Descoperirea medicală revoluţionară în ceea ce priveşte controlul ...

Descoperirea medicală revoluţionară în ceea ce priveşte controlul natural al cancerului

II.

Victorie asupra cancerului! – Partea 1: Să facem inimaginabilul posibil

44

Capitol introductiv de Dr. Rath

Descoperirile despre care se vorbeşte în capitolul următor au fostfăcute cu peste două decenii în urmă. Pagina alăturată prezintă oparte din manuscrisul meu publicat sub numele “Plasmin-InducedProteolysis” la începutul anului 1992. Acesta descria pentru primaoară faptul că mecanismul-cheie al răspândirii cancerului, digera-rea colagenului, poate fi blocat de substanţe naturale. LaureatulPremiul Nobel Linus Pauling a susţinut concluziile inovatoare aleacestei publicaţii: implementarea acestor descoperiri în medicinăva duce la controlul natural al cancerului!

Imediat după această publicaţie, ”digerarea colagenului” a făcutsubiectul principal al multor conferinţe ştiinţifice. Mai mult, aatras chiar o întrecere între companiile producătoare de medica-mente, de a găsi blocanţi sintetici ai acestui mecanism – pe care i-ar fi putut breveta. Cu 10 ani mai târziu, la 12 mai 2002, SanFrancisco Chronicle publica un raport al acestei curse dramatice,cu titlul ”Diagnostic greşit”. Fără a face referire la lucrarea origi-nală, articolul descria întrecerea companiilor farmaceutice pentrua găsi ceea ce ziarul numea ”Sfântul Graal al Medicinei” – soluţiaepidemiei de cancer.

Întrecerea a eşuat – sau cel puţin aşa se spune. Este uşor pentrucompaniile farmaceutice să abandoneze o cursă la sfârşitul căreiaar urma să piardă sute de miliarde de dolari. Timp de decenii, epi-demia de cancer a fost una dintre cele mai lucrative pieţe aleindustriei farmaceutice. Ca atare, sfârşitul epidemiei de cancer arînsemna pentru aceasta un dezastru inimaginabil. Deci abando-narea căutării ”Sfântului Graal al Medicinei” a fost o decizie uşoa-ră pentru afacerea farmaceutică de investiţii în boli.

Dar ”cutia Pandorei” fusese deschisă. Într-un efort de ”rezolvare”a acestei probleme, promotorii industriei farmaceutice au decis săpetreacă următorul deceniu luptând împotriva pionierilor acesteidescoperiri (v. şi capitolul IV). Însă eforturile lor au fost zadarnice.Această carte oferă ”Sfântul Graal al Medicinei” întregii omeniri.

Capitolul II − Descoperirea medicală revoluţionară în ceea ce priveşte controlul natural al cancerului

45

Proteoliza mediată de plasmină şi rolul apoproteinei, lizinei şi omologilor sintetici ai lizinei

Matthias Rath şi Linus PaulingJournal of Orthomolecular Medicine, 1992, 7, 17-22

Pentru textul integral, vezi Anexa


46

Ce veţi afla în acest capitol

• Cancerul nu mai este o boală misterioasă. Mecanismele-cheiede dezvoltare şi control pot fi înţelese de toată lumea, fără afi necesară o pregătire medicală specială.

• Cancerul poate fi cauzat de mulţi factori, dar modalitatea derăspândire este comună tuturor tipurilor: digerarea ţesutuluiconjunctiv care înconjoară celula canceroasă.

• Eliberarea din bariera ţesutului conjunctiv înconjurător (deexemplu colagen) este condiţia preliminară pentru creştereacelulelor canceroase, producerea de metastaze şi generareaunei boli care ameninţă viaţa.

• Mecanismul prin care celulele canceroase sparg aceastăbarieră include producerea necontrolată de enzime sau bio-catalizatori. Aceste mici proteine funcţionează ca ”foarfecibiologice” netezind drumul pentru migrarea celulelor cance-roase în întregul corp.

• Toate celulele canceroase, indiferent de organul în care auapărut iniţial, folosesc aceleaşi enzime care digeră colagenul.

• Cu cât o celulă canceroasă produce mai multe astfel de ”foar-feci biologice”, cu atât este mai agresivă şi mai malignă, cuatât se răspândeşte mai repede micşorând corespunzătorsperanţa de viaţă a pacientului.

• Aceste enzime de tip ”foarfecă biologică” nu sunt specificenumai celulelor canceroase. Chiar şi în condiţii fiziologic nor-male celulele folosesc aceste enzime pentru a migra în corp.Printre acestea se numără celulele albe ale sângelui (leucoci-te) care ne apără organismul împotriva infecţiilor şi celula ouîn procesul de ovulaţie în ciclul menstrual feminin.


47

• Astfel, celulele canceroase imită şi abuzează de mecanismelenaturale folosite de organismul nostru în condiţii normale.Dar, spre deosebire de condiţiile naturale, unde producţia deenzime care digeră colagenul este strict controlată, celulelecanceroase produc în permanenţă şi fără nici un control ast-fel de foarfeci biologice.

• Această înşelătorie biologică, copierea de către celulele can-ceroase a mecanismelor biologice normale, este motivul pen-tru care celulele canceroase scapă cu uşurinţă sistemului deapărare a organismului – şi totodată motivul pentru care can-cerul este o boală a atât de agresivă.

• Cel mai important lucru pe care îl vom afla este acela că exis-tă anumite molecule nutritive naturale – micronutrienţii –capabile să blocheze enzimele care acţionează ca foarfecibiologice. Luaţi în cantităţi optime, aceşti micronutrienţi suntcapabili să inhibe digerarea necontrolată a ţesutului conjunc-tiv şi răspândirea celulelor canceroase.

Informaţia cuprinsăîn această carteeste atât de simplăşi uşor de înţelesîncât în scurt timpva constitui o partea orelor de biologiedin întreaga lume.


48

Să aruncăm o primă privire celulei canceroase

În mod normal celulele corpului nostru sunt învelite într-o reţeade colagen şi alte molecule de ţesut conjunctiv care le ţin la locullor. Pentru ca celulele canceroase să formeze o tumoare şi să serăspândească în corp, ele au nevoie să depăşească această limita-re impusă de ţesutul conjunctiv. În acest scop, fiecare celulă can-ceroasă produce ”foarfeci biologice”, enzime (sau biocatalizatori)capabile să digere ţesutul conjunctiv care înconjoară celulele can-ceroase.

Celulele canceroase nu produc aceste enzime distructive pentruun interval scurt de timp, ci pe toată durata vieţii lor. Întrucâtcelulele canceroase sunt nemuritoare prin natura lor, un cancercare progresează poate fi descris ca o boală care digeră treptatcorpul din interior.

Pagina alăturată prezintă imaginea unei celule canceroase reale,privită la un microscop electronic care măreşte celula de 6.500 deori. Acest tip de celulă este numit ”carcinoma cell” (celulă cance-roasă), ceea ce înseamnă că ea derivă din celule epiteliale, tipulde celule care căptuşesc atât suprafeţele interioare (de ex. intesti-ne, plămâni) cât şi exterioare (de ex. piele) ale corpului.

Cu ajutorul acestei măriri putem identifica clar unele din trăsături-le de bază ale tuturor celulelor canceroase: a) miezul celulei(nucleul), mare, cu o formă neobişnuită, ceea ce reflectă vitezamare de multiplicare a celulelor canceroase şi b) structura com-plexă şi inegală a suprafeţei celulei, ceea ce indică o activitateintensă de secreţie de substanţe produse de celulele canceroase.

