despre pasari

5/14/2018 despre pasari

1/24

Primii pa~i 7 nlumea pasarilo r

Autori: Clubul Montan Apuseni ~i Fundctic PotaissaMultumiri: (in ordine alfabetica)Bogdan Papuc, Gabriel Clinciu, Laura Silaghi, Monica Moldovan,Simona BolboccdMaterial realizat in cadrul proiectului:Ecodidactica - natura ca sala de clcsdProiect finantat de:Manfred Hermsen Stiftung, Bremen, Germania

februarie - iulie 2006


2/24

CuprinsIntroducere 3Despre pasari 4Pasari din Mutii Trcscdu 8

Fhrturcsul de piatra 8Acvila de munte 9Uliul pasarar 10Viesparul 11Ierunca 11;>oimulrfindunelelor 12Presura de stanca 12Vdnturelul rosu 13Caprntorsul 13;>erparul 14BuhaMare 15Ciocanitoarea neagra 16Ciocanitoarea pestrita mica 16Privighetoarea 17Corbul 17Ciocarlia de pddure 18Lds+unu l 19Mierla de piatra (de stdncc) 19Cucul 20

Jocuri 21


3/24

Primii pa~i7n lumea pasarilor

Proiectul Ecodidactica are ca scop dezvoltarea ~i implementareaunor metode de educctie pentru mediu prin organizarea de tabere ~iexcursii pentru elevi ~i studenti. cvdnd ca sala de clasa ariile naturaleprotejate din regiunea Rlmetului.o componentd importanta a proiectului 0 reprezintd dezvoltareade metode educcjioncle care se pot aplica In mijlocul naturii, de aceea noine-am propus sa reclizdm 6 modele de brosur! tematice, referitoare lapasari, mamifere, insecte, reptile, habitate ncturnle si plante.

Aceste brosur! va sunt adresate voud, tinerilor care suntetiimpliccti in procesul de educare pentru mediu.

Aceste brosur! sunt structurate pe 3 capitole: fiecare va confineinformc'[i generale, mformc'[ii specifice referitoare la tipuri de habitatesau specii floristice sau faunistice ~i 0 parte cu idei de jocuri, concursuri~i alte activitati practice pe care Ie pureti face In timpul excursiilorvoastre!

Sperdm ca aceste materiale va vor fi folositoare ~i cs+eptdmsugestii pentrulmbunatatirea acestora!

Lecture frumocscl

Echipa proiectului Ecodidactica


4/24

Ce sunt si cum au aparut pasarile?Pasarile sunt animale vietuitocre vertebrate care au corpul

acoperit cu pene~isunt ,In general, adaptate la zbor.Pasarile au cpdru+ In acum aproximativ 150 milioane de aniprin evolujie dintr-un grup de reptile.

Corpul unei pasariPcsdreo are un corp format din: cap (frunte, crecstd, cioc,

vibrize - penele care Inconjoara ciocul), got, trunchi (piept,abdomen, flancuri, spate, tortita - portiunea de deasupra cozii,coada), membre anterioare - transformate In aripi ~i membreposterioare - picioarele cugheare.Scheletul - particularitati

La membrele anterioare: oasele palmei (carpo-metacarpiene) ~i degetelor sunt mai bine dezvoltate pentru aalcatui vorful aripiiLa membrele posterioare: tibia este dezvol+c+d ~i fibulactroflctd

Unele oasesunt pline cuaer (pentru reducerea greutatii) caoadaptare la zbor.

CioculForma difera foarte mult In functie de modul de hranire:lungi ~isubjir! (Ia nectarivore - colibri), scurte ~iIncovoiate (pasari


5/24

de prada - acvilele), scurte ~i groase (Iagranivore - botgrosul), late~i zimto+e (la specile care se hrdnesc prin mol-lopatarul) etc.Reproducerea

'"Imperecherea: unele specii formeczd cupluri stabile (Ingeneral rapitoarele sauberzele) altele specii nu.

Qua: marimea vcrlczd foarte mult: de la 1centimetru (unelespecii de colibri) ponala 15centimetri (strut).

