndiversele locuri unde bateria ocupase pozi˛ii de trageri, z„bovind pentru a-mireaminti momentele de atunci ∫i f„c‚nd fotografii. Parcurgeam acum acela∫iitinerar de pe aceste meleaguri, privind peisajul a∫ez„rilor cov„snene.

109

Bateria albastr„

Str„b„team aceste sate de pe Olt, cu case – foarte multe noi ∫i care nu existauatunci – zugr„vite Ón alb sau Ón albastru deschis ∫i Ónconjurate de pomifructiferi ∫i gr„dini.

Œn satul Doboli m-am oprit mai Ónt‚i la cimitirul eroilor. St„p‚nit deputernice sentimente de emo˛ie ∫i reculegere, am Ónceput s„ m„ strecorprintre sutele de morminte unde Ó∫i dorm somnul de veci cei c„zu˛i la datorie,Ón aceast„ zon„, Ón aprigele lupte pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist.Le citeam numele Ónscrise pe cruci : soldat..., sublocotenent..., caporal...,soldat..., soldat.... Tineri..., foarte tineri... M„rturisesc sincer c„ la un momentdat nervii mei au cedat ∫i ochii mi s-au Ómp„ienjenit de lacrimi... Atunci m-a fulgerat ∫i g‚ndul c„ printre acele morminte ar fi putut s„ figureze ∫i uneledin ale noastre, ale celor din îbateria albastr„“.

Dup„ ce m-am lini∫tit, aduc‚nd un ultim omagiu acestor eroi, ampornit – cople∫it de amintiri – pe drumul ce duce c„tre centrul satului.

De acolo, am mers c„tre una din cele dou„ biserici din sat, Ón turlac„reia instalasem primul observator al bateriei.

Œn timp ce c„utam un loc mai bun pentru fotografierea turleirespective, au ie∫it la poarta unei case o b„tr‚nic„ Ómbr„cat„ Ón negru ∫i ofemeie mai t‚n„r„. Dup„ ce ne-am dat îziua bun„!“, b„tr‚nica m-a Óntrebatde ce fotografiez biserica? ™i-am Ónceput s„-i povestesc despre luptelebateriei noastre ∫i c„ Ón turla acestei biserici instalasem atunci observatorul.

– Deci dumneavoastr„ era˛i! S„ ∫ti˛i c„ v-am v„zut. Noi st„teamascun∫i prin pivni˛e ∫i ne preg„team s„ ne refugiem la H„rman. V„ ziceamteteri∫ti pentru c„ era˛i Ón uniformele alea albastre ∫i nu Ón uniforme militare.

– Nu, m„tu∫ico! Nu erau teteri∫ti, erau muncitori din uzin„.– ™tiu. C-am aflat ∫i noi p-orm„... Eu aveam atunci 20 de ani. Abia m„

c„s„torisem ∫i eu eram Óns„rcinat„, dar omul meu a murit Ón luptele de laChichis; mai t‚rziu am reu∫it s„-i aduc osemintele de acolo de pe c‚mp ∫iacum e Ónmorm‚ntat Ón cimitirul eroilor de aici de la noi din sat.

– Cum te cheam„, m„tu∫ico?– M„ numesc Berta Gringa.


110

Dup„ ce am mai vorbit c‚te ceva despre trecut ∫i despre prezent, ne-amluat îr„mas bun“, eu pornind c„tre cea de a doua biseric„ Ón care mutasemobservatorul, dup„ ce – cum am ar„tat – Ón prima fuseser„m ataca˛i deartileria inamic„; am fotografiat ∫i turla acesteia, dup„ care m-am Óntors laBra∫ov.

A doua ∫i a treia zi am pornit c„tre Z„rne∫ti, pentru a-i revedea pemuncitorii care au f„cut parte din îbateria albastr„“, ∫i pentru a sta de vorb„cu ei.

Din trenul care m„ purta c„tre Tohan-Z„rne∫ti priveam ∫i g‚ndurile,amintirile Ómi n„p„deau din plin fiin˛a.

La Z„rne∫ti n-am reu∫it s„ Ónt‚lnesc dec‚t pe trei dintre muncitoriicomponen˛i ai bateriei. Œn prima din cele dou„ zile, pe Micuda ™tefan ∫i peDrug„ Iosif, iar pe Mitic„ Nicolae numai Ón ziua urm„toare deoarece, lucr‚ndÓnc„ Ón uzin„ ca maistru principal, trebuia s„ termine ∫i s„ predea la termenunele piese ce reveneau ca sarcin„ sec˛iei de care r„spundea.

Ne-am rev„zut... Ne-am str‚ns m‚inile, ne-am Ómbr„˛i∫at... Ne-amprivit... Ne schimbasem mult, Ómb„tr‚nisem... Dar bucuria revederii f„cea cainimile noastre s„ tr„iasc„ o alt„ v‚rst„.

V„z‚nd c„ sunt numai ace∫tia, mirat, i-am Óntrebat despre ceilal˛i ∫ia∫a – parcurg‚nd Ómpreun„ tabelul cu ordinea de b„taie a bateriei – am aflatc„ unii dintre ei au decedat, iar al˛ii au plecat, Óntre timp, Ón diverse localit„˛idin ˛ar„. Acum, aici la Tohan ∫i Z„rne∫ti nu mai sunt dec‚t ei trei ∫i Ónc„ doicare sunt suferinzi acas„ ∫i nu se pot deplasa.

Le-am spus ca vreau s„ scriu aceast„ carte ∫i c„ doresc ca Ón ea s„ apar„nu numai amintirile mele despre îbateria albastr„“ ci ∫i cele ale lor. Mi-auspus c„ sunt gata ∫i le face pl„cere s„ fie ∫i acum al„turi de mine. Ne-am fixato serie de puncte, de Óntreb„ri dup„ care s„ ne ghid„m Ón discu˛ia noastr„. M„transformasem de data aceasta Óntr-un fel de reporter; dar nu ca cei de laziare, au ˛inut s„ sublinieze ei! ™i-am Ónceput s„-i Ónregistrez la casetofon.Casetele respective, cu vocile lor, le voi p„stra ca un document – Ónc„ undocument – scump ∫i drag mie.

Acum s„-i l„s„m pe ei s„ povesteasc„.

111

Bateria albastr„

î– M„ numesc Mita Nicolae. Sunt n„scut Ón Calafat, jude˛ul Dolj, la24 iunie 1926. Tat„l meu era muncitor la P.T.T., iar mama era casnic„. Œnc„de copil – era prin 1935 – Ómi amintesc cum fratele meu care f„cea armatam„ trimitea s„-i cump„r ziarul ca s„ vad„ ce se scrie despre luptele dinSpania. ™tiam c„ simpatizeaz„ cu comuni∫tii ∫i a∫a mi-au r„mas Ón minteacele evenimente ce se petreceau atunci Ón Europa.

Dup„ terminarea gimnaziului industrial, am venit ∫i m-am angajat laUzinele Malaxa, devenite Óntre timp societate rom‚no-german„ subdenumirea de Uzinele îRogifer“. Dup„ bombardamentele asupraBucure∫tiului, o parte de la aceste uzine, Ón special cea care fabrica muni˛ie∫i armament, a fost evacuat„ la Uzina îRogifer“ din Tohan – jude˛ul Bra∫ov,uzin„ care era o filial„ a celor din Bucure∫ti. Eram muncitor l„c„tu∫-ajustor∫i aici la Tohan am lucrat de atunci ∫i p‚n„ Ón prezent.

C‚nd a Ónceput r„zboiul eram Ónc„ elev Ón clasa a 4-a la gimnaziulindustrial. Œmi aduc aminte ∫i de Dictatul de la Viena care ne-a revoltat peto˛i ∫i, de asemenea, c‚nd trupele hitleriste au intrat Ón ˛ara noastr„. Eramacas„. Calafat fiind port la Dun„re, trupele germane transportate pe vase audebarcat Ón acest or„∫el al nostru unde au stat 6 luni de zile, dup„ care auplecat spre Moldova de unde urmau s„ atace Uniunea Sovietic„.

Uzina îRogifer“ din Tohan era practic numai o uzin„ de Ónc„rcare amuni˛iei. Numai dup„ aducerea sec˛iilor de uzinare de la Bucure∫ti ea a luatpropor˛ii. ™i, o dat„ cu aceasta, a luat amploare ∫i mi∫carea muncitoreasc„.

Atunci, c‚nd comandamentul Corpului de Munte a f„cut apel laajutorul uzinei, s-a trecut de Óndat„ la formarea bateriei noastre. Celor maiv‚rstnici care au intrat Ón componen˛a bateriei m-am al„turat ∫i eu, de∫iaveam numai 18 ani, Óndemnat de sim˛„mintele mele de om care-∫i iube∫tepatria ∫i trebuie s„ o apere la nevoie.

A∫ vrea s„ fac o parantez„ referitoare la bateria noastr„. Pentru a puteafi cunoscu˛i de armat„, s-au luat m„suri ca to˛i ace∫ti voluntari s„ fieÓmbr„ca˛i Óntr-o uniform„. ™i asta nu putea s„ fie dec‚t ˛inuta noastr„muncitoreasc„ din uzin„, respectiv, salopetele albastre. Cu astfel de salopetenoi am fost echipa˛i, nu numai cei din baterie, de unde ∫i denumirea eisimbolic„, ci ∫i cei destina˛i pentru paza uzinei, circa 300 de muncitori.


