+ All Categories
Home > Documents > Designul Experimental.curs7

Designul Experimental.curs7

Date post: 21-Jun-2015
Category:
Upload: pcmarshall
View: 3,232 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
of 35 /35
DESIGNUL DESIGNUL EXPERIMENTAL ÎN EXPERIMENTAL ÎN PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE
Transcript
Page 1: Designul Experimental.curs7

DESIGNUL DESIGNUL EXPERIMENTAL ÎN EXPERIMENTAL ÎN

PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE

Page 2: Designul Experimental.curs7

Stabilirea unei relaţii cauzaleStabilirea unei relaţii cauzale

În primul rând ne punem întrebarea În primul rând ne punem întrebarea ce criterii trebuie să îndeplinim ce criterii trebuie să îndeplinim pentru a putea spune că avem pentru a putea spune că avem evidenţa unei relaţii cauzale. evidenţa unei relaţii cauzale.

Se pot delimita trei astfel de Se pot delimita trei astfel de criteriicriterii:: 1. Precedenţa temporală1. Precedenţa temporală 2. Covariaţia cauzei şi efectului2. Covariaţia cauzei şi efectului 3. Nu există explicaţii alternative 3. Nu există explicaţii alternative

plauzibileplauzibile

Page 3: Designul Experimental.curs7

1. Precedenţa temporală1. Precedenţa temporală..

În primul rând trebuie să putem În primul rând trebuie să putem demonstra că factorul cauză s-a demonstra că factorul cauză s-a petrecut înaintea efectului. petrecut înaintea efectului.

La prima vedere pare un lucru simplu La prima vedere pare un lucru simplu şi logic. şi logic.

Page 4: Designul Experimental.curs7

Să luăm un exemplu banal din economie: inflaţia Să luăm un exemplu banal din economie: inflaţia cauzează şomajul? Pare plauzibil să spunem că, cauzează şomajul? Pare plauzibil să spunem că, pe măsură ce creşte inflaţia, tot mai mulţi pe măsură ce creşte inflaţia, tot mai mulţi angajatori vor fi nevoiţi să facă concedieri pentru angajatori vor fi nevoiţi să facă concedieri pentru a face faţă costurilor. Deci, la prima vedere, a face faţă costurilor. Deci, la prima vedere, inflaţia poate fi (cel puţin parţial) o cauză a inflaţia poate fi (cel puţin parţial) o cauză a şomajului. Este însă posibil ca fluctuaţiile în şomajului. Este însă posibil ca fluctuaţiile în angajare să afecteze inflaţia? Dacă avem o angajare să afecteze inflaţia? Dacă avem o creştere a numărului de oameni angajaţi (deci o creştere a numărului de oameni angajaţi (deci o rată scăzută a şomajului), s-ar putea să rată scăzută a şomajului), s-ar putea să înregistrăm o cerere mai mare de bunuri, fapt înregistrăm o cerere mai mare de bunuri, fapt care va duce la creşterea preţurilor (inflaţie). care va duce la creşterea preţurilor (inflaţie). Deci, care este cauza şi care este efectul? Deci, care este cauza şi care este efectul?

Avem practic o situaţie ciclică, cele două procese Avem practic o situaţie ciclică, cele două procese putând juca atât rol de cauză cât şi rol de efect. putând juca atât rol de cauză cât şi rol de efect. În acest gen de situaţie este foarte greu să În acest gen de situaţie este foarte greu să stabilim cauza şi efectul.stabilim cauza şi efectul.

Page 5: Designul Experimental.curs7

2. Covariaţia cauzei şi efectului2. Covariaţia cauzei şi efectului..

Înainte să putem arăta că avem o relaţie Înainte să putem arăta că avem o relaţie cauzală trebuie să arătăm că avem o relaţie. cauzală trebuie să arătăm că avem o relaţie.

Spre exemplu, să luăm în consideraţie Spre exemplu, să luăm în consideraţie silogismulsilogismul

Dacă X atunci YDacă X atunci YDacă non-X atunci non-YDacă non-X atunci non-Y

Dacă observăm că de fiecare dată când X Dacă observăm că de fiecare dată când X este prezent este şi Y prezent, iar atunci când este prezent este şi Y prezent, iar atunci când X este absent este şi Y absent, înseamnă că X este absent este şi Y absent, înseamnă că am demonstrat că între X şi Y există o relaţie. am demonstrat că între X şi Y există o relaţie. Nu avem însă nici o evidenţă că X ar Nu avem însă nici o evidenţă că X ar determina pe Y. Deci relaţia descrisă este una determina pe Y. Deci relaţia descrisă este una de de covariaţiecovariaţie. .

