deseuri periculoase

7/18/2019 deseuri periculoase

http://slidepdf.com/reader/full/deseuri-periculoase-56d691860244f 1/75

1

DEŞEURILE REZULTATEDIN ACTIVITATEA

MEDICALĂ

Conf. Dr. Irina Brumboiu

Catedra Epidemiologie şi APSS UMF “Iuliu Haţieganu”



2

Deşeuri medicale

• terminologie• deşeuri medicale, deşeuri de spital, deşeuri clinice,

deşeuri infecţioase, deşeuri biomedicale, deşeuricu risc biologic etc.

• deşeu(déchet - fr. sm)

• consecinţe • transmiterea unor îmbolnăviri

• poluarea mediului

• cel mai mare risc pentru transmiterea deagenţi patogeni

• deşeurile ascuţite contaminate cu sânge



3



4

Neutralizarea riscurilor : Sistem

de gestionare a deşeurilor

• responsabilitatea fiecărei unităţi sanitare

• un sistem coerent de măsuri ce se aplicăde la punctul de generare până la cel final

• conţine activităţile legate de• colectarea separată la locul de producere

• ambalarea

• depozitarea intermediară (temporar ă)

• transportul

• eliminarea finală a deşeurilor rezultate dinactivitatea medicală



5

Directiva UE 2000/76/CE – reducerea cantităţilor de deşeuri

*** Model de plan de minimizare a deşeurilor medicale rezultate din activitatea unităţilor sanitare, MS, Asociaţia experţilor de mediu,Bucureşti, 2005.



6

Categoriile de activităţi medicale ceimplică măsuri de gestionare a

deşeurilor

• stabilirea diagnosticului

• aplicarea tratamentului• realizarea activităţilor de supraveghere

• prevenirea îmbolnăvirilor

• activităţi de recuperare medicală

• cercetare

• producerea, testarea, depozitarea şi distribuţiamedicamentelor şi a produselor biologice



7

După riscurile pe care le pot

crea pentru starea de sănătatea populaţiei sau consecinţele

asupra mediului

• deşeuri periculoase

• deşeuri nepericuloase



8

Distribuţia cantitativă a deşeurilor

produse de către unităţile medicale

• din cantitatea totală de deşeuri (valori medii)

– asimilabile celor menajere: 75% - 90% – periculoase: 10% - 25% printre care

• 1% înţepătoare-tăietoare

• 1% ţesuturi

• 3% deşeuri chimice şi farmaceutice

• 1% radioactive şi cu conţinut de metale grele

Ducel G., Fabry J., Nicolle L.: Prevention of hospital-acquired infections – a practical guide, World Health Organization, Geneva, 2002, 3-72.

*** Safe injection global network – Report of the Global Infection Control and Injection Safety Meeting , World Health Organization, Cape Town,2004, 1-48.



9

Riscul pentru transmiterea de

infecţii • după OMS, în anul 2000, la nivel mondial

folosirea seringilor contaminate au determinat• 21.000.000 infecţii noi cu virusul hepatitei B, reprezentând

32% dintre infecţiile noi

• 2.000.000 noi infecţii cu virusul hepatitei C adică 40% dintreinfecţiile noi

• 260.000 de noi infecţii cu HIV - 5% din infecţiile noi

• după o leziune provocată de ac contaminat de lapacient sigur infectat riscul este de:

• 30% pentru infecţia cu VHB

• 1,8% pentru infecţia cu VHC

• 0,3% pentru infecţia cu HIV

*** Safe injection global network – Report of the Global Infection Control and Injection Safety Meeting , World Health Organization,

Cape Town, 2004, 1-48.



10Pruss A., Giroult E., Rushbrook P.: Safe management of wasrws from health-care activities, WHO, Geneva, 1999.



11Pruss A., Giroult E., Rushbrook P.: Safe management of wasrws from health-care activities, WHO, Geneva, 1999.



12

!?



