Descrierea progreselor din sectorul european al electricit ăŃ ii - … · 2016-04-25 · Acest...

Acest proiect a fost dat în funcŃiune de EPSU şi a beneficiat de sprijinul financiar al Comisiei Europene. Opiniile cuprinse aici sunt cele ale EPSU, iar Comisia nu este răspunzătoare în

niciun mod pentru utilizarea informaŃiilor din acest document.

Descrierea progreselor din sectorul european al electricit ăŃii

RaŃiuni de schimbare: Răspundere socială corporativă - raportare la partenerii sociali sectoriali

ECOTEC CSR în sectorul electricit ăŃii

Descrierea progreselor din sectorul european al electricit ăŃii

RaŃiuni de schimbare: Răspundere socială corporativă - raportare la partenerii sociali sectoriali

septembrie 2007

ECOTEC

� Priestley House 12-26 Albert Street Birmingham B4 7UD Marea Britanie

Tel. +44 (0)121 616 3600 Fax +44 (0)121 616 3699 www.ecotec.com


Cuprins PAGINA

1.0 Introducere........................................ ..................................................... 1

1.1 Punctul de plecare al raportului ................... .............................................................1 1.2 Metoda............................................. ............................................................................1

2.0 Prezentarea politicii CSR în Europa................ ..................................... 3

2.1 Definirea conceptului de CSR ....................... ............................................................3 2.2 Ghid european referitor la CSR..................... ............................................................4 2.3 Alte surse de îndrumare referitoare la CSR şi sustenabilitate ...............................6 2.4 Îndrumar CSR pentru sectorul electric.............. .......................................................7

3.0 CSR în sectorul electric ........................... ............................................. 9

3.1 Analiza politicilor CSR existente în sector........ .......................................................9 3.2 Concluziile analizei ............................... ...................................................................11 3.2.1 Domeniul economic....................................................................................................12 3.2.2 Domeniul mediul înconjurător.....................................................................................13 3.2.3 Domeniul social ..........................................................................................................14 3.3 Studiu de caz: Vattenfall, Suedia .................. ..........................................................16 3.3.1 Raportarea în contextul CSR făcută de Vattenfall ......................................................16 3.3.2 ActivităŃi CSR cheie....................................................................................................17 3.3.3 Procesul de consultare a părŃilor implicate .................................................................20 3.4 Studiu de caz: EDF, Fran Ńa ......................................................................................21 3.4.1 RaŃiuni pe care s-a bazat acordul CSR ......................................................................22 3.4.2 Implementarea acordurilor CSR în cadrul grupului.....................................................23 3.4.3 Evaluarea impactului acordului CSR ..........................................................................24 3.4.4 Avantajele implicării sindicatului şi reprezentanŃilor angajaŃilor ..................................25 3.4.5 Planuri de viitor pentru CSR în cadrul EDF ................................................................26 3.5 Studiu de caz: enviaM, Germania .................... .......................................................26 3.5.1 Structura CSR la nivelul enviaM şi RWE....................................................................26 3.5.2 ActivităŃile enviaM în domeniul CSR...........................................................................27 3.5.3 Dezvoltarea CSR în cadrul enviaM ............................................................................28 3.5.4 Implicarea părŃilor implicate în CSR la nivelul enviaM................................................29 3.5.5 Măsurarea impactului activităŃilor CSR derulate de enviaM .......................................29 3.6 Studiu de caz: Enel, Italia ........................ ................................................................30 3.6.1 Managementul CSR în cadrul Enel ............................................................................31 3.6.2 Procesele de consultare a părŃilor implicate ...............................................................31 3.6.3 Impactul financiar al CSR în cadrul Enel ....................................................................33


3.7 Studiu de caz: CEZ, Republica Ceh ă ......................................................................34 3.7.1 Managementul CSR în cadrul Grupului CEZ..............................................................34 3.7.2 ActivităŃi CSR remarcabile..........................................................................................35 3.7.3 Perspective de viitor pentru CSR în cadrul CEZ.........................................................36 3.8 Probleme constatate în urma analizei ............... .....................................................36

4.0 Aplicarea CSR...................................... ................................................ 38

4.1 Impactul CSR ....................................... .....................................................................38 4.2 CSR în cadrul companiilor comerciale?.............. ...................................................39 4.3 Maximizarea beneficiilor activit ăŃilor sociale responsabile.......................... ........42

5.0 Concluzii .......................................... .................................................... 46

Lista figurilor

Figura 3.1 Criterii de analiză pentru rapoartele CSR..................................................10 Figura 3.2 Domenii de acŃiune – promovarea unei dezvoltări durabile în cadrul RWE...........................................................................................................................12 Figura 4.1 ActivităŃi comerciale responsabile şi beneficiile acestora .........................43

Lista tabelelor

Tabel 2.1 Surse de informare cu privire la CSR ..........................................................6 Tabelul 4.1 ImportanŃa factorilor de imagine pentru fidelizare – rezumatul indicatorilor .................................................................................................................41

ECOTEC CSR în sectorul energetic

1

1.0 Introducere

În octombrie 2006, a fost inaugurat centrul de Cercetare şi consultanŃă ECOTEC de către partenerii din sectorul social (EPSU, EMCEF şi Eurelectric) în vederea efectuării unui studiu referitor la responsabilitatea socială corporativă (CSR) în sectorul electricităŃii. Studiul este finanŃat de Comisia Europeană prin linia de buget 04.03.03.01.

Acest raport prezintă concluziile studiului şi oferă o serie de repere atât pentru companii, cât şi pentru partenerii sociali pentru a încuraja dezvoltarea pe viitor a CSR în sectorul electricităŃii.

1.1 Punctul de plecare al raportului

Punctul de plecare al acestui raport au fost lucrările deja iniŃiate de partenerii din sectorul social referitoare la CSR. În decembrie 2003 partenerii sociali au stabilit de comun acord să introducă CSR în cadrul programului lor de lucru. În 2004, s-au stabilit principiile generale, iar în decembrie 2004 s-a adoptat o decizie comună. Această declaraŃie a confirmat obiectivele operaŃiilor ulterioare, în cadrul cărora prezentul studiu va reprezenta o contribuŃie cheie.

Studiul a avut patru obiective principale: să ofere informaŃii referitoare la legislaŃia CSR şi la reglementările din Europa; să ofere o prezentare generală a politicilor CSR actuale din sectorul electricităŃii; să studieze impactul acestor politici; şi să ofere un set de repere, atât pentru companii, cât şi pentru partenerii sociali pentru a încuraja practicile CSR din sector.

1.2 Metoda

Pentru a aborda obiectivele cheie ale studiului, metoda de lucru s-a axat în primul rând pe cercetarea de birou şi interviurile telefonice cu societăŃile şi reprezentanŃii angajaŃilor. Faza iniŃială a implicat o căutare a unui număr de aproximativ 65 de site-uri ale unor companii pentru a stabili numărul de companii care realizează rapoarte sau activităŃi CSR. Cele 65 de companii au fost alese pentru a asigura o gamă largă de firme multinaŃionale, societăŃi municipale mai mici, societăŃi din fiecare Stat membru, precum şi pentru asigurarea unei varietăŃi în ceea ce priveşte activitatea din sector – transmisie, producŃie, vânzări şi aşa mai departe.

După ce s-a stabilit această imagine a CSR în sector şi după ce rapoartele disponibile au fost strânse, ele au fost analizate din perspectiva unui set de 30 de criterii din surse diferite, dar mai ales din cele stabilite prin declaraŃia comună a partenerilor sociali cu privire la CSR şi liniile directoare ale IniŃiativei InternaŃionale de Raportare1. Analiza a luat în considerare aspectele ecologice şi economice ale CSR şi accentul s-a pus în principal pe aspectele sociale ale politicilor. Acestea au inclus aspecte cum ar fi implicarea

1 http://www.globalreporting.org/Home


2

angajaŃilor, probleme legate de personal, de sănătatea şi protecŃia personalului şi a clienŃilor şi relaŃiile comunitare.

Faza de analiză a fost urmată de cinci studii de caz derulate la nivelul companiilor (şi al reprezentanŃilor angajaŃilor) care au un palmares în realizarea de rapoarte puternice referitoare la politicile CSR proprii sau în întreprinderea unor abordări CSR pozitive care sunt diferite de normă, oferind exemple de practică de calitate într-o gamă largă de domenii. Companiile selectate au fost alese pentru a furniza o varietate de exemple cu privire la funcŃionalitatea geografică şi la tipul de afacere întreprins. Studiile de caz au implicat o nouă etapă calitativă a criteriilor de analiză, trecându-se de la activităŃi la studierea impactului CSR atât la nivelul organizaŃiei, cât şi la nivelul mai larg al societăŃii în care aceasta operează. Studiile de caz au abordat, de asemenea, implicarea organizaŃională în CSR, concentrându-se asupra poziŃiei CSR în cadrul companiei, de exemplu, şi asupra resurselor deŃinute pentru implementarea politicilor. În fine, implicarea tuturor celor vizaŃi (actorilor) în dezvoltarea politicilor CSR a reprezentat de asemenea unul dintre punctele cheie abordate în cadrul interviurilor de studiu de caz. Trebuie observat faptul că studiile de caz au fost desfăşurate folosindu-se diferite metode pentru fiecare companie: unele au fost realizate doar prin cercetare de birou, în timp ce alŃii au folosit interviurile telefonice sau studiile scrise cu compania. Detaliile referitoare la analize, la studiile de caz şi concluzii sunt prezentate în Capitolul 3 din acest raport.

Studiul s-a încheiat cu concluziile etapei de cercetare care au condus la dezvoltarea unor principii de bună practică în derularea activităŃilor CSR. Capitolul 4 din prezentul raport abordează problematici de bună practică şi analizează posibilitatea aplicării CSR în sectorul european al electricităŃii.


3

2.0 Prezentarea politicii CSR în Europa

2.1 Definirea conceptului de CSR

Răspunderea socială corporativă este un concept nou în domeniul politicilor, dar este totodată un concept a cărui importanŃă a crescut rapid. Numai Comisia Europeană a publicat trei Comunicate cu privire la CSR din 2001, cel mai recent fiind publicat la începutului anului 20061. DefiniŃia CSR a fost stabilită în cadrul acestor trei Comunicate: Comunicatul din 2001 referitor la CSR2 definea noŃiunea drept „un concept prin care companiile integrează din proprie iniŃiativă probleme sociale şi de mediu în operaŃiunile comerciale şi în interacŃiunile cu persoanele implicate." În ultima perioadă, CSR a fost perceput ca un instrument valoros care permite activităŃilor economice „ să reconcilieze aspiraŃiile economice, sociale şi de mediu"3, DG Trade explicând că „răspunderea socială corporativă este una dintre reacŃiile la dezechilibrele rezultate din accelerarea fenomenului de globalizare ... În acest context global, practicile comerciale voluntare sociale şi ecologice, care depăşesc obligaŃiile juridice existente ale companiilor, pot juca un rol esenŃial în soluŃionarea problemelor administrative într-un mod inovator". 4

Indiferent de definiŃia luată în considerare şi indiferent de perspectiva de abordare a CSR, există un aspect comun: asumarea CSR este un proces voluntar. Prin urmare, a fost dificil pentru Comisie, sau pentru orice organism legislativ, să dezvolte un cadru pentru practicile CSR, mai ales Ńinând seama de faptul că pentru multe dintre aspectele CSR – resurse umane, probleme de mediu – există deja un cadru legislativ foarte strict. The Forumul pluripartit UE a concluzionat în cel mai recent raport al său că problemele de mediu şi sociale abordate de CSR trebuie să treacă „peste şi dincolo de cerinŃele juridice şi obligaŃiile contractuale. CSR înseamnă a trece dincolo de toate acestea, nu a le înlocui sau a le evita.”5 Conform acestei abordări, precum şi din perspectiva contribuŃiei la dezvoltarea durabilă pe termen lung, în loc să se conformeze cerinŃelor legale, societăŃile comerciale ar putea fi adopta practici CSR mai inovatoare.

1 COM (2006)136 final 2 COM (2001)366 final 3 COM (2006)136 final 4 http://ec.europa.eu/comm/trade/issues/global/csr/index_en.htm 5 Forumul pluripartit european pentru CSR, 2004, Raport final şi recomandări


4

2.2 Ghid european referitor la CSR

Primele indicaŃii referitoare la CSR realizate de Comisia Europeană au fost lansate de Consiliul de la Lisabona în 2000. La stabilirea obiectivelor strategice pentru Europa, Consiliul european a lansat un apel cu privire la CSR, solicitând contribuŃii din partea companiilor pentru atingerea acestor obiective. Această iniŃiativă a fost continuată de Consiliul european în 2001 la Gothenburg, când s-a decis că strategia UE de dezvoltare durabilă ar trebui să se bazeze şi să completeze angajamentul de la Lisbona, incluzând componenta de mediu, reunind cei trei piloni ai CSR – social, economic şi mediu – pe care sunt structurate în prezent majoritatea activităŃilor ce Ńin de CSR.

Primele lucrări ale Comisiei europene cu privire la CSR au implicat o consultare publică lansată de Cartea verde a Comisiei din iulie 2001 (COM (2001)366, definitivă la 18.07.2001) denumită „Promovarea unui cadru european pentru răspunderea socială corporativă”. Scopul acestui document era acela de a lansa o dezbatere cu privire la conceptul CSR şi de a identifica modalitatea de creare a unor parteneriate pentru dezvoltarea unei abordări europene a CSR. S-au primit peste 250 de răspunsuri, din care jumătate au fost transmise chiar de companii europene.

Rezultatul exerciŃiului consultativ a fost Comunicatul din 2002 (ContribuŃia companiilor la o dezvoltare durabilă, COM (2002)347 definitiv din 2.07.2002), al cărui scop a fost acela de a genera o dezbatere referitoare la conceptul CSR şi de a identifica modalitatea de creare a unui parteneriat pentru dezvoltarea unei abordări europene a CSR. Strategia propusă s-a concentrat pe:

• Creşterea nivelului de cunoştinŃe referitoare la impactul pozitiv al CSR asupra organizaŃiilor şi societăŃilor din Europa şi din afara Europei, mai ales în cazul Ńărilor în curs de dezvoltare;

• Dezvoltarea schimburilor de experienŃă şi de bune practici cu privire la CSR între societăŃi;

• Promovarea abilităŃilor de management CSR;

• Promovarea CSR în rândul IMM-urilor

• Facilitarea convergenŃei şi transparenŃei practicilor şi instrumentelor CSR; • Lansarea unui Forum pluripartit cu privire la CSR la nivelul UE;

• Integrarea CSR în politicile comunitare.

Dacă exerciŃiul consultativ din 2001a fost primul pas către dezvoltarea unui forum pluripartit referitor la CSR, Comunicatul din 2002 a pus bazele ferme ale iniŃierii sale. Obiectivul forumului a fost investigarea conceptelor şi bunelor practici existente în domeniul CSR, precum şi discutarea următoarelor măsuri la nivelul politicii UE. Raportul final al forumului a fost publicat în 2004, cumulând concluziile unor serii de mese rotunde care au implicat organizaŃiile angajatoare, grupurile comerciale, sindicatele şi ONG-urile. Forumul a fost prezidat de Comisia Europeană.


5

Pe baza raportului final al Forumului pluripartit UE, în martie 2006 s-a lansat cel mai recent Comunicat al Comisiei . În Comunicatul „Implementarea parteneriatului pentru dezvoltare şi locuri de muncă: Transformarea Europei într-un pol al excelenŃei CSR”, Comisia îşi anunŃa sprijinul în formareaa unei AlianŃe Europene pentru CSR, dar nu specifica niciun fel de iniŃiative legislative sau iniŃiative politice mai cuprinzătoare în domeniu. AlianŃa Europeană va fi o alianŃă deschisă a companiilor europene menită să continue promovarea şi încurajarea CSR. Aceasta este privită ca o umbrelă politică pentru iniŃiativele CSR ale companiilor mari, întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale celor implicaŃi. Nu este un document juridic ce trebuie semnat de întreprinderi, ci mai degrabă un instrument de mobilizare a resurselor şi capacităŃilor întreprinderilor europene şi ale celor implicaŃi în scopul dezvoltării durabile, progresului economic şi creării de locuri de muncă.

Comunicatul din 2006 subliniază potenŃialul CSR de a contribui la dezvoltarea durabilă şi la Strategia europeană de dezvoltare şi creare de locuri de muncă. Comisia sugerează că practicile CSR, deşi nu înlocuiesc politica publică, pot contribui la o serie de obiective de politică publică, printre care: dezvoltarea abilităŃilor, o utilizare mai raŃională a resurselor naturale, performanŃe superioare în inovare, reducerea sărăciei şi mai mult respect pentru drepturile omului. Comunicatul identifică, de asemenea, 8 domenii pe care Comisia le va evidenŃia prin continuarea promovării CSR:

• Conştientizarea şi schimbul de bune practici • Sprijin pentru iniŃiativele pluripartite

• Cooperare cu Statele Membre

• InformaŃii pentru consumatori şi transparenŃă • Cercetare

• EducaŃie

• Întreprinderi mici şi mijlocii

• Dimensiunea internaŃională a CSR

Important pentru partenerii sociali este confirmarea în comunicat a faptului că întreprinderile sunt actorii principali în CSR, dar, în acelaşi timp, se subliniază contribuŃia importantă a celor care nu sunt implicaŃi în activitatea companiilor. În text, Comisia declară că „se acordă în continuare o importanŃă majoră dialogului cu şi între cei implicaŃi” şi confirmă că „fără sprijinul activ şi criticile constructive venite din partea părŃilor implicate care nu sunt societăŃi comerciale, CSR nu se va dezvolta.”


6

2.3 Alte surse de îndrumare referitoare la CSR şi sustenabilitate

Există o serie de texte şi instrumente de referinŃă pe lângă cele redactate de Comisia Europeană, care au capacitatea şi care au servit ca punct de plecare sau ca îndrumare pentru companii şi cei implicaŃi în dezvoltarea abordărilor CSR. Tabelul 2.1 prezintă câteva dintre cele mai importante texte de referinŃă; multe dintre acestea au fost create cu implicarea companiilor şi sunt destinate direct utilizării de către acestea. Altele se adresează pe scară mai largă statelor şi guvernelor, cuprinzând valori menite să inspire companiile în dezvoltarea practicilor CSR proprii.

Tabel 2.1 Surse de informare cu privire la CSR

Sursa Cuprins

ILO DeclaraŃia ILO privind Principiile şi drepturile fundamentale în câmpul muncii

DeclaraŃia tripartită ILO a principiilor referitoare la Întreprinderile multinaŃionale (MNE)

OECD Ghid OECD pentru MNE-uri

NaŃiunile Unite Global Compact ONU

DeclaraŃia ONU a Drepturilor Omului

ConvenŃia internaŃională privind drepturile civile şi politice

ConvenŃia internaŃională privind drepturile economice, sociale şi culturale

DeclaraŃia internaŃională a drepturilor omului

Consiliul Europei ConvenŃia Consiliului Europei pentru Protejarea Drepturilor omului şi a principiilor fundamentale

Carta socială a Consiliului Europei

Forumul pluripartit UE privind CSR

Raport: Rezultate finale şi recomandări

Sursa: ECOTEC Research and Consulting Ltd., 2006

Mai mult, baza de date CSR pentru Europa1 pune la dispoziŃie o sursă de exemple de activităŃi CSR, care poate fi accesată

1 http://www.csreurope.org/


7

2.4 Îndrumar CSR pentru sectorul electric

ILO observa de curând că Sectorul utilităŃilor s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimii ani, ca urmare a globalizării şi liberalizării pieŃelor1. Cu toate acestea, organizaŃia observa, de asemenea, că „există exemple pozitive de administrare şi răspundere socială corporativă şi că aceste organizaŃii ar trebui menŃionate performanŃele atinse."

Într-adevăr, la fel ca şi în alte sectoare industriale, CSR este tot mai frecvent discutat în sectorul electricic. Partenerii sociali din sectorul european al electricităŃii EPSU, Eurelectric şi EMCEF au adoptat o declaraŃie comună cu privire la CSR în 2004, în urma unei serii de discuŃii pe această temă. Pornind de la definiŃia CSR din Cartea verde şi de la Comunicatul din 2001 emis de Comisie şi lucrând în conformitate cu recomandările Forumului pluripartit UE referitoare la CSR, declaraŃia evidenŃiază acŃiunile suplimentare pe care partenerii sociali intenŃionează să le întreprindă în domeniu. De la lansarea declaraŃiei comune, grupul de lucru s-a reunit pentru a discuta problemele ridicate. S-a convenit că rolul partenerilor sociali şi al celor implicaŃi este esenŃial în dezvoltarea bunelor practici CSR la nivelul companiilor pentru ca CSR să fie perceput ca fiind credibil

Ca dovadă a activităŃii CSR intense din sectorul electricităŃii, IniŃiativa globală de raportare (o instituŃie pluripartită, non-profit, independentă, a cărei misiune este dezvoltarea şi promovarea ghidurilor de raportare a durabilităŃii, aplicabile pe plan global) dezvoltă în prezent un supliment pentru Sectorul energetic, unul dintre cele 10 suplimente conceput pentru a ajusta principiile G3 existente la nivelul ramurilor industriale cu necesităŃi specifice. La momentul redactării, Suplimentul a fost distribuit pentru a se obŃine opinii publice, iar Comitetul de consiliere tehnică GRI a inclus toate modificările necesare. Suplimentul trebuia finalizat în septembrie 2007, pentru a fi utilizat în industrie la finele lui 2007.

Suplimentul sectorial este destinat organizaŃiilor implicate în generarea, transmisia, distribuŃia sau comercializarea de electricitate. Cuprinsul Suplimentului a fost dezvoltat în aşa fel încât să poată fi aplicat în domeniul tuturor utilităŃilor electrice, indiferent de modul de generare, dimensiune, tip de proprietate sau domeniu de activitate în sector. În baza Ghidului G3 standard, Suplimentul sectorial oferă instrucŃiuni de raportare a principalelor aspecte legate de funcŃionarea durabilă care sunt semnificative şi relevante pentru industrie. InstrucŃiunile specifice sectorului sunt furnizate sub forma unor comentarii referitoare la cuprinsul Ghidului G3, precum şi sub forma unor informaŃii noi, specifice sectorului şi a unor indicatori de performanŃă.

Raportarea pe baza acestui ghid specific sectorului oferă părŃilor implicate capacitatea de a evalua funcŃionarea durabilă a unei utilităŃi electrice raportată la factorii economici, sociali şi de mediu comparabili cu cei pentru alte utilităŃi electrice care utilizează Modelul de raportare GRI la nivel regional, naŃional şi internaŃional. Acestea le oferă, de

1 http://www.ilo.org/public/english/dialogue/sector/sectors/utilit/gov.htm


8

asemenea, sprijin în urmărirea performanŃelor utilităŃii în timp, folosirea unui set standard de indicatori asigurând transparenŃa în raportare precum şi realizarea unui set comun de standarde şi obiective.


9

3.0 CSR în sectorul electric

Această secŃiune a raportului oferă o imagine a practicilor CSR curente din domeniul sectorului european al electricităŃii. Prin intermediul unei analize detaliate a rapoartelor CSR şi a unei serii de studii de caz, s-a putut stabili o imagine de ansamblu a activităŃilor CSR din sector precum şi impactul acestor practici. Urmează o discuŃie a analizei raportului şi studiile de caz. SecŃiunea 3.8 din acest raport trage o serie de concluzii din aceste constatări.

