8
Andreea Pavel Despre armeni, cu dor -K rorrrru (f' -!| CE'IATEA Szf or SCAUN
Andreea Pavel
Despre armeni,
cu dor
-K rorrrru(f' -!| CE'IATEA
Szf or SCAUN
Andreea Pavel s-a niscut in Constanta, 1a 21 octombrie 1988. A absolvit
Colegiul Nafonal ,,Mircea cel BLtrAd', specialnarea matematicd-inforrnaticd
Q003-2007) si Facultatea de Istorie ;i $tiinge Politice, specializdrile ,,Rela1ii
Internationale 9i Studii Europene" (2007-2010,cu teza de licen,ti ,,Prirnul genocid
al secolului al XX-/ea: arn'tean sau turc?') si ,,Istorie" Q0I4-20I7, s] teza de J-icengi
,,Romdnia $ Armenia. Rela/ii istorice gi diplomatice), in cadrul Universitifli
,,Ovidius" din Constanla. A absolvit masteratul ,,Relatii Internagionale. Istorie 9i
Diplomalie in secolele )OX-)Ofl", in cadml aceleiagi institugii, cu lucrarea
,JWasacrele din 1915. Politirienii;i urma;ii supravie/uitorilor. Chestiunea armeand in
Parlamentul Romdniei. 1991-2015". Este membru fondator al Asociagiei pentru
Dialog Intercultural 9i Studii Istorice ,,Intermariurri', a publicat in volumele
colective editate de asocialie (Marea, loc al memoriei;i al dedfuurdrilor geostrategire -201"4, Intelectualii politicii fi Pllitica intelectualilor - 201,6) si a coordonat cel mai
recent volum al asociagiei, The image of tlte other: Memory and representations of the
neighbourhood and the raorld - 2018.
in liceu a fost influenlati profund de scriitorul Mircea Juglea (1,4 aprlie
1,974 - 19 august 2017), ce1 care i-a fost profesor de romini in primul an, care
coordona ,,Cenaclul de Mar,ti" si care infiintase cercul de jurnalism din liceu.
Mircea Tuglea ii descoperi scriitura citindu-i o lucrare de la or[ despre
,,Metamortozi' lui Franz Kafka 9i o cheami la cercul de jurnalism, apoi ii
propune sd citeascl in cenaclu. Andreea Pavel i9i gd.seste refugiul in scris 9i, in
timp, igi di seama cI e singurul lucm care o implinegte. A inceput si lucreze in
presd in clasa a )CII-a. in 201"2 si-a fondat propriul ziar, ,,Info Sud-Est", iar in
2074 a c|"gngat ThnirulJurnalist al Anului, premiu acordat de Fundaf,a Freedom
House RomAnia. S-a format c.a jurnalist de investigaf,i, meserie de care este
profund indrigostiti. in drumul ei, cllduzd, ii este prietenul 9i mentoml siu
Florin Anghel.
Cuprins
PRIN MIZERIA ISTOzuEI .....................9
Introducere .........17
ANAID TAVITIAN .............69
MIHAEL CHIRCOR ..........98
ALICE ALTUNIAN ..........110
AZADU}{T BENLIAN. .....I21
HARRYMICHELLtr BOIAGIAN .....T37
AR$ALUTS SARCHISIAN GURAU ......................153
EDUARD DIRADURIAN............. ......T79
STRANU$ $I IOAN OLARIU... ...........7e6
ALICtr SEMEDICHIAN PLATON.. .....................212
LIVIU MtrRDINIAN................ ............227
ARIS SARCHIZIAN.... .....234
GALERIE FOTO ..............249
ANAID TAVITIAN
Niscuti la 12 iunie 1955, in Constanta
De profesie teaffolog, a absolvit Institutul de ArtdTeatrali
9i Cinematografi cd.,,I.L. Caragiale" din Bucuresti (1978), findlicenliati
in Arte, Specializarea Arte 9i Metodologia Spectacolului. in 2018 s-au
implinit 40 de ani de cind Anaid Thvitian este consultant artistic la
Gatrul de Stat din Constanta. Este fiica scriitonrlui 9i jurnalistului Simion
Thvitian (3 februarie 1926 - 7 noiembrie 2008), o personalitate a spafului
dintre Dundre si mare si autonrl celor mai importante lucrlri despre
istoria comunititii armene din Dobrogea.