13

Deşeurile nepericuloase



14

• compoziţie asemănătoare cu a celormenajere

• ambalajele (din hârtie şi/sau material plastic)materialelor sterile, ale celor nesterile

• resturi din hârtie

• flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cusânge sau cu alte lichide biologice

• ghipsul necontaminat cu lichide biologice

• îmbrăcăminte, lenjerie

• scutece de unică utilizare

• resturile alimentare – excepţie: cele provenite de la secţiile de boli contagioase

• recipiente de sticlă necontaminate şi alte materialecare nu au venit în contact cu sângele sau cu altelichide biologice



15

• deşeuri nepericuloase pot să rezulte dinactivitatea: – serviciilor medicale

– a celor administrative

– a componentei hoteliere a spitalelor

– a blocurilor alimentare

– a oficiilor de distribuire a hranei

– alte compartimente în care materialele folosite nu vin în contact cu produse biologice

• colectarea şi îndepărtarea se face separat şi înmod diferit de cele periculoase

• devin periculoase din momentul în care suntamestecate cu o cantitate oarecare de deşeuripericuloase – în consecinţă trebuie să fie tratate în mod identic cu

deşeurile periculoase



16

Deşeurile periculoase



17

Clasificare după principalele caracteristiciale deşeurilor periculoase, conform

Catalogului European al Deşeurilor

• deşeuri infecţioase

• deşeuri înţepătoare-tăietoare• deşeurile anatomo-patologice şi părţile

anatomice

• deşeuri farmaceutice• deşeuri chimice• deşeurile radioactive



18

Deşeuri infecţioase

• pot să conţină o cantitate sau o concentraţie de germeni(bacterii, virusuri, fungi, paraziţi) suficientă pentru atransmite infecţia la persoane receptive

• deşeurile provenite de la pacienţi supuşi măsurilor de precauţii adiţionale – compresele, pansamente contaminate cu secreţii din plagă chirurgicală sau

infectată, lenjerie contaminată cu produse biologice, excrete etc.

• deşeurile serviciilor chirurgicale şi anatomo-patologice – fragmente de ţesuturi, câmpuri operatorii, mănuşi şi alte materiale care au

venit în contact cu sânge sau lichide biologice

• seringi fără ac, tubulatura trusei de perfuzie, recipiente care au conţinutsânge (după transfuzie) sau lichide biologice (plasma)

• sondele: gastrică, de intubare traheală, vezicală etc.

• materialele de dializă: membranele, tuburi, filtre • pungile de material plastic pentru colectarea urinii

• mănuşi, pelerine, şorţuri • materiale de laborator: culturi, recipiente cu produse biologice, etc.

• animale de laborator infectate

• alte materiale care au venit în contact cu persoane sau animale

considerate a fi infectate



19

Deşeuri înţepătoare-tăietoare

• sub-categorie de deşeuri infecţioase carepot produce leziuni mecanice prin înţeparesau tăiere

• acele: de seringă, chirurgicale etc.

• catetere intravasculare, branule

• bisturiu, lame de bisturiu de unică folosinţă

• pile• unghii

• pipete – vârfurile acestora

• sticlărie de laborator sau de altă categorie, cioburi

care a venit în contact cu material infecţios



20

Deşeurile anatomo-patologice şipărţile anatomice

• reprezentate de

– fragmente de ţesuturi, organe şi alte părţi anatomicerezultate din actele chirurgicale, obstetricale, autopsii,

biopsii şi alte proceduri medicale

– fetuşi, placente

– sânge, fluide biologice ale organismului uman

– rămăşiţele animalelor de laborator

• sunt considerate totodată a fi şi deşeuriinfecţioase



21

Deşeuri farmaceutice

• substanţe chimice solide, lichide sau gazoasecare pot avea efect toxic, coroziv sau suntinflamabile

• formate din – medicamente, seruri, vaccinuri cu termen devalabilitate expirat

– fragmente de comprimate sau tablete

– preparate contaminate

– reziduurile preparatelor citostatice• cu efecte citotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene

– materiale folosite la manevrarea medicamentelor• sticluţe, mănuşi, măşti, tubulatură, fiole etc.