3.1 Analiza politicilor CSR existente în sector

Conform celor ilustrate în SecŃiunea 1.2 din acest raport au fost studiate site-urile a 65 de companii de electricitate din Europa pentru a stabili dacă firmele redactează rapoarte CSR. Au existat o serie de dificultăŃi inerente acestei cercetări, principala problemă fiind aceea că multe companii nu îşi publică materialele în limba engleză, mai ales companiile din Noile State Membre sau companiile mici, municipale. Acolo unde acest lucru a fost posibil, s-au efectuat cercetări în limba maternă a companiei, deşi resursele limitate nu au permis o astfel de cercetare în numeroase cazuri.

În ciuda barierelor lingvistice, s-a stabilit că aproximativ o treime dintre companiile cercetate redactaseră rapoarte CSR complete. S-a stabilit, de asemenea, că o altă treime dintre companii redactaseră diverse tipuri de materiale referitoare la CSR, fie un capitol din raportul anual al companiei, fie o secŃiune din site-ul Internet. Restul companiilor studiate cercetării nu făceau nicio referire la CSR. Cu toate acestea, majoritatea companiilor oferă informaŃii referitoare la performanŃele de mediu sau la problemele legate de dezvoltarea durabilă, ceea ce este un fapt încurajator. Din punctul de vedere al tendinŃelor adoptate în redactarea raportului CSR, s-a demonstrat că rapoartele sunt cel mai adesea realizate de corporaŃiile mari, multi-naŃionale şi de companiile din statele europene nordice. Desigur, există şi câteva excepŃii în Europa centrală şi de sud. Este important de reŃinut că este posibil ca barierele lingvistice întâmpinate pe parcursul cercetării să fi afectat concluziile.

Rapoartele CSR complete identificate în cadrul cercetării au fost analizate pentru acest studiu. Folosind principiile de raportare GRI şi domeniile cheie stipulate în acordul comun al partenerilor sociali, s-a creat o serie de criterii de analiză pentru stabilirea principalelor zone de interes în raportarea CSR din sector, precum şi modalităŃile de monitorizare şi stabilire a diferitelor elemente CSR. Analiza a inclus treizeci de criterii structurate în trei „piloni” – economic, mediu şi social. Indicatorii de performanŃă GRI sunt structuraŃi în acelaşi mod şi este clar că majoritatea companiilor se bazează pe aceşti trei piloni în structurile lor de raportare. Pentru acest studiu, accentul se pune pe modul în care companiile au abordat aspectele sociale ale CSR, analiza acordând prin urmare mai multă atenŃie acestui domeniu de bază. Figura 3.1 ilustrează criteriile de analiză şi modul în care ele au fost clasificate în cele trei domenii de bază.


10

Figura 3.1 Criterii de analiz ă pentru rapoartele CSR

În cadrul acestei secŃiuni din raport se vor discuta exclusiv rezultatele analizei. În cazul companiilor alese pentru studiile de caz, s-a efectuat o analiză mai detaliată, tabelele respective fiind incluse în Anexa 1. In cazul companiilor care au redactat rapoarte complete s-a efectuat o analiză mai puŃin detaliată dar ele nu au fost incluse în studiul de

Criterii de analiz ă

Domeniul economic

Domeniul social

Domeniul mediu

Abordarea dialogului social

Angajamentul de a reduce emisiile

Implicarea celor vizaŃi

Personal

Sănătate şi siguranŃă

RelaŃii comunitare

Colaborarea educaŃională

Diversitate şi oportunitate

Dezvoltarea politicii

Respectarea regulamentelor

Dezvoltarea noilor tehnologii

Parteneriate

Administrare

Planuri de viitor

Resposabilitatea pentru politică

Dezvoltarea politicii/cadrul de

raportare

Referire la principiile GRI


11

caz; aceste tabele sunt disponibile în Anexa 2. Tabelurile din anexe prezintă de asemenea toate citeriile de analiză, după cum se indică în Figura 3.1.

3.2 Concluziile analizei

Natura în sine a activităŃii din domeniul electricităŃii arată că practicile responsabile sunt mai importante în acest sector decât în altele – impactul generării de electricitate asupra mediului înconjurător necesită acŃiuni pozitive. În acelaşi mod, practicile de sănătate şi protecŃie au o importanŃă mai mare în industrie. Astfel de aspecte ale CSR au fost de multă vreme reglementate dar, după cum se menŃionează în SecŃiunea 2 a prezentului raport, CSR este un concept nou. Acest lucru s-a reflectat în strângerea rapoartelor CSR; din cele 65 de companii incluse în studiu, niciuna nu redactase niciun raport CSR înainte de 2003.

Figura 3.2, extrasă din raportul CSR redactat de RWE, ilustrează că răspunderea socială este un aspect nou în cadrul activităŃii companiei, care succede unor practici mai bine stabilite, cum ar fi activităŃile de conservare şi eficientizare a resurselor; protejarea climatului este o activitate mai puŃin dezvoltată în cadrul companiei. Se poate, deci presupune, că alte companii au adoptat un model similar în prioritizarea activităŃilor. EDF, care de foarte multă vreme redactează rapoarte referitoare la dezvoltare durabilă şi mediu, a iniŃiat demersuri pentru întărirea politicii CSR doar în ultimii doi ani.

La prezentarea concluziilor studiului, acest raport va aborda separat fiecare domeniu – economic, social şi de mediu. Cu toate acestea, este important să se pornească de la principiile pe care se bazează companiile în redactarea rapoartelor, precum şi de la istoricul practicilor CSR adoptate de ele.

După cum s-a menŃionat mai sus, niciuna dintre companiile incluse în studiu nu a redactat niciun raport CSR înainte de 2003. Chiar şi în această perioadă foarte scurtă, abordarea raportării CSR diferă de la o companie la alta. Unele companii au creat rapoarte anuale din 2003, menŃinând o structură şi o abordare similară în fiecare an. Aceste companii percep în general CSR ca o strategie pe termen lung – o companie observa că indicatorii utilizaŃi în raportul lor nu se schimbaseră faŃă de cei utilizaŃi în anii anterior deoarece făceau parte dintr-un plan pe cinci ani referitor la dezvoltare durabilă. În astfel de cazuri, CSR porneşte adesea de la activităŃi existente legate de problemele de dezvoltare durabilă şi a fost adesea privit ca o continuare normală. Aspectul acesta este cel mai evident la corporaŃiile mari, multinaŃionale. În alte companii, abordarea a fost mai puŃin sistematică – redactarea unui singur raport fără nicio strategie clară referitoare la dezvoltarea ulterioară a fost un fenomen întâlnit în unele cazuri.


12

Figura 3.2 Domenii de ac Ńiune – promovarea unei dezvolt ări durabile în cadrul RWE

Sursa: RWE – Raport răspundere corporativă 2005

În general, companiile evidenŃiază istoricul politicilor lor CSR în cadrul rapoartelor şi explică modul de administrare a CSR în cadrul companiei, din punctul de vedere al sistemelor de raportare şi al răspunderii. Cu toate acestea, nu la fel de multe companii discută despre viitorul politicilor lor CSR, deşi unele au stabilit parametrii pentru programul de raportare, de exemplu.

CSR este adesea abordat în paralel cu codul deontologic al companiei şi, la fel ca şi în cazul dezvoltării durabile, cele două aspecte sunt adesea combinate de companii.

3.2.1 Domeniul economic

În analiza rapoartelor, domeniul economic a fost evaluat pe baza a trei indicatori; implicarea actorilor (în CSR sau în dialoguri cu un caracter mai general), abordarea unui parteneriat cu contractanŃii şi furnizorii şi tipul de structură de administrare implementat. S-au putut observa anumite tendinŃe comune la mai multe companii în abordarea parteneriatului cu contractanŃii şi furnizorii.

Conservarea naturii şi a peisagisticii

EficienŃa resurselor

Management Dezvoltare

durabila

Dialogul cu deŃinătorii

de interese

Răspundere socială

Protejarea mediului

Stabilit Implementat în grup Concepte noi

Noi

Cer

inŃe

ext

erne

S

tabi

lite


13

Foarte multe au implementat proceduri de licitaŃie publică pentru furnizorii lor şi în majoritatea cazurilor companiile de electricitate îşi evaluează acum furnizorii din punctul de vedere al modului în care aceştia abordează CSR. În anumite cazuri, această procedură a fost implementată printr-un studiu al furnizorilor sau a unei baze de date centrale a caracteristicilor furnizorilor din perspectiva conformităŃii cu cerinŃele legale, a sănătăŃii şi protecŃiei muncii, a atitudinii etice faŃă de proprii clienŃi şi a protejării mediului. De cele mai multe ori, companiile menŃionau protejarea mediului şi atitudinea etică în cerinŃele adresate furnizorilor. Mai mult, companiile au demonstrat mai multă vigilenŃă în monitorizarea furnizorilor care operau în afara UE sau OECD.

Pentru implicarea în firme a părŃilor vizate s-a folosit o altă abordare. Cele mai multe companii au specificat că dialogul dintre părŃile implicate este foarte important în activitatea lor şi că s-a menŃinut în permanenŃă un dialog deschis cu părŃile vizate, cum ar fi clienŃii şi acŃionarii. Cu toate acestea, nu toate companiile au menŃionat în rapoarte la implicarea părŃilor vizate în procesul CSR. Unele companii au fost extrem de meticuloase în această privinŃă; una dintre ele a comandat un proiect de cercetare de mare amploare în rândul părŃilor vizate (inclusiv clienŃii) pentru a vedea ce opinii au ei referitor la Raportul CRS din 2004 pentru a redacta raportul din 2005, în timp ce altele au organizat seminarii pentru a afla opiniile celor implicaŃi. O altă companie a iniŃiat o serie de analize pentru a stabili care sunt principalele părŃi implicate şi modul în care se puteau îndeplini aşteptările acestora referitoare la companie.

În fine, cele mai multe companii au raportat structura de conducere şi au oferit informaŃii transparente referitoare la organizarea sistemelor de management şi la structura executivului.

3.2.2 Domeniul mediul înconjurător

Domeniul mediul înconjurător din rapoarte a fost, de asemenea, analizat din prisma a trei criterii; conformarea la reglementări, implicarea în reducerea emisiilor şi dezvoltarea de noi tehnologii. S-a descoperit că toate companiile au fost extrem de meticuloase în abordarea raportării referitoare la problemele de mediu şi toate au furnizat informaŃii detaliate referitoare la abordarea folosită pentru reducerea emisiilor şi dezvoltarea de noi tehnologii. Acestea au inclus adesea date referitoare la nivelul emisiilor şi la procentajul de reduceri pe o anumită perioadă de timp precum şi detalii ale abordării companiei referitoare la energia refolosibilă. Furnizarea de informaŃii referitoare la investiŃiile în energia refolosibilă este, de asemenea, foarte frecventă în cadrul companiilor. Din punctul de vedere al respectării reglementărilor, majoritatea companiilor au adus în discuŃie sistemele proprii de management al mediului, în special în cazurile în care acestea erau certificate ISO.


14

3.2.3 Domeniul social

S-a demonstrat prin analiză că domeniul social al CSR este adesea cel mai „neglijat” dintre cei trei. Acesta poate fi rezultatul faptului că majoritatea companiilor au un istoric îndelungat de raportare a performanŃelor economice şi de mediu şi la aspectele conexe; după cum am văzut deja, CSR este un concept relativ nou şi prin urmare, raportarea referitoare la impactul social al activităŃilor comerciale este, de asemenea, un concept nou.

După cum se indică în Figura 3.1 de mai sus, au existat şase termeni cheie de analiză în cadrul domeniului social care au fost ulterior divizate în 19 criterii.

Abordarea dialogului social: În general, companiile au acordat o foarte mare atenŃie stabilirii nivelului de uniformizare a personalului şi dezbaterii libertăŃii de asociere, pe care se pare că o au majoritatea companiilor. De cele mai multe ori, a existat, de asemenea, o dezbatere pozitivă a implicării angajatului în companii. Abordarea a fost diferită de la o companie la alta, dar a inclus încurajarea activă a dialogului dintre angajaŃi şi superiorii ierarhici, întâlnirile de grup ale angajaŃilor care să le permită să îşi exprime opiniile şi preocupările şi sondajele de opinie la nivelul personalului. În foarte multe cazuri, s-a observat că implicarea angajaŃilor este un element cheie al codului deontologic al companiei. Companiile au înregistrat o eficienŃă mai scăzută la raportarea cu privire la procedurile de negociere colectivă implementate.

Personalul: Companiile au fost de asemenea eficiente şi în raportările referitoare la structura personalului cu privire la numărul de angajaŃi. În foarte multe cazuri, datele au fost clasificate pe categorii în funcŃie de tipul postului (de exemplu, de conducere sau operativ), amplasarea globală a personalului şi, în unele cazuri, clasificarea în funcŃie de sex. Mai puŃine companii au oferit informaŃii referitoare la fluctuaŃia de personal, deşi cele mai multe au discutat probleme legate de personal cum ar fi întreruperile de angajare sau restructurările, unde a fost cazul. Toate companiile au înregistrat o eficienŃă sporită în raportarea cu privire la gradul de pregătire al angajaŃilor lor. S-au discutat, în multe cazuri, tipurile de programe de formare. Un exemplu de bună practică e dat de o companie care oferea programe de formare la distanŃă şi cursuri on-line pentru personalul angajat. S-a observat frecvent că formarea este privită ca un aspect esenŃial în progresul angajaŃilor în cadrul companiei şi acest fapt e considerat ca fiind mai important ca oricând în contextul unei forŃe de muncă ce îmbătrâneşte. Foarte multe companii au menŃionat că personalul lor acea acces constant şi sistematic la întrunirile cu personalul de conducere, mai ales pentru stabilirea necesităŃilor lor de formare şi dezvoltare. Cu toate acestea, mai puŃin frecventă la nivelul companiilor a fost furnizarea de date sau indicatori cu privire la accesul la formare. Pentru acele companii care au furnizat astfel de date, indicatorii utilizaŃi au inclus costurile de formare, ca procent din salariu, procentajul personalului care a beneficiat de cursuri de formare sau media orelor de formare ale fiecărui angajat. Dintre toate criteriile de analiză a personalului, satisfacŃia la locul de muncă a fost cel pentru care s-au înregistrat cele mai puŃine date, fapt ce ar putea sugera că numărul sondajelor de opinie privind satisfacŃia angajaŃilor este încă destul de redus.


15

Sănătate şi protec Ńia muncii: Sănătate şi protec Ńia muncii: Toate rapoartele elaborate de companii au dedicat secŃiuni cuprinzătoare aspectelor legate de sănătate şi protecŃia muncii. În toate cazurile, se evidenŃiază că sănătatea şi protecŃia muncii sunt esenŃiale în domeniu şi unele rapoarte arată că este în interesul companiei să aibă politici ferme legate de sănătate şi protecŃia muncii. Cu toate acestea, abordările de raportare cu privire la sănătate şi protecŃia muncii au variat substanŃial. Nu toate companiile au oferit date referitoare la numărul de accidente sau la absenteismul pe motive de boală, de exemplu şi foarte puŃine au oferit informaŃii specifice legate de sănătatea şi protecŃia consumatorului, deşi s-a menŃionat în mai multe rânduri că sănătatea şi protecŃia comunităŃilor rezidente în vecinătatea companiei ocupau un loc important. În unele cazuri, s-a menŃionat că acesta era nivelul acordat sănătăŃii şi protecŃiei clienŃilor, deşi alte companii furnizează clienŃilor informaŃii cu privire la aspectele generale legate de protecŃie în vecinătatea echipamentelor sau uzinelor electrice sau sfaturi legate de siguranŃă în cazul furtunilor cu fulgere. Foarte puŃine companii au raportat existenŃa unui comitet de sănătate sau protecŃie şi chiar şi mai puŃine au raportat cu privire la sumele investite în domeniul sănătăŃii. În general, s-a observat că personalul este instruit în domeniul sănătăŃii şi protecŃiei muncii şi că promovarea politicilor de sănătate şi protecŃia muncii în rândul angajaŃilor constituie o rutină.

RelaŃii comunitare: Foarte multe companii au oferit informaŃii referitoare la relaŃiile comunitare, în contextul dezvoltării de noi locaŃii. S-a văzut că în cazul deschiderii de noi locaŃii ale companiei, dialogul cu localnicii este esenŃial pentru o dezvoltare fără probleme. În astfel de cazuri, companiile au raportat organizarea de întâlniri cu localnicii, solicitarea de feedback şi chiar crearea unui post de „reprezentant oficial al clienŃilor” pentru a reduce la minimum neplăcerile cauzate localnicilor. Alte evenimente pentru părŃile implicaŃi au inclus spectacole stradale şi activităŃi de informare, întâlniri cu ONG-urile pe teme specifice şi una dintre companii menŃiona că deŃine centre de informare publică în multe dintre filialele sale, de unde vizitatorii pot obŃine informaŃii referitoare la companie şi la procedeele de producere a energiei electrice. Unele companii au derulat sondaje în rândul clienŃilor care au oferit un canal pentru feedback, deşi în măsură limitată. Toate rapoartele analizate au oferit numeroase informaŃii legate de măsurile luate în beneficiul comunităŃii. Astfel de proiecte includ adesea „sponsorizări” pentru artă, cultură, sport şi alte proiecte şi sunt adesea destinate grupurilor dezavantajate. Nivelul detaliilor oferite cu privire la proiectele comunitare a variat foarte mult; companiile mai mici care operează într-o singură Ńară au oferit adesea informaŃii mai detaliate cu privire la proiecte (sponsorizări, număr de beneficiari şi aşa mai departe) decât companiile mai mari multinaŃionale, care au oferit informaŃii cu un caracter mai general în acest sens. Este posibil ca acest fapt să se datoreze coordonării proiectelor comunitare la nivel local, mai degrabă decât la nivel central.

Cooperarea educa Ńional ă: Toate companiile analizate şi-au menŃionat implicarea în proiecte educaŃionale. În general, acestea au luat forma unui sprijin educaŃional pentru comunitate sau şcoli destinat tinerilor, cu precădere celor provenind din medii


16

dezavantajate. Sprijinul educaŃional a luat adesea forma punerii la dispoziŃie a unor locuri de practică. Una dintre companii menŃiona că au acceptat mai mulŃi ucenici decât ar fi fost necesar pentru acoperirea necesarului de recrutare pentru a le oferi tinerilor cât mai multe oportunităŃi. Nu este clar câŃi studenŃi au beneficiat de programele educaŃionale derulate prin comunitate sau prin şcoală raportate, deşi la discutarea locurilor de practică au fost disponibile mai multe date concrete. Foarte puŃine companii au discutat despre oferirea de posturi pe timp de vară; această problemă s-a ridicat în contextul protejării tinerilor şi respectării reglementărilor referitoare la angajarea minorilor.

Diversitate şi oportunitate: Toate rapoartele au abordat, fără excepŃie, lipsa de discriminare, deşi, din nou, detaliile furnizate au variat. Criteriile de analiză specificau „respectarea politicilor de nediscriminare” şi deşi s-au discutat rar politici clare, s-a subliniat că toate companiile urmăreau să asigure şanse egale. În foarte multe cazuri, acest aspect a fost legat de codul deontologic al companiei.

3.3 Studiu de caz: Vattenfall, Suedia

Vattenfall este cel de-al patrulea generator de electricitate din Europa, ca mărime şi cel mai mare producător de energie termică. În 2006 vânzările totale ale grupului au atins valori de 6,1 miliarde EUR, pe pieŃele cheie din Ńările nordice, Polonia şi Germania. Grupul are puŃin peste 32.000 de angajaŃi, iar compania mamă, Vattenfall AB, este deŃinută integral de statul suedez.

3.3.1 Raportarea în contextul CSR realizată de Vattenfall

Vattenfall are un istoric lung de raportare CSR – grupul a redactat primul raport CSR complet în 2002, incluzând principiile GRI în toate cele patru rapoarte elaborate de atunci. Cel mai recent raport, publicat în vara anului 2007 cu privire la activitatea din 2006, acoperă întregul grup Vattenfall. Grupul consideră procesul de raportare CSR în primul rând ca pe un instrument important de comunicare a eforturilor sale de a acŃiona ca o companie responsabilă, care se răsfrâng în zonele în care poate contribui la dezvoltarea durabilă a societăŃii.

Procesul de redactare a raportului CSR înseamnă implicarea tuturor membrilor grupului. ReŃeaua Vattenfall de relaŃii publice oferă date din diferite Ńări în care îşi desfăşoară activitatea şi de la diferite Grupuri comerciale în perioada de redactare. În acelaşi timp, Departamentele grupului răspund de strângerea informaŃiilor şi trebuie să se asigure că informaŃiile furnizate în secŃiunea de raportare sunt corecte şi relevante. În cadrul acestui proces, acestea se consultă cu reŃelele din cadrul întregului grup. Consiliul director este cel care aprobă raportul. Cu toate acestea, în managementul de zi cu zi al CSR, Grupul Vattenfall îşi asumă răspunderea pentru responsabilităŃile strategice şi de comunicare, în timp ce Grupurile comerciale îşi asumă răspunderi operaŃionale şi de raportare. Grupul conducere operaŃiile stabilind premisele de dezvoltare, valorile, strategiile, politicile şi raportările şi utilizează feedback-ul şi rezultatele comunicate de Grupurile comerciale


17

pentru a-şi finaliza strategiile, politicile şi modalităŃile de raportare, precum şi pentru a vedea dacă s-au atins obiectivele. De asemenea, grupul realizează şi trimite un raport CSR către principalele persoane implicate pentru a oferi informaŃii cu privire la progresele înregistrate. Directorul executiv este cel care deŃine răspunderea finală pentru activităŃile derulate şi performanŃele atinse de Vattenfall în domeniul răspunderii sociale, în timp ce departamentul RelaŃiilor publice este responsabil pentru toate coordonările şi comunicările referitoare la CSR. Se doreşte ca Grupurile comerciale să îşi direcŃioneze operaŃiile zilnice plecând de la viziunea şi strategia CSR, stabilită de Grup şi fiecare Grup comercial va transmite anual informaŃiile şi rezultatele CSR Grupului Vattenfall.

3.3.2 ActivităŃi CSR cheie

Raportul CSR din 2006 a cuprins două secŃiuni – prima este cea Narativă, care oferă informaŃii detaliate referitoare la şase domenii principale de activitate : schimbările meteorologice; concentrarea pe protecŃia în producŃie; investiŃiile în energia refolosibilă; atragerea de tinere talente; utilizarea eficientă a carburanŃilor naturali şi promovarea integrării pe piaŃă, mai ales în contextul creării unei pieŃe pan-europene. In afară de secŃiunea Narativă, secŃiunea de Raportare cuprinde toate aspectele principiilor GRI legate de dezvoltare durabilă, care sunt abordate în profunzime şi care sunt organizate în conformitate cu cele trei domenii fundamentale CSR. SecŃiunea de raportare oferă astfel o analiză detaliată a politicii CSR a grupului şi a activităŃilor comerciale, atât din punctul de vedere al aşteptărilor, cât şi din perspectiva performanŃei, conform cererilor persoanelor implicate; punctul de vedere al Grupului Vattenfalls şi realizările din respectivul domeniu în anul 2006.

