Design

Design

CAPITOLUL 1.PROBLEMATICA DESIGNULUI . TEHNOSFERA SI FENOMENUL TEHNIC

Peste tot, in sec XX, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinatie practica, sa retina atentia si prin infatisarea sa placuta. Unii istorici insista asupra asocierii fundamentale a designului cu masina si masinismul.Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalitati:a.folosirea ornamentelor si decoratiunilor adica aplicarea unor elemente noi fara utilitate practica. Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negativ functionalitatea obiectului.b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.Vremurile mai recente au subminat fundamentarile functionaliste si au multiplicat directiile de abordare ale designului.Eliminarea ornamentului si decoratiunilor a constituit un fenomen de civilizatie necunoscut altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea. Cuvantul design este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la decoratiuni. Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare.Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul. Forma opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui cumparator. Dar creatia si proiectarea produsului sunt determinante.

Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului

DESIGN- (dupa al doilea razboi mondial) proces complex de concepere, proiectare si realizare cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata.David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea anumitor conditii. Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie, de obtinere a produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante.In final produsul - obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice, sa fie usor manevrabil sa aiba rabdament maxim, sa genereze minimum de cheltuieli pt intretinere si functionare si sa fie placut si frumos.DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar realizare, datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontului cat si aportului real pe care il poate aduce la instituirea echilibrului general al produsului, el nu mai poate interveni insa decat la o viitoare reproiectare. Rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o multiplica.Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing.Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:1. designul acoperind intreg mediul vietii umane2. industrial-design-ul care vizeaza doar produsul industrial si a aparut apoi prin intermediul media:3. graphic designul.

DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFICUN SPATIU POPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE EFICIENTEI SI ECONOMICITATII.Aici intervine estetica si arta, aceasta din urma fiind chemata sa infrunte timpul. Problema care apare priveste indeosebi raportul intre formele designului si cele ale artisticului pt ca cele din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi invechit. Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte.

ESTETICA-studiaza legile si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie pe mai multe faze: contemplere preindustriala traire afectiva Valorizare creatie constientaEstetica industriala/designul este inclusa in estetica generala, utilizeaza elemente ale acesteia dar isi aduce si aportul propriu la evolutia acesteia.Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor opinii divergente apartinand lui William Morris (a pledat pentru designul industrial si renuntarea la sistemele medievale de organizare a muncii) si John Ruskin (adversar al standardizarii, poet al artizanatului). Se evidentiaza inca de la inceput un fundament conceptual al viitoarei estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti. Astfel termenul de design industrial uneste 2 termeni neasociati pana in sec XX:I. ESTETICA INDUSTRIALA - a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma mai accesibila de stilism a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie important ceea ce a dus la lansarea a numeroase produse.II. DESIGNUL DE MASA este subordonat ideei ca produsele de masa pot fi frumoase fara sa devina mai scumpe. Astfel forma, continutul, durabilitatea, comoditatea, pretul de vanzare, erau elemente definitorii ale industrial designului.Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin progres.In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de masa devenita posibila datorita productiei asiatate pe calculator.

Designul industrial

-activitate creatoare al carei tel este acela de a determina calitatile formale ale obiectelor produse de catre industrie.Clasificari in functie de:I. mecanica: obiecte create in mod mecanic dar fara mecanism si obiecte a caror forma externa este legata de forma interna a unui mecanismII. dupa natura relatiei om mecanism si utilitate: produse de uz public, individuale sau super individualeIII. dupa natura creatiei om obiect si natura efortului implicat de acestaClasificare datorata lui Gillo Dorfles.

Designul ocupa o pozitie de granita intre arta si stiinta, fiind sinteza dintre ARTA STIINTA SI TEHNOLOGIE.DESIGNERUL-ar fi cel care umanizeaza mediul ambiant si produsele habitale, cristalizand nevoile si realizarile umane pe plan functional si estetic.Masina a facut posibila aparitia designului, John Ruskin scriitor (impotriva industrializarii produselor si William Morris (elev a lui Ruskin si initiator al miscarii Arts and crafts)Astfel estetica industrial a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea necesitatii ca produsele industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea ei.Exista diferente majore intre designer si artisan. Primul lucreaza singur pt clienti pe care ii cunoaste si face aceleasi produse toata viata, al doilea lucreaza in echipa si investigheaza intreaga societate pt a raspunde la nevoile acesteia.Definitiile, legile si criteriile din epoca industriala: stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale legitate economica-pretul sa fie minim legitate de aptitudine si valoare functionala adaptare perfecta a obiectului la functiune legitate de unitate si compozitie-un tot armonic legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict legitate de stil-supunere la legile de influenta ale modei legitate de evolutie si reactivitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica legitate de gust-racordat la gusturile epocii legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea produsului? legitate comerciala-imi place sau nu legitate de probitate - sinceritatea rezolvarii produsului legitate artistica implicata, implicare a gandirii artisticeDesignul e o arta practica ca si arhitectura.Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in:1. -utilaje, mecanisme si obiecte pt productia materiala2. -produse pt consum si nevoi umane cotidieneEstetica industriala a impus realitatea importantei cadrului de lucru. A rezultat preocuparea ambientala combinata cu ergonomia.Designul presupune lucrul in echipa.Estetica industrial - trebuia sa participe la conceperea produselor industriale asigurand realizarea trinitatii: functionalitate-utilitate-aspect, preturi de cost minime si randamente in folosire, vanzare dar si promovarea produselor, orientarea simtului estetic cotidian, umanizarea ambientala.

CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN

RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO-ECONOMICI SI ESTETICI.-EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE DESIGN.In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei estetici. Primii sunt obiectivi si cei din urma subiectivi. Nu este suficient sa se faca aprecierea unui produs subiectivpt ca imi placeci trebuie apelat la factorii obiectivi.Criterii de apreciere pt produse:I. criteriul economic: pret de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie utilizateII. criteriul aptitudinii de folosire si a valorii functionale-perfecta adaptare la functie si exteriorIII. criteriul unitatii compozitiei-conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in functie de ansambluIV. criteriul armoniei intre aspect si utilizare-respectarea legilor esteticii industriale

Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatile produsului, generatoare de satisfactie estetica la cei care le percep. Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica. Valentele estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate (conexiuni cu ludicul, entropia estetica, inovatie tehnica). Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-stiintifica sa se transforme in mod implacabil intr-una estetica.Un ideal a omului ar fi ca produsele realizate de om pt om sa poata fi apreciate obiectiv sa fie comensurabile din punct de vedere etnic-economic estetic, sa exercite asupra omului si existentei sale o puternica influenta materiala, spirituala, care sa se regaseasca in urmatoarele realizari.

GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSEEste un grup de metode, intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe grupe de produse:-studiul energiei functionale(dinamica schimbarilor structurale -culoare forma)-metoda sondajului statistic-corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum-aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor-metode de control al calitatii produselor-teoria grafurilor in planificarea productiei-teoria deciziei optimeToate aceste criterii doresc o apreciere a produsului din punct de vedere obiectiv.

METODA ANALIZEI VALORIIAnaliza valorii presupune stabilirea costului unei functii , adica pretul cel mai mic care trebuie platit ca un serviciu sa fie satisfacatorSECVENTE PROPUSEIn cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale

CAPITOLUL 2.ISTORIA DESIGN-ULUI. CURENTE IN ARTA SI ARHITECTURA

Arhitectura Tehnologica =rezultat ar revolutiei industriale.Ar fi generat programe de arhitectura care raspundeau unor cerinte ce in mod traditional nu-si mai gaseau rezolvarea(deschideri mari destinate expozitiilor industriale, gari , hale industriale depozite), si-au gasit-o totusi in constructia metalica(mai intai fonta, iar apoi otelul care era mult mai usor sinu era casant).Sf de sec XvII (o data cu expozitia industriei franceze de pe Champs-de-mars 1798) pana la sf de sec XIX_ perioada caracterizanta de o continua industrializare in care impunerea noilor produse era o necessitate(de aici aparitia marilor expozitii intenationale_era inginerilor_era prelungita de la metal pana la betonul sec XX).Perioada in care functionalismul determina aparitia oricarei forme(de la halele industriale pana la scaunul pentru scolari).Din aceeasi perioada dateaza si perocuparile formatoare: deschiderea scolilor de arte si meserii din Anglia(sir Robert Pelle_1832) ; Journal of Design(1849-1852 Henry Cole) ; primul muzeu de arte decorative ( Grammar of ornament 1856_Owen jones).UK : poduri_Conway(1826) ; Clifton (1836-1864) ;Forth (1881-1890)Gari_Newcastle on Tyne(1846-1850) ; Austerlitz ParisChrystal Palace 1850-1851Jardin des Plantes paris 1833-1867 ; Tour Eiffel 1887-1889 ;galeriile Vittorio Emanuelle II siUmberto I Napoli ; Brooklyn Bridge, George Washington bridge ; Golden Gate Bridge ; Audi-Torium Building(Chicago) ; Podul Cernavoda

Romantismul = detine o conotatie anti-industriala intre artele figurative dar abia in sec XX se poate vb despre o tenta romantica in design.Impresionismul = va avea o influenta indirecta asupra design-ului datorita exploatarii relatiei obiect-subiect din perceptia culorilor. Poate fi considerat ca fiind prima reactie de adaptare a artei la concurenta figurativa a fotografiei.Neoimpresionism = nu vizeaza direct design-ul ci are un aport in domeniul perceptiei vizuale.(reprezinta o continuare a impresionismului prin experientele cromatice, inventia fiind pointilismul)Arta 1900 = primul current care a retezat prostul gust in arta, a dat nastere graficii publicitare(manifestata prin afis), a cautat o sinteza a artelor moderne.Curent care este considerat promotorul miscarii moderne.Reusita acestui curent este evidenta mai ales in domeniul obiectului , find un curent puternic manifestat in moda , grafica , pictura, arhitectura, teatru, balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu rezinta o rupture totala de stilurile anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient sintetic, unitar si de integrare a artelor.Afinitatea cu modernismul poate fi considerata si tenta sa internationala : art nouveau(Franta) ; Jugendstil(Germania) ; Sezession(Austria) ; Coup de fouet(belgia) ._decorativism complex si forma insipareta din vegetal _predecesor al viziunii organistice(Gaudi);_inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design._asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de mtreo din Paris si sala de concerte Humbert de Romans(1902).Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se caracterizeaza prin contestarea industrializarii si intoarcerea spre artizanat , reluand si forme din arhitectura Renasterii engleze insa fara reproducerea elemntelor decorative . Anglia a mai promovat si orasul industrial , orasul gradina (Ebenezer Howard si Raymond Unwin)Deutscher Werkbund _ miscare cu o intensa activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a produselor indutriale.Miscare fondata in 1861-1927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK.A atras artisti , mesteri artizani, dar si reprezentanti ai industriilor si comercianti,creandu-se astfel echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi de omologare a produselor industriale.Apar primele servicii de design in cadrul trustului AEG _ reprezentand un model de pluralitate indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor administrative , ale cartierelor de locuinte pana la motoare, transformatoare, radiatoare, ambalaje si grafica industrial. Fondatori: Theodor Fischer,Van de velde, Josef Hoffman.Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a fi considerate dpv estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta._a influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele de tip Werkbund.DIA avea ca manifestgasirea unui echilibru intre un design bun si eficacitatea industriei.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall)USA = in usa se producea la inceputul sec XX cantitai immense si in serii uriase de obiecte ieftine ,urate ,pline de ornamentatii.ororile ambientale si obiectuale,ororile urbanistice(create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului eficace datorita speculei ,un model de aspiratie spre bunastare spre o lume noua)._FLWright _parintele arhitecturii moderne in Usa,promotorul unei arhitecturi organice si functionaliste .

