Desch iderea Par lamentu lu i : Sosirea M. S. Rege lu i Ia Camera deputa ţ i lor . — (Vezi explicaţia)

2 . — No. 47. UNIVERSUL LITERAR Luni, iBi-Noembrie 4 9 1 0 .

TOLSTOI APOSTOLUL NU COSITFNEGHINA

da L e o n T o l s t o i • I n t r ' o fâneaţa începu s ä so pră­

sească n e g h i n a . Ca să s c a p e dc ea, proprietarii fânetel s e apucară s'o cosească şi, f ireşte, ea se ' n u m i ţ i m a l r ă u . Ori , u n p r o p r i e t a r hun şi în ţ e l ep t d in vec ină t a t e , ce rce t ând pe cei ce a v e a u f ânea ţ a , le d ă d u m u l t e s f a t u r i ş i , î n t r e altele, şi pe acela de a n u cosi neghina , căcî se va în­m u l ţ i p r i n ?a însăş i , ci de a o smul ­ge cu r ă d ă c i n a .

Acum, s tăpâni i fânetel, fie c i d i n î n v ă ţ ă t u r i l e bunului lor vecin n u l u a r ă î n s e a m ă pe aceea privitoare l a nevo ia de a s t â r p i n e g h i n a tn toc de a o cosi, fie ca n u l înţeleseră, s e u că, din interese ретзопчіе, ш і v r u r ă s ă i d e a ascultare , continuări i a cosi n e g h i n a ş i deci a o înmulţ i .

Aniî u r m ă t o r i , m a l m u l ţ i a l t ă a-m i n t i r ă s t ă p â n i l o r fânete l s ta tu l î n ­ţ e l ep tu lu i şi bunului veein, d a r «1 nu'I a s c u l t a u ş i răceau e a p â n ă a-t unc i . Cu chipul acesta, cositul n e ­gh ine i , de îndată ce se ivea, deveni n u n u m a i un obiceiu, c i ch iar » tra­di ţ ie s ac ru şi fâneţea se înte lenea fot -aia! mu l t .

Veni o v reme , în sfârşit, când n u m a l fu în fâneaţă de cât neghină . P r o p r i e t a r i i ei se v ă i t a ă ş f ş l bă­t e a u c a p u l să găsească leac acestei s t ă r i . E r a unul , ş i n u m a i anu l , a-cela pe ca r e li-1 d ă d u s e vec inul ce l în ţe lep t şi bun. D a r nu'I întrebuin­ţau.

I n u l t i m u l t imp, un trecător, În­t r i s t a t de a vedea prăpădiadu-se o i â n e a ţ ă a t â t de frumoasă , căută in poveţ i le l ă s a t e de proprietarul cel în ţe lep t şi uitate intr'un colţ, d a c ă n u e r a vre -una potrivită cu s t a n a * de a t u n c i a lucrului . Găsi pe aceea ca re s p u n e a s ă n u se cosească ne­g h i n a , ci s ă fie smulsă c a rădăcina. S p u s e deci s tăpâni lor fâneţe i că fu­seseră m-pre vânători s i că, cu mul t î n a i n t e , bunnl..ş4 înţe&apfcul proprie-t a r îl vest ise deeurmaraïe acestei юе-preveder î .

I n loc să canto a vedea d a c a tre­c ă t o r u l avea dreptate şi , i a c a z u l aces t a , s ă n e niaî cosească n e g h i n a , sau . la d in potrivă, s ă i dnvedeasră n e d r e p t a t e a ; іш l e c . iarăş i , s ä pri­m e a s c ă pe d e a ^ t r e g e l р э ѵ а | а pre-p r i e t a r u l u l ce i bun ş i înţelept, stă­p â n i i fâneţe i s e m a a i a r â d e adece -j e a a m i n t e a î re tă tarata; ş i s e apá­c á r a să ' i hulească.

Uni i îl n u m e a i tna t taa ta t , care t ş i î n c h i p u i a că n a m a i e î рг l ume Sn-ţe lesesc p o v e t ü e pweprirtarnlnî cel bun. Alţii î l t r a t e n de t ă h a a c i a f s l s , de t r ă d ă t o r ş: calomniator. Alţii , n e l u â n d în s e a m ă că n » spu­sese nimic de la eL c i ca n u m a i a-min t i se pove tüe u n n i a n st imat d e toţ i , a f i r m a u că era răă-făcăter, do­r i t o r de a vedea neghina înmuiţ ia-du-se p â n ă c â n d i âneata s e va fi p i e r d u t cu desăvârşHre.

— Zice că n a tiefen« cos i tă ne ­g h i n a , s t r i g a u ei ; dar d a c ă n o d i s ­t r u g e m se v a 'шииЩ m e r e * ş i , a-t unc l , ad io f â n e a ţ a noastră '

Cu b u n ă ş t i i n ţ ă nu pomeneau c ă t r e c ă t o r u l n u spusese s ă a u se d i s ­t r u g ă n e g h i n a , ci s ă l i e s m u l s ă c u r ă d ă c i n a în loc de a fi cos i tă .

P ă r e r e a c ă trecătorul era n a smin t i t , s a u un tă lmaciu minc inos , s a u u n monstru care n u vroia d e câ t r ă u l altuia, se mrădăeinfl a tât î n câ t cine n u . r â d e a d e - e V Я a a t j o -corea . Şi, »a c iuda tuturor l ă m u ­r i r i l o r ce da, c u m c ă adică , departe de a d o r i înmulţ irea neghine i , cre­dea , d i n po t r ivă , c ă s târnirea e i e ra unti din cele d in tâ i datori , a i e « S p â ­n u l u i fâneţe i , şi că î n ţ e l e g e a aceas ­ta s t â r p i r o d u p ă cum o în ţe lesese p r o p r i e t a r u l cel b u n şi în ţe lept , ş i că el n u m a i a m i n t e a s fa tu r i l e aces­t u i a , cu toa te cele ce s p u n e a , n u e r a a s c u l t a t , căc i toţ i e r a u învoi ţ i a s p u n e că e r a n e b u n de t ruf ie şi t r ă ­d ă t o r f a ţ ă de c u v î n t u l m 'onr ie tavu-

lu ï cel bun ş i în ţe lep t , sau u n tică­l o s atât d e marc în c â t î n d e m n a oameni i sa n u d i s t r u g ă i a r b a cea rea ci, düi po t r ivă , s ă o Î n g r i j e a s c ă ş i s ă ' i favorizeze î n m u l ţ i r e a .

Acelaş lucru m i s'a Î n t â m p l a t c â n d a m p ledat pentru acel p recep t al E v a n g h e l i e i c a r e s fă tueş te s ă n u se c o m b a t ă răul p r i n violenţă. Re­g u l a a fost f o r m u l a t ă de Ch r i s t o s ş i toţi d iscipol i i l u i a u repe ta t -o în tot locul şi t o a t ă v r emea . Dar , fie că n 'a fost l u a t ă în s e a m ă , fie că n 'a fost iaţeteasii , ii» iarăş i c ă s'a cre­zut prea grea u r m a r e a eî, c a c â t a trecut vremea, c e a t â t a fost m a l neglijat*.

S ' a Întâmplat c u m i n e c a ou tre­cătorul ace la , c a r t a m i n t e a s tăpâni ­lor fâneţei vech ia novată a pşeprte-tarulul ce l b o n - s i Înţelept, t ; după cane iarba cea rea. c u trebuiaacositâ c i s m u l s ă d in rădăcina.

Ş i d i n cuvintele mele s e - s c o a s e concluz ia ea atr ibuiam i u i < Chris t o doctr ină î n viráatca căre ia n u tre­bue s ä te 'mpoiaiveştji rău la l . Ş i toţi ce i a căror • viută e Întemeiată pe violenţă ş i cătora , deci, v iolen­ţele le e scumpă*, s'au grăbi t i s ă a-dopte aceas tă fáftsa interpretară a eovínte lor melc ^ i n a c e l a ş i t imp, a celor a l e lu i l i n s , ş i s ă prosbuae c ă Învăţătura d e m n o se o p u n e rău­lui v io lenţa e s t e t ő doctr ină ramcl-noasă , smint i tă , sacri lege şi rău­făcătoare.

Ş i o a m e n i i cont inuă liniştiţ i , s u b cu vînt сй d i s trug răul , s ă l i repro­ducă ş i s ă i înmulţească .

LA GURA SOBEI 1 de

1 Seri le , când vântul cutreeră, ea O B tiesnaääjduit, cu purul vâteef,' niiţîie târgului, sau când ploaia Îşi picura cu aceeaşi tristeţă cântecul el de leagăn, în fereşti, serâe acele cât de dalei sunt să k petreci sángnr, la gtura s e ­b e i ! Să te aşezi pe scăunaşul tău cel scund, sS dal áramai gândurilor-să apuce încotro ie-o duce gustul şi să ti tnneci apoi privirile in mormanul j e -ratecuhil din s o b ă ! . .

Lemne le fiotruata! sf*r*e, bâzâe ea niste айнпе, mástul lor se preface i n t r u s fei de spumă care p a r e i cloco­teşte intre crăpaturile lăsate 4 e ascu­ţişul toporului, pe urmă flacăra tabac neş te , pâlpâe «e eâ ievaor i , rumenind odaia ca «e nişte fulgerări, apel s e desparte ha seci, In sute, în ni i l .de lim№ cari s e Încing de-asupra l e m n e ­lor, a căror coaja, acoperită p e a lo-curea e e muschmi Iacă verde, cade In я с т ш . Lemnul rămâne curat, tare ca osul , ş î "a boţit», ret eu focal se preface repede i n t i o r a m u r i « e m i r i g e a a .

Şi d in cupa aceasta basmul Începe. Jeratocui s e farămiţeşte; ici pe a n шогюап de rubine, intr'un palat de amesnst , «nsanteme iaflorescu par'că l a farestre; o acaparare, ca » vrajă, îl preface d i n t r e e s t a , íereatrele s a u st ins , perdele negre tivite e u fir par'că, t r e u ora d m dosul estye(elor de aur, şt "a spaleie castelului un apaş Işl a -prinêe « e r a t Ş i iar • scăpărare, mor­manul de rabin s e risipeşte şi'n locul lui a s Е ш р d e aur se latin de până departe, s i 'a aaijlccul acestui pustiu strălucitor, a n torn bătut ш nestimate sclipeşte ş i â în vârful tel ţâşnesc m ă -s s a c b t u r l de rase ş i de scântei. Iar de-asupra u n curcubeu işî plouă cu­lorile tul suave. Şi priveliştea iar se Întunecă, ş i iar se luminează, şi iar se sebimbă, şi pe păreţi! odăii fulge­rări, scăpărări s e aprind şi apun, şi 'n fsadul ochilor Ш o lume Întreagă şi minunată prinde fiinţa.. .

Până c e toată lumea aceasta vrăjită se preface în scrum ! Atunci fundul sobei rămâne o gură de peşteră p a r c ă , şi odaia ţi-I în tuneca tă . Iar la ferestre ploaia işî î ngână , m e r e u , cântecul el de leagăn. Si, trist, te culci în patul tău, şi ascul tând picuriï in g e a m u r i , te 'ntovărăşeşti cu somnul, frate al mori ii,

A M O R U L I M P O S I B I L — după J . R K I B l t Л С Н —

— Urmare şi sfârşit — I n această imagine , d e s igur , care

prezintă o realitate înşelătoare, tre­bue c ă u t a t ă n a ş t e r e a h o t ă r â r e ! către c a r e înc l inase în u r m ă . S i t u a ţ i u n e a nu fusese de cât a g r a v a t ă î n u r m a a-cestel s l ăb ic iun i , t â n ă r u l , en tu s i a s -m a t , vo ia s'o c u n o a s c ă î n s fâ rş i t ; el s p u n e a ca să vie, s ă se c ă s ă t o r e a s c ă cu ea. M a r i a t r e m u r a de t e a m ă că, v i o l â n d p r o m i s i u n e a f ăcu tă d e a n e p ă t r u n d e núsierul l a c a r e s e î n c h i d e a s ă n u s e arate p e neaşteptate . Toată a a i s t e a te d is trasă . F u deşteptarea f r u m o s u l u i v i s t n z a d a r prelungii . Drumul înflorit, p e nevinovate păşit , s e termina l a o prăpast ie . Cele două surori , acum p l â n g e a u a d e s e a u n a l a braţele celei lalte ş i L u i s a , ca ş i Maria, eratt desperate. E a vedea ob­stacolul l a fericirea Măr i e i .

A r fl voit s ă nu m a l fi existat s ă n u maî fie, s ă d i s p a r ă . E a se gân­d e a : „ A h î d a c ă s'ar p u t e a !" Apoi i-d e e a s e preciza : „ D a c ă a c e a s t a s 'ar putea Г .

Le vorbisem a l tă dată — oh ! m a i mul t pentru a l e aţ ip i spiritul, in zi­l e de crisă, despre o închipuire ăe speranţă — de u n doctor amer ican care a r primi d e a Încerca operaţiu­n e a liberatoare. Era adevărat , fi scri­sesem s i e l î m i răspunse fn acest sens .

L u i s a iml aduse aminte . A m â n - . d o u ă m ă implorară. Rés i s ta i m a l În­tâi , însă voinţa lor persevera, a m a ­toare, pas ionată , irezistibilă..

Oh ! d e s igur. Marin nu l i idrăsnea s ă spere d e a putea fi luaţi i tn căsă­torie, c ă c i o c icatrice teribilă a r l i p e r s i s t a i ; d a r s ä 1 v a d ă cel puţin să- i a u d ă pe acela p e care îl iubea, să- l v a d ă ясшпри-1 ş i Irnmosu-î chip, să-l privească de s u s ş i până jos , su ­râzător,- extaziat, să-t îmbrăţişez? mâini le , fie m ă c a r o zi, o oră ş i s ă p o a r ă pe urmă, c a m c u m a r muri c i n e v a dc fericire, n"ar fi fost chiar p fericire cerească 3 Cedai. E a se te­m e a de sgomotu] <ce s ' a r fi făcut îa Francia , ea&vroia c a el s ă nu af le nimic ş i daaă operaţ ia n a a r fi reuşit, dacă s ' a r fi tatămpbab с а - е а валпскѵ ră, ea voia să-t l ä s e « amint ire a i că­re i mister s ă i rămâa fără g r o a z ă , I n Fimerica ne-am d a a l t e numir i , ş i ori care a r fi fost d e s a o d ă m a n t u l , ori care a r f î fo s t sgouiotul ridicat d e a -cest eveniment, secretul» p u t e a fi păs­trat.

P lecarăm ! Adevărata mea gri jă , teroarea

m e a a ş i putea spune, începu abia a-cunu N u n u m a i că dest inul s e hotă­ra cu paşi p r e a repezi, d a r chirurgul după u n p r i m s tudiu, l ă s ă s ă i s e va­d ă o oare-care încurcătură. II ghici­răm, caazele.

Luisa era m a i fragedă, m a l deli­cată, d» o rasistenţă m a i m i c ă d e c â t Maria.

Mi s e păru c ă o să sacrif ic pe u n a pentru a scăpa pe ceala l tă . Ş i încă , e r a m c u s i g u r c ă ea v a fi s căpa tă ? Dar ch iar c u a c e a s t ă s i g w a a ţ ă , c u m a ş i fi putut s ă m ă decid f

M ă opuse i . Insă -ş î M a r » prefera să renunţe.

"Luisa, d in c o n t r ă , pe r s i s t a . A h ! teribilă luptă care se d ă d u a-

t u a c i între cele două copile, u n a pre ­t inzând să-ş i sacrifice visul, c ea l a l t ă v i a ţ ă ! „ .

L u i s a n u vo i a să ştie de n ic i o vor­b ă de sacrificiu. E a voia o p e r a ţ i a ş i pentru d â n s a , căci chiar m o a r t e a î i părea prefesabilă acestei existenţe m i s e r a n U e în care nici o d a t ă n u a r s t r ă l u c i nici o bucurie . Ce cuvânt a r fi avut ca s ă regrete aceas tă v i a ţ ă ?

