Studiu la nivel naţional cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte locurile de muncă verzi în România

Studiu la nivel naţional cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte locurile de muncă verzi în România

Autori:

Liliana Anghel - Coordonator studii ocupare piața muncii

Julia Cristina Vanghele - Expert ocupare și piața muncii

Roxana Vieru - Expert ocupare și piața muncii

PreambulProiectul Green Jobs1 își propune să contribuie la crearea unui sistem de identificare și înregistrare a locurilor de muncă verzi în România și la identificarea instrumentelor necesare pentru stimularea înființării unor astfel de locuri de muncă, în vederea creșterii capacității serviciilor publice de ocupare de a anticipa și gestiona schimbările de pe piața muncii, în acord cu cerințele Comisiei Europene, conținute în Comunicarea „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

În perspectiva obiectivului propus al proiectului s-a realizat, în perioada august-octombrie 2011, un studiu preliminar la nivel internațional – „Economia verde și locurile de muncă verzi. Dezvoltarea conceptului de locuri de muncă verzi la nivel internațional”, document disponibil pe website-ul proiectului.

Ulterior, echipa de experți implicați în proiect a efectuat o analiză documentară a modului în care problematica locurilor de muncă verzi este abordată în statele membre UE și, pe baza informațiilor disponibile, s-au selectat cinci state membre - Austria, Danemarca, Irlanda, Franța și Spania - considerate ca având practici și experiențe importante în domeniu, care astfel pot constitui o bază pentru dezvoltarea de inițiative similare în România, considerând și gradul de aplicabilitate al unora dintre practicile utilizate la condițiile concrete din țara noastră. Pe baza acestei analize, în perioada 2011 - august 2012 a fost elaborat „Studiul comparativ privind sistemul de identificare și înregistrare a locurilor de muncă verzi în cinci state membre ale UE”.

Prezentul studiu la nivel național cu privire la situația actuală în ceea ce privește locurile de muncă verzi în România a fost realizat în perioada martie – septembrie 2013 de către o echipă de experți din cadrul proiectului „GREEN JOBS – Crearea unui sistem de analiză și monitorizare a locurilor de muncă verzi în România”. Acest studiu reprezintă punctele de vedere și opiniile experților care au contribuit la realizarea acestuia și se bazează atât pe analiza materialelor și studiilor disponibile, care totuși au un caracter limitat, cât și pe informațiile și opiniile reprezentanților unor ministere, instituții centrale, ONG-uri care au fost intervievate sau au răspuns unor chestionare aplicate în cadrul acestei activități. Din acest punct de vedere, studiul nu constituie un document oficial, ci este o încercare de a evidenția aspectele importante care influențează implementarea conceptului de locuri de muncă verzi în cadrul domeniilor de competență ale serviciilor de ocupare.

1 Mai multe informaţii se pot consulta la www.proiect.locuridemuncaverzi.ro

4

CUPRINS:

Rezumat 5

1. UE și tranziția către o economie verde, preocupări la nivel mondial pentru promovarea economiei verzi 10

2. Preocupări la nivelul României pentru „trecerea la o economie verde” 12

2.1 Orientările strategice relevante pentru trecerea la o economie verde 12

2.2 Instituții cu atribuții relevante pentru promovarea trecerii la o economie verde, inclusiv rolul partenerilor sociali și al altor actori organizaționali 14

2.3 Analiza indicatorilor specifici - România comparativ cu UE 14

3. Măsuri active de promovare a ocupării, rolul PES în trecerea la o economie verde 22

4. Analiza „ocupării în sectoarele economiei verzi” 25

5. Exemple de oportunități pentru dezvoltarea economiei verzi și crearea locurilor de muncă verzi în România 33

5.1 Proiecte finanțate din bugetul de stat 33

5.2 Proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile 33

5.3 Alte inițiative de promovare a economiei și locurilor de muncă verzi 37

6. Promovarea online a locurilor de muncă verzi 38

7. Site-ul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă privind locurile de muncă vacante, analiza bazei de date și identificarea celor posibile verzi 39

8. Concluzii, recomandări 42

Bibliografie 45

ANEXE: 46

Anexa 1 - Indicatori specifici și metodologie sector bunuri și servicii de mediu

Anexa 2 - Lista ocupațiilor posibil verzi

Anexa 3 - Lista standardelor ocupaționale de mediu/posibil verzi

Anexa 4 - Tematicile de discuții în cadrul întâlnirilor/interviurilor organizate

Anexa 5 - Chestionarul trimis spre completare

Anexa 6 - Lista ministerelor, instituțiilor centrale participante la întâlniri/interviuri