Una dintre cele mai importante molecule secretate în cantitatemare de către celulele canceroase este enzima ”foarfecă” dedigerare a colagenului. Aceste enzime au fost incluse în aceastăimagine sub forma unor structuri roşii de tip ”pacman”*.

*Pacman – joc pe calculator, lansat în anii '80, în care o formă rotundă circulă printr-un labirint ”mâncând” obstacolele pe care le întâlnește în cale.


49

Enzimele de tip ”foarfecă biologică” sunt produse de toate celulele canceroase


50

Activator plasminogen(urokinază)

Scopul acestei cascadebiologice este digera-

rea ţesutului conjunctival organismului nostru

Reacţie biologică ”în lanţ” pentru

Aceste structuri de tip ”pacman” sunt în realitate molecule biolo-gice, proteine care au abilitatea unică de a tăia fibrele de colagenşi alte molecule ale ţesutului conjunctiv. Imaginea de mai sus ara-tă că nu există doar un singur tip de ”pacman” ci mai multe, cum

Enzimele care digeră colagenul acţionează ca nişte foarfeci biologice


51

Plasminogen Metaloproteinaze (MMP)

Digerarea ţesutului conjunctiv (colagen) digerarea ţesutului conjunctiv

ar fi Plasminogen/Plasmină şi Metaloproteinazele (structuri tridi-mensionale colorate). Pentru a le mări efectul distructiv, ele sepot activa reciproc sub formă de reacţie biologică ”în lanţ”.


52

Cum se mişcă celulele prin corp

Dacă vrem să înţelegem cum se răspândesc bolile, trebuie săobservăm felul în care se deplasează celulele sănătoase în interio-rul corpului. Acest lucru este uşor de explicat în cazul celulelorroşii ale sângelui: ele sunt doar transportate de fluxul sanguin.Totuşi, este mai greu de imaginat cum celulele altor organe s-arputea mişca prin corpul nostru trecând de barierele formate deţesutul conjunctiv.

Pentru a trece prin ţesutul conjunctiv, o celulă trebuie să poatădizolva temporar ţesutul înconjurător – fibrele de colagen şi celeelastice – astfel încât să-şi croiască drum. Migraţia celulară prinţesuturi dense presupune ca aceste celule să secrete nişte enzime– ”foarfeci biologice” – care să dizolve stratul de colagen care leînconjoară. De aceea aceste molecule de proteine sunt cunoscuteca enzime care dizolvă ţesutul conjunctiv sau, pe scurt: enzimecare digeră colagenul.

Pentru o înţelegere mai uşoară, în cadrul acestei cărţi vom conti-nua să simbolizăm enzimele care digeră colagenul cu cercuri roşiisau cu structuri de tip ”pacman”.

Pe pagina alăturată puteţi vedea producţia de enzime care dige-ră colagenul, în interiorul unei celule (imaginea A). Aceste enzimesunt apoi secretate în mediul înconjurător al acestei celule, undeele ”atacă” şi digeră fibrele de colagen din jur. Acest proces per-mite celulei să creeze ”portiţe de scăpare” prin reţeaua densă deţesut conjunctiv şi să treacă prin acestea (imaginea B).

În următoarele pagini vă vom oferi exemple despre modul în careacest interesant mecanism biologic este utilizat de către organis-mul nostru în condiţii fiziologice normale.


53

A

Nucleul celular iniţiază producţia deenzime care digeră colagenul

Enzimele atacăcolagenul şi alteţesuturi con-junctive

Enzimele digerătemporar ţesutulconjunctiv careînconjoară celula,deschizându-i ast-fel calea pentru amigra în corp.

Producereaacestor enzimeîn interiorulcelulei şi secre-tarea lor înexterior.

Celulele se mişcă prin ţesuturile şi organele corpului nostru

B


54

Digerarea colagenului în procesul de ovulaţie

Procesul de ovulaţie care are loc în organismul feminin este unadin cele mai fascinante funcţii în care organismul foloseşte unmecanism de digerare a colagenului. Schimbările hormonalelunare în ciclul feminin stimulează anumite tipuri de celule (gra-nulocite) care înconjoară celula-ou (folicul) în interiorul ovarului.

Sub influenţa hormonilor (de ex. estrogen) aceste celule încep săproducă mari cantităţi de fluid bogat în astfel de enzime. În mijlo-cul ciclului feminin, celula ou matură este înconjurată de atât demulte enzime care digeră colagenul, încât ţesutul colagenic alperetelui ovarian se înmoaie şi formează o gaură. Această deschi-dere este suficient de mare ca să permită celulei ou să se mişte,deplasându-se din ovar prin canalul îngust de legătură (trompauterină) până în abdomen (uter).

Este foarte clar că acest mecanism trebuie să se desfăşoare la unmoment bine stabilit şi să fie limitat la această locaţie. În decursulunui ciclu menstrual, acest mecanism trebuie să lase un singur ousă treacă şi să-şi înceapă călătoria spre uter. De aceea, este abso-lut necesar ca enzimele care digeră colagenul să rămână în echili-bru temporal şi fiziologic cu mecanismul care blochează apoiaceste enzime începând autovindecarea ţesutului.

Imediat după ce celula ou a părăsit ovarul, activitatea enzimelorcare digeră colagenul este oprită de propriile blocaje enzimaticeale organismului. Acest lucru înclină balanţa în favoarea mecanis-melor de producere a colagenului care domină astfel procesul dedizolvare a acestuia. Prin utilizarea acestui mecanism, ţesutulperetelui ovarian se poate vindeca şi închide singur într-un inter-val scurt de timp. Patru săptămâni mai târziu întregul proces serepetă.


55

Abdomen(uter) Trompă uterină

Ovar

Declanşat de hormoni, un apogeu temporar al producţiei de enzime

ce digeră colagenul ”deschide” ţesutul ovarului pentru câteva secun-

de – timp suficient pentru ca oul matur să părăsească ovarul şi să-şi

înceapă călătoria spre uter.

Ovulaţie:Oul matur treceprin pereteleovarului şi îşiîncepe călătoriaspre uter

Vedere în interiorul ovarului

Vedere îninteriorulpereteluiovarului

Mecanismul celular al ovulaţiei


56

O privire mai atentă asupra acestui mecanism

Suntem conştienţi de faptul că informaţiile de sănătate cuprinseîn această carte ar putea fi o provocare. Totuşi pentru a înţelegeoriginea bolilor şi cum le putem preveni este absolut necesar săînvăţăm să ”gândim” la nivel celular.

Pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii ar putea fi mai sim-plu, deoarece ei sunt deja familiarizaţi cu procesele ce au loc lanivel microscopic. Pentru oamenii obişnuiţi s-ar putea să fie puţinmai dificil.

Deoarece vrem ca informaţia din această carte să ajungă la fiecarepersoană de pe această planetă, vom face un efort special pentrua ilustra şi a ajuta cititorii să vizualizeze acest nivel celular într-unmod cât mai uşor de înţeles. În cuprinsul acestei cărţi vă invităm lao călătorie fantastică în interiorul corpului uman.

Pe pagina alăturată începem această călătorie privind imaginilemicroscopice ale fascinantului proces de ovulaţie.

Imaginea A surprinde momentul când oul matur părăseşte ova-rul printr-o mică gaură creată biologic în peretele acestui organ.Enzimele care digeră colagenul (structurile roşii de tip ”pacman”)au fost figurate pentru a ilustra acest proces biologic.

