LEONIDA BARANETCHI

MDE

#fflF$glH*g**

CUPRINS

LUPTA CU VIATA

Era in ziua de 5 aprilie a anului 1911, in sdptdm6na a

patra din postul pagtelui, cdnd lehuzei Maria avea sd i se

implineasci sorocul, sd nascd. Mihail, ultimul ei plod. care abtaimplinise trei anigori, stdtea lipit de cuptorul care incd era

cdlduf, privind speriat la chinurile mamei. Fusese l6sat de

tdtdni-su in lipsa bdie{ilor mai mari plecali pe la bunici, ca s6-i

sard in ajutor la nevoie.Dar ce putea el sd facl cu mdnulele-i micufe, cd mai

mult de-o cdnila cu apd nu putea duce, dar la nevoie era bund qi

aia.Bdrbatul ei, Grigori, fugise ?n grabd la moaqd. dar ieqit in

drum, a strigat la vecind, cerdndu-i ajutorul. Aceasta, auzind ce

se intdmpld, s-a speriat, dar s-a infdfigat repede lAngd patullehuzei.

Pentru Maria, timpul se scurgea greu, parcd se oprise inloc de cdnd o apucase durerile facerii, acum doar mdngdierilevecinei ii mai usuru suferin{a.

Era in ceas de noapte qi poate de aia moa$a satului, ctt

mulli ani in cdrcd, se migca anevoios, poate qi din cauza

robotelii de peste zi.incetineala moaqei il frcuse pe Grigori sd regrete cd nu a

pus calul la qaretd, dar gdndise cd pierdea timp mult cu?nhdmatul. Acum nu avea altceva de fbcut decAt sb agtepte cu

rdbdare, privind la mocdielele moagei.Dincolo, acas6. clipele de agteptare treceau qi ele greu,

rdcnetul Mariei pricinuit de durerile facerii era din ce in ce maitare, bdgase spaima in miculul Mihail, care incepuse sd pl6ngd,dar o speriase qi pe vecind. $i. colac peste pupdzd, lampaaprinsd de stdpdnul casei se stinsese, iar aqa cum avea s5

constate vecina, se tenninase gazul. Acum, doar candela

agdtatd sub icoana din collul camerei dinspre rdsdrit mai

lt

lumina slab incdperea, jucdnd umbre devdruili in alb.

nedeslugit pe pere{ii

Maria, bdrbdtoasd de felul ei, sim{ea cd a ajuns la capdtulputerilor, gandea cd nu mai rezistd, cd aga i-a fost scris s6 aibdghi.ion ca in acele ceasuri sd-i lipseascd baiefii mai mari, cdaltfel s-ar fi descurcat.

Dar aqa, vecina Hanka nu gdsise gazul pentru lampl, iarea, de durere, nu-pi aducea aminte, nu-i rdmdnea dec6t sd-qiaqtepte bdrbatul.

Intr-un tdrziu, dincolo de gemetele Mariei, in camerirdzbate lf,trat de caine, era un semn cd vine cineva, qi, intr-adevdr,nu dureazd mult" uga se deschide gi prin ea intr[ moa$a insofitdde Grigori.

Cu indemdnarea qi iufeala gospodarului ce_gi cunoagtetreburile, bdrbatul a aprins mai intdi lampa, dupd tare a iulitfocul din sobd, addugdnd apd in cazanul fus dinainte pe plita.$i dupd ce a mai dat prosoape curate, piln u de in qi cele detrebuintd cerute de moaqd, tot din po.*cu ei Grigori l-a luat pemicu(ul Mihail qi s-a mutat in camera aldturatd,.

Moaqa, cu experien{a ei de-o rriatd, repede a vdzut cEfbtul ce urma sd vin[ pe lume iese cu picioarere inainte, iarfaptul cd era aga o fbcuse pe moaqd sa se teamd cd pruncul seva sufoca qi i-a cerut Mariei sd-l scoatd cAt mai repede.

Printre urletele de suferinld ale Mariei, de afard dinogradS, cdinii se aud din nou latrand: era semnalul cd mai vinecineva, in acea clipd Maria nu infelegea cum, dar se simJeasalvatd atunci c6nd prin u$a camerei a intrat maicd-sa.

