PLAN DE AFACERI

Crearea complexului de prelucrare a deşeurilor organice

Prezentat de: Cupcea Igor Adresa juridică: Manager: Telefon de contact:

martie 2005

2

CUPRINS:Sinteza business planului......................................................................................3

1. Descrierea afacerii.......................................................................................3

2. Produsul sau serviciul.....................................................

3. Planul de marketing.......................................................

4. Planul operaţional..........................................................

5. Managementul şi personalul...........................................

6. Riscurile.......................................................................

7. Planul financiar

8. Anexe

3

ANEXE

Anexa 1 Estimarea investiţiilor şi cheltuielilor de iniţiere;

Anexa 2 Estimarea veniturilor aşteptate;

Anexa 3 Cashflow-ul previzionat pe anii 2005-2007;

Anexa 4 Rezultate financiare pe perioada anilor 2005-2007;

Anexa 5 Bilanţul contabil pentru anii 2005-2007.

3

SINTEZA PLANULUI DE AFACERI

Business planul dat este intenţia de iniţiere a activităţii economice ce are ca scop obţinerea profitului din prelucrarea deşeurilor organice din care se vor obţine îngrăşăminte organice de calitate superioară, biogaz şi intreţinerea unui complex de seră.

Descrierea firmei.Pentru desăfşurarea activităţii va fi infiinţată o întreprindere cu forma de

organizare Societate cu Răspundere Limitată a cărei fondatori vor fi iniţiatorii proiectului dat. Activitatea de bază a întreprinderii va fi va fi producerea şi comercilizarea îngrăşămintelor organice, legumelor şi comercializarea biogazului (la etapa de dezvoltare ulterioară a întreprinderii).

Conducerea întreprinderii.Manager al unităţii economice va fi Cupcea I. născut la data de 26.02.1983

în mun.Chişinău;Evidenţa şi gestiunea financiar-contabilă va fi efectuată de către Hăbăsescu

I. născut la 10.02.1977 în or.Bălţi.

Descrierea pieţei.În prezent se observă o creştere a cererii faţă de îngrăţăminte ecologic pure

şi în acelaşi timp cu efect economic ridicat care este preponderent ocupată în prezent de către produsele de import. Potentialii clienti fiind gospodãriile de cultivare a rãsadului, legumelor si florilor pe terenuri închise, si de persoane fizice (amatori-agricultori) care este o piatã de perspectivã care la moment se aprovizioneazã cel mai des la persoane particulare din piete. Desfacerea legumelor va fi efectuată în mun.Chişinău.

Finanţarea proiectului investiţional.Instituirea proiectului se poate diviza în 3 etape de implimentare: construirea

instalaţiei de obţinere şi condiţionare a îngrăşămintelor organice şi a biogazului necesităţile financiare find de de 120 mii lei; construcţia răsadniţei – necesităţi 20 mii lei; construirea complexului de sere în valoare de 150 mii lei; Valoarea totală a proiectului constituie 320 000 lei, din care 80 mii lei fiind asigurate de proprietari , iar 240 mii lei vor fi obţinute, pe măsura necesităţilor, de la instituţiile financiare – 80 mii lei, şi din reinvestirea din etapele primare a proiectului.

4

1 DESCRIEREA AFACERII

1.1 Descrierea ideii afacerii

Afacerea constă în unei metode eficiente de prelucrare a deşeurilor organice prin metoda fermentării anaerobe în reziltatul căreia se va obţine:

Îngrăşăminte organice ecologic pure, fără seminţe de buruiene, floră patogene, cu un conţinut ridicat de azot în formă disponibilă culturilor, cu o structură uşoară bine aerată;

Biogaz – care va va fi utilizat în calitate de combustibil pentru încălzirea încăperilor şi la motoarele cu ardere, stocarea şi comercializarea (la etapele ulterioare);

Comercializarea fracţiilor neorganice din prelucrarea deşeurilor (hîrtie, polietilenă, sticlă, etc.);

Utilizarea paralelă a complexului de creştere a legumelor;

Combinarea complexului de prelucrare a deşeurilor şi cel de seră permite evitarea fluctuaţiilor mari sezoniere şi la etapa initială permite ca fără investiţii mari utilizarea ca combustibil a biogazului .

Datorită construcţiei fixe a complexului de fermentare nu necesită constructia sistemelor de transportare atit a ingrăşămintelor cit şi a gazului

Iniţiată în timpul apropiat afecerea dă posibilitatea de a deveni lider în comercializarea îngrăşămintelor autohtone de calitate şi preţ redus de minim 3 ori faţă de cele din import şi

1.2. Descrierea societăţii

Pentru desăfşurarea activităţii va fi infiinţată o întreprindere cu forma de organizare Societate cu Răspundere Limitată a cărei fondatori vor fi iniţiatorii proiectului dat. Activitatea de bază a întreprinderii va fi va fi producerea şi comercilizarea îngrăşămintelor organice, legumelor şi comercializarea biogazului (la etapa de dezvoltare ulterioară a întreprinderii). Toate produsele vor fi promovate sub o logo.

