Efectuat: Gorea Veronica J115 Controlat: Lect. Cozma Albina

Republica Azerbaidjan Capitala- Baku Limbi oficiale- limba azer

Sistem politic -Republic prezidenial Populaie - Estimare 2011 9.165.000 Suprafa - Total 86 600 km2 km Moned- Manat Religie- Islam ,Cretinism, Zoroastrism 93,4% - musulmana

Tradiiile

Azerbaidjanul este o tara in care traditiile nationale s-au pastrat foarte bine. Sarbatorile religioase Qurban bayram (Sarbatoarea Sacrificiului) i Ramazan bayram (Ramazanul) se sarbatoresc ca i mai inainte. Sarbatoarea Novruz (cuvantul novruz se traduce o zi noua) este cea mai veche i cea mai pretuita sarbatoare sarbatoarea Anului Nou i a venirii primaverii. Se sarbatorete in ziu echinoctiului de primavara 21-21 martie. Novruz este simbolul renaterii naturii i al fertilitatii. Agricultorii din Orientul Mijlociu sarbatoresc Novruz din cele mai vechi timpuri. Pregatirile pentru sarbatoare incep cu mult inainte. Oamenii ii curata casele, planteaza copaci, ii fac haine noi, vopsesc oua, pregatesc dulciuri traditionale cum ar fi shakarbura, pakhlava i o mare varietate de mancaruri nationale. Graul este prajit cu kishmish (struguri) i nuci (govurga). De asemenea, este esential pentru fiecare casa sa aiba - semeni grau incoltit. Ca un omagiu venerarii focului, in fiecare zi de marti timp de patru saptamani inainte de sarbatoare copiii sar peste focuri mici pe strazi i in campuri, se aprind lumanari. In ajunul sarbatorii se viziteaza i se ingrijesc mormintele rudelor. Novruz este o sarbatoare de familie. In seara de dinaintea sarbatorii intreaga familie se aduna in jurul mesei festive cu diferite feluri de mancare pentru a aduce bogatie in Noul An. Sarbatoarea tine cateva zile i se sfarete cu o serbare publica cu dansuri i muzica interpetata de ansamblele folclorice, se organizeaza competitii sportive nationale. In zonele rurale se serbeaza de asemenea i sarbatorile recoltelor.

Meteugul i industria

Diversitatea i bogatia resurselor naturale in Azerbaidjan a stimulat dezvoltarea meteugurilor i a industriilor locale: industira ceramicii, confectionarea obiectelor din cupru, confectionarea eilor, confectionarea bumbaculi, a lanei, producerea matasii, tesutul covoarelor, fabricarea bijuteriilor, sculptarea in lemn, piatra i metale. Industria covoarelor este o meserie traditionala in Azerbaidjan. S-a dezvoltat cu succes in Guba, Shirvan, Ganja, Kazakh, Karabakh, in satele de langa Baku i in zonele traditionale unde se cresc oi. Tesatorii de covoare din Azerbaidjan ii iau modelele din viata moderna i din lucrarile clasice ale literaturii azerbaidjene. Sculptura in lemn i piatra este foarte raspandita in Azerbaidjan, deseori fiind regasita in desenele decorative ale caselor. Nite bare speciale sunt confectionate pentru ferestre numite shabaka. Ele sunt fie taiate din lemn, fie sunt asamblate fara cuie i clei din placute subtiri de lemn. In sculptura in piatra i in alte genuri de arta aplicata, ornamentele geometrice i inscriptionarile stilizate ale plantelor sunt predominante. Interiorul casei este decorat cu sculpturi in alabastru.