ANAIDTAVITIAN
u cred ci weunul dintre cei care au stat de vorbi micar o dati cu
Anaid Tavitian a plecat altfel decit fermecat de la int6lnirea cu
ca. Daci existi cineva, totusi, atunci el sigur este surd, orb sau doar foarte
sec. Dedicat[, diplomati gi foarte delicati, Anaid Tavitian imbraci o
clegangi desivdrgiti, cum rar mi-a fost dat si intilnesc. Cit o mdni de om,
in spatele cortinei sale ascunde un caracter de fier, o personalitate ca o
stincl 9i niciodatd nu lasl la suprafald griji, probleme sau supirdri pe care
sigur c[ le triiegte si ea in fiecare zi. De un optimism molipsitor, Anaid
'I'avitian nu are decit lucruri bune de spus despre orice gi despre oricine,
rlar nu din politege ori superficialitate, ci pentru ci, mai intAi de toate, ea
caut[ frumusetea si bunitatea din fiecare dintre noi. $i acolo unde glsegte
rloar frinturi, le scoate, le curifl gi le potrivegte astfel incAtsilfacl'o frdnturi
tnai mare de frumos gi de bun din fiecare.
Am intrebat-o de ce crede cI, in Dobrogea, armenii, turcii, tdtarit,
srecii, evreii, italienii, germanii, bulgarii 9i celelalte minoritigi care au mai
trecut pe-aici s-au ingeles atdt de bine intre ele, incit buna lor conviefuire a
golit de confinut sintagma ,,mozaic etnic si cultural" pdni cdnd a
transformat-o intr-un cligeu. trxplicagia ei a fost una sentimentald, dat cea
70 AndreeaPavel
mai frumoasi dintre toate pe care 1e-am primit vreodati: ,,Pentru ci aici, in
Constanta, soarele se reflecti in mare si lumineazl chipurile oamenilor
intr-un mod aparte, altfel decdt in alte locuri. in Constanta, oamenii au o
lumini mai frumoasi pe chipuri 9i asta ii ajutl sd se imprieteneasci repede
cu oricine".
Mama ei a ajuns in Constanfa cdnd avea dou[ luni. in bra,tele pirintilor
care fugiseri din Imperiul Otoman, pe un vapor grecesc care, ca printr-o
minune, nu s-a scufundat in timpul unei furtuni, mama lui Anaid Thvitian a
fostbotezatd.,,Libertate" (Azaduhi) de un preot armean de pe vapor, care
fugise 9i el din calea masacrelor. Anaid Tavitian e printre puginii armeni pe
care i-am intdlnit rezewa$. in privinta termenului de ,,genocid", dar nu
pentnr ci nu gi-l asumI, ci pentru c5. firea ei veseli si implciuitoare nu ii
permite si sape in rini. Nici in ale ei, nici in ale altora. Mi-a spus rd.spicat
insi ci datoria 1or, a armenilor, si a noastrX, a celor ca^re avem cunostintd de
ce s-a intd.mplat in 1915, este si nu uitim. Mi-a repetat asta in atAtea feluri
si de atitea ori pdni cdnd am inleles c5",defapt,sd.nu uigi un asemenea episod
este mai important decAt si incerci sil deslusesti.
Cum in c epe pove s tea dumne avo as trd?
M-am niscut intr-o familie de armeni, familia lui Simion si Azaduhi
Thvitian. Sunt a doua generagie de armeni din famiha mea, ni.scuti. in
Romdnia. Familia mamei mele era din CezareeaTl .Mama s-a ni.scut in
orasul AdanaT2 qi a venit in Rominia cd.nd avea cdteva luni, pe un vapor
care aducea cdtevazeci de supravietuitori ai genocidului din 1915. Printre
ei pXrintii mamei, trei dintre fratii ei, bunica 9i un unchi. Era primdvara
71 Astdit Kayseri, un oras din centrul T\irciei.72 Situat in partea central-sudici a Turciei de astdzi,Ia 30 de km de Marea Mediterani.
Despre armeni, cu dor 71
anului 7922.Marea Neagri, capricioasi si imprevizibild, se dezldnfuise cu
o fo4F'rarL. Mama si pruncul au fost adlpostili in sala maginilor,la cilduri.
