7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin http://slidepdf.com/reader/full/despre-fenomenul-sectar-si-eretic-din-perspectiva-crestin 1/18 Despre fenomenul sectar şi eretic din perspectiva creştin-ortodoxă Data: 26 decembrie 2015 Stelian Gomboș După ruptura bisericilor din apusul Europei de Biserica lui Iisus Hristos la anul 1054, formalizându-se ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de Biserica atolică, ino!a"iile reli#ioase romano-catolice au condus ulterior la o nouă ruptură $ %eforma $ cu implica"ii &i aspecte care continuă &i 'n ziua de astăzi( Curentul religios numit îndeobşte “protestantism” apare la anul 151! prin germanul "artin #ut$er! care dorea s% re&orme'e (iserica Catolic%) C%lug%r! om cult! el intr% la un moment dat într*o cri'% interioar%) +rebuind s% în&runte în propria &ire porniri de m,nie! ur% şi necur%-ie şi nereuşind s% le biruiasc%! #ut$er trage conclu'ia super&icial% c% legea creştin% este impracticabil%! c% po&ta nu poate &i st%p,nit%! c% Dumne'eu ne cere imposibilul şi c% toate &aptele omului sunt rele) Disperat! începe s% caute îndreptarea nu în%untru! ci în a&ara sa: .isus /ristos care a luat p%catele mele asupra Sa declar% el m*a eliberat de ele! iar eu sunt curat acum) ncepe s% propo%duiasc% m,ntuirea e3clusi prin credin-%) 4cest &el de m,ntuire”! declarat% erbal în urma unei rug%ciuni şi nu reali'at% concret! &aptic! repre'int% o înşelare pentru c%! dincolo de m,ntuirea declarat% de un predicator! p%catul poate continua nesting$erit în ia-a personal%) e&orma” a aut! de alt&el! un caracter care a oglindit ia-a personal% a p%rintelui ei) Conştient de p%catele sale! dar prea m,ndru ca s% se supun% întru totul lui Dumne'eu! #ut$er încearc% s% sc$imbe cele e3terioare lui! pentru a le adapta &r%m,nt%rilor lui interioare) Contest%! una dup% alta! în%-%turile romano*catolice! a7ung,nd la irulen-a şi patima speci&ice celui care le prieşte pe toate prin prisma e3perien-ei interioare! incapabil s% în-eleag% în mod obiecti o situa-ie) 8ca'ia luptei e3terioare îi este o&erit% de practica papal% a ,n'%rii indulgen-elor 9certi&icate de iertare a p%catelor! ,ndute de (iserica omei pentru a colecta bani pentru edi&icii religioase) C$emat la oma ca s% se 7usti&ice! #ut$er re&u'% şi începe s% atace şi în%-%tura despre +ainele creştine) #a data de 15 iunie 1520! ;apa emite o bul% prin care condamn% <1 de te'e sus-inute de #ut$er în leg%tur% cu libertatea omului! p%catul! credin-a! $arul! indulgentele etc) #a aceasta bul%! #ut$er r%spunde cu o broşur% intitulat% Contra bulei lui 4nti$rist”)
Transcript
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
Despre fenomenul sectar şi eretic dinperspectiva creştin-ortodoxă
Data: 26 decembrie 2015 Stelian Gomboș
După ruptura bisericilor din apusul Europei de Biserica lui Iisus Hristos
la anul 1054, formalizându-se ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de Biserica atolică,ino!a"iile reli#ioase romano-catolice au condus ulterior la o nouă ruptură $ %eforma $ cu
implica"ii &i aspecte care continuă &i 'n ziua de astăzi(
Curentul religios numit îndeobşte “protestantism” apare la anul 151! prin germanul "artin#ut$er! care dorea s% re&orme'e (iserica Catolic%) C%lug%r! om cult! el intr% la un moment datîntr*o cri'% interioar%) +rebuind s% în&runte în propria &ire porniri de m,nie! ur% şi necur%-ie şinereuşind s% le biruiasc%! #ut$er trage conclu'ia super&icial% c% legea creştin% esteimpracticabil%! c% po&ta nu poate &i st%p,nit%! c% Dumne'eu ne cere imposibilul şi c% toate &apteleomului sunt rele) Disperat! începe s% caute îndreptarea nu în%untru! ci în a&ara sa: .isus /ristoscare a luat p%catele mele asupra Sa declar% el m*a eliberat de ele! iar eu sunt curat acum)
ncepe s% propo%duiasc% m,ntuirea e3clusi prin credin-%)
4cest &el de m,ntuire”! declarat% erbal în urma unei rug%ciuni şi nu reali'at% concret! &aptic!repre'int% o înşelare pentru c%! dincolo de m,ntuirea declarat% de un predicator! p%catul poatecontinua nesting$erit în ia-a personal%) e&orma” a aut! de alt&el! un caracter care a oglinditia-a personal% a p%rintelui ei)
Conştient de p%catele sale! dar prea m,ndru ca s% se supun% întru totul lui Dumne'eu! #ut$er încearc% s% sc$imbe cele e3terioare lui! pentru a le adapta &r%m,nt%rilor lui interioare) Contest%!una dup% alta! în%-%turile romano*catolice! a7ung,nd la irulen-a şi patima speci&ice celui care le prieşte pe toate prin prisma e3perien-ei interioare! incapabil s% în-eleag% în mod obiecti o
situa-ie) 8ca'ia luptei e3terioare îi este o&erit% de practica papal% a ,n'%rii indulgen-elor 9certi&icate de iertare a p%catelor! ,ndute de (iserica omei pentru a colecta bani pentru edi&iciireligioase)
C$emat la oma ca s% se 7usti&ice! #ut$er re&u'% şi începe s% atace şi în%-%tura despre +ainelecreştine) #a data de 15 iunie 1520! ;apa emite o bul% prin care condamn% <1 de te'e sus-inute de#ut$er în leg%tur% cu libertatea omului! p%catul! credin-a! $arul! indulgentele etc) #a aceasta bul%!#ut$er r%spunde cu o broşur% intitulat% Contra bulei lui 4nti$rist”)
=3comunicat! #ut$er se ridic% cu toat% puterea împotria omei) mp%ratul Carol al >*lea îlc$eam% în &ata dietei de la ?orms şi printr*un edict îl e3ilea'% din imperiu! poruncind ca lucr%rilelui s% &ie arse) "artin #ut$er se ascunde! g%sind spri7in la umanişti şi la unii preo-i şi c%lug%ricare îşi p%r%sesc m%n%stirile şi încep s% propage cu entu'iasm ere'ia luteran%)