Puii: pot fi nidicoli (ramon In cuib ~i sunt hraniti de parintiponace sunt capabili sa se descurce singuri) sau nidifugi (parasesccuibul imediat ce ies din ou~i se hrcnesc singuri, de~i parintii maiau,n continuare grija de ei).

CuiburiUnelespecii nUI~i fac cuib (cuibdresc direct pesol saustdnci- unele specii de pescsrusi), altele folosesc cuibul altor specii(unele rdpitocre). iar alte specii I~i fac cuib foarte elaborat Incopaci (silviile), pe stolpi (berze), pe solIn iarba (fdsele), pepietri~ul de pemalul rdurilor' (prunddrosl') etc.Adaptarile pasarilor la zbor

Privit In ansamblu, corpul pasarilor prezlntd 0 conformctiecaracteristica pentru a pluti ~i a se deplasa In mediul aerian,posibilitate aproape unica lalncrengatura Vertebratelor.'"Invelisul de pene al corpului pasarilor a constituit una dinprincipalele conditi! de cucerire a unui noumediu de viata In care sapoctd fi folosita cea mai eficientd posibilitate de deplasarelocomotia aeriana.


6/24

Penajul este elastic, user, rezistent; auoasegoale la interior-csoore: membrele anterioare audevenit aripi; inimaeste maimare.

Au 0 vedere agera, mult mai bunddeed+a omului, indiferentde specie, un miros mai putin dezvoltat ~i simjul auzului este binedezvoltat maiales la prddd+ooreHrana pasarilo r

Este foarte variata. Poate fi vegetala: frunze (unii papagali),seminje (vrdbiile). fructe (graurii), sau animala: insecte(rdndunelele), mamifere (bufnitele), alte pasari (ulii) etc.De ce m igreaza pasarile?

Cauzaprincipala a migratiei este lipsa hranei. Speciile carenugaseschranapeste iarna migreaza. Pasarile pot fi:- migratoare - cdnd cuibdresc Intr-un anumit sezon iar cdndhrcnc se imputtneozd, migreaza (insectivorele)- eratice - care nu au 0 ruta de migratie bine definita ~i iarna sedeploseczd din locln loc pentru a cduto hrana- sedentare - specii care nu migreaza pentru ca gasesc hrana lacare sunt adaptate ~i iarna (granivore - cele care se hrdnesc cuseminte iarna - vrdbii. pitigoi).Relatiile p asarilor cu natura 7nconjuratoare

Pasarile sunt 0 componentd importanta a a ecosistemelor Incare traiesc. Ele sunt 0 veriga ce asigura echilibrul acestorecosisteme. Pot fi considerate de exemplu ca ~i factorul carecon+roleozd dezvoltarea exagerata a unor specii de insecte saurozd+oore. Astfel, dispcnitic oricdre! specii din ecosistemele pecare Ieocupdpoate aducedezechilibre importante.


7/24

Pasarile de prada- pasarile de prada sunt rapitoare Innascute - talentul ~i Indor jirealor Iefac campionii neccntes+cti ai lumii pasarilor- Inzestrati cu 0 acuitate vizucld deosebitd, I~i coptureczd ~idevoreczd victimele cu ajutorul ghearelor Indoite ~i al pliscurilorIncovoiate- atributul de pasare rdpitoct-e saupcsdre de prada se uttlizeozd deobicei pentru desemnarea pasarilor din familia numitaFalconiformes sau rapitoare de zi. Acest ordin mare ~i ramificatcuprinde circa trei sute de specii, printre care diversi vulturi, ulii,ereji ~isoim!- des! rdpitocrele de zi nu se pot defini complet pe baza uneisingure caracteristici, torus! putem afirma ca In general acestepasari sunt carnivore ~i caIn meniullor figureaza 0 varietate marede vietati, Incepond de la insecte ~i reptile, pona la pasari ~imamifere- cu modul lor de viata carnivor, ele sunt ajutate de pliscul lorIncovoiat ~i puternic cuajutorul cdruic sfaroma prada- rapitoarele de zi - fie ca vdneczdanimale vii, fie consurndcadavre-I~i desfdsocrd activitatea ziua.- existd specii, spre exemplu vindereul de seord, care vdneczd Inamurg, dar nici unanueste activaln timpul nopjfi, din ccecs+dccuzdele se numesc rapitoare de zi, In contrast cu bufnitele care duc 0viata de noapte- specia rapitoarelor de zi este unadintre cele mai rdspdndite de peglob: reprezentcnrf sai se gasesc pe toate continentele, cuexceptio Antarcticii.


8/24

A 'IJFLUTURASUL DE ST ANCADenumirea ~tiintifica: Tichodroma murariaCaracteristici :- traie~te In regiunea montanadin Europa Centrala ~i AsiaCentrala-In Romania0 Intalnim In muntiicclccrosi- este 0 pcsdre ginga~a,cenusie,cu pete mari ro~ii pe aripi, carefalfaie gratios, ca un fluture, depe 0 stdncc pe alta- se llpeste cu tot trupusorul depiatra, tinand aripile deschisepentru a mari suprcfctc de contact ~i zvdcnesre scurt , lntroducdndu-~i ciocul fin In crdpdtur! spre a cauta insecte- cuibdreste In lunile mai-iunie, oscunzdndu-si oudleIn gaurile din srdnci- modul de viata al ftuturosutui de stanca a determinat modiflcdr!morfologice In forma ciocului, limbii ~i a membrelor posterioare- are cioc sub+ire, cscutrt ~i pu+inIndoit, limbe seamanacu cea aciocdrntcr'ilor - e lunga- declarat monument al naturii pentru raritate, ftuturcsul-de-stdncdpoate cobori iarna panaIn orcse, departe de munte (chiar ~i InBucures+i). unde cerceteczd peretf marilor cladiri, ce-i amintesc destfinclle calcaroase.


9/24

ACVILA DE M UNTEDenumirea ~tiintifica: Aquila chrysaetosCaracteristici :- este cea mai mare specie de acvile ~i unadintre cele mai mari pasari rdpitoare de lanoi din tara- iubeste Inaltimile munjilor ~i cuibdresteIn locuri inaccesibile oamenilor-In ultimile decenii, din cauza raspondiriiarmelor de vdnctoore ~i folosirii stricnineipentru combaterea rapitoarelor, efectivulacestei specii s-a reduslngrijorator ...._-~&;...------___.-In CheileRometului s-au gasit doud perechi de acvile: 0 pereche cu unpui~i unacudoi pui- are uncioc puternic, gheare lungi- mascululcontare~te 4,5 kg iar femela poate atinge 6 kg- lungimeatotala este de 100 - 110em, iar anvergura aripilor de 200 - 220cm- are culoare brunlnchis spre negru- sunt pasari putin sociabile, depunouapurine (1-2)- masculul se Imperecheaza cu 0 singura femela cu care ramone tocrdviata- manoncaiepuri, vulpi, iezi de ccprd neagra ~i cdprior-, la nevoie brocste,pasari maimici ~i~oporle-I~i clddeste singura cuibul care are 0 construct!e impresioncntd, uneoride 1m, facut din crengi mari , din ce In ce mai subtiri spre suprafata, iarsub ouaeste captu~it cu ierburi uscate-I~i cmplcseczdcuibulln stoncari i izolate greu acesibile- obisnuieste sa-~i construlcscd maimulte cuiburi,ln cadrul unui teritoriuvast, pecare Iefoloses+e alternativ


10/24

ULIULPASARARDenumirea ~tiintifica: AccipiternisusCaracteristici :- este 0 pcsdre rdpitocre de talie mica(camcot unporumbel), dar foarte apriga- e 0 specie rara de pcsdr-eclocitoare ,mai frecvent apare iarna, cdnd nevizireczd ~iexemplarele nordice- se caracterizeaza prin coada foartealungita ~iaripile scurte ~i rotunjite- masculul are penajul spatelui cenusiuInchis, femela cafeniu, pe piept mascululare dungi transversale , iar femelacafenii- cuibdresre In regiunile joase ,mai rar lamunte- cuibul este mare, construit din crdcicsezcte peste cuibul altei pasari, adeseaIn furca unui brad saupin lamarelnaltime- oudle sunt clocite 35 de zile, de obiceinumaide femeld incepdnd cu lunamai- puii, cccperip ln primele zile cu puf alb,stau aproape 0 lunaln cuib, primind hrana(maiales pasarele) de laomdndoiparintii- la jumdrctec lunii iulie puii zbocrd dincuib ~iIncep sacoboare spre zonade deal~i chiar de campie,ln toctd tara