Imaginea B arată o celulă ou (centru) sub un microscop caremăreşte foarte mult. Micile denivelări care înconjoară celula maresunt celulele (granulocite) specializate în producerea de mari can-tităţi de enzime ce digeră colagenul, acestea fiind necesare pen-tru ovulaţie.


57

OvarUter

A

B

Dizolvarea colagenului în timpul ovulaţiei

Celulă foliculară

Granulocite


58

Digerarea colagenului în timpul infecţiilor

Un alt mecanism în care digerarea colagenului joacă un anumitrol este infecţia. Protecţia de bază a corpului împotriva invadato-rilor (microbi) este asigurată de celulele albe ale sângelui. Maimulte subgrupuri de celule albe ale sângelui îndeplinesc funcţiispecifice în sistemul imunitar, ca un fel de ”celule-poliţist”.

Deosebit de importante sunt macrofagele, care pot ”mânca”şidigera invadatorii. Formele imature ale acestor celule – numite”monocite” – pot ajunge în orice parte a corpului cu ajutorul flu-xului sanguin. Dacă are loc o infecţie la plămâni, organismul elibe-rează ”substanţe de alarmă” care atrag monocite la locul infecţiei.

În cazul unei infecţii la plămâni, celulele albe ale sângelui careajung acolo odată cu fluxul sanguin, traversează prin pereţii mici-lor vase capilare din plămâni şi ajung în ţesutul pulmonar cu ajuto-rul enzimelor care digeră colagenul. Pentru a ajunge la locul infec-ţiei din plămâni (de exemplu generată de bacterii sau virusuri),celulele albe ale sângelui trebuie să fie capabile să migreze prinţesutul pulmonar. Pentru a face acest lucru, ele utilizează acelaşimecanism de digerare a colagenului, dizolvând ţesutul conjunctivînconjurător şi mişcându-se prin el ca o expediţie care îşi croieştedrum prin junglă, tăind vegetaţia cu ajutorul macetelor.

Aşa cum am văzut şi în cazul ovulaţiei, ţesutul conjunctiv se vaînchide din nou imediat ce celulele au trecut prin el, folosindmecanisme de neutralizare a enzimelor şi reparare a ţesuturilor.

Această reparaţie este asigurată de factorii de neutralizare astructurilor de tip ”pacman” prezenţi într-o cantitate optimă și deproducerea de noi molecule de colagen.


59

De exemplu: infecţie la plămâni

După ce celulele albe au trecut, digerarea colagenului încetează şi ţesutul se repară singur.

Bacterii

Celulele albe ale

sângelui (”celule-

poliţist”) părăsesc

vasul capilar din plă-

mâni şi se îndreaptă

spre locul infecţiei cu

ajutorul enzimelor

ce digeră colagenul.

Leucocitele utilizează mecanismul de digerare a achiar în condiţii normale (fiziologice) într-un proces

controlat şi temporizat cu precizie.

Cum migrează celulele albe prin corpul nostru


60

O vedere microscopică asupra modului în care migrează leucocitele

A

B

a) O celulă albă dinfluxul sanguin (zonaalbă) se lipeşte deînvelişul celular (celu-lă endotelială) a pere-telui vasului de sânge

b) Celula albăpărăseşte fluxulsanguin şi – cuajutorul enzime-lor ce digeră cola-genul –”se stre-coară” spre inte-riorul pereteluivasului sanguin


61

D

Cc) Celula albă apărăsit acum fluxulsanguin, iar perete-le vasului de sânges-a închis în urma ei.

d) Celula albă şi-aînceput migrarea prinţesutul conjunctiv şieste complet înconju-rată de acesta.

Copyright Dr. A. Loesch,tipărit cu permisiune


62

Digerarea colagenului în remodelarea tisulară

Un alt proces în care enzimele care digeră colagenul sunt folositeîn condiţii normale îl reprezintă toate procesele de remodelare aţesuturilor. Un astfel de exemplu este pregătirea ţesutului mamarpentru lactaţie (alăptare).

La sfârşitul perioadei de sarcină şi în pregătirea pentru alăptareanou-născutului, semnale hormonale ”spun” celulelor mamare să”declanşeze” producţia de enzime care digeră colagenul. Ca şi încazul unei echipe de demolare din viaţa reală, rolul acestora estesă distrugă toată arhitectura ţesutului mamar pentru a permitereconstruirea ”sânului de lactaţie” – şi adaptarea sa pentru pro-ducţia de lapte.

Pe pagina alăturată puteţi vedea la microscop schimbările arhitec-turale dramatice prin care trece ţesutul mamar feminin pentru aajunge de la stadiul normal la stadiul de lactaţie.

În imaginea A puteţi vedea arhitectura tisulară a unui sân în fazade non-lactaţie. Aceasta este caracterizată de structura densă aţesutului conjunctiv care înconjoară un canal galactofor închis,exact în centrul imaginii.

Prin contrast puternic, imaginea B arată structura celulară (histo-logică) a sânului în faza de lactaţie, caracterizată prin ţesut con-junctiv rărit, prezenţa celulelor glandulare proeminente necesarepentru producţia de lapte (micile cercuri albe) ca şi canalul galac-tofor deschis (centrul imaginii).

Imaginaţi-vă cantitatea de enzime care digeră colagenul, necesarăpentru iniţierea acestui proces şi planul arhitectural fascinant dereconstruire a ţesutului mamar pentru fiecare din aceste stadii.

Alte procese de remodelare tisulară care implică digerarea cola-genului sunt închiderea rănilor şi creşterea organelor şi a corpului.


63

A. Canal galactofor (închis) la ţesut mamar normal

B. Canal galactofor (deschis) în timpul lactaţiei

A. Imagine microscopică a unui canal galactofor, înstare închisă la femeile care nu alăptează

B. Pentru lactaţie, ţesutul mamar se restructurează.Canalele galactofore deschise permit curgerea laptelui.

Digerarea colagenului la sân


64


65

Dezvăluirea secretelorcancerului


66

Întrebare fără răspuns nr.1:De ce cancerul este o boală atât de agresivă?

În pofida elucidării anumitor aspecte, natura fundamentală acancerului rămâne un mister. Mai mult, atâta timp cât întrebărilefundamentale legate de cancer rămân fără răspuns, nu poateexista un tratament eficient.

Această carte oferă răspunsuri întrebărilor fundamentale:

1. De ce cancerul este o boală deosebit de agresivă

2. De ce anumite organe din corpul nostru sunt mai afectate decancer decât altele

Pagina alăturată rezumă răspunsul primei întrebări în formă grafi-că. Dacă mecanismul răspândirii unei boli este unul deja utilizat decorpul uman în condiţii normale, de sănătate, organismul nu dez-voltă un sistem de apărare împotriva acestuia.

Deoarece leucocitele, celulele ovariene şi multe alte celule folosescacest mecanism, de producere a enzimelor care digeră colagenulchiar în condiţii normale (fiziologice) (A), cancerul se poate răs-pândi în mod necontrolat şi fără a interfera cu sistemul de apărareal organismului (B). Trucul este simplu: celulele canceroase îşi însu-şesc abuziv acelaşi mecanism folosit de celulele sănătoase – dar îlexercită în mod necontrolat.

Putem acum explica pentru prima oară natura agresivă a canceru-lui. Această nouă înţelegere arată semnificaţia anumitor mecanis-me specifice ale bolii, deschizându-ne astfel calea spre controlulnatural şi eficient al cancerului.


