Home >Documents >Despre cutremure și efectele lor • V ... · V 30 învăţământ gimnazial Despre cutremure și...

Despre cutremure și efectele lor • V ... · V 30 învăţământ gimnazial Despre cutremure și...

Date post:01-Sep-2019
Category:
View:9 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • V

    29caietul elevului

    Despre cutremure i efectele lor www.roeduseis.ro

    EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA MEDIULUI CONSTRUIT

    Fia nr. V.1Comportarea cldirilor la cutremur

    Info plus

    n gura 20 sunt artate dou exemple de cldiri afectate de producerea unor cutremure severe. La ambele cldiri se observ acelai tip de avarie: prbuirea unui etaj superior (astfel nct din exterior nu ar prea c lipsete) i prbuirea ntregii cldiri peste parter.

    Prbuirea unui nivel superior intermediar al cldirii Primriei din Kobe, Japonia, la cutremurul din 1995, din cauza ntreruperii armturilor unor elemente verticale de rezisten (partea stng).

    Acelai tip de cedare, la un bloc de locuine (partea dreapt).

    tiai c...?

    Elevii din ntreaga lume nva despre comportarea cldirilor la cutremur cu ajutorul pieselor de lego. Sute de colari, din clasa a III-a pn ntr-a XII-a, vin la Universitatea Irvine, din California, SUA, pentru a participa la concursul anual dedicat cutremurului

    Fia nr. V.1Comportarea cldirilor la cutremur

    Fig.20

  • V

    30 nvmnt gimnazial

    Despre cutremure i efectele lor www.roeduseis.ro

    i efectelor produse asupra cldirilor. Elevii sunt mprii pe echipe, i construiesc modelele i le ncearc utiliznd simulatoarele de cutremur ale universitii. Aceast aciune se regsete i la alte mari universiti din lume (din Noua Zeeland, Japonia, Taiwan etc.).

    Experimentai!

    n cadrul acestei activiti, se vor construi modele simple de cldiri de diferite nlimi, grosimi, deschideri, din cuburi, piese lego, hrtie, elemente din plastic, lemn sau orice alt material.

    Machetele create vor montate apoi pe un minisimulator i se vor observa efectele oscilaiilor: cum se deplaseaz macheta pe orizontal, ce se ntmpl cu structura ei, care sunt machetele cele mai stabile. Se vor identi ca apoi modaliti de limitare a efectelor nedorite.

    Not: Machetele construite trebuie s e ct mai diverse. Dimensiunile date sau modelele prezentate sunt orientative. Cu ct machetele sunt mai diferite, cu att mai interesant va experimentul, vei culege mai multe observaii i vei avea mai multe de nvat!

    Macheta 1

    Realizai un cadru din elemente uoare, din plastic sau din lemn, cu nlimea de aproximativ 20 cm, dup modelul prezentat mai jos ( g. 21a). Introducei apoi elemente de ntrire: la nceput, elemente orizontale (grinzi, g. 21b), apoi elemente n form de X ( g. 21c), iar n nal, un perete din polistiren ( g. 21d) la partea inferioar, urmnd paii prezentai n imagine.

    Fig.21

    Etapele de realizare a modelului: a. cadru din bare, cel mai puin rigid (lateral) b. cadru din bare, rigidizat cu elemente orizontale; c. cadru din bare, rigidizat cu elemente n X (contravntuiri) d. cadru din bare, rigidizat cu

    elemente n X i perete la partea inferioar

  • V

    31caietul elevului

    Despre cutremure i efectele lor www.roeduseis.ro

    Dac ai realizat cadrul din gura 21a i l-ai amplasat pe un minisimulator (sau pe mas sau pe o planet, caz n care transmiterea de oscilaii se face prin acionarea pe orizontal cu mna), se observ ct de mult se deplaseaz n jurul poziiei de echilibru i ct este de instabil, iar dac se aplic pe rnd soluiile propuse (b, c, d), comportarea va mult mbuntit.

    Macheta 2

    Din piese lego sau cuburi din plastic, se pot construi forme nalte de turnuri sau dezvoltate pe mai multe direcii (ca n gura 22). Montate pe minisimulator, se vor observa oscilaiile i efectele acestora. Dac nu au o rezisten bun (din cauza antisimetriei sau a nlimii), se vor face modicrile necesare.

    Fig.22

    Macheta 3

    Un alt model a crui stabilitate poate testat, cu specicarea clar c nu este un sistem structural utilizat la noi n ar (n Romnia este considerat chiar incorect), dar este util pentru a nelege mai bine rolul elementelor nclinate de rigidizare, este peretele prezentat n gura 23, cu dimensiuni de 40 cm 40 cm, construit din buci de lemn prinse cu uruburi, aibe i piulie, cruia i se imprim o deplasare orizontal. Pentru o mai bun comportare, este necesar un numr minim de elemente de ntrire (diagonale, elemente n X, elastice diagonale, perei din polistiren g. 23a). Amplasai modelul pe un minisimulator, pe mas sau pe o planet. Ce observai c se ntmpl? Ce putei spune despre stabilitatea modelului?

    Fig.23

    a. b.Model pentru punerea n eviden a rolului elementelor de rigidizare

    Introducei apoi, treptat, elemente de ntrire (diagonale, elemente n X, perei din polistiren g. 23b). Ce observai cnd testai stabilitatea?

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended