+ All Categories
Home > Documents > Deseuri .Doc

Deseuri .Doc

Date post: 08-Dec-2014
Category:
Upload: andreea-popescu
View: 241 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Statie pilot pentru deseuri
57
PROGRAM PILOT DE INTRODUCERE A COLECTARII SELECTIVE A DESEURILOR IN VEDEREA RECICLARII
Transcript
Page 1: Deseuri .Doc

PROGRAM PILOT DE INTRODUCERE A COLECTARII SELECTIVE A DESEURILOR IN VEDEREA RECICLARII

Profesor coordonator:

Bulucea Cornelia Aida

-2012-

Page 2: Deseuri .Doc

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin: dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de

fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării;

valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor

Page 3: Deseuri .Doc

2. Firma . Analiza SWOT

Despre noi

Societatea comercială ECO Waste, înființată în anul 2008, se ocupă cu furnizarea serviciilor ecologice în Regiunea Oltenia, deținând Autorizația de Mediu nr. 190/2008. ECO Waste are ca scop diminuarea efectelor poluării, venind în sprijinul agenților economici cu soluții integrate și flexibile pentru gestionarea deșeurilor și decontaminări.ECO Waste și-a propus să dezvolte serviciile de ecologizare adresate industriei, prin investiții în logistică și utilaje specifice acestui domeniu.

Servicii

Serviciile de bază oferite de firma noastră sunt: colectarea, transportul, depozitarea, reciclarea sau distrugerea, după caz, a deșeurilor rezultate din activitatea agentului economic.

Aceste deșeuri pot fi periculoase sau nepericuloase, iar colectarea se face de pe amplasamentul agentului economic.

Gama de deșeuri colectate de societatea noastră este următoarea:

- Uleiuri uzate- Filtre uzate- Emulsii uzate- Deșeuri din curățări de rezervoare sau separatoare- Ambalaje contaminate- Uleiuri - Carton, hârtie- Plastic- Sticla- Fier- Aluminiu

Page 4: Deseuri .Doc
Page 5: Deseuri .Doc

2.1.Localizare

Page 6: Deseuri .Doc

3.Grupuri tinta

Proiectul se adreseaza agentilor economici din domeniului sanitar, tehnologic,cat si domeniului social, din cartierul Lapus a Municipiului Craiova.

Grupurile tinta sunt localizate in zona Lapus si sunt reprezentate de :

- cabinet stomatologic ;- caminul studentesc nr. 10 ;- grupul industrial SC. POPECI. SA

Cabinetul stomatologic a fost infiintat in anul 2008 ,avand lunar 100 de pacienti.

Caminul studentesc nr. 10 are o capacitate de 900 de persoane.

Page 7: Deseuri .Doc

Grupul industrial SC. POPECI. SA are un numar aproximativ 1500 de angaja

4.Estimarea cantitatii si structura deseurilor

Page 8: Deseuri .Doc

Incadrarea deseurilor in clasa de deseuri corespunzatoare:

Deseuri S..C Popeci S.A

Cod deseu Tip deseu Cantitate [tone]

12 01 01 Span otel 250

12 01 02 Deseu fier 220

10 02 01 Deseu zgura 38

15 01 01 Deseu hartie 3

15 01 02 Deseuri plastic 0.46

Deseuri stomatologie

Cod Tipul deseurilor Cantitate[kg]/luna

Deseuri septice

180101 ace

10

180103 siringi

180103 pansamente

180202 pahare

180103 manusi chirurgicale

Deseuri caminul 10

Cod Tipul deseurilor Cantitate[kg]/luna

Page 9: Deseuri .Doc

1) Deseuri reciclabile

200104 PET-uri

500200101 Hartie + carton

200102 Sticla

2) Deseuri menajere

200108 Deseuri organice compostabile de la prepararea hartiei

1000

200109 Uleiuri + grasimi

200111 Textile

200116 Detergenti

200120 Baterii uzate

5. Oportunitatea proiectului

Obiectivul general al proiectului este sa imbunatateasca infrastructura de mediu în conformitate cu standardele europene în domeniul gestionarii deseurilor pentru a spori în mod semnificativ calitatea mediului şi a conditiilor de viata.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale la nivelului intregului Judet care sa promoveze prevenirea generarii deseurilor şi valorificarea deşeurilor şi sa asigure atingerea tuturor tintelor asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE şi a celor prevazute în POS Mediu.

Prin realizarea sistemului integrat de management al deşeurilor menajere se va asigura implementarea unor directive ale Uniunii Europene din domeniul managementului deşeurilor transpuse în legislaţia naţională.

Page 10: Deseuri .Doc

5.1. Colectarea deseurilor. Metode de colectare

Metodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare din partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. De aici se desprind trei metode principale de colectare a deseurilor: strangerea in centre de colectare, centre de buy-back si colectarea “de la marginea drumului”.

Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere al costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi colectate in intervale determinate de timp.