Anexa 7 - Lista altor instituții, ONG-uri și parteneri sociali la care au fost transmise chestionare

Anexa 8 - Calendarul evenimentelor de mediu

Anexa 9 - Oportunități de promovare a economiei, respectiv a locurilor de muncă verzi

5

Rezumat

Este cunoscut faptul că Uniunea Europeană (UE) este promotoarea unor politici privind trecerea către un consum și o producție durabile, de implementare a eficienței resurselor în scopul de a reduce și a opri presiunea asupra ecosistemelor naturale. În această direcție, UE se concentrează pe crearea unui cadru care să favorizeze economia „verde” și pe promo-varea unor politici care să susțină întreprinderile și organizațiile care se ocupă cu folosirea eficientă a resurselor. Una dintre inovațiile majore aduse de Strategia Europa 2020 este o nouă ţintă comună în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, respectiv reducerea cu 25% a numărului de cetăţeni europeni care trăiesc sub pragul naţi-onal de sărăcie şi scoaterea a 20 de milioane de persoane din sărăcie. În ceea ce privește obiectivele legate de conceptul de dezvoltare durabilă, acestea vizează trinomul „20x20x20”, respectiv:- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%;- creșterea eficienței energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%;- creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie la 20% până la nivelul

anului 2020.

Este din ce în ce mai clar că pentru a separa creşterea economică de folosirea excesivă a resurselor este nece-sar un efort comun, între mediul public şi privat, având ca principal obiectiv creşterea calităţii vieţii alături de reducerea riscurilor de mediu şi a deficitului social.

La nivelul țării noastre, preocupările privind trecererea la o economie verde, adaptarea la schimbările climatice și diminuarea efectelor negative ale activității umane asupra mediului înconjurător sunt transpuse în obiective în cadrul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013–2020–2030 şi Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (2013-2020), ultima în curs de finalizare.

Sectoarele care sunt cele mai vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice și pentru care sunt ne-cesare acțiuni susținute sunt 13 la număr, și anume: Industrie, Agricultură şi Pescuit, Turism, Sănătate publică, Construcţii şi Infrastructură, Transport, Resurse de Apă, Păduri, Energie, Biodiversitate, Asigurări, Activităţi recreative, Educaţie.

Pe aceeași linie, Programul de guvernare pentru perioada 2013-2016 a prevăzut cinci domenii în cadrul cărora pot fi dezvoltate economia verde și locurile de muncă verzi, și anume: educaţia, cercetarea, mediul, munca şi energia.

Pentru educaţie direcția de acțiune este „Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susțină parteneria-tul dintre universități și companii – economia «verde», bazată pe cunoaștere și transfer tehnologic”.

În domeniul cercetării ştiinţifice, eforturile vor fi îndreptate către „Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoașterii care să dezvolte economia „verde” prin concentrarea eforturilor universităților, guvernului și companiilor”.

Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta generației actuale și celor viitoare un mediu curat și sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieții, în corelare cu o dezvoltare economică verde și compe-titivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Se urmărește îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte State Membre ale UE, conser-varea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului și, în același timp, promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante și stimularea creșterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă „verzi”. Un instrument esențial va fi creșterea gradului de absorbție a fondurilor eu-ropene prin Programul Operațional Sectorial Mediu, precum și pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

Programul de guvernare face referire și la promovarea achiziţiilor publice verzi și introducerea criteriilor de me-diu și sociale care să permită îmbunătățirea calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor.

În domeniul muncii, direcția de acțiune stabilită de Guvern constă în „Stimularea investiţiilor care au ca destina-ţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, cu accent pentru locurile de muncă verzi.”

În ceea ce privește domeniul energiei, direcția de acțiune este „Perfecționarea pieței de certificate verzi, în vede-rea atragerii capitalului privat în investițiile din domeniul surselor regenerabile”, având ca schemă de susținere acordarea certificatelor verzi pentru producătorii mari şi medii.

6

Se poate concluziona că dezvoltarea durabilă a fost abordată ca obiectiv transversal în diferite inițiative stra-tegice și programatice aplicate în domenii precum dezvoltarea economică, îmbunătățirea infrastructurii fizice, educația și formarea profesională, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială. Trebuie însă menționat că, așa cum este cazul și în multe din alte țări membre UE, nu există încă o strategie de mediu sau tranziţie la economia verde unitară care să cuprindă şi aspecte legate de resursele umane, respectiv atât modificările posibile pe piața muncii, cât și alte aspecte legate de necesarul de noi competențe sau calificări.