Mama avea pielea foarte albd, ca gi bunica, asa cd atunci cind au iegit pe
coveftilramandou[ erau ,,brunete" de la funingine. Cdnd s-a potolit furtuna,
bucurindu-se de prezenta la bord a unui preot armean, de teamd cd' va fi"
din nou furtuni, iar valurile uriage vor inghifl ambarca,tiunea si copilul va
rimdne nebotezat,au hotirdt sdfacdimediat ceremonie. Cdnd a sosit clipa
alegerii numelui,bunicii nu se puteau pune de acord: fiecare dorea si-i puni
fetigei numele mamei lui (Sima 9i Acabi). Preotul i-a impicat repede 9i i-a
slhtuit si o boteze AzaduhiT3. Speranga neferici,tilor refugiali s-a implinit.
Dumnezeu i-a ajutat sd. acostezercu bine, in portul Constanla.
V-afi cunoscut bunicii? Cum erau?
Din partea mamei am cunoscut-o pe bunica Nairi. Era o femeie
micufi, cu trisituri delicate, de o bunXtate rar intdlniti: ,un inger de
femeie" cum spun cei care an cunoscut-o. Era mereu bucuroasd de oaspeli,
foarte buni gospodini, o mami gnjulie si afectuoasd pentru cei cinci copii
ai ei. Avea mereu o vorbd buni pentru fiecare si nimeni dintre cei care ii
treceau pragul casei nu pleca frrd. si guste din bucatele ei. Era un om
credincios, milos. Ei gi mamei mele Ie datorez ,,cei gapte ani de
acast'. Bunica m-ainvd1at sd mI rog ,,Hair Mer"7a, si fiu respectuoasi, sI
ajut fafi si cer rlsplatX. Bunica paterni, nXscuti Chiurdian!, era
descendenta unei vechi familii de armeni din Cetatea Albi, Basarabia.Era
o femeie foarte bldndi. A murit cind eu ave m trei ani. Bunicul patern
73 Care inseamni ,,libertate" in limba armeanl.
7a Tat51 Nostru.
72 Andreea Pavel
Mardiros era originat din TercanTs. Perinf,i sii muriseri ln timpul
genocidului. Una dintre surori, Anu976, fusese rnpitn de turci. O alti sorX,
Arecnaz si doi fra! - Carechin 9i Sarchis, ajunseseri in Romdnia, la
Constanta. Cel mai mic frate, Misac, fusese luat de o familie si internat
intr-un orfelinat la Erevan. Mardiros Thvitian s-a inrolat ca voluntar in
armata generalului Andranil{7 si a participat la b;tXliile conduse de acesta
pentru independenla Armeniei. Bunicul a fost un patriot infocat, care nu
concepea decit o Armenie liberi si independenti. A murit in antl7976,
fard a-qi vedea visul implinit. Tht[l mamei mele, Agop, a murit cind mama
era copil. Era descendentul unei familii instl"rite gi nobile din casa nobiliard
Magag - din Ani78, capitala medievali a regatului armean. Era absolvent de
colegiu francez. Familia lui detinea o afacere cu covoare, avea in proprietate
75 Localitate in provincia Erzincan, situati in nord-estul Tirrciei. Tercan se pronunl[ ,,Tergeari'
de unde si denumirea de,,tergeanti"pentru urmagii armenilor din aceasti localitate.
76 in limba armeand,inseamnX,,dulce".
77 Andranik Ozantan (25 februarie 1865 - 31 augrct 1927) a fost general de armat5 si este
considerat erou national in Armenia, fiind cea mai cunoscuti figofi a migcirii de eliberare
nationali a armenilor de la cumpina secoleior )CX-)O(. Andranik Ozanian a luptat impotriva
sultanului Abdul Hamid, s-a aliturat partidului Federa,tia Revolutionari ArmeanX, dar s-a
retras in 1907 pentru ci nu a fost de acord cu sprijinul pe care partidul armean il acordaJunilor
Turci pentru a clpdta conducerea Imperiului Otoman.Junii Turci sunt cei care,la scurtd vreme
dupd ce au preluat puterea, au inceput masacrele impotrila armenilor.
78 Ari a fost capitala Reganrlui armean condus de dinastia Bagratzlor, in perioada
961, - t045.Oraqu1 era renumit pentru grandoarea sa,la incepunrl secolului ai )C-lea populalia lui
depdgea 100.000 de locuitori, iar datoriti constructiilor sale mai era numit gi,prasul celor 40 de
poduri" sau ,,Oragul celor 1001 de biserici". Ani se afla la riscmcea mai multor rute comerciale
intre Est si Vest si iar orasul era considerat un element definitoriu in istoria gi identitatea poporului
armean. Si astdzi este considerat la fel de important pentru istoria 1or, chiar dacl ora9ul este pdrisit,
fiind situat chiar pe granila care desparte Armenia deTurcia.