Domeniul social

SecŃiunea socială a raportului CSR analizează performanŃa din perspectiva a nouă cerinŃe fundamentale, de la furnizarea de energie la costuri accesibile până la prioritizarea unei producŃii sigure de energie şi asumarea unui dialog activ cu cei implicaŃi. În secŃiunea de Raportare, se oferă informaŃii detaliate referitoare la problema resurselor umane, inclusiv implicarea angajaŃilor şi a reprezentanŃilor sindicatelor; cifre legate de crearea de locuri de muncă şi clasificarea forŃei de muncă; sănătate şi protecŃia muncii, inclusiv cifre detaliate referitoare la accidente şi absenŃe; programe de pregătire şi non-discriminare. Exemplele oferite în cadrul raportului arată că Grupul nu se opreşte la cerinŃele legale legate de problema resurselor umane şi o parte dintre măsurile luate sunt extrem de inovatoare. De exemplu, există foarte multe măsuri pentru legate de pensionari, pentru a le oferi sprijin atât în momentul în care se apropie de finele perioadei de lucru, cât şi pe parcursul perioadei de pensie – de exemplu, pensionarii din Departamentul de energie termică din Polonia au acces permanent la serviciile medicale, în aceleaşi condiŃii ca şi angajaŃii. Alte exemple de succese remarcabile: sondajul anual pentru angajaŃi, „My opinion” (Opinia mea), indică progrese majore înregistrate în anumite domenii importante, cum ar fi stabilirea obiectivelor şi feedback-ul, echilibrul muncă/viaŃă socială şi conducere.


18

Trebuie remarcată perspectiva Grupurilor legată de reorganizare, disponibilizare şi restructurare. În anumite departamente ale Grupului, s-au folosit programe de pensionare înainte de termen sau alte programe pentru angajaŃii cu vechime, principalul scop al programelor fiind acela de a evita concedierile. Trebuie remarcat că Vattenfall încearcă întotdeauna să soluŃioneze problemele de restructurare într-o manieră responsabilă din punct de vedere social şi în conformitate cu practicile locale şi, prin urmare, deciziile cu privire la problemele de restructurare şi disponibilizare sunt întotdeauna luate pe plan local. S-au creat programe speciale pentru a răspunde necesităŃilor celor disponibilizaŃi în diferitele Ńări în care Grupul îşi desfăşoară activitatea. Acestea includ, de exemplu, programe de instruire, sprijin pentru găsirea unui nou loc de muncă sau pentru începerea unei activităŃi comerciale şi acorduri de pensionare înainte de termen. Într-o anumită măsură, se plătesc sume de bani celor care se hotărăsc să plece din companie. De reŃinut este faptul că reprezentanŃii angajaŃilor participă întotdeauna la negocierile legate de restructurare sau de aspecte conexe, indiferent de locaŃie.

Grupul încurajează activ participarea angajaŃilor, iar stabilirea reprezentanŃilor, precum şi contactul cu sindicatele şi reprezentanŃii angajaŃilor din diferitele Ńări de operare sunt coordonate la nivelul Grupului. Consiliul lucrărilor europene Vattenfall (EWC–Vattenfall) a fost înfiinŃat în 1998 printr-un acord colectiv. Acordul stipulează organizarea regulată de întruniri cu reprezentanŃii, în mod eficient şi deschis. EWC–Vattenfall sporeşte implicarea angajaŃilor prin furnizarea de informaŃii şi consultări legate de problemele transfrontaliere din cadrul Grupului. Conducerea Grupului şi EWC–Vattenfall organizează anual două întruniri, pe parcursul cărora se încurajează dialogul deschis, proactiv. La momentul redactării acestui studiu, EWC–Vattenfall avea 23 de reprezentanŃi ai angajaŃilor din Danemarca, Finlanda, Germania, Polonia şi Suedia. Există, de asemenea, un comitet de lucru cu un reprezentant din fiecare Ńară care participă de două ori pe an la întruniri cu Conducerea Grupului, pe lângă întrunirile EWC obişnuite.

În fine, Grupul a derulat, de asemenea, activităŃi comunitare în Ńările în care îşi desfăşoară activitatea (şi în alte state din afara zonei de operare). Printre proiectele remarcabile se numără Einclud Livslust (Sete de viaŃă), un proiect din Letonia al cărui scop a fost acela de a oferi orfanilor un cămin şi şansa la educaŃie, iar ca urmare a acestui proiect 35 de tineri letonieni locuiesc acum în Casa programului „Sete de viaŃă” din Aizupe, la 100 km distanŃă de Riga. Implicare Vattenfall în proiect se bazează pe participarea angajaŃilor Vattenfall şi pe promovarea activităŃilor de colectare de fonduri. În Suedia, Vattenfall a semnat un acord cu Fryshuset, o fundaŃie care lucrează cu tineri, la nivelul implicării sociale, care oferă şi o serie de alte activităŃi, cum ar fi muzica şi sportul.

Domeniul de mediu

Cum era şi de aşteptat pentru un raport CSR complet, raportul CSR al Vattenfall pentru 2006 cuprinde informaŃii detaliate, cifre şi indicatori cu privire la performanŃele de mediu, acoperind teme cum ar fi materialele utilizate, emisiile şi deşeurile generate. Cu toate acestea, raportul indică o abordare mai complexă a aspectelor legate de protecŃia mediului


19

şi de măsurile luate în acest sens şi arată că astfel de probleme sunt incluse în activitatea derulată.

Fiecare unitate comercială din cadrul Vattenfall răspunde integral de planificarea, realizarea, urmărirea şi dezvoltarea activităŃii comerciale proprii, inclusiv asumarea răspunderii legate de mediu. UnităŃile operaŃionale au stabilit obiective de mediu, iar parametrii de mediu sunt monitorizaŃi. S-a creat o Comisie de mediu cu funcŃie consultativă pentru conducerea Departamentului de mediul al Grupului. Această comisie reprezintă, de asemenea, un punct de întâlnire pentru schimbul de informaŃii legate de cele mai bune practici şi pentru identificarea beneficiilor transfrontaliere generate de colaborarea extinsă din cadrul Grupului Vattenfall.

În secŃiunea narativă a raportului, Vattenfall stabileşte Ńinte clare pentru reducerea emisiilor, în vederea diminuării schimbărilor climaterice. IntenŃia Grupului este de a reduce emisiile la jumătate până în 2030, în comparaŃie cu anul de referinŃă 1990, menŃinând, în acelaşi timp, sau chiar intensificând producŃia de energie. Stabilirea de obiective şi analizarea activităŃii viitoare sunt exemple clare de bune practici CSR – obiectivele permit măsurarea schimbărilor şi a realizărilor, indicând, de asemenea, abordarea responsabilă a activităŃii.

Foarte interesant este faptul că Vattenfall şi-a extins activitatea comunitară şi sponsorizările legate de probleme de mediu. În Hamburg, Vattenfall a oferit sprijin în valoare de 2,9 milioane EUR din 1994, prin fundaŃia sa pentru mediu. Au fost sprijinite mai mult de 60 de proiecte, de la protecŃia mediului la cea socială. Proiectele s-au concentrat pe măsurile de protejare a mediului în şi în jurul localităŃii Hamburg. FundaŃia Vattenfall pentru Europa a promovat cu precădere accesul la resurse naturale în zonele urbanizate. În 2005, Vattenfall a iniŃiat colaborarea cu Societatea finlandeză pentru protejarea naturii, donând o parte din venitul obŃinut din vânzările de energie ecologică pentru protejarea focilor din Saimaa, una dintre speciile pe cale de dispariŃie din Europa. În fine, Grupul acŃionează, de asemenea, pentru a compensa orice daune provocate zonelor naturale prin activitatea derulată. În următorii câŃiva ani, Vattenfall va supraveghea renaturalizarea unei zone cu o lungime de 11 km a râului Spree, în conformitate cu principiile de protejare a mediului. Aceasta înseamnă crearea unor condiŃii similare cu cele existente în urmă cu 150 de ani. Prin renaturalizare, se va crea un lac de acumulare, care va crea unui mediu propice apariŃiei peştilor şi a altor specii de amfibii. Acest proiect compensează utilizarea planificată a bazinelor piscicole din Lakoma, amplasate în zona de lucru aprobată a minei CottbusNord.

Domeniul economic

Raportul CSR pentru 2006 analizează şase indicatori cheie pentru activitatea economică, inclusiv asigurarea unei profitabilităŃi pe termen lung; dobândirea unei poziŃii de frunte pe o piaŃă în schimbare; şi aplicarea transparenŃei la fiecare nivel. Sunt furnizate ori de câte ori este posibil, date referitoare la indicatorii GRI, iar dacă acestea nu sunt disponibile, se


20

oferă o explicaŃie. Există, de asemenea, informaŃii detaliate referitoare la structura de conducere a Grupului, sistemul de management per ansamblu şi managementul riscurilor şi oportunităŃilor.

3.3.3 Procesul de consultare a părŃilor implicate

O caracteristică principală a abordării Vattenfall cu privire la CSR este deschiderea către consultările cu părŃile implicate, atât în activitatea cotidiană, cât şi în cadrul procesului de raportare CSR. Se menŃionează în raport că valorile de bază ale Vattenfall – deschidere, responsabilitate şi eficienŃă – reprezintă fundaŃia culturii corporatiste şi sunt considerate drept esenŃiale pentru succesul activităŃilor comerciale. Aceste trei valori se reflectă pe tot cuprinsul raportului şi în activităŃile asumate, precum şi în special în abordarea dialogului şi consultărilor cu părŃile implicate. Într-adevăr, Codul deontologic al Grupului stipulează că:

„AcŃiunile noastre trebuie să fie întotdeauna inteligibile pentru cei din jurul nostru şi trebuie să depunem întotdeauna eforturi suplimentare. Trebuie să ascultăm şi să menŃinem un dialog deschis cu cei care sunt afectaŃi de activităŃile noastre. Întâlnirile cu noi trebuie să fie uşor de realizat."

Grupul şi-a asumat un exerciŃiu de reperare a părŃilor implicate, identificând patru grupuri cheie:

• Societate: Vecini, cetăŃeni, presă, politicieni, autorităŃi şi organizaŃii non-guvernamentale, posibili angajaŃi

• ClienŃi: ClienŃi persoane fizice, companii şi industrii

• Interni: AngajaŃi, reprezentanŃi ai angajaŃilor şi conducere

• Financiar: DeŃinătorul Grupului (statul suedez), furnizorii de capital Raportul oferă informaŃii detaliate legate de modul în care fiecare dintre aceste părŃi implicate a fost consultată, implicată în dialog şi în activitatea comercială a Vattenfall pe parcursul lui 2006, de la participarea la o serie de discuŃii internaŃionale pe scară largă, referitoare la schimbările climaterice, până la deschiderea Adunării Generale Anuale pentru public în ultimii trei ani.

Deosebit de interesantă este abordarea Grupului referitoare la consultarea părŃilor implicate cu privire la CSR şi la procesul de raportare. Există un portal pentru comentarii adresate direct către Vattenfall în orice moment, ce poate fi accesat prin Internet, iar cititorii paginilor referitoare la CSR sunt încurajaŃi să îşi prezinte opiniile şi ideile referitoare la procesul de raportare şi la rezultate. Mai mult, s-a recurs, de asemenea, la o evaluare internă a raportului din 2005, împreună cu o consultare extinsă a părŃilor implicate externe.

Evaluarea internă a inclus participarea angajaŃilor în pregătirea raportului şi a indicată că raportul este un instrument apreciat de comunicare a problemelor de dezvoltare durabilă şi de oferire a unor exemple pozitive pentru cei din interiorul şi din exteriorul companiei. Cu


21

toate acestea, s-a indicat de asemenea, că raportul trebuie să indice o direcŃie viitoare şi să contribuie la crearea unor motivaŃii interne intensificate pentru CSR. Consultarea externă a implicat un sondaj structurat a 28 de părŃi implicate, inclusiv cei din domeniul universitari, ONG-uri, politicieni, agenŃii guvernamentale, clienŃi, pieŃe de capital şi sindicate. Din cei 28 de invitaŃi, 21 au răspuns cu privire la domeniile cheie de:

• Structură şi format: Raportul este logic, echilibrat, uşor de citit şi înŃeles?

• RelevanŃă: Vattenfall aduce în discuŃie aspecte relevante pentru natura activităŃii sale?

• Integritate: Sunt oferite informaŃii suficiente pentru a permite cititorului să îşi facă o idee despre performanŃele CSR ale Vattenfall?

• Capacitate de reacŃie: Cum reacŃionează Vattenfall la informaŃiile oferite de părŃile implicate?

Rezultatele consultării au fost incluse în raportul din 2006, iar Grupul a recurs la o abordare directă şi onestă a rezultatelor, publicând atât reacŃiile pozitive, cât şi cele negative. În ansamblu, reacŃiile referitoare la accesibilitate, structură şi cuprins au fost pozitive, deşi au existat opinii care au susŃinut că în anumite secŃiuni limbajul de marketing a fost utilizat excesiv. Există, de asemenea, cereri de utilizare a unor indicatori şi a unor obiective mai specifice pentru ca activităŃile şi progresele viitoare să poată fi măsurate nu numai din perspectiva Grupului, dar şi din perspectiva altor organizaŃii din sector. În mare, consultarea părŃilor implicate a fost privită ca o activitate pozitivă, dar s-a tras concluzia că, în principal ONG-urile ar dori să fie implicate în procesul CSR într-o etapă mai timpurie, ceea ce subliniază importanŃa dialogului în elaborarea CSR. Rezultatele evaluării părŃilor implicate sunt acum utilizate ca date de plecare, alături de rezultatele evaluării interne, în vederea luării unor măsuri pentru abordarea problemei dezvoltării durabile la Vattenfall – după cum se menŃionează în raport, „criteriile unui impact acceptabil trebuie stabilite în dialog cu societatea. Cadrul este definit prin reglementări şi mecanismele de piaŃă."

3.4 Studiu de caz: EDF, Fran Ńa

EDF oferă un studiu de caz exemplar datorită naturii abordării CSR prin intermediul Acordului CSR. Deşi nu există niciun acord public specific de raportare CSR (deşi Grupul EDF publică un Raport anual de dezvoltare durabilă), Grupul a stabilit un acord formal pe trei ani cu privire la CSR care se aplică tuturor companiilor controlate direct de EDF şi care a fost semnat, fiind în prezent respectat nu numai de grup, ci şi de sindicat şi de

reprezentanŃii angajaŃilor din fiecare Ńară în care grupul îşi desfăşoară activitatea, precum şi de federaŃiile sindicale internaŃionale. Sindicatele sunt complet implicate în dezvoltarea acordului.

Acordul în sine cuprinde 22 de articole prin care se stabilesc aşteptările legate de practicile CSR în cadrul Grupului. Articolele se referă la toate aspectele CSR, de la


22

Dezvoltarea indicatorilor de sustenabilitate în cad rul EDF

În 2001, EDF FranŃa şi şase dintre membri Grupului au definit indicatorii ce trebuie utilizaŃi pentru monitorizarea politicii de dezvoltare sustenabilă a grupului EDF, Programul 21. Această lucrare a permis table testarea unui tabel experimental de raportare şi publicare unei prime serii de indicatori în raportul anual din 2001. În 2001, EDF FranŃa şi şase dintre membri Grupului au definit indicatorii ce trebuie utilizaŃi pentru monitorizarea politicii de dezvoltare sustenabilă a grupului EDF, Programul 21. Această lucrare a permis table testarea unui tabel experimental de raportare şi publicare unei prime serii de indicatori în raportul anual din 2001. Obiectivul consolidării unei dezvoltări sustenabile include o serie de companii din cadrul Grupului. Aceşti indicatori sunt organizaŃi pornind de la 3 obiective de dezvoltare sustenabilă: dezvoltare economică, protejarea mediului şi progresul social. Publicarea indicatorilor de dezvoltare sustenabilă face, de asemenea parte din cele 20 de misiuni EDF de furnizare a unor servicii publice de calitate. La articolele 6 şi 7, EDF se obligă la mai multă transparenŃă. Această transparenŃă include cu precădere „postarea pe Internet a datelor legate de impactul de mediu al unităŃii” şi „transmiterea către toŃi clienŃii EDF a unui raport anual de mediu”.

Sursa: Site-ul EDF website - http://www.edf.fr/41078i/Home-fr/Sustainable-development/A-open-Group/Indicateurs-

domeniul social până la cel de mediu şi a fost desemnat ca având aceeaşi relevanŃă ca şi Programul 21, o politică adoptată de EDF în 2001 pentru a face faŃă problemelor de mediu (pentru informaŃii suplimentare legate de indicatorii de dezvoltare durabilă EDF, consultaŃi caseta de mai jos). Acest studiu de caz nu se va concentra pe cuprinsul acordului ca atare, ci pe procesul de redactare a acestuia, pe procesul de implementare, pe impactul pe care acordul l-a înregistrat în rândul părŃilor implicate şi pe viitorul practicilor CSR în EDF.

3.4.1 RaŃiuni pe care s-a bazat acordul CSR

Au existat mai multe părŃi interesate de îmbunătăŃirea performanŃelor CSR şi în formalizarea acestor performanŃe, în cadrul EDF. MotivaŃia iniŃială de dezvoltare a acordului a fost îmbunătăŃirea dialogului social, precum şi implicarea mai profundă a angajaŃilor în problemele legate de dezvoltarea durabilă. DiscuŃiile EWC au identificat opinii conform cărora activitatea lor era limitată la Statele Membre UE, operaŃiile internaŃionale EDF neputând fi incluse. Modalitatea de unificare a poziŃiei companiei a fost un acord formal care să implice toate părŃile interesate în EDF. În afară de problemele practice legate de dialogul social, acordul va permite, de asemenea, crearea unui sentiment mai puternic de identitate şi „apartenenŃă” la acelaşi grup. Din perspectiva conducerii EDF, care împreună cu sindicatele a reprezentat principala parte implicată în promovarea acordului, poziŃia oficială referitoare la practicile CSR aduce nu numai o îmbunătăŃire a imaginii companiei din perspectiva interesului în investiŃii cu răspundere socială, dar permite, de asemenea, implicarea angajaŃilor din grup în obiectivele CSR ale acestuia, aducând astfel şi economii considerabile.


23

3.4.2 Implementarea acordurilor CSR în cadrul grupului

Acordul CSR a fost rezultatul unei perioade îndelungate de negocieri între conducerea EDF şi reprezentanŃii angajaŃilor. Finalizarea a fost rezultatul unor negocieri de doi ani între sindicate şi conducerea EDF şi a fost lansată în urma unui forum de trei zile în cadrul căruia angajatorii şi reprezentanŃii angajaŃilor s-au întâlnit cu ONG-urile importante şi organizaŃiile de consumatori, precum şi cu experŃii interni pentru a confirma temele acordului. În urma acestui forum, s-au derulat negocieri între conducerea EDF şi reprezentanŃii angajaŃilor / sindicatele internaŃionale pentru finalizarea acordului. Acest stadiu final al negocierilor a început în 2004, iar acordul a fost semnat de toate părŃile (conducerea EDF, reprezentanŃii angajaŃilor şi sindicatele internaŃionale) în ianuarie 2005. Acordul a reprezentat o nouă modalitate de lucru pentru toate părŃile, mai ales deoarece foarte multe dintre cele 22 de articole definitive ale contractului se concentrau pe părŃi externe, cum ar fi clienŃii sau subcontractanŃii. Cu toate acestea, principalul mesaj al acordului a fost reiterarea faptului că dialogul este central în cultura corporativă a EDF; contractul a fost folosit pentru a extinde dialogul la nivelul întregului grup. Acordul oferă un cadru comun pe care îl pot folosi toate companiile EDF şi, prin procesul de negociere, fiecărei companii i s-a alocat o parte din sarcina de dezvoltare a acestui cadru.

Procesul de implementare a activităŃilor CSR şi de urmărire/raportare a fost stabilit în articolele 21 şi 22 ale acordului; punctele extrem de importante ale acestor articole includ răspunderea pentru comunicare referitoare la acord până la nivel naŃional şi cerinŃa de a înfiinŃa un Comitet de consultare pentru Răspunderea socială corporativă a Grupului EDF(CCSR). Comitetul este prezidat de preşedintele Grupului EDF şi fiecare semnatar al acordului este membru al CCSR. Termenii acordului stabilesc că CCSR trebuie să se întrunească anual, lucru care s-a respectat de la lansarea acordului. În general, întrunirile CCSR includ o prezentare a activităŃilor realizate în anul anterior cu privire la CSR şi un plan de acŃiune clar pentru anul următor. Mai mult, CCSR a fost implicat în crearea a 20 de indicatori pentru evaluarea progresului în activităŃile CSR, acceptaŃi în ultimă etapă de conducerea Grupului. Se doreşte utilizarea indicatorilor în fiecare companie individuală din cadrul EDF şi ei sunt consideraŃi un sistem de „alarmă” pentru a avertiza asupra zonelor în care nu se înregistrează progresele dorite sau în care trebuie lucrat mai mult.

CCSR are un Secretariat ales de membri sindicali ai Comitetului. Pe lângă CCSR, există un Birou, format din reprezentanŃii principalelor zonelor geografice în care EDF îşi desfăşoară activitatea. Biroul se întruneşte de două ori pe an în perioadele dintre întrunirile anuale CCSR pentru a comunica şi a asigura progresul conform acordului în cadrul grupului EDF – CSR devenind astfel o realitate la nivelul fiecărei filiale. Aceştia oferă, de asemenea, membrilor Comitetului CSR informaŃii actualizate cu privire la progresele înregistrate.

Conducerea grupului EDF oferă informaŃii interne detaliate cu privire la progresele înregistrate graŃie acordului. Cu toate acestea, reprezentanŃii angajaŃilor din cadrul Biroului au întâmpinat până acum dificultăŃi în comunicarea progreselor înregistrate în domeniul


24

CSR către angajaŃi; şi anume, să se asigure că aceştia înŃeleg ce este CSR şi ce va însemna CSR pentru ei. Anterior, s-a considerat că soluŃia cea mai bună era desemnarea unui reprezentant „local” (la nivel zonal sau naŃional) care să comunice informaŃii cu privire la CSR angajaŃilor din zona respectivă. Există cazuri în care aceasta a funcŃionat foarte bine (de exemplu, în Polonia, unde există deja un dialog social puternic) dar în alte zone acest procedeu nu a fost la fel de eficient şi informaŃiile nu au fost diseminate corespunzător. Biroul încearcă acum să găsească o soluŃie care ar putea lua forma unui comunicat oficial al Biroului şi care să fie distribuit pe plan local.

S-a evidenŃiat, cu toate acestea, că rolul CCSR nu este acela de a impune acordul niciunei părŃi: nici conducerii, nici muncitorilor, nici reprezentanŃilor acestora. Mai degrabă, Comitetul doreşte ca acordul să fie comunicat cât mai eficient posibil în cadrul grupului EDF: pentru ca managementul să se asigure că managerii înŃeleg importanŃa acestuia şi pentru ca sindicatele să informeze angajaŃii cu privire la acord şi cu privire la protecŃia de care beneficiază prin intermediul acestuia. Opinia generală a fost că finalizarea unui astfel de proces ar putea dura câŃiva ani.

În primele şase luni, termenii acordului stabileau că acesta trebuie discutat sau să se organizeze consultări la nivelul fiecărei filiale pentru a se stabili un plan de acŃiune în vederea implementării sale. Aceste discuŃii ar fi trebuit să aibă loc între conducere şi reprezentanŃii angajaŃilor; în unele Ńări, angajaŃii au fost reprezentanŃi ai sindicatelor iar în altele, unde sindicatele nu sunt active, discuŃiile au fost purtate cu reprezentanŃii angajaŃilor. Acest proces a fost obligatoriu şi a fost implementat în toate domeniile.

Datorită „principiului filialelor” din cadrul acordului, în practică, persoana care răspunde de implementarea planului de acŃiune CSR la nivel local este de obicei directorul departamentului de Resurse umane sau directorul executiv al filialei. Fiecare companie este de asemenea obligată să efectueze o evaluare anuală a CSR, care se foloseşte la evaluarea principală realizată de CCSR. S-a observat că majoritatea companiilor au creat un „grup de urmărire” pentru a constata ce progrese s-au făcut la nivelul activităŃilor CSR. EDF FranŃa, de exemplu, are un grup de urmărire care se întruneşte lunar pentru a discuta priorităŃile stabilite şi pentru a monitoriza progresele. La astfel de întruniri, sindicatele îşi pot exprima problemele cu care se confruntă la nivelul Acordului şi le pot discuta cu conducerea. Alte exemple de bună practică pot fi întâlnite în Ungaria şi Polonia, unde filialele au creat propriile acorduri CSR, la nivel de companie, care se derulează în paralel cu acordurile de la nivel de Grup.