Din contră, d a c ă trebuia să moa­r ă , a r fi avut această g lor ioasă mân­gâ ie r e de a se fi g â n d i t la fer ic i rea Măr ie i .

D a r за ne a s i g u r a că no i ne înşe­l a sem, că ea e r a tot a t â t de t a r e c a şi s o r a sa şi că v a s u p r a v i e ţ u i ; doc to ru l pe de a l t ă p a r t e , se t emea , de s igur , de a pe rde ocaz ia unei s g o m o t o a s e ce lebr i tă ţ i .

O n o u ă examinare tt f ă c u să-şi schimbe impresiuni le ş i a n e a s igu­ra atât î n câ t M a r i a , convinsă , se re­s e m n a ş i eu m s u m î , rătăcit , tor­t u r a t , s imţi i toată energia, toată vo­inţa pentându-mi-so, părăs indu -ma" .

Vorba bătrânului deven i din ce I n ce m a l nehotărâtă, m a l penibilă. F ă ­cu o s fo r ţ a re sp re a înce rca să con­tinue. Dar n u putu s ă termine d e cât d e o d a t ă , cu o voce deven i t ă a s p r ă ş i c a r e făcu să-I ţ â ş n e a s c ă cuvinte le ca un va l dc s â n g e .

— Mi Ie-a u c i s pe a m â n d o u ă ! ; Aşteptai c a a c e a s t ă emoţie s ă s e p a i eo ta toase i pentru a ceda in sfâr-

ф & s i p i r a a t e î în teme ia tă ce aceas­t ă povestire o forma în spiritul meu. ŞBar, deja continuă cu o voce joasă : ţ — Cel puţin, acela pe care'l iubea

• Ş M J va ş t i nici odată. E a i-a lăsat o jsraiatire fără groază, al cărei mister f»paie avea partea sa tristă, d a r ş i

rtea s a frumoasă. In mormânt , nde se odihnesc amândouă , nu de-

>arte de aici , a d u s cu dânsa scriso-ile ş i fotografia pe c a r e le-a primit

^precum ş i o reproducţie a portretu-

£i i ce-I trimisese. A adormit ţinân-u-îfl pe i n i m a sa , surâzând l a acest

4rând, l a acest d i n urmă v i s că-l va fregăsi î n t r ' o altă viaţă ş i că aco lo se fra împlini î n fine unirea lor, s ingu-•fca care utea fi posibilă, a c e e a a su­f le te lor lor . . . I — Fi i s igur, zisei, că acest vis s'a real izat !

— D a ! m u r m u r ă ei, s au p o a t e se va realiza !

•— Este cbiar de pe a c u m ! a f i rma i c u forţă.

Şi , cum ridică asupra mea o privi­re mirată :

— Sunt c inc i a n i , Й zisei , dc c â n d Laon Ternis e mort !

El î m i l u ă mâin i l e me le şi im ' s tr igă :

— Ce? ş t i a i ? — Şt iam că o m a r e iubire mis te-

riosă turburase v ia ţa lu i Ternis. Lacrămi începură s ă curgă v încet

din och i i bătrânului şi-si a scunse fa­ta In mâini- Dar s imţi i că, pen­tru pr ima oară, & raz* de mul ţumire i lumina această imensă tristeţe. Ş i , î n adevăr, când Işl ridică capul, a-proape surâzând, se citea un extas

i pe ochii lui : — Da, m u r m u r ă el, s'au regăsi t , Ş i cu aceeaşi voce rugătoare, S'

d ă o g ă : — T o « trei!

GASTON TOUSSAINT. Marsilin. 19«.

-m-

U RAÖÍCINA FfUSINUlUI . . .Aşa m ' a m chinui t toată ziua. . .

atu a lergat e a u n nebun din zori şi a c u m i s o b o s i t » î s tare obosit . . . Cinci s i t a r i - . asta-1 toată g o a n a m e a necurmată

Şez i j o s , - Vezi cât de f r u m o s I î , i*L.. A ş a e In totdeauna toamna. . . pe vremea as ta . . . Puş t i l e s ă le reze-m è i n ici. . . de f rasmal acesta. . . Să­racii 1 bătrân. . . II tare bă trân! . . . A c u m 11 trist şi'şi p lânge f r u n z e k prăpădite. . .

A C T J I acesta. . . melancol ia asta, nift cuprinde.. . mă copleşeş te , îmi d e s t r a m ă sufletul ş i p a r ' c ă ascu l t în freamătul frunzelor r ug in i t e , ca o adiere, venită de aiurea.. . de de­parte atât de clar, atât de dulc« chemarea pământulu i . . . Ş i tu sus­pini !

Nu ' ş ce tarâarire a r e fraainal . . . bătrânul ăsta s ingurat ic , te a t r a g i . . . te pune pe g â n d u r i ş i târz iu , c â n d te desparţ i de l â n g ă e l , n a ' ş d e c e pleoapele ţ i le s i m ţ i t a r e a r a t e î n l a ­c r i m i 1... Cât demul t t-a iubit Coa-m i n t . . T u n u l-al cunoscut? B a da !... i c i l a rădăc ina tu l a căzut— Cât ă>i m u l t a m p l â n s î n seara a-ceea i...

O rază s e a r b ă d ă se res f i ră p r i n t r e r a m u r i . . . t r e m u r ă pe feţele 1о>г t r i s te , p ie rz ' indu-se î n tu f i şu r i l e veş ted ; . Ca u n m u r m u r . . . cu zgomot de vâs­le, u n cocostârc sfâşie văzduhul şi p i e r d u t în l a r g u l z ă r i l o r a l b a s t r e ,

Lunï , 2 2 N o e m b r i e 1 9 1 0 , U N I V E R S U L L I T E R A R No. 4 7 . - 3 .

« h itt ii рыаі emrmikjrwäe рвілшгіаівг răMfc-

'Etait ai e i e a î a paart«* as te— eb i a ккюЬ t ă u , s*am c u « K A Ä 1« e à » ín- f u n d u l ză r i lo r , садв4 akntat« r a -năimi, îi.fwaurjk. mfâdiQaissi, se «tejariü-ti<ï <> еаргмшЕа, i e se m Ішиіш» аюшг-^uBiuă imsaaitgeirat,, priveşte ш МИииі, d a r Сіжшгш ridară p u ş c a шп íii-t-g.w ішрішгр-игаі: şc ейр*ік»ага sirăi-рлпшй. . . cm jyteiaMÍk maisukat d e dt№*s-ri», s e tarai*., s u r , c a t ă s ă ракипиаа Іш asäkameuli «ïmsuarfloar.™ A m a ï r idi ­c a t o d a t ă puşca . . . o> t r o s n i t u r ă g r o ­z a v ă ş i Сіжнаіік s"a peăTăltt. ія$ l a r ä -f lădraa tbn»*hfiiilMi, e a tàaaqpla s i a -ş i a t ă , pli№ Лг* sàag». . . e u f « ş « a а*да-N/feâ î a maiimé

„Лимаипріі s c ă p a t a . . . to* смсигігаетй PiM'că a n t e « i n f l ă c ă r i ! . . . Căţwwejra a» t í ámt s i i?a> ee t e , »us> ţie e t e s s t a . .şii-a Mwärtfftitab р г і т і г а е seaon» sfrrv naf şi. »*a s t ia» аааШ еш ce l» á n u r m ă г а г е a l » кЕеі,. . С и ееіе? d i » u r m ă eu^iinfce a ï e !тав Слгааш» :

„ A ы ш г й саргіюріга f.... S ä л л m<jară eăjprtoejf» !"*

I a квг^шп sa p a r t e a ш » Ш № І r a -пшгікмг usca t e : . , irt ireanauÉtraï fwum-z e i o r veştedie, e a o» b a t a » t u n axkpí, um s u s p i n . iLbiteu-siti ţ ipă t t r t Staat d » pMwrnkaL..

t e i n s * . S p i r e s e u

-tt—

B T U M ' ű a t e ü i t w A E A U W S L T P F .

In sw/feft? ni-1 stinsă tontă fata Ce'ít vremuri ne păstră o mândre ţarrS Şi-a mastim ерьіѵИ.. prrvm wmcwnî, imitate, Cu ßerecc n&sémlweí st aduceam.

Pe urma. rëejjestihv штіяЫгь Crescură- 'A caie spmu 'пШіішкги,-Altarul vo$Lvu s.!uim-ş.i-a ѵйраіа. Credinţă către datinete ţitril...

Şi ffàndmi entre- rellie- zwrf nepeartăi Şi grrœiul iot maîi mult m ,«? éevtonanté C'a. a'emzim* eh vwetwS тжІНжіъ. MtxmMele băitmnc ewn bitietteamcL

Slăvite licăriri slabniilaenre In bezna fmuuirUävüor pasebte^ Aprindeţi-ne »uftete f « « întoarcerii spire căile bűtvttne.

De glasul ѵШгл éerme să inverti Cet chtsï аігчоі vmm- 'n сШ юергкѵриФв'., Că dată-ni-i peirea ruşinoasa A sufle-ieíav noastre veci ,*i mwte,.

Şi 'n inimă' rti-V stinsă, 'nftorarea. Ce 'n vrcmwri ne păstra o- mânară ţară Şi-a mastn çpwri: prin nemcmrî, insetartre; Cu fierea тмжі/іті stecáafmé.

ІЧ. I. P à r « n i e s e « .

SCHIŢE om. ѴРЛТА а&щшав

B A B A А Ш П Т А — TJtmai;* şi sfâr^t —

E r a într 'o Dmniniicü.; BÎeu baba. n i c i eu n a v e a m de. luunru, căc i earuil nef i ind d e p l i n orgajr i ia t , . a n cântam-fneu l a b i se r ică .

Bis d :e d i imiaea tă щі.ееаі î n oira^- ş t convoca l pe to t i co r i ş t i r I a repe t i ţ i e .

EI tnebuiti i i să vie î a s e n i da eă te p a t i u . І И - Í L , fie-care sei-ie pemtrui o o r ă , începând de la 8 d i m m e e . t a ; i a r s e a r a l a 9, s i sa a d u n û ta^î p e i i t r a r e p e t i ţ i a genesa lu .

L a o r a i io i ă ru tă î n c e p u r ă a văsujaa. p r ime l e eun tece .

V Î*I s4itî„ că iibcepätoriliör la p l a e e .să s-tiişre l.aee ;. î a a s t a cie<4 e i c ă s t a lfriim-u.se if a can t e tuáu i %к ѵаіюагеа muziicaatuluX.

Peni tcu e-ă i n t e r e s u l meiú e-ia s a sa-(facă. c i t üiati mait s g y û i e i . i -a ia îs&aJi să ïtorige' eîû Ь - а ce-ie і ш ш . Ba, r рвщ-i r a atiiiţa. m a i tare- r аик desehi» fj'um pü-esuNj. L o> cutW c u ЬваіЬ«іаш?. pen t ru , a e e i a c a r a v a z ic* m a î e a fac .

Ş>i e â a t a u co r i a l i i m e i . ş i e a a i a u r

fie la eî a c o l o ctut t , p â n ă e à n ô l i з е t ă i a r ă s u f l a r e a .

Аѵеаиі îaLsă, g.rij.a. să l i diau Î Ă S T I M I I R -

pu -KL die ïep&es,. însă p«- гашкі, as t fe l c a muz i ca să n u înceteze nicî o- cl ipă.

B a b a . so izbea d in colt în colt. bles-

D. Vasile An tonescu , secre tarul g » -ішгак ai DainiistefiUiluiii а^ѵшвкшей şi (d-овиeîxirJtetrir,, este: ешшй&еаа e a чхімі ái-mtre №І moi vakœosî fumuicţiiuaiiaorî зирегіші. .

Ca o d&stkieä íoJitari ІшгУііжй—« dactor aii Faetdtăţeî jwœsaite* d ia fo­l ia—drl Antomesrui sit-a iantaşnak ea -і ш х а ргыш at îmtt \ш аартш&. аіаарѣ m magisísaÉsaa. Supleant. La t r i b t m a U ШтТ în 19ѲѢ,. a £ws4 rmaunJiat e m a i u á ţirecurar d e a«éti.« l a aotiaş (u'iJsuiiűá^ şi în rreeasdä eaJiitate a рткшшфД Äöarto documenta te rechizi tori i шш «аі*-т а procese îimiiwmiciate, ргоеезе m l o ­iali raiera.- se fiyimsty. шішкі ^ Î H M E W E * .

Avoxrat ак Stainllnï шац t â r z i a , d . AHrtfflisesCT а foef maarat рг№»ш»пй În ­tâi , эдсй (tefimitiíTf, seeieteiir «."ешегаі аа тіиіікажгаіішііі aficiietau-hiret ş i еішшжісЕог,, f amet iM« pe eare o o e u p a şi az?;, şt în care зге> pwilijral siir desiaşjaiire eea шаш raa in ic i ş i M-öaiitaore xetitviitaÉe.

ГшісА-сшагиministeгккіа аюшешіііойг a ä № а ш а і îmal^ă еоішевяаф.е; ptatttm tónarul lor secretar gsmsiral,- акГ e ă ru l Tf idei i juikJKiase ş-i p û t e s - ete мвильеа art pnlftpud s â lie cwnstale neraa tea i t : .

BÍ4 AőmtaaMseit e s t e ş t aattMul a швь ювзюазе ssnniirX jturixiiie». faaste ц*е«г-Í і-аto- г-ш Ьшіпші piiitştiliOT.

T e r e e

іжша,. ÎHj:iu~A bă-îbuteşte, c i o m u g e a еа іи і і d m c u î t e . scMto t tea găinaito, îeş«.a. l a poartă, ş i se. v ă i e ă r e a t»eeă-kurilaif e a r l îşi v e d e a ü die- dzma^ o r î m suiuncail іы. b ă t a i e de j o c cuteKi' t o r b a d-одла lU ' intre dki.U :

— Ce s ă le fac i m.anui'An.tiţă r. coç.ii a a - s ?

— Ce Copii?—Еасиеа b a b a , — l i n g ă i i ceia maxi i-asraw.ţă ;, rnu-s- iM'icima еф-piiï. Nu i - a r mal- r ă b d a Cei-de-sisiSr v a r v a r i b las t esti : Ѣ І І L

I n t r ' u n t â r z iu , r ă z b i t ă , b a b a se a^ r u t ă ia. jssaguii uşe-L

— Da bine domni lo r , m u l t o s ă v ă zgbiibidiaseă mecuisatia? C i n a miă fa-('•etîi- c ă acuş? р ш і шйиіа р«-ші eeaf-lă.№. ş i d a ă î a grăaaniaaă, ea'Kt іщЬ* b a u e c«: semaeţi t C a s ă äe &ш 'І АШѢГ

o r i евЦь t H a ? — C o a n ă Ant i ţo , las-o m a i domei, .

zic eu, că de-a s u r d a te a p r i n z i ; a ş a me-a îosA toeBüi^abji ; ă s i a l mieş^efa-U'-gi i l ; o>rî v r e i s ă - ш і pie-nli s i u j b a de dtragul diMBJtalâ ? Ş'ap*)'î, ee r ă ă iţ i fac c â n t ă r i t e iKbastore-*

— CáMtaiii ï Ce-al zis ? C â n t ă r i a î zis ? Urle te de biai 'e să lba t i ce , n u c â n t ă r i ; r ă c n i d â n s a s c o a s ă d in fire.

— I a lasă e"o*»ă toazatea ! Ţi-o fi p ă r â n d dumi t a l e . . . Ziceţi băe ţ i !

Copiii , car î täeuseafä ş î se Êacii-seră pa r - că m a î mi t i t e l efe Ггіса ba ­bei, la vorbele mele- pariaseră curaj şi s-'a^aiuiară etiiï mm..