C%ut,nd un principiu absolut dup% care s%*şi poarte r%'boiul personal cu papa de la oma! #ut$er creea'% un nou concept Sola Scriptura 9numai Scriptura şi proclam% unilateral c% tot ce nu sereg%seşte în (iblie trebuie îndep%rtat) n teribilismul lui! se apuc% s% retraduc% (iblia! sc$imb,ndordinea c%r-ilor din >ec$iul şi @oul +estament în &unc-ie de pre&erin-ele sale cele care i se par lui neinspirate sunt aşe'ate la s&,rşitul Scripturii) Despre =pistola S&,ntului .acob 9credin-a &%r%&apte este moart%” declar% c% este o “epistol% de paie” pentru c% orbeşte despre importan-a&aptelor în ia-a creştinului) "ai multe c%r-i din Scriptur% dein pentru el bune de aruncat în=lba”)
+rebuie men-ionat c% #ut$er nu este singurul re&ormator”! el &iind îns% cel mai acti şi i'ibil)n aceeaşi perioad%! idei re&ormatoare sunt propo%duite şi de &rance'ul Aean Calin! ele-ianul
/uldric$ Bingli sau olande'ul "enno Simons! dar şi de al-i predicatori de talie mai mic%:+$omas Cranmer! "artin C$emnit'! /einric$ (ullinger! ?illiam +ndale! Ao$n Eno3F &iecarea,nd c,te cea de sc$imbat la în%-%tura romano*catolic%) +o-i aceştia nu au ap%rut dintr*o dat%sau în mod neanticipat terenul de'baterilor şi re&ormelor religioase &usese preg%tit mai înainte dedi'iden-ii Aan /us! Saonarola sau ;eter ?aldoF 4dep-ii lui "artin #ut$er se organi'ea'% în(iserica #uteran%” 9con&esiunea augustan%! de la 4ugsburg! în timp ce adep-ii lui Calin şiBingli! în “(iserica e&ormat%” 9con&esiunea ele-ian%)
Hrm,nd e3emplul lui "artin #ut$er! apar şi al-i pro&e-i ai unei noi împ%r%-ii cereşti! &iecareinterpret,nd (iblia dup% puteri) Con&runtat cu concuren-a! "artin #ut$er încearc% s% ia atitudineîmpotria lor! îns% &%r% re'ultat) l acu'% pe diaol c% rea s%*i distrug% lucrarea) @oile în%-%turi
se propag% cu iu-eal%! mai ales în cet%-ile imperiale care %d în noua mişcare religioas% o cale deemancipare de oma) n po&ida condamn%rilor! principiile pre*re&ormatorilor ?cli&&e şi /us au produs agita-ie în toate p%turile sociale! d,nd naştere mai multor reolte în secolul al I>*lea şi alI>.*lea) #ui "artin #ut$er îns% i se datorea'% uniersalitatea şi iolen-a e3trem% a reolu-iei dinanul 1525! c,nd -%r%nimea şi nobilimea îşi dau m,na! cer,nd dreptul s%*si aleag% singuriconduc%torii religioşi care s% predice =ang$elia pur%”) @umeroşi c%lug%ri şi preo-i catolici carenu accept% luteranismul sunt omor,-i! iar m%n%stirile şi bisericile lor arse)
n cele din urm%! reolta este în&r,nt% de principi) 4cum "artin #ut$er îşi sc$imb% atitudinea şiîncepe s% scrie împotria -%ranilor! pe care*i numeşte Joameni &%r% credin-%K! JmincinoşiK şiJr%'r%titiK! care îşi merit% moartea trupului şi a su&letului) ;rincipii! spune el! au dreptul s%dispun% şi asupra religiei cet%-enilor lor)
n acest conte3t! el cere ca puterea statal% s% pun% bisericile în slu7ba Statului) 4șa apar bisericilenationale ale e&ormei”) Cuius regio eius et religio” deine noul principiu de conducere bisericeasc%! principiu care îl &ace pe "artin #ut$er care s*a reoltat împotria “tiranieiomei” s% se con&runte acum cu tot at,tia tirani c,ti principi erau în Germania) De7a în anul152L el începe s% ad% roadele lucr%rii sale! scriind: Cu =ang$elia în m,n%! &iecare &ace cerea) =ang$elicii noştri dein de sapte ori mai r%i dec,t erau înainte”) C,nd împ%ratul Carol al
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
>*lea conoac% dieta la Spira 9152L pentru a g%si o iesire din situatia deplorabil% în care seg%sea Statul! principii luterani protestea'%! atr%g,ndu*si ast&el denumirea de protestanti) De lacon&licte religioase se a7unge la r%'boaie între principi c%rora le conine noua în%t%tur% şiîmp%rat) Con&lictele continu% şi dup% moartea lui "artin #ut$er 915<6! culmin,nd cu r%'boiulde M0 de ani”! r%'boi cu substrat religios! între luterani şi cei care doreau o re&orm% şi mai
radical%)
uptura primului al de protestan-i 9luteranii! calinii şi moraienii lui /us de biserica romano*catolic% pune pe roate un du$ de de'binare perpetu%) e&orma e&ormei deine o mod%)ncura7a-i de principiul indiidualismului lansat de primii protestan-i 9rela-ie personal% cuDumne'eu”! Domn şi ",ntuitor personal”! oag%*te şi Du$ul S&,nt te a c%l%u'i”! tot maimulti oameni interpretea'% Scriptura dup% inima şi urec$ea lor) 8 rug%ciune şi un sentiment caldîn inim% le con&irm% c% sunt pe drumul cel bun) 4cestea sunt considerate ca &iind insu&late de unDu$ S&,nt care! în locuri şi la momente di&erite! d% c%l%u'iri di&erite în probleme teologiceidentice) Se re*creea'% ast&el un nou Du$ S&,nt”! unul care slu7eşte omului în r%t%cirile sale)
n mai pu-in de o sut% de ani de la "artin #ut$er! cei ce doresc o re&orm% mai radical% încep s% seorgani'e'e în biserici separate de cele ale luteranilor) @eoprotestan-ii din secolele 1N şi 1L pretind a &i mai JbibliciK dec,t predecesorii lor! c%rora le reproşea'% o re&orm% incomplet%) (ibliadeine idol absolut! îns% e interpretat% într*o manier% discre-ionar% de la o grupare la alta! de laun indiid la altul! iar num%rul în%-%turilor creştine” de pe pia-% se înmul-eşte) +radi-ia (isericiideine pentru neoprotestan-i o sum% de porunci omeneşti inutile şi nebiblice ori scripturistice! pecare le încalc% cu obstina-ie)
8 consecin-% a spiritului indiidualist protestant a &ost şi sl%birea conştiin-ei comunitare) Dup%ce! reme de 1500 de ani! creştinul tr%ieşte integrat într*o comunitate religioas% şi ia-a luigraitea'% pe coordonatele comunit%-ii respectie! acum el! st,rnit de mira7ul eliber%rii”! se rupe