67

Boală, de ex. cancer (condiţii patologice)

Sănătate (condiţii fiziologice)

Celule albe ale sângelui (leucocite)

Celula-ou (celulă ovariană)

Digerare strict controlatăa ţesutului de colagen

Digerare necontrolatăa ţesutului de colagen

Celulele canceroase abuzează de mecanismele naturale ale corpului nostru

A

B

Întrebare fără răspuns nr. 2:De ce unele forme de cancer sunt mai frecvente decât altele?

Cea de-a doua întrebare rămasă până astăzi fără răspuns din par-tea cercetătorilor în domeniul cancerului şi a specialiştilor (onco-logi) este ”De ce unele forme de cancer sunt mai frecvente decâtaltele?”

Cercetarea noastră oferă răspuns şi acestei întrebări-cheie. Cance-rul se dezvoltă foarte des la organele care utilizează mecanismulde digerare a colagenului şi în condiţii fiziologice normale. Primulgrup de organe afectate sunt organele de reproducere. Mai alesaparatul reproductiv feminin trece prin schimbări structurale şifuncţionale (hormonale) dramatice pe perioada întregii vieţi.

Am discutat anterior în cadrul acestui capitol despre schimbărileprofunde care au loc în organismul feminin în timpul ovulaţiei şilactaţiei. În mod similar, uterul şi cervixul trec prin procese de re -structurare tisulară în strânsă conexiune cu ciclul lunar şi sarcina,toate acestea necesitând o intensă activitate a enzimelor caredigeră colagenul. Nu este deci surprinzător faptul că aceste orga-ne sunt cele mai expuse la scăparea de sub control a producţieide enzime ce digeră colagenul – şi prin urmare, cele mai predis-puse la cancer.

Din aceleaşi motive, organele de reproducere masculine, prostata şitesticulele, sunt adesea zone de dezvoltare de tumori canceroase.

Mai există un factor de o deosebită importanţă: se ştie că hormo-nii reproductivi, atât cei masculini cât şi cei feminini, stimuleazăproducţia de enzime ce digeră colagenul în organele de reprodu-cere. Nivelurile crescute ale acestor hormoni – fie prin producţiecrescută a corpului, fie datorită medicamentelor hormonale (con-traceptive, substituţie hormonală) măresc riscul de cancer la nive-lul sistemului reproducător.


68


69

Lactaţie

Ovulaţie

Sarcină

Concepţie

Producţie de spermă

Producţie de lichid seminal

Sân

Ovar

Uter

Cervix

Testicule

Prostată

Cancer la organele de reproducere

Enzimele care digerăcolagenul folosite în condiţii normale

De ce anumite forme de cancer sunt mai frecvente decât altele: Cancerul osos

Un alt organ care dezvoltă adesea cancer este schele-tul. Este demn de remarcat faptul că deosebit de frec-vent cancerul osos apare la copii şi adolescenţi.

Şi acest fenomen poate fi explicat. Oasele sunt orga-nele care trec prin cele mai dramatice modificări deconstrucţie în timpul perioadei de creștere, din copi-lărie până la vârsta adultă. Creşterea oaselor necesi-tă activitate intensă din partea enzimelor care digerăcolagenul.

Extinderea în lungime a oaselor nu este un procesuniform care se desfăşoară constant pe întreaga lun-gime a unui os. Dimpotrivă, este concentrat în anu-mite zone şi anume spre capetele osului – aproapede articulaţie.

Nu este deci surprinzător că majoritatea formelorde cancer osos primar apar în această zonă, numităepifiză.


70


71

Radiografie a cancerului osos. Observaţi dezvoltarea cancerului în ”zona de creştere” a osului,în apropierea articulaţiei.

Cancerul osos la copii

Articulaţie

Zona de creştere aosului (epifiză)

De ce anumite forme de cancer sunt mai frec-vente decât altele: Leucemia

Anterior în acest capitol am descris abilitatea unică acelulelor albe ale sângelui (leucocite) de a migra prinţesuturile organismului cu ajutorul enzimelor caredigeră colagenul.

Imaginaţi-vă ce se întâmplă dacă în anumite celulealbe acest proces se denaturează. În acest caz, aces-tea vor distruge fără încetare ţesutul conjunctiv.

Exact acest lucru se întâmplă în cancerul celuleloralbe ale sângelui, cunoscut şi sub denumirea de leu-cemie.

Abilitatea înnăscută a celulelor albe de a produce maricantităţi de enzime ce digeră colagenul fac ca acesteleucocite să fie deosebit de predispuse la cancer.

Acum înţelegem de ce şi leucemia este una din celemai frecvente forme de cancer.


72


73

Cancerul sângelui (leucemia)

Celulă leucemică sub microscop electronic de înaltă rezo-luţie. Secreţia continuă a enzimelor care digeră colagenuleste ilustrată prin structurile roşii de tip ”pacman”.

O privire mai atentă asupra leucemiei

De îndată ce celulele cancerosase produc enzime de tip ”foarfecăbiologică”, ele nu mai cunosc bariere şi pot invada şi ”digera” lentstructura fiecărui organ al corpului.

Acest lucru se întâmplă și în cazul celulelor leucemice. Unul dinfenomenele asociate cu această formă de cancer al sângelui estefaptul că pacienţii cu leucemie nu mor în primul rând din cauzasupraproducţiei de leucocite sau a faptului că aceste celule seaglomerează în circuitul sangvin.

În multe cazuri, pacienţii cu leucemie mor în urma colapsului anu-mitor organe, în special cele ”de filtrare” – ficatul şi splina. Milioa-ne de celule albe aduse de fluxul sanguin invadează aceste orga-ne. Dar ele nu doar trec pe acolo, aşa cum ar face celulele albesănătoase. Aceste celule albe canceroase produc o cantitateimensă de enzime care digeră colagenul şi astfel ele mănâncăefectiv aceste organe din interior spre exterior.

Imaginea de pe pagina alăturată arată o secţiune transversalămicroscopică prin ficatul unui pacient cu ”leucemie limfatică”. Fie-care punct purpuriu din imagine este o celulă albă (limfocit înacest caz) care a invadat ţesutul hepatic (zonele roz).

Având în vedere numărul mare de astfel de puncte purpurii şicantitatea de enzime de digerare a colagenului pe care ele le pro-duc, este uşor de imaginat cât de mult ţesut conjunctiv se distru-ge şi câte organe sunt deteriorate de acest tip de cancer.

Leucemia este un bun exemplu al modului în care înţelegereamecanismelor celulare – producerea enzimelor de digerare acolagenului de către celulele albe ale sângelui – ne conducespre găsirea terapiilor eficiente.


74


75

Imagini microscopice ale leucemiei limfatice

Celule albe canceroase (limfocite) au invadat ficatul. Can-titatea masivă de enzime de digerare a colagenului pro-duse de acestea distruge organul, ducând la dereglareaacestuia.

Leucemia sub microscop


76

Dizolvarea colagenului în cancer

Mecanismul de digerare a colagenului despre care tocmai aţiaflat este folosit abuziv de către toate formele de cancer, indife-rent de originea lor. Ilustraţia de pe pagina alăturată arată unexemplu al acestui proces: dezvoltarea cancerului la ficat.

Ficatul este cel mai important organ metabolic al corpului. El esterăspunzător, printre altele, de neutralizarea şi eliminarea toxine-lor din organism. Toxinele ca pesticidele, conservanţii şi multemedicamente sintetice sunt cele mai comune cauze ale canceruluide ficat. Celulele hepatice expuse la aceste substanţe otrăvitoarepot fi deteriorate ireversibil sau chiar distruse. Cea mai frecventăformă de deteriorare duce la o permanentă ”programare” falsă amaterialului genetic al celulei (ADN).

