ARHITECTURARHITECTURĂĂ

TIPURILE DE SPAŢII VERZITIPURILE DE SPAŢII VERZI

Spaţiile verzi din interiorul localităţilor cuprind: parcuri, grădini,

scuaruri, fâşii verzi şi aliniamente stradale de arbori, plantaţii în jurul

unordotări publice, plantaţiile din ansamblurile de locuinţe, amenajările

peisa gistice din incintele instituţiilor, întreprinderilor, unităţilor social-

cultu-rale, expoziţiilor, grădinilor zoologice, plantaţiile aferente

cimitirelor, ba zele de producţie floricolă şi arboricolă şi alte plantaţii. Spaţiile verzi din exteriorul localităţilor cuprind: zone de agrement

(păduri-parc, păduri de agrement, ştranduri ş.a.), plantaţii de-a lungul

căilor de transport rutier şi feroviar, plantaţii de protecţie (a apelor,

solului, loca lităţilor, staţiunilor balneo-climaterice etc.) şi unele spaţii

verzi, menţionate în categoria anterioară, dacă sunt situate în afara

localităţilor

ÎN RAPORT CU ÎN RAPORT CU ACCESIBILITATEA POPULAŢIEIACCESIBILITATEA POPULAŢIEI

publice (de folosinţă generală, cu acces nelimitat) - de exemplu, par

curile, grădinile şi scuarurile publice, spaţiile verzi stradale etc; cu acces limitat - de exemplu, parcurile şi bazele sportive, amenajă

rile peisagistice din incintele instituţiilor, întreprinderilor, hotelurilor şi

res

taurantelor, grădinile botanice şi zoologice, spaţiile verzi de pe lângă

com

plexele de locuit, grădinile locuinţelor individuale ş.a. Unele dintre aces

tea au caracter privat.

DUPĂ FUNCŢIIDUPĂ FUNCŢII amenajări peisagistice recreative: scuaruri, grădini şi parcuri publice,

păduri-parc, păduri de agrement, spaţiile verzi pentru copii şi tineret etc; spaţii verzi cu profil specializat: grădini botanice, grădini şi parcuri

dendrologice, rozarii, parcuri expoziţionale, parcuri şi grădini zoologice,

amenajările din cimitire şi de pe lângă crematoriile umane; spaţii verzi de înfrumuseţare: pe lângă instituţii administrative, cul

turale, de învăţământ, de cercetare ş.a., pe lângă întreprinderi, locuinţe,

unele spaţii verzi stradale etc; spaţii verzi de protecţie şi utilitare: plantaţiile căilor de comunicaţie,

plantaţii de protecţie aferente cursurilor şi acumulărilor deschise de apă,

plantaţii de consolidare a unor terenuri, perdele de protecţie, pepiniere,

ba zele de producţie floricolă pentru plantele de exterior, gazoniere.

DIMENSIONAREA SPAŢIILOR VERZI Normele de spaţii verzi pe categorii de mărime a localităţilor

Norme orientative pentru unele spaţii verzi Norme orientative pentru unele spaţii verzi publice din interiorul oraşelorpublice din interiorul oraşelor

Norme orientative pentru spaţiile verzi din exteriorul oraşelor

SCUARUL

Sunt grădini cu suprafaţă restrânsă, de până la

3 ha, foarte frecvent întâlnite în cuprinsul oraşelor.

Ele pot fi situate între străzi, în

cartierele de locuinţe, în pieţele publice ale oraşului, în

vecinătatea unor aşezăminte culturale (teatre,

cinematografe, case de cultură), a unor instituţii

administrative cu caracter public, în preajma gărilor,

autogărilor, staţiilor de metrou.

Are funcţia de a asigura odihna de scurtă

durată a vizitatorilor, de a facilita circulaţia pietonilor

de la o stradă la alta printr-un cadru plan tat şi uneori de

a oferi copiilor de vârstă mică un loc de joacă.