Aşa m peiriibdâră se ï i i -жгій cte e e -r i ş t î p r o a s p e ţ i , p â m ă p e le. t eacă , càBid, b a b a «ksctăikăjiduită. р к т і s ä se j ă l i w îaa ш а к а Ь а

Ësiï b t poajftă. Сгифшгі de i«Biüsí s t băirbaţ i aâta-

П4Цд pe- lia ßortyii* ease le r , disruutaü cm iatsuibe-tire j i ă ţ amia t r a b e t агшяа-câes l p r i e t i e Äintti, î n t r e doiaă ew-ju da-senaint» .^i a n stuipàt.. c â t e o ghaaaaiă miişx;ătto«№ ba a d r e s a ©L

Мала іеа ім-еа t r e c e a d i n p e a r t ă ' a p©airtă_ ae- opirea îmi «liireyituâ fit>«-ăireiii griitp,, î ş i арщ«а e-barajiï »tae* p a l m e , v ă i c ă r â n d u - s e , de-al fi c rezut că a ars-o focul.

Оаш«ш& se- s t r icau, de itâs> căe l t i e -eare- a v n eâta-tiB d i a t e ішроігіѵа e i , ş i ж н isparava n e a s ^ r ă l i r ă c o r e a ыаіваеіе.

l a t r e 1 aee&tea, se- i ă e u s e a î ă . М а ш а AuLtiţa ti-teauhtd c ă de-acu: s ' a

î sp răv i t , ca n u е и ш - ѵ а s ă ne i n t a r t e diat ы-олц, tăcui, î ş i aş-tesiua p e pr is j tă ша s t r a t de- híuijianá, si, ешшг e r a t r u ­d i t ă tte miluit e e se i ă s ă m a s e t o a t ă a i a a , a f uură soíMtuii î n d a t ă .

Sh&v mm t r e « u m u l t ş-'o- аияікапаі g r ă i n d .

l i ţ i i î a $ x a g . C u f a ţ a ira s a s , си ршаіміі s t î i n ş î ,

hazaiiî ia m e a и-е b te s t e faa а п ш і ш е i a

I n v i a ţ a ш е а n ' a i a şttmti C Í M І І Н І С И -

r i a é.i- răiuJi a l t u i a : d a r im c l i p a a-ce«a, am simţi-t o ïaare- jptbăe'ere v ă ­z â n d r ă u t a t e a ртоѵедгійаіа a b a b t í zbătâiaidui-se ne:piiitii№ioasă. Lov i sem рагішь шгвдаге In piieb.

£âm«t caiiiLutarul eeasei 'mkculut а ^ і а р ю et*- a-ra шхыіа, eş»iî lia pwar tâ ş i pr is ta ï garaijiuariüie de- eeeriştî e«s v e n e a u реайішіі ref»tótia. g e n e r a l ă , s f ă t u m d u - i s ă iauini* m n a ş ă rât m a l p& Hresimţite..

Veff-ішіш în^tMiiitaţî d e s p r e eele c e a -v e a u s ă иіишеае, se- î avo f e s sa eu p i ă -cere- s ă m ă a j u t * рягки. î n g ă d u i n ţ a I o * şi Jitiim twujp-Ieaö ш Щ а

Im. cete' йоші etâăi œ u p a t e de- mime, r à n d u i s e m cor iş t i i «Мцр& тоеЬ.

P e Mmgä e&t p a t r u - z e e ï , шаш ѵевь-ssiră vre^oj aeee a m a t o e î e u Т І Й О Й ,

t r â m b i ţ e , e i í i t a re ş i H u e r a . Aceş t i a -şedffaă m timriă.

T e c m a l еашмі ш а ш а AtiLîţa d»r-nnea m a i ten», visâiad, p o a t e , e ă и г - а răpim*, de «rda t i .»Deţ ' teap«i-te ik>-m â n e " zbucni cu o p u t e r e n e b u n ă сйв c«Je- Tpatrw-№tí de gm%.

P e œ r a a raspAäti І ш в а ţ&inţiî ee> l a r de -a fa ra , î l е а і й а г а т c â t prata-răi'ft пшаі b i n e ; t&t a l t f e l a l t e t r e i dune şase ' b u c ă ţ i e a r e а і с а ішіай purogra-

B a b a , săris*- die- pij hi te jani , ş i s# repezise ca o z ineoa ică la uşă . Nu şt iu , de f r u m u s e ţ e a cân t ece lo r or i de

s p a i m a ce-o.cupiîînaeae l a vedacea ce-, l o r eu t c i i e e î d e iHşr ca r i - I u t a g t o s * c a s a oeh ia , încrwiierif l o c u l u i §i p r i ­v e a a i u r i t ă l a noE

A s t a î n s ă n u ţ i n u m u l t , cucî, pe­la m i j l o c u l ce lu i de -a l cincilea, câta-tec, e a d ă d u b u s n a peste- с.ежі^гі ş i r ă z b ă t â n d p â n ă î a f a ţ a m e a . î n c e p u a se r ă c ă t u i d i n t o a t e pu te r i l e .

— D u h n e c u r a t ! ieşi d î n c a s a m e a cu ta ţ i siuj, i toril tăi,, c ă u n g c a s a eu g a z ş i v a d a ű fee c a Ia şeaxe.di,, b a r e m s ă s 'ateagă' F Brect rusi»uns,, co ru l zbucn i d u r nou . De a s t S d a t ă sa a d ă o g a r ă ş l ins t rumente le . .

Se ffieuse î n a d e v ă r o l a r m a sgă i -m â n t ă t o a r e . .

Cel cu t r â n b î t a se, d ă d u m a i a-p r o a p e de b a b ă şi-r srrfîă a ş a de t â r î l a u r eebe , rrr câ t M a t a т а ш а A T I - ^ t i ţ a , ca lov i tă cu leuca l a c a p , ieşi a-farm параеЯгиігіи-и».

Cei d in s t r a d ă , cu r io ş i de a u r m ă r i de a p r o a p e peripeţr i fe cemedie î , u m -p l u s e r ă c u r t s a .

C â n d b a b a d e s n ă d ă j d u i t ă începu , zmu lga i t du r ş i t u i p a n u l d i a сазд a se jă l iui î m p o i a i v a naasáva , &• { ш Ч а т а de- j f re tea tăr î se îM'iieă die paietutóiiL-

— L a s ă о а н к ж і і s ă cumte-J — Lasă-'i. s ă s » vese t ească !'.... t i

ШЯІ-S i — î t e u â nie' p iaee ; eine 1 sc- u i t ă ' »

g u r a m a d a l e ' L . — Mămueiuiţă. mănaii£"uiiţă ca re ш ' а і

făiiut !...... Xaába m ' a ши]р>іа№ să. efcaiií e ä sas- ia p ă g â n i i ă ş t i a ? Casa m e a , î iatgxăditura ш е а c ă k a t ă de' t s ţ i Mă-s tăwia ţ i î !

CâMtseeïe cefflitim-ïtau, amqjlteetbttr. ш hohote- d e vas-; càmâ, é& o d a t ă , Biama Aietiţ», e u ѳ> înfăţişaiE' fcîânt-dă,, de- aerusTmosca*, întiră b i n i ş e r i a c a s ă , s e strecimfă primfeire1 соі-işir, s*

; a p l e c ă sa*- p a t , scotoci c«va îtetr*o> ' l ă d i ţ ă pe care o> ţ i n e a l a в я і в е а ѵ а і к і ; a l t loc mar b o n şi, în sfârşit , se rn-! t o a r s e ' B f a ţ a me» .

Dwpu ейірчіі cum î ş i m i ş c a b a r e l e ş i-ş i d a oeb i i pe s t e cap , se e rmas tea

: că spîUTiie ceva duleer d a r în l a r m a giss-trrflor n u se p u t e a d is t inge ni­mic .

Deoda tă , î n t in se l a r g î n l ă t u r i mâb-ai le , c a un pre-ut ca re ar zice: ..Pa-ce. v a u ä ! : ш

Opr i i corul . — S f ă m u c u ţ ă ! grăi . b a b a , cu ceî

m a i dulce g las . d i n lume—, b ă i e t u ţ u m a m i î Г ia-ţt b ă n i t î n d ă r ă t şi I a s ă - m ă c u Dumnezeu , c ă m ă d u c e ţ i Ia groa­s ă p â n ă naànT, d a c ă m a i s t ă r u i ţ i a c â n t a .

— S ă te d u c ă cme-o v r e a , c ă n o i a v e m a l t ă t r e a b ă -

— F i i buiiiuţ, d r a g u l m a m i i , Щ dulce suf le tu b u n i e ă l ş i n u ouă cano­n i ; âh !... i a ca j u n g b i u , ia....; ia-ţ i bar niî m ă r o g u ţ mata i i , ş i l a s ă - m ă cu D'umneziBu !

— Da ' ce- s u n t e m no i M a m ' Antiţă ' s ă u m b l ă m de-ccio-celo c u calaba.-l â c u L c a j i d o v u l r ă t ă c i t o r 7

— Ş i n o i ? s t r i g a r ă c â ţ i v a co r i ş t i , ce: d e g e a b a a n i c â n t a t 'Í Barena f ă c in s t e , să ş t i m ş i no i că i te-am a l e a m ă e a r c u - a t â t a L

Ş-i b a b a a des lega t l a gunră be rca -n u l ce l m a r e c u шіе-іе dulce şi pa r fu ­m a t ă de- Mai,, ş i a ' a r ă m a s nimejaí n e împăr t a ş i tu

SiBiguiră-î toănea p e t o ţ i , c a o m a r m ă kotótoare,, ş i l a fieeara- l i n g u r i ţ ă a d ă o g a şi rnugaüBimtea die m p u a e a vo»bă baftă p&- lâoagă і ш к , c a să- I l a s e a s a şi. să n'a- u e i d c u sUe.

F i r e ş t e , a ieî v r o i a m s'ajjung ş i e u . A d o u a z i , dasdedimiiaeaţă , mulţu»-

m i t ă nfiaufariBiţe» î n a r â a r M p e c a r e a avat-ei naaazie» a s u p * a babei, , ш - а ш lÄittfflt m u t a сшвгеа.

SFATURI CASNICE

вжя sx imère&aMKtmza merete » pe­rei» degerate:.

Mereia s a u şerp ie degera te 1» famata să fie ia răş i b u n e die m â a c a r e , dacă la punem: i n t r a u ca s t roa c u a u l rece (oe când poamele nu sun t încă desgheţatel , apoi ie frecăm cu o cârpa usca iă şi ie în t indem int r 'o cameră incă i zkă .

4 . — No. 4 7 . UNIVERSUL LITERAR Luni , 22 Noembrie 1910.

in jurul unui cât dc mic cămin Pe care doi ochi dragi îl luminează, Ce liniştită viată se aşează Şi cât de dulce ï traiul şi senin.

Щ cred că fericirea se creează $i nu atârnă de nicî im destin. Aceea care cade din senin Lnceştc o clipa şl,apoî încetează.

Sunt oameni cari riau nimica sfânt, Calându-şt fericirea in himere Şi când o AU o risipesc in vânt.

Im lume dacă c numai, durere €andtotti-i nestatornic pe pământ— Amorul e eterna mâugâere.

A l . S t . 1 e m e s c u .

C O N T E L E D E P I M O D A N dc R o d a R u d a

II A doua zi fui d in noii c o n d u s îna ­

in t ea cons i l iu lu i de ruzbot . F u r ă a-duş i doi b ă t r â n i i a r eii ful în t re­ba t , câ rc d in t r e ei m ' a r fi î m b i a t cu ; baril'. Cauza aceste i î n t r e b ă r i e r a ur -

V m ă t o a r c a î m p r e j u r a r e : uri c e t ă ţ ean de o n o a r e d in Pe té î 'warde i r i , a r e n d a ­şul p r i n c i p a l a l p o d u l u i de l u n t r i , cu n u m e l e Roheit, a f lase p r i n B r a u -stêiii despre p l ă n u i nos t ru . î n t r ' o zi, pe c â n d m e r g e a m cu Kuss rnanek pe val , e ï se a p r o p i a de mirie, n iă as i ­g u r a desp re d e v o t a m e n t u l s ă u pen­t ru î m p ă r a t u l şi m i p u s e l a dispozi­ţie î n t r e a g a sa avere . De aceea l - am sc r i s co lone lu lu i M a n m l a , că s i in t f ă d e a j u n s p r e v ă z u t cu b a n i .

•La d e c l a r a ţ i a m e a că n u cunosc pe ie i douî b ă t r â n i , vo i r a să m ă coh-f runteze cu a l t re i lea ce tă ţean . Èu spuse i j u d e c ă t o r i l o r m e i : — Nu vă m a î d a ţ i osteneala,- căci n u voi cu­noaş t e e n i m e n i ! j \ la î t â r z i u af la i Că Bobek, de s p a i m ă că-1 voi t r ă d a a fost lovit de un a t a c de apoplexie , de caro a ş i m u r i t . Ideea că el poa t e fiind m u r i b u n d m ' a ţ i n u t de t r ă d ă ­tor, m ă ch inu i m u l t ă v reme.

F u i c o n d u s i a r ă ş î n c a z e m a t ă . T r e c u r ă foar te greii două zile. La 31 Maici îmi spuse t emnice ru l

câ a c t u a l u l c o m a n d a n t al for tăre ţ i l ( P a u l Kiss) a t r i m i s s e n t i n ţ a consi­l iu lu i de război g u v e r n u l u i revolu­ţ i o n a r d in Dobie ţ in . O c u p a ţ i a m e a z i ln ică e r a ca să fac socotea la c â n d se va r e î n t o a r c e c u r i e r u l din Debre­ţ in . Ş t i a m că t rupe le B a n u l u i se flau în m a r ş sp re P e t e r w a r d e i n , şi că sos i rea lor p u t e a să m ă salveze.

La 12 Iul ie , auz i i în sfârşi t b u b u i t de t u n u r i . S e a r a c a z e m a t a m e a e r a ' s in i s t ru i l u m i n a t ă de ref lexul o r a ş u -l u l ca re a r d e a .

A d o u a zi d u p ă a m i a z i t u n u r i l e Î n c e p u r ă d in nou . Astfel u r m ă zi cu zi c â t ă -va v reme. B n u l se af la îna in ­tea Neoplan te î şi s u p r a v e g h e a for­t ă r e a ţ a de pe m a l u l s t â n g a l D u n ă ­rei. C u r i e r u l d in Debre ţ in n u p u t e a şă i n t r e în f o r t ă r e a ţ ă ; p r i n s e i d in n e u c u r a g i ö . P e l a ; s fâ r ş i tu l lu t Iu­n ie b o m b a r d a r e a încetă . B a n u l p le ­case . Cu el m â p ă r ă s i şi s p e r a n ţ a . C â n d în z iua de 2 Iu l ie m â p r e u m -b l a m încet p r i n c a z e m a t a m e a , se

. o p r i t a - u ş ă u n ofiţer; u n g u r şi a m e -n i n ţ â n d u - m ă cu p u m n u l strfâns, s t r igă ; Afuris i t c â n e neg ru -ga íbén , doresc-să te văd î m p u ş c a t .

Atunci- c r ezu l că a sosi t conf i rma­r e a sen t in ţe i ; p iep tu l mi se s t r â n s e d e - d u r e r e şi fui si l i t să m ă p u n în pa t . U n u i so lda t d in g a r d ă îl fu mi ­l ă de m i n e şi se duse d u p ă u n me­dic. Acesta Sosi, c â n d î n s ă se a p r o ­pie de m i n e şi eu îl r u g a i să-mî dea a ju to r , t e m n i c e r u l îi spuse să plece. M â n i a îm i î e d a s e î n t r e a g ă for ţă , an i voit să m ă a r u n c a s u p r a b a r b a ­r u l u i , ca să-1 s u g r u m . E l fugi şi sen­t ine la 'ml p u s e ba ione t a î n piept , p e n t r u a m ă împedeca de a-1 u r m ă r i . D u p ă o j u m . de o r ă veni medicul-şef ca re m ă e x a m i n a — c ă t r e s e a r ă u n so lda t 'mi a d u s e u n f lacon cu me­d i camen te . Am b ă u t î n t r e g f laconul , s imţ i i o v ă p a e în î n t r e g co ipu l , c r ezu i

că s u n t o t r ăv i t şi m ă g â n d e a m că c o m a n d a n t u l fo r tă re ţ i l n u î n d r ă s n e -.şle, c a să o rdone a fi î m p u ş c a t ; el se t eme că va t r e b u i - s ă r ă s p u n d ă do m o a r t e a m e a , d a c ă s o a r t a s ch imhă -c ioasă a r ăzbo iu lu i , va p rovoca o c a p i t u l a r e a fo r tă re ţ i l , a ş a s ' a r pu­tea c rede ; că a m m u r i t de ho le ră .