11/24

VIESPARULDenumirea ~tiintifica: Pernis apivorusCaracteristici :-Ia noiapare vara- se hrdneste cu diferite insecte , Indeosebi cuviespi ~i larvele acestora- scurrnd pdmdntul cu picioarele In cdutcrechranei- are culoarea, In general, bruna , iar parteainferioara clbiciocsd strop ita cu cafeniu- cuibdreste In arbori In regiuni joase de ses~i de deal- la Inceputul lunii iunie cuibul e complet, con+indnd 2-3 oua albe,completate cubrun- toamna migreazaspre cartierele de iernat din Afica, lasud de Sahara.

IERUNCACaracteristici :- este 0micarudd againii- este 0 pcsdre cu pene ruginii, cu uncerc ro~uln jurul ochilor- are unmot pecap- este putin maimicadecdr 0ciocrd- I~i face cuibul Intr-o gropita depamont, sauIn frunzlsul de la baza unuicopacsaua unei tufe- depune 8-10 ouagalbui cu nucnte roseate ~i cu pete brune rare ~i finedin care ies puigalbui- pui ies din cuib imediat dupauscare


12/24

ASO IMUL RANDUNELELORDenumirea ~tiintifica: Falco subbuteoCaracteristici :- e un aprig vonator de pasarele, pe care Ieprinde din zbor, saude pui de rfindunele ie~iti dincuib pe ramuri uscate- adeseavoneaza~i Iibelule- are penaj csemdndtor soimului calator: peneleabdomenului~icoapselesunt roseate- cuibdres'te pe arbori In regiuni joase , dar urcd~i pevdile rourilor montane- folosesre cuiburi parasite de ciori, cojofene- femela depune prin luna iunie 3 ouaalbicioase, .__-----pdtcte cucaramiziu- clocitul e aSigurat de feme la,masculii cproviziondndu-le cuhrana- toamna migreaza spre sud urmarind pasarile migratoare cu care sehranesc

A 'IJPRESURA DE ST ANCACaracteristici :- este unpic maimare decdt 0vrabie- are gu~aImpestritata cu alb ~i negru ~iflancurile rosccte- prin luna iunie depune 4-5 ouaalbastre-verzui pecare Ieclocescambii parinti- cuibul, situat Intr-o adoncitura din sol sau sub srdnci. este captu~it cuierburi saumuschi- iarna cobocrd spre cdmpie


13/24

AV ANTURELUL ROSUDenumirea ~tiintifica: Falco tinnunculusCaracrterisitci :- ne viziteozd'indeosebi In sezonul cald, de~i Iniernile blonde, cu sol descoperit, se Intalne~teadesea- are corpul ruginiu, cu pete negricioase pespate ~i piept- masculii au capul ~i coada albastruie, iar de la coltul gurii porneste 0mustata negricioasa- cuibdres+e pe arbori ~i stdnci, la ses ~i la munte ~i chiar pe cladirileInalte din orcse- cuibul contine 4-5 ouacaramizii, marmorate- femela depuneoudleprin lunaaprilie-mai, ~i Ie cloceste maimult singuratimp de 27-29 de zile- mascululaduce hranaln timpul clocitului- ierneczd In Africa de Nord ~i Centrala ~i din sud-vestul Asiei ponaInIndia.