3.4.3 Evaluarea impactului acordului CSR

După cum s-a menŃionat în secŃiunea anterioară, cei 20 de indicatori CSR vor juca un rol substanŃial în evaluarea impactului şi progresului activităŃilor CSR la nivelul grupului. Indicatorii au fost finalizaŃi la un an după semnarea acordului şi au fost pentru prima oară utilizaŃi la redactarea rezultatelor din 2006. În rest, progresul a fost până acum evaluat din perspectivă calitativă prin sistemul anual de evaluare. S-a convenit că deşi s-au realizat anumite beneficii externe, acestea sunt destul de dificil de măsurat. S-au implementat


25

câteva programe concrete în spiritul acordului: există o politică pentru clienŃii dezavantajaŃi în cadrul EDF SA care depăşeşte limitele legislaŃiei franceze, şi anume pentru cei care întâmpină dificultăŃi în achitarea facturilor, piaŃa franceză de energie este complet deschisă chiar şi în prezent. De asemenea, clienŃii pot primi recomandări cu privire la eficientizarea consumului de energie, astfel încât facturile pentru electricitate să fie mai mici. Cei intervievaŃi au subliniat că aceasta atrage o fidelizare a clienŃilor, deoarece compania îi ajută să economisească. ActivităŃile CSR sunt considerate ca activităŃi benefice pentru ambele părŃi din cadrul Grupului: alte îmbunătăŃiri remarcabile includ relaŃiile cu furnizorii; o luptă mai intensă pentru combaterea discriminării (mai ales în cazul persoanelor cu handicap) şi procesele de restructurare industrială.

Pe plan intern, acordul CSR a avut un impact substanŃial mai puternic, principalii beneficiari fiind angajaŃii, sindicatele şi Grupul. Imaginea companiei a fost îmbunătăŃită atât la clienŃi, cât şi la investitori, iar acordul a oferit grupului un sentiment global de identitate mai puternic. Există exemple clare de progrese la nivel local, cum este cazul Chinei unde există acum reprezentanŃi ai angajaŃilor, care nu existau anterior. Acest fapt a adus beneficii companiei, precum şi angajaŃilor, deoarece fidelizarea angajaŃilor şi condiŃiile de lucru au cunoscut o îmbunătăŃire.

AngajaŃii au fost implicaŃi cât mai mult cu putinŃă în proces. ToŃi angajaŃii au acces la intranet la un exemplar al unui compendiu de practici responsabile social realizat din cele mai bune exemple furnizate în Analiza CSR din 2005. Există variante în franceză, engleză şi germană. Mai mult, angajaŃii au acces la o serie de canale de feedback, putând astfel să îşi facă auzite opiniile cu privire la CSR la echipa centrală din Paris. Echipa centrală colaborează strâns cu echipa de comunicări interne pentru stabilirea premiilor de dezvoltare durabilă pe 2007, la care angajaŃii sunt puternic încurajaŃi să participe. Scopul premiilor este acela de a împărtăşi cele mai bune practici legate de dezvoltarea durabilă, ceea ce cuprinde activităŃile CSR şi de a recompensa şi încuraja practicile responsabile.

Impactul financiar a fost, de asemenea, dificil de măsurat. S-a stabilit un buget pentru funcŃiile CCSR şi ale Biroului, deşi s-a dovedit că e greu să se identifice modul în care sunt stabilite costurile pentru alte activităŃi CSR şi în ce măsură s-au obŃinut câştiguri. Opinia generală a fost că profitul va depăşi costurile pe termen lung, dar că este posibil ca acesta să nu fie vizibil în următorii patru sau cinci ani. Se vor face economii, mai ales la nivelul companiilor multinaŃionale, prin economiile de adaptare la scară rezultate din armonizarea standardelor şi proceselor la nivelul grupului şi din diseminarea bunelor practici la nivelul grupului.

3.4.4 Avantajele implicării sindicatului şi reprezentanŃilor angajaŃilor

Persoanele intervievate în cadrul studiului de caz au evidenŃiat atât că acordul s-a concentrat pe dialogul social în cadrul Grupului EDF, cât şi faptul că cel mai puternic impact al acordului CSR este vizibil la acest nivel. Opinia generală a fost că acordul a oferit sindicatelor o „legitimitate” sporită în cadrul dialogului social şi a intensificat rolul acestora, mai ales în Ńările în care dialogul social devenise mai puŃin activ. Acordul CSR a


26

subliniat din nou importanŃa dialogului; se simte o intensificare a discuŃiilor conducerii EDF cu sindicatele cu privire la temele CSR şi că membrii sindicatelor sunt mai deschişi în privinŃa participării la întâlniri şi încurajează cooperarea. S-a simŃit, de asemenea, că acordul îmbunătăŃeşte imaginea sindicatelor atât la nivelul conducerii, cât şi în rândul angajaŃilor. Sindicatele au putut să exercite o influenŃă mai mare – de exemplu să se implice în probleme referitoare la clienŃi, furnizori şi alte părŃi implicate.

S-a observat, de asemenea, că implicarea sindicatelor şi a reprezentanŃilor angajaŃilor a permis o dezvoltare mai puternică a aspectului social al acordului, deoarece reprezentanŃii angajaŃilor au participat la redactarea articolelor referitoare la condiŃiile de lucru, de exemplu.

3.4.5 Planuri de viitor pentru CSR în cadrul EDF

Interviurile au evidenŃiat că activităŃile curente legate de CSR nu reprezintă un acord pe termen scurt şi că pentru a se obŃine cele mai bune CSR trebuie planificat pe termen mediu sau lung. Pentru unele părŃi, primii trei ani de la semnarea contractului au fost priviŃi pur şi simplu ca o perioadă de început şi de strângere de exemple din locurile unde CSR funcŃionează bine. Primii trei ani sunt deci destinaŃi punerii bazelor pentru acordul ce urmează a fi implementat în fiecare Ńară. In următoarea perioadă a acordului se aşteaptă rezultate mai concrete. Acest acord este valabil până la începutul lui 2008; discuŃiile referitoare la măsurile ulterioare şi la reînnoirea acestuia vor fi iniŃiate în aprilie 2007.

Există planuri în cadrul EDF referitoare la publicarea pe scară mai largă şi la mai multă publicitate pe marginea Acordului CSR; cele mai multe documente, cum ar fi rapoartele proceselor de analiză anuale, au rămas, până acum, în cadrul companiei. Grupul publică un raport anual de dezvoltare durabilă, care include acum rezultatele procesului intern de monitorizare a Acordului CSR.

3.5 Studiu de caz: enviaM, Germania

EnviaM reprezintă un studiu de caz extrem de interesant deoarece compania face parte din grupul RWE, respectând, prin urmare, politicile CSR şi sistemul de raportare ale grupului RWE. Prin urmare, raportul RWE a fost analizat şi inclus ca studiu de caz în anexa unu a acestui Raport, împreună cu Raportul anual enviaM pentru 2005.

Concentrarea cu precădere pe enviaM în studiul de caz, a permis înŃelegerea modului în care se implementează politicile CSR ale corporaŃiilor multinaŃionale mari la nivelul filialelor.

3.5.1 Structura CSR la nivelul enviaM şi RWE

enviaM face parte din grupul RWE, respectând, prin urmare, politicile CSR ale RWE (Jugend-Bildung-Zukunft – Tineret, EducaŃie, Viitor), dar îşi dezvoltă propriile activităŃi CSR la nivelul regiunii în care enviaM funcŃionează . RWE stabileşte cadrul CSR mai larg


27

şi fiecare filială poate implementa propriile activităŃi, inclusiv activităŃi suplimentare care includ şi o componentă regională paralelă, supusă anumitor obligaŃii în domeniul politicii CSR a RWE. Aceste cerinŃe includ stabilirea de legături cu şcoli şi atingerea cifrei de şcolarizare RWE (acceptarea în fiecare an a unui număr mai mare de practicanŃi decât impun necesităŃile de recrutare ale companiei) şi enviaM contribuie cu precădere la acest nivel, oferind un număr mare de locuri de practică. În cadrul grupului RWE, companiile fac, de asemenea, schimb de informaŃii (bune practici) cu privire la CSR. Filialele enviaM nu sunt obligate să respecte programul enviaM pentru CSR, dar sunt încurajate să o facă.

3.5.2 ActivităŃile enviaM în domeniul CSR

ActivităŃile CSR (care se încadrează în principal în sponsorizările acordate de companie) pot fi grupate într-o serie de zone cheie, după cum se indică mai jos. Deşi s-au oferit exemple de activităŃi întreprinse, acestea nu sunt exhaustive şi grupul a întreprins şi alte acŃiuni.

Social: Proiectul "Jugend braucht Zukunft – Tinerii au nevoie de un viitor" a fost mai degrabă iniŃiat la nivel local de enviaM, decât la nivelul grupului RWE. Obiectivul proiectului este intensificarea relaŃiei dintre şcoli şi companii; în fiecare an, compania colaborează cu şase şcoli la proiecte care se derulează pe parcursul a doi ani. Proiectele sunt destinate tinerilor din anii mari – li se prezintă activitatea în muncă şi tipurile de posturi la care ar putea avea acces în sectorul energetic. Proiectul a fost iniŃiat în 2006 şi compania alocă 150.000 de Euro în fiecare an acestui proiect.

Un al doilea proiect social este intitulat "Mit-Arbeiter vor Ort – Muncitori la lucru". enviaM îşi încurajează angajaŃii să participe la proiectele comunităŃii locale, de exemplu grădiniŃe sau şcoli. AngajaŃii pot să desemneze propriile proiecte pentru care solicită sponsorizare din partea companiei, acestea fiind apoi selectate de o comisie formată din autorităŃi locale. enviaM oferă resurse proiectelor selectate, iar angajaŃii lucrează în cadrul acestor proiecte în timpul liber. Acesta este un proiect pilot şi a fost implementat de curând; până acum compania a cheltuit aproximativ 10.000 Euro/an pentru resurse.

enviaM sprijină, de asemenea şi un proiect intitulat JuKaM – Junge Karriere Mitteldeutschland (Cariere pentru tinerii din centrul Germaniei). Obiectivul acestui proiect este acela de a aborda problema migrării tinerilor din noile state germane din cauza lipsei de oportunităŃi de carieră. JuKaM este o bază de date pe care tinerii (cu vârste între 18-28 de ani) şi companiile din regiune le pot utiliza pentru a-şi înregistra solicitările de locuri de muncă. Baza de date permite companiilor să găsească personalul necesar prin identificarea celor mai adecvaŃi candidaŃi pentru posturile disponibile şi oferă tinerilor o modalitate de a găsi oportunităŃi profesionale adecvate abilităŃilor şi calificărilor lor. Proiectul în valoare de 1,4 milioane Euro este sprijinit în principal de regiunea Sachsen-Anhalt şi de Fondul Social European dar a primit, de asemenea, sprijin financiar (0,3 milioane Euro) de la companii private, printre care EnviaM şi GISA, o filială a EnviaM.


28

Sport: EnviaM derulează un proiect în domeniul sportiv, intitulat "Fit im Verein – Cuburi de Fitness". Proiectul sprijină cluburi sportive, unităŃi sportive şi şcoli prin acordarea de resurse financiare şi contribuŃii în natură; beneficiari pot solicita sprijin sau pot participa la competiŃii sportive şi primi fonduri în funcŃie de performanŃele obŃinute – performanŃe mai bune înseamnă fonduri mai mari. enviaM sponsorizează de foarte mulŃi ani activităŃi sportive, dar acest element de „competiŃie” în alocarea fondurilor a fost adăugat de curând, ca urmare a unei analize a activităŃilor sale. Compania investeşte 50.000 de Euro pe an în sponsorizarea de evenimente sportive.

Cultur ă: Proiectul "Konzert-Kultur" sprijină evenimentele culturale din regiune, de exemplu tinerii muzicieni, şcolile de muzică etc. Şi în acest caz, autorităŃile regionale sunt implicate în selectarea beneficiarilor sponsorizărilor. 50.000 de Euro sunt alocaŃi anual proiectelor culturale.

Ştiin Ńă şi economie: În domeniul ştiinŃei, enviaM colaborează cu câteva universităŃi în derularea proiectelor de cercetare, precum şi pentru schimbul de cunoştinŃe. RelaŃiile solide cu universităŃile înseamnă că enviaM poate recruta absolvenŃi talentaŃi plecând de la recomandările personalului universitar. enviaM oferă, de asemenea, fonduri pentru premii din domeniul cercetărilor şi inovaŃiilor ştiinŃifice, disponibile tinerilor cercetători care lucrează la lucrările licenŃă. Aceste premii ajung la 50.000 de Euro pe an. Nu sunt disponibile cifre referitoare la costurile altor proiecte universitare – acestea tind să fie activităŃi cu costuri reduse.

Mediu: enviaM este, de asemenea activă în protejarea mediului şi a naturii. Compania are propria politică de mediu, care include implicarea în activităŃi cum ar fi reciclarea propriilor deşeuri. În plus, compania sprijină diferite organizaŃii şi autorităŃi de mediu. De exemplu, compania activează în protejarea speciilor de păsări pe cale de dispariŃie, cum ar fi egreta. Compania colaborează de asemenea cu universităŃi în cadrul cercetărilor dedicate energiei refolosibile şi eficientizării consumului de energie.

3.5.3 Dezvoltarea CSR în cadrul enviaM

DirecŃia strategică pentru elementele obligatorii ale CSR, cum ar fi problemele legate de personal şi de mediu este asigurată de echipa de conducere de bază de la RWE. Prin urmare, după cum se poate observa mai sus, activităŃile CSR realizate direct de enviaM sunt în general legate de sprijinirea comunităŃii locale prin activităŃi de sponsorizare. S-a observat pe parcursul interviului pentru studiu de caz că imboldul principal de implicare profundă în problemele comunitare e generat de dorinŃa de a menŃine compania cu baze puternice în zonă. Două treimi din acŃiunile enviaM sunt deŃinute de RWE, cealaltă treime fiind deŃinută de municipalitate, prin urmare enviaM se asigură că activităŃile de sponsorizare (sau CSR) sunt îndreptate către susŃinerea regiunii.

EnviaM nu are un departament CSR specific sau personal dedicat CSR. ActivităŃile descrise sunt supravegheate de departamentul de comunicare, în primul rând deoarece


29

sprijinul (financiar) este alocat cu condiŃia preliminară ca firma să beneficieze din formele de publicitate sau de conştientizare ca urmare a acordării acestor fonduri. Această publicitate se poate realiza prin afişarea logo-ului companiei, prin publicitate pentru eveniment în presă sau prin întărirea imaginii enviaM prin intermediul proiectelor (de exemplu, în şcoli, studenŃii devine mai conştienŃi că enviaM le poate fi viitorul angajator). În timp ce departamentul de comunicare supraveghează şi face publicitate activităŃilor, acestea sunt implementate de alŃi membri ai personalului din cadrul companiei. Proiectele de educare şi instruire sunt derulate de o filială, bildungszentrum energie AG care derulează şi toate programele de pregătire a personalului la nivelul companiei. Nu există nicio structură oficială de raportare pentru CSR la nivelul companiei enviaM. Compania a realizat o broşură cu informaŃii referitoare la activităŃile de sponsorizare, care include şi formulare de solicitare de fonduri. Sunt disponibile informaŃii pe site-ul companiei, se publică rapoarte în presă (atât în cea naŃională, cât şi internaŃională) şi sunt, de asemenea, disponibile informaŃii în raportul anual al companiei referitor la activităŃile acesteia. La nivel strategic, enviaM oferă, de asemenea, informaŃii către RWE referitoare la activităŃile sale, dar acest fapt nu este obligatoriu.

3.5.4 Implicarea părŃilor implicate în CSR la nivelul enviaM

Implicarea părŃilor vizate în derularea activităŃilor CSR la nivelul enviaM este în mare parte amestecată. AcŃionarii sunt implicaŃi în măsura în care RWE, acŃionarul principal, a stabilit termenii şi condiŃiile pentru majoritatea activităŃilor CSR din cadrul companiei. La nivel local, acŃionarii municipali sunt consultaŃi cu privire la sponsorizări şi la activităŃile comunitare derulate de enviaM.

Implicarea angajaŃilor este în primul rând axată pe furnizarea de activităŃi comunitare, cu precădere prin proiectul "Mit-Arbeiter vor Ort – Muncitori la lucru" care le permite angajaŃilor să aleagă proiectele pentru care doresc să se implice compania. Deoarece departamentul de comunicări este principalul responsabil pentru supravegherea activităŃilor CSR, angajaŃii din acest departament au cel mai ridicat nivel de implicare şi participare în dezvoltarea şi realizarea activităŃilor. Sindicatele sau alŃi reprezentanŃi ai angajaŃilor nu au fost implicaŃi în activitatea CSR la nivelul companiei, deşi au fost mai implicaŃi la nivelul grupului central prin intermediul RWE.

3.5.5 Măsurarea impactului activităŃilor CSR derulate de enviaM

Ca şi în alte cazuri, enviaM a întâmpinat dificultăŃi în măsurarea impactului activităŃilor sale CSR. Încercările de măsurare a impactului activităŃilor au inclus sondaje legate de satisfacŃia clienŃilor, precum şi analize de presă pentru a evalua imaginea EnviaM în regiune. Cercetarea a indicat modul pozitiv în care este percepută compania din perspectiva sprijinului acordat pentru pregătire, educaŃie, sport şi cultură. Deoarece proiectele de sponsorizare demonstrează că firma priveşte cu seriozitate răspunderea sa


30

faŃă de comunitatea locală, se poate înregistra un impact pozitiv asupra angajaŃilor prin posibilitatea pe care o au de a desemna şi de a participa în propriile proiecte (prin Mit-Arbeiter vor Ort). Acest lucru înseamnă că angajaŃii au, de asemenea, posibilitatea de a arăta că doresc să contribuie la viaŃa comunităŃii.

ActivităŃile sunt considerate a reprezenta calitate pentru banii investiŃi – deşi aceasta nu poate fi măsurată, s-a considerat că activităŃile au un efect pozitiv incontestabil. Pe lângă efectul calitativ asupra imaginii companiei, enviaM are, de asemenea, posibilitatea de dezvoltare a unor noi relaŃii comerciale prin activităŃile comunitare, menŃinând, în acelaşi timp, relaŃiile comerciale existente (de exemplu, cu acŃionarii din regiune).

Din punctul de vedere al activităŃilor CSR viitoare, compania va continua derularea activităŃilor conform prezentării, dar obiectivul este de a dezvolta şi de a intensifica implicarea regională şi pe anumite domenii. În fiecare an, compania va desemna un domeniu care trebuie consolidat în continuare.

3.6 Studiu de caz: Enel, Italia

Enel este cea mai mare companie de electricitate din Italia şi cea de-a treia din Europa, cu filiale în 18 Ńări din lume şi care produce şi vinde electricitate şi gaz în Europa, în America Latină şi de Nord. Compania dispune de o capacitate de generare de 50.776 MW şi deserveşte mai mult de 34 milioane de consumatori de electricitate şi gaz. Enel realizează rapoarte de dezvoltare durabilă de patru ani şi oferă, alături de Vattenfall, un exemplu excelent de consultare atentă a părŃilor implicate prin raportările şi procedurile CSR. Mai mult, compania oferă, de asemenea, un studiu de caz excelent cu privire la utilizarea dezvoltării durabile, ceea ce duce la recunoaştere financiară în industrie.

Raportul de dezvoltare durabilă din 2005 acoperă şi abordează excelent cele trei domenii cheie ale CSR şi a fost realizat în conformitate cu standardele AccountAbility 1000 (AA1000). Tablele care explică indicatorii de performanŃă cheie au fost create în conformitate cu principiile GRI, iar din 2006 se vor utiliza indicatorii GRI G3. Mai mult, datele includ, de asemenea, indicatoare ale conformităŃii cu principiile CSR şi implicarea socială dezvoltate de Ministerul italian al muncii şi politicilor sociale.

Domeniul social include o discuŃie aprofundată referitoare la asigurarea bunăstării interne a angajaŃilor şi la politicile de sănătate şi protecŃie a muncii în interiorul organizaŃiei. Se discută, de asemenea, activitatea comunitară a companiei, 12,4 milioane de Euro fiind investiŃi în activităŃi comunitare şi sponsorizări. Acest lucru s-a realizat cu precădere prin intermediul Energiaper, un program dezvoltat în 2005 al cărui scop este de a strânge toate activităŃile de comunicare Enel într-un singur loc, împărŃit în şase zone majore care includ cultura, muzica, sportul, ştiinŃa, educaŃia şi mediul. Domeniul social este atent discutat prin oferirea de informaŃii referitoare la planurile de viitor pentru energia refolosibilă şi activităŃile ce trebuie derulate conform Protocolului de la Kyoto. Aspectele economice ale


31

dezvoltării durabile sunt analizate prin explicaŃii clare ale structurilor de conducere corporativă, procedurilor de aprovizionare şi profitului acŃionarilor.

Pe parcursul raportului s-au furnizat indicatori compleŃi precum şi cifrele şi datele necesare pentru susŃinerea acestora şi mai mult, raportul a fost auditat extern. Raportul complet de audit este inclus în raportul de dezvoltare durabilă.

3.6.1 Managementul CSR în cadrul Enel

Există o structură clară de management CSR în cadrul Enel, consiliul director asumându-şi răspunderea pentru dezvoltarea durabila de mediu şi socială. În acelaşi timp, compania a creat o unitate organizaŃională în cadrul Departamentului de comunicare corporativă, dedicată exclusiv coordonării şi conducerii tuturor activităŃilor CSR. Indicatorii şi obiectivele legate de dezvoltarea durabilă au fost complet integrate în procesele de auditare şi planificare, la toate nivelele companiei. Există un buget clar alocat activităŃilor CSR, cu activităŃile de cheltuieli de capital conexe acoperite din bugetele operative ale departamentelor şi toate activităŃile derulate de departamentele organizaŃiei sunt, odată aprobate, acoperite prin bugetul intern.

Trebuie să se ia aminte de faptul că în cadrul Enel, CSR este parte a mai multor departamente şi subiecte referitoare la pilonul social, în special cu privire la relaŃiile industriale, sunt abordate printr-o gamă de publicaŃii şi acorduri care nu s-a putut analiza în totalitate în acest studiu de caz. Cititorii sunt îndrumaŃi în special către acordul Cadru al relaŃiilor industriale, care a fost semnat atât de către Enel, cât şi de către partenerii sociali în decembrie 2003.

3.6.2 Procesele de consultare a părŃilor implicate

Opinia generală Enel este că o mare parte din succesul înregistrat în implementarea Răspunderii corporatiste se bazează pe deschiderea în a monitoriza dialogul cu părŃile implicate şi în a implementa modalităŃi de colectare a opiniilor publicului mai larg, asigurându-se astfel mai mult decât o înŃelegere aprofundată a societăŃii şi comunităŃii ca atare, a părerilor şi solicitărilor acestora, oferind totodată publicului modalităŃi de a interacŃiona cu compania.