1.3. Descrierea şi avantajele localizării societăţii

Forma juridică de organizare a unităţii economice va fi Societate cu Răspundere limitată cu 2 fondatori. Pentru amplasarea firmei va fi ales un teren în raza de 20 km de oraşul Chişinău. Această amplasare permite asigurarea cu „materie primă” atît di localităţile rurale cît şi din oraşul Chişinău; braţe de muncă relativ; asigură crearea condiţiilor de desfăşurare a întregului proces tehnologic şi desfacere atît a produselor de bază cît şi a celor auxiliare.

5

2. Produsul

2.1. Descrierea produsului

Acentul de bază al firmei va fi pus pe producerea şi promovarea îngrăşămintelor organice care este baza de producere a culturilor ecologic curate şi de ridicare a productivităţii.

Îngrăşămintele organice solide prezintă masă omogenă, asemănătoare torfului, bine structurat ce permite aerarea bine a solului cu un grad de descompunere de peste 95%. Ingrăşămintele lichide prezintă o soluţie de substanţe humice, azot, fosfor, natriu. Comparînd compostul cu produsul dat se remarcă nivelul ridicat de azot (peste 50%) şi starea lui în formă asimilabilă de plante. Din punct de vedere ecologic este absolut pur neconţinînd adaosuri chimice, iar din punct de vedere sanitaro-veterinat este privit ca îngrăşăminte organice ecologic pure, fără seminţe de buruiene, floră patogene, helminţi.

Proprietăţile fizico chimice corespund cerinţelor agrochimice şi ecologice faţă de îngrăşăminte care sunt prezentate în tabelul 4. (anexe) Biogazul este un combustibil de nivel înalt ce constă din 70% metan şi 20% CO2 care poate fi micşorat pînă la 7%. Echivalentul termic poate fi evaluat după cum este prezentat în tabelul 3 din anexe.

2.2. Necesităţile pe care le satisface produsul

Ingrăşămintele organice obţinute satisfac necesitatea de condiţionare şi îngrăşare a substratului de creştere a culturilor de orice natură şi dă posibilitatea de ridicare a roadei de peste 30% mai mult faţă de utilizarea composturilor clasice. Pentru a obţine culturi sănătoase este nevoie atît de îngrăşăminte cît şi substratul hrănitor care este costisitor iar deseori indisponibil. îngrăşămîntul propus dă posibilitatea înlăturării acestor cerinţe şi anume:

- posibilitatea utilizării unui îngrăşămînt cu grad ridicat de nutriţie- obţinerea culturilor sănătoase- pierderi reduse de apă avind proprietatea de a rezine umeditatea- apără plantele de supraîncălzirea solului fiind bine structurat- produs relativ ieftin de pe piaţa- posibilitatea condiţionării solurilor degradateBiogazul poate fi folosit la combustibil pentru încălzirea încăperilor, sisteme

de cogenerare cu piston, imbutelierea şi utilizarea ca combustibil la motoare cu

6

ardere internă. Pentru primii 3 ani se planifică utilizarea în scopurile interne ale întreprinderii fără investiţii esenţiale şi necesitate de licenţiere a comercializării lui.

Produsele serei acoperă o mică cotă din piaţa legumelor proaspete din mun.Chişinău , ecologic pure din rotaţia de toamnă tîrzie şi primăvară.

2.4. Ambalajul şi design-ul produsului

Ingrăşămintele organice vor fi lansate pe piaţă atît ambalate în şaci de polietilenă de 5, 10, 20 kg ce va satisface necesităţile consumatorilor mici (agricultori amatori) şi în vrac ce va fi destinată gospodăriilor agricole şi pentru condiţionarea loturilor de pe lingă case, oficii, parcuri, etc.

Biogazul va fi stocat în gazgoldere la presiune inaltă; pentru comercializare va fi curăţat şi stocat în buteli la presiunea de 200 KPa ca combustibil pentru autotransport.

Legumele vor fi ambalate în cutii de carton în cantităţile optime pentru culturile oferite. Se va pune accentul şi pe design-ul modern al ambalajului.

Fracţiile tari vor fi comercializate în palete sau cum sunt către firmele de colectare sau de reciclare.