mbrcmintea

Costumul national al Azerbaidjanului s-a schimbat foarte mult in cursul secolelor XIX-XX. Hainele pentru barbati din acea perioada erau similare cu cele ale popoarelor caucaziene, dar cu cateva deosebiri in taietura i decoratii. Pantaloni largi din tesatura confectionata manual, o bluza de forma unei tunici simple facuta dintr-o panza groasa, un caftan din bumbac sau satin numit arkhaluk sunt principalele elemente ale portului taranesc. Costumul era completat cu un papakh (un fel de apca), ciorapi din lana i incaltaminte confectionata in casa. Nu fiecare avea o "chukha" i o haina din blana de oaie pentru vremea de iarna - "kyurk". La sfaritul secolului al XIX-lea i in cursul secolului al XX-lea locuitorii din zona urbana obinuiau sa poarte pantaloni dupa stilul european, dar restul costumului a ramas traditional. Imbracamintea femeilor din Azerbaidjan din acea perioada era mai deosebita i unica in functie de nivelul social i grupul etnic. Culorile predominante ale imbracamintei femeieti erau cele deschise. Elementele principale ale hainelor pentru femei erau o bluza scurta de forma unei tunici confectionata din stamba, bumbac, satin, sau matase, care se purta cu o fusta lunga, larga cu pliuri. Parul era strans sub forma de coc acoperit cu o basma de matase confectionata manual. Era purtata incaltamintea de genul celor barbateti ("bashmak") cu ciorapi de lana sau din matase confectionati manual. Costumul femeiesc era completat cu bijuterii purtate pe cap, gat, piept, maini. In ora o femie nu aparea pe strada fara sa poarte o "chadra" i de cele mai multe ori fata era acoperita cu un val special rubend. In sate femile ii acopereau partea inferioara a fetei cu o basma. Un element important al costumului femeiesc era o curea lata din piele infrumusetata cu monede i cu o catarama de argint.

Buctria- element tradiional

Bucataria este un element traditional al vietii azerbaidjenilor. Painea din faina alba de grau coapta in aanumitele tandir (un fel de cuptor confectionat din lut) este inca preferata la sate. De asemenea sunt coapte i churek i lava un fel de lipii foarte subtiri. Din lapte se fac unt, cacaval i katig. Mancarea traditionala a Azerbaidjanului este ash (mancare din orez) sunt sute de variatii ale acestui fel de mancare. Este pregatit din orez i este servit cu diferite garnituri de carne, pete, legume sau fructe. La mancarurile din carne se adauga pentru aroma nuci, caise uscate, struguri i ierburi verzi. In regiunea de nord-vest, mancarea preferata este khingal se face din aluat cu carne, ceapa prajita i kurut (branza uscata de casa). Un alt fel de mancare raspandit este dolma carne tocata de miel cu orez i diferite condimente se infaoara in foi de vita de vie (sau ocazional in foi de varza). Vinetele, cartofii, piperul, merele sunt de asemenea umplute cu carne de miel. Bucataria din anumite zone are particularitatile sale. In Lankaran puiul este umplut cu carne de miel, ceapa i aspic i apoi copt la rotisor.Petele de asemenea este umplut i copt in tandir. Apsheron este renumit pentru dushpara mici coltunai cu carne i kutab pateuri din carne facute dintr-un aluat foarte subtire. Mancarurile preferate pentru felul intai sunt piti, kyuftabosbash supa cu chiftelute, orez i piper. Khamarachi supa cu taitei, dovga supa facuta din iaurt i verdeturi. De sarbatori i la ocazii speciale se pregatesc diferite feluri de prajituri: shakarbura o prajitura din aluat subtire cu nuci i zahar, pakhlava (o prajitura dulce, in straturi, de forma unui diamant, cu nuci). Doshab este un sirop vascos pregatit din dude i vita.

Art i literatur

Literatura azer, n toate formele ei, folclorul, poezia clasic islamic, literatura contemporan, reprezint un exemplu reuit al artei popoarelor turcice. Opere vechi, cum ar fi Kitabi Dede Korkud (sec. XI), precum i poezia mai trzie, reprezentat de Nizami Gangievi (circa 1141 1209) i Muhammed Fizuli (1494 - 1556) constituie o parte a motenirii comune cu turcii din Anatolia. O form mai deosebit a literaturii azere o constituie poezia oral a ashugilor (poei cntrei populari) o tradiie care s-a pstrat pn n zilele noastre. Cultura secolului XIX lea s-a caracterizat n Azerbaidjan prin rspndirea iluminismului, educaiei i realismului, fapt care a dus la formarea limbii literare, pe baza limbii azere vorbite, renunndu-se la persan ca limb scris.