112

Pe dumneavoastr„ v„ cuno∫team din vedere ca ofi˛er Ón cadrul uzinei,dar mai bine v-am cunoscut atunci c‚nd a˛i luat comanda ∫i conducereabateriei din care f„ceam parte ∫i eu.

Aveam func˛ia de servant. De∫i eram cel mai t‚n„r din baterie ∫i nucuno∫team bine armamentul din dotare, am putut totu∫i s„-mi Óndeplinesc ∫ieu destul de bine aceast„ func˛ie, al„turi de ceilal˛i muncitori.

Instruirea ni s-a f„cut de dumneavoastr„, Ón special pentru cei care nucuno∫teau armamentul: modul de servire a acestor tunuri pe diferite func˛iuninecesare pentru amplasarea ∫i punerea Ón condi˛ii de tragere a bateriei, pentrucamuflare ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic, care Ón timpul luptelor puteafolosi ∫i avioane cu care s„ ne descopere; aceasta ∫i la Ónceput ∫i pe parcurs,fie Ón momente de r„gaz fie Ón timpul luptelor c‚nd situa˛ia o cerea. Desigurc„ principala r„spundere v„ revenea dumneavoastr„ ca ofi˛er de artilerie,ajutat ∫i de o parte din muncitorii care f„cuser„ armata, unii dintre ace∫tiachiar la artilerie. Numai astfel am putut r„spunde la comenzile de trageriasupra obiectivelor pe care dumneavoastr„ le alegea˛i ∫i pentru care stabilea˛ielemente de tragere, obiective care, Ón majoritatea lor, au fost atinse ∫i distrusede noi.

Œmi amintesc c„ dup„ ce am plecat de la uzin„ am fost cantona˛i petimpul nop˛ii la un regiment de v‚n„tori din Bra∫ov. Apoi, dis-de-diminea˛„am mers ∫i am instalat bateria dincolo de gara H„rman. Tunurile au fostÓndreptate spre satul Chichis unde se g„seau trupele inamice ∫i Ón fa˛a c„ruiase afla un pod de lemn peste R‚ul Negru (atunci nu ∫tiam cum se cheam„!)∫i peste care hitleri∫tii inten˛ionau s„ treac„, Ón dorin˛a lor de a Ónainta spreBra∫ov. Datorit„ tragerilor noastre, podul a fost distrus, iar inamicul silit s„se retrag„, cu pierderi grele.

A doua zi ne-am deplasat la Podul Olt unde am amplasat ∫i aicitunurile ∫i am executat, de asemenea, trageri la comanda dv. ™i tot a∫a Óncontinuare...

Bateria noastr„ avea o mare mobilitate, tunurile fiind tractate dema∫ini, ceea ce ne permitea o mare rapiditate Ón schimbarea pozi˛iilor detrageri, inamicul fiind Óncredin˛at astfel c„ Ón acea zon„ ac˛ioneaz„ mai multebaterii. Ori de c‚te ori rememorez acele evenimente Ómi revin parc„ Ón auzecourile salvelor de artilerie ale tunurilor noastre. Canonadele baterieiÓncepeau de obicei Ón zori ∫i uneori durau Ón tot cursul zilei, cu mai mare sau

113

Bateria albastr„

mai mic„ intensitate, Ón func˛ie de situa˛iile ap„rute pe front. De muni˛ie nuduceam lips„.

Noaptea, Ón general, era lini∫te. Rareori r„sunau focuri r„zle˛e deautomate Ón linia infanteri∫tilor. Ne odihneam Ón ad„posturi improvizate sausub cerul liber, dup„ Ómprejur„ri. Pe r‚nd f„ceam de planton pentru a asigurapaza sau eventuala alarmare a bateriei Ón caz de pericol.

Dintre momentele mai grele ale bateriei noastre eu Ómi amintesc de onoapte c‚nd a trebuit s„ facem preg„tirile necesare pentru eliberarea comuneiIlieni. S-a f„cut aprovizionarea cu muni˛ie, iar tunurile au fost preg„titepentru condi˛iile respective de trageri. S-a hot„r‚t ca tragerile bateriei noastres„ Ónceap„ la ora cinci diminea˛a, Ónainte ca infanteria s„ porneasc„ la atac.Totul s-a executat cu mult succes. Pagubele inamicului au fost mari Ónc‚ttrupele noastre care se grupaser„ Ón comuna Doboli au putut Ónainta, f„r„pierderi mari, eliber‚nd comuna Ilieni, care se afla dincolo de linia dedemarca˛ie vremelnic„ stabilit„ prin Dictatul de la Viena.

Œmi amintesc apoi, Ón special, c‚nd Óntr-o dup„-amiaz„, pe la orele16,00–16,30, observatorul bateriei noastre a fost atacat de c„tre hitleri∫ti c‚t∫i de artileria lor, lovituri ale acesteia c„z‚nd ∫i Ón jurul bateriei. Hitleri∫tiidoreau astfel s„ distrug„ bateria noastr„, care le d„duse mult de furc„!... Œmiamintesc c‚nd telefona˛i de la observatorul din turla bisericii din Doboli,cer‚ndu-ne s„ mut„m pozi˛ia bateriei mai spre dreapta p‚n„ ce ve˛i venidumneavoastr„ la noi, dup„ ce situa˛ia se va restabili Ón sat. V„ a∫teptamatunci cu emo˛ie... Dar, p‚n„ la urm„, totul s-a rezolvat cu bine.

O alt„ Ónt‚mplare care Ómi vine acum Ón minte este aceea c‚nd ma∫inanoastr„ care f„cea leg„tura bateriei cu observatorul a fost atacat„, deasemenea, de hitleri∫ti. Atunci, s-a f„cut apel la o grup„ de militari de labateria de artilerie antiaerian„ care sosise ulterior Ón zon„ ∫i se g„sea Ónpreajma noastr„. Aceast„ grup„, sub comanda unui sergent, a mers ∫i i-alichidat pe ace∫ti hitleri∫ti care tr„geau dintr-o ∫ur„.

Œntr-adev„r, am avut zile ∫i nop˛i foarte grele c‚nd a trebuit s„ nemobiliz„m cu to˛ii pentru ca, a∫a cum am spus, cu preg„tirea pe care o aveams„ putem r„spunde comenzilor primite din partea dumneavoastr„ ∫i s„ facemfa˛„ tuturor situa˛iilor ivite acolo pe front. Noi cei din bateria de trageri eramtare bucuro∫i c‚nd dumneavoastr„ ne comunica˛i prin telefon de la


114

observator c„ ˛inta aleas„ ca obiectiv al tragerilor noastre fusese, dup„ caz,atins„ sau distrus„. Printre alte distrugeri pe care ni le-a˛i comunicat c„ le-amrealizat au fost ∫i unele depozite de muni˛ii, ma∫ini sau baterii inamice pecare dumneavoastr„ le observa˛i din turla bisericii. Atunci elanul, voin˛a ∫idorin˛a noastr„ de victorie asupra du∫manului cre∫teau ∫i mai mult.

Apoi Podul Olt pe care, cu toat„ voin˛a ∫i d„ruirea, noi ne-am hot„r‚ts„-l ap„r„m, pentru c„ fusese minat Ón vederea arunc„rii lui Ón aer dac„inamicul ajungea s„-l ocupe. Atunci ritmul de tragere a fost at‚t de mareÓnc‚t ˛evile tunurilor se Ónc„lziser„ p‚n„ la ro∫u. Œmi amintesc ∫i de unelecomenzi de specialitate date de dumneavoastr„ Ón acea situa˛ie ∫i c‚nd, pel‚ng„ loviturile trase obi∫nuit, trebuia ˛intit direct ∫i c‚t mai precis asuprama∫inilor, blindatelor ∫i tancurilor pe care le aveau Ón dotare trupele germane∫i cu care atacau. Am v„zut cum aceast„ coloan„ inamic„ se n„pustea sprepod, adic„ spre Bra∫ov, dar la fel am v„zut, cu mare satisfac˛ie, cumhitleri∫tii, ca urmare a marilor pierderi suferite din cauza tragerilor baterieinoastre, au Ónceput îs-o ia la s„n„toasa“ Ónapoi...

E adev„rat apoi c„ la sesizarea f„cut„ de noi, respectiv de dumneavoastr„,atunci c‚nd tunurile cu care venisem de la uzin„ se decalibraser„ ∫i nu maiaveau precizia necesar„ din cauza uzurii ∫i a ritmului mare de trageri, foarterepede am primit patru obuziere noi de la uzinele îAstra“ din Bra∫ov ∫i care aufunc˛ionat, Ón continuare, foarte bine.

De asemenea, a∫ vrea s„ ar„t c„ bateria noastr„ a fost bine organizat„din toate punctele de vedere. Aveam muni˛ia necesar„ asigurat„ demuncitorii no∫tri din uzin„. Aveam ma∫ini care f„ceau zilnic transport, darmai ales noaptea, pentru aprovizionarea cu muni˛ia solicitat„ de noi. Ba, maimult, vreau s„ spun c„ aceasta s-a f„cut cu mare repeziciune ∫i atunci c‚nds-a produs schimbarea tunurilor cu obuzierele.