Simbolismul = va influenta designul ecologist de la sf de sec XX (influenta primei sale etape manifestata prin Fratia Prerafaelita din Anglia) si a IIa etapa care este caracterizata de forme mai abstracte si un subiectivism decorativ cu afinitati spre viziunea orientala.

Fauvismul = 1905,incidenta sa asupra design-ului se manifesta la nivelul viziunii , influente manifestate mai exact in graphic design.(stil care inlatura perspectiva,geometria umbrelor,si se foloseste de impactul petelor plate de culoare precum si a combinatiilor puternice in impresionarea vizualului).

Cubismul = introduce cea de a IVa dimensiune-timpul,reducerea formelor si volumelor din natura doar la latura lor geometrica vazand descompunerea formala,surprinderea secventialitatii.Are 2 faze:analiza si sinteza.A influentat arhitectura , industrial design , designul comunicatiilor vizuale, la sf anilor 30 ajungandu-se sa se vorbeasca de o arhitectura cubista(corespondenta clara intre lumea artelor plastice sicea a arhitecturii).

AVANGARDA ARTISTICA EUROPEANA = nu reprezinta in mod direct un fenomen determinant in istoria designului..futurism , expresionism , arta abstracta , neoplasticismul olandez , constructivism , Dadaism , suprarealism , arta naiva , neorealism.Noul univers formal nu se dezvolta unitar ci au aparut puternice procese de interinfluente.Artistii au fost impinsi spre descoperirea de noi forme si datorita ritmului rapid de dezvoltare a societatii masiniste.Futurism = formal a fost considerat o varianta italiana a cubismului.atentia acordata redarii miscarii,vitezei dinamismului,disonantei si disarmoniei prin intermediul automobilului.A ridicat tehnica automobilului la rangde principiu estetic.A avut insemnatate notabila in evolutia designului.Prima miscare de avangarda.Expresionism = considerat mai degraba un current ideologic de neadaptare a artistului la societate._Der Blaue Reiter die Neue sachlichkeit(Germania) , Scoala din Paris , Novecento.Arta abstracta = 1910, current care este considerat plecand din cubism si fauvism , caarcterizat prin abandonarea in arta a recognoscibilului, crearea formelor noi dar prin intermediul carora artistul refuza sa transpuna subiectiv realitatea.Neoplasticismul olandez = pleaca din cubismul sintetic, abordeaza infinitatea spatiului, modelarea sa in corpuri geometrice elementare si care sunt proiectiile sale spatiale , culoarea reprezenta modalitate de baza in redarea spatiului .Mondrian : echivalenta plastica _culoarea era socotita ca unul dintre cele mai eficace mijloace in definirea spatiului. Inarhitectura, spatiul vid conteaza ca non-culoare iar material poate conta ca si culoare._ rol important in afirmarea functionalismului din arhitectura si design.Scoala de la Paris , Purism = privea aspectele functionale dintre diferitele elemente reprezentate(le Corbusier,Robert Delaunay)Constructivism = ca expresie a avangardei ar fi influentat formele industriale prin tezele constructivismului esthetic (Naum Gabo) dar cele ale constructivismului practic (Vladimir Tatlin).: spatiul si timpul sunt factorii fundamentali prin care se manifesta viata (in baza acestui concept au fost create primele sculpturi cinetice in 1920_Gabo).O alta teza notabila ar fi fost contemporaneitatea : constructivistii fiind primii care au folosit materiale noi si metodologii tehnico-industriale.Arta naiva = expresie artizanala , nu se tine seama de regulile clasice ale artelor dar nici nu le incalca in mod deliberat.Neorealismul = pozitie intermediara intre Realism si Pictura naiva, artistul vrea sa depasesaca conditia de artizanat

Scoala Bauhaus: infiintata in 1919 de Walter Gropius la Weimer contributie prin stabilirea armoniei intre diferitele activitati artistice in baza unei orientari estetice binedefinite.Urmarea : arta unitara - unde nu vor exista diferente intre arta monumentala sicea decorativa si gandireasi conceperea in spiritul tehnologiei industriale existente._caracterizate de adaptabilitate: daca in primii ani a fost exclusa din studio istoria arhitecturii a fost reintrodusa in urma obtinerii unor generatii inculte ; daca in Europa s-a axat pe dezv. Progresiva de la detaliu la incapere ,in USA aceeasi indivizi au mers pe prefabricare si planning-ul general._studii axate pe elemntele formei si ale culorii care au o existenta obiectiva_activitate impartita in mod egal intre invatamant si productie :rolul dominant acordat arhitecturii considerate a fii capabila sa inglobeze in mod unitar cele mai diferite domenii ; formele utile-care cuprind domeniul obiectelor de larg consum incepand de la mobilier,lampi,tacamuri,tesaturi,imbracaminte,materiale de finisaj._rol hotarator in aparitia design-ului industrial (unitate intre arta si tehnica,pregatirea artistilor pentru industrie)._stiinta nasterii formelor ,fundamentarea unui basic Design ,creatii care si-au pastrat valoarea de etalon , ideal umanist si pedagogic.-absolventi ai acestei scoli:Josef Albers, Marcel Breuer,Mies van der Rohe.Dadaismul = 1916,Zurich, designul va dezvolta in aceeasi perioada o directie corespunzatoare nascuta din negativismul si contestarea futurismului Italian.(reprezentantMarcel Duchamp)Suprarealismul = deriva din Dadaism, adept al abordarii functionarii reale a gandirii (dicteu in absenta oricarui control exercitat de ratiune,in afara oricarei preocupari estetice sau morale)(reprezentant Dali)

Modernism,Late modernism,High tech,Expresionism , Organicism , Post modernism ,Deconstructivism,Informal/Minimalism,Vernacular _vezi cursuri arhitectura contemporana

CAPITOLUL 3.ISTORIA DESIGNULUI, PIONIERII DESIGNULUI SI ARHITECTURII MODERNE-mari expo internat 1851, 1867, 1889, 1900- preocup pt prt, desfacere, cant, rentabilitate functionalit la care se adauga probl legate de frumusetea produsului odata cu saturarea pietelor in cond unei uniformizari a propriet produselor-scoli de aret si meserii-prapastia inutilitatii arei in productie ca lux sau risipa de forta de munca-William Morris si John Ruskin, Anglia sec XIX -> tezele functionaliste masinoclasti-designul contemp volatilist odata ce sa iesit din era msinista, prod sa fie frumoase, logice prin functionalit lor sis a produca satisfactie utilizatorilor-Germania, Franta si Belgia formele Art Nouveau specifice-industria- dezvoltarea esteticii ind, inclusive in stiinta- sex XIX XX Paul Soriau- doctrina functionalismului forma este expresia fatzisha a fctiei sale(Etienne Soriau)-SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie-dupa 1907, Muthesius Deutscher Werkbund- intervalul antebelic pp elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului >postmodPerioada modernaPer moderna-1918 1920 curente in arta si arh: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez, Bauhaus, misc fr Le Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea nationalista si constiinta realitatii stiintifice-ind a epocii- reproiectarea numeroase prod efecte in perspect, abordarea superioara decorativismului primei per istoriceLe Corbusier promoter al masinismului si al desinglui in toate dom(urbanism, industrializare a constr si productiei de echipamente pt cladiri)-masina prod de obiecte perfecte, org vii-inventie tehnica forme noi si schimbari radicale in prod ind si in dezv standardizarii si prefabr elem de constr si echipamentJacques Vienot 1893 1959 1927 prima casa de decoratiuni in Fr cu 3 sect dcor/mob/inst-inf despre realiz design American-1933 mag La Printemps promov culorile fctionale-1940 La republique des Arts, progr nat de estetica ind-1950 asoc de estetica industriala Porza > asoc internat de estetica ind-Preocupat sa gaseasca specificit franceza in univ design-1919 -1929 ind Americana extensive,preocup pt estetic surclasata de fctionalit, competitivit-1929 marea criza econ > reproiectare/redesenare produse, designul conceptual produse noi si investitii tehnologice uriasePer moderna/contemporana din anii 30 ai sec XX-criza ec 1929 pct de lansare al designului American-Raymond Loewy La laideur se vend mal reporiectarea in masa inmtre anii 1930-1934 a prod americane-1930, Muzeul American de arta moderna sectie distincta de estetica ind, primul exponat masina de scris Olivetti-infl sc germane , Bauhaus-primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl, Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabr-Dymaxion House, 1932 Dymaxion Auto)Raymond Loewy noile modele de masini de multiplicat Gestetner, de la locomotive pana la ob de uz casnic, de la submarine la aastronave-pionier graphic design proiectarea de logotipuri-teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul ekipei de proiectareHenry Dreyfus aparatura create pt Bell Company, piroscaful Independence, avionul SuperconstellationWalter Dorwin Teague design de automobile Marmon, retele Service station, motoscafuri, unelte si ustensileHarley Earl designer al uzinelor CadillacDesignul European Bauhaus, cel fr(Jaques Vienot, Charlotte Perriand, lArchitectur daujurdhui), cel Italian (Gio Ponti rev Domus,Lancia, mob Figini si Pollini), finlandez(Alvaro Alto), danez(Arne Jacobsen);-designul o problema sociala interventia statului, problematica promovarii exporturilor cu reversal competitivitatii in piata interna > coord natAnglia:1944 Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si cursuri de profil pe sect de prod, publicatia DesignFranta:1948 Oficiul pt estetica ind, rev Esthetique industrielle, mari birouri de estetica indBelgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian t comertul exterior si Oficiul Belgian pt marirea productivitatii munciiDanemarca:1965 premii pt produsele cu nivel estetic coresp>esteticaItalia:excelenta in design, pluralism orientari promoveaza la nivel nat interpr de prod sau com designul. ADI La Rinascente Compasso DOroJaponia:2 univ de estetica ind, 1952 Asoc desenatorilor ind japonezi, 1955 burse in strainat, 1964 echipa jap castiga SUA premiul internat pt estetica ind, Ministerul Comertului certificate de estetica prod si prime fabricantilor, sectie proprie estetica in 1958Germania:Consiliul pt proiect formei traditia din invatamant consacrata pt Bauhaus, birouri de estetica indOlanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor, infl cereriiSUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Ind ai Amercii-majorit companiilor aveau birpouri de profil-1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de UNESCOURSS:intorducerea metod constructiei artistice Institutul Unional de cercetari Stiintifice privind estetica tehnica;Londra ICSID- sediul Bruxelles, congrese la 2 ani, 46 membri in 32 tari1.comisia de educatie consacrata invatamantului de ind design2.comisia de definitie si doctrina3.comisia de comunicatii4.comisia pt probl practicii si eticii profesionaleTarile socialiste, filiera admin mai eficienta decat cea comerciala, problema ramanerii in urma (Cehoslovacia,Bulgaria,RDG, Iugoslavia), comunismul societate neconcurentiala-patrund forme diversificate, reapare arh inginerilor(P.L.Nervi,Z.D.Makovski,R.B.Fuller)-supermarketingul, consumismul, criza obiectului-1933 grand Palais din Paris expozitia Design Miroir du siecle 1853-1993, studiul de caz ceasurile Swatch-provocarea pt design formalizarea invizibilului(electronica miniaturizata, informatica)-1996, centrul Pompidou expo Gaetano Pesce scaun Golgotha, canapea Apus de Soare- imbatranirea premature a formelor obiectelor ind, promotorul designului psihanalitic, fotoliul mama-prunc, scrumiera cu stugmat-promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial >premiile pt design, etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a cumparatorilor, campanile de promovare ale unor produse-rolul comerciantilor detinatorii unor baze de date cu o val inestimabila pt orientarea productiei si asigurarea eficientei si rentabilitatii activit ecArticulatia design-markleting, Public Relations publicitatea, propaganda produsului, studiul psiho-sociologic al pietei si al conjuncturii, la limita intre societ ind sic ea postind. Problema optiunii intre serii mari si serii mici-omul contemporan aspira la singularitate, detesta uniformitatea si rigiditatea, dar constientizeaza efectele modei, moravurilor, traditiilor, mutatiilor din ultimele 4 5 decenii, constientizeaza sezoanele-apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sist de clase si realizarea diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii-uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea achizitorului-calculatorul predispus efficient la combinatorica si colajRomania probleme de sincronizare cu contextual mondial0 dezghet ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului1967 Biroul de Estetica Marfurilor, punct de info in probl esteticii ind pe langa Camera de Comert RSR-1971 ICIEP insit de creatie ind si estetica a prod-in incvatamant, economic pana in anii 80 asociat cu marketingul, ,La sf anilor 60 invatam superior catedra de design Univ Arte Plastice N. Grigorescu Buc si Ion Andreescu la Cluj sectia de design1972 al VII-lea Congres International de Estetica-1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici , se deschid Galeriile ARTIND bucuresti consecrate ac domeniu-evidente urmat realitati:- durata ciclului de prod nu face operative copierea designului prod are deja pregatite gen urmat;- designul poate promova prod daca are resurse suf-designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si econ-designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere de concentrare a resurselor-dupa 1990 problemele se mentin deriva econ romanestiSuccesul in epoca al esteticii-filosofia participative-substituirea termenului estetica ind cu design sa produs in timp dar devine definitive in anii 60 ai sec XX, cu justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce designul ind ar fi un dom de activitate creatoare, practicam tehnico-artistica si pastreaza doar fundam teoreticaPutem distinge 2 nuclee dure deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in marketing care trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.>lant trofic al ambientului sintetic contemporan- designuri recognoscibile, istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din trecut