22

Deşeuri chimice

• sub formă solidă, lichidă sau gazoasă – cu efect toxic, coroziv sau sunt inflamabile,

• soluţii pentru developarea filmelor• reactivi şi substanţe utilizate în laboratoare

• materiale care conţin metale grele:• baterii, termometre sparte, coloana de mercur a tensiometrelor etc.

• recipienţi presurizaţi folosiţi la aerosoli, etc.• substanţele folosite pentru efectuarea curăţeniei şi a

dezinfecţiei – săpunuri, detergenţi, detartranţi, dezinfectante etc. • alterate prin depozitarea necorespunzătoare• termenul de valabilitate depăşit



23

Deşeurile radioactive

• deşeuri solide, lichide sau gazoase careconţin materiale radioactive

• rezultat al actelor medicale diagnostice

sau de tratament

• gestionarea acestora este supusă unorstandarde supravegheate în cadrul unui

sistem specific, diferit de cel al deşeuriloruzuale



24

!?



25

Principalele etape ale sistemului de

gestionare al deşeurilor rezultatedin activităţile medicale

• colectarea deşeurilor • ambalarea

• depozitarea temporară

• transportul• eliminarea finală a deşeurilor



26

1. Colectarea la locul de

producere (sursă) al deşeurilor

• sau precolectarea primară

• se realizează la nivelulfiecărei încăperi din unitateasanitară, prin sortare după

categoria deşeurilor înrecipienţi diferiţi



27

Recipienţii pentru precolectareaprimară

• confecţionaţi din materiale rezistente, care săpoată fi uşor spălate şi dezinfectate

• prevăzuţi cu capac manevrabil printr -o pedală

acţionată cu piciorul şi care să se închidă etanşpentru a evita degajarea de mirosuri şi accesulinsectelor sau al rozătoarelor

• vor fi pregătite pentru fiecare categorie dedeşeuri dinainte de începerea precolectăriiprimare



28

Deşeurile reciclabile

• se depun în recipienţiseparaţi care sunt marcaţicorespunzător conţinutului

• sticla

• hârtia

• plasticul etc.



29

Deşeurile ascuţite

• cioburi, fragmente

metalice, lemnoase

etc.

– înainte de colectare

vor fi zdrobite prin

intermediul instalaţiilor

speciale pentru a evitarănirea personalului



30

Materialele sanitare reutilizabile

• pense, foarfeci, bisturie, etc. folosite în

activitatea clinică sau în laborator – după recuperare vor fi supuse procesului de

dezinfecţie şi sterilizare adecvat – când gradul de uzură impune reciclarea,

materialele din acestă categorie, anterior

procedurii de reciclare, vor fi decontaminate(dezinfecţie şi sterilizare) corespunzător.



31

2. Ambalarea deşeurilor

• regula generală

– ambalajul care vine în contact

direct cu deşeurile periculoaseeste de unică folosinţă şi seelimină odată cu conţinutul.



32

Ambalajele

• folosirea codurilor de culori - România:

– ambalajele de culoare galbenă sunt destinatedeşeurilor periculoase (infecţioase, tăietoare-

înţepătoare, anatomo-patologice, chimice şifarmaceutice),

– cele negre pentru deşeurile nepericuloase(menajere).

• codurilor de culori – Europa• galben – infecţioase

• verde – anatomice

• roşu – risc infecţios major, inclusiv înţepătoare-tăietoare

• negru - nepericuloase



33

Ambalajele

• pictograme adecvate

pericolului creat de

conţinutul pachetului - pe

ambalaje la loc vizibil – “Pericol biologic”, “Inflamabil”,

“Coroziv”, “Toxic”

• inscripţionări de tipul

– “Deşeuri medicale” sau“Deşeuri nepericuloase”

• etichetare



34

• Ambalarea deşeurilor infecţioase (cu excepţiacelor tăietoare- înţepătoare) – cutii de carton căptuşite în interior cu saci de plastic

(polietilenă) sau – direct în saci montaţi pe un port-sac sau într-unrecipient cu capac acţionat mecanic.