Momente de fric„ sau team„ nu prea am avut. Poate ∫i v‚rsta ∫i c„ nucuno∫team prea mult pericolul frontului; poate ∫i dorin˛a de a m„ ar„ta laÓn„l˛ime al„turi de ceilal˛i tovar„∫i de lupt„... N-aveam de altfel nici timp s„ne g‚ndim. Aveam siguran˛a Ón noi ∫i Ón armamentul pe care Ól aveam ∫i pecare Ól m‚nuiam din ce Ón ce mai bine. Mai aveam siguran˛a ∫i Ón infanteriacare se g„sea Ón fa˛a noastr„ ∫i pe care noi o sprijineam, prin trageri deartilerie.

115

Bateria albastr„

Mi-aduc aminte c„ mai erau ∫i unele momente de r„gaz c‚nddumneavoastr„ studia˛i terenul ∫i situa˛ia de pe front, observat„ saucomunicat„ prin agen˛ii de lupt„. Noi st„team Ón a∫teptare s„ primim noiordine. Atunci ne adunam, mai vorbeam, mai glumeam, ne mai aduceamaminte de cas„, de familie, de ce l„sasem Ón urm„... Aveam ∫i b„ie˛i maiveseli, mai buni de glume ∫i astfel treceau repede, pe ne∫tiute, ∫i acestemomente de r„gaz. Nop˛ile erau destul de scurte pentru noi ∫i c„utam fiecaredin noi s„ ne Óncuraj„m ∫i s„ ne ajut„m. A∫a cum am mai spus, oameni unu∫i unu, oameni cu curaj, oameni destoinici de care ∫efii ∫i comandan˛ii no∫tri,precum ∫i cei care au preluat Ón urma noastr„ aceast„ lupt„, au fost mul˛umi˛iapreciind faptele de arme pe care noi le-am s„v‚r∫it, chiar ∫i prin citarea prinordin de zi pe Óntreaga armat„.

Dup„ Óntoarcerea noastr„ la uzin„, ceilal˛i muncitori care cuno∫teaufaptele noastre de arme, prin intermediul ∫oferilor care ne aprovizionau cumuni˛ie ∫i alimente, ne-au primit cu urale ∫i cu ur„ri de îbun venit“, ne-aufelicitat. Ne-am bucurat ∫i noi ∫i ei, dup„ care am trecut din nou la lucru Ónuzin„, cu mult„ abnega˛ie, pentru a putea aproviziona armata noastr„ cumuni˛ie suficient„ ∫i la timp, subscriind astfel ∫i noi la chemarea îTotulpentru front, totul pentru victorie!“.

Dup„ aceea, pe parcursul anilor, evenimente noi au intervenit ∫i Ónvia˛a mea personal„. M-am c„s„torit ∫i am doi copii. M„ bucur pentru ei, c„au fost ascult„tori ∫i au Ónv„˛at. Ast„zi, b„iatul cel mare e tehnician principal,iar cel mic, absolvent al Universita˛ii din Bra∫ov, lucreaz„ ca inginer laUzinele î6 Martie“ din Tohan, unde Ónc„ mai lucrez ∫i eu. Sper ca am‚ndois„-mi duc„ mai departe cu cinste ∫i numele ∫i dragostea pentru meserie ∫ipentru ˛ar„, s„ dovedeasc„ muncitorilor cu care vor lucra ∫i colabora c„ auÓnv„˛at ceva de la mine ∫i c„ vor ∫ti s„ respecte aceste Ónv„˛„minte. Aceastava fi cea mai frumoas„ mul˛umire ∫i pentru mine ∫i pentru ei.

– M„ numesc Micuda ™tefan. M-am n„scut Ón Z„rne∫ti, strada AvramIancu nr. 27, la 21 martie 1918. Tat„l meu era meseria∫, iar mama se ocupacu gospod„ria. Am fost angajat la uzin„ ∫i mobilizat pentru lucru ca l„c„tu∫la sec˛ia de focoase. Œn prezent sunt pensionar.


116

Œn august 1944 sosise momentul ca hitleri∫tii s„ fie sco∫i din ˛ar„, s„ neap„r„m patria ∫i s„ sc„p„m de sub jugul hitlerist care ne-a adus numai r„u dec‚nd s-a instalat Ón ˛ara noastr„.

C‚nd comandantul Corpului de Munte din Bra∫ov a apelat la ajutoruluzinei noastre, ne-am Ónrolat Ón îbateria albastr„“ cu care am pornit pe front.Sim˛eam Ón suflet chemarea de rom‚n pentru a participa ∫i eu la aceast„lupt„, mai ales c„ nu uitasem nici durerea provocat„ de Dictatul de la Vienaprin care ni se luase partea de nord-vest a Transilvaniei ∫i unde sufereau fra˛iino∫tri ardeleni sub ocupa˛ia horthy∫tilor. Dumneavoastr„ a˛i fostcomandantul bateriei, ne-a˛i instruit ∫i ne-a˛i condus tot timpul. V„cuno∫team din uzin„ ∫i mi-a p„rut bine c„ sunte˛i Ón fruntea noastr„.

Eu aveam atunci v‚rsta de 26 de ani, eram c„s„torit ∫i aveam ∫i doi copii.Œn baterie func˛ia primit„ era cea de ∫ofer.Œmi amintesc cum, Ónc„ de la Ónceput, dumneavoastr„ ne-a˛i trimis la

unitatea noastr„ militar„ de la R‚∫nov ca s„ ridic„m ma∫inile capturate cu o ziÓnainte de la nem˛i. Eu am preluat una din aceste ma∫ini ∫i chiar ∫oferul germana trebuit s„-mi spun„ unele caracteristici, pentru c„ era cu motor Diesel,func˛ion‚nd cu motorin„. Mi-a ar„tat cum se porne∫te, cum se opre∫te ∫i altele...Ma∫ina avea ∫i bandaje cu care, dac„ se schimbau ro˛ile, putea fi folosit„ calocomotiv„ pe calea ferat„. Am ridicat deci ∫apte ma∫ini pe care le-am adus lauzin„. Ne-a˛i trimis la poligon s„ ridic„m tunurile, apoi s„ Ónc„rc„m muni˛ianecesar„, dup„ care, Ómpreun„ cu muncitorii care Óncadrau bateria, am pornitspre Bra∫ov, Ón uralele ∫i ur„rile de succes ale celorlal˛i muncitori din uzin„.

Pe front eu f„ceam leg„tura cu ma∫ina Óntre bateria de tragere ∫iobservator; noaptea – la nevoie ∫i ziua – aduceam muni˛ie ∫i alimente de lauzin„, unde le mai spuneam ∫i muncitorilor de aici despre cele ce sepetreceau Ón luptele pe care bateria noastr„ le ducea Ómpotriva hitleri∫tilor.

Œmi amintesc ∫i azi cum, la Ónceput, bateria executa trageri directe lacomanda dumneavoastr„ pentru ca mai apoi, dup„ ce am primit telefoane, s„merge˛i la observator Ón satul Doboli de unde acum conducea˛i tragerile princomenzi date bateriei la telefon, Ón func˛ie de mi∫c„rile ∫i obiectivele pe carele observa˛i Ón liniile inamicului de acolo, de sus, din turla bisericii. Œn fa˛anoastr„ luptau v‚n„tori de munte ∫i recru˛i din Regimentul 30 infanterieMuscel ∫i din Regimentul 22 infanterie din T‚rgovi∫te. Mai toat„ popula˛ia

117

Bateria albastr„

din sat era evacuat„. Œ∫i luaser„ oamenii ∫i animalele ∫i se retr„seser„ c„trep„duri sau satele dinapoia frontului.

Nem˛ii s-au str„duit mult s„ distrug„ bateria noastr„, dar n-au reu∫it.Au trimis ∫i un avion Stukas s„ ne caute. Noi aveam Óns„ tunurile binecamuflate Ón lunca Oltului, acoperite cu crengi de s„lcii. Avionul a fost poatederutat ∫i de zvasticele hitleriste de pe ma∫inile capturate de noi ∫i care nu seaflau prea departe de tunuri, la umbra unor arbori.

Œmi amintesc apoi de unele momente grele c„rora a trebuit s„ le fac„ fa˛„îbateria albastr„“. Unul din acestea a fost la observatorul instalat Ón turla uneia dincele dou„ biserici din sat, c‚nd nem˛ii tr„geau cu artileria lor ∫i unul din proiectilea atins turla. Atunci a fost r„nit muncitorul-telefonist Petru∫e Gheorghe, pe carechiar eu l-am dus cu ma∫ina la postul de prim-ajutor din H„rman, iardumneavoastr„, Ómi aduc aminte c„ una din schije v„ perforase tocul de la binoclu.