CAPITOLUL 4.BAZELE PERCEPTIEI CADRULUI DESIGNULUIFUNCTIUNE SI FORMA

Compozitie si perceptie dupa Rudolf ArnheimEl face parte din pleiada de la Bauhaus care s-a transplantat in SUA dezvoltand pragmatic fondul comun al acestuia, pornind de la efectele reale ale discursului plastic. El trateaza arta in raport cu perceptia vizuala.Configuratiile principale au fost considerate:- echilibrul (forte perceptuale, echilibrul fiziologic si fizic, ponderea, directia, relatia sus-jos si dreapta-stanga, echilibrul si intelectul uman). Echilibrul este starea de distributie a elementelor in care orice actiune inceteaza (vizual). Echilibrul fizic este momentul in care energia potentiala a sistemului are valoare minima. Putem avea o compozitie echilibrata (prin compensarea reciproca a partilor determinata de forma, directie si amplasare) sau neechilibrata (pare accidentala, tranzitorie si nejustificata).- figura (vederea ca explorare activa, sesizarea elementelor esentiale, concepte perceptuale, influienta trecutului, simpllitatea, nivelare si diferentiere, mentinerea intregului, subdivizarea, asemanarea si deosebirea)- forma (orientarea in spatiu, proiectiile, aspectul optim, metoda egipteana, suprapunerea, interactiunea plan-adancime, forma ca inventie, niveluri de abstractizare, informatia vizuala)- cresterea (creatia infantila, abordarea intelectualista, desenul ca miscare, legea diferentierii, vertical si orizontal, oblicitatea, fuziunea partilor, marimea, transpunerea in 2 dimensiuni, geneza formei in structura, consecintele educationale, bare si placi, cubul si rotundul)- spatiul (linie si contur, rivallitatea contururilor, figura si fondul, nivelluri de adancime, rame si ferestre, concavitatea in sculptura, adancimea, transparenta, convergenta spatiului, tipuri de spatii, reguli si viziuni)- lumina (receptarea, stralucirea relativa, iluminarea, crearea spatiului, umbrele, simbolismul luminii)- culoarea (de la lumina la culoare, forma si culoarea, armonia, elemente, sintaxa, interactiunea la culoare, reactii la culoare, cald si rece)- miscarea (actiune si timp, simultaneitate si succesiune, directia, viteza, miscarea stroboscopica, mintaj cinematografic, kinestezia)- dinamica (interpretarile traditionale, diagrama fortelor, miscarea imobila, dinamica oblicitatii si a compozitiei, efectele stroboscopice, nasterea dinamicii)- expresia (expresia fixata in structura, prioritatea expresiei, simbolismul in arta)Functiune formaCategoriile majore ale esteticii sunt, inca de la Vitruviu, rezultate din intersectia unei triade deterministe: functia, structura si forma. Componentele cu cea mai insemnata pondere estetica sunt recunoscute ca fiind forma si culoarea.Estetica industriala traditionala considera ca opera de arta are un continut si o forma din adecvarea si armonizarea carora ar rezulta valoarea. In secolul 20 se considera ca in stransa colaborare cu culoarea, stilul si ornamentul, forma poate fi considerata mesagerul epocii, al fauritorilor ei (transpunerea teoriei stilistice conform careia elementele formale ale fiecarei perioade ar avea o convergenta spre o expresie comuna, unitate formal stilistica). Se considera ca baza economica determina suprastructura cultural artistica, adica forma pune in evidenta multe elemente ale nivelului de cultura si civilizatie ale epocii, ale bazelor tehnico-materiale. Azi se crede ca mare parte a elitelor secolului 20 au acceptat ideile de stanga. In ultimul timp, conceptele traditionale sunt atacate in numele multiculturalismului tocmai la fundamentele lor: determinismul si abordarea stilistica.Proiectarea produsului este vazuta ca 3 determinante in echilibru:1. Functia exprima destinatia produsului; influienteaza fiecare faza, precum si ansamblul procesului creator2. Structura evidentiaza modul in care este dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale3. Forma este conturul aparent al materiei, ceea ce se arata sensibilitatii noastre, maniera sa de a fi. Analiza facute in perioada in care designul se constituise sustin ca produse de uz curent din diferite perioade (topor, sapa, lingura) evidentiaza 2 aspecte importante vizand forma:- forma finala a unui produs este rezultatul unei conlucrari dintre materialele folosite si tehnica de realizare- produsele cele mai reusite transced latura utilitara si functia stricta, aspiratia pentru frumos fiind o necesitate vitala, o insotitoare permanenta, si de aici: forma, culoarea, ornamentarea.Raportul functie-forma ia nastere numai atunci cand se determina conceptul de functiune. La inceput prin functiune se intelegea rolul tehnic elementar al unui obiect, functiunea sa practica: cutitul este facut pentru a taia.In realitate o forma nu raspunde niciodata unei singure functiuni, implica o alegere, in consecinta nu rezulta din aceste functiuni ci le continua, creand ea insasi acest sistem de functiuni. Forma rezulta din actiunile mai multor factori, dintre care au fost identificati urmatorii: materiile prime, evolutia tehnologiilor de fabricatie si a uneltelor, factorii psihologici, factorii economici, sociologici, nivelul de trai, diversificarea, balanta dintre cerere si oferta, indemanarea.