3. Planul de marketing

3.1. Caracteristicile pieţii, structura şi mărimea ei.

Deoarece întreprinderea este de talie mică pentru desfacerea produselor este suficientă piaţa internă a republicii. Îngrăşămintele total obţinute acoperă necesitatea îngrăşării unei suprafeţe de 10 ha ceia ce constituie 0,25% faţă de suprafeţele de sere ce activează pe teritoriul ţării. Un alt segment de piaţă este necesitatea de substrat a persoanelor particulare din mun.Chişinău care poate fi îndestulată doar cu 18% din necesar în condiţia concentrării totale către acest segment. Alt segment constituie agenţii economici sau gospodăriile casnice ce au nevioe de material de condiţionare a solului, mai ales după finisarea construcţiilor dar şi pentru menţinerea fertilităţii solului, amenajarea parcurilor verzi.

Alt segment este exportul care are cereri ridicate în îngrăşăminte dar în cantităţi considerabile ceea ce se prevede doar la etapa dezvoltării întreprinderii.

Toate pieţile au o caracteristică importantă de fluctuaţie sezonieră ce nu poate fi dirijată, vinzăriile fiind concentrate în circuitul de toamnă şi cel de primăvară.

Legumele şi materialul reciclant va fi distribuit pe piaţa mun.Chişinău care are potenţiaul cererii destul pentru acoperirea necesităţilor de desfacere. Spre exemplu pentru legume în an este necesarã o piatã de desfacere de 40-50 tone legume, presupunem sunt 400000 locuitori e necesar ca 10 % sã cumpere cîte 1kg pe an.

7

3.2. Analiză SWOT

Părţile tari

1. Piaţa crescîndă a consumatorilor

2. Studiu profund în domeniu (apr.10 ani)

3. O piaţă fără concurenţă

4. Posibilitatea obţinerii subsidiilor sau granturilor

5. Posibilitatea automatizării proceselor

6. Preţul atractiv

7. Practica economică multilaterală (achiziţie, desfacere, planificare, evidenţă, administrare)

Părţile slabe

1. Lipsa imaginii întreprinderii pe piaţă

2. Lipsa contractelor.

3. Lipsa experienţei în domeniu.

4. Lipsa terenurilor proprii

Oportunităţi

1. Ritm ridicat de investiţii în tehnologiii avansate în ramura agricolă.

2. Creşterea cererilor din străinătate de produse agroalimentare ecologic pure.

3. Potenţial nelimitat pentru dezvoltarea afacerii

4. Politica statală în domeniul RRE si ecologie

Riscuri

1. Condiţii climaterice nefavorabile de lungă durată

2. Apariţia concurenţilor din CSI (Ukraina)

3. Anularea contractului de arendă

3.3. Politica de preţ

La etapă iniţiale se va parcurgerea la reduceri substanţiale pentru atragerea clienţilor către produs ce va permite obţinerea profitului din rulaj ridicat. La etapele ulterioare, ţinînd cont de cererea crescîndă a pieţei interne a republicii se va pune problema vînzării la un preţ mai mic cu 25-30% faţă de cele din import. Considerînd preţul de comercializare de 2.5 lei / kg observat pe piaţă, preţul de desfacere propus va fi de 0,5-0,7 lei la etapele iniţiale la 1-1,5 la stabilizarea pe piaţă.

Unitatea economică va pune la dispoziţie 1 tonă îngrăşăminte uscate zilnic şi 6-7 litri fracţie lichidă (posibilă de utilizat dor în perioadele de vegetaţie) care poate fi comercializată la prezul de 50 lei/tonă (fără cheltuieli transport).

Preţurile de export al îngrăşămîntului se cotează la 150-200USD/tonă în ambalaje din polietilenă.

3.4. Canale de distribuţie

Pentru desfacerea îngrăşămintelor se va lucra în special direct cu gospodăriile, parţial se vor încheia contracte de comision prin magazinele agricole specializate şi florării. Se va încerca contractele de comision prin magazinele

8

alimentare sau distribuirea pieţelor agricole intermediatorilor. Materialele reciclante vor fi livrate firmelor de colectare.

3.5. Promovarea produsului

Promovarea produsului se va efectua prin înstiinţarea în masă a producătorilor agricoli, participarea la expoziţiile agricole şi sezonier se vor înştiinţa gospodăriile casnice prin reklamele poştale. Pentru intensificarea vinzărilor va fi propusă livrarea la domiciliu.

4. Planul operaţional

3.1. Etapele procesului de producţiePentru fabricarea îngrăşămintelor se prevăd următoarele operaţiuni

Aprovizionarea cu materie primă şi stocarea în depozite de biomasă Mărunţirea materiei organice după necesitate Încărcarea cu materie organică a metantencurilor Încălzirea masei fermentatorului Mestecarea masei fermentatorului Evacuarea gazului Stocarea în gazgoldere Arderea în sisteme de cogenerare Evacuarea dozei zilnice de masă fermentată Filtrarea lichidului din îngrăşăminte Uscarea îngrăşămintelor Ambalarea îngrăşămintelor Depozitarea sau comercializarea

Fracţia lichidă a biomasei fermentate, obţinută zilnic în reactor prin transportor se transmite la platforma de filtrare unde se divizează în îngrăşăminte lichide cu umeditatea de 99% ce se depozitează în bazin de depozitare, şi fracţia tare cu o umeditate de peste 60%. Fracţia lichidă se folosite majoritatea la încărcarea porţiilor noi în reactor sau vindute ca îngrăşămint pentru culturi în cimp şi pe substrat hidroponic.