Apoi de momentul acela c‚nd inamicul a pornit un atac puternic cuma∫ini blindate ∫i tancuri ∫i c‚nd noi a trebuit s„ ne retragem dincolo de PodulOlt. Cu tunul pe care eu Ól remorcam, dumneavoastr„ a˛i Ónceput s„ trage˛irazant asupra coloanei inamice ∫i sub barajul efectuat m-am dus ∫i am ridicatmuni˛ia r„mas„ pe pozi˛ie. Œi vedeam pe nem˛i apropiindu-se. Sigur, ∫i ei nevedeau pe noi. Probabil, observ‚nd prin binoclurile lor c„ noi eram Ómbr„ca˛iÓn salopete albastre ∫i c„ ma∫ina era cu num„r german ∫i cu zvastic„ pe capot„,au fost deruta˛i c„ este vreo unitate de-a lor, pentru c„ altfel puteau s„ ne fac„praf cu ma∫in„ ∫i cu muni˛ie cu tot... Au Óncercat ei mai t‚rziu c‚nd s-auapropiat ∫i au tras cu un brand, dar era prea t‚rziu pentru c„ noi eram de-acumpe ∫osea pe care ne-am putut retrage Ón vitez„. Am ocupat pozi˛ia dincolo dePodul Olt pe care l-am ap„rat prin tragerile de baraj efectuate de baterianoastr„, cu un ritm extraordinar, astfel Ónc‚t ∫i ˛evile tunurilor se Ónro∫iser„ ∫itrebuia s„ le r„cim cu p„turi udate Ón apa Oltului. Dar reu∫isem... Coloanahitlerist„, cu pierderi grele, a fost oprit„ ∫i apoi nevoit„ s„ se retrag„, noiurm„rind-o cu tragerile noastre ∫i Ón drumul ei Ónapoi spre Doboli.

M-a˛i Óntrebat dac„ atunci mi-a fost fric„? Nu. Nu mi-a fost, pentru c„dac„-mi era n-a∫ fi mers cu bateria. Am mers cu curaj ∫i hot„r‚rea de aÓnvinge ∫i alunga du∫manul din ˛ara noastr„. Apoi mai era ∫i v‚rsta aceeat‚n„r„ care te Óndeamn„ la acte de curaj. Eram to˛i uni˛i, cunoscu˛i ∫i prietenidin uzin„. Era ∫i cumnatul meu Cornea Gheorghe. Ne Óncurajam, ne ajutam,


118

ne Ómb„rb„tam unii pe al˛ii ∫i eram m‚ndri de noi c„ suntem Ón stare s„ facemceea ce am f„cut.

C‚nd ne-am Óntors la uzin„ am fost primi˛i cu mult„ dragoste ∫ibucurie, Ómbr„˛i∫a˛i, aprecia˛i pentru faptele de arme pe care noi les„v‚r∫isem. Apoi ne-am reluat munca pe meseriile de mai Ónainte,f„c‚ndu-ne mai departe datoria, Ón primul r‚nd pentru aprovizionarea armateinoastre cu muni˛ie, p‚n„ la victoria final„ asupra fascismului.

Personal nu m-am l„udat niciodat„ pentru participarea mea la faptelede arme ale îbateriei albastre“. Mi s-au luat Óns„ multe interviuri care s-aupublicat Ón pres„, s-au f„cut film„ri, reconstituiri. Am citit chiar aprecieri Ónaceste publica˛ii prin care se afirma c„ bateria noastr„ a intrat Ón legend„, Ónistorie. Dar dup„ cum vede˛i, noi cei foarte pu˛ini care am mai r„mas st„mmode∫ti la locul nostru, mul˛umi˛i c„ atunci ne-am f„cut ∫i noi datoria cumam putut mai bine.

™i a∫a anii au trecut, sunt acum 40 de ani de atunci, noi am Ómb„tr‚nit,am ie∫it la pensie ∫i port 66 de ani pe umeri de-acum. Œntre timp, b„ie˛ii mis-au f„cut mari, s-au c„s„torit; unul lucreaz„ la Uzina mecanic„ nr. 2 dinBra∫ov ∫i cel„lalt la Grupul ™colar S„cele.

Am mai vizitat de c‚teva ori locurile pe unde am luptat noi, cei dinîbateria albastr„“ ∫i chiar cu familia ∫i m„rturisesc c„ eram m‚ndru atuncic‚nd le ar„tam aceste locuri ∫i le povesteam din amintirile mele. Dar, la fel,m„rturisesc c„ n-a∫ mai vrea ca astfel de situa˛ii s„ se mai repete vreodat„,iar copiii ∫i nepo˛ii no∫tri s„ poat„ tr„i Ón lini∫te ∫i pace...

– M„ numesc Drug„ Iosif. M-am n„scut Ón comuna Fundata – jude˛ulBra∫ov, la 9 ianuarie 1913. P„rin˛ii mei erau agricultori. Se ocupau ∫i cucre∫terea vitelor ∫i p„dur„ritul. La p„dure mai mult lucra tata.

Sunt ∫i eu unul din membrii forma˛iei de lupt„ îbateria albastr„“. C‚nds-a format, la 26 august 1944, s-au ales dintre cei ce se ofereau voluntar unnumar de 56 de muncitori. ™i astfel am pornit pe front, pentru a ne al„turaefortului unit„˛ilor rom‚ne angrenate Ón lupta de eliberare a patriei ∫i careaveau mari probleme cu for˛ele hitleriste Ón trec„torile din Carpa˛i, iardinspre Sf. Gheorghe s„ for˛eze Ónaintarea spre Bra∫ov.

119

Bateria albastr„

Vreau s„ mai spun c„ pentru a r„spunde acestei chem„ri a trebuit s„-miam‚n c„s„toria, pentru care trimisesem ∫i invita˛iile. Am plecat nesilit ∫inefor˛at de nimeni ∫i cu toat„ hot„r‚rea ca s„ particip ∫i eu la ap„rareascumpei noastre patrii, Ómpreun„ cu colegii mei de munc„.

îBateria albastr„“, condus„ de dumneavoastr„, organizat„ ∫i instruit„Ón condi˛iile ∫i situa˛ia de atunci, a r„spuns prompt ∫i eficace la toate cerin˛elesitua˛iilor de lupt„ din sectorul pe care trebuia s„-l ap„r„m.

Œn baterie aveam sarcina de a aproviziona cu muni˛ie ∫i alimente de lauzin„. Le transportam Ómpreun„ cu Micuda ™tefan. Dac„ vedeam c„ netrebuie muni˛ie, porneam imediat spre uzin„ pentru a o aduce ∫i s„ putemface fa˛„ tragerilor ce se cereau din diferitele pozi˛ii pe care le-a ocupatbateria pe front. C„ tare mult a mai tras bateria noastr„ atunci ∫i uneori Óntr-ocaden˛„ extraordinar„ c„, a∫a cum s-a mai spus, se Ónro∫eau ˛evile tunurilor!Sau c„ a trebuit s„ schimb„m tunurile cu care venisem de la uzin„ cu altelenoi luate de la îAstra“ din Bra∫ov. Oricine Ó∫i poate da seama ce a Ónsemnataceasta, chiar nefiind artilerist, dac„ Ón cele nou„ zile de lupt„ îbateriaalbastr„“ a trebuit s„ trag„ peste 2.600 de proiectile.

Amintiri avem multe... Nu voi mai vorbi ∫i eu despre modul cum aluptat bateria noastr„ ∫i despre momentele grele prin care a trecut, pentru anu mai repeta ce a spus mai Ónainte prietenul meu Micuda ™tefan. Totu∫i,asupra unor lucruri voi insista ∫i eu. Œn timpul luptelor ne organizam bine peteren, luam toate m„surile ca s„ nu fim descoperi˛i de inamic ∫i cred c„ amf„cut-o foarte bine, pentru c„ tare mult ar fi dorit hitleri∫tii s„ lichidezeaceast„ baterie care Ói ˛inea tot timpul la respect ∫i nu puteau s„-∫i realizezeplanurile lor. Dormeam pe p„m‚nt sau Ón ad„posturi pe paie adunate de noi.Spun ∫i eu c„ Ón timpul luptelor nu ne-a fost fric„ deloc. Plecasem hot„r‚˛i s„facem treab„ bun„ pe front ∫i s„-i alung„m pe hitleri∫ti din ˛ar„.

Curajo∫i am fost cu to˛ii ∫i foarte mul˛umi˛i de felul cum am fostcondu∫i de comandantul nostru, domnul locotenent N„stase, adic„dumneavoastr„, care v„ afla˛i Ón tot momentul al„turi de noi. ™i astfel amputut s„ ne Óntoarcem cu to˛ii s„n„to∫i acas„ la terminarea misiunii.ReÓntoarcerea la uzin„ a fost un prilej de bucurie ∫i de satisfac˛ie ∫i pentrunoi care ne Óntorceam de pe front ∫i pentru cei r„ma∫i ∫i care ne ajutaser„ tottimpul. Reu∫ita era a noastr„, a tuturor muncitorilor din uzin„.

Fiecare ne-am reluat activitatea la locurile noastre de munc„, mai alesc„ atunci ∫tiam c„ proiectilele fabricate de noi sunt destinate a lovi Ón


120

continuare pe hitleri∫ti ∫i pe horthy∫ti. M-am c„s„torit, am ∫i trei feciori care,Óntre timp, au crescut. Acum, Florin e ofi˛er de marin„ la Constan˛a, Ion –maistru principal la Coliba∫i, iar Gheorghe – tehnician la Bra∫ov.

Am mai fost ∫i eu s„ vad locurile pe unde am luptat. O dat„ am fost cumai mul˛i ofi˛eri, cu un autobuz, c‚nd am fost primi˛i cu flori de c„tre s„tenii∫i elevii din Doboli, la cimitirul eroilor de atunci.