Evolutia \ viata formeiIn domeniul designului, termenul viata formelor exista ca atare. Evolutia presupune nasterea cresterea declinul moartea. Produsul de supune unor imperative decurgand din: economia de material (materii perime), costuri cat mai reduse, nivel de realizare cat mai modern contemporan si competitiv, eficienta maxima cu mijloace si costuri reduse.Chiar daca s-ar pastra vechea acceptiune a suprapunerii formei pe produs, tot ar aparea imperativul corelarii evolutiei formei cu durata de viata tehnica a produsului, uzura fizica normala si uzura morala. Se identifica un ciclu de viata al produsului, propriu fiecarui produs anume(forma grafica asemanatoare cu o curba a lui Gauss usor turtita spre dreapta, pe axa orizontala avand timpul, iar pe cea verticala volumul fabricatiei/desfacerii produsului respectiv).Realitatea evolutiei/vietii prosusului/ciclului de viata evidentiaza stransa conexiune a esteticii industriale/designului cu moda.Recunoasterea realitatii vietii si mortii formei in design a alimentat filosofia consumista. Accelerarea succesiunii produselor, inainte de decesul lor natural prin uzura fizica, trebuia realizata prin accelerarea schimbarii desginului acestora si ar fi avut efectul supraincalzirii economiei. Este deja o problema filosofica, vizand relatia artei cu morala si relatia artei cu economicul.Forma si competitivitatea produselorEstetica generala considera ca estetica industriala/designul a aparut ca necesara in momentul in care productia industriala saturase piata, produsele aveau acelasi pret, calitate, fiabilitate, iar criteriul de frumusete era cel care determina achizitia produsului.Designul devine necesar deci la un anumit nivel de egalizare a parametrilor tehnici si economici ai produselor si este stimulat de internationalizarea pietei.Produsul perceput in complexitatea creatie-productie-vanzare-service ajunsese sa fie incadrat in scheme: Faza 1: conceptieFaza 2: cercetari de laborator-evaluare-evaluari comercialaFaza 3:vanzare-comercializare service. Putem extinde acest circuit si cu elemete de refolosire-recuperare.Trebuie luata in considerare si problematica deseului.Aportul ergonomieiNotiunea (ergon- munca si nomos- lege) a fost lansata in 1949, insa a avut un precursor in taylorism la inc sec xx(filosofia benzii rulante).Ergonomia, are conexiuni bazate pe afinitati evidente cu stiintele economice, tehnice, sociologice, fiziologice, antropologice, psihologice si cu estetica si psihologia industriala.Aspectele principale ale acesteia vizeaza: ergonomia activitatilor, ergonomia informationala, topoergonomia, bioergonomia. Ergonomia comporta 2 mari sectiuni: ergonomia de conceptie si de corectie.Ergonomia este cam ca si ecologia ce astazi: vizeaza toate aspectele (forma, culoare, proportii) si promite regasirea armoniei.Din hibridarea ergonomiei cu planificarea economica au rezultat propuneri de sistematizare a produselor:1.produse pentru nevoi personale: cosmetice, confectii, incaltaminte, alimentare, tesaturi2.marfuri pentru uz casnic: electrotehnice, agricole, chimice,mobila3.marfuri pentru nevoi psihologice si reconfortante: cultural-sportive, electronice, alimentatie publica4.ambalaje: de transportAceste intreprinderi sunt inevitabil reactualizate de trecerea timpului.Filosofia ergonomiei: produsele care angreneaza munca manuala trebuie sa aiba o forma si functionaliata adaptate la posibiliatatile omului, astfel eliminand in mare masura oboseala organismului uman(fizica si cerebrala). In aceasta viziune, omului i-ar fi proprii: starea de repaos, starea de efort static si starea de efort dinamic. Ergonomia ajunge intr-un fel sa genereze chiar si functionalitatea optima, sa frizeze globalitatea: productia, circulatia, locuirea, sportul agremental, cam toata existenta umana ar putea fi afectata de o abordare ergonomica.Una din propunerile de grupare a comuniunii dintre elementele fizice si cele de ambianta:-ambianta fizica: iluminatul, temperatura, aerisirea, umiditatea, culoarea, zgomotul-ambianta psihologica: dispozitie - indispozitie, interes dezinteres, variatia plicitseala-repaosul: odihna, relaxarea, distractia-practica si antrenamentul-durata muncii, repaosului sau odihnei.Inainte de a cuceri produsele ergonomia s-a legitimat viguros in esteticavestimentatiei si a locului de munca. Epoca industriala consacrase cei 3 opt : orele de munca, odihna, somn. In vestimentatie abordarea modei propriu-zisa a fost devansata de abordarea tinutei pentru munca. Costumul de munca va avea o componenta de protectie absolut necesara, dar vizeaza si frumusetea. Dupa unele surse probleme estetice ale costumul de munca ar avea conexiuni cu: ambianta muncii, probleme de organizare si productivitate a muncii, emblematica, protectia muncii, demnitatea, prestigiul, psihologia si sociologia muncii, etc.Costumul de munca are o relatie privilegiata cu problemele de organizare a muncii si evidentiaza:-forma: usurinta si comoditate in miscari, la imbracare, dezbracare, buzunare, etc , specifice sectorului de munca si functiei ocupate-culoarea-emblematica- corect aleasa, citire usoara de la 2 metri, grafica de calitate.Criza functionalismuluiSfarsitul secolului XX, a ajuns sa rimeze cu pluralismul designurilor si a expresiilor formale,reabilitarea tendintelor marginalizate de catre modernism si incurajarea unora noi. O multime de concepte de pana acum, inclusiv cruciada impotriva kitsch-ului sunt detronate si puse intr-o lumina noua.

CAPITOLUL 5.FORMA, CULOAREA, LUMINA. STIL, ORNAMENT, DESIGN

ARMONIA FORMEI-CULOARE SI LUMINAAndre Hurmant fondatot al miscarii forme utile, asimileaza notiunea de forme industriale cu cea de forme construite, implicand in acest domeniu , ple langa arhitectura si masinile uneltele etc. Socotindu-le mai putin autonome si mai putin legate de necesitatile spirituale ale omului.In legatura cu calitatile estetice ale produselor industriale se disting extreme daunatoare care influenteaza negativ procesul de productie: spirit afacerist si publicitar, neconcordanta fintrer forma si functie, functionalismul si anti functionalismul. Astfel, Abraham Moles propunea studiera functionalismului in legatura cu contextul sociologicPrincipalii factori cepabili in definirea esteticii industriale: *stiinta si tehnica*socologia*ergonomia*fiziologia*psihologia industriala si sociala. Estetica implicata in industrie obliga la realiarea unei forme autentice, dictata de raportul functiune-structura, fara excese de oa parte sau de alta. Forma trebuie sa exprime in acelasi timp functie modul de folosire si justificarea pretului de cost. O forma complexa asi reusita implica reducera la minimum a efortului de perceptie, ed uz, de comanda etc.