Îngrăşămintele fracţiei tari se aduc la o umeditate de 20% după care de ambalat cu dozatoare în pungi de polietilenă sau stocat în grămezi sub adăpost. Materialul ambalat se va stoca în depozite de materie primă de unde va fi distribuit.

În linii generale complexul de seră se va gestiona în două circuite de toamnă-iarnă şi iarnă-primăvară. Se va creşte răsadurile în răsadniţă pînă la o dezvoltare optimă (circuitul toamnă-iarnă aprox. 40 zile, circuitul iarnă-primăvara 60 zile) după care vor fi transplantate în sera. Biogazul obţinut de la fermentarea biomasei va fi utilizat la încălzirea serei şi a răsadnitei.

9

4.2. Schema procesului de producere

Schema generală a instalaţiei de producere a îngrăşămintelor şi biogazului1. Furnizor 2. Bazin de stocare temporară a reziduurilor 3. pompa (transportor) 4. Metantenc 5. gazgolder (stocarea şi seddimentare CO2) 6. Sistem de încălzire 7. Cazan (cogenerator) 8. Prelucrare şi stocarea înrăşămintelor fermentate.

Descrierea schemei tehnologice de fermentare este următoarea

Bioreactorul (4) destinat fermentării biomasei este încărcat zilnic cu 10 % din volumul său şi se evacuează acelaşi volum de material fermentat. La Volumul de 100 m3 este necesar 2m3 de materie primă şi 8 m2 de apă sau fracţia lichidă obţinută după filtrare.

Bazinul de stocare (2) – Acumulează materia primă. Ea permite crearea stocului de siguranţă pentru 10 -15 zile;

Transportor (3) – transportă spre dozator a bioreactorului şi în care se apropie temperatura necesară procesului tehnologic astfel ca perioada de restabilire a proceselor de fermentare să fie minim.

Sistemul de încălzire (6) – Mentine temperatura în metantenc la regimul necesar;

Cazangerie (cogenerator) (7) – se utilizează gazul pentru acoperirea necesităţilor de energie;

Filtru masei fermentate (8) – separă faracţia lichidă de cea soligă a îngrăşămintelor pînă la 60% umeditate după care este transportat la locul de uscare pînă la 20% şi ambalare;

Gazgolder (5) – este destinat stocării volumului zilnic de gaze şi de purificare.

10

4.3. Furnizorii

Ca furnizori for servi orice gospodărie sau persoană particulară ce dispune de reziduuri organice cît şi deşeurile de oraş. Ca plată pentru materie primă va fi evacuarea deşeurilor, iar în unele cazuri, pentru cointeresare se va recurge la compensări băneşti. Pentru acoperirea necesarului zilnic de producere sunt necesare 20 gospodării cu 2 bovine sau 5 containere cu deşeuri menajere din localităţile urbane

4.5. Organizarea controlului calităţii

În procesul de obţinere a îngrăşămintelor se va face controlul permanent biochimic şi veterinaro-sanitar asupra produsului.

5. Managementul şi personalul

5.1. Descrierea echipei manageriale

Echipa managerială va fi compusă din două persoane care vor distribui următoarele funcţii:

- organizarea aprovizionării cu capital circulant şi procesului de desfacere, inclusiv cercetarile de marketing;

- organizarea procesului de producere şi de gestiune economico-financiară a unităţii economice;

5.2. Organizarea resurselor umane în cadrul afacerii

Pentru decurgerea normală a proceselor tehnologice va fi nevoi de 2 persoane angajate permanent şi 2 persoane angajate în perioadele de îngrijire şi recoltare ce va constitui în mediu 6 luni în an. O persoană va numită pentru întreţinerea sistemului de producere a îngrăşămintelor organice iar a doua – pentru monitorizarea complexului agricol. Dat fiind faptul că volumele vor fi periodice pe parcursul zilei ambele persoane vor îndeplini în dese cazuri acelaşi proces în dependenţă de necesitate. Modul de salarizare va fi unul combinat constituit dintr-un salariu de bază şi unul în acord.

4.3. Prezentarea proprietarilor afacerii

Cupcea Igor - student anul 3 facultatea economie specialitatea finanţe şi audit din cadrul ULIM.