Enel a început să ia în considerare opiniile şi aşteptările părŃilor implicate privind dezvoltarea durabilă în raportul său din 2004, în care identifica posibilele aşteptări ale părŃilor implicate, inclusiv acŃionarii, creditorii, clienŃii, furnizorii, angajaŃii, instituŃiile, generaŃiile viitoare şi comunităŃile. Raportul a fost redactat în conformitate cu aceste aşteptări şi a încercat să ofere un răspuns consecvent şi complet diferitelor solicitări. Pentru raportul din 2005, compania a trecut la următoarea etapă a dialogului cu părŃile implicate, realizând o consultare pe scară largă printr-un studiu calitativ. Au fost intervievaŃi optsprezece părŃi implicate, printre care furnizori, creditori şi instituŃii, în cadrul a trei grupuri cheie conduse de cercetători şi psihologi şi a fost, de asemenea, intervievat personal din diverse departamente Enel din lume. Principalele teme ale interviurilor au inclus evaluarea calităŃii relaŃiilor celor intervievaŃi cu Enel, atitudinile şi opiniile referitoare


32

la răspunderea socială (cu accent asupra activităŃii Enel), aşteptările generale şi specifice ale acestora cu privire la cuprinsul Raportului de dezvoltare durabilă Enel din 2004 şi evaluarea Raportului de dezvoltare durabilă Enel ca produs individual. Alături de evaluarea calitativă s-a derulat un studiu complex de evaluare cantitativă prin intervievarea a 4.040 de clienŃi Enel, a 728 de persoane reprezentative cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani (pentru a analiza opiniile şi aşteptările generaŃiilor viitoare) şi a 99 de investitori comerciali. Eşantionul total de peste 4.800 de persoane este considerat drept comunitatea cheie de părŃi implicate Enel.

Scopul studiului a fost să exploreze modalitatea în care diferite părŃi implicate Enel percep răspunderea socială corporativă a organizaŃiei prin ilustrarea calităŃii relaŃiei lor cu compania şi posibilele domeniile de îmbunătăŃire a fiecărui obiectiv specific. Rezultatele cheie au indicat că într-adevăr, oamenii sunt cu totul de acord cu propunerile CSR ale Enel, dar pentru mulŃi acestea sunt în continuare prea generice, nefiind clar care este obiectivul final al companiei şi la ce este aceasta pregătită să renunŃe pentru a-l atinge. Pe moment, cei intervievaŃi au identificat politicile CSR ale Enel ca fiind bazate pe valorile şi elementele care caracterizează, în general, politica sa de dezvoltare durabilă. Cu toate acestea, ei au menŃionat ferm subiectul responsabilităŃii faŃă de mediu, care a fost perceput drept unul care caracterizează cel mai bine abordarea companiei faŃă de CSR. Parcurgerea conceptelor de bază ale abordării CSR a Enel a permis participanŃilor să definească cu mai multă precizie răspunderea corporativă şi să ofere o evaluare, care a fost, în general pozitivă. S-a concluzionat că părŃile implicate au avut în general opinii mai optimiste cu privire la progresele înregistrate de companie decât publicul general şi s-a considerat că acesta ar putea fi rezultatul unei mai bune informări cu privire la punctul de vedere al companiei legat de CSR.

A existat o percepŃie foarte pozitivă a raportului precedent de dezvoltare durabilă în rândul părŃilor implicate şi s-a considerat că deşi acesta este un instrument foarte practic pentru comunicarea cu o audienŃă mai largă, părŃile implicate ar prefera să primească informaŃii mai detaliate cu privire la aspectele legate cu precădere de interesele lor. S-a considerat, de asemenea, că persoanele direct implicate în problemele acoperite ar trebui să fie implicate şi că ar trebui să li se acorde mai multă putere de decizie în alegerea şi investigarea acestora. Rezultatele studiului sunt publicate detaliat în raportul din 2005.

Compania îşi propune să treacă la următoarea etapă în consultarea părŃilor implicate prin crearea şi punerea la dispoziŃie a unui instrument individual de măsurare on-line dedicat fiecărei părŃi implicate, bazat pe o serie de algoritmi derivaŃi din tehnici de măsurare multidimensionale. Indivizilor li se va acorda posibilitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la 25 de probleme referitoare la răspunderea economică, socială şi de mediu a Enel şi se va măsura percepŃia acestora cu privire la dezvoltarea durabilă Enel. Programul va permite apoi publicului să vadă perspectivele şi punctele de vedere ale Enel şi apoi să măsoare discrepanŃa dintre cele două perspective şi să prioritizeze măsurile posibile propuse pentru eliminarea discordanŃei dintre companie şi individ. Această abordare inovatoare va permite ca Enel să dispună de o evaluare directă şi nouă a politicii şi


33

acŃiunilor sale de dezvoltare durabilă de la un număr de 60.000 de persoane în primele 18 luni.

Aceste exerciŃii detaliate de consultare a părŃilor implicate a oferit Enel o posibilitate majoră de înŃelegere a modalităŃii în care acŃiunile şi raportarea sunt percepute de publicul Ńintă şi ce impact au asupra percepŃiei publice a companiei, precum şi a reputaŃiei acesteia în rândul părŃilor implicate – două dintre cele mai importante aspecte în înŃelegerea impactului activităŃii CSR. O mai bună înŃelegere a opiniei publice permite dezvoltarea unei politici care răspunde mai bine nevoilor şi care poate duce, în acelaşi timp, la rezultate mai bune pentru toŃi cei implicaŃi.

3.6.3 Impactul financiar al CSR în cadrul Enel

Enel este una dintre puŃinele companii studiate în cadrul acestei cercetări care a discutat beneficiile financiare obŃinute din activităŃile derulate în domeniul dezvoltări durabile, cu includerea acestora în cei mai importanŃi indici de dezvoltare durabilă pentru mai mulŃi ani. Din 2004, Dow Jones a ales Enel ca o componentă de indice la nivel global şi/sau regional. Compania face parte din indicii DJSI STOXX şi DJSI WORLD. În perioada 2003 - 2006 Enel a fost, de asemenea, inclusă în indicele FTSE4Good. Compania a apărut în indexul FTSE4Good GL al topului celor mai importante 100 de companii din lume (din punctul de vedere al capitalizării pieŃei), care se disting prin rezultatele obŃinute şi angajamentele asumate pentru o dezvoltare economică durabilă, fiind, de asemenea, menŃionată din septembrie 2003, în FTSE4Good EUROPE 50, în care sunt enumerate primele 50 de companii din Europa care combină activitatea comercială cu proiecte şi principii de dezvoltare durabilă sociale şi de mediu. În urma celei mai recente revizuiri a indicelui FTSE s-a decis să nu se includă Enel în indexul său din cauza achiziŃiei centralelor nucleare slovace şi într-adevăr politica FTSE4Good este de elimina din indicii lor toate companiile care generează energie din surse nucleare.

Clasamentul AccountAbility Global 50+, publicat de Fortune şi care măsoară gradul în care companiile poziŃionează practicile responsabile în centrul activităŃii lor, a clasat Enel în 2006 pe locul 6 la nivel global şi pe locul 3 printre furnizorii de utilităŃi, iar în 2003 Enel a fost admisă în indicele PerformanŃelor avansate de dezvoltare durabilă pe baza evaluărilor realizate de Vigeo. Începând din noiembrie 2002, Enel a trecut cu succes de monitorizarea etică realizată de E. Capital Partners, pentru a fi inclusă în Indicele Etic EURO: creat în mai 2000, Indicele identifică primele 150 de companii europene cu cel mai mare capital, excluzându-le pe cele care nu trec testul etic şi Indicele Etic GLOBAL: înfiinŃat în ianuarie 2002, Indicele include acŃiunile a 300 dintre cele mai bune companii la nivel internaŃional.

Recunoaşterea activităŃilor CSR nu s-a limitat la pieŃele financiare - Enel a câştigat un premiu foarte importat de dezvoltare durabilă în 2003, a fost aleasă printre finaliste în 2004 şi a câştigat din nou în 2005, în clasa companiilor mari. Aceste premii reprezintă o confirmare a eforturilor Enels în a considera dezvoltarea durabilă ca parte integrantă a raportării corporatiste.


34

3.7 Studiu de caz: CEZ, Republica Ceh ă

Compania mamă şi centrul Grupului CEZ este ČEZ a.s., cel mai mare producător de electricitate din Republica Cehă, fondată în 1992 de Fondul de Proprietate NaŃională. Grupul CEZ a fost creat în 2003, când ČEZ a.s. a fuzionat cu câteva companii regionale de distribuŃie. Astăzi, Grupul CEZ este una dintre primele zece companii de energie din Europa, atât din punctul de vedere al capacităŃii, cât şi din punctul de vedere al numărului de clienŃi. Mai mult, ca urmare a achiziŃiei unui număr de trei companii de distribuŃie din Bulgaria, a uneia în România, a două centrale energetice poloneze şi a uneia bulgare, Grupul CEZ a devenit o organizaŃie multinaŃională care include mai mult de 90 de companii din Cehia şi din străinătate.

Grupul CEZ oferă un studiu de caz interesant – prezintă o perspectivă geografică diferită, fiind una dintre cele mai mari companii de electricitate din Europa de est şi, mai mult, grupul oferă un exemplu pozitiv al unei organizaŃii care îşi asumă raportarea şi practicile CSR.

3.7.1 Managementul CSR în cadrul Grupului CEZ

Din punctul de vedere al desemnării răspunderii de coordonare a problemelor CSR, nu există un departament special CSR în cadrul grupului CEZ. Cu toate acestea, răspunderea a fost alocată Departamentelor de comunicare şi mediu din cadrul organizaŃiei şi acestea colaborează pentru a se asigura că activităŃile CSR sunt realizate şi raportate. În acelaşi mod, nu există niciun buget clar alocat CSR, deşi există fonduri speciale pentru CSR la nivelul grupului. Principala sursă de fonduri pentru acŃiunile de mediu este „Planul de acŃiune pentru reducerile de emisii de CO2”, prin care CEZ s-a angajat să reinvestească profitul obŃinut din vânzarea permiselor CO2 în modernizarea staŃiilor alimentate cu cărbune. FundaŃia CEZ, care a făcut donaŃii în valoare de 187,9 milioane CZK (6,8 milioane Euro) în 2006, este principala sursă de sprijin financiar pentru activităŃile filantropice din cadrul grupului, şi mai ales din Republica Cehă. În 2006 CEZ a câştigat titlul de „Principala corporaŃie filantropică” din Republica Cehă pentru a treia oară ca rezultat direct al activităŃii FundaŃiei. FundaŃia este fondată în principal de companiile din cadrul grupului CEZ.

În raportul CSR din 2003 s-a prezentat prima măsură luată de CEZ pentru înregistrarea oficială a activităŃilor CSR. S-a declarat că motivaŃia pentru dezvoltarea raportului CSR a fost crearea unei modalităŃii de informare a părŃilor implicate cu privire la activităŃile asumate la nivelul comunităŃii şi cu privire la aspectele de mediu. Cadrul de raportare CSR este privit ca un instrument ideal de diseminare. Raportul a fost structurat plecând de la procesul producŃiei de energie – de la începutul până la finele acestuia şi ia în considerare, de asemenea, activităŃile CSR din trei perspective, şi anume locul de muncă, piaŃa şi comunitatea.


35

Deşi personalului i s-au oferit oportunităŃi de a face sugestii şi de a contribui la raportul CSR, în proces nu fost cooptate alte părŃi implicate. Sunt incluşi aici acŃionarii şi sindicatul/ reprezentanŃii angajaŃilor.

3.7.2 ActivităŃi CSR remarcabile

Pentru CEZ, practicile CSR cheie sunt cele care se concentrează pe comunitate şi activităŃile caritabile, precum şi pe mediu.

Cea mai mare activitate caritabilă întreprinsă de CEZ (cu resurse de la FundaŃia CEZ) este proiectul „Ajutăm unde lucrăm" – o schemă de sprijinire a zonelor în care compania îşi desfăşoară activitatea. În 2006, s-au donat în total 62,2 milioane CZK (2,25 milioane Euro) prin acest program. În paralel, s-au derulat programe cum ar fi „Locuri de joacă portocalii", care a însemnat crearea de locuri de joacă şi terenuri de sport în Republica Cehă şi care a dus la construirea a 25 de terenuri de joacă şi 32 de terenuri de sport de la începutul programului. „Bicicleta portocalie" a inclus un concurs de ciclism voluntar pentru strângerea de sponsorizări şi fonduri destinate persoanelor cu handicap, unităŃilor de îngrijire copii sau instituŃiilor sociale. Există, de asemenea, un nivel crescut de activităŃi de sponsorizare pentru evenimentele artistice şi sportive în Republica Cehă prin intermediul FundaŃiei şi a altor activităŃi ale companiei.

Grupul CEZ a demonstrat o implicare puternică în domeniul de mediu al CSR. Planul lor de acŃiune pentru Reducerea emisiilor de CO2 din 2006 prevedea reinvestirea profiturilor obŃinute din vânzările autorizaŃiilor de CO2 în modernizarea staŃiilor alimentate cu cărbune pentru a reduce şi mai mult emisiile de CO2. De la începutul anilor 1990 CEZ s-a implicat activ în reducerea emisiilor şi în obŃinerea unor procese de producŃie cu un nivel redus de poluare – grupul a dezvoltat o serie de programe pentru a soluŃiona aceste probleme, printre care programul „Desulfurizarea StaŃiilor de Electricitate TradiŃionale 1992-1998" şi grupul a înregistrat o utilizare ridicată a produselor secundare atât la nivel intern în cadrul activităŃii comerciale, cât şi extern, de către organizaŃiile care au utilizat deşeurile în realizarea produselor proprii. In perioada 1993-2000 grupul a înregistrat o utilizare a deşeurilor cu 28% mai mare, contribuind activ la reducerea cantităŃii de deşeuri rezultate din procesul producŃiei de energie.

Deşi Grupul îşi evidenŃiază activităŃile derulate la nivelul comunităŃii şi legate de mediu ca aspecte esenŃiale ale activităŃilor derulate în domeniul responsabilităŃii sociale, la nivel intern se înregistrează o concentrare puternică asupra dezvoltării personalului şi asupra transferului de cunoştinŃe – de exemplu există un program de instruire extins pentru personalul care lucrează în afara Republicii Cehe şi mai ales pentru cei care lucrează în centrale nucleare. În acest sens, există un dialog deschis cu comunităŃile cu privire la activitatea nucleară: de exemplu, centrele de informare publică din centrale înregistrează un număr de 50.000 de vizitatori anual. Grupul consideră deschiderea şi schimbul de informaŃii ca fiind vitale pentru succesul centralelor nucleare, mai ales în cazurile în care sunt implicaŃi cei care locuiesc în vecinătatea acestora. Există sprijin general pentru energia nucleară în Republica Cehă – un studiu realizat de CEZ în 2003 ilustra că 66% din


36

populaŃie este în favoarea acesteia şi se consideră că acest sprijin este rezultatul direct al activităŃilor de comunicare.

3.7.3 Perspective de viitor pentru CSR în cadrul CEZ

Grupul CEZ finalizează în prezent raportul CSR pentru 2006. Chiar dacă structura va fi similară cu cea a raportului din 2003, noua versiune va include activităŃi derulate la nivelul întregului Grup CEZ, fără a se concentra exclusiv pe ČEZ a.s. Se doreşte, de asemenea, ca secŃiunea referitoare la problemele climaterice să fie mai complexă. Pe lângă raportul pe 2006, organizaŃia intenŃionează să dezvolte mai departe practicile de raportare CSR. Există planuri pentru adaptarea structurii raportului la cerinŃele GRI şi Grupul doreşte, de asemenea, să realizeze un raport CSR anual la finalizarea procedurilor de raportare. Se consideră că activităŃile CSR derulate în prezent în cadrul grupului se dezvoltă şi se modifică frecvent, motiv pentru care un raport anual ar reprezenta metoda optimă de comunicare a realizărilor către părŃile şi public.

3.8 Probleme constatate în urma analizei

Pe toată durata analizei raportului este important de reŃinut că lipsa unui proces de raportare CSR detaliat la nivelul unei organizaŃii nu înseamnă că în cadrul acesteia nu se desfăşoară activităŃi CSR pozitive. Există, bineînŃeles, un element necunoscut în stabilirea diferenŃelor dintre politicile bune şi rapoartele bune. În astfel de cazuri, este important de reŃinut că pot exista probleme de etichetare – foarte multe companii îşi pot asuma activităŃi CSR, fără a le denumi ca atare. După cum s-a discutat în repetate rânduri în cadrul acestui raport, CSR este încă un concept relativ nou şi foarte multe companii au încă nevoie de timp pentru absorbirea unei culturi CSR.

În realizarea analizei de rapoarte s-a demonstrat clar că acele companii care utilizează principiile IniŃiativei de raportare globală pentru realizarea rapoartelor de dezvoltare durabilă au realizat rapoarte semnificativ mai „complexe” decât cei care nu le-au consultat. Elemente CSR, cum ar fi dialogul şi problemele de personal au fost adesea abordate numai superficial în rapoartele care nu se bazează pe GRI, iar acest fapt poate fi corelat cu existenŃa unei culturi de raportare a chestiunilor de mediu şi economice, mai degrabă decât a chestiunilor sociale. Utilizarea unor principii cum sunt principiile GRI nu oferă numai indicaŃii cu privire la temele care ar trebui acoperite într-un raport sau politică CSR ci şi permite, de asemenea, o mai mare transparenŃă când rapoartele se bazează pe standarde similare.

De asemenea a existat o mare discrepanŃă între informaŃiile furnizate cu privire la criteriile de analiză pentru acest studiu, de la un raport la altul. În timp ce unele au furnizate date detaliate şi indicatori concreŃi, altele au abordat subiectul vizat într-un mod superficial. Furnizarea de indicatori oferă elemente concrete legate de succesul unei politici în termeni reali şi asupra posibilităŃii de comparare cu performanŃele concurenŃei.


37

Deşi fiecare dintre studiile de caz oferă exemple de abordări CSR foarte diferite, numitorul comun a fost dorinŃa de formalizare, înregistrare şi publicare a bunelor practici existente în cadrul organizaŃiei. Deşi procesele de raportare au diferit de la caz la caz, la fel ca şi punctele principale şi condiŃiile, celelalte organizaŃii din sector pot învăŃa şi pot prelua câte ceva din fiecare exemplu.


38

4.0 Aplicarea CSR

Acest capitol al raportului oferă o prezentare generală a chestiunilor legate de aplicarrea practică CSR şi analizează modalitatea în care o organizaŃie poate obŃine cât mai multe beneficii din activităŃile sale CSR. SecŃiunea 4.1 analizează impactul CSR la nivelul organizaŃiilor studiate, în timp ce secŃiunea 4.2 examinează în detaliu aplicarea CSR la nivelul societăŃilor comerciale – dacă există avantaje financiare legate de activităŃile responsabile din perspectivă socială şi în ce măsură s-au înregistrat alte implicaŃii pozitive la nivelul companiilor cu activităŃi CSR extinse. SecŃiunea 4.3 combină experienŃele companiilor implicate în cercetare cu alte concluzii de cercetare pentru a demonstra modalitatea cea mai avantajoasă de implementare a CSR la nivelul unei organizaŃii.

4.1 Impactul CSR

Foarte puŃine dintre rapoartele corporatiste au discutat impactul activităŃilor CSR fie la nivelul organizaŃiilor lor fie asupra părŃilor externe implicate. Într-adevăr, din interviurile studiului de caz s-a concluzionat că impactul este dificil de măsurat în termeni cantitativi când natura CSR poate fi percepută din perspectivă calitativă, oferind condiŃii de lucru mai bune, o mai mare implicare şi satisfacŃie a clienŃilor şi aşa mai departe. ToŃi aceşti factori sunt dificil de măsurat prin intermediul indicatorilor. Mai mult, companiile studiate în detaliu au par a avea obiective diferite din punct de vedere al impactului; acordul EDF s-a concentrat asupra unui impact intern mai puternic, în timp ce la nivelul CEZ concentrarea a fost mai mult pe avantajele pentru comunitate prin activităŃile de sponsorizare, de exemplu.

Costurile financiare şi impactul CSR vor fi discutate în secŃiunea 4.2 din acest raport. O concluzie clară a cercetării este că avantajele financiare vor fi obŃinute în primul rând prin fidelizarea clienŃilor, dezvoltarea bazei de clienŃi şi prin mai multe investiŃii din partea acŃionarilor. S-a considerat că orice variaŃii ale acestor factori vor fi percepute numai pe termen lung, dar chiar şi în acest caz este dificil să se atribuie orice schimbări CSR fără derularea unor cercetări ulterioare, cum ar fi sondajele pe scară largă. După cum s-a observat în cazul Vattenfall, avantajele activităŃii CSR pe care ni le asumăm acum se vor face simŃite mult mai târziu, deoarece este vorba despre investiŃii pe termen lung, cu efecte peste o perioadă de 30—50 de ani.

Acestea fiind spuse, este important de reŃinut că organizaŃiile implicate în interviurile de studiu de caz, precum şi cei care au fost incluşi în analiza mai complexă au avut în continuare o atitudine extrem de pozitivă faŃă de CSR. ReprezentanŃii EDF au fost convinşi că activităŃile derulate în domeniul CSR au îmbunătăŃit considerabil dialogul social şi relaŃiile din cadrul companiei şi că, în final, dezvoltarea unor practici de responsabilitate socială nu puteau reprezenta decât un aspect pozitiv pentru companie, angajaŃi şi pentru toate celelalte părŃi implicate. enviaM a considerat că activităŃile lor reprezentau fără


39

îndoială un câştig, deşi acesta nu fusese clar măsurat până în prezent şi nu se aşteptau rezultate pe o perioadă destul de lungă.

4.2 CSR în cadrul companiilor comerciale?

În prezent, companiile care derulează şi implementează politici eficiente de etică şi dezvoltare durabilă înregistrează o recunoaştere pe scară largă în comunităŃile comerciale şi economice. FTSE 4Good, AccountAbility Global 50+ (publicat de Fortune), AA1000 şi Indicele de dezvoltare durabilă Dow Jones, printre altele, sunt toate structurate pentru a oferi administratorilor de fonduri informaŃii referitoare la organizaŃiile de vârf care se bazează pe politici de dezvoltare durabilă, încurajând investiŃia în companiile enumerate. Enel, în special, a înregistrat progrese remarcabile în acest domeniu în ultimii ani, fiind inclusă în cei mai importanŃi indici de dezvoltare durabilă. Mai mult, compania observa că fondurile comune de răspundere socială şi etice sunt din ce în ce mai interesate de acŃiunile Enel.

Din punct de vedere academic, meta-analiza efectuată de Orlitzky et al a indicat o relaŃie pozitivă certă între performanŃa socială corporativă şi performanŃele financiare care sunt atât bidirecŃionale, cât şi simultane. Foarte interesant este centrarea concluziilor acestora asupra utilizării performanŃelor sociale eficiente ca o modalitate de creştere a reputaŃiei companiei, în directă conexiune cu performanŃe financiare superioare1. Ar fi, de asemenea, interesant să se analizeze implicaŃiile financiare ale CSR din perspectiva reducerii riscurilor; mai degrabă decât să se ia în considerare profitul pe care l-ar putea genera activităŃile CSR, companiile ar trebui să se concentreze asupra costurilor potenŃiale implicate în afacere în cazul în care nu se adoptă o activitate de dezvoltare durabilă. În acest scop, în discutarea cadrului indicelui de dezvoltare durabilă, cei de la Dow Jones observă că dezvoltarea durabilă a corporaŃiei este o abordare care generează valoare pe termen lung pentru acŃionari prin acceptarea oportunităŃilor şi gestionarea riscurilor ce derivă din dezvoltarea economică, de mediu şi socială. Liderii din domeniul dezvoltării durabile corporatiste realizează valoare pe termen lung pentru acŃionari prin canalizarea strategiilor şi a managementului astfel încât să valorifice potenŃialul de pe piaŃă referitor la produsele şi serviciile de dezvoltare durabilă , reducând şi evitând în acelaşi timp cu succes costurile şi riscurile de dezvoltare durabilă2. Calitatea strategiei şi managementului unei companii, precum şi performanŃele acesteia în abordarea oportunităŃilor şi riscurilor derivate din dezvoltarea economică, de mediu şi socială pot fi cuantificate şi utilizate pentru identificarea şi selectarea de către Dow Jones şi alŃi administratori de indici a companiilor de vârf în scopul realizării de investiŃii. Dow Jones, de exemplu priveşte performanŃele de dezvoltare durabilă corporatiste ca pe un concept în care se poate investi, crucial pentru canalizarea interesului şi investiŃiilor în dezvoltarea durabilă spre avantajul comun al companiilor şi al investitorilor.