de comunitate! se indiiduali'ea'% şi începe s% caute interesul propriu! at,t în cele religioase! c,tşi în cele lumeşti) n cele religioase! indiidul nu se mai m,ntuieşte în cadrul comunit%-ii! în(iseric% 9cu toate inoa-iile papilor! (iserica omei p%stra înc% o parte din 8rtodo3ia (isericii primare! ci pe cont propriu! printr*o rela-ie &oarte “personal%” cu Dumne'eu) @oul “creştin” rupe p%rt%şia cu s&in-ii înainte*merg%tori ai (isericii! pe care îi reneag% acum! r%m,n,nd ast&el &%r%modele)
Din =ul "ediu şi p,n% ast%'i! &iecare nou% biseric%” a7unge s% se ad% contestat% din interior de al-i re&ormatori) Cu întreb%rile lor! cei nemul-umi-i creea'% tulbur%ri în s,nul noii grup%ri) 8 perioad% lucrurile merg bine! deoarece cei nemul-umi-i sunt pu-ini la num%r şi este uşor s% spuidespre ei c% nu au lumin%! c% sunt r%t%ci-i şi c% nu trebuie lua-i în serios) Di&eren-ele &ireşti dintreoameni ies la ieal% şi &iecare se lupt% pentru a ocupa o po'i-ie c,t mai bun%)
n (iblie scrie despre or,nduial%! deci principalul obiecti este acela de a organi'a noua biseric%dup% model biblic”) Sunt aleşi pastori! diaconi! un casier şi dierşi responsabili cu tinerii! cu&emeile sau cu alte aspecte) ;o'i-iile de conducere sunt de-inute de persoanele cele mai actie!care orbesc bine! care au capacit%-i şi renume! iar restul membrilor stau ase'a-i &rumos în b%nci)8 ade%rat% democra-ie cei din b%nci i*au ales pe cei de pe podium care! la r,ndul lor! trebuies% &ie pe placul celor din b%nci pentru a nu &i da-i 7os la urm%toarele alegeri)
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
@oua biseric% trebuie s% aib% şi un nume! deci se alege o denumire biblic%”! un nume preten-ios)Se întocmeşte procesul*erbal cu membri şi se porneste la drum) ;rincipalul obiecti estecreşterea numeric% cu c,t se adun% mai mul-i! cu at,t creşte puterea şi renumele noii biserici)+otul se re'ol% prin ot democratic! mai pu-in problema celor cu re&orma în s,nge) @ereuşinds%*si impun% punctul de edere! minoritatea încearc% s% &or-e'e succesul prin &elurite
descoperiri” de la Dumne'eu! contestate de ma7oritate) ns% noul pro&etul ad*$oc! care se ridic%în biseric% spre nemul-umirea conduc%torilor! reuşeşte s% str,ng% adep-i) Conduc%torii aleşidemocratic încearc% s%*l linişteasc%! s% re'ole con&lictul incipient! îns% m,ndria omului îl &aces% mearg% p,n%*n p,n'ele albe) n cele din urm% nemul-umi-ii p%r%sesc gruparea şi pun ba'eleunei alte biserici) 4cum au propria lor biseric% si! pentru ca lucrurile s% mearg%! modelul deorgani'are îl iau de la secta din care tocmai au ieşit) Hrmea'% g%sirea unui nume &rumos şi toat% procedura democratic% de ot şi iat% o nou% biseric%! dup% modelul celei dinainte)
4şa au ap%rut pe pia-a religioas%! unii din al-ii! anabaptiştii 9numi-i ulterior baptişti”! menoni-ii!arminienii! pre'biterienii! episcopalienii! puritanii! OuaPer*ii! s$aPer*ii! metodiştii! unitarienii!adentiştii! martorii lui .e$oa! mormonii! penticostalii şi mul-i! mul-i al-ii! &iecare cu ramurile şi
subdii'iunile sale)n secolul 20! din acelaşi du$ se nasc bisericile” carismatice! în care unele mani&est%ri dubioasesunt luate ca daruri ale Du$ului S&,nt) De asemenea! tot în secolul 20 apar bisericile”$omose3ualilor secte în care sunt c%s%tori-i b%rbat cu b%rbat şi &emeie cu &emeie) 4iciDumne'eu nu mai condamn% p%catul sodomiei Du$ul S&,nt” le descoper% c%! la omani 1! 1N*2N! S&,ntul 4postol ;ael orbeşte despre cu totul altcea! numai despre $omose3uali nu)
n cele lumeşti! spiritul indiidualist promoat de e&orm% este! de alt&el! un &actor carecontribuie la o anumit% de'oltare economic%! de'oltare care se &ace cu pre-ul ruperii decomunitate şi de 4de%r) @oul liberalism economic îi promite omului bog%-iile lumii! dar îi cere
la sc$imb su&letul) @ielul de trai” şi drepturile omului” dein treptat noii idoli);riind la -%rile e&ormei 98landa! Danemarca! Scandinaia! statele protestante ale 4mericiiFedem c% nici una dintre ele nu a re'istat din punct de edere moral) Spiritul e&ormei! spiritul protestant le*a distrus) 4u un niel de trai ridicat! dar moral şi spiritual! sunt la p%m,nt) Dina,ntul religios! dar super&icial şi rupt de +radi-ia (isericii! de acum c,tea sute de ani nu a mair%mas nimic) +otul s*a redus la ini-iatia şi libertatea personal% &%r% limite! decen-% saudiscern%m,nt) Copiii e&ormei o&icia'% acum c%s%torii între sodomi-i! au preo-i sodomi-i şi suntsupuşi întru totul du$ului eacului acesta) +o-i sunt eang$elici”! to-i sunt biblici” şi! dac% stais%*i ascul-i! to-i au argumente din Scriptur%) Dar to-i ur%sc S&,nta +radi-ie! singura în m%sur% s%&ac% lumin% în pu'deria de în%-%turi biblice” şi s% arate care este dreapta în%-%tur% creştin%)
n acest timp! neoprotestan-ii din om,nia se roag% în adun%rile lor pentru o tre'ire” sau oe&orm% şi în -ara noastr%) Dumne'eu nu le ascult% rug%ciunile şi nici nu li le poate asculta pentru c% ei se aşea'% singuri în a&ara (isericii şi sunt stric%tori ai 4de%rului) >%',nd ce roade a produs e&orma lui "artin #ut$er în -%rile în care a &ost e3perimentat%! este %dit c% o om,niere&ormat% ar a7unge dup% o reme acolo unde se a&l% acum -%rile men-ionate mai sus) ;rotestan-iişi neoprotestan-ii din om,nia ar trebui s% îi &ie recunosc%tori (isericii 8rtodo3e st,lpul şitemelia 4de%rului 91 +im) M! 15 pentru c% aceasta! prin Du$ul 4de%rului pe care îl de-ine şi
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
îl împ%rt%şeşte în societate! p%'eşte societatea rom,neasc% de stric%ciunea care! în lipsa p%rt%şieicu S&in-ii şi cu du$ul 4de%rului! a m,ncat acele -%ri)
„Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!” –
cordonul omilical al condiţiei umaneData: 26 decembrie 2015 George ;etroai
+r%im remuri de amarnice încerc%ri pentru întreaga omenire! remurileneliniştii! di'armoniei l%untrice! impermanen-ei! asimetriei! absurdului! iolen-ei şi intoleran-ei!în care încet dar sigur se alege gr,ul de neg$in%! iar oile se separ% de capre) Sigur! asemeneaca'ne 9lipsuri materiale! boli! o&ense! ispite sunt contraindicate pentru s%n%tatea şi ec$ilibrulcelei mai &ragile trestii din Hniers! dar generate de necump%tare şi nec$ib'uin-% ele înt%rescmoral*spiritual pe cel drept! aşa cum &ocul înt%reşte o-elul prin c%lire)
C% starea asta îngri7or%toare pentru condi-ia uman% nu este de*acuma! o ştim prea bine cu to-ii!dar continu%m s% ne complacem în ea! unii într*un mod &atalisto*contemplatiist 9Ce putem s%&acemQF”! adep-ii dictonului +r%ieşte*-i clipaR” în c$ip s&id%tor la adresa diinit%-ii şi
dispre-uitor la adresa naiilor nedescurc%re-i! cei mai mul-i dintre semeni r%m,n,nd completnep%s%tori la tot ce*i dincolo de ei şi de ograda egoismului lor monstruos) .ar consecin-a logic% aacestei alarmante st%ri de lucruri nu putea s% &ie dec,t relatiul progres material al omenirii 9iciîmbuiba-i care se sinucid! dincolo milioane de oameni care mor de &oame şi absolutul regresmoral*spiritual pe arii tot mai întinse ale globului 9din ce în ce mai mul-i indii'i se m,ndresc cunecredin-a lor în manier% tradi-ional*istoric%! ast&el c% -%ri precum "area (ritanie aansea'% cu paşi repe'i spre decreştinare sau lep%dare de creştinism! ceea ce înseamn% c% în eterna disput%dintre spirit şi materie! lumea 'ilelor noastre ador% aparen-a şi înclin% balan-a str%duin-elor înspreremelnic 9adun% doar aeri pe care le m%n,nc% moliile şi le &ur% $o-ii)
Dac% mai era neoie de aşa cea! iat% şi doada) n )roblema ontolo#ică! g,nditorul ;);)
@egulescu depl,nge starea omenirii din perioada interbelic% în &elul urm%tor: #umea noastr%contemporan% este ast&el b,ntuit% de o epidemie iolent% de $edonism acut de unde atmos&eraîn%buşitoare de materialism cras! pe care o respir%m din greu cu to-ii şi în care se întunec% şi seîn7osesc toate alorile ideale ale ie-ii”) C,tea r,nduri mai departe! el îşi sus-ine a&irma-ia cuorbele lui C$arles Hpson ClarP! un american care taman atunci ausese o serie de con&erin-e înom,nia: n -ara noastr% predomin% at,t de mult materialismul! înc,t ia-a intelectual% se a&l%cu totul pe planul al doilea”)
i c,nd te g,ndeşti c% omenirea de*atunci era întruc,ta &aori'at% de soart%! înc% necunosc,ndororile celui de*al doilea r%'boi mondial şi pe cele ce*au urmat bolşeismul şi r%'boiul receR =drept! n*a cunoscut nici bine&acerile” e3perimentului postbolşeic! cu at,-ia politruci şp%gari şiat,-ia bacalaurea-i gata oric,nd s%*l con&unde pe >laicu >od% cuF 4urel >laicuF
De*aceea 'ic c% strig%tul eang$elistului "arcu 9Cred! DoamneR 47ut% necredin-ei meleR”repre'int% şansa respirituali'%rii noastre prin calitatea sa de cordon ombilical al condi-iei umane)C%ci prima parte Cred! DoamneR” constituie bucuria atotumanului! care prin credin-%cunoaşte calea dreapt% spre îndumne'eire! iar cea de*a doua parte 47ut% necredin-ei meleR” în&%-işea'% &ireasca îndoial% a omenescului! care! pentru a putea cunoaşte limanul 9m,ntuirea!implor% a7utorul diin pe drumul aneoios şi în-esat cu necredin-e al îndrept%rii)
Deveselu – prolemă ruso-americană
Data: 26 decembrie 2015 Corneliu >lad
ntr*un moment european şi interna-ional înc%rcat şi tensionat! dar marcat
şi de o &rene'ie panicard% public% şi mediatic%! despre usia se mai poate orbi oare cu calm şiluciditate! ori r%m,nem pri'onierii retoricii isteri'anteQ Dialogul rom,no*rus este oricum para'itat de un de&icit de în-elegere şi comunicare! pentru a nu spune şi de lipsa de oin-a politic%! dar în orice ca' este marcat în mod eident de înr%ut%-irea atmos&erei interna-ionale șide icierea rela-iilor dintre Tedera-ia us% şi 8ccident)
n Statele Hnite! îns%! marele aliat al om,niei! despre usia! politica şi inten-iile ei se orbeşteîn &el şi c$ip! dar şi ra-ional) >eteranul absolut al Premlinologilor! c%ci are acum L6 de ani!americanul ?alter #aOueur! a scris în 2015 o carte care se c$eam% ;utinism”! iar în urm% cuc,tea s%pt%m,ni un articol despre Cum ar trebui s% trate'e >estul cu usiaQ”) i el începe cu oconstatare simpl%: usia a &ost o mare putere p,n% în 1LNL! iar >ladimir ;utin doreşte s% o &ac%
din nou mare putere”) Dup% care! se întreab%: 4r trebui 4merica s% o a7uteQ”) i pre&er% s%r%spund% mai înt,i prin opinia altui comentator*senior american! #eslie Gelb! care sus-ine c%este total nerealist s% credem c% >estul poate a7unge s% gestione'e rela-iile şi s% colabore'e cuusia dac% nu tratea'% cu "oscoa ca mare putere care are interese reale şi legitime! îndeosebi în'onele de &rontier%”)
.at% şi po'i-ia de principiu a realiştilor din politica american%! de&init% tot de #aOueur: usia ar trebui onorat% şi respectat% aşa cum e! în special ca mare putere şi nu aşa cum unii occidentali şi*
ar dori s% &ie) Cu alte cuinte! o anumit% autocen'ur% este necesar% pentru a crea climatul&aorabil pentru îmbun%t%-irea rela-iilor”) 4u toate acestea leg%tur% cu rela-iile rom,no*ruseQ ida! şi nu) 8 politic% realist% a om,niei &a-% de usia nu trebuie conceput% neaparat printr*oabordare planetar%! ca mare politic%” ambi-ioas% şi so&isticat% peste poate! de rela-ii între usiaşi S)H)4) sau @)4)+)8) sau H)=)! ci pur si simplu ca demersuri pentru deblocarea actualei situa-ii!