Hăbăşescu Ion – studii superioare la facutatea Contabilitate şi Audit al ASEM absolvită în anul 2000. Studii superioare tehnice, specialitatea Tehnologii Informaţionale absolvit în 2004. 2000-2001 Economist în cadrul SA”Piele”, 2001 - prezent contabil-administrator în cadrul SA”Tutun-CTC”.

11

4.4. Politica de management al resurselor umane

Pentru gestiunea cadrelor se va pune accentul pe atragerea persoanelor capabile de a lucra multilateral, de pereferat studii tehnice sau agricole. Fiecare persoană va fi responsabilă de careva lucrări distincte dar în dependenţă de volume şi repartiţia lor pe durata zilei sau altor perioade vor îndeplini lucrări diverse. Se va practica stimulări materiale în dependenţă de lucrările efectuate. Pentru sezoanele neproductive se va păstra partial salariile pentru evitarea fluxului de personal. Se prevede ca fiecare exerciţiu salariile să fie majorate în mediu cu 20%. Spre exemplu salariul planificat al lucrătorilor pentru exercitiul 2006 - 2000 lei iar în 2007 – 2500 lei.

6. Riscurile

6.1. Riscurile potenţiale

Dintre riscurile semnificative putem numi: condiţii meteorologice nefavorabile de lungă durată ce face dificilă

aprovizionarea cu materie primă; imposibilitatea stocării volumelor mari de gaze pe perioada de vară; schimbările legislaţiei şi inspecţiile de stat.

6.2. Modul de combatere

Pentru înlăturarea riscurilor ce ţin de condiţiile meteo se prevede crearea stocurilor de siguranţă ce va permite activitatea sistemului pe o perioadă de pînă la 10 zile.

În cazul imposibilităţii utilizării gazului se va recurge la atragerea unor investiţii ce va permite utilizrea gazelor (exemplu uscarea fructelor sau legumelor)

7. Planul financiar

7.1. Volumul investiţiilor necesare pentru afacerea propusă

Investiţiile vor fi efectuate în 3 etape din care primele vor fi efectuate în primul an de activitate iar cealaltă etapă va fi efectuată în anul următor. Datele detaliate privind volumele investiţiilor sunt prezentate în tabelul din anexe „Estimarea investitiilor şi cheltuielilor de initiere” şi “Investitii ulterioare”. Prima etapă a investiţiilor se va efectua din sursele proprii depuse ca aport în capitalul statutar şi veniturile din vinzarile de îngrăşăminte. Pentru afectuarea investiţiilor etapei 3 se vor atrage resurse financiare de la instituţiile de împrumut în sumă de

12

80 mii lei restul fiind acoperite din vinzări. Investiţiile au fost planificate cu un necesar supraevaluat de 50%.

7.2. Ipotezele previziunilor

În previziune s-a ţinut de principiul majorării necesarului de cheltuieli şi investiţii şi subestimarea încasărilor din venituri.

7.3. Planificarea veniturilor afacerii şi a cheltuielilor

Planificarea veniturilor include incasările din vinzările îngrăşămintelor, legumelor şi deşeurilor reciclabile. Venit din vinzarea biogazului nu se prevăd dar care va fi utilizat ca agent termic pentru procesele tehnologice de germentare, uscare a îngrăşămintelor, încălzirea serelor. Vinzarea îngrăşămintelor va aduce într-un an complet 180 mii lei în cazul vinzării a 60% din volumele produse. Vînzarea legumelor în circuitele de toamnă-iarnă şi iarnă-primăvara vor aduce un venit de 404 lei la un volum de producere estimat de 70% faţă de datele agrotehnice propuse de furnizorii materialului săditor.

Cheltuielile sunt divizate în 3 grupe: formarea costurilor, cheltuieli comerciale şi cheltuieli generale. Formarea costurilor include amortizarea activelor pe termen lung în sumă de 28800 lei anual sau 2400 lei lunar, cheltuieli de remunerare 2500 lei pentr o perioană lunar în prima perioadă şi 3000 lei în perioada a doua. Total pe fiecare exerciţiu sunt estimate cheltuieli de remunerare si fond social în sumă de 25000, 60000, 72000 lei pentru anii 2005-2007 respectiv. Alte cheltuieli de producere se estimează la cifra de 12900, 152800, 152800 lei pentru aceleaşi perioade. Din ultima menţionată principala este apa care poate fi micşorată de minim 5 ori dacă se va achiziţiona transport de aprovizionare cu apă, necesarul zilnic fiind de 11 tone în regim de lucru complet şi 8 tone în regim parţial. Cheltuieliile comerciale prevăd cheltuieli de desfacere şi promovare în sumele de 19500, 35800, 35800 lei pentru anii 2005-2007. În cazul imprimării şi distribuţiei în regie se poate micşora cheltuielile de promovare cu 10 000 lei anual.