1 Orlitzky et al., PerformanŃă corporativă socială şi financiară: O meta-analiză, Studii organizaŃionale 24(3): 403–441 2 http://www.sustainability-index.com/07_htmle/sustainability/corpsustainability.html


40

S-a constatat pe parcursul acestui studiu că la nivel de companie impactul CSR s-a dovedit adesea dificil de măsurat. Persoanele intervievate în cadrul studiului de caz au considerat în general că măsurarea impactului financiar al CSR este problematică, mai ales dacă este vorba despre o măsurare din punctul de vedere al noilor clienŃi dobândiŃi – cum se poate atribui creşterea numărului de clienŃi modului în care aceştia apreciază abordarea CSR? Acestea fiind spuse, majoritatea persoanelor intervievate au considerat că pe termen lung, câştigurile financiare obŃinute din CSR acoperă costurile de implementare şi dezvoltare. La ScottishPower, a avut loc o dezbatere internă cu privire la stabilirea parametrilor activităŃii CSR, care au depăşit în finale implicaŃiile financiare şi câştigurile obŃinute din activităŃi. S-a concluzionat că activităŃile corporatiste responsabile atrag beneficii de perspectivă şi pentru acŃionari.

„Am iniŃiat o dezbatere majoră cu privire la ce înseamnă răspunderea corporativă pentru noi (CR). Am analizat atât costurile, cât şi beneficiile CR şi am clarificat legăturile dintre responsabilitate şi profit în cadrul ScottishPower. Departamentele noastre au oferit informaŃii impresionante referitoare la importanŃa CR în cadrul unei game largi de activităŃi derulate. Echipa noastră executivă a analizat şi a discutat aceste informaŃii înainte de a declara că: „Privim răspunderea corporativă ca pe o modalitate de a ne derula activitatea comercială încercând să reducem la minimum impactul negativ asupra societăŃii şi să sporim la maxim impactul pozitiv şi considerăm că acest fapt va contribui la obiectivul nostru pe termen lung, de a crea profit pentru acŃionari1.’”

Unul dintre cei intervievaŃi pentru studiul de caz a observat că CSR reprezintă o problemă care prin însăşi natura sa ar trebui abordată din perspectivă calitativă mai degrabă decât cantitativă. Pe parcursul cercetărilor efectuate pentru acest raport s-au descoperit dovezi referitoare la impactul pozitiv pentru companii care oferă un argument puternic pentru acŃiuni sociale responsabile. Un exemplu bun este Enel. Rezultatele unui studiu complex derulat de companie în urma raportului din 2004 de dezvoltare durabilă a indicat că în opinia furnizorilor, creditorilor şi instituŃiilor, CSR este un instrument util pentru protecŃie şi siguranŃă. La nivelul tuturor grupurilor studiate, s-a considerat că CSR reprezintă un „instrument de protecŃie” pentru mediu (atât din perspectivă socială, cât şi naturală) pentru limitarea tuturor daunelor potenŃiale care pot apare ca urmare a activităŃilor şi pentru sporirea avantajelor derivate din acele activităŃi pentru un număr cât mai mare de părŃi implicate. În acest mod, compania se protejează indirect printr-o mai puternică justificare a operaŃiilor sale.

Pe parcursul acestui studiu, a devenit clar că există trei grupuri cheie– clienŃi, angajaŃi şi alte companii – pentru care practicile CSR nu sunt numai importante, dar că oferind progres şi activităŃi CSR importante acestor trei tipuri de părŃi implicate, compania poate obŃine rezultate pozitive.

1 ScottishPower, Rezumatul raportului referitor la impactul ecologic şi social, 2004/2005, p3


41

Enel a iniŃiat de curând un sondaj în rândul clienŃilor axat pe „imaginea companiei”. S-au luat în considerare şi au fost selectate 34 de caracteristici de imagine diferite pentru a reprezenta diferitele tipuri de relaŃii ale companiei cu părŃile implicate. Aceste caracteristici au fost a[po amalgamate în şase factori principali: relaŃia, şi anume relaŃiile şi serviciile oferite clienŃilor; factorul preŃ, care, pe lângă preŃ include factorii care influenŃează percepŃia preŃului, cum ar fi transparenŃa condiŃiilor de plată; competenŃa tehnică, în care sunt incluse toate aspectele expertizei în domeniul energetic, atât din punctul de vedere al calităŃii serviciilor, cât şi al inovaŃiei şi cercetării; personalitate, care include „aspectul instituŃional”, de la structura solidă la cultura corporativă şi relevanŃa internaŃională; apectul strategic, însemnând capacitatea companiei de a reprezenta şi de a apăra interesele Italiei; şi, în fine, valorile sociale sau etice, care includ, în general, apectele legate de responsabilitatea socială corporativă.

Tabelul 4.1 Importan Ńa factorilor de imagine pentru fidelizare – rezumat ul indicatorilor

2003 2004 2005

RelaŃia cu clientul 43 44 43

PreŃ / transparenŃă 38 40 41

CompetenŃă tehnică 53 54 57

Aspecte instituŃionale 70 74 75

ImportanŃa strategică 45 44 49

Valori sociale 35 39 39

Sursa: Raportul de sustenabilitate Enel pentru 2005

Tabelul 4.1 ilustrează rezultatul sondajului. ImportanŃa valorilor sociale a crescut pe parcursul ultimilor trei ani dar are în continuare o importanŃă redusă pentru client. În mod foarte interesant, preŃul este, de asemenea mai puŃin relevant pe lista de priorităŃi a clienŃilor, în timp ce aspectele instituŃionale sunt extrem de importante. Deşi aceste rezultate ar putea părea că plasează CSR pe o poziŃie inferioară în lista preocupărilor clienŃilor, este important de reŃinut că o politică CSR cuprinzătoare poate influenŃa pozitiv toate domeniile de importanŃă ilustrate în tabel. CompetenŃa tehnică ocupă un loc foarte important pentru clienŃi şi aceasta poate fi îmbunătăŃită prin accesul angajaŃilor la instruire, care este un factor integrant al domeniului social în cadrul unei politici CSR. Deşi aceste aspecte ale CSR sunt mai puŃin vizibile pentru clienŃi, există rezultate pozitive generate de implementarea lor şi acest lucru nu poate decât să încurajeze fidelizarea clienŃilor.

Raportul CSR din 2006 realizat de Vattenfall a oferit câteva date remarcabile referitoare la atragerea şi menŃinerea angajaŃilor. De exemplu, sondajul Opinia mea realizat în anul 2006 în rândul angajaŃilor a demonstrat că „ReputaŃia companiei” influenŃează clar


42

fidelitatea angajaŃilor – cu cât reputaŃia este mai bună, cu atât angajaŃii vor fi mai motivaŃi şi mai loiali faŃă de companie. O analiză internă a planului de acŃiune pentru întregul grup a indicat că majoritatea Departamentelor din cadrul grupului se concentrează pe reputaŃia companiei prin acŃiunile planificate, în baza rezultatelor sondajului Opinia mea. Mai mult, în 2006, Vattenfall a fost desemnată drept cel mai bun angajator din Suedia într-un studiu anual care a inclus aproximativ 22.000 de tineri profesionişti cu vârste cuprinse între 25—40 de ani. RespondenŃii au acordat note mari firmei Vattenfall în domeniul activităŃilor sociale şi etice, arătând că o reputaŃie pozitivă în domeniul CSR este la fel de importantă pentru felul în care cei din afara companiei o percep în calitate de angajator, ca şi pentru cei care lucrează deja în companie. Capacitatea de a atrage şi de a menŃine personalul de calitate este esenŃială pentru productivitate şi performanŃă.

În fine, este important de reŃinut că practicile CSR pozitive încurajează aprecierea din partea celorlalte departamente şi organizaŃii. CEZ a descoperit că pe o piaŃă deschisă, comunicarea practicilor CSR către clienŃi (mai ales pentru cei mari) era importantă pentru a demonstra capacitatea de adaptare şi de influenŃare a percepŃiei CEZ în comunitatea comercială. Practicile CSR pot fi adesea recompensate public, îmbunătăŃind în continuare imaginea companiei. De exemplu, în 2005 RWE a fost recompensată pentru practicile sale comerciale responsabile de către Activitatea comercială în comunitate şi a fost nominalizată pentru „compania anului”. Acest tip de recunoaştere oferă vizibilitate şi poate încuraja investiŃiile.

Necesitatea înŃelegerii şi îmbunătăŃirii percepŃiei publice a companiei a fost evidenŃiată de Enel în raportul din 2005, în care se observa că pe o piaŃă cum este cea a electricităŃii, caracterizată prin faptul că fiecare produs al fiecărei firme este în esenŃă identic cu cel oferit de celelalte firme, aspectele relaŃionale şi toŃi ceilalŃi factori asociaŃi cu compania – care Ńin de percepŃie: atracŃie, rezistenŃă, credibilitate, siguranŃă, inovaŃie – devin extrem de importante din punctul de vedere al avantajelor obŃinute.

În rezumat, deşi s-a demonstrat în cadrul acestui studiu că măsurarea impactului direct al unor practici corporatiste responsabile social este dificilă, cei care sunt implicaŃi în asigurarea unor politici de succes consideră că CSR a avut un efect pozitiv asupra activităŃii lor din multe perspective. Deşi cercetările academice arată că CSR este direct legată de îmbunătăŃirea performanŃelor financiare, nu se poate încă determina dacă acestea includ beneficii financiare specifice acestui sector. Cu toate acestea, condiŃiile de lucru îmbunătăŃite, fidelizarea angajaŃilor şi sprijinirea comunităŃilor locale sunt beneficii care au dovedit relevanŃa efortului de implementare a politicii.

4.3 Maximizarea beneficiilor activit ăŃilor sociale responsabile

Cei care critică CSR susŃin că practicile sociale responsabile nu reprezintă mai mult decât un exerciŃiu de relaŃii publice şi există dezbateri academice conform cărora este dificil să se stabilească dacă CSR trebuie să existe, în condiŃiile în care managementul şi autorităŃile de conducere ar putea avea reŃineri în a discuta orice câştiguri corporatiste din


43

CSR de teamă că acestea vor fi percepute negativ de părŃile implicate1. Pe de altă parte, există un contraargument puternic conform căruia CSR este invariabil motivată nu numai de profituri sporite sau reputaŃie mai bună (deşi ambii factori fac parte, după cum s-a demonstrat, dintr-o politică solidă). Pentru a sprijini acest argument şi pentru a demonstra că CSR e luată în serios de companie, există o serie de măsuri care pot fi luate.

Figura 4.1 Activit ăŃi comerciale responsabile şi beneficiile acestora

1 McWilliams et al., Responsabilitatea socială corporativă: ImplicaŃii strategice, Jurnalul studiilor de management 43:1, ianuarie 2006

Condi Ńiile de lucru ale angaja Ńilor Activit ăŃi � Dezvoltarea capacităŃilor de conducere � MenŃinerea deschiderii în toate relaŃiile � Respectarea şi depăşirea cerinŃelor legale

în practică şi politică � Protejarea sănătăŃii şi a bunăstării Avantaje � Cultură inclusivă � O forŃă de lucru motivată, mai productivă şi fidelă

Managementul diversit ăŃii Activit ăŃi � Utilizarea unei forŃe de muncă diverse

care să reflecte comunitatea � Adoptarea unor practici de angajare

inclusive � Respectarea tuturor persoanelor Avantaje � Coeziune socială sporită � ForŃă de muncă diversificată şi mai flexibilă � OportunităŃi sporite pe piaŃă

Îmbun ătăŃirea continu ă a activit ăŃii Activit ăŃi � Planificarea viitorului şi revizuirea acŃiunilor � Conectarea activităŃilor CSR cu

obiectivele comerciale Avantaje � SatisfacŃie sporită la locul de muncă � Angajare viabilă şi durabilă din punct

de vedere economic � PerformanŃe superioare în activitate � Atragerea de investiŃii interne � Acces îmbunătăŃit la fondurile de

investiŃii � Generarea de profit pe termen lung

Activitate comercială responsabilă

ÎnvăŃarea permanent ă pentru angaja Ńi Activit ăŃi � Încurajarea şi diseminarea instruirii � Crearea de politici care să încurajeze atingerea obiectivelor � Dezvoltarea constantă a cunoştinŃelor„ abilităŃilor şi comportamentelor � Recunoaşterea şi utilizarea inovaŃiei Avantaje � Încredere şi abilitate sporite � Mai multe abilităŃi ce pot fi transferate � Avantaje concurenŃiale sporite � ForŃă de muncă flexibilă şi o organizaŃie

adaptabilă

RelaŃiile cu p ărŃile implicate* Activit ăŃi � TransparenŃă, onestitate şi claritate a

acŃiunilor � Un model pozitiv Avantaje � RelaŃii transparente şi deschise � ReputaŃie îmbunătăŃită

Profitabilitate Activit ăŃi � Dezvoltarea unui Management al riscurilor

eficient pentru toate riscurile cu care s-ar confrunta compania

� Atragerea de clienŃi prin investiŃii responsabile şi marketing orientat pe cauză

� Promovarea comunicării şi activităŃii comerciale etice

Avantaje � Sporirea prosperităŃii regionale � Diminuarea riscurilor şi a deşeurilor � Utilizarea la maximum a tuturor resurselor


44

Figura 4.1 evidenŃiază 6 domenii de activitate comercială responsabilă, care acoperă atât domeniul economic, cât şi cel social, precum şi beneficiile pe care le pot genera bunele practici în acest domeniu pentru o organizaŃie. Aceasta demonstrează că prin concentrarea pe dezvoltarea abilităŃilor şi condiŃiilor de lucru ale angajaŃilor, crearea unor relaŃii solide cu părŃile implicate simultan cu concentrarea asupra îmbunătăŃirii activităŃii şi profitabilităŃii, se pot obŃine beneficii reale pentru o organizaŃie şi comunităŃile prin care şi în apropierea cărora lucrează. AcŃiunile din fiecare domeniu de activitate constituie o bună practică şi sunt clar legate de rezultate. Implementarea acestor domenii de acŃiune într-o organizaŃie serveşte pentru a face din CSR un exerciŃiu real şi util.

Acest studiu a evidenŃiat ce înseamnă o activitate comercială cu responsabilitate socială şi cum există sau se poate transpune sectorul electricităŃii. Aceste activităŃi, după implementare şi integrate, oferă o fundaŃie pentru politicile CSR de succes. Cu toate acestea, există o serie de etape pe care o companie trebuie să le parcurgă înainte de a ajunge în acest punct. Politică CSR trebuie să fie complet integrată într-o organizaŃie şi există o serie de factori pe care companiile le pot lua în considerare în cadrul procesului.

• Asigurarea implicării conducerii executive, a membrilor consiliului şi a altor membri cheie ai personalului ajută la o implementare eficientă.

• Implicarea părŃilor vizate, cum ar fi sindicatele, clienŃii, angajaŃii şi acŃionarii este vitală pentru dezvoltarea unei politici CSR complete. Numai clienŃii îşi pot înŃelege complet propriile necesităŃi, la fel cum angajaŃii şi reprezentanŃii acestora sunt cei mai în măsură să ofere informaŃii cu privire ce înseamnă un mediu de lucru bun. Acest lucru este evidenŃiat în acordul CDR al EDF; sindicatele au considerat că aportul lor a fost un element esenŃial pentru aspectul social al acordului.

• Asigurarea integrării complete a angajaŃilor în proces. Când CSR devine fundamental pentru practicile cotidiene, politica adoptată are mai multe şanse de succes. Acest lucru poate fi obŃinut numai prin canale de comunicare clare bidirecŃionale – angajaŃii trebuie să aibă capacitatea de a oferi feedback şi de a pune întrebări, în timp ce angajatorii trebuie să ofere informaŃii adecvate şi o motivaŃie pentru activitate.

• Pentru corporaŃiile multinaŃionale, CSR ar trebui abordată ca un exerciŃiu global, reŃinându-se că necesităŃile diferă de la o localitate la alta. În multe cazuri în cadrul acestei cercetări, principiile generale pentru CSR s-au stabilit la nivel central, oferindu-se filialelor autonomie în implementarea politicilor relevante pentru regiunea lor, de exemplu. Aceasta maximizează beneficiile pentru comunitate.

• CorporaŃiile multinaŃionale ar trebui să încurajeze schimbul de bune practici în cadrul grupului. Aceasta permite mai multe inovaŃii în activităŃile CSR şi mai mult entuziasm în implementare.

Multe dintre activităŃile şi problemele importante ridicate în această secŃiune au fost identificate în cazuri din acest studiu, care oferă dovezi ale succesului acestora. Când ScottishPower a început procesul de formalizare a activităŃilor CSR, la nivelul organizaŃiei s-a lansat o dezbatere cu părŃile implicate pentru clarificarea rezultatelor posibile.


45

Concluziile discuŃiei au arătat că exista dorinŃa unei poziŃii comun clare faŃă de CSR. Foarte important, a existat un acord conform căruia motivul pentru concentrarea pe un comportament responsabil în activitatea comercială trebuie să fie crearea de valoarea pe termen lung, însoŃită de recunoaşterea faptului că CSR se referă la modalitatea de derulare a activităŃilor comerciale principale. Ca şi în cazul altor organizaŃii, a existat nemulŃumirea că abordările CSR anterioare ale companiei acordau prea multă importanŃă relaŃiilor publice şi raportării – deşi acest aspect este în continuare important şi că integrarea zilnică şi constantă a CSR în activitatea comercială a devenit o prioritate. În cazul RWE, politica CSR a fost dezvoltată la nivel central de unitatea de bază, dar enviaM a avut autonomie în dezvoltarea propriilor proiecte de sponsorizare în regiune. Acest fapt a intensificat imaginea pozitivă a companiei în regiune; un sondaj în rândul clienŃilor a arătat că societatea este percepută pozitiv din punctul de vedere al sprijinului pentru instruire, educaŃie, sport şi cultură. Teoria lui Freeman cu privire la părŃile implicate (1984) sprijină aceste idei: ea susŃine că managerii trebuie să satisfacă o serie de elemente componente (de ex. muncitori, clienŃi, furnizori, organizaŃii ale comunităŃii locale) care pot influenŃa rezultatele firmei. Conform acestei perspective, nu este suficient ca managerii să se concentreze exclusiv pe interesele acŃionarilor sau pe cele ale proprietarilor organizaŃiei, dar că poate fi benefic pentru companie să se implice în anumite activităŃi CSR pe care părŃile implicate non-financiar le pot percepe ca benefice deoarece, în lipsa acestora, este posibil ca aceste grupuri să retragă sprijinul acordat firmei1.

Deşi există argumentul conform căruia raportarea şi evaluarea nu trebuie să reprezinte o prioritate pentru politicile CSR, este totuşi crucial pentru dezvoltarea ulterioară ca bunele practici şi realizările să fie înregistrate, însemnând că se pot lua măsuri pentru abordarea oricăror puncte slabe şi performanŃe necorespunzătoare. Analiza rapoartelor a demonstrat clar că la companiile care au oferit indicatori, date şi exemple concrete ale activităŃilor derulate se pot vedea abordări mai complexe referitoare la măsurarea şi raportarea CSR. Dacă rezultatele sunt măsurabile şi există dovezi că activităŃile CSR sunt benefice pentru cei cărora le sunt adresate – fie că este vorba despre angajaŃi, companie sau comunitatea locală, printre altele – atunci politica are mai multe şanse să înregistreze succese din perspectiva câştigurilor financiare prin fidelizarea clienŃilor, de exemplu. În fine, abordările cum ar fi implementarea responsabilităŃii sociale în cadrul lanŃului de distribuŃie, cu certitudinea că furnizorii şi subcontractanŃii acŃionează într-un mod care corespunde politicilor CSR ale companiei, arată o mai puternică implicare în CSR la nivelul unei companii, decât o simplă imagine publică.

1 McWilliams et al., Răspunderea socială corporativă: ImplicaŃii strategice, Jurnalul pentru studii de management 43:1, ianuarie 2006


46

5.0 Concluzii

Responsabilitatea socială corporativă pare a fi încă în stadiu de dezvoltare în industrie, dar acest studiu demonstrează că problema este privită cu tot mai multă seriozitate de părŃile implicate, precum şi se companii, foarte mulŃi dintre cei menŃionaŃi în studiu ridicând foarte sus ştacheta pentru bunele practici CSR. După cum s-a observat, caracteristicile sectorului de electricitate şi cererea de pe piaŃă de a privi cu seriozitate practicile CSR şi noii indicatori sectoriali GRI arată importanŃa şi relevanŃa CSR în domeniu.

În general, CSR este privită foarte pozitiv de cei care au implementat practici adecvate – cumpărarea de acŃiuni de la angajaŃi, parteneriatele sociale şi părŃile implicate s-au dovedit a reprezenta un stimulent remarcabil. De asemenea, faptul că practicile de dezvoltare durabilă sunt acum recunoscute de comunitatea comercială încurajează şi el participarea companiilor. Deşi sentimentul general la nivelul companiilor este că avantajele financiare din CSR sunt mai puŃin vizibile decât alte beneficii imediate şi mai tangibile, studiile academice şi opiniile profesioniste de pe piaŃă arată că potenŃialul de dezvoltare prin CSR este cât se poate de real.

Raportarea CSR eficientă, utilizată ca un instrument de diseminare pentru mai multă recunoaştere la nivelul comunităŃii comerciale dar şi la nivelul comunităŃilor în care operează compania este, fără îndoială, primul pas către obŃinerea beneficiilor financiare din CSR. Deşi o imagine publică mai puternică a unei companii nu ar trebui să reprezinte raŃiunea principală pentru practicile CSR, acest aspect este cu siguranŃă cel care va aduce cele mai mari câştiguri financiare unei companii. Prin intermediul bunelor practici CSR, beneficiile pentru toate părŃile implicate (inclusiv cele cu interese financiare) pot fi multiple – comunităŃile beneficiază de sponsorizări şi de protecŃie sporită a mediului, angajaŃii beneficiază de condiŃii de lucru mai bune, iar acŃionarii beneficiază de o imagine îmbunătăŃită a companiei. Concluzia ar fi în aceste condiŃii, că practicile CSR reprezintă un scenariu din care toŃi factorii au numai de câştigat cu condiŃia ca firma să urmărească beneficiul comunităŃii, să îşi comunice experienŃele şi să asculte părŃile implicate.

A1

Annex One: Comparison tables for CSR policies in the sector – case study companies

A2

A

2

RWE enviaM (owned by RWE) Vattenfall

Country Germany Germany Sweden

Type of organisation

Transport, distribution and supply Supply and other activities. enviaM’s main area of activity is electricity supply but the group is made up of various subsidiary companies, including water, gas, IT and telecommunications companies.

Generation, transmission, distribution and sales

Report details

Corporate Responsibility Report 2005.

Energie für starke Partnerschaften (Energy for strong partnerships) Annual Report 2005

Expectations and Performance - Corporate Social Responsibility Report 2005

Baseline / history of the policy

RWE produced its first CSR report in 2003 following a substantial history of reporting on environmental issues. The 2005 report has been externally audited and the audit results are included in the report.