Având în vedere caracterul transversal al obiectivelor de reducere a impactului activităților economice asupra me-diului înconjurător și complexitatea proceselor ce susțin acest deziderat, toate instituţiile administraţiei centrale trebuie să susțină tranziția către o economie verde, suportul esenţial fiind asigurat de ministerele responsabile pentru educaţie, formare, muncă şi probleme sociale, inclusiv sănătate. Trecerea către o economie verde nu este un proces de scurtă durată, facil de realizat şi urmărit. De aceea, este necesară și implicarea partenerilor sociali, a altor tipuri de organizaţii, precum cele nonguvernamentale, dar şi a mediului academic, institutelor de cercetare care pot contribui la fundamentarea inițiativelor publice sau private în domeniu și evaluarea impactului acestora.

Pentru a monitoriza progresele tranziției spre o economie verde la nivelul Uniunii Europene a fost gândită o gamă largă de indicatori, cum ar fi: indicatorii economici (de exemplu, ponderea producției și ocupării forței de muncă în sectoarele ecologice), indicatorii de mediu (eficiența utilizării resurselor sau intensitatea poluării) sau indicato-rii agregați (de exemplu indicatori macroeconomici care reflectă deprecierea capitalului natural sau interpretări mai largi ale bunăstării dincolo de definiții ale PIB-ului pe cap de locuitor). Pentru comparabilitate și armonizarea datelor, la nivelul UE există peste 100 de indicatori, din care unsprezece sunt indicatori cheie sau de bază, grupați pe principalele teme ale dezvoltării durabile și care au ca scop oferirea unei imagini de ansamblu în ceea ce pri-vește realizarea de către UE și a statelor membre a progreselor către dezvoltarea durabilă în termenii obiectivelor definite în SDD. O analiză comparativă România-UE a indicatorilor cheie2, pe perioada 2000-2010/2011, a arătat că: România a înregistrat progrese la capitolele incluziune socială, schimbări climatice şi energie, transport du-rabil şi parteneriat global, dar a avut evoluţii nefavorabile, față de media UE, în domeniile dezvoltare socio-eco-nomică, consum şi producţie durabilă, schimbări demografice şi sănătate publică.

Tranziția către o economie verde determină și o serie de modificări pe piața muncii, iar în acest domeniu Servi-ciul Public de Ocupare (SPO) joacă un rol esenţial în sensul facilitării intrării pe piața muncii (după perioade de inactivitate, șomaj sau după absolvirea studiilor) și a progresului în carieră. Serviciul Public de Ocupare din Ro-mânia, respectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) utilizează două abordări pentru facilitarea tranzițiilor pozitive pe piața muncii, respectiv prevenirea șomajului și facilitarea ocupării unui loc de muncă, având la dispoziție un set de opt măsuri active conform legislației în domeniu. Conform datelor Eurostat, România înregistrează totuși una din cele mai scăzute rate de participare în măsuri de activare în Uniunea Eu-ropeană (aproximativ 6,7% în perioada anterioară crizei și 3,2%-3,3% în cursul crizei) și același lucru este valabil și în cazul suportului pasiv acordat șomerilor (doar 27,1% dintre șomeri beneficiau de suport pasiv în comparație cu 44,6%, nivelul mediu UE-27). De asemenea, România înregistrează un nivel extrem de scăzut de investiţie în măsuri pasive şi active pe piaţa muncii (doar 0,46% din PIB în 2009 în comparație cu 2,17% media UE din acel an, în timp ce în 2008, investiția României s-a situat la 0,28% din Produsul Intern Brut-PIB3).

Cu toate acestea, evaluările măsurilor active de ocupare implementate de România au arătat un impact pozitiv asupra creșterii nivelului de calificare, mobilității forței de muncă și antreprenoriatului. Singurele constatări ne-gative se referă la măsura de stimulare a ocupării prin subvenţionarea lucrărilor de interes public (măsură care, de altfel, a fost eliminată din legislație).

În ceea ce privește ocuparea în sectoarele verzi, o analiză poate fi considerată ca fiind estimativă, în condițiile în care nu există o definiție adoptată a locurilor de muncă verzi, la nivel național, situație care este întâlnită și la nivel UE, singura sursă de armonizare a datelor în domeniu fiind cea a Eurostat, în cadrul statisticilor privind sectorul de bunuri şi servicii de mediu, ce cuprinde, conform metodologiei, sectoarele ce au ca scop principal protecţia mediului şi administrarea resurselor.