Aceasta s-a repezit direct la patul fiicei, pe care a prins_ode bra{ pentru a*i ugura suferinta zicdndcd Dumnez"u u udrr-o,se culcase qi a avut un vis cum cd fiica ei cddea intr_o rdp6,, aqas-a trezit qi s-a pornit la drum, lu6nd cu ea un c6ine ca.-o up.r..

In camera aldturat6", Mihail se cuibdrise speriat aldturi detrupul tatdl'i, lacrimile i se uscaserd pe obrdjorii dolofuni, nu-lprinsese somnul cu toate c6 era obosit, era curios de ceea ce se

t2

intAmpld, acum pricepuse el vorbele tatdlui, cutn cd barza -pasdrea aia cu ciocul mare gi picioarele lungi - ii va aduce un

fidlior sau o surioarS.Stdtea nemiqcat, conectat cu urechile ciulite la suferinla

mamei, micuful nu pricepea in mintea lui de ce dureazd atdta?

$i-l tot intreba pe tatd: cAnd vine? cdnd vine'7...

Deodatd rdcnetele Mariei se sfdrqesc qi odatd cu ele o

liniqte stranie cuprinde incdperea. Napddit de un g6nd rdu,

Grigori sare de pe pat cu teamd bolborosind dacb mdicu(a lui apdfit ceva? Sau dacd copilul ndscut e moft? $i fbra voia lui,vroia s-o audd din nou rdcnind ca mai inainte.

Auzise glasul soacrei gi al moagei, dar nu desluqise vorbele.Atunci se repede, face doi paqi hotdrdt sd treacd in cealaltdcamerd, si vadi ce i-a frcut moaqa aiabdtrdnd rndicu{ii, de nu-imai aude glasul. Da' nu apucd sd apese mAnerul de la clan{a

ugii, cAnd un sc6.ncet pi{igdiat de copil sparge liniqtea nop{ii.licdndu-l pe micuful Mihail sa plAngd din nott.

Grigori intrase in incdpere taman cdnd moaqa le spunea

femeilor cd ea nu are ce s6-i faci, copilul se ndscuse sdndtos

dar cu picioarele str6mbe, gi cd trebuie sd-l ducd la oraq ladoftor.

La plecare, poate ca sd le ugureze amdrdciunea, dar tnaiales s-o incurajeze pe Maria, azis:Ei, da', slavd domnului cd-ibdiat, dacb erafatderanecaz mare, dar aga...

Neobservat prin uga deschisd, curios, Mihail s-a apropiattlc patul mamei ca s6-gi vadd frdtriorul, care dupd at6ta chiniulormise.

Auzise qi el vorbele moaqei qi acum cerceta, vroia sd-i

virdd picioruqele, dar aqa, infbgurat cum era in pilnza de bumbac,rrrr deslugea nimic.

Mihail s-a aqezat l6ngd trupul mamei qi privea currcdumerire la fa[a frd1iorului, a$a avea si aibd parte de o

rniingfliere atunci c6nd braful ostenit al mamei a trecut palmairsllrir, lirrd vlag6, incd transpiratd, peste creqtetul lui cu pdr negru.

13

Din liniqtea nopfii peste tot satul, cocoqii prind a tipa cuglasuri de tot felul, vestind o noud zi, vnnou inceput d,e viafd,.

Moaqa terminase de sporovdit cu cele doud femei gi eragata de drurn cand stdpdnul casei, care, dupd ce i-a repetat incdo datd soacrei sd aibd grijd de cei doi, a urcat -ougu in qaretadinainte pregdtitd qi s-a pornit la drum.

Micu{ul Mihail s-a cuibdrit qi el la cdpdtdiul patului l6ngapicioarele marnei, care, rdpusd de oboseari, adormise la fel caqi fraliorul lui. El ldsd toatd grija in seama bunicii gi, furat desornnul dulce, se ldsd purtat in lumea viselor.

In cele doud comunitati de poleaci care se inrdddcinaserdin acele locuri de pe malul Prutului, nu avea cum s6 ddinuiereligia catolicS, deoarece erau inconjurate de popula{ie cucredinfd ortodoxd.