Page 6: Designul Experimental.curs7

3. Nu există explicaţii alternative 3. Nu există explicaţii alternative plauzibile.plauzibile.

Doar pentru că am arătat că există o relaţie, Doar pentru că am arătat că există o relaţie, asta nu înseamnă că relaţia respectivă este asta nu înseamnă că relaţia respectivă este una cauzală. una cauzală.

Este posibil ca o altă variabilă să determine Este posibil ca o altă variabilă să determine atât evoluţia VI, cât şi pe cea a VD. Aceasta atât evoluţia VI, cât şi pe cea a VD. Aceasta o mai numim şi “a treia variabilă” sau o mai numim şi “a treia variabilă” sau “variabilă confundată” şi ea reprezintă “variabilă confundată” şi ea reprezintă problema centrală legată de validitatea problema centrală legată de validitatea internă. internă.

Această a treia variabilă apare în cercetarea Această a treia variabilă apare în cercetarea psihologică sub forma erorilor de concepere psihologică sub forma erorilor de concepere a design-ului experimental.a design-ului experimental.

Page 7: Designul Experimental.curs7

Designul experimentalDesignul experimental

Ne gândim la design-ul experimental Ne gândim la design-ul experimental ca la structura cercetării, la cadrul ca la structura cercetării, la cadrul care unifică toate elementele unui care unifică toate elementele unui proiect de cercetare.proiect de cercetare.

Page 8: Designul Experimental.curs7

Elementele pe care le cuprinde un Elementele pe care le cuprinde un design experimental sunt:design experimental sunt:

Observaţiile şi măsurătorileObservaţiile şi măsurătorile. Acestea pot fi simbolizate . Acestea pot fi simbolizate cu “O”. Se pot referi fie la o singură măsură (ex.: măsura cu “O”. Se pot referi fie la o singură măsură (ex.: măsura greutăţii corporale), fie la un singur instrument cu mai mulţi greutăţii corporale), fie la un singur instrument cu mai mulţi itemi (ex.: o scală a stimei de sine cu 10 itemi), fie la o itemi (ex.: o scală a stimei de sine cu 10 itemi), fie la o întreagă baterie de teste.întreagă baterie de teste.

Tratamentele sau programeleTratamentele sau programele (VI). Acestea sunt (VI). Acestea sunt simbolizate de regulă cu X. Ele se pot referi fie la o simbolizate de regulă cu X. Ele se pot referi fie la o intervenţie simplă, fie la un program complex de intervenţie simplă, fie la un program complex de intervenţie. intervenţie.

GrupurileGrupurile. Fiecărui grup din planul experimental i se . Fiecărui grup din planul experimental i se atribuie un spaţiu propriu. atribuie un spaţiu propriu.

Selecţia grupurilorSelecţia grupurilor. Planul experimental trebuie să . Planul experimental trebuie să precizeze dacă selecţia a fost randomizată sau lucrăm pe precizeze dacă selecţia a fost randomizată sau lucrăm pe grupuri gata constituite.grupuri gata constituite.

TimpulTimpul. Trebuie precizată evoluţia exactă în timp a . Trebuie precizată evoluţia exactă în timp a demersului experimental.demersului experimental.

Page 9: Designul Experimental.curs7

Avem mai multe tipuri de design de Avem mai multe tipuri de design de cercetare. cercetare.

Acestea se pot diferenţia printr-o Acestea se pot diferenţia printr-o serie de serie de întrebări-cheieîntrebări-cheie. .

Page 10: Designul Experimental.curs7

Prima întrebare-cheie este:Prima întrebare-cheie este:

Grupurile au fost selecţionate Grupurile au fost selecţionate aleatoriu?aleatoriu?

Dacă răspunsul la această întrebare Dacă răspunsul la această întrebare este afirmativ, adică s-a utilizat este afirmativ, adică s-a utilizat selecţia aleatorie a subiecţilor din selecţia aleatorie a subiecţilor din grupurile experimentale şi din grupul grupurile experimentale şi din grupul de control, atunci spunem că avem de control, atunci spunem că avem un un experiment propriu-zisexperiment propriu-zis..