Noap tea (reçu foa r te g reu . L a o r a 3 veni i a r ă ş i medicul . E r a m hotă­r â t , să-Г s m u l g o m ă r t u r i s i r e . ; - - .-Doctore, îi zisei-,-, suni; , o t răv i t . Spuno-m.I a d e v ă r u l !

— Nu, n u ! s t r igă el cu o voce pli­n ă de emoţ iune . Nici odată nu mi -aş î fi d a t c o n s i m ţ ă m â n t u l l a a ş a ceva, a m soţie şi copii , mă . tem d e jude-, c a l a l u i D-zefi. Ş Eilum s lab d a r l i n i ş t i ţ i m ă r u g a m lu i D-zeu, să-mî lase ene rg i a ; sim­ţ eam cun i t ine re ţea mea'.', devenise s t ă p â n ă p e , b o a l ă ; în c u r â n d îmi re-, dobâridi l for ţa , şi m ă aşeza i în n i ş a ferestrei , de u n d e . p u t e a m , să văd: :podul, când 'mi b ă g ă m capu l pr in­t r e g ra t i i l e de fier. . » : -

Din dosul zăbre le lor de fér obser­v a i , n i i şcanea n u m e r o a s e l o r famil i i f ă r ă de ad ăp o s t , c a r e se p r eumbla ţ i pe val . Averea lor căzuse, p r a d ă in­cend iu lu i ca r t i e re lor . . ; Grozav b â n t u i a h o l e r a p r i n t r e ele, zi lnic " v e d e a m t t f anspor tându-se ca­d a v r e .

i i i n o a p t e a de 12 Iu l ie fui deştep­t a t de sgomot de a r m e . U n ofiţer ve­n i cu p a t r u so lda ţ i în c a z e m a t a el ţ i n e a o l a n t e r n ă î n m â n ă — s ă r i i . d in p a t şi m ă pos t a i în faţa lu i , ca sări a r ă t că sunt c u r a g i o s . El . îmi l u m i n ă f a ţ a şi d u p ă ce e x a m i n a pă­r e ţ i ! p ă r ă s i ce lu la . D u p ă aceea auz i i sgcmotu l a r m e l o r în c a z e m a t a de a-l ă t u r i . T rebue să fi fost o f i ţ eml de inspecţ ie , care-şi făcea r o n d u l .

I n f iecare d i m i n e a ţ ă s u i a m cu dia­m a n t u l ine lu lu i m e u pe g e a m d a t a zilei. Mă înce rca i s ă u i t s i tua ţ iunea , în ca r e m ă a f lam.

K r a u e m u r i s e de.', o b o a l ă na tu ­r a l ă , d u p ă c u m îmi spuse temnice­r u l u i şi în u l t i m u l m o m e n t al vieţii mi -a t r i m i s sa lu tăv i . O s o a r t ă m a i c r u d ă a v u r ă cei la l ţ i t re i c a m a r a z i a ï mei .

In d i m i n e a ţ a zilei dc 27 Iu l ie i n t r ă d in nou t e m n i c e r u l îir ce lu la m e a a-v â n d fa ţ a des f igu ra t ă . P e f r u n t e a sa c u r g e a u m a r i p i c ă t u r i de s u d o a r e i a r pe mânec i l e h a i n e i se a f lau p i c ă t u r i

— D-le c ă p i t a n , zise el, K u s s m a ­nek, Gerberich şi B r a u n s t e i n aii fost î m p u ş c a ţ i t o c m a i a c u m . D-ta vei ră­m â n e ca p r izon ie r aici .

Nu î n d r ă z n e a m încă să d a u сЯе-z ă m â n t acestei veşlî . A d o u a zi tem­n ice ru l mi -a c o m u n i c a t că d u p ă u n o rd in sosit d in Debre ţ in , s 'au făcut aces te execuţ iunl . Acum c r e d e a m că v i a ţ a îmi este s i g u r ă . Am aflat că g e n e r a l u l Görgey a conf i rmat n u m a i sent in ţe le de m o a r t e a le t o v a r ă ş i l o r săi . A r m a t a impe r i a l ă s u b H a i n a u î n a i n t a v ic tor ioasă din toa te păr ţ i l e .

C a u z a m a g h i a r ă căzuse . Gr i ja de r ep resa l i i v a fi î n d e m n a t pe Görgey s ă nu semneze sen t in ţ a de m o a r t e a u n u i ofi ţer impe r i a l .

L a 23 Augus t fui a d u s î n a i n t e a co­m a n d a n t u l u i fortăreţif . D r u m u l sp re l ocu in ţ a lui ducea pr in t r 'o e s p l o n a d ă l ibe ră , n u m ă p u t e a m s ă t u r a de ce­r u l a l b a s t r u şi de a r b o r i i verzi . Co­m a n d a n t u l se p r e u m b l a g â n d i t o r p r i n c a m e r ă . P r i v i r e a sa e r a p o s o m o r â t ă . .^Söar ta r ă zbo iu lu i s 'a p r o n u n ţ a t îri con t r a n o a s t r ă , zise el. Görgey a t re­bui t să d e p u n ă a r m e l e ş i-mi - ordo­nă să p r e d a u f o r t ă r e a ţ a şi pe d-ta să te p u n îri l iber ta te , l a o r d i n u l g e n e r a l u l u i H a i n a u .

1 Te sfâ tuesc î n s ă s ă r ă m â i î n c ă î n c a z e m a t a d-tale; so lda ţ i i m e i s u n t în­fur ia ţ i , şi n u po t să gaifahtez n imic !

L a î n t r e b a r e a m e a că o a r e corpul de a r m a t ă a l B a n u l u i Croa ţ ie i n ' a câ ş t iga t vre-o l u p t ă , el îm i r ă s p u n s e c u - l a u d e l a a d r e s a t r u p e l o r impe­r ia le . -

D u p ă aceea foa r te pol i t icos î m i pi 'edete ceaso rn icu l , inelele ş i ban i i , pe ca r i m i le l u a s e r ă şi r e g r e t ă că t r ebue să plec cu o sab ie s t r e ină — pe a m e a o l u a s e u n ofiţer l a Corna­ron! (Maiorul Bozo, c a r e mi -a t r i m e s î n a p o i s ab i a d u p ă c a p i t u l a ţ i u n e ) .

D u p ă câ tva t i m p zise „suspinând : F r a n c e z i i ne-afi p ă r ă s i t ; n e b a z a m foante m u l t pe el !

— Aţi p r imi t f ă g ă d u e l î secrete ? — Nu. Dc o d a t ă el e s c l a m ă : „ M ă a ş t e p t

ca să fiii î m p u ş c a t ! " Eu îl î n c u r a j a i , b a z a t pe cle­

m e n ţ a î m p ă r a t u l u i . — P e n t r u noi a r fi o nebun ie , zise

el, de a m a l a p ă r a f o r t ă r e a ţ a . Nu m a l " s u n t s t ă p â n pe t r upe l e mele: Să vezi câ t de d e p a r t e a u a j u n s lu crur iJe aici .

El m ă uugă să ş ed pe un s c a u n . A d j u t a n t u l său ii a n u n i ă o ' dèpu ta -ţiurro f o r m a t ă din l O q f i ţ e r î ş i sub-ofi-ţer î a i g a r n i z o a n e i . El П c h e m ă în-r . ă u n t i u , . le citi s c r i s o a r e a lu i , G ö r v

gey şi le p r o p u s e să p r e d e a fortă­r e a ţ a în mâ inele t r u p e l o r impe­r ia le . P â n ă în zh i a a c e a s t a el n u t r i s e trupele, cu s p e r a n ţ e false desp re vic­to r i e ; Acum o a m e n i i aceş t i a se. cre­z u r ă - p r ă d a ţ i şi f ăceau gă l ăg ie . U n u l n ia t ; c u . s e a n ţ ă p ă r e a că e r a . n e b u n . El s t r i g a că este nob i l u n g u r şi că m â i -bine va a r u n c a în a e r fo r tă rea ­ţ a , dé cât s ă ca i tu leze .

C o m a n d a n t u l î m i d ă d u d r u m u l d in fo r t ă rea ţă , î n a i n t e de a se face ziuă:. I n t a b ă r a co lone lu lu i M a m u l l a fui pr imi t ca şi c â n d aş i fi învia t din nionţî. Credeau c â e r a m î m p u ş c a t de mul t . ' • • ] • .

Victorii le n o a s t r e f u r ă s c u m p plă--tite. Pe c ă p i t a n u l de F r e y b e r g , cre­dinciosul meu t o v a r ă ş în a c e a s t ă c a m p a n i e , îl o m o r â s e o g h i u l e a de t un .

De l a c a m a r a z i i me i a f la i cum a fost p r i n s neno roc i t u l G e r b e r i c h : El reuş i se să se s t r e c o a r e " p r i n t r e a-van t -pos lur i l e m a g h i a r e şi de ja fu­gea spre în tăr i tu i i i le t r u p e l o r impe­r i a l e când m a g h i a r i i î n c e p u r ă să-1 u r m ă r e a s c ă ; sen t ine le le a u s t r i a c o tilăgeafi a s u p r a lor ; î n s p ă i m â n t a t de şuena tu l g loan ţe lo r , cel u r m ă r i t se op r i din fugă; u r m ă r i t o r i i îl a j un ­se ră , îl r e a d u s e r ă în f o r t ă r e a ţ ă şi descoper i ră h â r t i i l e cusu t e în ha i ­ne le sale.

I n Senilin se p r e s e n t a r ă t re i ţă­r a n i a r e s t a ţ i l a P a l a n k a , î n a i n t e cu c â t e v a l un î - ş i ca r i e r a u a c u z a ţ i că a u lua t p a r t e la a r e s t a i tea m e a . Ca­m a r a z i i mei voi ră să î m p u ş t e pe ţă ­r a n i ; în s p e r a n ţ ă î n s ă că p o a t e eu s i int în v ia ţă , ţ ă r a n i i aii fost b ă g a ţ i în t emni ţă . Nenoroc i ţ i i e r a u s labi şi pa l iz i , r ecunoscu i v inova t pe u n u l d in t r e ei, d a r c u m n u m ă m a i gân -g â n d e a m la n ă z b u n a r e , c e r u l şi Ob­ţ i n u i e r t a r e a lor. EI se a r u n c a r ă la p ă m â n t , îmi s ă r u t a r ă p ic ioare le şi s tr ţ igară în t r e lacămT: M a r i a ta , o d a c ă a i şti c â t a m suferi t !

— Băeţ i ! r ă s p u n s e i . Ş i ' e ü a m su­ferit a ş a ceva !

Le -am da t b a n i şi i -am t r i m e s la o spă t ă r i e .

D u p ă câte-va zile de la sos i rea m e a în Graz a m găs i t pe o m a s ă g e a m u ­rile de l a c a z e m a t a m e a d in Pe te r ­w a r d e i n ; u n a m i c ca r e vizi tase for­t ă r e a ţ a , le-a l u a t ca să mi le t r i m i t ă ca a m i n t i r e .

Contele Georges de P i m o d a n , căzu l a 18 Sep tembr ie 1860 ca g e n e r a l a l P a p e i , în f r u n t e a zuav i lo r să i , î n ' b ă ­tă l ia de la Cas te l f ida rdo . ' ' • ' ";

C. SCURTU.

MAXIM GORKI

M M I Ş I F I U L SĂU

— «..A - fost în C r imèa u n - k h a n , M c s o l a i n a el Asbăd, ca re avea u n fiu, A lga l l a Tolaik. . . -

U n o rb , cu spa te le r e z e m a t de t r u n c h i u l u n u l a r b u s t , cu aces te cu­vinte începu a povest i u n a d in le­gendele aces te i p e n i n s u l e b o g a t ă în a m i n t i r i ; în j u r u l poves t i to ru lu i , pe p ie t re le u n u l p a l a t r u i n a t de vre­m u r i , şedea o cea tă de t ă t a r i , to ţ i în b u r n u z u r i ş i căc iu l i c u s u t e cu a u r . E r a în a m u r g şi soare le se a-f u n d a l in iş t i t în m a r e ; razele- i roş i i r ă z b e a u p r i n des i ţu l ve rde , î n t u n e ­cat , ce î n c o n j u r a d ă r â m ă t u r i l e şi se

a şezau în pete l u m i n o a s e pe p ie t re le p l ine d e m u s c h i u ş i încolăc i t de bă ­lăr i i . Vân tu l t r ecea p r i n co roane l e b ă t r â n i l o r a rbo r i şi f runzele acesto­r a vâ j îa t i de p a r ' c ă e r a u n i ş te p i r î -iaşc nevăzu te , ce şopo teau pe u n d e v a p r i n spa ţ iu . . i

Glasu l o r b u l u i e ra s lab şi t r ă g ă -n a t ş i î n t r ă s ă t u r i l e feţei s a l e a-p r o a p e î n p i e t r i t ă n u se c i tea a l t c e v a de câ t l in i ş tea a d â n c ă ; cuvinte le b i ­n e î n t i p ă r i t e în min téa- ï , îi c ă d e a u cu i u ţ e a l ă de pe buze, r edând , a s c u l -tăto/r i lor t ab lou l л^гетііог •; bogate?, de m u l t t r ecu te , în t oa t ă p u t e r e a s imţ i r i i . • • • • > . . ; .- : i ---r K h a n u l e r a ba i i i ân—ufmă 'or­bul— cu toa te a c e s t e a . e r au - foa r t e m u l t e femei irt h a r e m u l - său : : S i elo îl i u b e a u pe b ă t r â n u l k h a n , căci gă ­seau In el-foc ş i putere,- şi, d r a g o s t e a lu i , deşi Cani s t insă , . pâr lea . ; i a r . fe­mei le vor : iubi t o t d e a u n a pé ace l a , carfl, ele ş i î n t oato pu te r i l e , p o a t e i i ş i . s l a b , fie-i c h i a r p ă r u t c ă r u n t : ş i o-b r a z u l b r ă z d a t de cu te ; căci în p u ­tere cons i s t ă f r u m u s e ţ e a , ci n u î n s u b ţ i r i m e a . piel i i ş i ro.şaţa ob ra j i lo r .

Femei le îl i ubeau toa te pe k h a n . i a r el i ubea pe o sc lavă , -o fa tă dc ca­zac d in stepele de pe . - tumul Dniepe-r u l u l ; şi t o tdeau r i a m a i cu d r a g o d e s m e r d a pe O R , de câ t po ce le la l te femei d in h a r e m u l .său-, d in- ' .márcld . şăiî h a r e m (în câ rc , de altfel, e ra i i pes te t re i su te de femei d in ţ ă r i i e c e ­le ma l - deosebite) ş i - c a r i , e r a u toftio f r u m o a s e ca florile de p r i m ă v a i ' ă şi t r ă i a u b ine toate." K h a n u l le dă ­d e a buca te le cele . m a i g u s t o a s e şi dulc i ş i o r i de câ te or i aveau p lăce­re, le d ă d e a voe să dan ţeze şi să se joace . . . . .