pentru reactiarea dierselor cone3iuni ast%'i în stare latent% şi restabilirea încrederii reciproce! pentru armoni'area intereselor! contacte! consult%ri! conlucrare şi cooperare pe teme punctuale)+oate acestea! bineîn-eles prin respectarea anga7amentelor europene şi euroatlantice aleom,niei! dar în primul r,nd a intereselor na-ionale ale -%rii) n sc$imb! unii orbesc despre unade%rat r%'boi rece desc$is de om,nia cu usia) @umai c%! orba americanului Gelb: oanumit% autocen'ur% e necesar%) i în ac-iuni! dar şi în e3primare)
;entru a aduce rela-iile rom,no*ruse la o stare de normalitate trebuie l%sate deoparte! cel pu-in pentru început! şi marea politic%” în care unii cred c% este sau ar trebui s% &ie implicat% -ara! şicopleşitoarea moştenire istoric% din rela-iile bilaterale cu spinoasele lor probleme nere'olate) #a(ucureşti se tot orbeşte p,n% la le$amite de pragmatism c,nd este orba de aceste rela-ii! dar
termenul este mai degrab% o g%selni-% dU7V discreditat%! pentru a masca cuma tocmai lipsa desim- pratic! sterilitatea şi lipsa de inentiitate a demersului o&icial în dialogul cu "oscoa) Hncomentariu al institutului american de in&orma-ii Strat&or spunea c% diploma-ia &a-% de usiatrebuie s% &ie nu o ştiin-% ci o art% care oricum implic% şi creatiitate) Ce semnale pentru rela-iilerom,no*ruse putem capta de la "oscoaQ @u prea multe! dar unele semni&icatie)
.mpedimentul cel mai acut! mai presant în rela-iile bilaterale este scutul antirac$et% american dela Deeselu) Dar tot de la "oscoa! lideri de prim rang! încep,nd cu preşedintele ;utin a&irm% c%în priin-a ap%r%rii antirac$eta! punct prioritar pe agenda planetar% ruso*americana! "oscoatratea'% cu ?as$ingtonul! nu cu om,nia) #umea! la (ucureşti s*a sim-it o&ensat% de o asemeneaabordare: cum! "oscoa nu ne bag% în seam%Q "esa7ul este îns%! poate! altul: om,nia nu poate
&i parte la discu-ii pentru c% nu este dec,t -ar% ce g%'duieşte scutul! nu are putere de deci'iestrategic%) Drept care! l%s,nd problema scutului deoparte! nimeni nu ne împiedic% s% demar%mdialogul concret cu "oscoa pe problemele rela-iilor bilaterale rom,no*ruse)
extul unui jurnalist american despre "nlocuirea urării #Crăciun $ericit#% &e duceun ră'oi "mpotriva creștinismului,
"mpotriva reli(iei Americii! )u-l lăsați pe*rinc+ să cști(e!
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
De Ște&ania (r,nduș% W =3terne W ;ublicat: S,mb%t%! 26 decembrie 2015! 15:25 W4ctuali'at: S,mb%t%! 26 decembrie 2015! 15:M1 W 0 comentarii
Articole relaționate
• nc% o țar% a inter'is Cr%ciunul și eelionul: Sunt împotria culturiiislamice
• T%r% Cruce și "o ș Cr%ciunR Sultanul din (runei .@+=B.C=Cr%ciunul pentru X a nu perturba credința musulman%X) eolt% pe rețelele de sociali'are
• /Y" 4@H#=4BZ Cr%ciunul) Cunoscutul brand suede' a înlocuitcu,ntul XCr%ciunX din spotul publicitar de se'on
• ;%rintele Calciu! despre goana dup% cadouri: De Cr%ciun! cu darurilemateriale rupem relația su&leteasc%) Ca și cum am putea cump%ra cu o 7uc%rie inimacopilului nostru)))
Taptul c% uniersala urare XCr%ciun &ericitX s*a presc$imbat pentru unii americani în X>acanț%&ericit%X poate &i considerat% o sc$imbare semni&icati% în iața de 'i cu 'i a americanului)
4depții ur%rii X>acanț% &ericit%X susțin c% nu mare mare lucru) ;arti'anii ur%rii XCr%ciun &ericitXsunt mai mult dec,t iritați! consider,nd c% înlocuirea acestei tradiționale ur%ri de Cr%ciun &ace parte dintr*un Xr%'boi împotra creștinismuluiX! scrir 7urnaistul american Dennis ;rager înarticolul X=ste &oarte important s% spui Cr%ciun TericitX! publicat de site*ul realclearpolitics)com)
Aurnalistul arat% c% aocații ur%rii X>acanț% &ericit%X contra'ic! într*un mod isteric! tab%raaders%! deși! în paralel! neîncetat! &ac presiuni pentru a sc%pa 4merica de &ormula XCr%ciun&ericitX)
Deci! ce se înt,mpl%Q =ste sau nu important% înlocuirea ur%rii XCr%ciun &ericitX cu X>acanț%&ericit%Q! se întreab% Dennis ;rager)