• culoare galbenă şi pictograma “Pericol biologic” • sacii din polietilena de înaltă densitate, grosimea între 50μ şi

70μ

, termosuturicontinue şi rezistente

• montarea sacilor cu marginea răsfrântă

• gradul de umplere este considerat complet când deşeurileating ¾ din volumul sacului

– alegerea dimensiunilor sacului funcţie de cantitatea de deşeuriproduse într e două îndepărtări succesive

• închiderea definitivă şi sigilarea • lipirea la loc vizibil de etichete autocolante (sau se scrie cumarker rezistent la apă)

– date de identificare a secţiei sau laboratorului care a produsdeşeurile (denumirea secţiei, laboratorului), persoanaresponsabilă cu manevrarea pachetelor şi data calendaristică.



35



36

• Deşeurile tăietoare- înţepătoare – cutii (container) rigide din material rezistent la acţiuni

mecanice, impermeabil şi care să permită incinerarea curiscuri minime pentru mediu

• de culoare galbenă, etanşe, inscripţionate cu modul de utilizare,linia de marcare a nivelului maxim de umplere şi pictograma“Pericol biologic”

• capacul prezintă orificii pentru detaşarea acelor de seringă sau alamelor de bisturiu

– sistem de închidere definitivă care nu permite scoaterea deşeurilordin recipient

• mânerul să fie rezistent permiţând transportul la locul dedepozitare intermediară

• închiderea definitivă se asociază cu inscripţionarea (autocolantsau marker) cu date de identificare a unităţii sanitare, persoanaresponsabilă cu manipularea cutiei şi data închiderii definitive

– dacă acele de seringă se colectează separat în astfel decutii, corpul seringilor se poate colecta în cutii de cartoncăptuşite cu sac de polistiren, asemănător regimuluideşeurilor infecţioase netăietoare- înţepătoare.



37Bloodborne Pathogens Exposure Control; Section VI. Managment of Infectious Wastes, Blood Spills, Contaminated Surfaces and

Contaminated Laundry, University of Wisconsin-Milwaukee, 2006.



38

• Părţile anatomice destinate incinerării

– se colecteză şi ambalează în cutii din cartoncăptuşite în interior cu sac de polietilenă sau în saci de plastic de culoare galbenă.

– pentru înhumare în cimitire, parţile anatomice

sunt ambalate şi refrigerate după care sedepun în cutii speciale marcate în mod

specific.



39

• Deşeurile chimice şi farmaceutice – se colectează în recipiente speciale cu marcaj

adecvat pericolului inflamabil, coroziv, toxic etc. şi se îndepărtează conform prevederilor specificedeşeurilor chimice periculoase.

– preparatele medicamentoase expirate sau care aufost alterate consecinţa păstrării incorecte la nivelulsecţiilor (în trusele de urgenţă, stocurile la nivelulsecţiei etc.) fără să fi venit în contact cu pacienţii, sereturnează farmaciei pentru a fi trimise pentruneutralizare

– cele care ar putea fi contaminate şi necesită a fieliminate se vor colecta separat în containeremarcate corespunzător la nivelul secţiei



40

Deşeurile nepericuloase – menajere

– se colectează în saci dinpolietilenă de

• culoare neagră (sauincolori)

• inscripţionaţi “Deşeurinepericuloase”

• montaţi pe containere cucapac acţionat mecanicprintr-o pedală

• închidere prin legare sau înodare

• transportare pe cărucioarespeciale (sau containeremobile) spre locul dedepozitare temporară



41

3. Depozitarea temporară

• sau precolectarea secundară

• reprezintă depozitarea pachetelor

cu deşeuri în clădirea unităţiisanitare, până la evacuare

– în spaţiul de depozitare temporară



42

Spaţiul de depozitare temporară –

depozitul central de deşeuri

• încăpere în incinta unităţii sanitare – cu 2 compartimente: pentru deşeuri periculoase şi menajere