O astfel de alterare malignă a programului de funcţionare al celu-lei marchează începutul procesului canceros prin activarea uneiserii de etape biologice ce duc la izbucnirea în plin a cancerului.Unele din aceste etape sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi răs-pândirea cancerului.

1. Multiplicarea necontrolată a celulelor. Programul unei celulecanceroase este alterat astfel încât face ca această celulă să fie”nemuritoare” şi să se multiplice la nesfârşit.

2. Producerea în masă a enzimelor care digeră colagenul. Adoua condiţie preliminară pentru cancer este producerea deenzime care distrug ţesutul conjunctiv înconjurător care înmod normal ar ţine celulele canceroase blocate.

Cu cât o celulă canceroasă produce mai multe enzime care dige-ră colagenul, cu atât mai agresiv este acel tip de cancer, cu atâtmai repede se răspândeşte în organism şi cu atât mai scurtăeste speranţa de viaţă a pacientului dacă mecanismul nu esteoprit.


77

Tumoare la ficat

Celule hepatice: • Celule sănătoase

(maro) • Celule canceroase

(verde)

La celulele canceroase,nucleul celular estereprogramat, făcând caaceste celule să devinănemuritoare.

Celulele canceroase • se multiplică şi• produc în mod conti-

nuu enzime de dige-rare a colagenului

Celulele canceroase individuale dintr-o tumoare la ficat utilizeazăenzimele de digerare a colagenului pentru a-şi croi drum prin ţesutulconjunctiv înconjurător şi a se răspândi

Producţia de enzime de digerare a colagenuluieste o condiţie preliminară pentru orice tip decancer, pentru a se putea dezvolta şi răspândi,indiferent de organul în care îşi are originea.

Cum se dezvoltă tumorile


78

Cum se răspândeşte cancerul și cum invadează alte organe (metastază)

Mecanismul de dizolvare a colagenului joacă un rol major înmigrarea celulelor canceroase care formează apoi tumori secun-dare în alte organe sau părţi ale corpului. Această tumoare secun-dară se numeşte metastază. Imaginea de pe pagina alăturatădescrie procesul prin care o tumoare la ficat formează metastazela plămâni.

Fiecare tumoare este înconjurată de o reţea de mici vase de sânge(capilare). Cu ajutorul enzimelor de digerare a colagenului, celu-lele canceroase pot ”înţepa” peretele acestor capilare şi pătrundeîn fluxul sanguin. Odată ajunse în sânge, celulele canceroase suntpurtate de fluxul sanguin la fel ca şi celulele albe sau roşii ale sân-gelui şi astfel ajung şi în alte organe.

Plămânul este un organ în care frecvent se formează metastaze,deoarece circulaţia sângelui se ramifică prin miliarde de capilarecare facilitează oxigenarea optimă a sângelui. Diametrul acestorvase capilare din plămâni este mai mic decât al unui fir de păr,ceea ce permite o aderare uşoară a celulei canceroase la pereţiiacestor vase de sânge.

Deoarece aceste celule canceroase încă produc mari cantităţi deenzime ce digeră colagenul, ele devin din nou capabile să pără-sească fluxul sanguin şi să penetreze ţesutul pulmonar. Acolo celu-lele canceroase continuă să se multiplice şi să dezvolte o tumoaresecundară, metastaza.

Cu cât o anumită celulă canceroasă produce mai multe enzimede digerare a colagenului, cu atât mai uşor dezvoltă metastaze.


79

Tumoare la ficat(tumoare primară)

Prin intermediulfluxului sanguin,celulele canceroasepot ajunge la alteorgane

Vas de sângedin ficat

Celulele canceroa-se intră în fluxulsanguin cu ajutorulenzimelor de dige-rare a colagenului

Celulele canceroasepărăsesc fluxul san-guin utilizând enzi-me de digerare acolagenului, pentrua forma tumorimetastatice (în acestcaz, la plămân)Metastază

(tumoare secundară)

Toate tipurile de cancer – indiferent de organul încare este localizată tumoarea primară – folosesc

enzime de digerare a colagenului pentru a ajungela alte organe din corp şi a forma metastaze.

Cum formează metastaze celulele canceroase


80

Călătoria noastră prin organism continuă...

Procesul de formare a metastazei nu mai este unmister.

Imaginea de pe pagina alăturată arată o celulă can-ceroasă mărită cu ajutorul unui microscop puternic.

Corpul acestei celule canceroase migratoare se extinde în direcţia ei de mişcare prin ţesut. Poate forma chiar mici structuri ca nişte ”braţe” care tragcelula canceroasă pe suprafaţa respectivă, în acestcaz, a unui vas de sânge.

Enzimele de digerare a colagenului au fost adăugatepentru a ilustra procesul prin care această celulă can-ceroasă depășește orice obstrucţionare pe care arputea-o întâlni în drumul său.


81

Călătoria noastră prin organism continuă ...

Metastaza canceroasă este un proces unic prin carecelulele canceroase dintr-un organ se depun într-un altorgan aflat la distanţă şi încep să se multiplice acolo.

Acest mecanism unic duce la fenomene precum cel ilus-trat pe pagina alăturată: un mănunchi de celule can-ceroase mamare este prins în vena portă a ficatului.

Odată ce aceste celule invadează ţesutul hepatic, o”tumoare mamară” va începe să crească într-un altorgan, în acest caz ficatul.


82


83

Imagine microscopică a celulelor canceroase mamare(mănunchiul de celule maro în centru) care au formatmetastaze în ficat (zonele albastre). Mănunchiul de celulecanceroase mamare este prezentat în interiorul unui vasde sânge al ficatului (vena portă).


84


85

Acum, că am înţeles mecanismul-cheie pe

care toate celulele canceroase îl folosesc

pentru a se răspândi, trebuie să găsim o

modalitate de a bloca – în mod natural! –

acest proces distructiv.

Lizina ca enzimă naturală de blocare

În capitolele anterioare am aflat despre rolul procesului de dige-rare a colagenului în facilitarea răspândirii bolilor în organism.Activarea necontrolată a acestui mecanism de dizolvare a colage-nului duce la dezvoltarea unor boli agresive, precum cancerul.

Orice abordare terapeutică de natură să oprească sau măcar săîncetinească dizolvarea necontrolată a ţesutului conjunctiv va fiun succes remarcabil în medicină. Datorită importanţei sale uni-versale în lupta împotriva tuturor tipurilor de cancer, acest scopterapeutic a fost numit ”Sfântul Graal al Medicinei”.

Interesant este că Natura însăşi ne oferă două mari grupuri demolecule care pot bloca mecanismul de dizolvare a colagenului.Primul grup este blocul enzimatic intrinsec al organismului carepoate opri acţiunea enzimelor de digerare a colagenului, înnumai câteva momente. Al doilea grup sunt substanţele cu rol deblocare a enzimelor, pe care le luăm din alimentaţie sau suplimen-te. Cel mai important micronutrient este aminoacidul natural L-lizină. Când se furnizează o cantitate suficientă de lizină prinintermediul unui supliment alimentar, aceasta poate bloca zonelede ancorare în care enzimele de digerare a colagenului se leagăde moleculele ţesutului conjunctiv. Astfel lizina împiedică acesteenzime să dizolve în mod necontrolat ţesutul conjunctiv.

Pagina alăturată arată că lizina poate inhiba enzimele de dige-rare a colagenului, oprind degradarea necontrolată a acestuiași împiedicând astfel răspândirea cancerului.