P e f a t a de cazac î n s ă o c h e m a la sine adeseor i , colo in ' t u r n u l ace la , de u n d e s'o v e d e a m a r e a .şi u n d e se af la tot c e i t r ebuesc femeii ca s ă se s i m t ă f e r i c i t ă : è r a u . z a h a r i c a l e , t o t . felul de stofe, e r a a u r şi p ie t re s c u m ­pe, e ra muz ică şi p ă s ă r i r a r e de p r i n toa te pă r ţ i l e lumei . şi în s fârş i t m a i e ra , s l ăb i c iunea în foca tă a î n d r ă ­g o s t i t u l u i k h a n . P e t r e c e a zile î n t r e g i cu ea în acest t u r n , o d i h n i n d u - ş i o-boselile vieţi i ş i ş t i ind că fiul s ă ii Alga l la , n u ş t i rbeş te n i m i c d in fai m a k b a n a t u l u ï şi cu t r ee ră ca u n Lup stepele Rus ie i , î napo indu- se to tdea­u n a , cu p r a d ă b o g a t ă , femei p r o a s ­pete, v ic tor i i nou l şi l ă s â n d în u.r-mă- I g r o a z ă şi cenuşă , c a d a v r e şi s â n g e . '. O d a t ă Alga l l a t o c m a i se înapoia?»

do l a u n a t a c î n d r e p t a t a s u p r a ru­şilor! şi se r â n d u i s e o m a r e s ă rbă ­to r i r e î n o n o a r e a lu i ; l a pe t recere so a d u n a s e r ă toţî p r inc ip i i t ă t a r i d in i n su l ă ; e ra o spă ţ m a r e şi j o c u r i m u l t e ; ca să-şi cerce fo r ţa b r a ţ e lo r , t m s e r ă l a ţ i n t ă cu a r c u l în ochi i p r izon ie r i lo r , a p o i d in nou b ă u r ă şi l ă u d a r ă c u r a g i u l lu i Alga l la , spai ­m a d u ş m a n i l o r şi sp r i j inu l k b a n a ­tu lu ï . Şi b ă t r â n u l k h á n se b u c u r a foa r te m u l t de g lo r i a f iului său. I I p ă r e a b ine , v ă z â n d u - ş i fiul a t â t de î n d r ă z n e ţ şi ş t i ind că d a c ă el, b ă :

t r â n u l , v a . m u i ' i , v o r s t ă p â n i n i ş t e b r a ţ e a t â t de pu te rn i ce .

II p ă r e a b ine ş t i ind aceas t a şi l a i ă , ca să dovedească fa ţă de fiul s ă u p u t e r e a iub i re i sale, acolo l a m a s ă , cu c u p a în m â n ă , sp re a u z u l t u t u ­r o r p r inc ip i lo r şi beg-i lor , zise :

— î m i eşt i fiu b u n , A l g a l l a ! . A l l a h să fie slăvit şi g lor ie n u m e l u i profe­t u l u i s ă u !

Şi cu toţi i în cor , ci: g l a s t a r e g lo­r i f i ca ră n u m e l e profe tu lu i . A t u n c i k h a n u l zise :

' — A l a h e m a r e ! A î n v i a t , î n c ă î n v i a ţ ă fi ind eu, t i ne r e ţ ea m e a , în iu l meii î n d r ă z n e ţ şi i a t ă v ă d cu ochi t m e i î m b ă t r â n i ţ i c ă d a c ă soare le se v a a s c u n d e d i n f a ţ a l o r şi şoa rec i i so vor o s p ă t a î n i n i m a m e a , cri voi t r ă i t o tuş i p r i n fiul m e u ! Al lah e m a r o şi M a h o m e d esto a d e v ă r a t u l său p r o ­fet ! A m u n fiu voinic , b r a ţ u l l e ï e p u t e r n i c , i n i m a c u t e z ă t o a r e şi m i n ­tea l impede . . . Ce d a r voeştî d i n m â i ­ni le t a t ă l u i t ă u ! Alga l la , S p u n şi eii î ţ i voiri d a tot ce vei dori .

Nici n u se s t i n s e r ă încă cuv in te le b ă t r â n u l u i k h a n , c â n d Alga l l a se r i ­d ică cu ochi i s cân tee to r î şi n e g r i c â

Luni, '£1 Noembrie 1910. UNI V E R S U L L I T E R A R 'No. 47. — o.

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-l I. pHflOLESCU m a r e a în t i m p u l nop ţ e î şi î n f l ă c ă r a ţ i c a a î u n u l v u l t u r de m u n t e , z icând :

— T a t ă şi s t ă p â n e , dă -mî p e scla-,va cea m i c u ţ ă , f a t a de cazac .

K h a n u l t ă c u — t ă c u n u m a î p u ţ i n , a t â t a t i m p c â t îî tiföbui ca s ă l iniş­t e a s c ă b ă t ă i l e p r e a repezî -a le in imeî , ş i pe u r m ă zise cu g l a s t a r e :

— Ia-o ! Ç u m se va sfârşi s e r b a r e a , p o ţ i s'o ieî...

V i teazu l Alga l la îşî eşise d i n s ine c u t o t u l , ' o c h i î luî de v u l t u r s cân t c -i a u d e b u c u r i e , se r i d i c ă şi as t fe l j rorbi t a t ă l u i s ă u , k h a n u l u l :

— Ştiu b ine ce-ml d a i t u m i e , t a ­t ă ş i s t ă p â n e ! Ştiu p r e a b ine ! î ţ i s u n t rob eu; fiul taft. I a - m i s â n g e l e picăr t u r ă cu p i c ă t u r ă . . . douăzec i de m o r ţ i a ş î n d u r a . b u c u r o s p e n t r u t i n e !

— Nu-mî t rebue n i m i c !—răspunse k h a n u l şi c a p u l său c ă r u n t , î ncunu­n a t de glor ie şi v ic tor i i îî căzu pe p iep t .

P e s t e p u ţ i n pe t r ece rea s e . s f â r ş i şi a m â n d o i , u n u l l â n g ă a l tu l , t r e c u r ă

' t ă c u ţ i din- p a l a t î n hanem. ' N o a p t e a e r a î n t u n e c o a s ă şi nici

s te le le n ic î l u n a n u se p u t e a u ' vedea d e cea ţ ă , c a r e ca o p ă t u r ă d e a s ă a-c o p e r e a ce ru l . .

T a t ă şi fiu" m e r s e r ă m u l t ă v r eme a :

l ă t u r i u n u l de a l t u l şi de o d a t ă kha­n u l El Asbad începu a vo rb i : ..

— Zi cu zi m i se s t i nge încet via­ţ a , iniiria-nrî ba t e d in ce în ce m a î s l a b şi focul se împu ţ inează , in p i e p :

t u mi . S i n g u r a l u m i n ă şi c ă l d u r ă a vieţ i i meíe a fost a c e a s t ă f a t ă de ca­zac . . . Spune -mi To la ik , spune -mî , ţiî a t â t de m u l t s'o ieî t o c m a i pe e a ? l a - ţ î o su t ă , ia- ţ î t oa t e femeile mele , p e n t r u a c e a s t a u n a ! . . .

T o l a i k A lga l l a oftă şi t ă cu . — C a r e câ te zile m ă m a î a ş t e a p t ă ?

F o a r t e p u ţ i n e zile m a i a m de t r ă i t p e aces t p ă m â n t . . . Cea d in u r m ă b u c i r i e a vieţeî mele este ea, a c e a s t ă f a t ă . Mă cunoaş t e , m ă iubeş te ; oa r e a c u m a , c â n d ea n u v a m a î fi, cine a r e să m ă iubească , pe n u n e , b ă t r â ­n u l , c ine? . . . Nici u n a , nici u n a , Al­g a l l a !...

A lga l l a tăcu . . . — Cum voiu p u t e a t r ă i , ş t i ind că

t u o îmbră ţ i ş ez i şi ea te s ă r u t ă pe t ine? F e m e e a n u cunoaş t e nici t a t ă nicî fiu, To l a ik ! In f a ţ a femeilor, fiul meii , s u n t e m b ă r b a ţ i cu toţ i i . . . I m ! voiu t r ă i cu d u r e r e zilele p â n ă l a sfârşi t . . . Tola ik , m a î b ine să se d e s c h i d ă toa tă îiănile vechi dc pe c o r p u l m e u , m a î bine să mi se scur­g ă tot sânge le , m a i b ine nic i să n 'a -j u n g s f â r ş i tu l aces te i nop ţ i , fiul m e u !

F i u l t ăcea mereu . . . Se o p r i r ă in u-ş a b a r e m u l u i şi s t a t u r ă m u l t ă vre­m e în fa ţa ei, m u ţ i , cu cape te le ple­ca te . É r a î n t u n e r e c ' în j u r u l lor, n o u r i i a l e rgau pe cei" şi v â n t u l , scu-t i ţ r â n d coroanele copac i lo r , p a r ' c ă l e c â n t a n u m a i lor ceva.

— O iubesc de m u l t , t a t ă . . . zise A l g a l l a încet.

— Ştiu.. . î n să ştiu şi a s t a , că ea n u te iubeşte pe t i n e . . . — r ă s p u n s e k h a n u l .

— Mi se r u p e i n i m a c â n d m ă g â n d e s c l a ea.

• — D a r b ă t r â n a m e a i n i m ă , de ce e p l i n ă a c u m ?

T ă c u r ă d in n o u , A lga l l a oftă. — Vezi, tot m i - a s p u s a d e v ă r u l în­

ţ e l ep tu l m u l l a h ; f emeia e t o t d e a u n a p r i m e j d i e p e n t r u b ă r b a t ; d a c ă e fru­m o a s ă , a t u n c î t rezeş te şi în a l ţ i i do­r i n ţ a do a o avea , . i a r pe so ţu l său 11 expune chinuri le , geloziei ; d a c ă n u o f r u m o a s ă , n ic i u r â t ă , a t u n c i bă r ­b a t u l o vede f r u m o a s ă şi c â n d des­c o p e r ă că s'a înşe la t , i a r ă ş i su fe ră d i n p r i c ina femeel.. .

— î n ţ e l e p c i u n e a n u e leac p e n t r u d u r e r e a in imeî . . .—spuse k h a n u l .

— S ă ne î n d u r ă m u n u l de a l tu l , t a t ă . . .

K h a n u l îşî r id ică c a p u l şi pr iv i t r i s t pe fiul s ău .

— S'a o m o r â t t a t ă . . . . — zise To­la ik .

— T u te i ubeş t i m a l . m u l t , pe t ine î n s u ţ i , decâ t pe ea şi pe mine . . . . — r ă s p u n s e k h a n u l d u p ă o s c u r t ă r ă s -g â n d i r e .

— D a r şi tu , t a t ă . T ă c u r ă ia r .

Tinărul artist aflător azî în compa­nia dramatică a d-luî Davila, este din aceia cart şi-au cucerit maT curând şi mal pe drept simpatia publicului.

De acum 'trei ani, de când â debu­tat pe scena Teatrului Naţional in ro­lul lui Sanoès din «Falimentul» lui Björnson, d'-l Manolescu s'a relevat ca artist pe care arta îl stăpâneşte şi care ştie să'şl stăpânească arta, ca ar­tist de talent şi simpatia publicului nu Га părăsit de-atuncl.

Trecând în compania Davila, d-1 Manolescu şi-a afirmat din nou şi ime­diat calităţile în «Stane de piatră» şi

— Da), şi eu •— zise k h a n u l t r i s t . Am deveni t a p r o a p e copil de su­fer in ţă .

— EI, da i 1 o omor îm ? — Nu ţi-o pot ceda, n u pot — zise

k h a n u l . — I a r efl n u m a î pot a v e a r ă b d a ­

re, s m u l g â n d u - m î i n i m a s a u dă 'mi -o pe ea.. .

K h a n u l tăcu . — S a u s'o a r u n c ă m în m a r e de

pe s t âncă . S'o a r u n c ă m în m a r e de pe s t â n c ă ;

— repe tă k h a n u l cuvin te le f iu lu i său, p a r ' c ă a r fi fost n u m a i ecoul lor.

Şi cu a c e a s t a i n t r a r ă în h a r e m , u n d e f a t a d o r m e a , pe u n a ş t e r n u t l uxos pe jos .

Se o p r i r ă î n a i n t e a el şi o p r i v i r ă , o p r i v i r ă m u l t ă v reme .

Din ochi i b ă t r â n u l u i k h a n se scur ­s e r ă câ te-va l a c r ă m î î n b a r b a - î a r ­gint ie , şi sc l ipeau ca n i ş te m ă n g ă -r i t a r e p r i n t r e firele de p ă r ; i a r fiul său s t a acolo , cu ochi î s cân te i e to r i şi î necându- ş î s u f e r i n ţ a î n t r u n scr îş -net d in d in ţ i . T r e z i r ă pe c a z a c a cea mică . Ea şe deş t ep t ă şi pe o b r a j i i eî, sub ţ i r i şi r u m e n i ' c a raze le d imine ţe l , se iveau ochi i ca f loa rea de g r â u .

P e AHgala n u ' l o b s e r v ă şi-şî în­t inse buzele roş i i c ă t r e k h a n .

— S ă r u t ă - m ă , v u l t u r b ă t r â n ! — Pregă teş te - te . . . m e r g i cu noî ,—

zise k h a n u l încet. ' -E a a t u n c î z ă r i pe Al lga ia ş i l a c r ă ­

mi le d i n ochi î b ă t r â n u l u i v u l t u r ş i — f i indcă e r a t a r e d e ş t e a p t ă — pr i ­cepu to tu l .

— Merg,—zise—merg. S ă n u fiu nicî a u n u i a , nici a celuî- la l t ; a ş a e că astfel a ţ i h o t ă r î t ? Aşa şi . t r e b u e să h o t ă r a s c ă c ine a r e i n i m ă t a r e . Merg.

Şi t u s t r e i se î n d r e p t a r ă t ă c u ţ i sp r e m a r e . Mergeau pe c ă r ă r i î n g u s t e şi v â n t u l vu ia , v u i a t a re . . . .

E r a cam s l abă fa ta , os teni cu­r â n d , î n să e r a şi m â n d r ă şi n u voia să le-o m ă r t u r i s e a s c ă .

de atuncî încoace în o mulţime de alte piese moderne carî, dacă nu i-au în ­lesnit creaţiunî în adevăratul sens al cuvântului, i-au îngăduit să'şî păstreze rândul printre cel dintâi artişti ăl Com­paniei. ' ' .' '

Cu temperamentul, său superior, cu glasul său cald, cd puterea d-sale' de expresie, d-lul 'Manolescu îl c păstrat

. cel mal frumos viitor în arta noastră dramatică- şi publicul nu doreşte de­cât să'I revadă.pe marea scenă'a Tea­trului Naţional,' unde '«r "avea câmp larg deschis pentru desăvârşirea pre­ţiosului d-tale talent. A l d o r .

Şi fiul k h a n u l u l l u â n d s e a m ă că r ă m â n e c a m în u r m ă , îl zise :

— Ţi-e frică pe semne ? F a t a a r u n c ă o p r iv i r e a s u p r a lu i

şi-î a r ă t ă p ic ioru l s â n g e r â n d . . . — Haide , te d u c eu ! — zise

Al lgala , î n t i n z â n d b r a ţ u l sp re d in sa . D a r ea înbi iă ţ işă g â t u l b ă t r â n u l u i vu l tu r . K h a n u l p l u ă în. b r a ţ e , ca pe u n fulg şi o. düse , i a r d â n s a , cum s t a acolo, î n l ă t u r ă r a m u r i l e d in f a ţ a lu i , t emându- se să nU-I r ă n e a s c ă o-chii .