%spunsul este eident: =ste &oarte important%) 4cesta este și motiul pentru care tab%ra antiXCr%ciun &ericitX lucrea'% intens pentru a demonstra c% aceast% urare este o cea ce ține de trecut)Și au un succes remarcabil! consider% 7urnalistul) Drept doad%! spune el! am primit urarea de X>acanț% &ericit%X de la &iecare c$elner în &iecaredintre restaurantele în care am cinat) Dar și de la tinerii cu care m*am înt,lnit c,nd am mers însala de sport) De la &iecare însoțitor de 'bor sau pilot din drumurile mele cu aionul) Și c$iar din partea &iec%rei persoane cu care am orbit în aceste 'ile la tele&on! e3plic% Dennis ;rager)
4cesta continu%: C,nd am r%spuns! de &iecare dat%! X"ulțumesc! Cr%ciun TericitX! am simțit nude puține ori c% am creat mici tensiuni) 4m aut sen'ația de c,tea ori c% cei c%rora le*am uratXCr%ciun &ericitX! deși ar &i trebuit s% &ie &ericiți c% cinea se simte liber s% rosteasc% cu,ntulXCr%ciunX! de &apt percepeau asta ca pe un con&lict de idei) Aurnalistul amintește c% in multe dintre școli! licee și uniersit%ți XCr%ciunulX a &ost eliminat);rin urmare! eleii și studenții nu or mai aea o X>acanț% de Cr%ciunX! ci o Xacanț% de iarn%X)+ab%ra care se opune ur%rii XCr%ciun TericitX și altor e3presii în care apare cu,ntul XCr%ciunXștie per&ect ce &ace) 4ceast% tab%r% este complet lipsit% de sinceritate c,nd respinge cue$emenț% acu'ațiile susțin%torilor ur%rii XCr%ciun TericitX con&orm c%rora se duce un r%'boi
împotria creștinismului)
Sigur c% are loc un r%'boi împotria creștinismului! sau mai precis! un r%'boi împotria religiei4mericii)
St,nga din 4merica! la &el ca și st,nga din =uropa! rea s% cree'e o societate secular% complet%)
Din p%cate! ma7oritatea oamenilor nu reali'ea'% c% st,nga crede în secularism la &el de &erentcum creștinii cred în .isus /ristos) 4cesta este motiul pentru care XCr%ciun &ericitX îi deran7ea'% așa de mult pe repre'entanții
st,ngii! anti religie! susține 7urnalistul)
St,nga nu*și &ace îns% public% agenda prin care intenționea'% s% seculari'e'e 4merica) nsc$imb! actiiștii o&er% argumentul multiculturalist! susțin,nd c% Cr%ciunul! &olosit în urareaXCr%ciun &ericitX sau Xpetrecere de Cr%ciunX sau Xacanț% de Cr%ciunX nu este XglobalX)
4cest argument este îns% absurd! consider% Dennis ;rager) ;e cine e3clud cei care urea'%celorlați XCr%ciun TericitXQ ;e non creștiniQ
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
=u sunt un non creștin) Sunt ereu) De aceea! Cr%ciunul este pentru mine o 'i la &el de religioas% precum este și amadanul) Dar sunt și american! iar Cr%ciunul este o s%rb%toare național% pentru 4merica) De aceea! este și acanța mea! așa cum este pentru ma7oritatea americanilorcare sunt creștini! adaug% 7urnalistul)
Dar și dac% Cr%ciunul nu ar &i &ost o s%rb%toare național%! tot aș &i rut ca marile companii s%organi'e'e petreceri de Cr%ciun! școlile s% intre în acanța de Cr%ciun iar piloții s% le ure'e pasagerilor XCr%ciun TericitX) Doar pentru c% eu personal nu s%rb%toresc Cr%ciunul! de ce aș reas% elimin cu,ntul XCr%ciunX din discursul public! în condițiile în care Cr%ciunul este celebrat deL0[ dintre americaniQ! se întreab% retoric 7urnalistul) =ste cea ce &ri'ea'% mi'antropia! dac% nu c$iar r%utatea! s% rei s% negi celorlalți compatrioți ait%i bucuria de a aea petreceri de Cr%ciun pe care s% le numeasc% Xpetreceri de Cr%ciunX sau s% îiobligi înlocuiasc% urarea XCr%ciun TericitX cu X>acanț% &ericit%X)
8 țar% ma7oritar creștin% care îi tratea'% at,t de bine pe non creștini merit% cea mai bun! susțineautorul acestui articol)
Conclu'ia sa este c%: @arcisismul! mi'antropia! r%utate și nerecunoștiința! la asta se reducecampania celor de st,nga care sunt împotria ur%rii XCr%ciun TericitX și a ptrecerilor de Cr%ciun) n înc$eiere! Dennis ;rager îi s&%tuiește pe americani: Spuneți! așadar XCr%ciun TericitX șiXpetreceri de Cr%ciunX) Dac% nu o eți &ace! îl eți l%sa pe Grinc$ al 'ilelor noastre s% c,știgeR
astorala de Crăciun a .itropolitului
/anatului% 0Am știut că ateismul este ocădere din realitate111 &ă tra(em clopotele săse tre'ească istoria111”!