A∫ vrea s„ mai spun c„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani, c‚nd de-acum erampensionar, am fost chemat s„ predau steagul îbateriei albastre“, ca veteran alacestei curajoase forma˛iuni de lupt„, c„tre deta∫amentul de preg„tire militar„a tineretului pentru ap„rarea patriei. Ace∫ti tineri de la Uzinele î6 Martie“poart„ ast„zi salopetele albastre ∫i pentru munc„ ∫i pentru preg„tirea militar„.

Am aici scris ce le-am spus atunci...– V„ rog s„ ne spune˛i ∫i acum!...– Le-am spus: «Vin s„ v„ felicit pentru rezultatele deosebite ob˛inute

Ón preg„tirea pentru ap„rarea patriei de c„tre forma˛iile tineretului Ónuniforme albastre pe care s„ le purta˛i cu drag. Sunt m‚ndru c„ numeleîbateriei albastre“ a fost preluat de tinerii din Uzinele î6 Martie“. Amconvingerea c„ ve˛i fi demni ∫i ve˛i p„stra cu hot„r‚re ∫i eroism denumireade îbaterie albastr„“ preluat„ de c„tre noua voastr„ forma˛ie de ast„zi. V„recomand„m cu toat„ c„ldura s„ munci˛i cu abnega˛ie, s„ v„ preg„ti˛i c‚t maibine pentru ca atunci c‚nd ˛ara va avea nevoie ∫i v„ va chema, s„ fi˛i gata s„v„ jertfi˛i via˛a pentru a-i ap„ra pacea ∫i integritatea, deoarece sunte˛i st‚lpide n„dejde ai na˛iunii rom‚ne, viitorul acestei ˛„ri. Œnchei, spun‚ndu-v„: S„tr„i˛i, voi tineri minuna˛i, urma∫i ai îbateriei albastre“!»

– Ai mai avea ceva de spus?– V„d ∫i aud ∫i eu c‚t de Óncordat„ este situa˛ia interna˛ional„ ast„zi,

parc„ nu s-ar fi Ónv„˛at ∫i Ón˛eles nimic dup„ cel de Al Doilea R„zboiMondial. Noi ∫i copiii no∫tri dorim pace ∫i lini∫te Ón lumea Óntreag„. S„ nune mai lupt„m cu tunurile; dorim s„ tr„im Ón pace!...

Atunci, noi am luptat pentru a ne elibera ˛ara ∫i nu pentru a cuceri ∫iasupri pe al˛ii. ™i am f„cut-o f„r„ a ne g‚ndi la recompense sau laude. Ne-amf„cut datoria!“...

121

Bateria albastr„

Dup„ ce am f„cut Ónregistr„rile, rememor‚nd chipurile tovar„∫ilor meide lupt„ din acele zile de foc, m-am Óntrebat Ón sinea mea: Pe unde v„ maiafla˛i, voi ceilal˛i care mai sunte˛i azi Ón via˛„? Pentru c„ n-am putut s„ v„rev„d ∫i s„ st„m de vorb„ Ónainte de a Óncepe s„ scriu aceast„ carte, Ón speran˛ac„ ea va ajunge ∫i Ón m‚inile voastre, v„ transmit pe aceast„ cale g‚ndurile ∫isentimentele mele de aleas„ pre˛uire, afec˛iune ∫i o cald„ Ómbr„˛i∫are. Suntsigur c„ a˛i r„mas la fel de vrednici, destoinici ∫i one∫ti ∫i c„ tot timpul a˛imuncit ∫i v-a˛i f„cut datoria cu aceea∫i abnega˛ie dovedit„ atunci pe front, prinfapte de arme, constituind astfel – de ce nu! – un exemplu pentru oamenii deazi ∫i de m‚ine, din ˛ara noastr„, pentru ap„rarea ∫i prop„∫irea ei.

Referindu-m„ la anii ce au urmat, pot spune c„ via˛a mea a avut un curs firesc.Œn toamna anului 1944 am revenit la ™coala Politehnic„ unde, Ón iulie

1945, primeam diploma de inginer electromecanic, cu men˛iunea îcumlaude“, dup„ care am fost trimis de c„tre Direc˛ia superioar„ tehnic„ a armateis„ lucrez, ca ofi˛er-inginer, la Uzinele M„rgineanca din jude˛ul Prahova.

Œn anul 1946 am ie∫it din armat„ îla cerere“, cu gradul de c„pitan (Ón prezentmaior Ón rezerv„) cu hot„r‚rea de a-mi consacra Óntreaga activitate noii meleprofesiuni, cea de inginer. Astfel, Ón anii care au urmat, mi-am desf„∫urat muncafie Ón activitatea de proiectare, de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul superior,fie Ón diferite func˛ii de conducere din institute de cercetare sau din MinisterulEduca˛iei ∫i Œnv„˛„m‚ntului. Mi-am Óntemeiat o familie ∫i acas„, la locul demunc„, Ón societate am c„utat s„ fiu util, s„-mi Óndeplinesc cu con∫tiinciozitatesarcinile ∫i Óndatoririle. Acestea ar fi pe scurt principalele date din biografia unuiom care s-a str„duit pe tot parcursul vie˛ii s„ fie util ˛„rii ∫i poporului s„u.

EPILOG PRIN DIALOG

Alter ego: Ce ai mai avea de spus, acum dup„ elaborarea acestei c„r˛i?Ego: N-a fost deloc u∫or. Cu multe fluxuri ∫i refluxuri. Cu Óntreruperi...

cu relu„ri... corecturi... complet„ri... Con∫tient de lipsa mea de experien˛„ ca


122

stil ∫i bog„˛ie de limbaj Óntr-o astfel de tentativ„; efectiv o Óncercare temerar„pentru un doctor-inginer – fost ofi˛er – obi∫nuit cu elaborarea de lucr„ri∫tiin˛ifice sau specifice func˛iilor ocupate ∫i aceasta, mai ales, cople∫it uneoride unele frumoase c„r˛i beletristice pe care le citeam.

Apoi a mai fost o Óncercare: aceea de a nu m„ putea rezuma strictnumai la episodul îbateria albastr„“, furat fiind ∫i de unele m„rturisiri ∫iexperien˛e din via˛a mea personal„.

Alter ego: ™tiu sentimentele de care ai fost animat atunci c‚nd ai pornits„-i Ónfrun˛i pe hitleri∫ti cu îbateria albastr„“. A∫ vrea s„-mi spui Óns„sentimentele ∫i principiile dup„ care te-ai condus Ón via˛„, dup„ aceea.

Ego: Ca orice om am avut ∫i calit„˛i ∫i defecte, dar cu grija s„-miÓnfr‚ng c‚t mai mult defectele ∫i cu bunul sim˛ de a-mi recunoa∫te gre∫elile.

îVia˛a ∫i-a dezmin˛it adesea promisiunile“, cum spune Pierre deBoisdeffre (critic ∫i scriitor francez). De aceea, cu ocazia anivers„rii unuinum„r de ani a promo˛iei mele de la liceu, mi-am permis ca Ón cuv‚ntul meuadresat bunilor no∫tri profesori, pe l‚ng„ mul˛umirile bine-meritate, s„ lespun c„ ne-au prezentat mereu cele mai frumoase precepte ∫i virtu˛i pentru ovia˛„ ideal„, din care Óns„, p‚n„ la urm„, ne-am trezit nu Ónarma˛i, cidezarma˛i. Ne-au insuflat mereu modestia ∫i c„ meritele trebuie s„ ni lerecunoasc„ al˛ii. Normal era s„ ne spun„ c„ via˛a nu este u∫oar„, c„ trebuies„ ne facem datoria, s„ muncim cu toat„ d„ruirea ∫i capacitatea noastr„, s„ nufim venali, c„lc‚nd pe cadavre, pentru a ne afirma, dar c„, pentru ceea ce pedrept ni se cuvenea, trebuia s„ ne zbatem ca s„ le ob˛inem.

Pentru c„, ulterior, s-a dovedit c„ Ón via˛„ drumul nu este lin, nuconfirm„ axioma din matematic„ ∫i anume c„ drumul cel mai scurt Óntre dou„puncte este linia dreapt„...

Œn via˛„ te Ónt‚lne∫ti ∫i cu bune ∫i cu rele, cu oameni buni ∫i cu oamenimai pu˛in buni, realitate cu care am fost confruntat ∫i eu personal, unelerelatate ∫i Ón cuprinsul c„r˛ii; am reu∫it s„ le dep„∫esc numai prin munc„,hot„r‚re ∫i perseveren˛„ ∫i, mai ales, – repet – f„r„ a face gre∫eala dezarmant„de a generaliza, ci dimpotriv„ c„ totdeauna copacii s„n„to∫i ai p„durii r„m‚nla vertical„ ∫i nu usc„turile.

123

Bateria albastr„

Alter ego: Dar Ón rela˛iile tale cu oamenii?Ego: Dup„ cum am mai spus, unul din defectele care mi se imputau era

acela de a fi naiv, de a fi prea Óncrez„tor Ón oameni. L-am respins totdeauna,consider‚ndu-l a fi, dimpotriv„, o parte din averea fiin˛ei mele. F„r„Óncredere Ón oameni m-a∫ fi considerat gol suflete∫te, pentru c„ tr„ind cususpiciune ∫i suspectare permanent„ a semenilor t„i ˛i-ai pierde lini∫tea ∫iomenia. Desigur c„ am avut Ón via˛„ ∫i dezam„giri, c‚nd Óncrederea mi-a fostluat„ drept sl„biciune, dar remediul a fost – comparativ cu cel din alte rela˛iide via˛„ – al divor˛ului, cu sau f„r„ dispute.