Cheltuielile general administrative includ ca bază cheltuieli de remunerare a personalului de conducere care fiind ca fondatori se limitează la plafonul minim pentru micşorarea cheltuielilor de asigurare socială şi impozit pe venit, principala remunerare fiind dividendele aşteptate. În cazul stabilizării se vor revedea cheltuielile acestui segment. Total cheltuieli generale pe anii 2005-2007 sunt estimate la 24000, 57600, 57600 lei respectiv.

Alte cheltuieli operaţionale includ calculul obligaţiunilor faţă de stat şi anume impozitele pe amenajare, imobil, resursele naturale, funciar. Deşi sunt clasificate ca cheltuieli generale şi administrative, au fost separate pentru evidenţa lor separată.

7.4. Planificarea fluxului de mijloace băneşti

13

Fluxul mijloacelor băneşti este prezentat în tabelul ”Cashflow-ul previzionat pe anii 2005-2007” din anexe. Comentînd acest tabel remarcăm următoarele: Intrările de mijloace se vor compune în primul an din aportul în capital statutar al fondatorilor în suma de 80 000 lei, şi incasările din vănzări în sumă de 73 000 lei iar la finele perioade necesarul de lichidităţi se vor completa din atragerea împrumuturilor în suma de 80 000 lei. În exerciţiile următoare intrările de mijloace vor fi din vinzări în suma de 608 mii lei în aceiaşi mărime.

7.5. Întocmirea bilanţului contabil previzional

La previziunea bilanţului sa tinut de principiul lipsei furnizorilor şi a debitorilor. Celelalte date sunt obţinute din planul de investiţii şi uzura a capitalului fix, raportul privind rezultatele financiare şi raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. După cum se observă în tabelul ”Bilanţ contabil pentru anii 2005-2007” din anexe total active ale întreprinderii la anul 2 sunt în valoare de 287 mii lei, iar la anul 3  - 517 mii lei din care mijloace băneşti 263 mii lei ce pot fi utilizaţi pentru necesităţile de plată a dividendelor sau reinvestire.

7.6. Calcularea şi evaluarea indicatorilor financiari

Indicatori 2005 2006 2007

Vanzari nete 73 000 608 000 608 000

Profit brut 28 683 366 800 354 800Rezultatul din activitatea operationala -15 817 272 400 260 400

Profitul pana la impozitare -15 817 272 400 260 400

Profit net -15 817 272 400 260 400

Pretul de cost mediu al activelor 142 183 214 868 402 224Pretul de cost mediu al capitalului propriu 64 183 175 867 302 224

Rata profitului brut, % 39.3% 60.3% 58.4%

Rata profitului operational; % 44.8% 42.8%

Rentabilitatea economica, % 126.8% 64.7%

Rentabilitatea financiara, % 154.9% 86.2%

Din tabelul prezentat se poate rezuma următoarele: principalii indicatori de rentabilitate sunt suficienţi pentru practicarea genului dat de activitate. Scăderea indicatorilor în ultima perioadă este condiţionată de majorarea valutei bilanţului care este ca efectul neplăţii dividendelor.

14

8. Anexe

Estimarea investitiilor şi cheltuielilor de initiere

nr. Denumierea cheltuielilor Suma1 Cheltuieli de constituire 2 0002 Cheltuieli remunerare 10 0003 Cheltuieli consultanţă 5 0004 Arenda terenului 1 500

Total cheltuieli 18 5005 6 Cheltuieli proiectare 15 0007 Construcţia reactoarelor 30 0008 Stocuri de păstrare a reziduurilor 20 0009 Constructia depoitului productie finita 30 000

10 Construirea răsadniţei 20 00011 Sistem de filtrare 15 00012 Dispozitiv de ambalare 8 00013 Alte lucrări 10 000

Total investitii 148 000 Total cheltuieli Investitii 166 500

Investitii ulterioare

nr. Denumierea cheltuielilor Suma1 Constructia complexului de sere (10 ari) 900002 Sistemul de Incalzire 500003 Sistemul de irigare prin picurare 10000