Page 11: Designul Experimental.curs7

a doua întrebarea doua întrebare

Dacă nu avem o selecţie aleatoare a Dacă nu avem o selecţie aleatoare a subiecţilor, atunci ne punem o a subiecţilor, atunci ne punem o a doua întrebare: Designul doua întrebare: Designul experimental utilizează cumva mai experimental utilizează cumva mai multe grupuri sau se fac mai multe multe grupuri sau se fac mai multe etape de măsurare?etape de măsurare?

Dacă răspunsul este da, atunci avem Dacă răspunsul este da, atunci avem un un design cvasi-experimentaldesign cvasi-experimental. .

Page 12: Designul Experimental.curs7

Dacă răspunsul este nu, atunci avem Dacă răspunsul este nu, atunci avem un un design non-experimentaldesign non-experimental. .

Cel mai frecvent utilizat exemplu de Cel mai frecvent utilizat exemplu de design non-experimental este design non-experimental este ancheta, atunci când avem o singură ancheta, atunci când avem o singură măsurătoare a unui fenomen. măsurătoare a unui fenomen.

Page 13: Designul Experimental.curs7
Page 14: Designul Experimental.curs7

Tipuri de design experimental în Tipuri de design experimental în psihologiepsihologie

Planurile experimentale de bazăPlanurile experimentale de bază Planurile experimentale factorialePlanurile experimentale factoriale Planurile experimentale mixtePlanurile experimentale mixte

Page 15: Designul Experimental.curs7

Planurile experimentale de bazăPlanurile experimentale de bază

Acestea vizează situaţiile în care Acestea vizează situaţiile în care manipulăm experimental un singur manipulăm experimental un singur factor. Rezultatele obţinute de grupul factor. Rezultatele obţinute de grupul experimental devin semnificative experimental devin semnificative prin compararea lor cu scorurile prin compararea lor cu scorurile obţinute de grupul de control. obţinute de grupul de control.

Schema generală a planurilor Schema generală a planurilor experimentale de bază este experimentale de bază este următoarea (după Radu, I., 1993):următoarea (după Radu, I., 1993):

Page 16: Designul Experimental.curs7
Page 17: Designul Experimental.curs7

În cazul planurilor experimentale de În cazul planurilor experimentale de bază, modalităţile factorului controlat bază, modalităţile factorului controlat (VI) pot avea un caracter:(VI) pot avea un caracter: sistematic sau sistematic sau aleatoriualeatoriu

Page 18: Designul Experimental.curs7

Plan experimental de bază model IPlan experimental de bază model I

Dacă modalităţile variabilei Dacă modalităţile variabilei independente sunt fixate avem de-a independente sunt fixate avem de-a face cu un face cu un plan experimental de plan experimental de bază model Ibază model I, sau cu grupuri , sau cu grupuri sistematice. sistematice.

Compoziţia este aleatoare la nivelul Compoziţia este aleatoare la nivelul fiecărui grup, dar alegerea grupului fiecărui grup, dar alegerea grupului ca atare este sistematică.ca atare este sistematică.

Page 19: Designul Experimental.curs7

ExempluExemplu (după Radu, I., 1993): (după Radu, I., 1993):

Dorim să testăm o ipoteză de tipul: “Cuvintele al căror Dorim să testăm o ipoteză de tipul: “Cuvintele al căror conţinut poate fi imaginat se memorează mai uşor”. În conţinut poate fi imaginat se memorează mai uşor”. În acest scop alegem 2 loturi de subiecţi: unul experimental şi acest scop alegem 2 loturi de subiecţi: unul experimental şi unul de control.unul de control.

VI este reprezentată de o listă de cuvinte (A) şi are două VI este reprezentată de o listă de cuvinte (A) şi are două modalităţi fixate de experimentator:modalităţi fixate de experimentator:

a1: cuvinte cu conţinut imagistica1: cuvinte cu conţinut imagistic a2: cuvinte fără conţinut imagistica2: cuvinte fără conţinut imagistic Aceeaşi listă se prezintă atât subiecţilor din grupul Aceeaşi listă se prezintă atât subiecţilor din grupul

experimental, cât şi subiecţilor din grupul de control. experimental, cât şi subiecţilor din grupul de control. Subiecţilor din grupul experimental li se sugerează să-şi Subiecţilor din grupul experimental li se sugerează să-şi imagineze cuvintele memorate, în timp ce subiecţilor din imagineze cuvintele memorate, în timp ce subiecţilor din lotul de control nu li se sugerează acest lucru.lotul de control nu li se sugerează acest lucru.