Apoi s„ nu uit„m c„ pe unul c„ruia Ói pui la Óndoial„ Óncrederea Óldemobilizezi, Ó∫i pierde entuziasmul Ón munc„, ca ∫i cum l-ai trece printre ceic„rora li s-au Ónchis u∫ile c„tre valori ∫i reu∫ita Ón via˛„. Iar c‚nd am de˛inutfunc˛ii de r„spundere, am ˛inut seama c„ lucr‚nd cu oameni (∫i nu cu ma∫inisau aparate) nu voi pierde nici un galon dac„, atunci c‚nd trebuiau luateanumite hot„r‚ri, voi accepta p„rerea unui subaltern, p„rere care se dovedeamai bun„ dec‚t a mea; dimpotriv„, sim˛eam cum c‚∫tig Ón respect ∫iafec˛iune.

Am respectat totdeauna sfatul bunului meu tat„ de a fi ∫i eu bun, de aajuta ∫i a face bine oamenilor, f„r„ a urm„ri interese sau recuno∫tin˛„. Una dinvirtu˛ile la care am ˛inut mult a fost aceea de a-˛i echilibra dorin˛ele cuposibilit„˛ile; s„ dore∫ti mai mult, dar s„ ∫i g„se∫ti noi ∫i cinstite posibilit„˛iprin munc„, instruire ∫i educa˛ie permanente. Iat„ de ce niciodat„ n-amsubscris la compromisuri cu cinstea ∫i nici cu demnitatea, ceea ce uneori mi-aadus nepl„ceri ∫i nu avantaje. S„ tr„ie∫ti de acord cu tine Ónsu˛i, s„ nu te min˛inici pe tine nici pe semenii t„i, pentru c„ altfel con∫tiin˛a ta – dac„ ai v‚ndut-ope ni∫te taleri murdari – Ó˛i va da multe nop˛i albe, iar perna de sub cap se vauda de transpira˛ia remu∫c„rilor. Apoi, consider c„ a ∫ti s„ ier˛i ∫i s„ ui˛iconstituie o calitate benefic„ ∫i pentru tine Ónsu˛i ∫i pentru semenii t„i.

Care mi-a fost recompensa din toate acestea!?... Respect – pentru c„ ∫ieu am respectat la r‚ndu-mi – ∫i mul˛i... mul˛i... foarte mul˛i prieteni...

S-ar putea ca din cele spuse mai sus s„ fiu tratat drept moralist!... Nuaceasta a fost Óns„ inten˛ia mea ∫i nici s„ dau lec˛ii Ón acest sens, ci de a-mim„rturisi unele din principiile ∫i regulile mele de via˛„ care – sunt sigur –caracterizeaz„ pe majoritatea concet„˛enilor mei. ™i a∫ fi tare mul˛umit dac„


124

125

unii din cei obi∫nui˛i s„ tr„iasc„ via˛a comod ∫i Ón mediocritate (ca s„ nu spun∫i altfel!) – printre care, din p„cate, ∫i unii din tinerii no∫tri –, care cer de lasocietate mai mult dec‚t sunt dispu∫i s„ dea ∫i care se complac s„ tr„iasc„ dinmunca altora, ar re˛ine unele din aceste principii morale.

Alter ego: ™i-acum, Ón final!Ego: Cum am mai spus, ca om n„scut Ón timpul Primului R„zboi

Mondial c‚nd tat„l meu era pe front, ca om care a tr„it ∫i cunoscut tragediilecelui de Al Doilea R„zboi Mondial ∫i c‚nd Ón calitate de comandant alîbateriei albastre“ am fost unul din comandan˛ii care, al„turi de sute de miide fii ai p„m‚ntului, au luptat pentru eliberarea ˛„rii de sub jugul fascist,pentru libertatea, demnitatea ∫i independen˛a ei, acum – ca cet„˛ean al ˛„riimele ∫i prin ea al lumii Óntregi – consider de a mea datorie s„ r„m‚n, Óncontinuare, al„turi de to˛i oamenii de bine de pretutindeni, tot combatant...dar un combatant Ón lupta pentru pace!...

Bateria albastr„

ECOURI

ALBASTRUL DE ARTILERIE*

îBateria albastr„“ s-a constituit la uzinele de armament de la Tohanpornindu-se de la faptul c„ uzina avea un poligon pentru Óncercareaproiectilelor de artilerie. Muncitorii executau trageri cu tunurile Ón acestpoligon, trageri diferite de cele de lupt„, dar oricum ei aveau o experien˛„ ∫io instruire Ón acest sens, iar uzina, care ∫i repara material de artilerie avariatpe front, avea Ón momentul respectiv patru tunuri de artilerie de c‚mp. Treidintre acestea au intrat Ón dotarea bateriei muncitore∫ti. Comandant albateriei a devenit locotenentul Marin N„stase, ofi˛er de artilerie din comisiamilitar„ a uzinei. Dat„ fiind Ón˛elegerea deplin„ de c„tre muncitorii uzinei anecesit„˛ii ∫i legitimit„˛ii actului insurec˛ional c‚t ∫i a nevoilor operative dinzon„, îÓntreaga mas„ a muncitorilor s-a oferit voluntar s„ fie Óncadrat„ Ónaceast„ baterie“ – Ó∫i aminte∫te Marin N„stase. Sunt ale∫i doar 56 demuncitori.

Prima ac˛iune operativ„ a îbateriei albastre“ a fost bararea accesuluispre Bra∫ov dinspre Ruc„r ∫i Bran a coloanelor armatei hitleriste, care seretr„geau spre Bra∫ov ∫i frontiera vremelnic„. Bateria s-a dispus Ón pozi˛ie detragere Ón zona Tohan cu un tun Ón ∫osea orientat spre Bran, urm‚nd ca acestas„ trag„ din fa˛„ asupra capului coloanei inamice, iar celelalte dou„ tunuris-au dispus de o parte ∫i de alta a ∫oselei pentru a trage din lateral asupraÓntregii coloane. Misiunea nu era simpl„. Puterea de foc a coloanelorgermane era de regul„ mare pe c‚nd cea a bateriei destul de redus„,muncitorii, deveni˛i hitleri∫ti, nu erau instrui˛i pentru trageri de lupt„,aparatura de ochire a tunurilor era inexistent„ sau incomplet„, lipseaumaterialele de transmisiuni etc. Dar muncitorii ∫i-au luat toate m„surile. Latunuri au fost plasa˛i cei mai buni ochitori. Constantin Poalelungi, IonOctavian ∫i Ion Sasu. Œn diminea˛a zilei de 24 august bateria era gata delupt„, iar c„tre pr‚nz au ap„rut primele ma∫ini germane. Coloana hitlerist„

128

* Mr. Ioan Vlad, Pagini de istorie bra∫ovean„, Bra∫ov, 1991.

129

Ónainta nestingherit„. La momentul oportun se declan∫eaz„ atacul baterieimuncitore∫ti prin surprindere. Primele proiectile au avariat ∫i incendiatprimele camioane. Œntreaga coloan„ este sub tirul de artilerie. Nem˛iiriposteaz„ cu mitraliere ∫i se Óncinge o lupt„ Ónd‚rjit„, c‚∫tigat„ Ón cele dinurm„ de rom‚ni. Œntreaga coloan„ este capturat„. Misiunea bateriei acontinuat cu alte succese pe aceea∫i pozi˛ie p‚n„ Ón diminea˛a zilei de26 august, reu∫ind s„ opreasc„ ma∫inile singuratice care mai sc„paser„ pestemun˛i ∫i s„-i dezarmeze pe nem˛i.

Œn seara zilei de 26 august bateria a p„r„sit uzina Ón uralele tovar„∫ilorde munc„ ∫i s-a pus la dispozi˛ia Corpului de Munte comandat degeneralul-maior Dumitrache aflat la Bra∫ov. Bateria avea acum patru tunuri,cel de-al patrulea ochitor fiind muncitorul Dumitru Baiculescu. Nouamisiune Ón sprijinul v‚n„torilor de munte prevedea dispunerea bateriei Ónapropiere de Prejmer ∫i executarea de trageri asupra coloanelor germane carese retr„geau spre nord. Muncitorii au ocupat cu repeziciune noua pozi˛ie ∫iÓn cursul zilei de 27 august au tras Ón continuu pentru a intimida ∫i oprip„trunderea spre nord a trupelor germane.

Dar Ón diminea˛a zilei de 28 august bateria a primit ordinul s„ sedeplaseze Ón sectorul Doboli-Podul Olt unde Ón ziua precedent„ trupelegermane, sus˛inute puternic de artilerie, au atacat pichetul de gr„nicerirom‚ni ∫i au reu∫it s„ ocupe satul Dobolii de Jos, oblig‚nd trupele rom‚ne s„se retrag„ prin lupt„ spre Lunca C‚lnicului.

Bateria s-a dispus l‚ng„ p„durea de l‚ng„ Podul Olt, mascat„ decercetarea inamicului, ∫i ∫i-a coordonat ac˛iunile de lupt„ cu Deta∫amentulDoboli. Tirul bateriei vizeaz„ satul ocupat ∫i alte obiective din dispozitivuladvers. Lupa continu„ mai multe zile. La 31 august muncitorii uzinei îAstra“au trimis alte patru tunuri noi, astfel c„ bateria Ó∫i dubleaz„ puterea de foc,ajung‚nd la dotarea specific„ unei baterii din armat„.