Despre armeni, cu dor 73
sute de hectare de pimdnt 9i intinse livezi. Foarte curajos si inteligent,
bunicul, aleturi de alf tineri gi bdrbali in putere, au fXcut baricade (acolo
unde locuiau) 9i au reugit si salveze copii, b[trdni 9i femei in timpul
masacrelor din 7894-1,8967e. Bunicul Agop era un bdrbat frumos, inalt,
blond cu ochii albagtri.
Armean blond cu ochii alba;tri?
Da, sigur. Pentru cd,la origini, armenii erau deschigi la culoare, erau blonzi
cu ochii albaqtri. Apoi s-au arnestecat cu valurile de migratori 9i acum sunt
bruneli cu ochii negri. Bunicul era un bXrbat inalt, frumos,l-un vdzut in
fotografii. A murit cind mama avea gase spre gapte ani. $i vorbind 9i cu mama,
cu rude gi cu specialigti in psihologie, mi-au spus ci acea sintagmi care spune
cn pof si mori ,,de inimi red'lui i s-a potrivit perfect din p[cate.
De la ce i s-a tras supararea? Ce i-aficut,,inima rea"?
Cum spuneam, bunicul studiase, mostenise o afacere prospere' care nu
insemna numai lesunrl covoarelor, ci toatl, tehnologia: desenul modelelor,
vopsirea materiei prime gi feserea. Amsese o situafie materiaJd. foarte bun[,
se bucurase de respect in societate si, deodati, a fost nevoit si lase totul, s[ o
ia de la capdt intr-o lard norfi.,a cdtei limbi nu o cunostea. Fdrd si poati gdsi
o munc5 potriviti cap^citl,trlu sale, a muncit la divergi patroni, cagtigul
neacoperind nevoile famfiei. Bunica a fost cea care l-a sprijinit 9i au deschis
un mic atelier de lesut covoare, unde lucra bunica. Bunicul a suferit foarte
mult ci situagia materiahnu i-a permis s5-9i gini copiii la gcoali. Punea mare
pref pe invifituri. Era un om cu o gindire foarte deschisi 9i moderni pentru
7e inainte de 1915, armenii au mai fost masacrali in Imperiul Otoman 9i in perioada
L894-1896, din ordinul sultanului Abdul Hamid al II{ea (1876-1909). Episoadele
sdngeroase de atunci au rdmas cunoscute in istorie drept,,masacrele hamidiene".
74 AndreeaPaael
acea weme. De exemplu, apela la serviciile doctorilor. Detrza lui era cI cele
mai importante lucmri in viaya unui om sunt sinitatea, wata, omenia,
respectul fa,td, de semeni, indiferent de pozigta sociali sau materiali. Bunicul
nu avea cetifenie romdnd8o, dar cu toate acestea si-a iubit gara de adopgie,
gi-a educat copiii in acest spirit.
Pe ztremea aceea era destul de greu sd ili trimili copiii la scoald, mai ales tn
Romdnia unde invdtdmdntul era un /ux pentru cei care nu erau cetdfeni romdni.
Asta I-a supdrat cel mai tare pe bunicul dumnea,uoastrd? Faptul cri nu a putut
sd i;i lind copiii Ia;coa/d?
Da. Cei cinci frati au fost copii inteligenti nativ. Pe toli ar fi dorit
bunicul si-i ,tinI la scoali.. Bunicul punea m^re pret pe gcoali. Pe mama,
mezina, a iubit-o foarte mult si isi dorea ca ea sd studieze Dreptul: ,,Pe fata
mea am si o fac judecdtor",le spunea bunicul prietenilor.
Unde a tnvdlat ma?na limba armeana?
La gcoala comunititii armene din Constanga, unde astizi este Biserica
,,Sf Maria". Acolo invdtau copiii armeni, deci gi copiii armenilor refugia1i.