VD: numărul de cuvinte memorate de subiecţi. VD: numărul de cuvinte memorate de subiecţi.

Page 20: Designul Experimental.curs7

Plan experimental de bază model IIPlan experimental de bază model II

Dacă modalităţile variabilei Dacă modalităţile variabilei independente nu sunt fixate, ci sunt independente nu sunt fixate, ci sunt extrase aleatoriu dintr-o populaţie de extrase aleatoriu dintr-o populaţie de modalităţi, avem de-a face cu un modalităţi, avem de-a face cu un plan experimental de bază model plan experimental de bază model IIII, sau cu grupuri aleatorii. , sau cu grupuri aleatorii.

În cazul acesta, nu numai compoziţia În cazul acesta, nu numai compoziţia fiecărui grup în parte este aleatoare, fiecărui grup în parte este aleatoare, dar însăşi alegerea grupului dintr-o dar însăşi alegerea grupului dintr-o colectivitate mai largă va fi aleatoare.colectivitate mai largă va fi aleatoare.

Page 21: Designul Experimental.curs7

Exemplu Exemplu după Radu. I., 1993):după Radu. I., 1993): dorim să testăm experimental următoarea dorim să testăm experimental următoarea

ipoteză: “Ordinea de prezentare a cuvintelor ipoteză: “Ordinea de prezentare a cuvintelor influenţează memorarea lor”. influenţează memorarea lor”.

Pentru verificarea acestei ipoteze construim Pentru verificarea acestei ipoteze construim o listă de 100 de cuvinte (VI). Aceste cuvinte o listă de 100 de cuvinte (VI). Aceste cuvinte pot fi prezentate în 10.000 de serii posibile pot fi prezentate în 10.000 de serii posibile (100X100). Deci, VI are 10.000 de modalităţi. (100X100). Deci, VI are 10.000 de modalităţi.

Evident, nu putem experimenta toate aceste Evident, nu putem experimenta toate aceste modalităţi, ci vom selecta aleatoriu câteva modalităţi, ci vom selecta aleatoriu câteva serii. serii.

Astfel, fiecare listă aleasă alcătuieşte un grup Astfel, fiecare listă aleasă alcătuieşte un grup aleatoriu, iar listele alese în final vor fi de aleatoriu, iar listele alese în final vor fi de asemenea aleatorii.asemenea aleatorii.

Page 22: Designul Experimental.curs7

Planurile factorialePlanurile factoriale

Acestea sunt experimentele în care Acestea sunt experimentele în care intervin două sau mai multe variabile intervin două sau mai multe variabile independente (variabile controlate independente (variabile controlate sau factori de variaţie). sau factori de variaţie).

În acest caz se vizează nu numai În acest caz se vizează nu numai influenţa fiecăruia dintre aceşti influenţa fiecăruia dintre aceşti factori asupra variabilei dependente, factori asupra variabilei dependente, ci şi influenţa interacţiunii acestor ci şi influenţa interacţiunii acestor factori asupra variabilei dependente.factori asupra variabilei dependente.

Page 23: Designul Experimental.curs7

Cele mai frecvente sunt planurile cu doi sau Cele mai frecvente sunt planurile cu doi sau cu trei factori. Planurile experimentale cu cu trei factori. Planurile experimentale cu mai mult de trei factori sunt dificil de mai mult de trei factori sunt dificil de realizat şi nepractice. realizat şi nepractice.

Astfel, dacă am avea de exemplu un plan cu Astfel, dacă am avea de exemplu un plan cu patru factori (cvadrifactorial), dacă fiecare patru factori (cvadrifactorial), dacă fiecare factor ar avea numai două modalităţi, factor ar avea numai două modalităţi, ajungem la un plan de tipul 2X2X2X2 = 16, ajungem la un plan de tipul 2X2X2X2 = 16, adică am avea nevoie de 16 grupuri de adică am avea nevoie de 16 grupuri de subiecţi pentru a realiza experimentul subiecţi pentru a realiza experimentul respectiv.respectiv.