Culoarea rolul pe care il joaca in designul industrial. A. Hermant: culoarea nu poate fi disocialta de forma intrucat ea poate afirma sau distruge. Contureaza formele,permite o perceptie vizuala optima,tarnsmite o valoare emotionala si comunica o informatie. In mediu industrial sunt 3categorii de culori:-functionale-de ambianta-de semnalizare. Perceptia culorilor declanseaza omului subtile vibratii afective( nuante vesele, triste, delicate, calme, viguroase, reci, calde). ROSUL irita socheza GRIUL genereaza melancolie NEGRUL obsedant depresiv ALBUL elegant optimist ALBASTRUL linistitor. Formele si culorile nu exista separat unele de atele, culorile sunt aplicate formelor. Insa, aplicate prost elel lezeaza calitate estelica a formelor.CONTRAST SI ARMONIE A CULORILOR.REALIATEA SI EFECTUL CULORILOR.Perceperea culorilor are un efect psiho-fizic(efectul culorii si se datoreaza schimbarilor/contrastelor simultane, ex:gri pe fond alb pare mai inchis si invers pe negru). Aceste valente ofera artistului posibilitati de exprimare. Una alt fenomen este contrastul simultan succesiv si de marire- ochiul necesita culoarea complementara a fiecrei culori percepute si daca nu o are o genereaza.ARMONIA CULORILOR- se bazeaza pe legitati obiective. Armonia inseamna echilibru, simerie a puterilor, a fortelor. Starea de echilibru (la niv. aparatului receptiv) inseamna starea in acre desimilarea si asimilarea substantei vederii sunt =.(desimilarea folosirea/oboasirea ochiului; asimilarea-regenerarea ei.) E.Bering- 2 sau N culori sunt armonioase atunci cand amestecandu-le opric =>lumina alba.CROMATOLOGIA CANSTRUCTIVA- cuprinde legile de baza ale actiuni culorilor. In ceratie sentimentele si intuitia ar sta deasupra lumii palpabile,prin numere. Cromatologia este vazuta ca un ajutor al creatiei. In acest domeniu se incepe de la cele 3 culori de baza din care se formenaza cercul culorilor format din 12 parti. Pentru a obtine culorile de ordin II se amesteca cele de rangul I,iar din amestecul celor de rang I cu rang II =>cele de rang III.CELE 7 CONTRASTE CROMATICEcontrastul-atunci cand intre 2 efecte cromatice asemanatoare se constata deosebiri clare. Contrastele se pot percepe numai prin comparatie, iar efectele culorilor pot fi marite sau slabite prin culori contrastante. Daca deosebirile se potenteaza la maximum e vb. de contraste polare sau opus egale.1 contrastul culorilor in sine: el poate fi gasit in arta diferitelor popoare, in arta decorativa, in arta majora mai cu seama in picturile din Evul Mediu si in manuscrise. Efectele culorilor => din ambianta coloristica si din contrastele dintre ele. Toate acestea se observa intre tonurile asezate pe cercul coloristic. Contrastul maximal se gaseste intre culorile de ordin I(rosu ,galben, albastru) si scade odata cu departarea de culorile de baza. Contrastul se poate intari prin despartirea cu ajutorul unor dungi negre sau albe. Exista o sacra descrescatoare a perceptiei cantrastului dintre culori: 1-albastru pe alb 2-negru pe galben 3-verde pe alb 4-negru pe alb 5-verde pe rosu 6-rosu pe galben 7-rosu pe alb 8-portocaliu pe negru 9-pegru pe portocaliu 10-portocaliu pe alb 11-rosu pe verde.2 contrastul de inchis-deschis el sta la baza unui fel de viziune si expresie stilistica cantrar celui care se baseaza pe contrastul culorilor. Contrastul polar se gaseste intre alb si negru intre care trecerea poate sa fie prin tonuri sau valori. Diferenta intre tonuri se mareste in functie de marimea cantrastului. Tonuri deschise maresc aparent suprafetele care le ocupa.( griul absoarbe culoarea, poate lega culorile opuse, este vazut inagresiv,relativ, insa prin modulatii de tonuri poate deveni viu ori prin prezenta culorilor, colorat(contrast simultan). Se cere ca in acelasi plan sa se foloseasca tonuri si valori asemanatoare, intr-o lucrare sa nu fie folosite tonuri ci cateva grupari expresive.3contrastul de rece-cald pe acest contarst se bazeaza picrura. Polii opusi sunt rosu-orange (culoarea cea mai calda) si verde-albastru (cea mai rece) acaror valoare este aproape egala. Celelalte culori si vibratiile lor sunt calde ori reci in fct. de culoarea care predomina intre ele. Moduri de actiune ale contrastului RECE-CALD: umbrit-insorit; transparent-opa; linistitor-excitant; subtire-gros; aeral-dens; apropiat-departat; usor-greu; umed-uscat. Pentru a domina, a actiona nestingherit contarstul cald-rece celelalte contraste trebuie retinute/temperate sau folosite ca si contarste secundare.4contrastul culorilor complemntare e important in stimularea si echilibrulculorilor. Contarstul polar e format dintr-o culoare de baza si amestecul celorlalte doua. Culorile complemnetare juxtapuse se stimuleaza reciproc, iar in amestec se transforma in gri. Culorile complemnetare, in raport cu masa corecta, sunt armonioase pentru ca din ele rezulta o totalitae de efecte static solide. Ele contin si alte contraste: GALBEN-VOLET= inchis-descis; ROSU-ORANGE si VERDE-ALBASTRU=contrastul cel mai intens de cald-rece.5 contrastul simultan ochiul pretinde simultan culoarea complemntara a unei culori si o porduce independent de prezenta acesteia. Senzatia se conserva catva timp in ochi fenomen numit contarst succesiv. E din ce in ce mai puternic atunci cand tonurile sunt asemanatoare si cu cat cercetam o culoare mai intens si mai mult timp, excluzand alte impresii coloristice. Acest contrast apare si intre culori pure, fiecare perzandu-ei caracterul real propriu si starlucesc in efecte noi.Lumina modifica aspectul culorilor. Cea incandescenta este mai calda (galbuie-alba) amplifica galbenul, portocaliul,rosu. Lumina zilei (rece-alb-albastruie) amlifica verdele, albastrul si violetul. Lumina alba incasdencenta (alb-rece) intermediara- nu ar reda corect culoarea.SEMNIFICATIE SI CODURI COLORISTICECulorile au o multitudine de semnificatii care decurg din locatie (nebulozitate, provenienta rurala sau urbana, etc.), civilizatie, traditii nationale si culturale (negru-culoare de doliu in Occident; albul-in unele zone orientale; violetul-repulsie in unele tari africane), ideologii, apartenenta sociala, mod de folosire, varsta, sex, etc.Principii pentru alegerea culorii produselor:1- culoarea utilajelor si spatiilor de productie ar putea sa contribuie la cresterea productivitatii si asigurarea uno conditii mai bune de lucru;2- culoarea produsului insusi ar putea contribui la realizarea unei ambiante optime (nu e de neglijat nici eliminarea stralucirii, orbirii, a conditiilor dificile de vedere);3- culoarea poate contribui la securitatea muncii (cod de avertizare asupra riscurilor, functionarea corecta a masinilor, organizarea muncii, etc.);4- culoarea poate contribui la cresterea randamentului si a eficiantei muncii (inclusive sistem de identificare a utilajelor, masinilor, proceselor de munca);5- culoarea poate fi folosita la controlul temperaturii, imbunatatirea vizibilitatii, apararea de lumina, inclusive a produselor si prin ambalare corespunzatoare;6- culoarea poate deveni parte integranta a esteticii produselor, promovarea desfacerii, usurarea vietii, estetica ambientala, imaginii unor firme, nivelului unei realizari.Culoarea poate fi folosita si conform notiunilor de ergonomie (identificarea rapida a tastelor). In viziunea consumista, culoarea ar putea fi utilizata si pentru accelerarea uzurii morale a unor produse si fortarea inlocuirii acestora: practica asocierii unei anumite culorii cu produsul dintr-un an. In comert, culoarea vizeaza ambientul general si mobilierul, dar mai ales ambalajele si materialele promotionale. Culoarea este afectata si de moda; cel putin in domeniul vestimentar, conclavuri autorizate stabilesc culoarea si materialele pe care va vibra aceasta. Oricum, s-a acceptat ca trebuie folosite culori diferite pentru produse de scumpe/varf de gama si produse de serie mare.Problema seminificatiei culorii pune si problema daca aceasta are o origine fiziologica sau sociala, pentru ca s-a constatat ca culorile provoaca si reactii multiple(iluminatul rosu, care produce accelerarea pulsului si respiratiei, iluminatulrosu si galben care invioreaza pe apatici, calmarea prin verde, rosu-influentarea deciziei de cumparare, inviorarea si inlesnirea comunicatiilor de catre portocaliu, tonicitatea verdelui, dar si ambiguitatea sa, feminitatea si delicatetea rozului pal, intimitatea si distinctia rozului ma accentuat, seninatatea si linistea albastrului deschis, eleganta si distinctia negrului lucios, prospetimea si puritatea albului).Combinarea culorilor este mai complicate decat folosirea lor separate. Nivelul elementar este sa se lucreze cu gamele simple si complexe prestabilite. Rafinamentele survin din momentul in care se lucreaza cu armonii inedited si aici apare si importanta sensibilitatii si fanteziei tineresti.In domeniul reclamei si graficii publicitare trebuie sa retinem importanta vizibilitatii si puterii sugestive a informatiei vehiculate si faptul ca alegerea culorii nu ar fi in acest caz decat un element al unui tot.In perioada clasica a esteticii industriale/designului s-a stability ca culoarea si grafica produselor trebuie puse de accord in mod rational.In acest scop de eveluare a reactiilor la forma si culoare produselor au fost create tehnici si aparate adecvate diferitilor parametrii ai acestora, precum:distantometrul masurarea departarii la care mai pot fi identificate elementele publicitare; tahitoscopul viteza perceperii elementelor publicitare; viziometrul cercetarea vizibilitatii textelor publicitare; apararea pentru masurarea intensitatii culoriilor.Digitizarea actuala a perfectionat aceste tehnici si le-a completat. Aceste tehnici au avut un aport la dezvoltarea esteticii psihologice si sociologice precum si a esteticii de laborator.STIL, ORNAMET-DESIGN Stilul industrial e cel care defineste epoca marii productii masiniste. E. Souriau defineste caracteristicile acestui stil: -valorificarea unor noi materiale sintetice;-tendinta de simplificare a formelor legate de noile materiale; -simlificarea si expresivitatea utilizarii; -lipsa ornamentului supraadaugit. Astfel, acest stil e nu numai rezultatul dezvoltarii industriale ci si al unei activitati artistice, intervenind in formarea bunului gust. P. Francastel arta si tehnica sustine ca tehnica are un rol dominant in relatia dintre arta si tehnica si ca viziunea estetica a producatorului de bunuri industiale nu poate fi conceputa in afara coordonatelor stilistice generale ale fiecarei culturi nationale. In acceptiunea postmoderna, ornamentul estetic este perceput mai tolerant ca element al ansamblului decorativ, aspiratie e a adauga ceva in plus, obiectelor, peste functia lor. Creatia si inovatia erau prezente succesiv-alternative, in stil si ornamet, pana la a face ca acestea sa izvorasca organic unul din celalalt. In sec XX estetica industiala genereaza o unuformizare in numele practicului, comodului, functionalului, rationalului. Doar individualismul de azi, prin cercetarea pietii, va da lovitura acestei uniformizari. Azi originalitatea si contemporaneitarea nu mai sunt similitudini.Slilul => dintr-un ansamblu de factori (social-economici, baza tehnico-materiala si relatii de productie, fctori naturali, particularitati nationale etc)care actioneaza in vederea formarii unui public receptiv la aest stil. Aceasta sinteza e realizata de designeri. Stilisti se ocupa cu corijarea formei exterioare si a cromaticii (aspectul exterior al unui produs mai vechi).Ornamentul azi ii este mai potrivit ornamentul geometric ecat cel figurativ. H. Read : ornamentul deriva si este subordonat formei si functiei produsului si mai considera ca sunt 2 tipuri de ornament: striuctural si aplicat. J. Evans sustinea ca designul determina o noua conceptie asupra ornamentului.Tendinta potrivit careia forma ar trebui sa derive direct din cerintele de functionalitate, neaga posibilitatile creatoare ale designului. Astfel, a aparut designul expresionist, subversiv, psihanalitic etc.Importanta stilului si ornametatiei:-stilul e inclus in cadrul categoriilor de baza din estetica vietii cotidiene; -amandoua implicate in estetica produsului ar ajunge sa devina caracteristici esentiale ale unui popor sau ale unei epoci. Prin crearea unui obiec pentru subiect, stilul ar genera si un subiect pt obiect. Prin aceasta se bazeaza discursul despre rolul educativ-estetic ai esteticii industriale/ designul si contributia sa la formarea idealului estetic al epocii sale.

CAPITOLUL.6:CREATIVITATE (CREATOLOGIE) TEORII PSIHOLOGICE SI TEHNICI DE SIMULARE A CREATIVITATII

PSIHOLOGIA CREATIEI conceptCreativitatea e considerata o importanta sursa de progres. Psihilogii au definit creativitatea ca fiind o aptitudine generala, capacitate umana, comportament creator, talent creativ, coordonata esentiala a personalitatii. Haefele defineste creat. superioara drept priceperea de a realiza inovatii de o valoare sociala deosebit de mare. Blake King: creativitatea la un arh sau un inginer denota talentul de a sintetiza si introduce noi si imbunatatite configuratii in serviciul omului. Elementele esentiale sunt perceptia, imaginatia si talentul de a o proiecta si exprima. N. Berdiaev: omul se justifica pe sine in fata creatorului nu numai prin ispasire, ci si prin creatie. C. Rogers: adapatera creative naturala ar fi singura posibilitate prin care omul sa poata tine pasul cu schimbarea caleidoscopica a lumii sale. J.P. Guilford: creativitatea ar viza abilitati comune majoritatii oamenilor, reunind sui-generis insusiri de personalitate a fiecarui individ iar personalitatea creatoare se manifesta si in aptitudini, atitudini, calitati temperamentale. Mihaela Roco: creativitatea nu inseamna doar receptatrea si consumul de nou, ci in primul rand crearea noului.Tipuri de creativitate: artistica, stiintifica, tehnica, didactica, organizatorica etc.Etape ale creativitatii: -pregatirea: in care problema pune stapanire pe subiectul creator) si inculcatia: in care subiectul cauta solutii la problema pusa in subconstient.Definitie: un sistem complex, dynamic, resonant, ale carui elemente fundamentale sunt subiectul creator, mediul creativ, activitatea creatoare si produsul creativ, fiecare dintre acestea fiind necesare dar nu si suficiente. Pt manifestarea cerativitatii, consonanta elementelor constituente e mai importanta decat fiecare element in parte, ea avand elemente de rezonanata.Trasaturile caracteristice personalitatii creatoare dupa R. Weisberg: interesele de cunoastere, independenta judecatilor, increderea in sine si perceptia de sine ca individ creativ. El considera ca conceptual de geniu este un mit.Mintea creatoare dispune de 3 facultati: imaginatia (facultate mentala de a elabora o infinitate de asociatii noi), judecata (combinarea ideilor si observarea acordurilor si dezacordurilor pt grupari si eliminari) si gustul (simt intern pt delimitare, un supliment de judecata de factura estetica).Caliatile creativitatii: productivitatea (nr de idei, solutii), utilitatea (rezultatele actiunilor), eficienta (randamentului economic si performantele actiunii), valoarea (produselor actiunii), ingeniozitatea (eleganta si eficienta metodelor), noutatea (in timp), originalitatea (raritatea ideilor, solutiilor difera de noutate).Criterii de delimitare a activitatii creatoare de cea productiva: I.A. Taylor: insemnatatea si recunoasterea sociala a performantei, formulare coerenta si inteligibila a rezultatelor. S.Golan: rezultate performante, proces creative (spontaneitate, flexibilitate), potential creativ (fluiditate, originalitate). F. Barron: raritatea in colectivitatea unde apare corelata cu adecvarea la realitate. A. Koestler: nivelul de constiinta in cautare, tipuri noi de experienta, natura obstacolului care trebuie depasit.1.Tehnica autochestionarii Osborn -consta in multiplicarea intrebuintarilor vechilor obiecte, care duce la solutii inedited:a) adaptarea obiectelor actuale la necesitati noib) ce rezulta din marirea necesitatilor lucrurilor sau a duratei actiunilorc) ce rezulta din micsorarea dimensiunilor sau duratei actiunilord) pot fi inlocuite materialele, procedeele, sursele de energie conventionale? Cu ce?e) ce combinatii de noi elemente ar fi posibile?Faze premergatoare ale actului de creatie: -preparatie (elaborarea unei preforme a ideii, neclara), -inculcatia, -iluminarea, -verificarea.Specializarea si interdisciplinaritatea G.P.Shaw: Specialistul este un om care afla din ce in ce mai mult despre un domeniu din ce in ce mai mic, pana cand intr-o anumita zi incepe sa stie totul despre nimic. Regula de aur a vechilor greci era: Sa stii totul despre ceva si ceva despre tot si ea ar trebui reformulata: Sa cunoastem esenta tuturor fenomenelor pt a intelege noua esenta a unui fenomen.2.Metoda testului pt dezvoltarea potentialului creator masoara factorii cei mai inalti ai creativitatii: -fluenta ideilor; -flexibilitatea gandirii; -originalitatea. Ex: se prezinta o imagine (un purice si un elefant) si se cere sa se gaseasca cat mai multe titluri pt ea.3. Brainstorming reguli: a)aprecierile critice sunt interziseb) imaginatia sa fie total libera, se accepta orice ide, oricat de extravaganta ar fic)se cere cantitated) asociatii neobisnuite de idei, combinarile si amliorarile solutiilor propuse de ceilalti4. Sinetica principala rivala a brainstormingului, intemeiata de W. Gordon, induce stari psihologice sau favorizeaza imaginatia; -metoda calitativa, spre deosebire de brainstorming care e mai mult metoda cantitativa; -metoda consta in expunerea unei idei unui grup de indivizi, specialisti din domenii difeirte, rezultatul e elaborarea unei idei sau unui concept complet nou; -3 faze: a)convertirea ciudatuluib)convertirea familiarului in ciudatc)reconvertirea ciudatului in familiar si elborarea unui concept, idei sau metode de rezolvare noi.Etape: -elaborarea solutiei;-elaborarea modelului-prospectarea pietei.5. Metoda analogica se folosesc analogii referitoare la un fenomen dat. Analogii: -lujer de ceapa spalat de ploaie; -pasare care curata dintii crocodilului; -spalatul pisicii; -ceapa cu foite ce se decojesc.6. Metoda 6 nr de membrii ai grupului;3 nr de idei pt o problema;5 nr de personane care prelucreaza un set de idei7. Metoda Phillips -un grup mare se imparte in mai multe subgrupe eterogene; -fiecare grup emite idei, enuntate apoi in plen de un reprezentant al grupului (se face in timp limitat)