86


87

Lizina, un blocant natural al enzimelor de digerare a colagenului,trebuie obţinută din alimentaţie.

Lizina ocupă ”zonele de ancorare” pe care enzimele de digerare acolagenului le-ar folosi în mod normal pentru a se lega de molecu-lele ţesutului conjunctiv pe care urmează să le digere. Odată celizina a ocupat aceste ”zone de ancorare”, se înregistrează o dimi-nuare a procesului de fixare a enzimelor de digerare a colagenuluide moleculele ţesutului conjunctiv şi deci o mai mică degradaretisulară.

Aminoacidul esenţial lizină poate inhiba digerareanecontrolată a ţesutului conjunctiv de către celule-le canceroase, inhibând astfel răspândirea acestora

şi formarea metastazelor.

Lizina este cea mai eficientă cale naturală de blocare a enzimelor de dizolvare a colagenului


88

Valoarea remarcabilă a lizinei

Toate funcţiile metabolice din organismul uman sunt controlateîn limbaj biologic. Aproximativ douăzeci de aminoacizi cunoscuţicompun toate proteinele din corpul nostru. Aceste cărămizi deconstrucţie ale vieţii funcţionează ca literele din alfabet. Organis-mul nostru foloseşte diferite combinaţii de aminoacizi pentru acrea nenumărate ”cuvinte” biologice (peptide) sau ”propoziţii”(proteine). Aminoacizii luaţi separat (”literele”) au şi ei importan-te funcţii metabolice, lizina fiind un prim exemplu.

Majoritatea aminoacizilor pot fi produși de celulele organismuluiuman. Aceștia se numesc ”aminoacizi neesenţiali”. Totuşi existănouă aminoacizi despre care se ştie că organismul nostru nu îipoate produce, astfel că ei trebuie obţinuţi din alimentaţie.Aceștia se numesc ”aminoacizi esenţiali”.

Lizina joacă un rol tot atât de important în grupul aminoaciziloresenţiali ca şi vitamina C în grupul vitaminelor. Cererea zilnică delizină depăşeşte cererea pentru toţi ceilalţi aminoacizi. Printremultiplele sale funcţii, lizina este cărămida fundamentală de con-strucţie a aminoacidului carnitină care este important pentrumetabolismul energetic al fiecărei celule.

Faptul că organismul uman poate stoca o mare cantitate dinacest aminoacid dovedeşte importanţa acestuia pentru sănătate.Aproximativ 25% din colagen, cea mai abundentă şi mai impor-tantă moleculă structurală a oaselor, pielii, pereţilor vasculari şialtor organe, constă din doi aminoacizi, lizină şi prolină. Astfel,administrarea de cantităţi mari de lizină nu va cauza efecte adver-se, deoarece organismul nostru este obişnuit cu această moleculăşi va elimina pur şi simplu surplusul care nu îi este necesar.


89

Aminoacidul natural lizinăAtomi deazot

Atomi dehidrogen

1 nm = 1 milionime de milimetru(de 10,000 ori mai mic decât o celulă)

Cât de multă lizină poate gestiona corpul nostru?

• Un corp omenesc ce cântăreşte aproximativ 70 kgconţine aproximativ 10 kg proteine.

• 50% din această masă proteică este prezentă sub for-mă de proteine ale ţesutului conjunctiv, colagen şielastină.

• Aminoacidul lizină constituie aproximativ 12% dinmasa de colagen şi elastină, adică aproximativ 0,58 kg.

• De aceea, un organism uman care cântăreşte 70 kgconţine aproximativ 0,58 kg lizină.

Întrucât organismul nostru este obişnuit cu cantităţiatât de mari de lizină, administrarea de către pacienţiicu cancer a 115 g lizină zilnic ca supliment alimentar nupoate fi considerată ca fiind excesivă.

Atomi deoxigen


90

Rolul lizinei în echilibrarea procesului de digerare a colagenului şi repararea acestuia

Tocmai am aflat că activitatea enzimelor de digerare a colagenuluipoate fi blocată în două moduri: cu ajutorul moleculelor de inhiba-re proprii organismului (proteine enzimatice) şi cu ajutorul inhibi-torilor naturali obţinuţi prin alimentaţie, cum este lizina.

Inhibitorii interni ai corpului formează prima linie de apărare careasigură echilibrul între degradarea colagenului şi formarea de noifibre de colagen şi ţesut conjunctiv. În imaginea de pe pagina ală-turată, ”blocanţii” enzimatici produşi de organism sunt reprezen-taţi de triunghiuri albastre.

Moleculele de lizină, colorate cu verde, au acelaşi scop. Ele for-mează a doua linie de apărare, care este gata să intervină atuncicând sistemele proprii ale corpului sunt insuficiente. ”Blocanţii”alimentari nu pot să-şi depăşească scopul nici măcar atunci cândsunt luaţi în cantităţi mari.

Un al doilea factor important ilustrat în imaginea alăturată esteechilibrul dintre mecanismul de digerare a colagenului (roşu) şimecanismul de blocare a acestuia (albastru şi verde) în condiţii desănătate sau boală. De exemplu, când luptăm împotriva infecţii-lor, celulele albe ale sângelui migrează prin corp creând un deze-chilibru temporar în favoarea degradării colagenului – pentrusuficient timp încât să permită leucocitelor să-şi croiască drumspre locul infecţiei. Odată ce celula a trecut, organismul sănătosrestabileşte echilibrul în doar câteva momente.

În cazul cancerului, balanţa înclină permanent în favorarea degra-dării colagenului iar ”blocanţii” interni nu sunt suficienţi pentru aopri distrugerea ţesutului conjunctiv. În această situaţie, adminis-trarea pe cale nutriţională a unor cantităţi mari de lizină şi alţi”blocanţi” alimentari este modul cel mai eficient de a restabiliechilibrul în cazul degradării ţesutului conjunctiv şi al reparăriiacestuia.


91

Enzimă de digerare a

colagenului

Sănătate:

Echilibru sau

Dezechilibrutemporar

restabilitimediat

Boală:

Dezechilibrupe termen lung

Prevenire şi corectare

Administrareaunor doze mari de lizină şi alţi blocanţi alimentarinaturali

Blocaj (produs de organism)

Blocaj din alimentaţie (lizină)

Dezechilibrul pe termen lung al enzimelor dedigerare a colagenului declanşează boala


92

Vitamina C şi Lizina: Moleculele-cheie ale sănătăţii

Stabilitatea ţesutului nostru conjunctiv - şi deci, puterea corpuluinostru – este determinată de doi factori principali: în primul rândo producţie optimă de colagen şi alte molecule de stabilitate aţesutului conjunctiv şi în al doilea rând prevenirea unei degradăritisulare necontrolate.

În afară de lizină, vitamina C (acid ascorbic) este un alt micronu-trient esenţial pentru organismul nostru. Rolul acestor doi micro-nutrienţi în asigurarea stabilităţii ţesutului conjunctiv şi astfel încontrolul cancerului şi al altor boli poate fi rezumat astfel:

1. Lizina Lizina inhibă distrugerea ţesutului conjunctiv prin împie-dicarea digerării enzimatice a moleculelor de colagen. În acelaşitimp, acest aminoacid este o cărămidă de construcţie esenţialăpentru colagenul din organismul nostru.