Page 24: Designul Experimental.curs7

Planul bifactorialPlanul bifactorial

Planul bifactorialPlanul bifactorial este cel mai este cel mai simplu plan factorial. În funcţie de simplu plan factorial. În funcţie de numărul de modalităţi ale fiecărui numărul de modalităţi ale fiecărui factor, avem un plan bifactorial 2X2, factor, avem un plan bifactorial 2X2, 2X3, 3X3, etc. 2X3, 3X3, etc.

Cel mai simplu este planul bifactorial Cel mai simplu este planul bifactorial 2X2, în care fiecare factor are câte 2 2X2, în care fiecare factor are câte 2 modalităţi. modalităţi.

Page 25: Designul Experimental.curs7

Schema lui generală este Schema lui generală este următoarea:următoarea:

Page 26: Designul Experimental.curs7

Unde A şi B sunt cei doi factori de Unde A şi B sunt cei doi factori de variaţie (variabile independente), a1 variaţie (variabile independente), a1 şi a2 sunt modalităţile factorului A, şi a2 sunt modalităţile factorului A, iar b1 şi b2 sunt modalităţile iar b1 şi b2 sunt modalităţile factorului B.factorului B.

Page 27: Designul Experimental.curs7

ExempluExemplu:: Dacă dorim să cercetăm eficienţa psihoterapiei Dacă dorim să cercetăm eficienţa psihoterapiei

cognitiv-comportamentale în tratamentul cognitiv-comportamentale în tratamentul tulburărilor de conduită la copii, putem porni de la tulburărilor de conduită la copii, putem porni de la ipoteza că doi factori – terapia comportamentală ipoteza că doi factori – terapia comportamentală (A) şi terapia cognitivă (B) au influenţă pozitivă (A) şi terapia cognitivă (B) au influenţă pozitivă asupra tulburărilor de conduită la copii. asupra tulburărilor de conduită la copii.

Pentru a realiza acest experiment utilizăm 4 grupe Pentru a realiza acest experiment utilizăm 4 grupe de copii. de copii.

Modalităţile celor doi factori sunt:Modalităţile celor doi factori sunt: a1 – aplicarea terapiei comportamentalea1 – aplicarea terapiei comportamentale a2 – neaplicarea terapiei comportamentalea2 – neaplicarea terapiei comportamentale b1 – aplicarea terapiei cognitiveb1 – aplicarea terapiei cognitive b2 – neaplicarea terapiei cognitiveb2 – neaplicarea terapiei cognitive

Page 28: Designul Experimental.curs7

În cadrul analizei datelor studiem:În cadrul analizei datelor studiem:

Efectul factorului A (terapia Efectul factorului A (terapia comportamentală) asupra variabilei comportamentală) asupra variabilei dependente (comportamentul copilului);dependente (comportamentul copilului);

Efectul factorului B (terapia cognitivă) Efectul factorului B (terapia cognitivă) asupra variabilei dependente asupra variabilei dependente (comportamentul copilului);(comportamentul copilului);

Efectul interacţiunii factorilor A (terapia Efectul interacţiunii factorilor A (terapia comportamentală) şi B (terapia cognitivă) comportamentală) şi B (terapia cognitivă) asupra variabilei dependente asupra variabilei dependente (comportamentul copilului);(comportamentul copilului);

Page 29: Designul Experimental.curs7

Planul experimental va avea forma Planul experimental va avea forma din tabelul următor:din tabelul următor:

Page 30: Designul Experimental.curs7

În planul factorial apare întotdeauna o În planul factorial apare întotdeauna o celulă, un grup nesupus nici unei manipulări celulă, un grup nesupus nici unei manipulări experimentale. Acesta se numeşte grup de experimentale. Acesta se numeşte grup de control sau grup martor.control sau grup martor.

Planurile factoriale pun în evidenţă relaţii Planurile factoriale pun în evidenţă relaţii mult mai complexe decât planurile de bază. mult mai complexe decât planurile de bază. În consecinţă, rezultatele obţinute pe baza În consecinţă, rezultatele obţinute pe baza unor planuri factoriale au mai multă unor planuri factoriale au mai multă validitate ecologică, adică reflectă mai exact validitate ecologică, adică reflectă mai exact realitatea din afara laboratorului, în care realitatea din afara laboratorului, în care trăieşte subiectul.trăieşte subiectul.