Centrele de buy-back sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii bunurilor stricate sau iesite din uz. In cazul acestei metode de colectare a deseurilor costurile de colectare (remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decat pretul materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina prin subventii.

Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate deseurile: colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe categorii. Primul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare separarii ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al doilea mod presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite, eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea mai practica, necesitand cele mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla, hartie, plastic).

  Exista 3 feluri de proceduri de colectare :-procedura de colectare prin golirea pubelei-procedura de colectare prin schimbarea pubelei-procedura de colectare in saci de unica folosinta La acestea se adauga colectarea fara un sistem anume, care se utilizeaza in transportul deseurilor voluminoase.

PROCEDURA DE COLECTARE PRIN GOLIREA PUBELEI In acest caz , in special la transportul deseurilor menajere si a deseurilor asimilabile de la intreprinderi , se utilizeaza pubele prevazute cu roti, care se golesc

Page 11: Deseuri .Doc

prin intermediul unei instalatii de ridicare si rasturnare intr-un autovehicul de colectare si apoi se pun inapoi in acelasi loc.

PROCEDURA DE COLECTARE PRIN SCHIMBAREA PUBELEI Aceasta procedura poate fi utilizata in aceeasi masura, in cazul deseurilor cu densitate mare,precum si in cazul deseurilor dee constructii si demolari, cat si al deseurilor cu densitate mai scazuta, cum ar fi deseurile menajere si deseurile rezultate in intreprinderi industriale, institutii, administratii si spatii de locuit. In cazul acestei proceduri, pubelele pline se schimba cu pubele goale de acelasi tip.

PROCEDURA DE COLECTARE IN SACI DE UNICA FOLOSINTA In acest caz, deseurile sunt adunate curat si igienic in saci de hartie sau plastic si se incarca direct in autovehiculele de colectare. Incarcarea sacilor se face de obicei manual , ceea ce reprezinta o solicitare fizica mai mare a personalului.

PROCEDURA DE COLECTARE FARA SISTEM In cadrul acestei metode , deseurile se colecteaza neunitar, dupa marime si forma sau in containere deschise., se utilizeaza la ora actuala numai in cazul colectarii deseurilor voluminoase.

5.1.1. Sistem de containere speciale pentru deseuri

Page 12: Deseuri .Doc

Containere de colectare pentru hartie

Date tehnice:• Capacitate : 3 m c – diametru/ inaltime : 1450/ 2775 mm – greutate :290 kg;5 mc – diametru/ inaltime : 1892/ 2835 mm – greutate : 450 kg.

Dispun de o capacitate mare de asimilare a deseurilor, ofera posibilitatea prelungirii intervalelor de golire, ceea ce automat converge spre o scadere a costurilor de transport.

Pentru a imbunatati gradul de incarcare a vehiculelor se utilizeaza si instalatii de comprimare. Deoarece hartia se aduce personal, in locurile amenajate , aceasta este de obicei de foarte buna calitate. Calitatea hartiei scade de multe ori prin sortarea necorespunzatoare in locuinte , adaugandu-se si materiale de legare a acesteia sau chiar aruncarea premeditata in containere de colectare pentru hartie a altor materiale. In aceste conditii reciclarea hartiei este mai greu de realizat.

Containere de colectare PET-uri si aluminiu

Page 13: Deseuri .Doc

Container metalic pentru depozitare si transport. Confectionat din otel indoit zincat. Partile de inchidere prevazute cu plasa sudata zincata

Containere de colectare a deseurilor periculoase medicale

În timp ce deşeurile de spital obişnuite pot fi colectate şi eliminate împreună cu deşeurilesolide municipale, deşeurile de spital, speciale, cer o atenţie deosebită, atât la faza de colectarecât şi la cea de tratare / eliminare. Deşeurile speciale sunt atât inestetice, cât şi periculoase pentru personalul spitalului şi pentru colectori. Colectarea şi separarea pe categorii a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor  periculoase rezultate din activitatea medicală. Producătorul este responsabil pentru corectitudinea separăr i i la sursa pe ca tegor i i a deşeur i lor . În s i tua ţ ia în care nu se rea l izează separarea pecategorii, întreaga cantitate de deşeuri se tratează ca deşeuri periculoase.

Page 14: Deseuri .Doc

Codul de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile din unităţile sanitare

a)galben

-  pent ru  deşeur i le  per iculoase   ( infec ţ ioase ,   in tepatoare- ta ie toare ,  chimice  ş i farmaceutice);

 b)rosu

- pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile cu cele menajere)

Pentru deşeurile infecţioase şi intepatoare-taietoare se foloseşte pictograma“pericolbiologic”.

Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic, etc

a)

Page 15: Deseuri .Doc

 

b)

5.1.2. Transportul deseurilor

Prin transportul deseurilor se intelege totalitatea proceselor care incep dupa colectarea deseurilor si se incheie cu predarea acestora la instalatiile de reciclare,tratare sis au eliminare a acestora.Transportul deseurilor este de 2feluri:

-transporturi la distanta mica;

-transporturi la distanta mare;

Dupa colectarea deseurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportul la distanta mica,la instalatia de reciclare tratare si/sau eliminare a

Page 16: Deseuri .Doc

deseurilor care se gasesc in apropire.De la statia de transfer deseurile ajung prin transportul la distant mare la o instalatie central de reciclare,tratare si/sau eliminare.

Autovehiculele de colectare si transport al deseurilor sunt camioane cu recipient special,care se incarca direct sau camioane pe care se pot monta pentru transport containere de capacitate mare care se monteaza déjà incarcate.

Eco Waste  dispune de logistica necesară colectării, transportului și depozitării deșeurilor periculoase și nepericuloase:

- autoutilitare autorizate pentru transport de deșeuri periculoase și nepericuloase, utilaje pentru încărcarea și descărcarea acestora.

- spații de depozitare autorizate pentru deșeuri periculoase și nepericuloase.

- capacități de 50.000 kg de depozitare a deșeurilor menajere.

5.1.3. Reciclarea dozelor de aluminiu

Dozele folosite din aluminiu sunt o resursa importanta care este extrem de valoroasa. Din acest motiv, aluminiul folosit este rareori pierdut. Industria de aluminiu are tot interesul de a promova reciclarea de aluminiu ca parte din strategia industriala.   Aluminiul are calitati de reciclare unice: calitatea aluminiului nu este scazuta prin reciclare - poate fi reciclat in mod repetat.   Aluminiul reciclat salveaza energie: retopirea aluminiului folosit economiseste pana la 95% din energia initiala necesara producerii de materie prima.   Reciclarea aluminiului este economic: foloseste mai putina energie si reciclarea este auto-sustinuta datorita valorii ridicate a aluminiului folosit.

  Beneficiile Reciclarii

a) Beneficii de natura economica:   Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decat colectarea, depozitarea sau incinerarea deseurilor. Cu cat se    recicleaza mai mult cu atat scad si costurile    Reciclarea ajuta la scaderea costurilor in locurile unde ruleaza programe de

Page 17: Deseuri .Doc

colectare a deseurilor platite in functie de cantitatea si tipul lor    Reciclarea creeaza locuri de munca    Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare fiind acoperit de economiile realizate

b) Beneficiile reciclarii asupra mediului inconjurator:   Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerata    Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa    Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor    Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla) Conform unui studiu, in USA, o rata de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi    Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri    Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului.

Pasii generali in reciclarea aluminiului folosit la dozele de bauturi

PASUL 1 - COLECTAREA DOZELOR

   la supermarketuri , in containerele special destinate reciclarii aluminiului

   la locul de depozitare a deseurilor menajere

   la centrele de colectare a deseurilor din aluminiu , unde vei primi banii pe loc dupa cintarire

Odata colectate, dozele sint transportate la centrele de colectare unde sint separate de resturile de metal, sticla, plastic, hirtie, etc. Dupa cantarire pleaca spre fabricile de reciclare a dozelor de aluminiu folosite.

PASUL 2 - RECICLAREA

Reciclarea propriu- zisa are patru etape :

   Distrugere (sau maruntire) in bucati foarte mici, de marimea unei monede

   Inlaturarea design-ului ( imagini , inscrisuri ) care se face cu aer cald de pina la

Page 18: Deseuri .Doc

500°Celsius

   Topirea intr-un cuptor la 750°Celsius

   Turnarea in forma de lingou. Fiecare lingou cintareste 27 tone, masoare 15 metri lungime si din el se pot produce 1,5 milioane doze

PASUL 3 - ROLUIREA

Lingourile sint supuse unei temperature de 600°Celsius si apoi racite si subtiate pina ajung la grosimea unei doze de aluminiu

PASUL 4 -PRODUCEREA DOZEI

Foaia de aluminiu se introduce in presa si se toarna in forma de doze. Apoi este tratata cu un lac special pentru a nu interactiona cu printing-ul si se usuca intr-un cuptor special.

6.Etapele proiectului

1. Prima etapa consta in intocmirea documentatiei pentru elaborareasi prezentarea ofertei privind achizitia publica de lucrari.

Selectarea executantului se va face in baza urmatoarelor acte normative :

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privindachizitiile publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , partea I, nr.241/11.05.2001 ;

Hotararea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.60/2001 referitor la achizitiile publice, publicata in publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , partea I, nr.268/24.05.2001 ;

Ordinul comun al ministrului Finantelor Publice si ministrulLucrarilor Publice, Transportului si Locuintei nr. 1014/ 2001 privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a ‘’ Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrari’’ ;

Hotararea Guvernului nr. 411/ 05.05.2005 privind modificare

Page 19: Deseuri .Doc

si completarea Hotararii Guvernului nr.461/ 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.60/ 2001 privind achizitiile publice pentru modificarea art.3 din Hotararea Guvernului nr.841/1995 .

Dupa semnarea contractului de finantare se va trece la intocmirea documentatiei de licitatie.