ACAPINTORSULCaracteristici :- este singura specie din neamulclocdnltorilor. care nevizireczd numaiInperioada devara- are penajul ccfeniu-pdtct de culoarea scoor+e!copacilor- face cuibulln scorburi sau foloseste cuiburi vechi de ciocdnirori. Incare cele 7-9 oudsunt depuseprin lunaaprilie- cloces+emaimult femela, timp de circa 12-13zile- se hrcneste cu furnici, pecare Iecdundde pesol saude pescocr+d- pentru a intimida du~manul,l~i rasuce~te gotul cu ponala 180de grade ~iscoate unsuierct cade scrpe


14/24

SERPARULDenumirea ~tiintifica: Circaetus gal/icusCaracteristici :- este de mdrimec unui vultur ~i consumdIndeosebi brooste ~i reptile(sopdrle ~i serpij.fllnd 0pcsdre de vara la noi- prada 0pdndeste de lalnaltimi de zeci de metrii- corpul este cafeniu cu pete mailnchise- cuibdreste In arbori, dar ~i In stoncarii, cu tinuturi nermpadurite Inapropiere- cuibul confine de regula un ou de culoare alba, care e clocit mai mult defeme la, timp de circa 35 de zile- puilor leaduceln cuib serpi, pecare-i po]! vedeauneori zvdrcolindu-se inciocul puternic al prdddtorulu!-acestali decopiteczd'incinte de c-i oferi puilor- se pare camuscdturile viperei nu-l impiedicd peserpcr de a0 lovi- cot despre veninserpcrului nu-i pcsd,deoarece are picioarele acoperitecusolzi mari ~i puternici, iar peneleli prorejczd corpul de coltii veninosi- serpcru! toamna migreaza In locurile de iernare din vestul Africii ~i InArabia undegaseschrana din cbundenrd


15/24

BUHAMAREDenumirea~tiintifica: Bubo buboCaracterisitici :- este 0pcsdre de prada de noapte- este cdcptctd perfect la vicrc nocturne, cvdnd simtul vederii foartedezvoltat- auzul este excep'[ioncl, conductele auditive fiind foarte dezvoltate- este specia de bufnita cea mai mare de la noi ~idin Europa- traie~te In regiunile Impadurite, dar ~i pe stoncarii, crdt la ses cot ~i Inregiunile carpatice- cuibdresre In scorburi sau In gauri de stanci, unde femela depune Incadin martie, 2-3 oud clbe,- clocirea oudlor de circa 33 de zile 0asigura numai femela- masculul 0cprovizioneczd cu hrana- are penajul cafeniu cu pete cafeniilnchis.- voneazaln amurg ~i noaptea- manonca mai ales rozdtocre, dar ~i unele pasari ca potdrnichi, ciori, rate- este 0pasaresedentara,lntolnita din ce in ce mai rarln ultimul timp-In captivitate se Imblanze~te


16/24

C IOCA NITOAREA NEAGRADenumirea ~tiintifica: Dryocopos martiusCaracteristici :-este cea mai mare ciodinitoare la noi, cvdndtalia unei ciori- are coloritul complet negru, cvdnd doar 0patarosie pecresret- la munte +rdies+e In zona pddurilor deconifere ~i de amestec; este mai rar IntolnitaIn pddurile de lases, dar selntfilneste In MuntiiMacinului,ln pddurtle de foioase- cuibul ~i-I scpd in trunchiuri de copaci, la 3-20 mde la sol, intrarea areform o ovcld- femela depune In aprilie-mai 3-5 oud albe, lucioase, pe care Ie clocescambelesexe timp de 13-14zile- icrnc selntclneste ~iln tinuturile joase- este 0specie sedentcrd

C IOCAN ITOAREA PESTRIT A M ICADenumirea ~tiintifica: Dendrocopos minorCaracteristici :- are talia unei vrabii, fiind cea mai micaciocdnltoore de la noi- este relativ rara- coloritul este negru, pe spate cu dungi albe ~i curosu pecap- femela nuare rosu.