- - În imagine Scuar în Timişoara, strada

Remus

GRĂDINA (PUBLICĂ) GRĂDINA (PUBLICĂ)

Amenajare peisagistică cu Amenajare peisagistică cu

suprafaţa de 3 - 20 ha, grădina asigură suprafaţa de 3 - 20 ha, grădina asigură

odih na şi recrearea zilnică a locuitorilor odih na şi recrearea zilnică a locuitorilor

din zona limitrofă, pe o rază de 1 -1,5 din zona limitrofă, pe o rază de 1 -1,5

km; cuprinde importante arii plantate cu km; cuprinde importante arii plantate cu

arbori şi arbuşti (30 - 60 % din arbori şi arbuşti (30 - 60 % din

suprafaţă), contribuind astfel, în măsură suprafaţă), contribuind astfel, în măsură

mai mare decât scuarurile, la mai mare decât scuarurile, la

ameliorarea atmosferei şi a climatului ameliorarea atmosferei şi a climatului

urban.urban.

PARCUL

Este cea mai mare formaţiune peisagistică

urbană destinată recreării populaţiei, depăşind 20 ha.

Se caracterizează prin vegetaţia bogată,

cuprinzând plantaţii întinse de arbori şi arbuşti, vaste

spaţii gazonate, parcursuri lungi de plim bare. Adesea

parcul are un microrelief variat şi include un lac,

aspecte care îi sporesc atractivitatea şi frumuseţea

O funcţie recreativă complexă poate fi

asigurată de parcurile mari, cu suprafeţe de peste 30 ha.

Ele cuprind terenuri de joacă şi jocuri sportive pentru

copii, terenuri de sport, amenajări nautice pentru

agrement şi sport, teatru, cinematograf şi săli de lectură

în aer liber, pavilioane pentru muzică ocazională,

expoziţii, dotări pentru distracţie, restaurante etc.

PĂDUREA-PARC

Reprezintă un masiv forestier de peste 100 ha, existent în raza de folosinţă a oraşului şi amenajat pentru recreare, situată de obicei în afara perimetrului oraşului. Transformarea pădurii se face cu inter venţii minime asupra cadrului natural, astfel încât amplasarea diferitelor dotări să nu comporte defrişări importante.

Amenajările pot cuprinde adăposturi de ploaie, fântâni sau cişmele pentru apă potabilă, toalete, sector zoologic, eventual şi sector botanic, te renuri de sport, locuri dejoacă pentru copii, amenajări nautice (dacă există un lac), teren de camping ş.a. O reţea de drumuri rustice şi alei de plimbare, nedepăşind 4 % din suprafaţă. Se impune ca parcajele şi căile rutiere de acces să fie situate la limita masivului forestier.

Zona de agrement

Se constituie în afara

oraşului, cuprinzând păduri

de recreare (păduri de

agrement) şi locuri de

agrement în situri naturale

frumoase, pe malurile unor

ape (lac, râu), în apropierea

unor locuri de interes istoric

sau în teritorii cu funcţii

turistice şi balneare

PLANTAŢIILE DE ALINIAMENT Din oraşe au roluri multiple: crearea de efec te arhitecturale în

asociere cu aliniamentele de edificii ale străzii, reducerea poluării

atmosferice, ameliorarea microclimatului local (mai ales prin umbrirea

de către arbori a trotuarelor şi parţial a carosabilului, dar şi prin pro cesul

de evapo-transpiraţie al maselor de frunze); la acestea se adaugă im

portanţa funcţională a plantaţiilor, de separare a căilor pentru pietoni şi a

clădirilor de traficul stradal, de compartimentare transversală a arterelor

mari de circulaţie (separarea sensurilor sau a diferitelor categorii de

vehicule).

Deasemenea şoselele şi autostrăzile sunt însoţite de plantaţii cu

rol de ghidare şi pro tecţie, al căror mod de tratare trebuie corelat cu

caracteristicile traseului

SPAŢIILE VERZI CU PROFIL SPECIALIZAT

Grădinile botanice şi parcurile dendrologice Grădinile de trandafiri Grădinile şi parcurile zoologice Parcurile pentru expoziţii Spaţiile verzi din cimitire