In acest sens, in planul de derulare se va stabili duratele minime necesare realizarii procedurilor de licitatie, in functie de tipul si marimea contractelor. Derularea licitatiilor si adjudecarea lor se va realiza conform procedeurilor specificate.

2. Inainte de inceperea executiei trebuie stabilita echipa de urmarire aexecutiei lucrarilor.

3. Derularea contractului se va realiza conform unui grafic care are in vedere perioada de executie a lucrarii. Graficul de executie va lua in considerare perioada de timp friguros.

Perioada de derulare a contractului presupune :

Cererea de plati pentru Administratia Fondului pentru Mediu conform prevederilor contractului ;

Urmarirea incasarilor ; Plati catre furnizori ; Intocmirea periodica a rapoartelor catre A.F.M conform

prevederilor contractuale, conform cu data si valoarea investitiei.

Principalele etape in derularea contractului vor fi:

a) Lucrari de contructie (reamenajarea si imprejmuireaplatformelor existente) ;

b) Alimentarea cu apa a punctelor de spalare precum si canalizarea apelor pluviale si a celor de la punctul de apa ;

c) Salubritate si activitati similare ;d) Achizitionarea si punerea in functiune a unui utilaj de compact

PET si a unui tocator de materiale plastice ;

Page 20: Deseuri .Doc

e) Recuperarea deseurilor si resturilor de metale reciclabile ;f) Valorificarea materiilor prime scundare obtinute ;

4. In cadrul proiectului, avand in vedere importanta redusa pe care populatia o acorda reciclarii deseurilor menajere, va fi finantata o campanie de constientizare, in randul cetatenilor municipiului, a importantei recuperarii si refolosirii deseurilor reciclabile. Publicitatea proiectului se va realiza din amplasarea de panouri publicitare la fiecare platforma de depozitare temporara a deseurilor menajere, pe de o parte, si prin materialele difuzate in cadrul companiei de informare si costientizare a cetatenilor privind problematica managementului deseurilor, pe de alta parte.

5. Evaluarea finala a lucrarii si intocmirea raportului final.

7.Obiectivele proiectului

Proiectul are o relevanta deosebita deoarece prin realizarea sa,urmareste atingerea obiectivelor strategice in domeniul gestionarii deseurilor municipal asa cum sunt ele definite in Strategia Nationala de Gestinare a Deseurilor si anume:

-Cresterea eficentei de aplicare a legislatiei in domeniul gestiunii deseurilor;

-Implementarea unor politici multi anuale integrate de promovare a activitatilor de gestionare a deseurilor la nivel local;

-Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indelinirii cerintelor nationale si compatibilizarea cu structurile europene;

-Armonizarea politicii si legislatieii nationale in domeniul gestionarii deseurilor cu politicile si prevederile legislative europene ,precum si cu prevederile acordurilor si conventiilor international la care Romania este parte.

-Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere a principiului “poluatorul plateste” ;

-Expoatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privin valorificarea deseurilor;

Page 21: Deseuri .Doc

-Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor,in vederea unei cat mai eficiente valorificari si eliminari a deseurilor;

-Promovarea tratarii deseurilor in vederea asigurarii unui management ecologic rational;

Pentru a indeplini cerintele UE in domeniul deseurilor trebuie luate in considerare o serie de masuri,respective:

-reducerea volumului de deseuri depozitate;

-reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului;

-reducerea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat;

8.Surse de finantare

Crearea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor trebuie suportat prin instrumente economice si,totodatã, prin instrumente legale integrate cu alte politici sectoriale. Finantarea se efectueazã potrivit legislaþiei în vigoare, din urmãtoarele surse:• Fondul pentru Mediu;• in completare de la bugetul de stat, pe bazã de programe în limita sumelor alocate cu aceastã destinatie;• bugetele locale;• parteneriat public-privat;• fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc.);• bãnci/finantatori de credite rambursabile;• investitori privati;• Planul National de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Nationale • programe sectoriale de cercetare-dezvoltare. Referitor la Fondul pentru Mediu se fac urmãtoarele mentiuni:În conformitate cu Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicatã, cu modificãrile ulterioare prin OUG nr.86/2003, Fondul pentru mediu a fost înfiintat ca un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizãrii proiectelor prioritare pentru protectia mediului, în conformitate cu normele si standardele de mediu în vigoare. Obiectivul Fondului pentru mediu este de a acorda asistentã financiarã investitiilor prioritate necesare pentru a facilita implementarea noii legislatii de protectie a

Page 22: Deseuri .Doc

mediului armonizatã cu cea a Uniunii Europene, prin preluarea si transpunerea Acquisului Comunitar.Fondul pentru mediu combinã propriile resurse cu resursele celor care propun proiectele, a pietelor de capital, a investitorilor si donatorilor pentru a asigura realizarea proiectelor cele mai eficiente din punct de vedere al protectiei mediului, cu scopul de a contribui la:- controlul si reducerea poluãrii aerului, apei si solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;- protectia resurselor naturale;- gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase;- protectia si conservarea biodiversitãtii;- educarea si constientizarea publicului privind protectia mediului.Pentru realizarea obiectivelor sale, Fondul pentru mediu trebuie sã fie un instrument financiar care sã furnizeze stimulenti economici si sprijin financiar pentru activitãþile privind protectia mediului din perioada de tranzitie, pânã când alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei economii de piatã mature vor deveni functionale.Detalii referitoare la investitii, costuri de operare si monitorizare precum si sursele de finantare sunt incluse în planurile de implementare pentru fiecare Directivã în parte, respectiv în fisele financiare aferente acestora.