Total Investitii 150000

15

Estimarea veniturior aşteptate pentru anii 2005-2007

nr Indicator 2005 2006 2007

Vinzarea îngrăşămintelor 45 000 180 000 180 000

Vinzarea legumelor 20 000 404 000 404 000

Vinzarea materialului reciclant 8 000 24 000 24 000

Total venituri 73 000 608 000 608 000

Distribuţia pe lunile anului a vinzărilor

Ianiarie 37 000 37 000

Februarie 107 000 107 000

Martie 162 000 162 000

Aprilie 62 000 62 000

Mai 27 000 27 000

Iunie 7 000 7 000

Iulie 7 000 7 000

August 7 000 7 000

Septembrie 7 000 11 000 11 000

Octombrie 9 500 54 500 54 500

Noiembrie 17 000 72 000 72 000

Decembrie 39 500 54 500 54 500

Total 73 000 608 000 608 000

16

Cashflow-ul previzionat pe anii 2005-2007

Nr indicatori 2005 2006 2007

Sold la Inceputul perioadei 0 8 600 31 073

Intrări de numerar

1 Aport in capital statutar 80 000 2 Incasari din vinzari 73 000 608 000 608 0003 Incasari din imprumuturi 70 000 4

Total Intrări de numerar 223 000 608 000 608 000

Ieşiri de numerar

1 Cheltuieli constituire 2 000 2 001 2 0022 Constructia complexului de fermentare 110 000 3 Construirea rasadnitei 20 000 4 Constructia serei 150 000 5 Asigurarea cu capital circulant 12 900 152 400 152 4006 Remunerarea salariatilor si fondul social 42 500 102 000 114 0007 Cheltuieli desfacere 4 500 10 800 10 8008 Cheltuieli promovare 15 000 25 000 25 0009 Cheltuieli generale 6 500 15 600 15 600

10 Impozite si taxe 1 000 1 000 1 00011 Plata impozitului pe venit 0 39 226 46 87212 Rambursarea imprumuturilor 87 500 13 Plata dividendelor 200 000

Total iesiri de numerar 214 400 585 527 567 674

Sold la finele perioadei 8 600 31 073 71 399

17

Rezultatele financiare pe perioada anilor 2005-2007

cod Indicatori 2005 2006 2007

010 Vinzari nete 73 000 608000 608000

020 Costul vinzarilor 43 483 241 200 253 200

030 Profitul brut 29 517 366 800 354 800

040 Alte venituri operationale      050 Cheltuieli comerciale 19 500 35 800 35 800

060 Cheltuieli generale si administrative 24 000 57 600 57 600

070 Alte cheltuieli oprtaionale 1 000 1 000 1 000

080 Rezultat din activitatea operationala -14 983 272 400 260 400

090 Rezultat din activitatea de investitii 0 0 0100 Rezultat din activitatea financiara 0 0 0

110 Rezultat din activ.economico-fin-ra -14 983 272 400 260 400

120 Rezultat din activitatea exceptionala      

130 profitul perioadei de gestiune p]na la impozitare -14 983 272 400 260 400

140Cheltuieli privind impozitul pe venit (fără utilizarea inlesnirilor)   49 032 46 872

150 Profit net (pierdere neta) -14983 223368 213528

Detalierea cheltuielilor

Cheltuieli de fabricare

1 Uzura sistemului de fermentare 4 917 11 800 11 800

2 Uzura rasadnitei 667 2 000 2 0003 Uzura serei   15 000 15 000

4 Cheltuieli transport-aprovizionare 4 500 10 800 10 8005 Cheltuieli de remunerare si fond social 25 000 60 000 72 000

6 Cheltuieli de apa 6 900 138 000 138 000

7 Energie electrica 1 500 3 600 3 600         

  Total cheltuieli producere 43 483 241 200 253 200

Cheltuieli comerciale8 Cheltuieli de transport-desfacere 4 500 10 800 10 800

9 Cheltuieli de studiu si promovare 10 000 20 000 20 000

10 Participarea la expozitii 5 000 5 000 5 000  Total cheltuieli comerciale 19 500 35 800 35 800

Cheltuieli generale si administrative11 Arenda oficiu 5 000 12 000 12 000

12 Cheltuieli de remunerare si fond social 17 500 42 000 42 000

13 Birotica 1 500 3 600 3 600  Total cheltuieli generale si administrative 24 000 57 600 57 600

         14 Impozite si taxe locale 1 000 1 000 1 000

  Alte cheltuieli operationale 1 000 1 000 1 000

18

Bilanţ contabil pentru anii 2005-2007

Nr.rînd Articolele bilanţului 2005 2006 2007

A C T I V E

1. Activele nemateriale 0 0 0

2. Activele meteriale pe termen lung 141 583 262 783 233 983

3. Active financiare pe termen lung

4. Alte active pe termen lung

5. Stocuri de mărfuri şi materiale 1 695 19 513

6. Creanţe pe termen scurt

7. Mijloace baneşti 600 23 073 263 399

8. Alte active curente

T O T A L A C T I V E 142 183 287 552 516 896

P A S I V E

1. Capital statutar si suplimentar 80 000 80 000 80 000

2. rezerve

3. Capital secundar

4. Corectarea rezultatelor perioadelor precedente

5. Profit nerepartizat al anilor precedenţi -15 817 23 368

6. Prifit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune -15 817 223 368 213 528

7. Datorii pe termen lung calculate

8. Datorii financiare pe termen scurt 70 000 0 0

9. Datorii comerciale pe termen scurt 8 000

10. Datorii pe termen scurt calculate (dividende) 200 000

T O T A L P A S I V E 142 183 287 551 516 896

19

Tabelul 3Comparaţia biogazului cu alte tipuri de combustibili (echivalent)

2 reactore Biogas, m3 Gaz natural, m3 Motorina, litri Energie electrica, kWt

Diurnă 200 141 128 420

an 73 023 51 116 46 881 153 349

Tabelul 4. Aprecierea veterinarsanitară a îngăşămintelor.