– pereţii şi pavimentul impermeabili, netezi, să poată fi spălaţi şi dezinfectaţi, – dotată cu apă curentă, racord la sistemul de canalizare, sifon de pardoseală

– protejată de accesul insectelor, rozătoarelor, câinilor vagabonzi prin uşi,site, grătare, uşi placate cu metal în partea de jos, etc. – să permită accesul maşinilor de transport pentru evacuarea deşeurilor – mărimea depozitului central de deşeuri trebuie să permită depozitarea unei

cantităţi de deşeuri cumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive – accesul în compartimentul deşeurilor periculoase este permis numai pentru

personalul autorizat

– să aibă o bună ventilaţie – să asigure temperaturi scăzute care să evite descompunerea materialului

organic

– periodic se efectuează dezinsecţia (o dată la 3 luni) şi deratizarea(semestrial)



43

Depozitarea pachetelor (cutii, saci)

se face în containere

• mobile• confecţionate din materiale rezistente la

solicitările mecanice sau agresiune chimică• se închid etanş

• au dispozitive de prindere adaptat sistemuluiautomat de preluare din vehiculul de transportsau adaptat sistemului de golire în incinerator

• forma lor şi structura să evite accidentările sau

efort fizic excesiv din partea personalului• capacitatea adaptată cantităţii de deşeuri

produsă



44



45

Containerele

• sunt diferite pentru• deşeurile toxice

• inflamabile

• explozibile (tuburi de spray, tuburi fluorescente, etc.)

• medicamente – containerele au măsuri de marcare şisecurizare particulară

• deşeurile infecţioase şi tăietoare- înţepătoare sunt de culoaregalbenă, sunt inscripţionate “Deşeuri medicale” şi poartăpictograma “Pericol biologic”.

• se depun numai deşeurile ambalate

• după fiecare evacuare sunt spălate şidezinfectate



46

• Durata de depozitare temporară va ficât mai scurtă posibil – pentru cele periculoase, nu se va depăşi

72 de ore din care 48 în incinta unităţii şi24 de ore pentru transport şi eliminarefinală.



47

!?



48

4. Transportul

• în incinta unităţiisanitare

– cărucioare specialesau containere mobile,

care se spală şi sedezinfectează dupăfiecare utilizare în locul

unde sunt descărcate



49

• transportul extern, înafara unităţii sanitare, pedrumurile publice până lalocul de neutralizare(eliminare finală)

– se face cu vehicule detransport special destinateacestui scop

– pe rute avizate de Autoritatea de sănătatepublică judeţeană

• ritmul de evacuare – sezonul cald: zilnic

– sezonul rece: la maxim 3zile interval.



50

5. Eliminarea finală

• eliminarea finală sau neutralizareadeşeurilor rezultate din activitateamedicală

– trebuie să asigure distrugerea rapidă şicompletă a factorilor cu potenţial nocivpentru mediu şi starea de sănătate apopulaţiei.

• metodele folosite sunt – incinerarea

– depozitarea în depozitul de deşeuri



51

Depozitarea în depozitul de deşeuri

• se aplică deşeurilorpericuloase care la

nivelul unităţii sanitare

au fost supusetratamentelor de

neutralizare prin• autoclavare

• dezinfecţie chimică• dezinfecţie cumicrounde

• încapsulare

• iradiere



52

Incinerarea se efectuează

• pentru deşeurilepericuloase netratate

• cu instalaţii speciale carerespectă normele şi

standardele privindemisiile de gaze în

atmosferă şi cele privindprodusele secundare

procesului de incinerareşi care să nu permităpoluarea mediului



53

• Deşeurile menajere – nu necesită tratamente speciale şi se includ în

ciclul de eliminare a deşeurilor municipale – resturile alimentare provenite din spitalele de

boli infecţioase vor intra în circuitul deşeurilormenajere numai după ce au fost autoclavate

• Neutralizarea deşeurilor chimice – se face în instalaţii speciale corespunzătoare