Mergeau dc m u l t ă v reme , c â n d de o d a t ă î n c e p u r ă a auz i d i n d e p ă r t a r e m u g e t u l m ă r i i . A t u n c i To la ik—care m e r g e a a l ă t u r i de eî pe potecă — zise t a t ă l u i s ă u :

— L a s ă : m ă să t rec eű î n a i n t e , căcî a l t m i n t e r i s ' a r p u t e a î n t â m p l a s ă -mi vie poftă, să te s t r ă p u n g . ,

— Trecï ; Al lah or î î ţ î î ndep l ineş te do r in ţ a , ori. te i a r t ă , fie v o i à s a ; eu, ca pă r in t e l e tău te ier t . Eu ştiu ce î n s e a m n ă a iubi . - D a r i a t ă m a r c a colo, î n a i n t e a lor. . S e ' î n t i n d e n e a g r ă în adînciihé .J 'Va­lurile" zgomoteáü î n f u n d a t , l a r ă d ă ­c ina s tânceî . Şi e a ş a de î n t unecoa ­să, a ş a de rece, a ş a de î ng roz i t oa r e a d â n c i m e a aceea . ;

— Dumnezeu cu t ine l—zise k h a ­n u l s ă r u t â n d pe fa tă .

— D u m n e z e u cu t ine ! — zise Al­g a l l a şi se î n c h i n ă în f a ţ a eî. • F a t a p r iv i în jos , u n d e va lu r i l e se s t ă t e a u ş i s t r â n g â n d m â n a la s â n , t r e să r i . • : — M a l - b ine a r u n c a ţ i - m ă joe, — le ,zise éa. Alga l l a î n t i n se b r a ţ u l sp r e ea şi oftă, î n s ă k h a n u l o p r i n s e , o s t r â n s e la p iep t cu p u t e r e , ó s ă r u t ă şi apo i r i d i când-o d e a s u p r a c a p u l u i s ă u o a r u n c ă î n m a r e .

Jos v a l u r i l e m u g é a ü ş i se s b ă t e a u şi sgomotu l e r a a t â t de m a r e , că nici u n u l d in el n u auz i c â n d a că­zut co rpu l în a p ă . K h a n u l se aşeză pe s t â n c a şi f ă r ă a scoate u n cuv în t r ă m a s e cu p r i v i r e a r ă t ă c i t ă în de­p ă r t a r e a p â c l o a s ă , u n d e m a r e a se

a m e s t e c a cu -norii şi de u n d e năvă­l eau cu sgomot va lu r i l e sp re ţ ă r m , şi câ te mi c r â m p e i de v â n t se a g ă ţ a în b a r b a lu i c ă r u n t ă . Tola ik , cu faţa î n g r c ţ m t ă în p a l m e , s t a l â n g ă el m u t şi n e m i ş c a t , ca u n bo lovan dé­p lâ t ra . . Vremea ' trecea" şi pe cer n o r i i se a l e r g a u , m â n a ţ i de vân t . Erau î n t u n e c a ţ i şi g r e i , î n t o c m a i ca g â n ­dur i l e b ă t r â n u l u i - k h a n , c a r e - era-t r â h t i t pe o s t â n c ă de pe ţ ă r m u l

•măr i i . . -• ... -. —- S ă m e r g e m , tată,—zise, To la ik . — Aşteaptă,—-şopti k h a n u l p ă r â n d

că a s e u l t ă d u p ă ceva. Şi i a r trecu- o b u n ă b u c a t ă de v reme şi j o s va lu r i l e v u i a u ; î n t r ' u n a , i a r v â n t u l ş e . pog'orâ pe s t â n c ă ş i ş g u d u i , cppaci î . . . -

- - Şă m e r g e m ta t ă . : . • ; ; • -; - Ma î a ş t e a p t ă . . . . . •;..-.;

A lga l l a Tola ik , m a l r e p e t ă , o d a t ă : . •'. Să m e r g e m t a t ă . . : f : -

, K h a n u l to t - n u se u r n i d in locu l . • u n d e : î ş i .p ie rduse s i n g u r a b u c u r i e a ultiriH'b.r lui zile. , . . . , . ' . . ' , ,

E l , , d a r toa te : a u S|furşiţ.! :;- Se . r i ­d ică deoda tă ' cu ö v ă d i t ă m â n d r i e şi, • înc run iându-ş i . ş p r âncen i l e zisa :.. -

-. • . Să mergem. ; . -.. ; O .po rn i r ă , î n să k h a n u l se opr i cu­r â n d . , : . . .

— Dar . p e n t r u ' c e . ş i unde . m e r g eu. Tola ik ? - îl î n t r e b ă ; pe fiul s ău .—Dc ce şă. m a î ţ r ăesc a c u m , gând , v i a ţ a m e a . t o a t ă e r a in; ea? S u n t b ă t r â n şi nu. m ă va iubi n i m e n i dc aci î n a i n t e , iar. dacă: . tu i uni n u este iubit , v i a ţ a Iul. n u m a l a r e nic i ;iin r o s t în l ume .

— D a r eşt i b o g a t ; ş i g lo r ios , t a t ă . . . . . ' — D ă : m l n u m a i u n ; s i n g u r s ă r u t a l

(eî şi î n ;sciiimb i a -mi to tu l . . Astea, toa te . s u n t l u c i . a i r î ; m o a r t e n u m a i d r a g o s t e a ; f emeer . e s i e . vioţuiioftTiv.. Dac&.onrul n ' a ro di'açpHte clc a c e a s t a n ' a r e nicî v i a ţ ă , e s ă r a c , şi zilele î l s u n ţ p l ine : de ja le , -.Duninc-zeii c u t ine , f iule; b i n c - c u v â n t a r e u lui Al lah să fie pe capiu, t ă u şi gă; i-ăniâie me­reu , în zilel« şi nopţ i le vieţii t a le . Ş l k h a n u l . se î n t o a r s e c u ; f a ţ a s p r e m a r e . • • •

— T a t ă . —. zise Tola ik — t a t ă ! . . . D a r m a l m u l t nu p u t u spune , p re - .

c u m nic i n u se poa te s p u n e n imic u n u l om c ă r u i a îl s u r â d e m o a r t e a , n u i se poa t e s p u n e n imic , ce a r pu­tea r e d a suf le tu lu i s ă u d r a g o s t e a dc v ia ţă .

— Lasă- ină . . , . .— Alinii... — El ş t ie . . . :•• K h a n u l se u r c ă pe s t âncă cu pa^ î

repezi ş i de acolo se a r u n c ă in mart r . F i u l s ă i i nu-1 p u t u r e ţ i ne . .S i i a r n i - • mic n u se auz i d i n s p r e ' m a r o , : n i c i s t r igă te , n i c i sgornotui cădere i cor­p u l u i . N u m a i va lu r i l e m u g e a u colo dedesupt. şi v â n t u l îşi c â n t a s ă lba t i ­cele-! c â n t u r i . : : -.. .

Alga l l a To la ik r ă m a s e m u l t ă .vre­m e cu p r i v i r e a ţ in t i tă în a d â n c i m » , apo î zise t a r e :

— Dă-mî şi mie o in imă a ş a i a r e , o A l l a h !

Apoî d i s p ă r u în î n t u n e r i c . . . . . .Astfel se p r ă p ă d i k h a n u l Moso-

l a j n a el Asbad şi r ă m a s e k h a n în Cr imea A lga l l a Tolaik . . .

T raduce re de l o s i f Ş a i - v a r y

— — , . В Э . . . . ,

: C U G E T Ă R I SDcranţd 'e imaginaţ ia nenoroci ţ i lor .

• '' ])n Colistine: .

. Nici un d r u m ' d e flori n u , duce : la 'glorie. - '" La Fontaine.

Religia a lua t -naştere la m o r m i n t e şi mormin te le nu se r>Qt lipsi de ea . •' ••-.. • • • Chateaubriand.

Fie-căruia durai fantele sale. S-tul Pavel. .

Cel carî surit p rea curioşi nu s u n t prea înţelepţ i . Massinger - , - #

Vir tu tea este sănă ta tea sufletuhiî . Jouberl.

S

6. — No. 4 7 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , 2 2 Noembr i e -191Ö.

ILUSTRUL MATEIŰ — R O M A N D E 6 E R O L A M O І І І Л К К І Л —

Urmare

- I n t i m p u l meseï , M a t e î vo rbea pu»-t i n a v â n d obiceiul de a m â n c a ; m u H . D a r a c e l p u ţ i n e r a p re ţ ios : e r a u Veşti; i n f o r m a t i o n ! cu r ioa se c o m u n i ­c a t e î » conf iden ţă ai l a u reche .

E r a u vorbe a s v â r i î t e apropo» anec -rdote p i p ă r a t a poves t i t e pe u n t o n se ­r i o s , cane p u n e a t o a t ă a d u n a r e a pe r â s . Al tă d a t ă e r a o s a t i r ă a s p r ă , î n d r e p t a t ă c o n t r a cons t i tu ţ ieF ş i H I * movibi l i lo r , c a r e p e r d e a ü p a r t i d u l şr ţ a r a . Aceste t i r a d e c u orchestft mar­r e e r a u u r m a t e d e a t ă c e r e a d â n c ă . T o ţ î a ş t e p t a u fu lge ră toa re le соиоііг-zîî. B a r Gan tasu rena с*&ц închidea; ochiî cu a e r e de o raco l şi i s p r ă v e a p r i n a-şî l u a f u r c u l i ţ a .

L a n e r , foarte- n e d u m e r i t ' î n f a ţ a u -ne î os m buca oilai g r a m alata, b u c ă ­t ă r i e mi l aneză , n o u ă p e n t r u el, atât­e a f ă r ă succes, acel es дйшгіі c a r e n u v ro ia s ă se s f a r m e şi î l j u c a î n f a r fu r i e s t r o p i n d fa ţa d e m a s ă . Când* v e d e a pe cei la l ţ i r â z â n d , r â d e a ş t e l ; d a r e r a a s t r â m b ă t u r ă , c a r e de­p a r t e de a-l învesel i , îl făcea să -ş i va­d ă m a î a m a r ă i zo la rea şi infer ior i ­t a t e a . Acolo, în a c e a ca f enea fru­m o a s ă , în mi j locul a t â t o r p e r s o a n e , se s i m ţ e a s i n g u r , r ă t ă c i i , şi î ş î d a s e a m ă d e n e a n t u l lui .

In f a ţ a ace lu i osso bma, c a r e se î n e a p ă ţ i n a c u ţ i t u l u i lu î , fu c u p r i n s de regre t , şi d e nos ta lg ia , m u n t e l u i lu î . A r fi vroi t su-şf î n f r â n g ă t imi­d i t a t ea , să vorbească , să. s p u n ă ce ­va . El a s c u l t a cu l u a r e a m i n t e , în­g r i j o r a t , c ă u t â n d rostul p e n t r u a se a m e s t e c a şi el în vo rbă .

D e j u n u l e r a pe sfârş i te , asm esce-fusese ridicat, c â n d P i e r i n o văzu pe-d i rec to r a l e g â n d cu m u l t ă p r e c a n -ţ i u n e o ţ i g a r ă î n c u t i a a d u s ă d e che lner .

A iunc î avu. o i n s p i r a ţ i e : cu o voce s t r â n s ă , ca re ï r ă m a s e î n gâ t l e j , H. a m i n t i ţ i gă r i l e Vi rg in ia , p r i m a c a ­l i ta te , pe ca r e i la adusese .

— I n a d e v ă r , zise C a n t a s i r e n a , b r a v u l L a n e r mi -a făcut, c a d u u ţi­g ă r i V i rg in i a a u s t r i a c e , c a r e t rebu-esc să fie excelente.

P r i e t e n i i Di rec to ru lu i p r i v i r ă p e b r a v u l L a n e r a l Virgin i i lor , c a r e de venea i n t e r e s a n t .

— O ! î n s fârş i t ! s e g â n d i Pie-rino, ţ i în d i a l ec tu l luî j u m ă t a t e vene ţ i an , r e î n e s p u povest i rea , frieeî Iu l p e n t r u pachet, p r i u ca r e t r ecuse la g r a n i ţ ă .

— D a r n u avea i de câ t să. plăteşt i ; r a m a ! s t r i gă Di rec to ru l , car© tolăv n i t pe s c a u n u l lu î ş i p u ţ i n somno>ros, u r m ă r e a cu o pr iv i re v a g ă f u m u l h a ­vane i lui , pe ca re o a p r i n d e a înce-t inel la o l u m â n a r e ; nu avea i de c â t s ă p lă teş t i v a m a , şi era. foa r te sun -piu .

L a aceste cuv in t e , a t e n ţ i a o a s p e ­ţ i l o r î n d r e p t a t ă o clipă, a s u p r a l u î L a n e r , se întoxse p e n t r u a n u m a i reveni .

— Da, este a d e v ă r a t , r ă s j u n s e tâ­n ă r u l , r ă m â n â n d c u g u r a că sca t a .

De junul aces t a ca r e d u r a s e d o u ă ore, fusese p e n t r u el u n a d e v ă r a t supl ic iu . Din fericire-, la; eşdren d i n cafenea , d in ca r e C a n t a s i r e n a ple­case u n u l d in cel d i n t â i cu T ren -t i n u l luî sp re a se duce la j u r n a l , to­tu l se s ch imbă .

Deveni m a î afabi l , m a l expans iv ; l u ă b r a ţ u l exce len tu lu i L a n e r , ş i o-p r i n d u - s e la f iecare cl ipă p e n t r u a d a m a i m u l t ă g r e u t a t e c u v i n t e l o r lu i , îî p l ă c u a face conf iden ţe , a-î d e s t ă i n u i l u c r u r i pe c a r î n u voise » le s p u n e nicî o d a t ă n i m ă n u i pe î u m e .

— în ţe legi , d r a g u l m e u , că eil a m t o a t ă s a r c i n a aces to r a l e g e r i î n s p i n a r e , p e c â n d vom fi î n N o e m b r i e a a ú în I a n u a r i e , vom a v e a a leger i p o l i t i c e . . Sa- n u m a î v o r b i m ! G u ­v e r n u l este n e l n d e m â n a t e c ; cons t i tu ­i t a este u n m u z e ü de a n t i c h i t ă ţ i , î n s t a r e p r o a s t ă de c o n s e r v a r e ; ţ a r a începe a deschide ochii . . . şi eu încep a rnă s imţ i obosit . As ta s p u n e a m m a i deunăz i la Monza

P i e r i n o se s imţea î n v i o r a t l a con­t a c t u l b r a ţ u l u i c a r e a p ă s a pe a l lu i G i a s u l r o t u n d , s i m p a t i e , a c e a i n t i m i t a t e a f ec tuoasă îl mişjaffio » -d â n c .

.A ! a c u m nu se m a i «râmţfta. s in ­gur !... Era d in nou c i n e v a .

I n t i m p u l aces ta , Mate* Cantasi-r e n a , c a r e d u p ă ce v o r b i s e dfe Mass­za, r ă m ă s e s e a d â n c i t î n g a n d u r i f e lu i , la a m i n t i r e a acelei Bateevederl i s te r ice , ser o p r i b r u s c , dfe- e d n t S , s e a ş e z ă în fa ţa lu î L a n e r , nu care-£ pri­vi în a lbul ochi lor , p â n ă адаиаре aă-L facă a-şî pe rde cumpătul ; , ru m u l t ă socotea lă .

— Aşa d a r vrei s ă lu umă ?

— Negreş i t ! P i e t r o с Ш c u v â n t m a i g r a ţ i o s , m a i m a l po t r iv i t cu s i t u a ţ i a ; d a r ттЛ g ă s i şi se m u l ţ u m i a r e p e t a :

—- Negreş i t ! Negreş i t ! — Dacă e a ş a , ia d i rec ţ i a „Cur ie ­

r u l u i l i t e ra r" . Şi apo i c ine ştie? î m i convi . . . p o a t e î n t r ' o zi voi fi d i s p u s a-ţî ceda proprietatea jurnalului Ga fac înă tuş ic i le ? L e a l l ă s a t s ă n ă -

' t o a s e ? L a î n t r e b a r e a a c e a s t a n e a ş t e p t a ­

ta , t o a t ă veselia, ş i voioşia ШІ P i e ­r i n o se s p u l b e r a r ă ; cu a VOCE s t in­să , înecànduHîe, povest i d i r e c t o r u l u i c u m plecase d in C r o d a r o s s a , şi î n ca c h i p se d e s p ă r ţ i s e de m ă t u ş i l e l u î .