Cred cI este important sL spun cI desi era o scoali. a unei minoritlli 9i mulli
dintre pirinlii elevilor nu aveau ceti.tenie romdni, cursurile se predau in
limba armeanS. si romdni. Mama imi povestea cd strdbltea zilnic drumul
80 Armenii refugiagi care nu aveau weo cetitenie erau numiti ,,nansenisti". ,,Nansenistii" erau
cei care beneficiau de pasapoartele Nansen, niste acte provizorii recunoscute la nivel
international si care erau acordate refugiatilor din rd.zboi. Principalii beneficiari ai acestor
pagapoarte au fost armenii care fugeau din calea masacrelor din Imperiul Otoman (1915).
De pasapoartele Nansen au beneficiat 9i alli refugiagi din fizboi.
Despre armeni, cu dor 75
de pe strada Teodor Burada8l pdnd.la gcoali, ast'a:z't strada Callatis82. Iarna,
cdnd era vdnt 9i polei, era o adevdratd, aventuri si ajungi la gcoali. imi
povestea, amur;atil de mirarea rr:.ea, cd se asez;a pe ghiozdan si isi didea
drumul lavale,pdnllapoartagcolii, pe strada in pantd, ?nzilelecu polei. in
toli anii de gcoali a luat premiul I cu coronig[. Era un copil isteg, dar gi
sensibil. imi amintesc cd mi-a povestit cum la un examen la limba romdnl
a recitat poezia Elenei Farago,,,Cdlelugul schiop", gi a podidit-o pldnsul.
Impresionati, comisia (alcltuitl din invifitori, inspectorul gcolar si
episcopul bisericii armene din RomAnia) a oprit-o 9i episcopul a
mdngdiat-o pe cap gi i-a spus: ,,E de ajuns. Foarte bine". Mama vorbea si
scria foarte bine si corect in limba ameand,care nu este deloc u9oari83. La
fel de bine 9i corect vorbea 9i limba romdnd.
81 O stradd aproape de centrul oragului Constanta. Numele strizii este dat de etnografui 9i
rnuzicianul Teodor Burada (1839-1923), membru corespondent al Academiei Romine,
originar din Ia9i. Teodor Burada a scris despre Dobrogea intr-una dintre cilitoriile sale aici,
injurul anului 1880.
n2 Strada care duce citre actuala Biserici Armean[ ,,Sf Marid'si care se afli in centrul vechi
irl Constanlei, in apropierea Piegei Ovidiu.
83 Alfabetul armean a fost inventat si scris de S6ntul Mesrob Ma;tog, in anul 405 d.Hr., pentru
a putea traduce Biblia. Alfabetul 1ui Magtof conlinea 36 de semne la care, pe parcurs, s-au mai
ndiugat incd doui semne pentru a putea reda anumite cuvinte striine. Existi &ferenge
insemnate de pronuntie inffe armeana rdsdriteand (promovatl de Academia din Erevan 9i
vorbitd in Armenia 9i Iran) si armeana vestici, vorbiti de armenii din Europa 9i S[IA. Semnele
alfabetului armean nu au nimic in comun cu semnele altor al-fabete, iar membrii comunit5lii cu
care am stat de vorbd mi-au spus ci invitarea limbii armene, mai ales a scrierii 9i citirii,
reprezinti un proces dificil care implicd un studiu indelungat gi foarte intens.
76 AndreeaPavel
Dumneavoastrd ali tnvdlat la scoala armeand?
Mama m-a inscris la scoala armeani. din Constanla. Pe invifdtor il chema
tot Thvitian. Dar scoala s-a desfiintat inainte sd incep eu cursurile) in
anii'60.Mama m-a inscris la scoala generali nr. 13 din Constanla, la
recomandarea invi,ti.torului Thvitian, care i-a recomandat mamei si un
invilitor: pe domnul Gheorghe Modoi, dragul meu invi.litor ciruia ii datorez
nespus de mult in privinta formirii mele.Vorbesc limba armeanl, flindci in
casi se vorbea si armeana, dar nu 9tiu, din pdcate,si scriu gi si citesc.
$i bunica?
Bunica era un om credincios. Pentru ea, credinla insemna sX faci bine,
si ajufi, si nu judeci pe nimeni. Nici micar sI nu gdndesti riu despre cineva,
spunea bunica. Avea niste reguli de viatd, foarte clare pe care le-a transmis
si copiilor ei. Deviza familiei era: importanti este omenia gi relafa
frumoasi dintre oameni. La venirea in Constanfa au incropit o mic[
afacere: un atelier de lesut covoare, in care lucrau cdteva fete 9i bunica
(ajutatd si de mitusile mele). Dupd moartea bunicului, bunica a reugit cu
greu s[ se descurce, dar a reusit. Bunica vorbea limba turci.