9.Structura cheltuielilor

Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective:- venituri pe tipuri de produse si servicii;- venituri pe zone si puncte de desfacere;- venituri pe categorii de clienti.Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit.        Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective:        a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate:a1)  cheltuieli generate de consumul de resurse materiale:- cheltuieli cu marfa si materiile prime;- cheltuieli cu alte resurse materiale: combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar, rechizite, alte materiale consumabile;a2)  cheltuieli generate de achizitia de servicii de la terti:

Page 23: Deseuri .Doc

- cheltuieli cu utilitatile: chirie, energie electrica, apa si canalizare, telecomunicatii, paza, colectare deseuri;- cheltuieli cu alte servicii furnizate de terti: transport, cazare, intretinere si reparatii, asigurari, consultanta etc;- cheltuieli cu protocolul si publicitatea;a3)  cheltuieli cu resursele umane:- cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale;- cheltuieli cu tichetele de masa si alte beneficii de personal;- cheltuieli cu recrutarea;-chletuieli cu pregatirea profesionala (training);a4)  cheltuieli specifice relatiei cu societatile bancare:- cheltuieli cu serviciile bancare curente;- cheltuieli cu dobanzile bancare si diferentele de curs valutar;a5)  cheltuieli specifice relatiei cu institutiile statului:- cheltuieli cu impozitele si taxele locale pentru bunurile aflate in proprietatea firmei (terenuri, cladiri, mijloace de transport)- cheltuieli cu impozitul pe profit sau pe venit            b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei:b1) cheltuieli pentru activitatea de exploatare:- cheltuieli cu activitatea de productie;- cheltuieli cu activitatea de depozitare si distributie;- cheltuieli cu activitatea de promovare, vanzare si servicii postvanzare;- cheltuieli cu activitatile de suport general: contabilitate, informatica etcb2) cheltuieli privind activitatea financiara a companiei:- cheltuieli cu comisioanele bancare curente si pentru acordarea de credite;- cheltuieli cu dobanzile pentru sursele de finantare bancare sau prin leasing;             c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor:c1) bugete de cheltuieli fixe;c2) bugete de cheltuieli variabile.         Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de cheltuieli al unei companii sunt:- strategiile manageriale, comerciale, investitionale, de resurse umane si financiare - prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategice si anuale ale firmei;- politica de achizitii si calculatie a costurilor;- politica de personal si de salarizare;- politica de investitii, finantare si amortizare;- politica de rentabilitate comerciala;- politica de costuri fixe;- conjunctura generala a mediului de afaceri.           La elaborarea si controlul bugetelor de venituri si cheltuieli ale companiei

Page 24: Deseuri .Doc

contribuie toata echipa manageriala si specialistii in finantele firmei, care trebuie sa aiba o viziune comuna asupra afacerii, sa dezvolte un sistem integrat de obiective, strategii si politici de firma, si sa administreze eficient resursele alocate.

10.Riscuri ce pot aparea in implementarea proiectului

Riscurile aferente unui proiect de dezvoltare a unei firme si de implementare a unui program de management al deseurilor sunt reprezentate de anumite particularitati distincte comparativ cu alte firme din alte domenii de activitate.Aceste riscuri sunt reprezentate in figura de mai jos:

Identificarea riscurilor nu este o activitate punctuala,ea trebuie realizata periodic.Procesul de identificare a riscurilor se dezvolta chiar de la initierea proiectului,se continua in procesele de evaluare si cu alte ocazii cand sunt luate decizii importante in ceea ce priveste firma.

Page 25: Deseuri .Doc

STUDIU DE FEZABILITATE

Pentru

" Implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor urbane în

Municipiul Craiova "