— NJI VOT p r i m i s c r i s o a r e a m e a , de c â t a s t ă s e a r ă , a b i a ; d a r î n o r i ­ce caz, s u n t aci , r ă m â n , ş i nui vo î m a l p ă r ă s i M i l á n u l p e n t r u t o t auru l : din. l u m e !

Matei d u p ă ca î l a s c u l t ă , dete d i n c a p , şi î i ţ i n u u n Mmhagiu p ă r i n t e s c .

— Scrie-îe n u ma î , de câ t d in , Mi­l a n , d r ă g u ţ e l o r d o a m n e ! Ş i ţ i ne b ine m i n t e a c e a s t a : t r ebue m a î î n a i n t e

' d a t oa t e s ă fii în. h u n e r e l a ţ i i , î n • h u n ă în ţe legere c u m ă t u ş i l e cF-tale !' ' Q ! b ă t r â n i i ! oftă e-L s u n t bine-cu-v â n t a r e a tmere ţe i !

Se a p u c ă a p o î a ţ i ne d i s e r t a ţ i e ar s u p r a idea lu lu i , poeziei, p ă r i n ţ i l o r , iub i re i famil iei c a r î s u n t s i n g u r e l e a d e v ă r a t e , s ingure le leg i t ime ş i du-

; rab i le . P i e r i n o îşi p l e c ă c a p u l ca n u cum-

• va. să - l v a d ă d i r e c t o r u l cu och i i ! p l i n i de lacxămt . A tunc i , p e n t r u a I î n l ă t u r a me lanco l i a , C a n t a s i r e n a s c h i m b ă subiec tu l ş i începu a v o r b i efe a facer i . „ C u r i e r u l l i t e r a r " avu -sesa u n s u c c e s ame ţ i to r , de necrezu t , c ă r u i a î l t r e b u i a m u l t ă v r e m e ş i m u n c ă . Căci avea de a l t ă p a r t e , j u r ­n a l u l po l i t i c : r ă s p u n d e r e a faţă-, de p a r t i d u l s ă u ş i i n d i r e c t f a ţ ă d e p a ­tere .

— S u n t s i n g u r l a „ B e n o v a t o r u l " ; 1 eu s i n g u r t r ebue să- l revăd , nu . m ă pot. î n c r e d e în nimerii. R e d a c t o r i i rae'i, b u n i băe ţ l , d a r f ă r ă in i ţ i a t ivă , f ă r ă p revedera , ş i a d ă o g â n d c u u n z â m b e t c a r a p u t e a t rece drept, u n comp l i men t l a a d r e s a l u î L a n e r , — ş i f ă r ă g r a m a t i c ă ! . . . E u n u a m v r e m e de p i e r d u i : t r ebue să m ă g â n d e s c la zes t rea fetelor mele. Aî să, vez i p e a m a r e , E l e o n ó r á i E-le-o-na-ra, m p e t ă el a p ă s a t , a l s 'o vezi !... o m i n u n e !

C â n d a j u n s e l a j u r n a l , d i r e c t o r u l se opr i î n c ă a maî. vorbi , a p o î i nd i că p r i e t e n u l u i P i e r i n o a d r e s a easa'f, î n ­ş t i i n ţ â n d u-L CĂ m a s a a i a u l a ore le 7" „p rec i s " .

De a s t ă d a t ă e r a d e p r i s o s at ven i î a h a i n ă n e a g r ă : fetele a r a u p rove­nita, ş i nu; e r a v o r b a de c â t de u n m i c p rânz : în fiamiUe, c a l a Croda­ros sa . f ă r ă D o n Giuseppe !

Apoi 11 conced ia î n pragul uşeî , c u un . u l t im s a l u t d in m â n ă , ş i repet â n -dh-i c u u n a e r m a l i ţ i o » şi m â n g â i e ­tor de c r i t i c c a r e a r e o s l ăb ic iune p e n t r u a u t o r u l l u î :

„ Ş i m a î cu s e a m ă si n e păzim, de s imbol i sm !"

A p o î ? De la ven i r ea l u i în Mi lan ? De Ia vizi ta d i r e c t o r u l u i ? D u p ă acel mic p r â n z cord ia l şi in t im. . . Cu

Eleonóra c a r e c â n t a s e Carmen şi E-'ve&nai eare necitaea Ispita, Beţia,

Trădarea. Apoi? . . . Apo i? . . . Cum că­zuse e i oare?

P i e t r o L a n e r a m i n t i n d u - ş î ca în vis tot t r ecu tu l lu i , a j u n s e s e l a Mo. 27 în p i a ţ a Cavour , u n d e locuia Schönfeld. In acest m o m e n t , n u a r fi p u t u t r ă s p u n d e l a toa te a c e s t e între­b ă r i ear i зд le pusese el s i n g u r . Nu шаГ v e d e a de c â t pe N o r a , N o r a Iul

! Böcí foame nu- î m a i e ra . supăBate pe el, îngrozi-

a s t ă p â n e i o te lu lu i , di-rectortrf eave sub u n de luv iu de cu­v i n t e Ш Sfeghiţise 20 de m i i f ranc i , p e n i s » arşjl pescui „ C u r i e r u l l i t e r a r " Щ шгавзуіа y pentru a p r e l u n g i v i a ţ a „ИеяоѵаютиІиГ p â n ă la a leger i le pol i t ice din. Noembrie, c â n d s p e r a Cantas irena s ă g ă s e a s c ă o î m p r o s p ă ­tare a influenţei şi c r e d i t u l u i l a Жошя, tea» ae ş te rgea ţ i şi se per-deaű aar. «rnmmtxd obscu r , ca u l t imele

aie unei f u r t u n i c a r e de de-

№ m a i vedea de c â t pc N o r a : nu a v e » î n c r e d e r e de c â t în Nora pe ca r e o iubea şi c a r e a v e a să- l scape .

Vi

— D-na Schönfcld ? î n t r e b ă L a n e r pe p o r t ă r e a s a de l a No. 25-

— A t re ia s c a r ă , c a tu l al t re i lea , u ş a d i n s t â n g a .

T t o ă r u l se u r c ă înce t . D i n c â n d în c â n d a e p leca pe r a m p a sure i , c a s ă j u d e c e d r u m u l p a r c u r s .şi bolboro­sea p e n t r u el i a l t r e i l ea cat , u ş a d i n s t â n g a . C â n d a j u n s e su s , nu- î fu g r e u să r e c u n o a s c ă u ş a . O c a r t e de v iz i t ă e r a l ipită -. Edita Schönfeld ş i d e a s u p r a Humeluî, o c o r o a n ă de conte .

Î n a i n t e de a sunai, a v u g r i j a a-ş î ş t e rge ghetele de praf, c u ba t i s t a , î ş î încheia, p a r d e s i u l , î ş i po t r iv i c ra ­v a t a , ţ inu m ă n u ş i l e in m â n ă , s coase o c h e l a r i i de'î ş te rse , şi î n a i n t e da a p u n e degetul p e soner ie . . . scoase u n oftat.

D a c ă d e m e r s u l meu în a c e a s t ă c a s ă , u n d e viu să c a u t pe N o r a , a r fi j u d e c a t incorect ? D a c ă se v a s u p ă r a N o r a ?

B ă m a s e n e d u m e r i t în faţa u şe î c a r e se deschise de o d a t ă : o servi­t o a r e , Q fe t i şcană foa r te d u r d u l i e în­so ţea p e u n c o m i s i o n a r , c a r e ducea u n coş gol.

— D o m n u l v r e a s ă v a d ă p e d-na S c h ö n f e M ? î n t r e b ă f rumoasa f a t ă pe P i e t ro Lane r .

— Aş. v raa n u m a î s ă şti ii... Aş avea ura cuvânt d e s p u s d-rei N o r a , d in p a r t e a u n c h i u l u i eî., A ven i t azi, n u e a ş a ? . . . Es te tot ac i , d-ra N o r a ?

— D a d-la ; a d i c ă a ş a cred : m ă duo s ă văd .

S e r v i t o a r e a desch ise u ş a s a l o n u l u i c a r e e r a în f a ţ a a n t i c a m e r a ï ş i o în­ch ise repede în u r m a el .

F u ea fulgerul ; d a r P i e t r o p u t u să î n t r e v a d ă ca î n t r ' o og l i ndă m a g i c ă ,

' pe Scmönf e ld ş i pe N o r a şezând u n a l â n g ă a l t a pe c a n a p e a , î n t r ' o poză l a n g u r o a s ă şi a b a n d o n a t ă ; s a l o n u l p l i n d e florii ;: m ă s u ţ e cu t ăv i ţ e p l ine dfe d u l c e ţ u r i ş i l i che ru r î . Doî d o m n i -

• ş t i r i f l u t u r a u î n j u r u l lor. P u t u s ă t audia c h i a r pe u n u l d i n e î ; cel c a r e e r » m a i a p r o a p e d e N o r a , d â n d u - i un p ă h ă r u ţ do rosolio,. şi cu o voce p i ţ i g ă i a t ă , z icâudu- î :

— N u mă. refuzaţi , , d - r ă E l e o n ó r a ! Nu m ă r e i u z a ţ i !... A p o i uşa. se în­chise şi to tu l d i s p ă r u .

I n s a l o n se făcu a t u n c i o t ăcere ' . a re ţ inu. c â t e - v a m i n u t e . F ă r ă îndo­i a l ă d e l i b e r a u p e şopti te . S e r v i t o a r e a reveni n u m a î de cât , d a r pe o> a l t ă u ş ă . F r u m o a s a fa tă n u m a i e r a tot a ş a d e s p r i n t e n ă ; d i n po t r ivă , p ă r e a p o s o m o r â t ă ; p r o b a b i l fusese ca r t a t ă .

— Trece ţ i ac i , zise ea c a m r ă s t i t ă , lu'f L a n e r , pe ca r e '1 I n t r o d u s e î n t r ' o o d a i e î n c a r e t o a t e e r a u î n dezor­d ine : Kufărre, n a i n e de femee r ă s ­p â n d i t e pe s caune , î n mi j loc u n p a t de palrsandi tu cu perde le de d a m a s c a l b a s t r u .

— Va veni şi d-ra n u m a î de cât . Se rv i toa rea p lecă t r â n t i n d u ş a î n

u r m a eî, l ă s â n d pe P i e t r o u lu i t .

— A s t » e p r e a m u H ! m o r m ă i el sufocat , zăpăc i t şi r sb ind eu picio­rul 1 tn s c â n d u r i .

— I n t r e BOI douî , м ш і і î n t r e n o ! dbuf, d<-ră Kleon&ra. !

N o r a n u în tâ i rz i i : a l e r g ă repede, roş ie şi cir u n a e r s u p ă r a t .

— Ce este? Ce vrei? Ce s'a întâms-t a m p l a t ? în t rebă ea încet, şi mâ­n i a t ă .

P i e t ro R a n e r o a p u c ă de b r a ţ şi o a t r a s e î n spre el cu furie ea s'o pri­vească î n fttţS.

— Cine s u n t a ce ş t i douî ? Vor­b e ş t e ! O n e s u n t ?

Gelozia, c iuda , d u r e r e a f ă c u r ă te­ribil pe aces t nenoroc i t , de obieeiü a ş a de inofensiv şi sfios.

L a început , t â n ă r a f a t ă se z ă p ă c i , d a r repede ' ş l veni î n fire r e d o b â n -d m d u - ş î obrăsn je ia .

— S u n t p r i e t e n i d e a i Edi té i . La-„să-mă în pace . Piu veni î n t r e s t r ă ­i n i s ă -mî fac î s cene r i d i c u l e ! Aci n u eşt i l a m u n t e , î n t r e ţ ă r a n i i tăîf.. E ş t i la M l a n , î n t r e l u m e c u m se cade !

Apoi des făcându- ş l b r a ţ u l d in be^ gete le I u l L a n e r , c a r e l ă sa se u r m e roşi i , îf p o r u n c i s ă plece i m e d i a t şi s'o a ş t e p t e în gTädtTiu o r a ş u l u i , in f a ţ a Muzeulu î .

M â n i a iubi te i , indieifi s i g u r a l ino­c e n ţ e i aî, a c e a î n t â l n i r e l a g r ă d i n ă , c a r i dovedea a m o r u l şi d ispozi ţ iu-n i l c de î m p ă c i u i r e a l e Nore l , po­to l i r ă n u m a i de c â t pe t â n ă r u l nos­t ru .

Cu un ton m a i l iniş t i t şi ca şi c u m p e n t r u a 'şî î n d r e p t ă ţ i m â n i a , pove­sti c ă a v u s e s e o d iscuţ ie cu d i rec to­ru l d i m i n e a ţ a , şi că se c e r t a s e r ă pentPu t o a t ă v ia ta .

— Venisem aei ca su ' t i sp-un că n u voi m a i p u n e p ic io ru l pc la t ine .

— U n c h i u l este c a m iute , r ă s p u n ­se N o r a d â n d din u m e r i , clar n u ţ i­ne s u p ă r a r e .

— D a r eü voi ţ ine d a c ă n u - m î plă­teşte , ş i n u - m î dă aceea ce i n i da to­rează . . . .

Nu cer a t â t p e n t r u m i n e , c â t pen­t r u t ine.

M ă t u ş i l e mele n u te cunosc ; ele n u pot: ş t i că tu eşt i . . . cu to tu l din a l t a u a t .

C u m să le spu i : „ N u m a i a m cel două-zec î d e m i i de f r anc i , şi m ă î n s o r ? — Şi cu c ine te-at în-suiiat? — Cu n e p o a t a a c e l u i t â l h a r ca r e m ' a despir ia t !"

Ochiî Noreî l u a r ă o expres ie as ­p r ă şi a p r o a p e să lba t i că . P e f run te i se ivi o cu t ă s i n i s t r ă , a lbă , sub ţ i r e ca o c icat r ice .

P i e t r o p r i c epu : o s u p ă r a s e , p r e a a l u a s e repede.

E a p u t e a s p u n e orî-ce r ă u despre u n c h i u l Ma te î ; d a r cei la l ţ i , P i e t ro L a n e r , n u . P e n t r u a se scuza , pen­t r u a se m a l u ş u r a , i s tor i s i a t u n c î pe u n t o n m a l m o d e r a t , şi f ă r ă co­m e n t a r i i s c e n a de d i m i n e a ţ ă . U n ges t : zaff ! şi cel d in u r m ă bi le t de 10 r a n c i ş te rpe l i t ! Nu m a l a v e a n i m i c ; n u avusese n ic i cu ce să de­juneze . . . .

— Bine , b ine , r ă s p u n s e N o r a tot î n c r u n t a t ă . A ş t e a p t ă - m ă în g r ă d i n ă , în f a ţ a MnzeuluL

Vom a v e a o explicaţ ie . Şi f oa r t e a p r i n s ă , plecă, şop t ind

u r m ă t o e r e i e cuv in te : —Tot t r ebue s ă n e l ă m u r i m o-

d a t ă , azî; o r i m â i n e ! S ä n e l ă m u r i m ? s e g â n d e a P i e t r o ,

î n v â r t i u d n - s e în j u î u l m a r e î fân­t â n i , s eca t ă , ca re - se- ridica î n f a ţ a Muzeu lu î . Se tot î n to rcea l a f iecare c l ipă , tot cu s p e r a n ţ a d e a r evedea p e Nora . venind, p r i n g r i l a j u l c a r e se zăflea p r i n t r e c r ă c i l e b raz i lo r , la c a p ă t u l pa j i ş te ! , de u n verde dulce . P o a t e c'o fi voi t s ă zică : t r e b u e să ne l ă m u r i m c u u n c h i u l Mateî . P ie ­t ro î n s ă n u e r a l in iş t i t de loc. Cu n e r v i i î n c o r d a ţ i , s i m ţ e a un r ă u î n tot co rpu l , de nesufer i t . Mai e r a şi soa re l e d o Apri l ie , c u p a l o a r e a l u i melanco l i că , cane făcea s ă i se m ă ­r e a s c ă t r i s te ţea .