Œn cursul celor c‚teva zile de lupte insurec˛ionale, bateria muncitorilorde la Tohan a desf„∫urat importante ac˛iuni de lupt„, a tras asupra pozi˛iilorhitleriste peste 2.600 de proiectile Ón zona Doboli, printr-o curajoas„ ac˛iunea deschis calea Ónaint„rii infanteriei ∫i eliber„rii satului. Dup„ eliberareasatului, muncitorii bateriei au mers mai departe cu tunurile lor ∫i au sprijinitac˛iunea eliberatoare de la Ilieni care deschidea, la exact patru ani de la

Ecouri


130

s„v‚r∫irea raptului fascist de la Viena, epopeea eliber„rii p„r˛ii de nord-vesta Rom‚niei. Spre sf‚r∫itul primei decade a lunii septembrie îbateria albastr„“a fost Ónlocuit„ de artileria armatei rom‚ne sosit„ Ón zon„.

Fapta eroic„ a organiz„rii ∫i angaj„rii Ón lupt„ a acestei forma˛iunipatriotice muncitore∫ti ∫i contribu˛ia sa important„ la reu∫ita ac˛iunilorinsurec˛ionale din zona Bra∫ov au fost r„spl„tite Ón epoc„ ∫i Ón istorie curecuno∫tin˛a binemeritat„. Ordinul de zi pe armat„ nr. 14 din 30 octombrie1944 men˛ioneaz„: îAl„turi de trupele care au luptat pentru respingereainamicului Ón zona Prejmer, Doboli, Uzinele îRogifer“ – Tohan au intervenitimediat, la cererea Corpului de Munte, cu o baterie Óncadrat„ cu lucr„tori ∫imaterial propriu. Spontaneitatea cu care a intervenit direc˛ia uzinelor, elanulcu care a r„spuns personalul acestei Óntreprinderi ∫i d‚rzenia cu care a luptatpentru respingerea inamicului constituie un exemplu de Óndeplinire a datorieifa˛„ de ˛ar„“. La numele deja men˛ionate mai ad„ug„m c‚teva consemnate Óndocumente: Nicolae MÓ˛„, servant la tun, atunci Ón v‚rst„ de 18 ani, ™tefanMicuda, ∫ofer, Óns„rcinat cu aprovizionarea cu muni˛ii ∫i armament, IosifDrug„, tot ∫ofer, Ion Sec„reanu ∫i Gavril„ Morca, ochitori.

131

ONORAT√ ASISTENfi√*,

M„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ ca participant direct la luptele care auavut loc Ón zona Dobolii de Jos imediat dup„ ziua de 23 august 1944, ziua al„tur„riiRom‚niei la Coali˛ia Na˛iunilor Unite Ón cel de Al Doilea R„zboi Mondial.

V„ m„rturisesc c„ sunt st„p‚nit de calde emo˛ii suflete∫ti Ón acestemomente, precum ∫i deosebit de onorat de a m„ prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„.

Primul meu g‚nd este acela de a mul˛umi Tat„lui Ceresc pentru faptulc„ mi-a dat zile ∫i putere de a participa la aceast„ manifestare. Spun acestlucru Óntruc‚t din investiga˛iile mele recente am constatat c„ din circa 200 deoameni care au constituit îGruparea de Artilerie“ care a ac˛ionat Ón zonacitat„, afar„ de mine doar un camarad, fost ofi˛er ∫i el, mai tr„ie∫te la Bra∫ov∫i este bolnav ∫i unul la Bucure∫ti.

La 23 august 1944 eram un t‚n„r sublocotenent Ón Bateria 42 W dinReg. 4 Art. AA. aflat„ Ón dispozitivul de ap„rare a Bra∫ovului, amplasat„ pe∫oseaua H„rmanului unde acum este Ón construc˛ie o benzin„rie.

Comunicatul M.S. Regele Mihai de ie∫ire din r„zboiul nefiresc al„turide Germania hitlerist„ a fost primit cu mare entuziasm de to˛i militariibateriei. Acest moment a coincis cu mobilizarea noastr„ dominat„ de oputernic„ motiva˛ie patriotic„, astfel Ónc‚t ordinul ce a urmat de a p„r„simisiunea antiaerian„ ∫i a ocupa pozi˛ie de lupt„ la sud de r‚ul Olt, unde eragrani˛a Rom‚niei la acea dat„ ∫i unde s-a organizat dispozitivul de lupt„terestr„ pentru ap„rarea Bra∫ovului ∫i apoi pentru eliberarea Ardealului deNord r„pit prin Dictatul de la Viena Ón 1940, a fost executat Óntocmai. Œncondi˛iile insuficien˛ei mijloacelor artileristice, Comandamentul Local amijlocit completarea acestora cu o baterie constituit„ din tunurile deservite demuncitorii care verificau prin trageri loturile de muni˛ie produse la Fabricadin Tohan, sub comanda locot. Marin N„stase, subunitate care a c„p„tatdenumirea de îBateria albastr„“ (servan˛ii erau echipa˛i Ón salopete albastre).

* Expunere la ceremonialul militar-religios desf„∫urat cu prilejul comemor„rii a 5 ani de ladezvelirea ∫i sfin˛irea Monumentului îBateriei Albastre“.

132

Aceast„ Baterie a ocupat pozi˛ie chiar al„turi de Bat. 42 W Ón care eu eramÓncadrat. Au urmat misiuni grele de lupt„ Ón cadrul c„rora am cooperat Ón modfrecvent cu locot. Marin N„stase, Ón multiplele ac˛iuni de lupt„ executate.

Aceast„ Grupare de Artilerie a participat la lupte intense care ausuprasolicitat capacitatea noastr„ de lupt„. Din gurile de foc ale acestei grup„riau plecat mii de proiectile pe durata acestor lupte. Dar lupt„torii de toategradele, inclusiv civilii Ón salopetele lor albastre, nu au sl„bit eforturile lor dezi, de noapte, f„r„ odihn„ ∫i f„r„ nici un confort uman. Cuvintele mi se parpalide ∫i f„r„ efect pentru a descrie Ónver∫unarea Ón lupt„, c‚nd Ómprejur„rile teobligau s„ fii martor la cele mai tragice momente, Ón care cei mai bunicamarazi Ó∫i d„deau jertfa suprem„ pentru Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate.

Œn luptele de la Doboli, Bateria 42 W a pierdut trei bravi osta∫i care-∫idorm somnul de veci Ón cimitirul eroilor al acelei localit„˛i.

Asemenea scene s-au repetat p‚n„ la finele r„zboiului. Ele au l„satputernice amprente Ón sufletele lupt„torilor de toate gradele, dar au fostr„spl„tite prin succesul final, prin Óndeplinirea misiunii Óncredin˛ate dePatrie, c„reia azi, noi, Óntreaga comunitate Ói suntem datori cu uncomportament patriotic ∫i Ón primul r‚nd prin munc„, Ón urma c„reia s„ nevedem Patria Ónfloritoare, cu cet„˛eni ferici˛i.

O cale foarte dreapt„ ∫i necesar„ pentru atingerea acestor ˛eluri const„ Óna citi literatur„ din minunatele noastre file de istorie, adev„rate comori deÓndreptar civic ∫i patriotic ∫i s„ cultiv„m prin orice mijloc asemenea deprinderiÓn r‚ndul semenilor no∫tri. S„ reflect„m ∫i s„ evalu„m cum se cuvine gestulcamarazilor no∫tri c„zu˛i pe c‚mpul de lupt„ spre binele Patriei Ón care tr„im azi.

La fiecare ocazie de zile festive, s„rb„tori religioase, momente aniversare∫.a. s„ depunem cu pio∫enie c‚te o lum‚nare ∫i o floare la morm‚ntul lor, laMonumentul lor, s„-i sl„vim printr-un moment de reculegere pentru jertfa lorsuprem„. ™i s„ nu uit„m c„ asemenea acestor camarazi trecu˛i Ón r‚ndul eroilor∫i noi suntem datori Patriei cu munc„ cinstit„ ∫i cu Óndeplinirea obliga˛iilorcivice ∫i zilnic s„ ne achit„m ceva din aceast„ datorie sf‚nt„ c„tre Patrie.

V„ mul˛umesc pentru audien˛„,Col. R. George Aurel

Tohanul Vechi, 18.09.2004


133

PUBLICAfiIIÓn care sunt men˛ionate faptele de arme ale îBateriei albastre“

1. V.O., O pagin„ din analele Cet„˛ii de sub T‚mpa, ziarul îTribuna“,Bra∫ov, 9 octombrie 1944.

2. General colonel Ion Tutoveanu, Participarea Rom‚niei la r„zboiulantihitlerist — o pagin„ glorioas„ din istoria poporului nostru, ziarulîRom‚nia liber„“ din 21 august 1959.