2. Vitamina C stimulează producţia de colagen şi alte moleculeale ţesutului conjunctiv, fiind esenţială pentru structura optimă aacestuia. Aşa cum ştim din boala marinarilor, scorbutul, deficitul devitamina C slăbeşte ţesutul conjunctiv al organismului. În schimb,un aport optim de vitamina C asigură producţia optimă de fibrede colagen şi elastină, contribuind la un ţesut conjunctiv puternic.

Ceea ce înrăutăţeşte lucrurile este faptul că organismul uman nuproduce nici lizină nici vitamina C, iar alimentaţia noastră moder-nă nu conţine aceşti nutrienţi în cantităţi suficiente. Ca urmare,aproape fiecare persoană suferă de insuficienţa pe termen lung aacestor micronutrienţi esenţiali.

Această cunoaştere ne permite acum să dezvoltăm strategii efi-ciente pe calea controlului cancerului. Producţia optimă de ţesutconjunctiv susţine încapsularea, adică încătușarea biologică atumorilor.


93

Moleculă de lizină

Vitamina CStimulează producţia de noimolecule de colagen şi forti-fică ţesutul conjunctiv

LizinăBlochează enzimele de digerare acolagenului oprind distrugereanecontrolată a ţesutului conjunctiv

Moleculă devitamina C

Încapsularea tumorilor pe cale naturală

Colagenul sănătos – cheia prevenirii şi controlului bolii

Producţia optimă de molecule de colagen este critică pentru unţesut conjunctiv sănătos şi formează baza unui control eficient alcancerului şi al altor boli. Imaginea de pe pagina alăturată ilus-trează etapele importante ale producţiei de colagen în interiorulunei celule şi descrie rolul esenţial al anumitor micronutrienţi înacest proces.

Producţia optimă de colagen şi structura acestuia depind în modcritic de trei micronutrienţi:

• Vitamina C controlează producţia de colagen la nivelul nucleu-lui celular. În plus, fibrele de colagen nou formate, care se înfă-şoară una în jurul celeilalte precum o frânghie răsucită, aunevoie de această vitamină pentru a atinge o stabilitate opti-mă. În acest scop, vitamina C catalizează formarea de ”punţi”biologice între fibrele de colagen separate, stabilizând astfelîntreaga structură.

• Lizina este o importantă cărămidă de construcţie a lanţului deaminoacizi care formează molecula proteică de colagen. Deoa-rece corpul nostru nu poate produce acest nutrient, fiecaremoleculă de lizină trebuie să fie asigurată din alimentaţie saudin suplimente.

• Prolina este un aminoacid şi de asemenea o importantă cără-midă de construcţie a colagenului. Spre deosebire de lizină,prolina poate fi produsă de organismul uman, însă în cantităţilimitate. Dacă cineva suferă de o boală cronică – asociată cudegradarea enzimatică a colagenului, pe termen lung – capaci-tatea organismului de a produce prolină poate fi epuizată.Acest lucru conduce adesea la deficit relativ de prolină, cu con-secinţele cunoscute de slăbire a ţesuturilor care facilitează maideparte progresul bolii.


94


95

Vitamina C

Controleazăproducţia decolagen înnucleu

Prolina

Componentă a colagenului, adesea produsă în cantităţi insufi-ciente în organism

Molecula de colagen

Vitamina C

Formează OH (grupuri hidroxil)necesare pentru a lega fibrele decolagen, stabilizând astfel colagenul

Lizina

Componentă a colagenului, furnizată exclusivprin alimentaţie

Aminoacizii prolină şi lizină sunt cărămizile de construcţie a colagenului

Încapsularea tumorii: DovadaAcum datorăm cititorilor noştri o primă dovadă ştiinţifică. Vomalege să explicăm rolul decisiv al vitaminei C în încapsularea –adică ”încătușarea” de către ţesutul conjunctiv a tumorilor.

Un fapt remarcabil este că, spre deosebire de fiinţele umane,majoritatea animalelor pot produce propria vitamină C. Încă şimai surprinzător este faptul că în lumea animală cancerul estefoarte rar – în timp ce în lumea noastră el ucide un om din patru.

Am dorit să studiem întrebarea fascinantă dacă este posibil ca unsingur factor, prezenţa vitaminei C în cantităţi optime, să decidăinhibarea evoluţiei tumorii. Pentru a răspunde la această întrebaream dezvoltat un model de şoarece al cărui organism nu era capa-bil să producă vitamina C. Astfel am imitat exact ”defectul gene-tic” care îi afectează pe toţi oamenii zilelor noastre.

Pentru următorul experiment am împărţit animalele incapabile săproducă vitamina C, în două grupuri. Ambelor grupuri de animaleli s-au inoculat celule de cancer de piele (melanom). Apoi unul din-tre grupuri a primit alimentaţie ce conţinea cantităţi optime devitamina C, în timp ce alimentaţia celuilalt grup a fost deficitară înacest nutrient esenţial.

Pagina alăturată ilustrează rezultatul dramatic documentat pen-tru prima dată prin acest experiment. Animalele cu alimentaţiedeficitară în vitamina C au dezvoltat tumori mari care creşteaudifuz şi în ţesuturile alăturate (imaginea A). În schimb cele a căroralimentaţie a fost suplimentată cu vitamina C, au dezvoltat tumorimai puţine şi mai mici. Cel mai remarcabil fapt a fost că alimenta-ţia cu conţinut optim de vitamina C a dus la formarea unor limitări(încapsulări) de ţesut conjunctiv în jurul tumorilor acestui grup(imaginea B). Acest experiment arată că prezenţa sau absenţavitaminei C este un factor decisiv care stimulează sistemul de apă-rare al organismului împotriva tumorilor canceroase.


96


97

A. Tumoare canceroasă dezvoltată la un şoarece incapabilsă producă propria vitamină C, care a fost ţinut pe ali-mentaţie deficitară în vitamina C.

Observaţi marginea difuză a tumorii (săgeata) prin carecelulele canceroase invadează nestingherite ţesutul din jur.

A

B

B. Cu suplimentare de vitamina C, organismul șoarecilor dincadrul aceluiaşi experiment a format o puternică barierăde ţesut conjunctiv în jurul tumorii, limitând-o la locaţiasa originală.

Din această imagine rezultă în mod evident că tumorileîncapsulate nu sunt susceptibile să invadeze ţesuturiledin jur şi să formeze metastaze.

Dovada ştiinţifică: încapsularea naturală a tumorilor este posibilă

Victorie asupra cancerului mamar

Mă numesc Baerbel Saliger.

La vârsta de 48 de ani am fost diag-nosticată cu cancer mamar. A fostun moment care mi-a schimbat via-ţa. Am fost supusă intervenţiei chi-rurgicale şi mi s-a extirpat sânulstâng. Următoarele 14 cicluri de chi-mioterapie agresivă m-au făcut să-mipierd frumoasa podoabă capilară.Pentru partenerul meu nu mai eramfemeia pe care o iubise. Când m-a

părăsit pentru totdeauna, ultima mea licărire de speranţă a ple-cat odată cu el. Nu mai vroiam să trăiesc.

Fiica mea în vârstă de 18 ani şi părinţiimei au avut mare grijă de mine, dar şi rudele şi prietenii m-au încurajat.După un an de la chimioterapie, amfost diagnosticată cu ”osteoporoză înultimul stadiu”, ceea ce m-a făcut sămă prăbuşesc şi mai mult. Eram dispe-rată, dar nu am renunţat. Nu maiputeam să merg şi mâinile mele cugreu erau capabile să întoarcă pagini-le unei cărţi, dar măcar puteam săcitesc. Cortizonul care mi se adminis-trase îmi făcuse corpul să arate pufosca un aluat cu drojdie pentru gogoşi şi am avut nevoie de unscaun cu rotile pentru a compensa incapacitatea de a merge.