A s e c i t i u r m a r e » i n « U n i ­v e r s u l L i t e r a r » c a r e v a n p a r o D u m i n e c a v i i t o a r e .

Luni, 2 2 Noembrie 1910 . UNIVERSUL LITERAR No. 4 7 . — 7.

VIAŢA VNOLUMA C a j u r amant...

a e t i n e s c u а l u a t o .notăr îre eroică. Nu'şî v a m a l cheltui toată keala în ch io lhanur i eu prütenil ş i jarnrtenile.

A luat în această privinţă o ho-tăr&e bărbătească, şi-a impus o li-ан» de condui tă pe care „cu jură-jnftit" şi-a făgăduit să n'o calce.

I a t ă care 'î era hotărîrea : Bazunaru l drept al vestei H v a

j 3 l u j | drept casă de primire a lefB ; d i n aceas tă casă însă, va l u a în fie­care zi câtej-o anumită sumă, pe

icare o va consemna tn buzunarul stâng. "Da aceste sume, ast-fel puse l à păstrare, nu se va at inge nici o dată.

Ş i jură c e toată « d e m n i t a t e a : ( V J U T , pe onoare şi conşti inţă, să nu cheltuesc de cât din buzunarul drept a l vestei . Aşa să'mî ajute ÍDumnezeü 1"

î ş î ţ inu jurămîntul . La început, totul merse strună, şi economiile se g r ă m ă d e a u în buzunarul s tâng în chipul cel m a l fericit. Maî dihai ca l a Casa de Depuneri ! Clătinescu n u a v e a de cât să se felicite de năs ­truşnica lui idee.

I n viaţa indivizilor, ca şi în v i a ţ a popoarelor, sosesc însă momonte de grea cumpănă. Sosi deci un moment când buzunarul drept a l vestei lui Clătinescu fu absolut gol.

Ce era să f a c ă ? Să'şî calce jură­m î n t u l ? Ar fi devenit sperjur i Clă-ttinescu era descendentul uneî fa­m i l i i eminamente onorabile şi căl­c a r e a unui jurămînt ar fi fost pen­t r u el un sacrilegiu. Nici o dată ! 'Altă hotărîre fu tot atât de repede l u a t ă : nu va maî eşi din casă de cât pentru nevoile slujbei.

II m a î despărţeau de sfîrşitul lu-neî , de momentul încasări i lefii, î n c ă sase zile.

Şase zile de l ipsuri şi privaţiuni ! E r a greu, era dureros chiar, dar jurământu l era jurământ.

La berărie, prietenii î i comentau dezertarea.

S e petrecea ceva a n o r m a l ? Clăti-івдаси era b o l n a v ?

Se alese o. delegaţiune cu însărci­n a r e a de a lua informaţii la faţa Jocului. Delegaţiunea se întoarse cu constatarea că prietenul era sănă­tos tun, dar că se hotărîse să'şî mărginească cheltueli le alocate la capftolul „chefuri şi petreceri".

Prietenii lui deteră din umeri. , j u r ă m î n t de beţ iv!" declarară

Linii. Care dintre e'f nu luaseră, mă­car o dată în viaţa lor, asemenea hotărlrl eroice ?

Cu toate acestea, trecură alte două zile fără ca Clătinescu să se arate .

N u cum-va izbutise — ca un mu­cenic modern — să'şî înfrâneze pa­t i m i l e ? Exemplul ar fi fost frumos, înălţător.

L a berăria obişnuită tocmai se discuta asupra acestei probleme de

Înaltă moral i tate socială, când Clă­tinescu îşî făcu apariţ ia.

O exclamaţie de u n a n i m ă bucurie îî sa lută intrarea.

E l lei scoase pardesiul şi'şî re-Gcupă locul ob i şnu i t .

De o dată însă , u n u l d i n prieteni avu o exclamaţie de mirare :

— Bine Clătinescule, de c â n d te-a'i pustnicit ţi-aî pierdut şi c a p u l ?

— Eu? — P ă i c i n e ? Ta te uită. Ţi-aî p u s

vesta pe dos. Ş i c u m u n hohot de r la tot o iâ t de

unanim salută această constatară, Clătinescu făcu tuturora un l a r g gest care impunea tăcere.

— Aflaţi , voi tofcl, declară el so­lemn, că dacă nn mi-aeî fi p u s vesta pe dos, n'aşl fl fost cu voi astă-seară.

— De ce ? Cum î — Pentru că mi-aşî fi că lcat un

jurămînt s o l e m n ! Şi , pipăindu-şl căptuşala fostului

buzunar s tâng devenit acum buzu­narul drept, Clătinescu comandă cu glasul celei maî împăcate con­ştiinţe :

— Să m a l vie u n rînd t

Costache Glumici

Ilustraţia noastră colorată Deschiderea Parlamentului: Sosi­rea M. S. Regelui la Camera de­

putaţilor Luni, 15 Noembrie, s'a deschis cu

ceremonialul obişnuit, sesiunea ordi­nară a Corpurilor legiuitoare. Mesa-giul de deschidere a fost eetit de M. S. Regele, înconjurat de A. S. Regali principele Ferdinand, de d-nii miniş­tri şi de înalţi! demnitari al Statului.

Ilustraţia noastră de azi reprezintă sosirea M. S. Regelui şi a A. S. R. principele Ferdinand la palatul Came­rei deputaţilor, unde sunt întâmpinaţi de d-nil miniştri.

O companie de soldaţi, cu drapel şi muzică, au făcut onorurile militare.

P R O V E R B E

Boală lungă, moarte sigură.

Toată buruiana cu umbra el.

Dintr'un cal boieresc, ese unul ţigă­nesc.

Nimeni nu întreabă de casa frumo­sului.

Fie-care se leagă unde '1 doare.

Dacă nu'ţî mănâncă ursul porumbii nu'î da gură.

D I N H A Z U L A L T O R A O n u a n ţ ă

La judecătorie : — Poţî să afirmi, sub prestare de

Î'nrământ, că prevenitul a furat u m -irela d-tale ? — mtrebă judecătorul pe

reclamant. După un moment de codire, recla­

mantul răspunde : — Ceea ce pot să afirm, cu conş­

tiinţa împăcată şi chiar sub jurământ, e că mi-a furat umbrela pe care o a-veam la subţioară.

JOCURI C u v î n t r o m b i c

consună .. . . plantă

Íinv.) sultan laină veche

provincie plantă peşte

. . . oraş consuna

Vertical aceleaşi.

Deslegarea şaradei din «Universul Literar» No. 46 este:

Pe-INlifa Persoanele care, prin tragere la sorţî,

au câştigat câte unul din cele 10 v o ­lume-bibliotecâ, acordate ca premii, sunt următoarele :

Bucureşti: d-niî Ionel Bardan şi Nelu Dobrescu, d-rele Elvira Sadlik şi Constanţa Popescu ; d-na Mimi Bossé.

Buzău : d-na Virginia 1. N. Măr-culescu.

Graiova : d-niî C. P. Vlaiculescu şi Nicu Bondărăscu.

Ploeşti: d-raMafilda Vasilescu, stu­dentă.

Gâmpina : d. loan N. Florescu.

MIGRENA dureri de cap, de' dinţi, nevralgii, du­reri reumatice, vin­decă sigur Pastilele" r V c v r a l g î n n J u - ' r í s t , aprobate de ' Consiliul sanitar.

2 , 5 0 li d r o g u e r ii ş i f a r m a c i i *

VOPSEA de PAR ВД | Garanta i a b ­s o l u t n e vătă­m ă t o a r e , văp-teţte imediat fa­rul eăraBtit sau

I albit, ia negra, in brun, castaniu sau blond Intr'un mod atât de per­fect si de natu­ral, tn cât nn se cunoaşte de I N că părul este văpsit. întrebuinţarea aaî simplă si mai uşoară ca Ia orl-eaaltă văpsea de păr. Let 2 . 5 0 fc áro-guerii si farmacii.

QO A R T A O M U L U I DESCOPERITA prin C^RŢl

( d e f o c )

A r m d e a ' ş î g h i e i o r i c i n e s i n g u r v i i t o r u l , etc. Un volum c a numeroase figuri. Puteţi ghici tot ee doriţi, cunos­când cine vă vceşte binele şi cine vă duşmăneşte. V ă t ă l m ă e i l î v i s u r i l e . Vi se spune despre Logodne, Comori, Câştig, Moş­teniri. Vă aßali norocul. Deve­niţi chiromantist. ghicitor, etc. Vă luminaţi in întunericul miste­relor nepătrunse.—Trimeteţî cos-tulde L e i 1 . 7 5 prin mandat postai sau mărci poştale şi pri­miţi imediat interesanta carte franco si recomandată.

TEZAURUL FERICIŢILOR este apoi cartea: МадпеШсгсфіа. adică vindecerea sigură şi radicală a tuturor boaleior prin magne­tism, in cât se spune cu drept cuvant : R e a l i z a r e a i m p o s i ­b i l u l u i . Superb volum cu splen­dide ?i numeroase ilustraţiunî; de renumitul medic specialist vienez Dr. Gratzinger, în limba roraână Franco şi recomandai orî-unde : L e î 1 . 9 5 .

A m â n d o u ă cărţile comandate împreună costă numai L e î 3 . 7 5 franco şl recomandate la domiciliu.

înaintaţi comenzile şi banii către лдепііа Universală de Publici­tate literară PRESSA, Bucu­reşti, Căsuţa poştală 433.

Tăiaţi şl păstraţi acest anunţ !

UN OBRAZ CURAT Şl FRUMOS se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei FLORA preparate de Al . Iteanu farmacist, furnisor al Curţeî Regale. Pudra «FLORA» fără bismut măreşte efectele uimitoare ale cremei

î n a i n t e ş i D u p ă «FLORA». Crema leî 1,50. Pudra întrebuinţare» Crem»! şi Pudrei «Flora». «Flora» leî 2 . Săpun Flora leî 1,25. Pomadă de păr ««Flora» neîntrecuta pentru îngrijirea raţională şi higienică a părului, leî 2,50. Capilogen «Flora» (apă de păr) sticla mare leî 3,25, mică 2 ,50. Pasta de dinţi «Bucol» lei 4 . Apa de gură «Bucol» leî 1.50. Lapte de crin «Flora» pentru înfrumuse­ţarea tenului leî 2. Săpun de Lapte de crin «Flora». leî 1,25.

La nemulţumire se restitue imediat, costul.

VINDECAŢI BEŢIA. înainte ca pasionatul după băutură să-şl fi pierdut calmul

au

M â n t u i m a î î n a i n t e e a a l c o o l u l s ă - î f i r u i n a t s ă n ă t a t e a , d o r u l d e m u n c ă ş i a v e r e a , s a i t m a î î n a i n t e e a m o a r t e a s a f i f ă c u t e u n e p u t i n ţ ă s a l v a r e a !

A l k o l i n e un succedaneu (înlocuitor) al Alcoolului şi are de efect de à face pe beţiv să capete scârbă de bëuturï spirtoase.

A l k o l i n e absolut nevăiămâlor şi acţiunea luî e aşa de puternică în cât până şi persoanele carî prins mare slăbiciune de bëuturï alcoolice nu se mal dedau acestui viţiu.

A l k o l i n .e tot ce ştiinţa a produs mai nou pe acest teren, şi, graţie acestei descoperiri, mii de oameni au şi fost scăpaţi din nevoie, mizerie şi ruină.

A l k o l i n e un preparat care se disolvă uşor, aşa că femeea 11 poate da bărbatului la dejun în cafea, fără ea el să observe câtuşi de puţin. In cele mal multe cazuri pacientul nici nu pricepe de ce a prins oroare de spiit, ci crede că fiind-că a consumai în viaţa luî excesiv de mult alcool de aceea a că­pătat scârbă de această otravă, tocmai preenm de multe ori cine-va se poate scârbi de o mâncare ce-ï s'a dat de prea multe ori.

A l k o l i n ar trebui eă fie dat de orî-ee părinte finluî său, student, înainte ca acesta să cază la examen, fiind-că, ' chiar dacă nu s'a dedat încă beţiei, apoi alcoolul tot tt slăbeşte créerai. In genere, orî-ce om care nu este destul de puternic moraliceşte şi n'are destulă stăpânire de sine pentru a se obţine

. de la băuturi spirtoase, ar trebui să ia o dosă de Alkolin. A l k o l i n e cu totul nevătămător. Persoanele cari 11 iau îşi conservă sănătatea şi economiseşte foarte mulţi banî carî alt-fel ar fi fost Întrebuinţaţi pentru vin, bere, rachiu sau licheor. alkolin costă 1 0 LEI si se expediază persoanelor cari trimit suma în mod anticipat, sau cari îl cer cu ramburs. A se adresa cererile numaî către •

ALKOLIN-INSTÏTUT, COPENHAGA. K. 82, DANEMARCA — S c r i s o r i l e t r e b u i e s c f r a n c a t e c u m a r c ă d e » 5 b a n i , i a r c ă r ţ i l e p o ş t a l e c u I O b a n î —

5 C

9Z

«UM I VER SUL LITERAR» C u p o n Ko. 4 7 .

Ь — N o . 4 1 . UNIVERSUL LITERAR Luni, 92 Noeriibrie, 1'JIO.

A z i 21 Noembrle Se V a f a e e t r a g e r e a m a r i l o r p r e m i i e e o f e r i m

g r a t u i t a b o n a ţ i l o r n o ş t r i , ş i a n u m e :

Construi ta a n u m e anul aces ta p e n t r u abonaţi i noştr i , in posi ţ i imea cea maî încân­t ă toa re a Sinaeï, p e s t rada Furn ica .

Un Dormitor de bronz

Fo »rte elegant, de mare valoare, cumpărat d* la In­dustria Metalică Marcuri,

B-dul Elisabeta No. 5.

Un Divar-Pat ш

Cumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Dattel-kremer, str. Carol No. 62.

Un mare piedestal de marmoră

Foarte frumos sculptat, pentru flori. ;

Uneam ornai : Ш Й Й , ' ! ^ й ' Un ceasornic de aur pcutra hârb»! y 0 ue-rtche «ter^l cir « piel№

magazin ,,Ceasornicăria Colţei''.

Una :peiîdttlă.;de^|W# ^ 1 ^ ^ - ! ; 0 e lrpnirpendnlrde і і ш й . ПліТЙ (Vm'fiaw с а < о | ! а г а 1 е d e la marele magazin de I I Ulla. І І ц Ш С І х ^ horelogerie şi bt)ute«e Th. Radrvcra-,;;

ГВиІетагёй ffiisabèta. No. 9 : ; - : ^ ; !

I lia Bicicletă, una Puşca de vânătoare şi un pistai automat Cumpărate de la marele magazin de arme, B. I). Zissimuin çalea .Victo-?

r i* 5 ! 4.4'. • • :

ferrai *•' ' j .'"̂ г̂

perfecţionat

o VIOARA sis tem St rad ivar ius

Cumpărate de la : marele magazin J e a n Peder , calea Victoriei No. 54.

Ito inel de damă n\ o piaira de valoarc. fO tablouri aquarele. Şease ceasearaice pentru bărbaţi. Şease eeasoaraice „ReveilV

ІѲ abôu. ревігн 6 luni la,Ziarnl filâtoriilor*

Cü toate c& acorda aceste mari premii, „UNIVERSUL*4 menţine aceleaşi pfeţurf de abonament adie*:

Lei 18 pe ш as; Lei 9,15 pe 6 luni; Lei 4,6S pe trei Abonaţii maî primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR'1, iar cel ce se abonează ou Începere de azi

Д 4 V « a ï primesc un volum din '/.

^ ë Q e l u i C a r o l I Şpre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de bonuri ; cel pe 6

luni, 14 bonuri ; iar eei pe 3 luni, 5 bonuri.