3. Culegere de articole, 23 August 1944, Ed. Politic„, 1964, pag. 102-105.4. Locot. col. S. Asandei, Patriotism Ón lupt„ ∫i munc„, ziarul îAp„rarea

patriei“ din 6 august 1964.5. Rom‚nia Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Militar„, 1966, pag. 122-123.6. Colonel M. Inoan, Ampl„ evocare a unei m„re˛e epopei, ziarul

îAp„rarea patriei“ din 19 octombrie 1966.7. Marin Gr. N„stase, Fasci∫tii au sim˛it m‚nia muncitorilor, ziarul

îScÓnteia“ din 16 august 1964.8. Armata rom‚n„ Ón r„zboiul antihitlerist, Ed. Politic„, 1965, pag. 93-95.9. Aurel Mihale, Cronic„ de r„zboi, vol. 1, Ed. Militar„, 1966, pag. 264-300.

10. Ucrain, C., Bateria albastr„, Ón îCuvÓntul nou“, nr. 520/1968.11. Livia Dandara, Vasile Mocanu, Zile glorioase, Rev. Magazin istoric nr.

7-8, 1969, pag. 69-70.12. Momente din lupta eroic„ a armatei rom‚ne Ón timpul r„zboiului

antihitlerist, Ed. Militar„, 1975, pag. 7.13. La Roumanie dans la guerre antihitlérienne (Eugen Bartea, Const.

Nicolae, Gh. Zaharia), Ed. Meridiane, 1975, pag. 51.14. ArtilleristÓi v Spe˛ovkah, Rev. RumÓnia nr. 4/1975, pag. 44-45.

15. General col. Ion Popescu (coord. princ.) ∫i colectiv, Istoria artilerieirom‚ne, Ed. Militar„, 1977, pag. 293-297.

16. Corneliu Leu, Romanul unei zile mari, Ed. Albastros, 1979, pag. 404.17. Fl. Constantin, M. E. Ionescu, August 1944 – Repere istorice,

Ed. ™tiin˛ific„ ∫i Enciclopedic„, 1984, pag. 61. 18. Rev. îVia˛a militar„“ nr. 8/1934.19. Ziarul îCuvÓntul nou“, Sf. Gheorghe, nr. din 24 ∫i 27 iulie 1984.


134

LISTA PUBLICAfiIILOR

1. Pompe – compresoare – ventilatoare, Ed. Tehnic„, 19532. Asupra parametrilor optimi Ón defectoscopia cu raze X ∫i γγ, Ón

îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“ nr. 2, anul XIII, 1962,Ed. Academiei RPR

3. Unele aspecte privind controlul defectoscopic nedistructiv albielelor de tractor prin gamagrafie, construc˛ia de ma∫ini, 11, 1963

4. Unele rezultate privind coeficien˛ii de atenuare Ón defectoscopianedistructiv„ prin gamagrafie, A V-a Conferin˛„ de sudur„ ∫i Óncerc„ride metale, Timi∫oara, 1965

5. Verringerung der Bleichtungszeit bei der radiographischenKontrolle durch Vorbelichtung, 5 – Werkstoffprüfertagungs,Magdeburg, 1966

6. La démonstration de la variation des coefficients d’absorbtion desrayons polychromatiques en fonction de l’épaisseur du matérielabsorbant, Doc. IIS-V-340-66

7. Tendin˛e noi Ón aplicarea controlului nedistructiv cu radia˛iipenetrante la Ómbin„rile sudate cap la cap, executate prin topire, ÓnReferate prezentate la Consf„tuirea privind metode ∫i procedee Óncontrolul nedistructiv al instala˛iilor ∫i realizarea regimului corect al apeila cazanele de abur, vol.I, Craiova 17-18 noiembrie 1967

8. Stabilirea pe cale radiometric„ a condi˛iilor de utilizare optim„ asurselor radioactive Ón gamadefectoscopie, St. cerc. mec. apl., 2, 1967

9. Stadiul actual al cercet„rilor Ón domeniul Óncerc„rilor nedistructivecu radia˛ii penetrante, partea II, St. cerc. metalurgie, 2, 1967

10. Sur les essais sensitométriques des films radiographiques, Doc. IIS-V-401-68

135


136

11. Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunere Ón radiologiaindustrial„, Ón îStudii ∫i cercet„ri de mecanic„ aplicat„“, nr. 2/1969

12. Les implications de l’effet Compton dans la défectoscopieradiologique, Ón îRevue roumaine des sciences techniques“, nr. 6/1969

13. Formul„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilor Xutilizate Ón defectoscopia radiologic„, Bucure∫ti, iunie 1969

14. Implica˛iile radia˛iilor Ómpr„∫tiate Ón radiologia sudurilor,Timi∫oara, septembrie 1969

15. Aspecte privind caracteristicile de directivitate Ón defectoscopiaultrasonic„ (Ómpreun„ cu D. Lucinescu), Bucure∫ti, iunie 1969

16. Importan˛a ∫i sarcinile defectoscopiei nedistructive Ón asigurareacalit„˛ii produselor; Alegerea judicioas„ a parametrilor de expunereÓn roentgen ∫i gamagrafie; Defectoscopia nedistructiv„ a cus„turilorsudate, Ón volumul Colocviului organizat Ón cadrul CNIT privindîMetode moderne de control nedistructiv al Ómbin„rilor sudate, alepieselor turnate ∫i laminate“, 1969

17. Metode pentru determinarea timpului de expunere Ón radiografiaindustrial„, Conferin˛a Na˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969

18. Metod„ pentru calculul coeficien˛ilor de atenuare a radia˛iilorroentgen utilizate Ón defectoscopia nedistructiv„, Conferin˛aNa˛ional„ de Mecanic„ Aplicat„, Bucure∫ti, 1969

19. Studiu privind introducerea controlului ultrasonic la montajulconductelor magistrale (Ómpreun„ cu D. Lucinescu ∫i I. Teodorescu), 1969

20. Bazele defectoscopiei radiologice, Ed. Academiei RSR, Bucure∫ti, 197021. Méthode pour le calcul des coefficients d’atténuation des rayons

roentgen utilisés dans la défectoscopie non destructive, Ón îRevueroumaine des sciences techniques“, nr. 5/1970

22. Méthode de détermination du temps d’exposition dans laradiographie industrielle, Ón îRevue roumaine des sciencestechniques“, nr. 6/1970

Nicolae Filipescu,Óntemeietorul Liceului Militar de la M„n„stirea Dealu

T‚rgovi∫te, Liceul Militar M„n„stirea Dealu

Elevul Marin N„stase

Elev plutonier-major, ∫eful clasei a VIII-a laLiceul Militar îM„n„stirea Dealu“

Gazeta Matematic„era una din publica˛iile preferate ale liceenilor de la M„n„stireaDealu. Unul din laurea˛iirevistei a fost N„stase Marin.

Elevul N„stase Marin se implica frecvent Ónprogramele literar-artistice ale liceului

Tabloul absolven˛ilor ™colii de Artilerie Regele Carol I de la Timi∫oara al c„ror ∫ef depromo˛ie a fost Marin N„stase (Ón medalion)

Diploma de bacalaureat de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ a elevului Marin N„stase

La primirea gradului de sublocotenent (martie 1940)

Student la ™coala Politehnic„ (1941)

Œn amfiteatru, cu colegii Ón cl„direa Politehnicii din str. Polizu

Œmpreun„ cu colegii militari ∫i civili Ón curtea ™colii Politehnice din str. Polizu

Unul din tunurile îBateriei albastre“ aflat Ón prezent la Muzeul Na˛ional Militar Central

Cu bateria pe front

Locotenentul Marin N„stase

Documente privind distinc˛iile militare primite

Diploma de inginer electromecanic a Politehnicii din Bucure∫ti, absolvite îcum laude“

Absolven˛ii Politehnicii s„rb„torind evenimentul

Evolu˛ia carierei militare a ofi˛erului N„stase Marin – pagini din livretul militar

Œn 1964 cu camarazii de arme din îBateria albastr„“

Œn laborator, cu colegii de la îCentrul demecanica solidelor“

Œmpreun„ cu acad. ™tefan Milcu la aniversarea unuicoleg de la Academie

Al„turi de un coleg la o conferin˛„interna˛ional„

La un congres interna˛ional

Prim„var„ la Academia Rom‚n„

Secretar ∫tiin˛ific la Academia Rom‚n„

Œn 1964, pe urmele îBateriei albastre“ la Tohanu Vechi

Una din numeroasele Ónt‚lniri ale îm„n„stirenilor“

La Cercul Militar, la o reuniune a promo˛iilor de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“

La statuia lui Mihai Viteazul de la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ cu ocazia Ónt‚lnirii promo˛iei Pan„-B„descu (ca invitat)

Monumentul de la Tohanu Vechi (sus) ∫i placa memorial„ de la Podul Olt (jos) ridicate Ón memoria lupt„torilor din îBateria albastr„“

P„rin˛ii Profira ∫i Grigore cu fiul Marin, elev la Liceul Militar îM„n„stirea Dealu“ (1930)

Marin Gr. N„stase Ón 1948 Elena Dragomirescu, viitoarea Elena N„stase (so˛ie)

P„rin˛ii so˛iei Elena: Amalia ∫i Gheorghe Dragomirescu

C„s„toria lui Marin N„stase cu Elena (4 septembrie 1949)

Elena ∫i Marin N„stase Ómpreun„ cu copiii Dana ∫i Adrian

Fostul militar Ónc„ Ón form„ la 76 de ani

La v‚rsta de aur

Momente aniversare la 77 de ani

Date post:	05-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	volumeadriannastase
View:	2,136 times
Download:	8 times

Destinul unui militar

Documents