LISTA DE SEMNATURI

SC. ECOWASTE.SA

DIRECTOR PROIECTARE: Popescu Andreea

DIRECTOR CONSULTANŢĂ: Margulescu Alexandra

ŞEF PROIECT: Trincu Augustin

RESPONSABIL CU ASIGURAREA CALlTĂŢII: Papa Cosmina

ANALIZĂ ECONOMICĂ: Stanciu Alexandra

PROlECTANT: Margel Doriana

BORDEROU

Page 26: Deseuri .Doc

A. PIESE SCRISE :

- Foaie de capăt

- Lista de semnături

- Borderou piese scrise + piese desenate - Memoriu de prezentare

- Deviz General

- Deviz pe obiect nr. 1 - privind cheltuielile pentru realizarea

infrastructurii obiectivului

- Deviz nr. 1 - privind cheltuielile pentru proiectare şi asistenţă

tehnică

- Deviz pe obiect nr. 2 - privind cheltuielile pentru investiţia de

bază

- Deviz nr. 2 - privind cheltuielile pentru organizare de şantier,

comision BI, taxe, diverse si neprevăzute

- Evaluare lucrări de bază

B. PIESE DESENATE :

- Plan de amplasare in zonă............................ Plan nr. 01 Plan de detaliu.................................................. Plan nr. 02

- Plan de detaliu............................................... Plan nr. 03

Întocmit, Margel Doriana

Memoriu de prezentare

Page 27: Deseuri .Doc

1. Date generale

1.1. Denumirea investiţiei: "Implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor urbane în Municipiul Craiova".

1.2. Elaborator: S.C. ACCI CONSULT S.R.L.

1.3. Sursa de finanţare: -Surse nerambursabile(PHARE)

-Surse proprii(bugetul local)

1.4. Autoritatea contractantă: Primaria Municipiului Craiova

1.5. Amplasament:Judeţul Dolj, Municipiul Craiova, zona Lapus.

1.6. Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii:

Directivele 94/62/CE şi 99/31/CE ale Consiliului şi Parlamentului Europei, pentru implementarea cărora România solicitata perioade de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010, şi respectiv 10 ani, până in anul 2017, solicită fiecărei ţări membre să îşi reducă cantitatea de deşeuri de ambalaje şi respectiv deşeuri biodegradabile pe care le trimite anual la depozitele de deşeuri.

Având în vedere acest lucru, precum şi faptul că la nivel regional există foarte puţine iniţiative în acest sens, ne propunem, impreuna cu autoritatea locală din Municipiul Craiova, ca pentru atingerea acestui obiectiv general să dezvoltam un sistem eficient de colectare, sortare, recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje care poate contribui la îndeplinirea unuia dintre

Page 28: Deseuri .Doc

obiectivele specifice grupate sub acest generic, şi anume creşterea gradului de reciclare şi recuperare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Nevoia unei astfel de măsuri a apărut având în vedere aspecte legate de protecţia mediului (reducerea presiunii asupra spaţiilor limitate de depozitare a deşeurilor şi a emisiilor de poluanţi), pe de o parte, şi aspecte legate de dezvoltarea durabilă a comunităţii (având în vedere resursele epuizabile care se pierd prin continuarea practicilor curente), pe de alta parte.

În acest scop ne propunem implementarea unui program pilot de introducere a colectării diferenţiate a deşeurilor menajere, adresată agenţilor economici şi populaţiei din zona Dezrobirii.

Prin promovarea investiţiei se doreşte pe de o parte îmbunătăţirea condiţiilor de mediu locale, a calităţii vieţii în această zonă, crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea pieţei de materii prime secundare provenite din aceste deşeuri, precum şi introducerea unor practici adecvate în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor reciclabile.

Având în vedere dorinţa municipalităţii de încurajare a acestor practici, transpusă în practică prin o diferenţiere a tarifelor de colectare a deşeurilor şi o campanie de conştientizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, ambele cuprinse în prezentul proiect, se speră că, odată cu implementarea proiectului, se va obţine o îmbunătăţire a conduitei cetăţenilor din tot oraşul în ceea ce priveşte colectarea diferenţiată şi reciclarea deşeurilor şi, indirect, o creştere a atractivităţii turistice o oraşului.

1.7. Descrierea lucrărilor proiectate:

Colectarea deşeurilor menajere în zona se realizează în prezent cu ajutorul unor eurocontainere şi europubele amplasate pe spaţii betonate, parţial împrejmuite, unele dintre ele fiind prevăzute şi cu canalizare şi apa. În cadrul proiectului se propune înlocuirea sistemului de colectare, trecându-se la un sistem cu eurocontainere speciale pentru asociaţiile de locatari şi proprietari din zona amintită şi europubele speciale pentru agenţii economici şi persoane fizice de la populaţie casă, în care urmează a fi colectate tipuri diferite de deşeuri.

Astfel, se va realiza dotarea asociaţiilor de proprietari şi locatari cu 110 bucăţi eurocontainere speciale cu capacitate de 1,1 mc, pentru colectare separată

Page 29: Deseuri .Doc

hârtie,carton, sticla, metale şi PET-uri. Agenţii economici şi persoanele fizice de la case vor fi dotaţi cu 130 bucăţi europubele cu capacitate de 240 l pentru colectare separată hârtie, carton, sticla, metale şi PET-uri.

Pentru zona mai sus amintită se propune împrejmuirea tuturor spaţiilor destinate amplasării de europubele/eurocontainere din plastic, care nu au fost încă împrejmuite. Se propune, de asemenea, branşarea la reţeaua de apă şi canal a tuturor platformelor care nu au fost încă branşate, în vederea respectării cerinţelor Ordinului 536-1997 al Ministerului Sănătăţii.