şi separat după categoria de deşeuri

• care conţin metale grele• flacoane presurizate

• alte substanţe chimice a căror identitate se înscrieclar pe ambalaj



54

Cantitatea de deşeuri produsă

• trebuie să fie cunoască de fiecare producător

• metoda: ancheta de „investigaţie-sondaj” • efectuată trimestrial în fiecare unitate sanitară

• urmăreşte să evalueze pentru fiecare unitate medicală

– sistemul folosit pentru gestionarea deşeurilor

– măsurarea cantităţilor de deşeuri

– să identifice şi să evalueze riscurile pentru personalul unităţii,pacienţi şi populaţia generală

– informarea şi educarea personalului

• rezultatele anchetei sunt raportate la nivel naţional pentrucompletarea bazei naţionale de date privind deşeurilerezultate din activităţi medicale.



55

Raport 2002

P l l implicat în gestionarea



56

Personalul implicat în gestionarea

deşeurilor • va fi instruit şi reinstruit

periodic (anual) privindriscurile create de deşeurilepe care le manevrează.

• trebuie să fie antrenat

corespunzător pentruaplicarea corectă aprocedurilor

• dotat cu echipament deprotecţie corespunzător:

– şorţuri impermeabile, mănuşide menaj groase, cisme,vizoare faciale, echipament deprotecţie a respiraţiei.

G ti i l i t



57

Gestionarea riscului pentru

personalul care manevrează

deşeurile rezultate din activitateamedicală

• răsturnarea, vărsarea deşeurilor,accidentele şi incidentele mai ales celesoldate cu răniri sau contaminarea

personalului trebuie să fie gestionateconform unui protocol scris



58

Protocoale scrise

• în fiecare unitate medicală – ghiduri pe baza cărora deşeurile se identifică,

împachetează, etichetează, stochează, transportă,tratează şi elimină

• coduri de procedură – Catalogul European al Deşeurilor – cod 18 01 04 – deşeuri nepericuloase

– cod 18 01 02 – deşeuri anatomo-patologice

– cod 18 01 03 – deşeuri infecţioase

– cod 18 01 01 – deşeuri înţepătoare tăietoare

– cod 18 01 05 – deşeuri chimice şi farmaceutice – protocoale scrise privind măsurile care se aplică în

cazul incidentelor şi accidentelor consecinţamanevrării deşeurilor

Spitalul ...

Compartimentul



59

Compartimentul ...

CODUL DE PROCEDURĂ

privind deşeurile infecţioase clasificate la codul 18 01 03 rezultate dinactivitatea secţiei ......

Deşeurile infecţioase care nu sunt tăietoare-înţepătoare (cod 18 01 03)

rezultate din activitatea secţiei Adulţi II vor avea următorul circuit în

vederea evacuării pentru eliminarea finală a acestora:

colectarea deşeurilor infecţioase la nivelul sălilor de

tratamente, în cutii din carton, căptuşite în interior cu saci de

polietilenă galbeni având pictograma “Pericol biologic”;

închiderea definitivă, sigilarea cutiilor şi înscrierea (autocolante sauscriere cu marker) pe cutie a datei calendaristice şi a datelor de identificare

a secţiei;

depunerea pachetelor în containerul mobil care are pictograma

“pericol biologic” şi transportarea lor în spaţiul de colectare temporară,

adică „Spaţiul gospodăresc”;

pentru secţia “Eruptive”: transportul până în spaţiul unde este liftul

pentru deşeuri se va face în containerul mobil;

coborârea între orele 900 şi 930, cu liftul pentru deşeuri spre spaţiulcentral de „Depozitare temporară” a spitalului şi depunere în containere

mobile;

spălarea şi dezinfectarea containerelor mobile imediat după golire.

Data .........