PROBLEMATICA METODICII DESIGNULUI

Metoda designului clasic schitata in 1970 de catre Christopher Jones-Design Methods-designul contemporan se poate disocia in: analiza procesului de design (APD) si metodele designului;-APD- defineste designul, obiectivele sale si profesia-metodele clasice erau cele consacrate de evolutia mestesugurilor si designul pe baza de desen (desen tehnic si design arhitectural)-metodele noi elaborate fata de cele clasice sunt argumentate de noile realitati si incercau sa dezvaluie gandirea intima a specialistilor in design-existau 3 criteri de evaluare a noilor metode de evaluare: al creativitatii, al rationalitatii si al controlului procesului de design. Prin stimularea creativitatii a aparut brainstorming-ul si sinectica (input-circuit decantor-output). Comune acestor metode ar fi obiectivele, variabilele si criteriile fixate dinainte.-problema de proiectare in design poate fi defalcata in subansambluri insa nu intotdeauna fara a afecta performanta, pretul, greutatea, aspectul interactiunilor dintre componente. Aceasta dependenta intre componente duce la o activitate circulara cand de fapt se doreste linearitatea fara bucle informationale repetate-o trecere unica liniara ideala ar arata astfel: identificarea tuturor variabilelor importante, relatiilor intre ele, maximalizarea variabilelor de iesire. Pt aceasta metoda liniara este nevoie de previziune insa nu se reuseste intotdeauna eliminarea imposibila a neprevazutului-criterii pt controlul proiectelor de design: identificarea si analizarea deciziilor critice, corelarea cheltuielilor de cercetare si design cu penalizari pt decizii gresite, corelarea activit de design cu oamenii ce trebuie sa le realizeze, identificarea surselor de informatii utilizate, explorarea interdependentei dintre produs si mediul ambiant.- principalul element din trecut al procesului de design si anume desenul la scara, nu mai raspundea metodelor noi, fiind nevoie de un proces nou, coerent: automatizarea procesului de proiectare prin transpunerea intr-un program pe calculator-s-a incercat descompunerea metodei clasice si reasamblarea ce a dus la viziunea unui proces in 3 etape: divergenta, transformarea, convergenta. Principala consecinta a acestui demers a fost ca a facut publica gandirea proiectantului: tipul intuitiv-cutia neagra, tipul rational-cutia de sticla, tipul procedural-gandire despre gandire-reconstituirea procesului de design s-a bazat pe utilizarea computerului, cooptarea tuturor celor implicati in proiect, reunirea divergentei si convergentei prin interfetele grafice ale calculatorului-astfel metodele in design au fost clasificate dupa gradul de preplanificare si dupa config cercetarilor: preplanificate (liniare), adaptative (cu bucle ciclice) ramificate, incrementale-au rezultat 6 sectiuni care grupau aceste metode:a. strategii prestabilite (convergenta)-cercetare sistemica, analiza valorilor, ingineria sistemelor, proiectarea sistemelor om-masina, cercetarea limitelor, strategia acumulativa tip Page;b. controlul strategiei- comutarea strategiei (gandirea spontana influenteaa gandirea planificata si invers), metoda fundamentala de design a lui Matchet;c. metode de explorare a situatiilor de design (divergente): stabilirea obiectivelor, cercetarea bibliografiei, cercetarea vizuala a incompatibilitatilor, culegerea informatiilor de la utilizatori, formularea de chestionare, cercetarea comportarii utilizatorilor, testarea sistemica, alegerea scarilor de masura, ordonarea si reducerea datelor;d. metode pt cautarea ideilor-brainstorming, metoda sinectica, inlaturarea blocajelor mentale, diagrame morfologice;e. metode pt cercetarea structurii metodelor (transformarea)- matrici de interactiune, retele de interactiune, analiza ariilor de decizie interconectate, transformarea sistemelor, inovarea prin deplasarea limitelor, inovarea functionala, metoda Alexander pt determinarea componentelor, clasificarea informatiilor de design;f. metode de evaluare (convergenta)- liste de verificare, alegerea criteriilor de selectare, ierahizare si evaluare, scrierea specificatiilor, indicele gradului de fiabilitate

CAPITOLUL 7.ETAPELE PROCESULUI DE CREATIE. GENEZA CREATIVITATII

TEORII ASUPRA CREATIVITATII

Teresa Amabile (1983): modelul are urmatoarele componente: calificarea(grad de specializare in domeniu), abilitati creatoare si motivatie intrinseca Robert Weisberg (1986): studii impartite in mituri consacrate si cercetari experimentale.Contesta iluminarea fulgeratoare. Creativitate=gandire creativa evolutivaH. Gardner (1993): perspectiva holista cu urmatoarele niveluri: supersonal, personal, intrapersonal, multipersonal. Tensiunile dintre ele genereaza creativitateaM. Csikzentmihaly (1997): Creativitatea nu ar fi ceva personal ci interactiunea a 3 sisteme: setul institutiilor sociale, domeniul cultural stabil si individul.Michel si Bernadette Fustier (1988): 5 curente istorice: curent clasifictor sau logic (preocuparea omului rational de a ordona universul), experimental(tehnici de verificare a ipotezelor), functional (instrumentele faurite de om ar permite utilizarea legilor fundamentale ale naturii), combinatoric (creatie si inovatie)si intuitiv (gandirea rationala copletata de sensibiliate, intuitie si sentiment)Insight si creativitate( R. Sternberg, I. Davidson): vederea din interior se apropie de intuitie si intersecteaza cele 3 planuri ale desfasurarii activitatii psihice: constient, subconstient, inconstient. Ar exista 2 forme de insight: convergent(sol ce dau sens unor fapte aparent nelegate pana atunci) si divergent (explorarea de posibilitati ce se genereaza noi implicatii). Prin legatura cu analogia si metafora, insight-ul s-ar situa in relatie cu motivatia.Motivatie si creativitate (C Rogers, Rolo May): resortul creativitatii este tendinta omului de a-si realiza potentialul Dezorganizarea creativa (G.T. Land) nevoia de restructurare, de degradare a unui echilibru existent ar fi cheia gasirii unei noi modalitati de a vedea lumea. Procesul creativ ar avea 4 stadii: formativ(crestere aditiva), normativ (crestere replicativa), integrativ(crestere acomoditiva),transformational(crestere creativa).Etapizarea procesului creator dupa Mihaela Roco:1. interpretari cu dominanta mistica (inspiratie de la zei sau muze)2. abordari pragmatice generate de cresterea interesului pt dezv creativitatii3. interpretarea psihoanalitica4. abordarea psihometrica cu introducerea testelor de apreciere a creativitatiiAlte 2 variante de etapizare a procesului creator:1. Modelul elaborat de G Wallas cu 4 etape: prepararea, incubatia, iluminarea si verificarea2. Solutia de topografiere in 4 secvente: analiza logica (prepararea), rezolvarea intuitiva (incubatia), verbalizarea rezolvarii intuitive (iluminarea), formalizarea rezolvarii(verificarea)

Principalele etape ale creatiei dupa modelul G Wallas I .Prepararea etapa de acumulare , de colectare a materialului brut 1.analizata secvential , prepararea se subdepartajeaza : sesizarea problemei, analiza si definitia problemei, acumularea materialului necesar , formularea ipotezelor si schitarea primelor solutii2.dominanta prepararii : intuirea in sens larg a) alaturi de cunostinte in domeniu , strategii logice si experimentale creatia de anvergura inseamna cultura si experientab) creativitatea presupune uzanta deprinderilor intelectuale si motrice3.conditiile ambientale :faciliteaza buna desfasurare a proc creatorII .Incubatia1.refugierea creatorului intr-o etapa de asteptare 2.exista 3 etape : constienta , preconstienta, sau care trebuie pusa pe seama altor procese => structura inconstienta sau preconstienta-C.Rogers : incubatia este o deschidere fata de experienta interna3. argumente : individul are acces la capitolul informativ , depozitat mai demult in memorie. Concluzie : contributia factorilor abisali in procesul creatorIII .Iluminarea (inspiratia si intuitia) exprima aparitia fireasca a solutiei1. momentul iluminarii = fulgeratia unei clipe unice2. iluminarea este laitmotivul prezent inevitabil in orice proces creator.are loc dozarea involuntara a proportiei dintre:inspiratie si afectivitate , inteligenta.3. iluminarea se produce in modul corect numit serenpiditate (descoperire intamplatoare). relevatia solutiei apare in momente de relaxare, in timpul omnului, sau influentata de hazard.IV .Verificarea etapa care desavarseste procesul creator 1. presupune elaborarea respectiv materializarea ideii intr-o forma explicita2. continutul verificarii inseamna intreruperea ideii furnizate de iluminare si evaluarea acesteia-verificarea nu este prezenta in orice domeniu in arte fiind vb de accepate sau respingere mai mult3. verificarea este prin excelenta o cale activa in tote momentele sale4. concretizarea ideii nu este niciodata copia a originalului prefigurat in imaginatia creatorului5. opera creatoare parcurge patru stadii in drumul sau catre public: cunoastere , convingere , decizie , confirmare.