Pentru societăţile comerciale şi persoanele fizice (care locuiesc la casă) este prevăzută doar înlocuirea sistemului actual de colectare, trecându-se la un sistem cu europubele speciale în care urmează a fi colectate tipuri diferite de deşeuri. Această schimbare presupune mărirea numărului de europubele, respectiv achiziţionarea a 130 bucăţi europubele cu capacitatea de 240 l.

Colectarea deşeurilor se va face după un program prestabilit, de două ori pe săptămână pentru deşeurile menajere şi o dată pentru cele recuperabile. Pentru transportul deşeurilor se vor achiziţiona două autocompactoare.

Materialele colectate selectiv (PET,hartie,carton,sticla si metale) vor fi transportate si depozitate pe amplasamentul fostei staţii de incinerare a deşeurilor. Deşeurile recuperabile vor fi depozitate temporar pe o platformă betonată unde, având în vedere volumul mare pe care acestea îl ocupă, se intenţionează achiziţionarea unui tocător de materiale plastice şi a unei prese pentru balotat PET-uri. Materiile prime secundare astfel obţinute din deşeuri vor fi valorificate.

În cadrul acestui program, având în vedere importanţa redusă pe care populaţia o acordă reciclării deşeurilor menajere, va fi finanţată o campanie de conştientizare cu caracter informativ-educativ în rândul cetăţenilor municipiului, în scopul realizării importanţei recuperării deşeurilor reciclabile.

2. Date tehnice ale lucrării:

Page 30: Deseuri .Doc

2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului

Lucrările de amenajare şi racordare la reţelele de apă potabilă şi canalizare, prevăzute în acest proiect, se vor executa pe terenul aflat în proprietatea Primăriei municipiului Craiova. Nu este necesară expropriere de teren.

2.2. Caracteristicile geo - fizice ale terenului

Amplasamentele studiate sunt in general suprafeţe plane.

Profilul litologic din zona studiată este uniform, fără straturi înclinate sau încrucişate, această conformaţie asigurând o stabilitate foarte bună pentru platformele existente.

2.3. Caracteristicile principale ale construcţiei

2.3.1. Pentru platformele destinate dispunerii deşeurilor menajere împrejmuirile propuse se vor executa cu panouri din plasă de sârmă pe rame din Ob 37 14-16 mm şi stâlpi metalici cu înălţimea totală de 1.5 m.

Suprafeţele pe care se vor executa aceste împrejmuiri sunt de 6,5 x 4,5 m pentru platformele din preajma asociaţiilor de proprietari din zona Dezrobirii.

2.3.2. Sistematizarea verticală.

Nu sunt necesare lucrări de sistematizare verticală. Scurgerea apelor provenite din precipitaţii se va asigura prin pante corespunzătoare, platformele fiind prevăzute cu sistem de preluare a acestora prin gura de scurgere racordată la canalizare.

2.3.3. Accese pietonale şi carosabile.

Accesul carosabil şi pietonal există pentru toate aceste platforme.

2.3.4. Alimentarea cu apa a punctelor de spălare propuse pe platformă se va face prin branşarea cu coloana Dn =1/2" la distribuţia din subsolul unui bloc adiacent, prin intermediul unui apometru amplasat în cămin vizitabil.

Page 31: Deseuri .Doc

Se prevede branşarea la reţeaua de apă a platformelor aflate în apropierea grupurilor ţinta: cabinet stomatologic, caminul nr.10, SC.POPECI.SA, din zona Lapus,Craiova.

2.3.5. Canalizarea apelor pluviale şi a celor de la punctul de apă, pentru platformele care nu au fost încă racordate la reţeaua de canalizare, se va face prin racordarea cu tuburi PVC cu Dn = 200 mm la reţeaua existentă în zonă. Distanţa până la reţea este de 10-20 m pe fiecare dintre amplasamente. La eventualele schimbări de direcţie şi la racord vor fi prevăzute cămine din zidărie cu dim. 0,8x0,8x1,5 m.

2.4. Structura constructivă

Pentru stâlpii metalici ai împrejmuirii se vor realiza fundaţii izolate cu dim. de 40 x 40 cm la platformele aflate în apropierea asociaţiilor de proprietari din blocurile H1 – H7,G1 – G14,F7 – F14.

2.5. Utilaje şi echipamente din dotare.

Colectarea deşeurilor se va face după un program prestabilit, de două ori pe săptămână pentru deşeurile menajere şi o dată pentru cele recuperabile, prin intermediul a patru autocompactoare.

Materialele colectate selectiv (PET,hârtie,carton,sticla si metal) vor fi transportate si depozitate pe amplasamentul fostei staţii de incinerare a deşeurilor. Deşeurile recuperabile vor fi depozitate temporar pe o platformă betonată unde, având în vedere volumul mare pe care acestea îl ocupă, se intenţionează achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei prese pentru balotat PET-uri şi a unui tocător materiale plastice. Folosirea acestor utilaje va reduce volumul acestor deşeuri la circa 20%.