No information is provided in this report. CSR at Vattenfall is based on five separate policies – Environmental, Human Resources, Communications, Health and Safety and Dam Safety. The Code of Conduct and Mission Statement are also influential on CSR behaviour. Also has to adhere to Swedish Government guidance on CSR-related issues. The 2005 report is the third produced by Vattenfall.

Reference to GRI

The report is organised according to GRI principles and an index is provided cross-referencing GRI indicators with the report.

The report has not been produced in line with GRI principles, but as it is an annual report it would not be appropriate.

The report is organised according to GRI principles and an index is provided cross-referencing GRI indicators with the report.

Economic Pillar

Involvement of stakeholders

A workshop was held with stakeholders following the publication of the 2004 CSR report. Feedback from the workshop was incorporated into the production of the 2005 report.

Employees and representatives from

Local shareholders are involved in the selection of regional CSR projects.

Impact mapping has been conducted to establish who the key stakeholders are in the business. Many people are dependent on or affected by Vattenfall’s operations. By listening to stakeholders, processing the information and developing operations the group can more easily

A3

A

3


all relevant business units were consulted over the new code of conduct and their comments taken into account in a revised version.

RWE participates in the multi-stakeholder workshops on CSR organised by the German Ministry of the Environment.

meet stakeholders’ expectations.

Vattenfall’s stakeholder dialogue is conducted on two levels. Centrally, at Group level, and locally, at Business Group and Business Unit levels. Vattenfall has identified its stakeholders by mapping the impact Vattenfall has on certain groups, or the impact that these groups have on the company. Vattenfall’s stakeholder dialogue mainly involves three types of relationship: customer relations, neighbour relations and relations with other members of society. Vattenfall also establishes relations with external organisations, interest groups and public and financial institutions.

Partnering – contractors and suppliers

The management of the supply chain has been criticised in the past and as a result action has been taken. This has been introduced in to the code of conduct and a risk analysis of the supply chain has taken place. Actions have been taken to have a responsible approach to purchasing and these include only procuring fuel from named suppliers rather than brokers for example. RWE has begun to monitor the CSR actions of partners and suppliers by means of a survey. As more materials are sourced from outside the EU and OECD in the future, extra attention will be paid to sustainability criteria of suppliers.

No information is provided in this report. A new Group instruction on Purchasing was issued in December 2005. It states that Vattenfall should ensure that suppliers’ environmental and social performance is acceptable, such as in terms of environmental impact in production, working conditions and aspects of human rights relevant to supplier operations.

A4

A

4


Governance Newly introduced code of conduct in response to events which were deemed unacceptable. The code was drawn up with the assistance of a group of external experts.

The group was reorganised in 2003 which lead to the development of the "group centre" – a core team responsible for strategic management issues across the group.

The group has a supervisory board which met four times in 2005. The board considered issues such as the business plan for 2006, the middle-term plan for 2006-2010, strategic projects and risk management.

The supervisory board consults with the executive committee, representatives of the regional shareholders and employee representatives.

There is an advisory council of regional shareholders. This council acts as a platform for communication between regional stakeholders and the executive committee. The council met twice in 2005.

Full information is provided on the management structure of the group and subsidiaries. Information is also provided on the selection of new members of the board.

The CEO has ultimate responsibility for Vattenfall’s corporate social responsibility work and performance. The Public Affairs department is responsible for CSR communication. Business Groups direct their daily operations based on the vision, strategy etc. established by the Group. The Business Groups report CSR information to the Vattenfall Group annually.

Social Pillar

Approach to social dialogue

Union representation

The majority of social dialogue which takes place is centred around the Works Council within the statutory framework for the rights of employees at their place of work.

No information is provided in this report. The number of employees represented by trade unions varies across the group. In Sweden, 80% of employees are affiliated, in Finland, 77%, in Germany, 70% and in Poland, 48%. In Sweden, Germany and Finland, trade union membership levels have remained stable, though levels in Poland have declined slightly over the past two years. The decrease in Poland is a result of redundancies and of people resigning trade union representation.

Employee participation

The Group undertakes to respect the conventions of the ILO and to abide by the principles of the UN Global

A central element of the group’s strategy “Topfit – Offensive Zukunft” (Top Fit - Future Offensive) is to involve employees in the

Employee participation is actively encouraged at Vattenfall and the Code of Conduct sets out that all managers within Vattenfall have a special

A5

A

5


Compact on safeguarding worker's interests. Employee representatives make up half of the members of the company Supervisory Board and forums are in place comprising of workers representatives from RWE’s European companies and are founded on the European law on Works Councils. The forums represent a total of some 73,000 employees throughout the RWE Group.

process of generating ideas and improvements. The strategy incorporates a range of measures to facilitate communication and improve entrepreneurship and team work within the company.

In 2005, various events were held under the banner of “enviaM im Dialog” (enviaM in Dialogue) to encourage an open and constructive dialogue between employees and senior staff.

The first enviaM group-wide employee survey was conducted in 2005. Over 60% of the employees gave their opinions on the themes of information, communication, integration and management culture. The results were used to identify particularly sensitive issues and to formulate improvement measures.

responsibility to communicate with their employees and to support communication within the organisation. The HR policy states that Vattenfall “also cooperates with and consults the employee representatives. The cooperation should be straightforward and based on accountability.”

Vattenfall also has an EWC established, which has 20 employee representatives from across the group. Swedish legislation guarantees employee participation by governing the rights to, for example, employee board representation, co–determination and health and safety committees.

Freedom of association

No information is provided in this report.

No information is provided in this report. In the regions where Vattenfall operates the freedom of association is both constitutionally guaranteed and governed by a number of specific laws. These laws are adhered to throughout the organisation.

Collective bargaining


No information is provided in this report. The four unions represented at Vattenfall in Sweden have joint agreements for cooperation with the company. There are also local collective agreements that express the importance of employee representatives taking an active role in developing the companies.

A6

A

6


Personnel

Personnel structure

The total workforce of the RWE group has declined by almost 46,000 staff since 2002. The majority of the staff are based in Germany (43,500 approx) with a further 32,500 approx in other European countries (mainly the UK). A small proportion of staff are based in the USA, Canada and other countries.

Female employees make up 7.9% of the management and executive staff and 23% of the total workforce.

There is a personnel committee which met five times in 2005.

The total number of full time equivalent staff is 32,231, of which 24,714 are men. The majority of staff are based in Germany (20,199 FTE) while a further 8,455 are based in Sweden. Only 105 FTE employees are not based in the key countries of operation (Sweden, Germany, Finland and Poland).

Turnover of personnel

Recently a recruitment freeze was implemented and there has been a trend of reduced manning levels.

No information is provided in this report. Employee turnover is low within the company – in Sweden it stands at 2.4%, Finland at 2.9%, Germany at 2.3% and Poland at 2.5%.

Access to training and leisure services

In 2004 the "Discoveries" programme was introduced – a method of assessing staff potential and training needs to facilitate progression based on skills. The group is also pushing for age-appropriate skills enhancement. For example, for younger employees who can no longer take regular promotion for granted due to the ageing workforce, RWE will be developing models for further career development.

The group has a comprehensive training programme. For example, in 2005 a pilot sales training project “Fit for Sales” was implemented. eLearning opportunities are also now available for career development. In 2005, 3607 employees took part in 738 training opportunities. 83 employees worked towards job-related qualifications.

enviaM’s subsidiary company, bildungszentrum energie GmbH (bze), opened a new training centre in 2005. bze delivers the training for enviaM.

70% of employees across the group rate access to training positively. Staff appraisals have been introduced for the first time in Poland in 2006.

A7

A

7


Job satisfaction

For the first time, in 2005 a group-wide employee satisfaction survey was conducted by an independent third party. There are plans to replicate the survey in 2007 in order to measure the success of the improvement programme. No results from the survey were included in the report.

No information is provided in this report. The employee survey “My Opinion” is conducted annually. The results for 2005 showed a general improvement in satisfaction in most areas such as commitment, safety, training and equal opportunities. Employee commitment by improved by 4 percentage units compared to 2004 in the survey. Vattenfall received the award ‘Best Employer’ in Sweden 2006.

Health and Safety

Number of accidents and level of absences caused by illness

Accidents recorded at German operating sites dropped by one third to 10.5 notifiable accidents per 1,000 employees from 16.8 in 2002. Several companies in the group have had their occupational health and safety management systems certified in compliance with the ILO guideline NFL-ILO-OSH 2001.

The management companies promote workforce health and safety through accident prevention programmes such as “With new Power – always safe” (RWE Power), “Prep” (RWE Rhein Ruhr) and “Learning from experience” (RWE Dea), which are all designed to improve safety-awareness in the workplace. A number of RWE companies also run back exercise courses and have extended their in-house fitness programmes.

No information is provided in this report. Vattenfall strives to create a safe, healthy and inspiring work environment in which all employees can develop under the best conditions. Over the last three years, sick-leave in the Group has remained stable; 4.0% in 2003, 3.8% in 2004 and 3.9% in 2005. For the third year in a row Vattenfall registered fewer accidents at work. 2003: 11.2%; 2004: 10.4%: 2005: 9.1%.

A8

A

8


Policy for preserving customer health and safety

No specific information is provided with regards to customer health and safety, though it is noted that dialogue with customers and the community is an important factor in locating new plant sites. Health and safety will play a role in this dialogue.

A new network safety management policy was introduced in 2005.

It is customary for the marketing functions to inform customers about safety issues in connection with the use of electricity. Information to customers is generally communicated in brochures, newsletters and bills. For example, in Finland customers are continuously informed through customer publications and Vattenfall’s website about electricity safety in general, safety measures during thunderstorms and preparations for, and safety matters during, power failures.

Regardless of the type of impact operations may cause, Vattenfall tries to be as receptive as possible to the needs and demands of the affected stakeholders. In selected areas, the group also manages the indirect impact of operations. All of Vattenfall’s operations are carried out with safety as a primary concern. The group and its employees work hard to ensure that the risks of fire, explosion and hazardous leakage are minimised.

Funds used for healthcare

All employees in Europe, the USA and Canada are normally protected by a sickness insurance and retirement pension scheme. This means that about 95 percent of the total workforce has access to these provisions. The basic level of protection provided will vary from country to country, depending on the statutory requirements in place.

No information is provided in this report. There is no information provided in this report.

Existence of health and

To improve health management RWE is establishing a Group-wide reporting

The company has a risk management Owing to different regulations and legislation, the practical implementation of the health and safety

A9

A

9


safety committees

system. committee. policy is conducted through policy and procedure instructions developed in the individual countries.

Community relations

Feedback from local residents

The consent of the local population is essential if new sites and facilities are to enjoy trouble-free operation, thus required resettlement procedures are developed in a consultation process lasting many years, in which the communities in question are able to work alongside RWE specialists in planning their “new home”.

There is no information provided in the report. Open dialogue is maintained with those living close to Vattenfall plants, and meetings are held with residents when changes are made or new plants established. A customer ombudsman has been put in place to help minimise disruption and problems for customers.

A concrete example of feeback from local residents is the contact that was held with affected stakeholders regarding acceptance for the construction of new plants and infrastructure, such as the Lillgrund wind power farm in Sweden.

Events for stakeholders

Extensive dialogue is held with communities who will be affected by project developments such as open cast mining. Municipal and public sector customers are kept informed by means of regular local events. Dialogue is also held with NGOs and other stakeholders – for example there is an ongoing dialogue with Greenpeace which has been recently opened.

The company maintains communications with customers through a range of methods including information events on current topics.

The second enviaM roadshow was held in 2005 in 24 locations with the title “Mit Energie Gutes tun” (Do something good with energy).

“Tage der Kommune” (regional days) were held in 2005, where regional community representatives discussed current developments in the energy sector.

Full details have been given as to events held for all four different types of stakeholders (society, customers, internal and financial) throughout 2005. This includes customer question and answer sessions, employee-CEO meetings, and open AGMs.

Benefits for RWE’s “good neighbour” policy means providing support for the

enviaM recognises its responsibility for economic and social development in East

Vattenfall’s endeavour to be a good corporate citizen is manifested through various

A10

A

10


communities communities living around operating sites. Therefore, RWE has restructured their sponsoring activities and in the spring of 2005 developed a sponsoring strategy that is now being applied on a Group-wide basis. Much of this effort focuses on community projects, young people and the disadvantaged. In 2005 RWE spent around €17 million on sponsoring, in particular for cultural and social projects.

Employees are actively encouraged to volunteer for community projects, with RWE knowing that this can help improve their soft skills as well as their professional competence. Even more significantly, the efforts of employee volunteers help establish RWE as part of the local community.

Germany. The company supports social economic, science, sport and arts and culture projects in the community.

sponsorship and support activities. According to Vattenfall’s Group Instruction on Sponsoring, all sponsoring projects should include activities that are of benefit to society and projects with extensive positive social impact are prioritised.

The group continues to take responsibility for the regions where it operates. Examples of this include the projects ‘Initiative for employment’ in Germany, ‘Switch to Silesia’ in Poland and ‘Inland power’ in northern Sweden.

Educational cooperation

Educational projects

The company runs an apprenticeship scheme.

The company recognises its responsibility within the community to provide as many training opportunities for young people as possible. In 2005, enviaM took on more trainees than it required.

The company is also involved in various community education projects.

Between 2006 and 2018, 3,000 apprenticeship places will be offered to 16-20 year olds, of which 80% will be offered employment. The organisation also has contracts with universities from which graduates are offered training leading to employment.

Number of participating

1,000 apprentices were taken on in 2004/05, 80% more than were actually needed to fill recruitment

361 young people were awarded training places with enviaM in 2005. 31 of these undertook the training alongside the study of a

20 graduates will be taken on in Germany in 2006, with an anticipated 16 per year to 2018. There will be 3,000 apprentices employed

A11

A

11


students gaps. RWE state that this shows a commitment to encouraging a younger workforce.

While the number of trainee places offered has decreased, the actual ratio of trainee places has increased since 2002 due to the diminishing total workforce.

diploma. 140 trainees successfully completed their training during this year.

between 2006 and 2018.

Number of summer jobs available


No information is provided in this report. When Vattenfall employs minors for summer jobs, apprenticeships and so on, this is only done in accordance with national legislation. These legislations govern the type of work minors may perform and their working hours, such as only allowing for safe work with limited working hours during school holidays. There is no information on the number of posts available.

Diversity and opportunity

Ensuring compliance with equal opportunity policies

Equality of opportunity is one of the aspects of the RWE code of conduct and the company actively tries to represent the society it operates in through its workforce.

No information is provided in this report. Vattenfall derives its commitment regarding anti–discrimination from its Code of Conduct, which states that ‘No employee shall be discriminated against or harassed as regards employment or occupation due to race, skin colour, sex, religion, political opinions, national origin, social origin or for any other reason.’ This promise is specified in Vattenfall’s Human Resources policy as ‘Work within Vattenfall provides opportunities for development, both as an individual and as an employee, in a safe, healthy and stimulating environment. This includes the physical and psychosocial environment, as well as equal opportunities regardless of gender, ethnical

A12

A

12


background or age.’

The group strives for diversity in teams and units as regards gender, age, background and experience, enabling employees from different units and of different nationalities to work together.

There is a strategy in place to increase the number of female managers and the organisation is a member of the “Women in leadership positions” network organised by CSR Europe.

Environmental Pillar

Compliance with regulations

The company has an environmental management system which is based on ISO 14000. The Company Integrated Management System has achieved ISO 14001. Environmental management coverage has reached at least 70 per cent of the workforce on all criteria, with environmental responsibilities being established for over 88 per cent of the workforce.

During the reporting period no breaches of environmental legislation were reported in Germany. The only breaches reported were related to Water, and were UK based.

An integrated control and regulation system for the protection of the environment was extended to all companies in the enviaM group in 2005. There is an environmental committee which coordinates the group’s environmental protection activities and ensures that regulations are complied with.

Vattenfall was the first company in the world to receive an Environmental Product Declaration (EPD) in accordance with ISO 14025. The group’s aim is to be number one for the environment, and as such an Environmental Policy is valid throughout the entire Vattenfall Group. Managers are bound, through area–specific action programmes, to ensure compliance with the environmental policy. Specific additions are permitted in the practical application of the policy.

Commitment to emissions

In practice, RWE's CO2 emissions have dropped by 7.1 million metric tonnes since 2003. €650 million is

No information is provided in this report. Vattenfall has developed an emissions-capping model and champion a global regulatory framework. In 2005, approximately 60% of

A13

A

13


reduction planned for investment in renewable energy technologies including more coastal wind farms. The company is also seeking to reduce CO2 emissions in those countries where creditable emission certificates can be acquired under the Kyoto Protocol.

However, only 4% of RWE's power mix comes from renewable sources. Some growth is expected by 2012, at which point it is expected to be 6.4%.

Vattenfall’s electricity generation was based on basically carbon dioxide free energy sources and approximately 23% was based on renewable energy. The group has carried out extensive modernisation of existing power plants. Co2 emissions from generation have been reduced by 30% from 1990, and Vattenfall has planned further major investments in renewable energy generation, in the region of €4.2 billion. Seen over the last 30 years, the average environmental performance of Vattenfall’s present operations has significantly improved in all countries were they operate.

Development of new technologies

RWE is in the process of developing a CO2-free coal-fired power plant and this forms the crux of it's commitment to reducing CO2 emissions. It is estimated the plant will go into operation as early as 2014. Other technologies such as lignite drying systems are planned for the new phase of power stations which will open in 2010.

No information is provided in this report. Vattenfall is one of the first companies world-wide to pilot a plant for CO2 free generation from fossil fuels. There has been substantial investment in R&D for renewable energy sources – the group has invested €64 million in renewable energy R&D since 1997.

Development of the policy

Future plans for the policy

The organisation has set a schedule of early 2008 for its next full CSR report. An interim report will be published on the internet in 2007.

No information is provided in this report. The company established a strategic plan for 2004-2007. Short-term targets have been set to meet the long-term objectives;

Responsibility for the

RWE has a Coordination Committee for Corporate Responsibility – alongside the Executive Board they

No information is provided in this report. Each business group must report on CSR to the main group once a year. Overall responsibility for CSR lies with the CEO. The public affairs

A14

A

14


policy are kept informed of sustainability management activities and of the views of stakeholders. They also undertake to initiate actions designed to reinforce responsible corporate management. The committee is accountable for implementing decisions taken by the Executive Board. This Committee, which also includes executives from each operating company, evolved in 2005 from the Environmental Coordination Committee that was first established in 1998.

department is responsible for communicating information on CSR, but there is no separate “organisation” responsible for implementing CSR across the business. It is dealt with in much the same way as any other business function.

A15

A

15

EDF ENEL CEZ

Country France Italy Czech Republic

Type of organisation

Generation, transmission and distribution Generation and sales Generation and sales

Report details No single report has been prepared on CSR. However, a range of EDF group publications address CSR issues –this analysis has covered the Agreement on EDF Group CSR 2005, HR Annual Report 2004, Sustainable Development Indicators 2005; Sustainable development section of website - http://www.edf.com/30201i/Homefr/Sustainabledevelopment.html

Sustainability Report 2005 Corporate Responsibility Report 2003

Baseline / history of the policy

Until the CSR agreement was drawn up in 2005, there was no formal policy on CSR. However, the EDF group has a long history of reporting on sustainability issues, and the CSR agreement was a natural successor to that process.

The Sustainability Report takes the terms CSR and Sustainability and uses them interchangeably – they are seen to mean the same thing overall. This the fourth sustainability report produced by the company, though there is a substantial history of cooperation between the company and social partners in terms of the social pillar.

The mission statement of CEZ obligates the company to generate electricity and heat in a safe manner, with consideration for the environment. The mission and ensuing obligations are expressed by the drafting, approval and implementation of the ČEZ, a. s. Safety Policy, the ČEZ, a. s. Quality Policy, and the ČEZ, a. s. Environmental Protection Policy.

This is the first CSR report produced by the company.

Reference to Sustainability indicators are cross- Yes – the guidelines have been used to compile the complete report, including the

None.

A16

A

16

EDF ENEL CEZ

GRI referenced against GRI. indicators.

Economic Pillar

Involvement of stakeholders

The CSR agreement was negotiated with and signed by trade unions representing workers from each subsidiary company of EDF globally. External stakeholders and employees were not directly involved however.

In preparation for the production of this report, Enel commissioned a large scale research study on stakeholder expectations and beliefs around CSR. This involved interviews with Enel staff, suppliers and lenders, and a survey of over 4,000 Enel customers, a further 700 respondents between the ages of 14 and 25, in order to ascertain the views of the next generation of customers, and 99 retail investors.

The key areas of investigation were: an overall evaluation of Enel’s CSR; relations with Enel: image and expectations; and the Sustainability Report as a product (excluding customers, shareholders, and future generations). Shareholders, who were possibly better informed about the policies, had a very positive opinion of Enel’s approach to CSR, though all parties were invited to make suggestions for improvements to the policy and indicators.

Masters students studying Management and CSR at Pontificia Università San Tommaso - Angelicum in Rome were also invited to comment on the 2004 report and suggest areas for improvement for the 2005 report.

For employees as well as for suppliers and institutions, at present CSR mainly constitutes

There is no information with regards to the involvement of stakeholders in the CSR process. However, there is a clear route for the involvement of and communication with stakeholders and shareholders in terms of management and the running of the company. The company takes care to communicate sufficiently with shareholders in periods between General Meetings.

A17

A

17

EDF ENEL CEZ

an essential instrument for communication that enhances the Company’s image among the different stakeholders (especially shareholders and communities in a broad sense).

It is noted that stakeholders do have differing priorities for CSR practice.

Partnering – contractors and suppliers

Article 10 of the agreement stipulates that the group will systematically ensure that all sub-contractors comply with applicable laws and standards, and particularly in four areas: Legal compliance; employee health and safety; ethical behaviour towards customers; and respect for the environment. These requirements will also apply to suppliers and their subcontractors.

The Procurement Department continued work 2005 to ensure transparency and fairness in all phases of the activities entrusted to it, consolidating the practice of providing in all its contracts for the inclusion of an informative note on the Group’s Ethical Code and where it is available. Furthermore, with suppliers that carry out even a part of their activity in countries at risk, special care is taken to ensure that they respect their workers’ basic rights with regard to such matters as child labour, discrimination, safety, and health.

In selecting suppliers ČEZ looks closely at their approaches to the environment as well as to occupational health and safety. To this end, they make use of specifications of the potential risks involved in individual projects and a central database of suppliers containing the results of the assessments of these approaches. This reduces the risk of projects having a negative impact on environmental projection and occupational health and safety.

The company pays special attention to local suppliers in regions with significant concentrations of ČEZ activity. It is not without significance that in many cases these regions correspond to areas of the country, such as North Bohemia, that have the highest rates of unemployment.

Governance No information is provided in these reports.

The fourth tranche of Enel shares, previously held by the Italian Ministry of Economy and Finance, were sold in the reporting period. This impacted significantly on the ownership structure of the group. The percentage of the share capital controlled directly by the government (through the Ministry of the

The company is 67% state owned (at the time of the CSR report) with a further 22% owned by legal entities. In its operations, the company proceeds in accordance with the Business Strategy approved by the General Shareholders Meeting of ČEZ.

A18

A

18

EDF ENEL CEZ

Economy and Finance) decreased, there is now a large number not only of individual shareholders, who as a whole possess 40.5% of the total, but also and especially of both Italian and foreign institutional investors, who together hold (as of February 2006) 27.9% of the share capital. The percentage held by the Ministry of the Economy and Finance has fallen to 21.4%, also in consequence of the exercise of the bonus shares of the offering of “Enel 3”, while the stake of the Cassa Depositi e Prestiti remains the same at 10.2%.