Teoria neurobiopsihologica

-explorarea zonelor functionale din creier cu cele 100 miliarde de neuroni in care se desf procesele creativitatiiModelul tridi al creierului :-creierul reptilian (apararea teritoriuui, rutine,itinerare, automatism)-creierul limbic (visceral, se ghideaza dupa 7 legi : impermeabil logicii rationale; pe aici si sant filtrate unidirectional toate informatiile; filtrarea da tonalitatile emotio-anale informatiei (interesant /monoton); inregistrarea actiunilor si transformarea in reflexe; stocarea amintirilor si dobandirea experientei; actionarea filtrului in functie de tipul de amintiri ; asigurarea debitului cunoasterii prin imagine-cortexul apare la mamiferel superioare ca sediu al recunoasterii obiectelor , ca realitate externa intr-un spatiu dat; la om da specificitate prin operarea cu simboluri , limbaj si gandire abstractaIn cadul creierului opereaza specializarea pe orizontala ( creierul drept si stang ) si tipuri de emisfericitatea (complementaritatea emisf 1962)-exista patru sectoare de reactivitate cerebrala, preferinte cerebrale si interconexiuni intre sectoare , profiluri marcante si interconexiuni privilegiate , diferentieri in gradul de folosire al sectoarelor, modul de rezolvare al problemelor si localizare in creierul total , comunicare interpersonala.

Creativitatea si factorii stimulatori sau inhibitori decurgand din complexele personale

Bariere personale in raporturile interumane (E. Limbos )-bariere legate de contextul socio-cultural ce decurg din insatisfactiile conditiilor in care traieste individul, conditionarea si manipularea prin mass-media , persistenta prejudecatilor , diferente culturale, non-integrarea frustatilor si ultimele descoperiri stiintifice sau filosofice-bariere datorate frici endemice : infruntarea, agresivitatea, principiul competentei, rezistenta la schimbare ,lipsa increderii in sine-bariere datorate atitudinii individualiste : egocentrismul, sentimente de incompetenta , lipsa de obiectivitate si realism-bariere referitoare la relatiile individ-grup : lipsa de comunicare, marginalizare, lipsa de autenticitate, dependenta.

Blocaje ale creativitati : de tip emotional, de ordin cultural, de ordin perceptivComplexe personale : complexul de abandon, de rivalitate fraterna , de insecuritate, al castrarii sau afirmarii de sine in plan sexual , de culpabilitate , de inferioritate. Complexul este un segment de conduita , compus din tendinte, reprezentari , afecte si fara semnificatia unitara prin raportare la existenta actuala a subiectului.La ora actuala prin complex se intelege echivalentul sentimentelor de inferioritate sau vinovatie, adica un handicap cand este noncompensat sau nonintegrat dar altfel poate fi si o sursa de autodepasire.

Inteligenta emotionalaImportanta acordata individului si drepturilor sale se regaseste in insemnatatea emotiilor si studiul carac afectivitatii ce scapa constiintei (este la nivel inconstient)-emotiile asigura: supravietuirea , luarea deciziilor , stabilirea limitelor, comunicarea si unitatea membrilor speciei umane -iteligenta emotionala EQ are o influenta mai mare asupra reusitei individului decat IQ inteligenta emotionala implica:Mayer si Salovey : - abilitatea de percepere si exprimare a emotilor , de accedere si generare de sentimente faciliteaza gandirea si cea de cunoastere si intelegere a emotiilor si astfel promovarea dezv emotionale si intelectuale.Reuven Bar On : adaptabilitate, controlul stresului , dispozitia generala, constientizarea propiilor emotii, stapanirea emotiilor, motivarea interioara, empatia, stabilirea si dirjarea relatiilor interumaneD. Goleman : constiinta/incredere in sine , autocontrol, aptitudini socialeA. Mehrabian : perceperea clara , exersarea capacitatii de a raspunde cu emotia si comportarea adecvata , implicarea intr-o relatie interpersonala implicand onestitatea, respectul, alegerea profesiei cu satisfactie profesionala , capacitatea de a lucra echilibrat de a se recrea si relaxa in viata.

Nivelurile formarii inteligentei emotionale : evaluare perceptiva si exprimarea emotiei , facilitatea emotionala a gandirii , intelegerea si analiza emotiilor si utilizarea cunostiintelor emotionale, reglarea emotiilor.Empatia fenomenpsihic de retraire a starilor si actiunilor celuilalt prin transpunerea psihologica a e eului , permitand intelegerea modului in care celalalt interpreteaza. Ipostaze : fenomen psihic, proces psihic, produc psihic, insusire psihica , construct multidimensional de personalitate.Altruism influentat de empatie prin 3 variabile : abilitatea de discriminare si clasificare a starilor afective ale altora , evaluarea ipotetica a modului de comportare a unei alte persoane, impresionabilitatea emotionala, capacitatea de a-ti unifica simtamintele cu alte persoane.