Cum s-au inteles bunicii armeni cu ztecinii turci, ertrei, tdtari, aromdni cdnd au
ajuns in Constanta? Era o puzderie de etnii aici.Au existat cznflicte?
Atdt bunicii paterni, cd"t si cei materni au avut vecini apa4indnd
diferitelor etnii. Pe strada Teodor Burada au fost vecini cu famlhaAndrei
Tranulis, cel mai mic frate al familiei tanulis care a construit teatrul
cunoscut sub numele ,,Fantasio"84. imi amintesc ci cei doi copii ai iui
8a Primul teatru din Dobrogea a fost construit de grecul Demostene tanulis, ai cXrui bunici
au ajuns in Constanta in 1,837. Familia acesfuia era foarte instiriti, iat fra,tii tanulis au
Despre anneni, cu dor 77
Andrei Tranulis o vizitau des pe mama. Tot din povestirile mamei gtiu ci
pe stradi mai locuiau ewei, turci, romdni din Basarabra, albanezi, ci exista
buni ingelegere intre ei.Tot de 1a mama gtiu ci bunicul fhcea un fel de troc
cu un negustor grec. Toamna primea brdnzd,, mlsline 9i alte produse si
oferea in schimb sugiuc8s si pastrami frcutd. de e1. Na9u1 meu Hrant
Bohcelian, negustor in Medgidia, era in rela,tii de vecinltate cu familia
cunoscutului doctor Themo86. in copildrie, mergeam la cumpirituri cu
mama in Piaga GrivileisT de unde cumpdram, de la o grecoaici de acolo care
vindeazarzavat. ii {hcea semn mamei si ii dea sacosa si discret alegea pentru
noi frumoase legume. Hai si ii spunem ci. era un fel de slibiciune a
contribuit financiar la ridicarea mai multor institufi din orag, printre care si actualul Colegiu
Nagional ,,Mircea cel Bdtrdn'sau Biserica ,,Sfingii ingeri" (Capela Militard). in primivara
:in:irut!927,Demostene Tianulis, in ingelegere cu Liga Culturali condus[ de Nicolae Iorga,
incepe construirea teatrului care avea si ii poarte numele si pe care i1 inaugureazi in toamna
eceluiagi an. IJlterior, teatrul infiinlat de grecul Demostene Tranulis a fost denumit
,,Fantasio", iar astdit acesta se numegte Teatrul de Stat Constanta.
&5 Sugiucul este o denumire datb, atdt unui desert fhcut din nuci muiate in must fiert 9i fhini,
cit si unui fel de cArnat afumat preparat din carne de oaie, viti sau capri.
t" Doctorul lbrahim Ehtem (1865-1945),albanez musulman devenit cunoscut ca doctorul
'lhemo, a contribuit la intemeierca organiz4iilor ,Junii Turci"si ,,IJniune si Progres", misciri
cu vederi progresiste care cereau reformarea lmperiuiui Otoman 9i care se opuneau dictaturii
suitanului Abdul Hamid al lllea. Pentru viziunea sa, Ibrahim Ehtem a fost condamnat 1a
rnoarte in abseng[. $i-a schimbat numele in Themo 9i s-a refugiat in Rominia unde a
profesat cu succes la Spitalul Col1ea din Bucuresti. in 1895 a ajuns in Medgidia, unde a fost
sprijinit de primarul Kemal Hagi Ahmed care i-a oferit posibilitatea si fie medic la spitalul
din oras.Themo a contrlbuit decisivla dezvoltarea Medgidiei.
"7 O piali din apropierea casei unde locuia AnaidTavitian,inzona centrall a orasului. Vreme
irrdelungati, pini in anii L970-198Q, a rcprczent^t cea mai importanti pia,tb de produse
l)roaspete din Constanta.
78 AndreeaPavel
minorititilor pentm minorit[,ti. Unchiul meu avea cunostinte printre tdtari
9i turci. Care, c6.nd plecau inviifta in Turcia, ii aduceau misline si baclava.
Ba odatX i-au adus si o narghilea care acum sti pe un raft in bibliotecd.