Cu toate astea, familia din neam catolic avea sdincreqtineze pe prunc, aducand preotul de la coconeqtii qi sd-lboteze cu numele ce-l purta tatdl: Grigori.

Evenimentul s-a {inut in bisericu{a de la coconeqtii Noi,deoarece in Ivanovka nu exista ldcaq bisericesc qi nici preotcare sd sluieascd pentru confesiunile religioase

Pruncul ndscut qi botezat Grigori avea sd fie al patruleacopil adus pe lume de Maria in scurta ei viafi.

Dupd botez, Grigori gi Maria aveau s6 ia drumul tdrguluiRiqcani, acolo unde un doctor evreu, dupd ce l-a consultat peprunc, i-a liniptit" zicAndu-le: Merge{i acas6, copilul vostruatunci c6nd v-a pdgi va merge normal, de fapt uqu .tr- s_a qiintAmplat.

La vremea aia, locuitorii satului Ivanovka se ocupau?ndeobgte cu agricultura, din roadele pdmdntului cregteauanimale. pdsiri care asigurau hrana zilnicd,, dar care erau si osursd de venit prin vdnzare.

Dupd cum o cereau regulile obqtii, erau qi unii carepracticau diverse meserii ca fierarii, cojocarii, croitorii, hangii,acolo unde vreme de secole se schimbau caii la poqtalioane.

I4

Cu negustorta avea sd se indeletniceascd qi capul farniliei( irigori, care, in perioada anilor ce-au urmat, avea sd-i aducd

cfiqtig bun, pe care il investea cumpdr6nd pdmAnt. sporindu-qi

averea, cd doar aveaatdlia feciori.C6t despre negustorie, sd nu crede{i cumva cd era treabd

ruqoarS, uneori cdqtigul merita osteneala, dar ctt c6t risc qi cAte

pericole numai cel ce fbcea nego! qtia.

La vremea aia, holii bdntuiau peste tot locul, erau

organiza[i in bande care operau pe zone din teritoriu pdstrdnd

regula sf6ntd de a nu sejupui intre ei.Riscul de a porni la drum in miez de noapte era o

aventurd din care puteai scdpa doar cu viala qi ce era pe tine.asta dacd aveai noroc, aga cum avea s5 pdfeascd qi negustorulGrigori.

in anul dIa era o iarnd grea qi nu apuca moina s[ macine

un strat de zdpadd, cd venea un alt val de ninsoare, iar ce urmasd pdteascd negustorul Grigori avea sd se int6mple taman inacele zile.

Negustorul plecase la drum cu o zi in urmb acolo, int6rgul de la Riqcani avea sd v6ndd doi vi1ei. la plecare vremeaera insoritd, fdrd. pic de vdnt, puteai chiar zice cd venise

primdvara, dupd cum ardea soarele in miezul zilei.inuezdtor in vremea ftumoasd, negustorltl, dupi ce

v6nduse juncanii, avea sd zdboveascd mai mult la hanul dinvadul vechi, cinstind alddmaqul cu alli negustori qi doaravertismentele hangiului, cd afar[ s-a pus pe ninsoare, l-aulirout sd plece la drum.

De cum a ieqit prin uqa de la intrare, negustorttl s-a trezitbiciuit de furtuna de fulgi ce veneau in valuri, invdluind totulintr-o pdnzl albd, deasb, ca de borangic.

Cum dupb alddmaq prinsese curaj, s-a urcat in sanie cuglindul sd scurteze din drum pe l6ngd cariera de piatr6, caii erau

lluternici qi cunoqteau drumul. inhdrna{i la sanie erau ca niqte

zrnci.

l5

_ Cdnd se pornise din fa[a hanului, nu cdzuse intunericul,dar de cum a ieqit in c6mp, avea sd vadd cd,ninsoarea inghitisepdmdntul, iar el, infbqurat in guba mare din bland de oJie, cugulerul ridicat qi cugma tras6 pe ochi, s-a cuibdrit in sanie qi s-alSsat purtat de cai.

caii mergeau la trap aruncAnd din copite in urma rorzdpada, iar el, negustorul, {drd sd simtd, a fus? rdpus de somn,visa cd ajrmsese acasd, unde bdiefii cei mari ii deschideauporlile, in fala saraiului Maria _ so{ia lui dragd _ il primeazdmbitoare, gata sa-l imbri{iqeze qi sd-l tragd inauntru, undecdldura cuptorului il moleqea.