Arhitectur -stil vechi

Bogata motenire arhitectonic a Azerbaidjanului reflect istoria i diversele influene din exterior, dar amprenta mai puternic i-a lsat-o perioada islamic. Printre monumentele de arhitectur islamic se numr, n primul rnd, moscheile minaretele, mauseoleele, caravanseraiurile (hanurile), medresele (colile musulmane), precum i cetile, inclusiv simbolul Baku Turnului fetelor, construit n secolul Xii lea. S-au pstrat, de asemenea, o serie de palate, ntre care Palatul shirvanshahilor din Baku i Palatul hanilor shekini. n capital este bine reprezentat i arhitectura europenizat a secolului XIX lea, care s-a dezvoltat n legtur strns cu boom-ul petrolier. Problema libertii mijloacelor de informare n mas din Azerbaidjan s-a aflat n atenia permanent a preedintelui Heydar Alieyev, care a avut ntlniri periodice cu reprezentanii presei, fiind declarat n anul 2001 Prietenii ziaritilor.

Stil nou Hotelul Death Star

ReligieZoroastrismul Prima religie din Azerbaidjan a fost Zoroastrismul. Oamenii Manna credeau in fenomenele naturale: Soarele i Luna. Religia oficiala, Zoroastrismul, era bazata pe venerarea focului, care era raspandit prin aprinderea spontana a depozitelor de petrol de la suprafata i a gazelor care erau eliminate. Obiectul venerarii era Ahura Mazda, sau Ohrmazd. Ahura Mazda este intruchiparea bunatatii, divinitatii, creatorul suprem i al tuturor lucrurilor. Opusul lui Ohrmazd era Ahriman intruchiparea raului. Zarathustra, creatorul religiei, s-a nascut undeva de-a lungul raului Oxus, in Iranul de astazi i aproape de sudul Azerbaidjanului Tabriz. Cat despre Azerbaidjan, centrul

Zoroastrismului, un loc numit Atashkag (care inca exista ca Ateshgah in Surakhani, in apropiere de Baku) era in oraul Gazaka in Midia. Cretinismul Cretinismul a inceput sa fie introdus in Caucaz i in Azerbaidjan la inceputul Erei Noastre. Cretinismul in Albania a avut doua etape, Apostolica (secolele I-III) i Grecofila (secolele IV-VI). Dupa aceea, Biserica Albaneza a inceput sa urmeze dezvoltarea nationala a Albaniei, fapt ce a avut drept rezultat organizarea limbii albaneze scrise i dezvoltarea literaturii albaneze. In prezent nu exista nici o indoiala ca Biserica Apostolica Albaneza este cea mai veche din Caucaz, i una dintre cele mai vechi ale Cretinismului. Islamul Islamul a fost introdus in Azerbaidjan in secolul al VII-lea de catre arabi, care conduceau Azerbaidjanul in acea perioada. In prezent, aproximativ 93% din cei peste 8 milioane de azerbaidjeni au origini musulmane, i din aceasta majoritate, intre 65 i 75% sunt legati de traditia Shiita. Azerbaidjenii formeaza, de departe, cel mai mare grup etnic musulman din Azerbaidjan i apartin cu precadere ramurii Shiite a Islamului (aproximativ 75%). In 1976, in Azerbaidjan erau inregistrate doar 16 moschei i o singura mdrs (coala islamica), pana la sfaritul perioadei sovietice numarul lor a crescut pana la aproape 200 de moschei, i astazi exista mai mult de 1300 de moschei, nenumarate coli islamice, o universitate islamica, "Ilahiyyat Department" (Departamentul de Religie) in cadrul Universitatii de Stat din Baku. Acest fenomen de renatere religioasa are loc in paralel cu o puternica natere nationala sau renatere.