Apoi, pentru ci bucltdria orientalX se aseamlni, mie imi place si gitesc
bame88. Sunt in Piaga Grivilei femei mai in vdrsti, turcoaice, care vdnd
bame 9i de la care cumpi.r. Prima dat[ m-au privit gi m-au intrebat dacd
sunt armeancl, fiindci romd"nii, au spus ele, nu prea cumpdri. Pe strada
unde am copilirit, de asemenea, am a\,ut vecini romdni, ewei, greci,
aromdni. Pe strada noastr[, Mercur, ne jucam zi devard, pdnl seara in curfile
caselor cu po4ile mereu deschise pentru noi, toli copiii. in curtea noastri,
toamna, se pregiteau provizii in ceaunul uriag pe care bunica il imprumuta
tuturor vecinilor. in acest spirit am fost crescutd.. $i astlni felicit pe
cunosculii de diverse etnii, de sirbitorile lor, asa cum 9i ei mi feliciti la
rindul lor.
Dar cum vd explicayifoptul cd Dobrogea este printre pulinele locuri, poate
din lurne, unde atdt de multe etnii intr-un spatiu atdt de mic s-au inteles
atdt de bine?
Eu am o explicalie originali legati de acest tirdm frumos, fabulos,
dintre DunXre si mare. Este locul unde soarele inci.lzeste sufletele gi
lumineazd. parc[ mai vesel 9i mai frumos decdt oriunde felele oamenilor.
Marea si ea, cu intinderea ei nesfhrsitl, ii face pe oamenii locului mu calzi,
mai veseli, mai prietenosi. imi amintesc de un moment legat de prima
edife a festivalului ,,Seri de teatru antic",la Cetatea Histria. Era la apus
cdnd spectacolul se apropia de final. Locul de joc era aproape de mare.
Fetele actorilor, care nu purtau machiaj, aveau o culoare superbi, de la soare.
88 Asemdnitoare tocdnitei de pdstdi, fasole verde.
Despre armeni, cu dor 79
Era lumina soarelui care se reflecta in mare gi apoi pe chipurile oamenilor,
fhcdndu{e mai frumoase. Marea i,ti dI o stare de bine. in Dobrogea a existat
gi existl o frumoasi in,telegere sincerl intre etnii. Fiecare iqi pdstteazd'
tradi,tiile, se respecti unii pe a19ii, se bucurl de sirbitori impreuni. Am
vecini si cunogtinfe etnici twci si tltari care mi felicitd de Pagte si Criciun
9i pe care, la rdndul meu, ii felicit de sirbitorile 1or tradi,tionale, iar ei imi
aduc baclava. Voi incheia povestind o intAmplare din teatrul meu8e unde, la
un moment dat, lucram cu foarte buni colegi romini, armeni, greci, nemli,
turci. in febra pregdtirilor unei premiere, actorul Vasile Cojocarueo, pe
atunci gi director aI teatrului, suni ca sd, facl. un anunt. Rispunde Muezel,
turcoaica: "Turcoaico, s?ane-i greculuiel, sri-i spund nearrtlu/uie2, sri-i spun,i
armeanuluie3 cd diseard avern imprimare". Asta este Dobrogea. IJn frumos
mozasc al etniilor.
Ali spus cd pdrinlii au
masacrelor din 1915?
Bunicii materni au ajuns in Rominia in anul 7922,dupi cum am mai
spus) pe un vapor. Bunicul, un om curajos, a reugit sI igi salveze familia din
drumul frrd, de intoarcere pe care au fost trimisi. in timpul genocidului au
fost deportagi spre degernrl sirian. Au fost ajutali, ascunsi, gindrili in
se Teatrul de Pnpugi din Constanta. Astdzi, Teatrul Pentru Copii si Tineret, care
functioneazi in sala fostului Teatru ,,Elpis", al comunitlgii grecesti din Constanta.
)0 Actorul Vasile Cojocaru (17 ianuarie 1950-20 ianuarie 2010) a jucat 36 de ani pe scena
-leatrului de Stat Constanla. in ultimii ani de viagi a fost 9i profesor 1a Facultatea de Arte
clin cadrul UniversitIlii ,,Ovidius" din Constanta.
')1 Nicolae Gheorghiu, regizor tehnic.
e2 Raymund Konig, maestru de sunet.
'3 Dicran Asarian, sunetist.
ajuns aici in anii '20. Cum au supravie/uit