Deodatd, urletul unui rup qi nechezatul cailor ir trezeqtedin amor{eald, intelege repede ce se intAmpld qi, speriat, dd bicecailor, care au prins sd alerge lisdnd in urma io, un val dez{padd.

Apa avea sd meargd o bund bucatd din drum, p6nd c6ndcaii muiaJi de efbrtul ficut, au prins sd meargd la pas, iar er i-aldsat in voia lor mai ales cd se apropiase de qi.ut d" case de laintersec{ia cu drumul ce ducea la Zaicani.

Negustorul nu mai avea nofiunea timpului, dar cum niciof.ereastrd nll era luminatd, bdnuia cd se apropie de miezul noptii.

Ar fi putut afTa uqor privind cadranul ceasului, dar cumera agEgat la reverul vestei, a renunfat, cdt despre felinarulagd[at de hulubd, renuntase sd-r aprindd, din cauia. v6jg6raieicare cu siguran{f, l-ar fi stins.

Negustorul nu se odihnise bine nici in noaptea dinainteaplecirii. iar acum era cuprins de oboseald., ii eri greu sd {indochii deschiqi din cauza zdpezii ce-i biciuia fa1a.

Se gdndise sd lase caii la pas o bucatd din drum ca sd-imai odihneascl qi, ?n monotonia mersului, el gi-a indesat maibine cugma pe ochi gi nu a durat mult pdnd, aadormit din nou.

. Se trezeqte speriat, cineva prinsese caii de cdpdstru qioprise sania qi nici nu apucase sd sard jos, cand r|rigd el,'aapdrut unul care, pe ton rdstit, l-a intrebat:

l6

- Da' cine eqti tu, md? $i ce caufi aici?Buimac de somn, derutat de ce se intdmpla, qi-a gdsit cu

greu cump[tul, iqi ddduse seama cd, dia sunt bandi{i, negustorulcra plimbat prin lume gi in{elegea cdviata lui este in pericol.

Juca o carte, qi frrd sd se piardd cu firea, a r[spuns cd el

oste din banda lui ,"Hugo", cd a rdtdcit drumul qi vrea sd

vorbeascd cu qeful lor.Dar banditul nici nu a vrut sd audd. a armat pistolul ce-l

{inea spre el hotdrdt sd-l impuqte.Norocul a venit de la cel care {inea caii, care dupd ce l-a

vdzut datjos din sanie, a zis:- MAi Petrache, da' cum sa-l uqidim fbrd sI raportdm

Eefului, haidi. md, sd scoborim in rApi qi si-i zAgim.

incurajat de vorbele banditului, negustorul prinsese curajgi s-a urcat din nou in sanie, aldturi de el urcdnd q;i cel cupistolul.

in scurt timp, sania incepe sd alunece cu ugurinfd, asta

insemna cd drumul coboard, negustorul se strdduia sd recunoascd

locul, dar, din cauza viscolului, nu pricepea nimic.Nu dureazd mult pi sania ajunge intr-o vdgf,uni, acolo

unde in malul din fata distinge bdrlogul holilor care era lurninat.in vreme ce banditul care {inuse caii s-a grabit sd meargd

la qef sd raporteze, cel de ldngd Grigori a cobordt din sanie cupistolul indreptat spre el.

Din sanie, negustorul privise prin tl$a care intrase

banditul unde, din interior rdzbdtea prin ferestrele mici qi

inghetate cdntec de petrecere, acompaniat de cineva cu

harmonqka, asta insemna cd banditii chefuiau.Nu dureazd mult p6nd cdnd uqa bdrlogului se deschide qi

prin ea iese banditul ce plecase insolit de altul care" ajunqiI iingd sanie, poruncegte strdinului :

- Ma, rdtdcitule, coboar5, ci ai avut noroc sd mai trdiegtieiitcva clipe, qefu' vrea sd gavareascd cu tini.

l7