Materiile prime secundare astfel obţinute din deşeuri vor fi valorificate iniţial pe piaţa naţională, urmând ca, odată cu dezvoltarea dorită a pieţei locale de materii prime secundare provenite din deşeurile menajere, această valorificare să se facă pe plan local.

2.6. Instalaţii aferente.

Pentru contorizarea apei menajere consumate pe platforme, sunt prevăzute apometre cu Dn = 1/2".

Page 32: Deseuri .Doc

3. Date privind forţa de muncă ocupata după realizarea investiţie

În perioada de execuţie se prevede crearea a cinci noi locuri de muncă. Această investiţie va implica o suplimentare a personalului cu doua persoane, după finalizarea investiţiei.

4 Devizul general estimativ al investiţieiAcesta a fost întocmit în conformitate cu prescripţiile din: "Metodologia de

elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiţii" din Hotărârea Guvernului României nr. 1179/2002.Evaluarea lucrărilor de bază a fost făcută pe baza indicilor de preţ raportaţi la normele de timp, existente în documentele legale în vigoare şi la valorile medii ale materialelor şi utilajelor existente pe piaţa internă, provenite din producţia internă şi din ţările Comunităţii Europene.

5. Indicatori tehnico-economici ai investiţiei

5.1. Valoarea totală a investiţiei: 224.790 RON reprezentând 59625 €.

5.2. Eşalonarea investiţiei

Anul I – 2010

Anul II - 2011

5.3. Durata de realizare a execuţiei investiţiei (luni) : 10 luni

5.4. Capacităţi – în unităţi fizice

Suprafaţa construită = 250 mp.

6. Avize şi acorduri

Pentru promovarea acestei investiţii va fi necesară obţinerea de acorduri şi avize prevăzute de Certificatul de Urbanism. Proiectantul a întocmit documentaţiile necesare pentru acestea, urmând ca beneficiarul sa le obţină în vederea realizării investiţiei.

7. Finanţarea investiţiei

Finanţarea proiectului se va face de catre Uniunea Europeana.

Şef proiect: Trincu Augustin

Page 33: Deseuri .Doc

12.Legislatia cadru

Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor HOTĂRÂRE nr. 1470 din   9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilorHOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoaseORDIN nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilorORDIN nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţeanORDIN nr. 951 din   6 iunie 2007  privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor

TRANSPORT DEŞEURIRegulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri

HOTĂRÂRE   nr. 788 din 17 iulie 2007privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri HOTĂRÂRE nr. 1453 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri

Page 34: Deseuri .Doc

HOTĂRÂRE nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul RomânieiORDIN nr. 1119 din   8 noiembrie 2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului

DEPOZITAREA DEŞEURILORDirectiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor HOTĂRÂRE nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediuluiHOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilorORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilorORDIN   nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilorORDIN   nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuriORDIN   nr. 775 din 28 iulie 2006  pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot

Page 35: Deseuri .Doc

depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

INCINERAREA DEŞEURILOR

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRÂRE   nr. 128 din 14 februarie 2002 privind incinerarea deşeurilor HOTĂRÂRE   nr. 268 din 31 martie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilorHOTĂRÂRE   nr. 427 din 28 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilorORDIN nr. 756 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilorORDIN nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerareORDIN   nr. 636 din 28 mai 2008  pentru completareaOrdinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare

AMBALAJE ŞI DEŞEURI DE AMBALAJEDirectiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare

HOTĂRÂRE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje HOTĂRÂRE nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalajeHOTĂRÂRE nr. 247 din 17 martie 2011 pentru modificarea şi

Page 36: Deseuri .Doc

completarea Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalajeORDIN   nr. 927 din   6 octombrie 2005privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalajeORDIN nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selectiveORDIN nr. 2742/3190/305 din 21 noiembrie 2011pentru aprobarea Procedurii, criteriilor de autorizare, reautorizare, revizuire, avizare anuală, emitere şi anulare a licenţei de operare, a procentajului minim de valorificare a deşeurilor de ambalaje preluate de la populaţie, a operatorilor economici în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizareORDIN   nr. 493 din 17 mai 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalajeORDIN nr. 2406 din   4 octombrie 2011 pentru modificarea art. 2 din Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor economici în

Page 37: Deseuri .Doc

vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje

ULEIURI UZATEHOTĂRÂRE nr. 235 din   7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate 

§ 10. Reutilizarea si reciclarea

Art. 16(1) Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare in special prin: a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor; b) utilizarea instrumentelor economice; c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice; d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri.

Art. 17(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. (2) Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere; b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere

Page 38: Deseuri .Doc

care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.

§ 12. Protectia sanatatii populatiei si a mediului

Art. 20Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special: a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.


Recommended