De Cosmin Țînt% W Știri! Social W ;ublicat: >ineri! 25 decembrie 2015! 1N:55 W 4ctuali'at:>ineri! 25 decembrie 2015! 1L:00 W 0 comentarii
• 4r$iepiscopul Suceei! în ;astorala de Cr%ciun: 4 re&u'a participareala ora de religie înseamn% a*# re&u'a pe Dumne'eu”
• ;astorala de Cr%ciun a "itropolitului "oldoei: n dreptul .osi& edem pe marii b%rbați ai (isericii și @eamului! pe eroii 7ert&iți pe c,mpurile de lupt%! pe s&ințiiînc$isorilor) Dumne'eu nu ne a p%r%si nici acumR
• "itropolitul Clu7ului orbește în ;astorala de Cr%ciun despreimportanța educ%rii tinerilor: Din p%cate cele trei instituții! Tamilia! (iserica și Școala!n*au &%cut tot ce trebuie în acest sens
• ;astorala de Cr%ciun a ;atriar$ului Daniel: .ubirea de aere! putere și pl%cere produce tulburarea în su&let și în societate) Creștinii tr%iesc potriit îndemnului:&ii credincios p,n% la moarte și îți oi da cununa ieții
"esa7 în%lț%tor și puternic al ;S .oan! cu oca'ia S%rb%torii @așterii Domnului) 4cesta le*aorbit credincioșilor despre iubire! despre pericolele lumii actuale și despre curgerea i'oruluiieții! ce nu poate &i oprit%! oric,t s,nge ar &ace s% curg% sabia lui .rod))) Cit%m din ;astorala"itropolitului .oan al (anatului:
#2uiții mei fii du+ovnicești,
4m știut c% ateismul este o c%dere din realitate! îns% &iii acestui neam au r%mas în realitateas&inților! iar s&inții au &ost și or r%m,ne candele ale (isericii)
Candela neamului nostru rom,nesc nu se a stinge niciodat%! c%ci în ea s*au adunat lacrimileunui neam care mult a su&erit)
Sunt at,tea popoare care au nau&ragiat în istorie) @oi! nu! pentru c% am c%l%torit și rem s%c%l%torim și acum dup% semnul stelei care i*a condus pe magi) Dac% pe ei i*a condus p,n% la(etleem! pentru noi! Domnul d% porunc% stelei s% ne conduc% la limanul cel de Sus! cel al
bucuriei cerești)
S% tragem clopotele s% se tre'easc% istoria! c%ci nu putem dormi cu capul pe istorie)
.storia nu înseamn% Cartea mor ții unui neam! ci ea este ogorul unde crește pomul ieții unuineam)
S% ne tre'im din somnul rațiunii naționale! c%ci iața unui popor nu este umbr% și is! ci octitorie a lui Dumne'eu)
Doamne! d%ltuiește în a noastr% minte cuintele =ang$eliei +ale și iubirea de neam și de țar%R
Drept-credincioși creștini,
(una r,nduial% a ieții! întru ascultare 'ace) 4scultarea și împlinirea Cu,ntului =ang$eliei neaduc pace și mult% m,ng,iere în su&letele noastre și în neamul nostru rom,nesc)
S% iert%m și s% m,ng,iem pe cei din neoi)
S% i'gonim ura și s% sem%n%m iubirea în inimile noastre)
2uiți frați și surori "n Domnul!
4cum! c,nd dang%tele clopotelor bisericilor noastre ne estesc @așterea ;uncului! m% al%tur șieu lor! dorindu*% s% petreceți S&intele S%rb%tori în pace! cu s%n%tate și bucurii! împreun% cu toțicei dragi)
Doamne! ars% o lacrim% de iubire și de m,ng,iere și peste cei ce sunt în spitale și în înc$isoriR
Doamne! nu p%r%si corabia neamului nostruR”
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
"itropolitul (anatului! .oan Sele7an! a anunțat! la s&,r șitul slu7bei de Cr%ciun! lansarea uneiinițiatie ciice prin care se cere modi&icarea Constituției)
X=ste o inițiați% ciic% pe care &rații noștrii care iubesc &amilia creștin% ar dori s% le*o pre'inte
celor care conduc destinele acestui neam și s% scrie acolo în Constituție c% &amilia creștin% are la ba'% codul &amiliei din S&,nta Scriptur% &amilia este tocmit% dup% r,nduiala lui Dumne'eu b%rbat și &emeie) De aceea! dac% eți g%si tineri studenți care o s% % roage s% semnați! %îndemn cu încredere pentru c%! dac% nu m% înșel! nu știu dac% nu s%pt%m,na trecut%! nu știu dac%nu Grecia! a &ost îngenunc$iat% în sensul acesta) Suntem un popor cu mult mai mulți credincioșiși de aceea s%*l rug%m pe Dumne'eu s% p%'easc% &amilia binecu,ntat% în &ața s&,ntului alter alneamului nostru) 4ici ați enit &r%țiile oastre și p%rinții domniilor oastre b%rbat și &emeie”!le*a spus mitropolitul credincioșilor)
.oan Sele7an a ad%ugat la &inalul discursului s%u c% Xo mam% nu naște prunci ca dup% c,ția anis% &ie doar ț%r,n%! ci o mam% naște prunci pentru cer) .ubiți credincioși! Dumne'eu! prin
întruparea sa și prin îniere! ne*a ar%tat c% nu dorește ca p%m,ntul s% &ie cel mai mare cimitirantropologic din uniers) Dumne'eu rea ca acest p%m,nt at,t de minunat s% &ie locul bucurieisale”! potriit ) pressalert)ro)
&3A1 4ouston, 56A&1 $iul in moarte celerala se ucuraacum de Craciun dupa ce tatal sau cu arma in mana l-a
aparat in spital impiedecand medicii sa-l scoata de laaparate
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
/ouston!+e3as: George Senior! beat și înarmat a m%r ș%luit spre spitalul unde &iul sau se 'batea inmoarte celebrala! determinat s% se asigure c% &iul s%u a aea mai mult timp sa*si reina pentru ase recupera)
4&lat Xn moarte cerebral%X! &iul sau se bucur% acum de Cr%ciun dup% ce tatal sau inarmat are&u'at s% lase medici s%*i puna cap%t ieții
Tamilia ;icPering din +e3as s%rb%torește un miracol in acest Cr%ciun! care aea &oarte putin
sanse sa se &i înt,mplat)
"edicii erau pe cale de a opri mașina de susținere a ieții &iului lui George ;icPering candGeorge disperat și inarmat a interenit si i*a amenintat pe medici cu arma ca sa nu opreascaaparatele)
Gestul sau a &acut ca &iul s%u s% poat% tr%i)
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
4cest an a &ost unul plin de eenimente pentru George ;icPering .. și pentru &iul s%u! George;icPering ...)