17/24

PRIVIGHETOAREADenumirea ~tiintifica: Luscinia megarhynchosCaracteristici :- la noi 0 Intalnim In sezonul cald- se instcleczd In padurile cu mult subarboret, Ingeneral In tinuturi joase, dar ~i In pddur]. gradini, etc- Penajul corpului este cafeniu, coada ruginie- are un cdntec foarte placut-I~i face cuibul pe solullnierbat sau tufe joase, bine mascat de ierburi- femela depune 5 ouaIn luna mai- oudle au culoarea brund-mcslinle- cloces+e numai femela timp de 14 zile- toamna migreaza In Africa Centrala ~i de vest pentru a ierna

Denumirea ~tiintifica: Corvus CoraxCORBUL

Caracteristici :- este mult mai mare decdt ciorile ~i mai rar, ocrotitca monument al naturii- corbul se recunooste atat dup coada lui rombicd,cat ~i dupa croncdnitul lui specific- cuibdreste In pdduri, de la zdvociele din ses, panaIn muntii Inalti- prin februarie Incepe sa-~i faca un cuib mare In varful unui copac (lamunte ~i-I face pe stdnci). folosind multe crdci pe care Ie leaga uneoricu ndmol- femela depune 4-6 oua ver-zui-clbdstrul pe care Ie cloces+e- tatal sta pe langacuib, alungand pasarile ce se apropie-lIlntalnim tot timpul anului


18/24

A 'IJCIOCARLIA DE PADUREDenumirea ~tiintifica: Lullula arboreaCaracteristici :- este singura specie dintre ciocdrtiile noastre, care se cseczd de regulapearbori- coloritul este ca cel al ciocdrtiei de cdmp, iar pe crestet are unmic motdepene- se Intolne~te In regiunile de stepa ~i silvostepd, urcdnd ~i pe vaile largiale rourilor- cuibul ~i-I instcleczd numai pe sol, In teren Inierbat, Intr-o micaadoncitura- oudle.Jn numar de 4-5, de culoare pamontie, cu pete brune, sunt clocitede femeld aproximativ 14zile- cuibdr-itul incepe din aprilie- pesezonau loc douaclociri- mascululcontalntr-un arbore din apropierea cuibului- toamna se retrag pentru iernatln locuri maisudice-In iernile blonde se por intdlni, lanoi,unele exemplare nordice- zonele de iernat suntln sudul ~i vestul Europei,ln valeaNilului inferior ~isud-vestul Asiei- ciocdrllo de pddure apare lanoiln anotimpul calduros


19/24

LASTUNULDenumirea ~tiintifica: Apus apusCaracteristici :- provine din sudul Europei- are siluieta tipica,ln forma de secerd- poate fi vdzut In aceste locuri de la Inceputul luiapril ie, ponaspresfor~itullui august- cuibul este construit din puf lipit cu saliva, princrdpdturile de stonca,lntre lunile mai~i iunie- oudle lunquiere ~i albe,ln numdr de 3, sunt clocite de ambii parinti circa3 saptamoni- puii stau In cuib aproximativ 40 de zile, parintii hrdnlndu-I cu insecte -sunt foarte rapizi, atingln zbor 0vitezd de 320 km/h

'IJ A 'IJM IERLA DE PIATRA (DE STANCA )Denumirea ~tintifica: Monticola saxatilisCaracteristici :- este prezenrd maiales pestoncariile calcaroase- este usor de recunoscut: barbatu~ul are pieptul ~iabdomenul portocaliu, capul ~i gotul albastru, coada .rosie ~i0pata alba pespinare- atunci cdndse oseczd pe 0stonca pentru a fluiera melodios ~i blond, saucdnd zboord'in sus,l~i arata din piin culorile vii- cuibul este ascunscu grija printre crdpdtur! de stonca, cddposrind 4-5ouaalbastre-verzui pe care Ie clocesc ambii parinti prin lunile aprilie-maisau iunie.- puii stauln cuib circa 2 saptamoni, dupaccre isi cautasinguri hrana.- 0Intolnim numaivara