CAPITOLUL 8.ELEMENTE DE SEMIOTICA

Orice fenomen de viata are un corespondent in imagine.Corelatia dintre fenomen, obiect, si imagine, privita din prisma posibilitatii transmiterii de semnificatii, e o vasta problema a comunicatiilor.Se considera ca relatiile dintre om si lumea inconjuratoare se realizeaza prin contact vizual, auditiv, tactil etc., cu diferite prezente ale unui context existential dat.Intr-un atare context subiectul are posibilitatea sa capteze informatii specifice uneia sau alteia din prezentele contextului esential.Astfel s-ar obtine comunicari intre oameni si obiectele din jur, comunicari intre oameni, intre produsele realizate de ei, cu experiente, cu idei.Dupa lucrarile consacrate avem: comunicatii de ordin teoretic, comunicatii de ordin afectiv, personal, anonim, in functie de natura relatiilor stabilite.Dupa simturile angrenate in procesul cunoasterii avem: comunicatia vizuala, auditiva, mixta.Pentru indicarea informatiei transmise de fiecare obiect se uitilizeaza termenul de mesaj.In cadrul comunicatiei vizuale ar aparea doua categorii de situatii: acelea in care contactul cu obiecte se realizeaza intamplator si cele in care se realizeaza intentionat.Pt ca un fenomen de comunicatie sa aiba loc e necesar sa se emita un mesaj care sa fie receptionat. Distanta de la pct emisie pana la pct receptie , in functie de marimea ei, de natura spatiului, presupune dificultati si existenta unor elemente ce pot altera sau anula mesajul.Conditia receptarii e ca receptorul sa fie atentsi interesat de mesaj.Mesajul, pt a ajunge la destinatie, trece printr-o serie de filtre dependente de persoana receptorului, varsta lui, sensibilitatea lui, intelegerea si cultura lui.Astfel universul este unul de semne.Pt definirea notiunilore de semn, semnal, simbol, s-a recurs la exemple.Un tablou reprezentand natura statica-mere.Marul pictat e identificat cu cel real, receptorul se pronunta;seamana deci e mar.Daca desenul e in creion, alb negru, receptorul emite: e un mar desenat. In ambele cazuri percepe si conventia.Daca oferim receptorului imaginea structurii celulare a unei felii de mar, la microscop, cu toate ca reflecta fidel imaginea reala a structurii marului va purta si titlul de mar sau miez de mar, receptorul va nega o legatura intre imagine si titlu. Nerecunoasterea se datoreaza nivelului de cunoastere al receptorului, existand clase de cunoastere identice si opozitionale de transmitere a semnificatiilor.Imaginea obiectului ar trebui sa contina proprietatile aparentei identitati.Cand imaginea sugereaza notiunea obiectului este analoga notiunii si deci semnului grafic.Obiectul pictat e un semn. Legatura dinte imagine si obiect reprezinta totalitatea proprietatilor aparentei identitati.Imaginea e un semn, fiind purtatoarea semnificatiilor obiectului.Deosebirea dintre obiectul imaginii si imaginea obiectului e simetric centrifuga. Obiectul imaginii se distanteaza de imaginea sa avand un scop bine definit: e utilizat direct sau indirect in vederea aparitiei altor obiecte.Imaginea obiectului este semnalul existentei obiectului.Imaginea obiectului-imagine artistica-semn- e utilizata si functioneaza in virtutea scopului pe care il contine, fara a-l divulga , scop pe care il satisface fara a-i pierde semnificatia.Orice obiect poate fi semn.Schimbarea ob. in opusul sau (semn)-revirimentul- se realizeaza prin conventie. (ex:un scaun devine semn daca e ecpus in vitrina , muzeu, expo, pe scena; Actorii sunt semne facand parte din universul semnificatiei.Operei de arta I se cere sa contina in permanenta semnificatii. Asemanarea dintre arta si viata este aluzia.Opera de arta e un model, o structura.Complexul dialectic opera-viata subzista prin componentele lui: analogie(asemanare) si autonomie(opozitie intr-un anumit sens) . Opera de arta e sistem inchis ca structura si deschis ca semnificatie.Dupa Rene Berger arta contemporana ar fi demonstrat ca distinctia dintre ob si cunoastere ar fi mai curand o comoditate decat o evidenta.Ob nu ar mai fi un dat ci produsul final al unui proces, ignorat in mod traditional in numele teoriei distantarii in timp.Parerea sa e ca acest proces ar putea capata titlul generic de Comunicare si obiectul nu ar putea exista separat ci ar apartine acestui proces.Industrializarea tehnicilor de reproducere(dupa Malraux ne pune la dispozitie mostenirea intregii istorii) si Calatoriile operelor de arta, avantul cunoscut de mass media si loisirul au contribuit la construirea muzeelor imaginare personale a tot mai multi oameni.Termenul de reproducere scoate in evidenta ideea de repetitie, ca si cum originalul ar emite niste dubluri care ar participa la model cu toate diferentele.Opera multiplicatoare antreneaza destructurare si restructurare, vizibile si in apropierea abuziva a unor imagini celebre in publicitatea unui produs.Lumea originalelor si reproducerilor tind sa ramana paralele, pe de alta parte granitele se ingusteaza si se produc interferente. Se naste multiplul al carui calitate ar fi de a nu se referi la original ci de a aboli ideea acestuia.Pendularea intre original si reproducere ar genera ajustari.Trecerea de la opera la spectator presupune existenta unui intermediar comportand un fel de zgomot , care la reproducerea vizuala ar avea tendinta de a nu fi considerat o perturbare. Multiplicarea liniilor de comunicatie ar duce la dublarea mesajului verbal, integrarea Zgomotelor realizandu-se in afara limbii orale sau scrise.In fata reproducerilro avem o constiinta-prezenta indirecta din cauza ca originalul stim ca e in alta parte si simultan o constiinta directa intrucat ne confruntam cu o realitate materiala.Se modifica si relatia cu timpul pt ca ne-am plasa intr-o constiinta-prezenta intarziata.Acelasi lucru s-ar produce si cu spatiul pt ca e o monografie ilustrata ce reuneste opere raspandite in lume. Televiziunea ar fi facut, dupa Rauschenberg, ca raporturile logice sau ilogice dintre un lucru sau altul sa nu mai constituie un subiect satisfacator pt artist, de unde combine-paintings si combine-study.Deja loisirul era legat de calatorie dar aceasta poate ajunge sa fie vazuta in timpurile moderne/postomderne ca o noua forma de indoiala metodica.La scara sociala cunoasterea care se stabilea prin comunicarea de la emitator la receptor s-ar transforma intr-o schema cu un nr variabil de emitatori-receptori. Codului lingvistic al unei societati I s-ar opune o sfidare permanenta prin facilitarea mobilitatilor prin calatorie , ca intrerupere colectiva planetara , din zilele noastre. Aparatul fotografic sau camera video ar inmagazina imagini pe care limba inca nu le-a simbolizat si ar fi un paleativ la stress-ul turismului.Multiplicarea posturilor emitatoare de expresie artistica ar transforma informatia in conditie a productiei artistice.Muzeele nu mai conserva numai trecutul ci se integreaza in circuite nationale sau internationale si galeriile devin promotori ai noului.Orice manifestare artistica este bransata la o informatie care se cere tot mai extinsa , mai prompta , mai pregnanta si de care nimeni nu are dreptul sa se dispenseze. Mass media accelereaza mesajele-bombardament informativ. Apar locuri fierbinti cu relevanta pt aceste procese iar arta care se denatureaza ar putea fi tocmai arta care isi schimba natura. Cantitatea de info , ca masura a celei mai mici probabilitati tinde sa devina factor al creatiei si al aprecierii. Valoarea nu s-ar mai detasa numai pe un fond de arta stabilizata de o estetica acceptata ci ar participa la o experienta in curs. Valoarea expresiilor artistice nu ar depinde numai de virtutea intrinseca ci si in raport cu un camp de info in care creativitatea decurge din grade de probabilitate sau imprevizibilitate (in loc de forma si continut ajungem la forma si inovatie)Consecintele ar viza dificultatea de a mai folosi conceptul de arta. Obiectul arta ar deveni multidimensional, ca si caile de acces(ist artei, sociologie, estetica, etc) , complexitatea unui sistem nu ar mai fi functie de nr elem ci de nr de stari pe care le poate lua(cantitatea de info pe care o contine).Ne reintalnim cu ideea artei ca forma de cunoastere, alaturi de stiinta. Arta nu si-ar mai propune schimbare de continut, subiectul ar inceta sa mai fie un elem decisiv de la arta abstracta , notiunea de criteriu si principiile judecatii sunt puse in dicutie, arta experimentala ar fi simultan refuzul oricarui mit, idee, imagine apartinand sist cultural.Racordarea designului la acest tablou.Rezultau in epoca o serie de intrebari:-mai e posibil un statut al criticii de arta?-e posibil un statut stiintific al stiintelor morale si umaniste?-ce se intampla cu statutul stiintei?-ce se intampla cu campul estetic?-cum evolueaza distantarea in timp si informatia accelerata?Comunicarea ar tinde cu atat mai mult spre cod cu cat ar corespunde unei operatii mai abstracte si mai repetitive. Pe masura ce se simbolizeaza isi pierde calitati particulare care insotesc mesajul la emitere, acesta castigand in eficacitate si economie dar pierzand in originalitate.Comunicarea nu ar consta numai in transmiterea unui mesaj dat pt ca acesta decurge dintr-o prelevare din fenomenul emisiei..Forma unui mesaj plastic nu trebuie sa corespunda intr-un chip cu totul adecvat unei semnificatii prestabilite. Opera de arta ar propune o noua adecvare intre semnele care o constituie si semnificatia pe care o poarta acestea ar fi mai ampla prin fiecare privire noua. Adecvarea formei la o semnificatie prestabilita ar fi ca o codificare-rapel a unei experiente trecute iar semnificatia plastica ar fi un apel- un fenomen pe cale de constituire care cheama viitorul pentru a-I da forma.Cum se incadreaza produsul designului in aceste exigente?Pe de alta parte, orice tehnica de transmisie ar modifica mesajul dupa insesi conditiile transmisiei.Arta ar incepe intotdeauna,cu o ruptura, artistul rupand-o cu mesajul dat dar si cu tehnica de transmisie stabilita de unde surpriza publicului, care nu ar putea intelege ca info primita nu e realitatea.Mesajul e supus de receptorul fara cultura artistica unei extrageri de elemente proprii ca sa identifice obiecte sau grupuri de ob- operatie de recunoastere , opera fiinda vazuta ca un mesaj cifrat de artist si pe care l-ar descifra prin reglajul tacit dintre emitator-receptor. Cunoscatorii considera ca opera nu s-ar putea reduce la comunicare operand la acest nivel.In concluzie , la un prim nivel, limbajul s-ar inscrie in limitele unei comunicari perfect socializate , uzand norme stabilite, recunoscute de toti si fara variatie.La un al doilea nivel limbajul tinde spre socializare si normalizare ca nevoie de colaorare intre oameni. La al treilea nivel , final, comunicarea ar intercala in circuit relee privilegiate- operele de arta, distincte de emitator si receptor, intermediare intre obiect si subiect, instituind un fel de relatii in care mesajul nu e dat ci un fenomen care se constituie pe masura ce curentul comunicarii e in actiune.(arta ar transforma comunicarea intr-o geneza)De aceea tocmai cand designul e o prezenta recunoscuta s-au produs trei mari schimbari: audienta nemaintalnita a artei contemporane, cunoasterea de azi ar fi de masa, migratoare si generatoare de coliziuni culturale; modurile informationale actuale ar fi facut ca arta sa nu mai fie rezervata expertilor si catorva , ci mediatizata la preturi si tiraje accesibile tuturor.Semiotica si problemele de comunicare au impus reconsiderarea relatiei arta-educatie. Cunoasterea artei ar incepe mai putin prin notiuni si mai mult prin experienta.Daca se admite arta ca nefiind concept ci o activitate integrata celorlalte activitati sociale incantarea in fata operei ar ceda, emotiile fiind mai putin spontane. Arta nu ar mai fi consederata ca acces la valorile universale, toate culturile fiind egale(acces la artele tuturor civilizatiilor).ELEMENTE DE SEMIOTICASEMN-produs al omului;unealta ce serveste la transmiterea gandurilor, sentim, ordinelor, intrebarilor.OMUL-fiinta care produce in mod constient si intentionat semne; homo significans a depasit faza homo sapiensCOMUNICARE-nimic mai omenesc decat dorinta de comunicare intre indivizi; ceea ce se comunica e o semnificatie, mesaj de natura imateriala.SEMNAL-trecerea mesajului de la un individ la altul presupune un suport material-accesibil simturilor. Acest suport este semnalul, avand natura fizica.SEMN-invelisul material impreuna cu mesajul inchis in el.SEMNALUL-eveniment de natura fiz ;purtator material si energetic al semnului.INTERDEPENDENTA CAUZALA-dintre procesul fizic ce produce semnalul si evenimentul fizic care este defapt semnalul respectiv.(ex: presiunea vaporilor din locomotiva si suieratul locomotivei-semnal). Semnalul fiind subordonat unui proces fizic nu se raporteaza la o constiinta posibila.SEMNUL-nu poate fi determinat decat in relatie cu o constiinta determinata.-pt surprinderea semnalului , impresia trebuie ordonata pe urmatoarele planuri: gasirea unei imagini vizuale corespunzatoare semnalului-duce la stabilirea unui iconEMOTIA ESTETICA-rezultatul decodificarii unui semnSEMIOTICA-stiinta semnelor;la intersectia teoriei cunoasterii cu logica, psihologia, sociologia, lingvistica, estetica, matematica, teoria info,teoria sistemelor,cibernetica.SEMIOGRAFIA-notarea si descrierea prin semne a unui sistem coerent; se poate aplica caracteristicilor si valoirilor semnelor.SCHEMA SIMBOLURILOR GRAFICE(dupa Kraupen Madley)***desen***Dupa Umberto Eco semiotica generala are doua domenii: teoria codurilor si teoria productiei de semne . Scopul ei ar fi sa explice orice caz de functie-semn in termeni de sisteme subiacente, corelate cu unul sau mai multe coduri.La Eco semiotica are ca subiect semioza (procesul prin care indivizii empirici comunica, iar procesele de comunicare devin posibile datorita sistemelor de semnificare).Oamenii si cuvintele se educa unii pe altii: orice crestere a informatiei umane presupune o crestere a informatiei cuvintelor. Fiecare gand e un semn exterior deci si omul e un semn exterior. Adica omul si semnele exterioare sunt ceva identic la fel cum sunt identice cuvintele homo si man. Limbajul e suma globala a fiintei pt ca omul e gandul.-PeirceSemiotica generala a fost detaliata in semiotici specifice diferitelor domenii. Semiotica arhitecturala are deja o traditie de cateva decenii.

CAPITOLUL 9.RELAII POSIBILE INTRE CONINUT SI EXPRESIE:

1.Relaii de ANALOGIE - fotografice - ex. fotografia scaunului Relaii deNONANOLOGIE - scrierea curent - ex. Cuvntul scaun 2. Relaii de ADECVARE-(E) i (C) coincid, au echivalentRelaii de NONADECVARE3. Relaii de ISOLOGIE cnd (E) i (C) au aceeai formNONISOLOGIE4. Relaii DENOTATIVE - forma cert, tiinific5. Relaii CONOTATIVE - relaia vizeaz un neles adugit, implicat.

SEMN2)- ordonarea SEMNALULUI, pentru dezvluirea structurii fizice i a semnificaiei:

ELABORAREA SEMNULUISEMNUL- se dovedete a fi o imagine abstract ce se constituie n locul unuiobiect;- se definete n calitatea lui de proprietate comun a unei clase depurttori echivaleni de semne sau INVARIANT al acestei clase.Din modul de formare al semnului ar reiei c n nici un domeniu al artei, semnalul fizic (simpl pat de culoare sau o pat d