George Aunior a reuist sa se recupere'e complet dup% ce a &ost în com%)
.n timp ce medicii erau determinati sa opreasca aparatele care*l mentineau in iața! salatorul luisau s*a doedit a &i propriul s%u tat%)
4u'ind c% medicii au renunțat la speranța si ca or sa*l deconecte'e de la aparate! tatal sau!George Senior! beat și înarmat a m%r ș%luit spre spitalul +omball egional "edical Center din/ouston! +e3as))
George Senior a rut s% se asigure c% &iul s%u a aea mai mult timp pentru a se recupera! c$iardac% aceast lucru însemna pentru el a*si petrece cea timp în înc$isoare)
George Sr) s*a baricadat în%untru camerei de spital impreuna cu &iul s%u in arsta de 2 de ani! si
a reușit s%*l mențin% conectat la aparate pana a interenit poliția! moment in care s*a înt,mplatcea uimitor)
.n timp ce George Senior isi pa'ea &iul! Xspre s&,r șitul momentului de impas! care a &ost lung decirca trei ore! el a simțit ca &iul s%u ii str,nge m,na!X a declarata ;$oebe Smit$! aocatul&amiliei )
X.n acest moment! dupa trei ore de negocieri! ec$ipa S?4+ a desc$is ușa de la camera pentruingri7iri critice si el s*a predat poliției! dar s*a predat știind c% &iul s%u i*a str,ns m,naX! a ad%ugataocata)
George Ar) a c%'ut într*o com% pro&und% dup% ce a su&erit un accident ascular cerebral în lunaianuarie)
"edicii l*au declarat în moarte cerebral%! în timp ce &osta soție a lui George al ..*lea și un alt &iuau luat deci'ia de a opri aparatul de susținere a ieții)
Cu toate acestea! tatal sau a &ost persoana care nu a aut de g,nd s% renunțe la speranț% si la iata&iului sau)
X=c$ipa S?4+ a aut proprii lor medici adusi cu ei și atunci c,nd au intrat în sala de ingri7iricritice! au %'ut c% &iul clientului meu nu era în moarte cerebral% pentru c% el a aut un contact
i'ual cu ei! în urma comen'ilor lor erbale) =i au &ost complet uimiti de acest lucru si nu l*audeconectat de la aparate)X! a ad%ugat aocata &amiliei)
4ocatul &amiliei ;icPering a Xl%udat! de asemenea! cura7ul și $ot%r,rea demonstrate de GeorgeSeniorX care si*a salat ast&el &iul de la o moarte sigura)
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
XHimitor a &ost c% clientul meu a aut dreptate și c% &iul s%u a supraiețuit) C,nd îl e'i acum! eleste imaginea s%n%tatii si a sperantei intr*o noua iata) @u cred c% ar &i supraiețuit! daca tat%ls%u nu ar &i a încetinit procesul de decuplare de la aparateX)
Dup% ce &iul s%u a dat semne de iaț%! George Senior) s*a predat pașnic poliției) =l a &ost ulterior
condamnat la înc$isoare timp de 10 luni) 4 &ost eliberat în decembrie! tocmai la timp pentru a*si petrece Cr%ciunul cu &iul s%u)
X@u am incercat sa &ac lucruri ilegale! ci am incalcat legea pentru toate motie corecte) Sunt aiciacum din cau'a asta) 4 &ost dragoste! a &ost dragoste X! a declarat George ... E;C)
XCel mai important lucru este c% sunt în iaț% și sunt bine! iar tat%l meu este acas% și suntem dinnou împreun%)X * a declarat la randul sau &iul lui George Senior)
4 drunP and armed George Sr) marc$ed toards $ospital! determined to maPe sure $is son asgien more time to maPe a recoer
J(rain deadK son en7os Imas a&ter armed dad re&uses to let medics end $is li&e
+$e ;icPering &amil &rom +e3as is celebrating a miracle t$is C$ristmas! $ic$ so nearl did not$appen) ?it$ doctors about to turn o&& a li&e support mac$ine Peeping George ;icPeringKs sonalie! a desperate and armed George interened! determined $is son ould lie)
+$is ear $as been an eent&ul one &or George ;icPering .. and $is son George ;icPering ...)George Ar) $as made a &ull recoer a&ter being in a coma) ?it$ doctors set to turn o&& $is li&esupport mac$ine! $is saior proed to be $is on &at$er)
Hpon $earing t$at doctors $ad gien up $ope! a drunP and armed George Sr) marc$ed toardst$e +omball egional "edical
Center in /ouston! +e3as! determined to maPe sure $is son as gien more time to maPe arecoer! een i& it meant $e ould spend time in 7ail)
George Sr) barricaded $imsel& inside it$ $is 2*ear*old son as $e managed to $old o&& police! be&ore somet$ing ama'ing $appened)
“+oards t$e end o& t$e stando&&! $ic$ as about t$ree $ours long! $e &elt $is son sOuee'e $is$and!” t$e &amilKs laer ;$oebe Smit$ told +)
“4t t$is time! t$e S?4+ team $ad alread opened t$e door to t$e critical care room and $e $adsurrendered to t$e police! but $e surrendered Pnoing $is son $ad sOuee'ed $is $and!” s$e
added)George Ar) $ad &allen into a coma a&ter su&&ering a stroPe in Aanuar) Doctors $ad declared $im brain dead! $ile George ..Ks e3*i&e and ot$er son made t$e decision to turn o&& t$e li&e supportmac$ine) /oeer! t$ere as one person $o as not going to gie up $ope)
“+$e S?4+ team $ad t$eir on doctors and $en t$e entered into t$e critical care room! t$esa t$at m clientKs son as not brain dead because $e as maPing ee contact! as &olloingt$eir commands and t$e ere completel ama'ed at t$is!” Smit$ added)
+$e ;icPeringsK &amil laer also praised t$e courage and determination s$on b George Sr)
“+$e ama'ing t$ing as t$at m client as rig$t and t$at $is son did surie) ?$en ou see $imno! $e is a picture o& $ealt$) . donKt t$inP $e ould $ae suried but &or t$e &act t$at $is &at$ersloed t$e process don)”
4&ter &eeling signs o& li&e &rom $is son! George Sr) peace&ull surrendered to t$e police) /e assubseOuentl sentenced to 10 mont$sK prison time) /e as released in December! 7ust in time to
7/23/2019 Despre Fenomenul Sectar Şi Eretic Din Perspectiva Creştin
spend C$ristmas it$ $is son) “+$ere as a la broPen! but it as broPen &or all t$e rig$treasons) .Km $ere no because o& it) .t as loe! it as loe!” George ... told E;C)
“+$e important t$ing is .Km alie and ell! m &at$er is $ome and eKre toget$er again)”
![UN MORMîNT CREŞTIN DESCOPERIT LA TOMIS · 2012. 2. 11. · C. CIR]AN UN MORMîNT CREŞTIN DESCOPERIT LA TOMIS Cu ocazia lucrărilor executate în anul 1969 în oraşul Constanţa,](https://static.documente.net/doc/80x56/60b3f6d414be297a0c62dc11/un-mormnt-cretin-descoperit-la-tomis-2012-2-11-c-ciran-un-mormnt-cretin.jpg)