20/24

C U C U LDenumirea ~tiintifica: Cuculus canorusCaracteristici :- cuibul de cuc nu poate fi gasit niciodctd, deoarece ccestd posdre.cunoscutd de toctd lumea dupa glas, nu-si face cddpost, fiindca nu-sicloces+eoudle~i nici nUlngrije~te de pui- se lnmutteste totusi.intr-un fel aparte, depundndcote unouin cuiburilealtor pasari mult maimici- femela de cuc depunecel putin 12oua(adeseamaimult de 20)ln fiecareprimavara, din maiponaln iulie- ea desfa~oara 0 activitate deosebit de comlexd pentru a surprindemomentul cdnd poate lasa oul, fara a fi observctd, ~i cot mai repede, Incuibul ales- uneori II depune pe pamont ~i II duce In cioc pona la cuibul "gazdei"involuntare, scotdnd tot de acolo, totln cioc, unou- puiul de cuc este gola~~i cugura portocal ie- el cresre repede, dar cot este Inca gola~ ~i cu ochii Inchi~i cruncd dincuib oudle~i puii mameiadoptive, impinqdndu-i cuspinarea spre margine- acest instinct semcnifestd in primele 4 zile de viata- el stain cuib 21-22 de zile, este foarte lacom~i galagios- unelepasaril~i parasesc cuibulln care si-c depusoul uncuc-lilntolnimln sezonul cald


21/24

Identificati pasarile din acest tabel:P R I V I G H E T 0 A R EZ 0 C J L A S T U N C U CA B U F N I T A C W V H UM A C V I L A C U 0 I 0 CV I E S P A R V C U L I UL C I 0 C A N I T 0 A R EA B C R S 0 I L A S T U NS 0 R E C A R A C V I L A0 K S C 0 R B C V C 0 R BI J F A Z G S 0 I M 0 H PM U G R D K E R L S 0 I MB U F N I T A B A C U L Y

3~VO~IN~JOIJ'a~oJ'~lINdna'~Vd53IA'JnJ'3~VOBHf)IAI~d'~1IAJV'~VJ3~05'Nng~1 'WI05

Vine' doctoru' -n pddureCu fes ro~ ~i cu secure!

Cemotata, dragii mei,A prins Creangarntr-un tei?

DaJDO.f.!UDJO!J

Contareata delicata,Vraja-i seara ne desfctdl

Doar primavara in cranguriI se aude numele si cantu!'Canta des, insa putin.Puii-i ies in cuib strain.


22/24

1.

P re lim i n a r y f o ld

4.

S q u ss h t oldRepeal on th e olh erthree sides

7.

Valle~lold.

10.

B am S wa llo w

2 .

Squash lcld all 1",,[ flaps

5.

Petal lo ldR epeat on th e oth ert hr ee s id es

a

P lea l b oth .id

T ur n t he f i g u reover F old one lay er ov er

3 .

T w(J t h e f ig u r e insideoot

6.

P ull t he c en ter p ain tsa pa rt a na nhn tneml(ldll~l r i a ng 1 e i n s i d e o u t .( In s id e p et el fo ld )

R epea l o n the o lh e,I hr ee s id es

V al le y l ol ds


23/24

1 3 _

V a l le y f o ld I h e p O l n l in h a l l-T h e M o de l w i ll n fl t l ie l Ia l

R e p e a t s te p s e le v e n t h ro u g hf i f t e e n o n t h e o p p o s i t e s id e

1 8 .

1 4 .

L o w e r l h e w in g a n dI I ~ U e _ r ll P l e a t t n e w i n g :

1 7 .

F o ld I h e m o d e l in h o l f

C r im p f o ld t o m a k eIh e h e a d

1 9 .

C r im p lo ld I h e 1 0 f o r mt h e b e a k


24/24

2 0 . 2 . 1

F o l d th e w i n g sh al fwa y up

B A R N S W A L LO W

Sa-mi ghiciti 0 ghicitoare:Inalta, cu lungi picioare,Penenegre pe-aripi are,Peste brocsre e mai mare!barza

E 0 bcbd supdrcrd~ade-n scorburd uscctd,Are ochii de motan~i seamanac-un sultan!Bufnita

Lccomd, galagioasa'[opdie pe longa casalvrabia

Ceholbctd ~isfiocsdTocrd ziua scde-n ccsd?Cucuveaua

Gheara-n cioc, gheara-n picioareDa prapad prin zburdrocrelUliul

o sageata de cdrbuneZbocrd iute peste lume!Rondunica

Date post:	17-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ioana-paula
View:	219 times
Download:	6 times

despre pasari

Documents