IndicatoriTip ingrăşămint

Fermentat granulatUmeditate, % 92.....99 20.0Masă uscată absolută (MUA),% 4.5....2.6 80.0Substanţă uscată organică (SUO), % 62.6....73.9 65.4Indice рН 7.20....7.90 7.41Densitate, kg/m3 1003....1012 ----Azot,% către MUA-total 7.29 7.26-amiac 4.80 ---Nitraţi, mg/kg 41.03 ---Fosfor,% către MUA 3.64 3.28Kaliu,% către MUA 3.68 2.96Carbon,% 1.066 1.01

*Tabelul 5. Influienţa îngrăşămintelor organiceasupra unor culturi agricole.

Tip prelucrareProductivitatea medie la ha

Roşii Piper dulce

Salată conopidă

Ingrijire (fără îngrăşăminte) 2 4 26 23 Îngrăşăminte minerale(80..90 NPK la ha)

13 6 56 36

Îngrăşăminte organice solide (5t masa uscata la ha)

22 12 130 48

*datele sunt prezentate de laboratorul ВНИИМОЖ (regiunea Kiev., Ukraina)

20

Fertilizing effect of effluent sludge

Digested slurry is most effective when it is spread on the fields shortly before the beginning of the vegetation period. Additional doses can be given periodically during the growth phase, with the amounts and timing depending on the crop in question. For reasons of hygiene, however, leafy vegetables should not be top-dressed. Assuming that the soil should receive enough fertilizer to replace the nutrients that were extracted at harvesting time, each hectare will require an average dose of about 33 kg N, 11 kg P2O5 and 48 kg K2O to compensate for an annual yield of 1-1.2 tons of, for example, sorghum or peanuts. Depending on the nutritive content of the digested slurry, 3-6 t of solid substance per hectare will be required to cover the deficit. For supply with a moisture content of 90%, the required quantity comes to 30-60 t per hectare and year. That roughly corresponds to the annual capacity of a 6-8 m3 biogas plant.

Annual Manure Yield and Nutrient Content of AnimalExcrementsTable 5: Annual manure yield and nutrient content of cow, pig and chickenexcrements; compiled from various sources

Total annual yield [kg/LSU/a] and percentage shares   Nutritive ratio (P2O5= 1)

  Total Wt. TS VS N

P2O5 K2O

N P2O5 K2O kg/a kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%] kg/a [%]

Cow 16.1 1850 11.6 1400 8.7 77 0.5 34 0.2 84 0.5 2.3 1 2.5Pig 13,500 1130 8.4 900 6.7 102 0.8 56 0.4 35 0.3 1.8 1 0.6Chicken (fresh droppings) 18,250 4020 22

3170

17.4

232

1.3 194 1

108

0.6 1.2 1 0.6

Chicken (dry droppings) 4,230 3390 80

2560

60

146

3.5 193 4.6

106

2.5 0.8 1 0.6

Source: Production and Utilization of Biogas in Rural Areas of Industrialized and DevelopingCountries, Schriftenreihe der gtz, No. 97, pp. 71-72; after: Rager, K. Th.:Abwassertechnische und wasserwirtschaftliche Probleme der Massentierhaltung; Darmstadt,FRG, 1971, p. 38LSU = livestock unit (= 500 kg live weight)TS = Total solidsVS = Volatile solids

Lucrări zilnice operaţionale

Control Greşeli Căi de înlăturare

gas pressure too high; (gas pressure rises, if gas The pressure relief valve

gas pressure consumption is lower than the malfunctions - it should be production and if the gas storage is cleaned or renewed; full) gas pressure too low; (gas pressure falls, if the consumption (including leakage!) is higher than the production and if the gas storage is empty);

leakage in gas conducting parts: find out the leakage and seal; gas production has fallen: check the sludge’s quality;

substrate temperature (heated plants) (bacteria are very sensitive to temperature extremes and fluctuations);

temperature too high;

defective heating control system. Check control system and repair or exchange part(s) concerned;

defective heating control system. Check control system and other concerned

temperature too low; part(s), repair or exchange; sediment layer on the heating surface: remove layer; biological reasons: temperature, substrate, antibiotics, change of pH-value;

gas production gas production clearly under normal levels;

leakage in digester or piping system; blocked gas pipes due to water or alien elements; identify problem and act accordingly;

plant is overloaded or reduce substrate intake; strong sludge odor fermenting conditions are sub- correct pH-value with

optimal; adequate means;