Apele reziduale ale unităţilor



60

Apele reziduale ale unităţilormedicale

• asemănătoare calitativ apelor rezidualedin mediul urban

• reziduurile lichide şi fecaloide se

evacuează prin sistemul de canalizare

• pot să conţină • microorganisme patogene cu transmitere prin apă

• substanţe chimice: dezinfectante - cantităţi marinumai în caz de accidente

• medicamente: antibiotice

• izotopi radioactivi: din departamente de oncologie



61

Riscurile create de apele reziduale

• holera – risc redus – transmitere suspicionată în focarele din Africa şi epidemia de

holeră din 1991 – 1992 din America de sud

• puţine informaţii privind transmiterea altor îmbolnăviri

• ţările dezvoltate economic – volumul mare de apă consumată şi tratarea apelor uzate – dezinfecţia excretelor pacienţilor este necesară numai în caz de

focare de BDA

• ţări în curs de dezvoltare: riscurile sunt semnificative

• apele reziduale creează risc• pentru transmiterea fecal-orală (digestivă)• prin penetrarea (contact cu) tegumentelor



62

!?



63

PREVENIREA ŞICOMBATEREA

VECTORILOR

DEZINSECŢIA ŞI DERATIZAREA



64

1. DEZINSECŢIA

• insectele care pot să transmită la om boliinfecţioase sau creează disconfort – după modul de deplasare

• zburătoare: muşte, ţânţari • târâtoare: gândaci, furnici, păduchi, purici, căpuşe

• transmiterea bolilor infecţioase se poate

realiza• pasiv

• activ



65

Muştele • caracteristici

– înmulţire rapidă – mobilitate mare

• transmiterea infecţiilor digestive

• prevenire – curăţenie, metode fizice

• combatere – metode fizice, chimice



66

Ţânţarii

• boli: malaria,

meningita West Nile,

• metodele de

combatere a insecteiadulte: chimice, fizice

şi biologice



67

Gândacii

• specii: gândacul roşu gândaculnegru

• vectori pasivi

• prevenire: curăţenie, îndepărtarea deşeurilor

• combatere: metode chimice



68

Furnicile

• creează disconfort,distrug zidăria

• pot avea rol pasiv în

transmiterea bolilorinfecţioase.



69

• Păduchii de corp

– parazitează exclusivomul

– tifosul exantematic

Rickettsia prowazekii

– combatere: igienăindividuală, tratareachimică a hainelor şi

prin căldură

• Scabia

– disconfort,

suprainfecţia leziunilor

– profilaxia: igiena

individuală, rufăria şicurăţenia.



70

Căpuşele

• boli: febra butonoasă,boala Lyme

• profilaxia:

– combaterea căpuşelorla câine, tratarea

câinilor vagabonzi şieradicarea lor.



71

• Ploşniţele

– prevenire: curăţenie

– tratarea cu insecticide

a focarelor.

• Purici

– disconfort

– prevenire: igiena

– combatere: metodechimice



72

2. DERATIZAREA

• în ţara noastră: şobolanulcenuşiu şi şoarecele de casă.

• influenţa asupra stării desănătate:

– transmiterea unor boli infecţioase:leptospiroză (urina), febra tifoidă(vector mecanic), rabia

(muşcătura), trichineloză(principalul rezervor), tularemia

(contact cu animalul bolnav), pesta(purecii de şobolan), dizenteria(contaminare cu fecale umane).

– crează disconfort



73

• Măsuri de prevenire

– împiedicarea posibilităţilor de hrănire prin blocareaaccesului la alimente

– împiedicarea pătrunderii în clădire

• Măsuri de combatere: – mijloacele biologice – pisici (nu se aplică în spitale);

– mijloace mecanice – curse cu momeli, capcane;

– mijloace chimice



74

3. ANIMALELE DOMESTICE ŞI

PĂSĂRILE SĂLBATICE

• au accesul interzis în instituţiile care îngijesc

bolnavi: spitale, cabinete medicale, sanatorii etc. – colaborare cu organizaţiile de protejare a animalelor

• pot să fie sursă de contaminare (rezervor) şi potavea rol de transmitere

– toxoplasmoză (pisici), hidatidoza (câini), rabia (câini,pisici, dihori, rozătoare), psitacoza (papagali) etc.



?!

Date post:	02-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	gerald-haney
View:	36 times
Download:	0 times

deseuri periculoase

Documents