În acel moment am primit informaţii despre rolul micronutrien-ţilor în lupta împotriva cancerului. Mi-am spus: ”Mai rău de atâtnu poate să fie – de acum nu poate exista decât o singură cale,cea ascendentă”.


98

Faceţi cunoştinţă cu Baerbel Saliger


99

La trei luni după ce am început să-mi suplimentez alimentaţiacu micronutrienţi, durerile din organismul meu s-au diminuat. I-am spus medicului că nu mai vreau să iau cortizon. A obiectat.Împotriva sfatului său am decis să întrerup cortizonul. Dupăpatru săptămâni, analizele mele de sânge arătau rezultatebune. Medicul mi-a explicat că acesta era rezultatul tratamentu-lui cu cortizon. Am zâmbit şi nu am spus nimic.

După jumătate de an de când am început suplimentarea ali-mentaţiei cu micronutrienţi eram din nou capabilă să merg – şide asemenea să râd. Eram convinsă că relativ curând aveam săfiu capabilă să şi iubesc din nou. Când am trimis chitanţele decumpărare a micronutrienţilor companiei de asigurări, aceastaa refuzat să acopere costurile, deși suplimentele respective măajutaseră.

Diagnosticul de cancer mi-a fost pus cu 12 ani în urmă, iar supli-mentarea alimentaţiei cu micronutrienţi a început exact cu 10ani în urmă.

În ianuarie, fiica mea mi-a dăruit un buchet mare de flori şi mi-aspus cât de fericită este că sunt în viaţă. Când mă uit astăzi înoglindă, amintirea acelor timpuri trecute revine, dar numai pen-tru scurt timp. Acum din oglindă îmi zâmbeşte o femeie fericită.

Dansul a redevenit hobby-ul meu favorit, iar în câteva luni voi fibunică. Mai fericită de atât nu aş putea fi.

Halle, August 2011,

Baerbel Saliger

Ce am făcut ca să răspândim acest mesajCând aţi citit mărturia doamnei Saliger în paginile precedente,poate v-aţi întrebat: au existat astfel de cazuri şi în alte părţi alelumii? De ce nu pot mai mulţi bolnavi de cancer să beneficieze deaceste informaţii? De ce media nu vorbeşte despre aceste lucruri?Ce aţi făcut voi, ca pionieri ai acestei cercetări, ca să răspândiţiinformaţia?

Aceste întrebări sunt perfect legitime. Vă vom oferi răspunsurile înpartea a 2-a a acestei cărţi. Aici dorim să atingem doar câtevaaspecte de importanţă imediată.

În prezent avem informaţii despre mii de pacienţi cu cancer, carene-au împărtăşit date despre ei. Mulţi dintre ei sunt încă în viaţădupă ce timp de 10 ani şi chiar mai mult şi-au suplimentat alimen-taţia cu micronutrienţi. Prin intermediul acestei cărţi dorim să văîmpărtășim câteva din aceste cazuri.

În 2001 am avut prima confirmare despre această descoperirerevoluţionară în lupta împotriva cancerului, la Institutul nostru decercetare. Ulterior, am făcut totul pentru a informa lumea despreacest lucru. Unul dintre primii paşi a fost publicarea acestei desco-periri medicale revoluţionare în cel mai mare ziar din lume USAToday, la 8 martie 2002 (vezi introducerea).

În anii ce au urmat, am susţinut o mulţime de prelegeri în StateleUnite şi în multe ţări europene. Am fost la universităţi orientatespre oncologie şi am invitat profesioniştii din domeniul medical să nise alăture într-un efort internaţional de salvare a milioane de vieţi.

În paralel, Institutul nostru a devenit un institut independent decercetare, una din instituţiile de frunte în domeniul sănătăţii natu-ral cu bază ştiinţifică. Nu cunoaştem o altă instituţie de cercetarecare să fi publicat mai multe date ştiinţifice despre controlul natu-ral al cancerului şi să fi pus aceste date pe internet.(www.drrathresearch.org).

Mesajul nostru despre ”Victoria asupra cancerului” prin interme-diul mijloacelor naturale nebrevetabile a fost bine primit de publi-cul larg şi profesioniştii medicali cu mintea deschisă de pretutin-


100

deni. Totuşi, pentru medicina cu orientare farmaceutică şi pentru”afacerea cu chimioterapia” descoperirile noastre au reprezentato ameninţare fundamentală. Nu este suprinzător faptul că aceas-tă tabără a primit informaţia cu indiferenţă şi chiar rezistenţă.

Cu trecerea anilor însă, această rezistenţă a fost în mod decisivslăbită de numărul mare de date de cercetare publicate de insti-tutul nostru – ca şi de o ”explozie” de studii de cercetare dinîntreaga lume care au urmat anunţului public făcut iniţial de noiîn USA Today din 2002 (vezi grafic).

Următorul capitol oferă o vedere generală asupra cercetării noas-tre de neînfrânt care a spart fortăreaţa veche de jumătate desecol a monopolului farmaceutic al chimioterapiei și radiaţiilor catratament pentru cancer.


101

Creşterea anuală a numărului de publicaţii de cercetarepe tema ”Vitaminele şi Cancerul”

1000

3000

5000

2001 2003 2005 2007 2009

Sursa: www.ncbi.nlm.nih.gov/


102

Rezumatul vostru personal asupra acestui capitol

Când am scris acest capitol, am avut în minte scopuri mariîn ceea ce priveşte schimbările pe care această informaţie leva aduce în înţelegerea cancerului de către cititorii noştri.Pe această pagină vă oferim posibilitatea să bifaţi cele maiimportante dintre aceste scopuri.

Ştiaţi că...

Celulele canceroase copiază mecanismelenaturale utilizate de organismul nostru încondiţii normale?

Această ”înşelătorie” biologică este motivulpentru care cancerul poate scăpa sistemuluipropriu de apărare a organismului?

Fiecare tip de celulă canceroasă utilizeazăenzime agresive care sunt capabile să dis-trugă ţesutul conjunctiv înconjurător în sco-pul de a se răspândi şi a invada alte organe?

Prin înţelegerea mecanismului celular alinvaziei putem identifica mecanismele-cheieşi dezvolta ţinte specifice pentru controlulnatural şi eficient al acestei boli?

Aminoacidul lizină şi vitamina C sunt prime-le două substanţe natural esenţiale pentrustabilizarea ţesutului conjunctiv din jurultumorilor – un mecanism-cheie pentru con-trolul final al epidemiei de cancer?

Da Nu


103

Dacă credeţi că lucrurile pe caretocmai le-aţi aflat sunt importantepentru colegii voștri studenţi, luaţiaceastă carte cu voi la şcoală saufacultate şi prezentaţi-o atât cole-gilor cât şi profesorilor.

104

105

Scopul acestei cărţi: să punem capăt EpociiFricii!

Furtună marţiană

‘Ştiinţa ca artă’ este o idée de August Kowalczyk.

‘Furtună marţiană’ este o imagine microscopică a tumorii de melanom.

Fotografia a fost făcută la Institutul de Cercetare Dr. Rath.

Vizitaţi întreaga galerie lawww.dr-rath-humanities-foundation.org/exhibition/index.html.

Date post:	01-Feb-2017
Category:	Documents
Upload:	dodieu
View:	244 times
Download:	1 times

Descoperirea medicală revoluţionară în ceea ce priveşte controlul ...

Documents