The governing bodies of Enel that have the task of formulating its strategy and supervising its activity are the Board of Directors, which sees to the management of the Company; the Board of Statutory Auditors, which sees that the law and the deed of incorporation are observed and checks the adequacy of the internal auditing system and the accounting and bookkeeping system; and finally Shareholders’ Meetings, of which there were 21 in the reporting period.

Social Pillar

Approach to social dialogue

Union representation

The CSR agreement stipulates that EDF Group undertakes to respect the autonomy and independence of trade union organisations, in compliance with current laws and regulations. It

The rate of union membership amongst employees stood at 74.2% in 2005. This represents a slight increase from 2004, when the rate was 73.9%.

No information has been provided in the report.

A19

A

19

EDF ENEL CEZ

acknowledges as bargaining partners and counterparts the recognised trade union organisations, in particular in instances of collective bargaining.

Employee participation

Dialogue between employees and management is actively encouraged and employees have the opportunity to regularly exchange information with their managers with regards to their personal development.

The Cascade project aims to promote internal communication and in 2005 it achieved its three key objectives - to disseminate knowledge about corporate strategies, to evaluate the perception of the process of cascade communication and identify areas that need improvement, and to listen to what the people involved have to say. 440 cascade meetings took place throughout the Company, at both the central (35) and the local (405) level, and involved a total of 35,000 people: about 70% of the Enel population. 27,000 feedback questionnaires were completed following the meetings.

The collective contract for workers in the electricity industry provides for the adoption of several measures: time off without pay, leaves of absence, and special work hours for employees voluntarily engaged in performing activities or roles with particular social and humanitarian significance, amongst others.

No information has been provided in the report.

Freedom of association

The agreement stipulates that EDF companies will comply with ILO conventions on the Freedom of

No information is available in this report1. No information has been provided in the report.

1 In fact, it is assumed in Italy that freedom of association is in place, in line with the national Constitution. Therefore there is no need to report on such issues.

A20

A

20

EDF ENEL CEZ

Association and Protection of the Right to Organise. The CSR agreement sets out that all employees have the right to be associated with the labour organisation of their choice and to elect or be elected for representative functions.

Collective bargaining

Again, the ILO convention on Collective Bargaining is adhered to.

Enel is subject to the national collective labour contract for the electricity industry.

Traditionally, the company has paid considerable attention to the collective bargaining process. The agreement sets the terms for wages and working and environmental conditions.

Personnel

Personnel structure

EDF’s parent company had over 109,000 staff in 2004. Of those, 24,800 were supervisory staff, 58,100 were managerial staff and 26,500 were operatives.

For the group overall, 161,300 staff were employed world-wide, with 151,100 of those in Europe.

Almost all Enel’s employees are located in Europe, and over 90% are based in Italy. Executives and supervisors make up 9% of the workforce, while a further 55% are white collar staff and 36% are blue collar. Almost half the employees are aged between 45 and 54 years old.

No information provided in the report.

Turnover of personnel

There were plans in place to recruit an extra 3,500 staff between 2004 and 2005 for the EDF parent company as an attempt to compensate for the number of employees due to retire in coming years. A redeployment plan is also in place to allow for skills to be moved around the group.

The rate of turnover of personnel was 5.4% in 2005 compared to 5.0% in 2004. This represents and 8% change.

No information provided in the report.

A21

A

21

EDF ENEL CEZ

Access to training and leisure services

The cost of training as a percentage of the wage bill had decreased slightly between 2003 and 2004, from 8.28% to 8.13%. However, the percentage of employees benefiting from training across the group has increased significantly from 2002 to 2005, with 87% of employees having benefited in 2005.

Employees at EDF energy have access to at least three meetings a year with line management to discuss objectives and set out a development plan and personal training schedules. A management competency framework has been developed and is available for employees on the intranet to develop their management skills.

The CSR agreement has set out terms for the provision of training and development for staff.

Training accompanies the people who work at Enel through all the phases of their professional development, from when they enter the Company until they reach positions of responsibility. During this rise, a specific training program corresponds to every phase: hiring, promotion to supervisor and then executive. In 2005, on average, employees received 17.3 training hours per person, while 75.4% had access to distance training.

In addition, specific training campaigns were carried out on matters of general interest, for which it is necessary to create a widespread culture. Outstanding among these was the campaign of training and information on corporate social responsibility (CSR), which involved all the supervisors (about 4,000 people) in sharing values, approaches, results, challenges, and commitments for the future.

Welfare programmes are available to all employees covered by the collective agreement. The programme covers the promotion of cultural activities for staff, access to leisure and sporting activities and programmes for the children of employees.

CEZ has implemented a shorter working week (as little as 36 hours per week), better-than-average severance pay, one extra week of paid vacation per year, and more personal days with wage compensation than required by law. An important role is also played by support for employees’ professional growth through targeted continuing education programs that are designed to address the increasing demands on employee qualifications.

The company enables its employees to take advantage of additional education opportunities to expand their qualifications. This area includes employee personal development courses that develop skills in areas such as management, communication, negotiating, foreign languages, and so on. Staff are also systematically trained in health and safety and environmental issues.

Job satisfaction There is no information provided in the reports.

There is no data available in this report. According to a company-wide survey conducted in 2003, the company has a favorable internal atmosphere with open exchanges of opinion, friendly on-the-job relationships and teamwork.

A22

A

22

EDF ENEL CEZ

Health and Safety

Number of accidents and level of absences caused by illness

In 2004, EDF registered 4.8 total accidents for 100,000 employees against 6.9 in 2003 but 4.2 in 2002. A safety programme is under way to improve the results to those achieved in 2002.

Since 1998, in the absence of an international ISO standard on the subject, EDF has developed its own health and safety management reference system which is still in use today. Based on risk evaluation, the real impetus behind this approach, health and safety management uses the same principles as quality management (ISO 9001 v 2000) or environmental management (ISO 14001).

However, there is a large amount of research carried out into health and safety issues. Ergonomics, protection from nuclear radiation and industrial toxicology (asbestos, chemical products, insulation materials) are research subjects which have been put into practice. The quality of indoor air is perceived as a major health issue, both at work and more generally in daily life. The Group participates in research programmes for the real time monitoring of air quality in enclosed areas.

In 2005 the two most important indexes that show the effects of actions on safety – the frequency index (ratio between the number of accidents and the number of hours worked) and the seriousness index (ratio between the number of days of inactivity because of accidents and the number of hours worked) – recorded reductions: the former decreased from about 9.5 in 2004 to 8.7 in 2005 in Italy (to 8.2 including Enel companies abroad) and the latter from 0.31 in 2004 to just under 0.28 in 2005 for Italy (0.27 including Enel companies abroad), with a total of 716 accidents (about 20% fewer than in the previous year). Of the three fatal accidents that regarded Enel personnel in Italy, one was due to electric causes and two to automobile accidents. There was only one fatal accident abroad.

There are no details provided as to the number of accidents or level of absences.

It is in the company’s interests to increase the quality of power plant operational safety management. Therefore, the management of the Conventional Power Division decided to put in place a Safety Management System pursuant to the “Safe Enterprise” program. The roll-out of his system will give effective support to enterprise-wide safety management, compliance with requirements set forth in EU directives and Czech legislative provisions derived from them. The “Safe Enterprise” program is based on principles and systemic standards (OHSAS 18001 – Occupational Safety and Health Management Systems, ČSN EN ISO 14001 – Environmental Management Systems and ČSN EN ISO 9001 – Quality Management Systems).

A23

A

23

EDF ENEL CEZ

Policy for preserving customer health and safety

EDF has taken a number of measures to raise the awareness of river users: walkers, fishermen, canoeists, etc. Signs displaying risk information have been placed along the rivers. Poster and information campaigns are organised each year and young people are hired during the summer in order to inform the public of the risks and precautions to be respected. In the same way, information and sensitisation campaigns against the risk of electrocution, either in vicinity with electricity cables or in association with household use of electricity, are carried out each year to prevent dangerous behaviour.

No information is available in this report. The focus on customer health and safety is concentrated on those living in the vicinity of the two nuclear power plants. The fundamental safety priority of the Temelín and Dukovany Nuclear Power Stations is to ensure a sufficient level of protection of human health and the environment in a safe, economical, reliable and environmental operation, which means: protecting personnel, the population and the surrounding areas from dangers that could result from plant operation by putting in place and maintaining an effective system of safeguards; ensuring, during normal plant operation, that radiation exposure of personnel and the population remains as far below stipulated limits as is reasonably achievable; and ensuring limitation of the radiation threat to the population and surrounding areas as a result of extraordinary events at the nuclear power plant.

Funds used for healthcare

There is no information provided with regards to the funds used for healthcare.

€842 was spent on health and safety for each employee in 2005. Healthcare is also available for all employees covered by the sectoral collective agreement.

There is no information provided as to the amount of spending on preserving health and safety or on healthcare. However, healthcare is included in the benefits package for employees and the report notes that generally the benefits package for CEZ employees is generous compared to the industry standard.

Existence of health and safety committees

Teams of experts in the field of health (and safety) at work ensure scientific and regulatory monitoring within EDF. These experts offer assistance, advice and information to members of government department or companies involved in

In 2005 more than 25,000 hours of employee training were dedicated to promoting health in the workplace and preventing every kind of accident. At the end of 2005, 461 people performed an institutional role regarding the protection of the health and safety of workers, a

Compliance with Czech Republic laws and regulations concerning safety as well as standards promulgated in accordance with these regulations, including the utilization of the Czech Republic’s international obligations, is seen as a matter of course. CEZ regularly evaluates

A24

A

24

EDF ENEL CEZ

health issues. sign of increasing sensitivity to the matter of safety.

compliance with the Safety Policy and utilize the results of these evaluations to update the Policy and search for ways to further improve it. We also use the evaluation results in our business activities and in our reporting to state and local government bodies as well as the public.

Community relations

Feedback from local residents

No information is provided in these reports.

Over the years Enel has consolidated its ability to listen to the associations that represent interests, which include consumers, environmental organizations, the world of small and medium-sized firms (industry, crafts, agriculture, and commerce), and public bodies. Furthermore, since 2005 Enel has also been part of the Consumers’ Forum – an independent association whose members include consumer associations, institutions, universities, research centers, numerous industrial and service firms and their respective professional associations.

CEZ respects the conditions in which the company’s individual power plants operate and reacts to constructive criticism and proposals put forward by interested parties.

A public survey conducted in 2003 found that 51% of respondents felt that CEZ is a transparent company and that company information is easily accessible. This shows an increase of 15% since 1999. 50% felt that CEZ partners with the regions in which it operates when developing new plans (an increase of 17%).

Events for stakeholders

No information is provided in these reports.

No information is provided in this report. The two nuclear plants operated by CEZ have public information centres from which visitors can obtain information about nuclear power. Each year the information centres receive around 50,000 visitors.

Benefits for communities

Through the CSR agreement EDF has set out a commitment to integrate itself into the communities in which it is present. Furthermore, employees are encouraged

Enel has established a not-for-profit independent organisation, Enel Cuore, which has delivered several large-scale projects (mainly in favour of children, the elderly, and

In accordance with applicable legislation, ČEZ has set up a financial provision for reclamation and cleanup of its dump and settling pit sites

A25

A

25

EDF ENEL CEZ

to volunteer and be involved in solidarity initiatives which are defined at local level according to community needs.

the ill) and a number of smaller-scale projects which have been widely spread all over Italy and abroad.

One initiative offers electricity supply to small and mediumsized firms managed by women, with annual consumption of up to one million kilowatt-hours a year. Enel offers these entrepreneurs “Energia Rosa” (“Pink Energy”), which consists of a single, stable price of energy for the entire year and a bonus of 7 days – increased to 9 in 2006 – of energy free of charge, without any deposit or advance on consumption and with the possibility of visualizing and filing their invoices in a reserved area on the website. This initiative has a charitable aspect. In effect, every female entrepreneur who signs a Pink Energy contract will see part of her bill – 0.25 euro for every 1,000 kilowatt-hours consumed – donated to a project of the Organization of Indigenous Women in Costa Rica for the production and sale of handicrafts, which is supported by Green Cross Italia.

Since March 2004, the Generation and Energy Management Division has been engaged in QUASAR (QUAlity of the Service, Assets, and Resources), a project for improving overall quality. Aside from the business benefits of the project, QUASAR was also conceived to increase motivation at both the individual and the team level. In effect, employees can decide to donate part of the financial benefits obtained by achieving improvements to socially useful

after their closure.

The CEZ group is in partnership with the “Duhová energie” Foundation in the area of sponsorship. The Foundation does not engage in any advertising projects. In 2003, ČEZ, a. s. donated CZK 32.5 million to the Duhová energie Foundation. Other members of the ČEZ Group, mainly electricity distribution companies, also contributed significantly to the Foundation. The Foundation provides funding in the areas of education, health and culture in particular. Another major part of the Foundation’s activity is support for the regions in which ČEZ Group members operate.

The biggest program of nationwide scope is the construction of “Duhová” Playgrounds, a program focused on supporting free-time activities for children and youth. In 2003, the Foundation provided CZK 5.8 million towards the construction of five playgrounds.

The total amount of funding that the Foundation donated during 2003 exceeded CZK 33 million. The most funding – nearly CZK 20 million – was provided in the “‘Duhová energie for Regions” program. Of this amount, nearly CZK 10 million was donated to cities and towns located near nuclear power plants. The objective of the “‘Duhová energie for Regions” program is to help directly in places where ČEZ Group operates. For example, over CZK 1.5 million was donated to cities and towns in the vicinity of Temelín Nuclear Power Station, for projects to improve

A26

A

26

EDF ENEL CEZ

projects where they live and work. During 2005, all the power plants participating in QUASAR contributed a total of 500,000 euro through Enel Cuore Onlus – Enel’s not-for-profit organization – to charitable projects proposed by local non-profit associations and selected by the workers themselves.

Expenditure on community initiatives (largesse expense) equalled €8.6 million in the reporting period, while the investment in communities came to €12.4 million.

the living environment (biomass-fired boiler rooms, building insulation).Further funding was allocated to charities, arts projects, hospitals and education partnerships.

Educational cooperation

Educational projects

The group has a commitment to developing aid programmes for professional integration, particularly for youths and those excluded from the labour market. This includes training tools including apprenticeships and training; tutoring; and a system of scholarships for low income students.

Enel is active in the world of education with projects that combine play and learning. Since 2003, Enel has sponsored Energia in Gioco, a large-scale national competition that has involved 300,000 students from Italian schools in the discovery of various aspects of energy: rational consumption, saving, sources, production and distribution, and the rules of the new market.

ČEZ Power Company runs a program to support the education of secondary-school and university students as well as young scientists. The report stipulates that CEZ is the only Czech corporation that pays systematic, long-term attention to supporting the education of young people in technical fields. The objective of these activities is to educate and inform the public, and the younger generation especially, to generate interest in studying technical fields and to secure qualified workers for ČEZ.

Number of participating students

No information available 300,000 school students participated in the national competition. It is not clear how many other students have benefited from the range of projects undertaken.

The group has produced a range of educational materials for a range of age groups which are for use in schools. These include CD-Roms of educational activities to encourage energy conservation and understanding of environmental issues amongst younger students

A27

A

27

EDF ENEL CEZ

for example.

The First Czech Pictorial Encyclopedia of Energy is available both in printed form in five paperback volumes and in electronic form as the Encyclopedia of Energy CDROM. Over 150,000 copies of this computer program have been distributed to date.

Also organised is The ČEZ Prize – A Competition for Thesis and Dissertation Projects in selected electrical engineering fields. To the time of reporting, over 125 very high-quality expert projects from all over the country have been presented. Some of the best participants now work for ČEZ.

Number of summer jobs available

No information provided in these reports. 300 intern placements were offered to university students during 2005. During 2005 cooperation was extended to several foreign universities through exchange programs.

No information provided in this report.

Diversity and opportunity

Ensuring compliance with equal opportunity policies

Based on the shared conviction that equality between men and women is at the root of performance both for the individual and the company as a whole, an agreement was reached with five union bodies representing employees. The agreement takes an innovative approach to putting right inequalities and

In the wake of the developments of the last few years, the Committee on Equal Opportunity – which has been active at Enel since 1989 and is composed of Company employees designated by the trade unions – dedicated 2005 to issues regarding the quality of life and the search for a balanced relationship between


A28

A

28

EDF ENEL CEZ

opens the way to pragmatic measures on equal salaries, external recruitment, professional development and training.

The CSR agreement sets out an undertaking to fight all forms of discrimination in line with ILO conventions.

the demands of work and those of the family.

15.4% of Enel employees are female. This figure has increased from 9% in 1990 and the number of female supervisors has shown a dramatic increase in the same period.

Work has been underway on a policy on Human Rights and Equal Opportunity. This was due to be finalised in 2006.

Environmental Pillar

Compliance with regulations

EDF has built an Environmental Management System (EMS) approach based on ISO 14001 certification since 1999. By the end of 2004, all EDF's operational entities and facilities had been audited and certified. Several EDF Group affiliates are already included in the EDF Group distribution certificate.

Enel’s industrial strategy is in tune with the directives of the European Union and in 2005 the strategy was pursued even more resolutely. The company has established an Environmental Policy Unit (which is part of the Parent Company’s Department of Institutional and Regulatory Affairs), whose duties are to establish Enel’s strategic environmental objectives and verify that its plans are consistent with the principles of its environmental policy. There are also other operating units and professional roles directly involved in environmental activities. There are about 200 full-time employees dedicated exclusively to examining and implementing the environmental plans.

For some time now Enel has had a program for the development of renewable energy that is consistent with Italy’s objectives, which set at 22.5% the share of renewable energy capable

At present, the power stations of ČEZ Power Company meet environmental limits that are on a par with those applicable to power stations in the West. To date ČEZ, a. s. has invested over CZK 50 billion in protecting the environment. Most of this amount was spent to bring the fossil power stations into compliance with Czech environmental legislation. All fully commissioned power stations of ČEZ Power Company hold international EMS (Environmental Management System) certificates, which demonstrate that their internal processes are in compliance with the ISO 14001 standard. The approach to the environment is documented by a valid, Dutch-accredited environmental management system certificate.

A29

A

29

EDF ENEL CEZ

of contributing to satisfying the demand for electricity in 2010.

In 2005, Enel continued its project of applying the Environmental Management Systems (EMS) in the individual Business Units involved in the application of the ISO 14001 and EMAS environmental standards.

Commitment to emissions reduction

In order to reduce the quantity of pollutant air emissions, EDF, depending on the case: limits the emissions at the source. For example, by choosing coal and fuel with low sulphur content; cleans the combustion gases by scrubbing them before releasing them into the atmosphere; chooses efficient combustion technologies which cause little or no pollution.

As early as 2000, the Company signed a voluntary agreement with the Ministry of the Environment and the Ministry of Productive Activities for the containment of emissions of greenhouse gases, committing itself to a reduction of its CO2 emissions by the end of 2006 amounting to 20% with respect to its 1990 level. This objective is being exceeded – Enel has currently achieved 19% – thanks to the application of a series of measures, including those that are part of the overall plan of plant conversion and fuel diversification combined with the use of more efficient technologies.

In the field of renewable energy, new plants with a total capacity of 112 MW were started up in 2005 and the Division will continue to invest according to plan. The 300 MW of additional capacity planned for 2006-2010 will lead to a reduction of CO2 emissions, as well as to Green Certificates.

Green energy is energy produced exclusively from renewable sources. It is supplied by Enel Energia and attested by RECS (Renewable Energy Certificate System) certificates. The use

Since 1992 CEZ has been working to repair the impact of electricity generation from fossil power stations over the previous 40 years. While electricity generation output in these power stations has increased compared to 1992, emissions of solid pollutants have been reduced by approximately 95%, sulfur dioxide emissions by roughly 92%, nitrogen oxides have been cut by nearly 58% and carbon monoxide is down 77%.

A30

A

30

EDF ENEL CEZ

of green energy is testified by the “100% Green Energy” logo owned by the REEF Onlus, which can be used on all their commercial material by all firms that sign up for the offer. Enel Energia was the first Italian company authorized as a wholesaler to use the “100% Green Energy” logo, which distinguishes a program of voluntary support for energy from renewable sources to ensure environmental quality and promote sustainable growth.

Enel’s engagement on the subject of the “capture and sequestration” of sulfur dioxide – that is, finding a way to prevent its emission into the atmosphere – is wide-ranging. At the international level, the Company actively participates in the CSLF (Carbon Sequestration Leadership Forum), an association dedicated above all to discussion of the social, as well as the technical, issues of CO2 sequestration.

Development of new technologies

The EDF Group, together with its partners, is developing innovative solutions that combine clean generation technologies and efficiency optimisation. These technologies enable the reduction of fuel consumption and thereby reducing pollution. There are several types:

1) The Circulating Fluidised Bed technology allows electricity to be produced from coal combustion reducing by 95 % the SO2 emissions and up to 70

A key factor of the industrial strategy is intensifying research on and the development of new technologies and forms of energy (hydrogen, thermodynamic solar, carbon capture). Renewable sources from natural inputs constitute about one-fifth of all the electricity produced in 2005. Most of it comes from hydro plants, which currently generate 16% of the total production, while geothermal plants account for slightly more than 4%. In the last few years, production from the other renewable sources (wind, photovoltaic, biomass, biodegradable waste) has been given

One promising renewable resource in the conditions of the Czech Republic is biomass. For several years now, the utilization of biomass in power plants with fluid-bed boilers has been growing. As recent developments have confirmed, the technology in which ČEZ, a. s. invested heavily in the 1990s in order to make conventional power generation more environmentally friendly is adaptable enough to allow biomass to be used a fuel when combined with coal. After 2004, the volume of biomass used in ČEZ is expected to continue to rise. In 2003, ČEZ, a. s. power plants utilized approximately 10,000 tons of biomass. In 2004

A31

A

31

EDF ENEL CEZ

% of the NOx emissions.

2) Integrated gasification combined cycle. After transforming the fuel (coal or oil residue) into gas by a chemical reaction, this gas is filtered (dust removal), washed with water (ammonium, cyanide removal, etc.), desulphurised by chemical absorption and then burned in a combustion turbine to produce electricity.

3) The replacement of the coal boilers by gas combined cycles which emit ten times less SO2 per kWh produced.

4) The operation of bagasse/coal plants (based on sugar cane waste).

a big boost.

The protection of the environment is the number one priority of all the subjects of research at Enel, and above all the abatement of pollutants and micro-pollutants and the utilisation of residues and carbon dioxide. €20m was spent on research during the reporting period.

this is expected to rise to approximately 150,000 tons, which represents a savings of 110,000 tons of the average brown coal burned at ČEZ.

Preparations are underway for additional activities that will expand the capacity of existing wind farm facilities or replace them (in the case of obsolete facilities, often prototypes) with technically more advanced equipment.

Development of the policy

Future plans for the policy

The agreement is valid for 3 years. A decision will be made with regards to the future of the agreement no late than three months before the 3 year anniversary.

A sustainability plan for 2005 – 2009 has been developed. New software has been developed to allow for more efficient data on the CSR and sustainability indicators to be collected.


Responsibility for the policy

There is a consultation committee in place (CCSR) which meets annually to monitor progress. There is also a bureau of the CCSR which meets 6 months after the CCSR meeting to ensure progress against objectives in the interim.

There is a CSR unit within Enel which has overall responsibility for the preparation of the sustainability reports. The unit was also jointly responsible for the provision of training on CSR issues to around 4,000 supervisory staff.


Date post:	08-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Descrierea progreselor din sectorul european al electricit ăŃ ii - … · 2016-04-25 · Acest...

Documents