Page 31: Designul Experimental.curs7

Planurile experimentale mixtePlanurile experimentale mixte

Acestea vizează cercetările în care Acestea vizează cercetările în care variabila dependentă este pusă în variabila dependentă este pusă în relaţie cu:relaţie cu: unul sau mai mulţi factori manipulaţiunul sau mai mulţi factori manipulaţi o variabilă clasificatorie sau etichetă – o variabilă clasificatorie sau etichetă –

constă în repartizarea subiecţilor care constă în repartizarea subiecţilor care participă la experiment în clase diferite, participă la experiment în clase diferite, pe baza unor caracteristici ale acestora pe baza unor caracteristici ale acestora (sex, vârstă, statut social, etc.)(sex, vârstă, statut social, etc.)

Page 32: Designul Experimental.curs7

Exemplu:Exemplu: Dorim să studiem eficacitatea psihoterapiei Dorim să studiem eficacitatea psihoterapiei

comportamentale asupra tulburărilor de conduită la copii. comportamentale asupra tulburărilor de conduită la copii. Formulăm ipoteza că eficienţa terapiei comportamentale Formulăm ipoteza că eficienţa terapiei comportamentale

depinde de vârsta copilului. depinde de vârsta copilului. Avem două variabile independente:Avem două variabile independente:

un factor manipulat A (terapia comportamentală), cu două un factor manipulat A (terapia comportamentală), cu două modalităţi:modalităţi:

a1 – aplicarea terapiei comportamentalea1 – aplicarea terapiei comportamentale a2 – neaplicarea terapiei comportamentalea2 – neaplicarea terapiei comportamentale

o variabilă clasidicatorie B (vârsta copiilor), cu trei modalităţi:o variabilă clasidicatorie B (vârsta copiilor), cu trei modalităţi: b1 – 7 anib1 – 7 ani b2 – 9 anib2 – 9 ani b3 – 11 anib3 – 11 ani

Variabila dependentă (VD) este comportamentul copilului. Variabila dependentă (VD) este comportamentul copilului. Vom realiza acest experiment pe 6 grupe de subiecţi (2X3). Vom realiza acest experiment pe 6 grupe de subiecţi (2X3).

Page 33: Designul Experimental.curs7

Variabila clasificatorieVariabila clasificatorie nu face obiectul manipulării nu face obiectul manipulării experimentale. experimentale.

Prin urmare, relaţia dintre variabila clasificatorie şi Prin urmare, relaţia dintre variabila clasificatorie şi variabila dependentă nu este una cauzală, ci de variabila dependentă nu este una cauzală, ci de simplă covarianţă (ele variază în acelaşi sens, dar simplă covarianţă (ele variază în acelaşi sens, dar nu se determină una pe alta). nu se determină una pe alta).

Dacă de exemplu în urma experimentului anterior Dacă de exemplu în urma experimentului anterior obţinem că terapia comportamentală este obţinem că terapia comportamentală este eficientă la vârsta de 9 şi 11 ani, dar nu şi la eficientă la vârsta de 9 şi 11 ani, dar nu şi la vârsta de 7 ani, acest lucru nu înseamnă că vârsta vârsta de 7 ani, acest lucru nu înseamnă că vârsta este cauza acestor rezultate. Eventual, putem este cauza acestor rezultate. Eventual, putem presupune că procese subiacente, specifice presupune că procese subiacente, specifice vârstei de 7 ani, influenţează rezultatele obţinute.vârstei de 7 ani, influenţează rezultatele obţinute.

Page 34: Designul Experimental.curs7

Planul experimental are structura Planul experimental are structura din tabelul următor:din tabelul următor:

Page 35: Designul Experimental.curs7

Utilizarea planurilor experimentale Utilizarea planurilor experimentale mixte este extrem de utilă deoarece:mixte este extrem de utilă deoarece: sporeşte senzitivitatea, constatată sporeşte senzitivitatea, constatată

experimental, a variabilei dependente experimental, a variabilei dependente faţă de factorul manipulat;faţă de factorul manipulat;

oferă informaţii asupra gradului de oferă informaţii asupra gradului de generalitate a rezultatelor obţinute.generalitate a rezultatelor obţinute.


Recommended