2 Prezentarea pe larg a acestei analize în Anexa 1 și capitolul 2.33 La data elaborării studiului nu era disponibilă media UE la nivelul anului 2011

7

Conform metodologiei și a datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat, „populaţia ocu-pată în sectorul de bunuri şi servicii de mediu”, calculată pe baza „numărului de salariaţi (normă întreagă) din întreprinderi şi unităţi de administraţie publică implicaţi în realizarea bunurilor, seviciilor şi tehnologiilor de mediu” era de 117.345 persoane în 2010. Acești salariați se regăsesc în mai toate sectoarele economice, numă-rul cel mai mare fiind înregistrat în sectorul „Captarea, tratarea și distribuția apei” - 36.424 persoane, urmat de sectoarele: „Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile” cu 26.311 persoane, „Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.” - 7.849 persoane, „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” - 6.231 persoane, și „Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public” - 5.680 salariați.

Făcând o comparație brută, rezultă că numărul de salariaţi (normă întreagă) în sectoarele verzi, respectiv secto-rul de bunuri şi servicii de mediu, reprezenta aproximativ 1,3% din totalul populației ocupate în 20104 și aproxi-mativ 2,9% din numărul de salariaţi5 înregistraţi la sfârşitul aceluiaşi an.

O altă estimare a ocupării „verzi” se regăsește în studiul Observatorului European pentru Ocupare, „Promovarea locurilor de muncă ecologice de-a lungul crizei, 2013 - România”, unde se apreciază că sectoarele ecologice ar putea reprezenta 25% din totalul ocupării. Conform acestui studiu, cele mai multe locuri de muncă verzi sau eco-logice ar fi în agricultură și producția de energie, iar fără acestea două s-ar ajunge la un procent mult mai plauzibil de aproximativ 4,7% din totalul ocupării6 reprezentat de „sectoarele/activităţile verzi” sau, în cifre absolute, aproximativ 376.000 persoane.

În ceea ce privește o posibilă definiție a economiei, respectiv a locurilor de muncă verzi, opinia majoritară7 este că ar trebui, cel puțin la acest moment, să se țină cont de metodologia Eurostat/INS, conform căreia sectorul „verde” cuprinde acele activităţi cu scop de protecţia mediului, administrarea resurselor şi combaterea schim-bărilor climatice, iar SPO ar putea să identifice locurile de muncă verzi, pe baza identificării ocupațiilor verzi, similar unei abordări pe care o au Franța sau SUA.

Pornind de la această concluzie, pentru o aprofundare a cercetării, dar și pentru a identifica ocupațiile posibil verzi8, s-a analizat Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) revizuită conform Clasificării Internaţionale Stan-dard a Ocupaţiilor – ISCO 08, de la nivelul grupelor de bază (9 grupe) până la nivelul ocupațiilor (6 caractere). Acest lucru s-a făcut printr-o verificare „încrucișată”, folosind: i) chei precum „verde”, „mediu”, „ecologic”, „deșe-uri”, „epurarea apelor” etc., ii) descrierea ocupațiilor și iii) lista standardelor ocupaționale de mediu deja dezvol-tate9. Astfel, s-a constatat că o serie de ocupații (cum ar fi „ecolog”, „analist de mediu”, „agricultor pentru culturi de câmp ecologice”, „specialist în managementul deșeurilor” etc.), prin denumirea lor sugerează că sunt „verzi”, iar altele ar putea fi încadrate în categoria celor „verzi” pe baza descrierii grupelor minore în care se menționează că scopul activităților este unul de „mediu”. Dar sunt și grupe de ocupații pentru care nu se menţionează în mod explicit scopul de mediu, dar care ar putea fi considerate „verzi” în cazul în care sfera de activitate este una de protecția mediului sau gestionarea resurselor, ocupații dintre care amintim doar exemplul „profesorilor” care predau „module” sau „specialități” de protecția mediului sau a unor ocupații din Grupa 1112 „Înalți conducători ai administrației publice”, precum „director instituție publică” sau „inspector-șef în administrația publică” etc., și care se regăsesc într-o instituție publică precum Agenția pentru Protecția Mediului.

De asemenea, s-a analizat şi Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior10 (RNCIS), o aplica-ție informatică organizată sub forma unei baze de date naționale ce va cuprinde toate calificările acordate de instituțiile de învățământ superior din România. În această bază de date s-au căutat calificări sau ocupaţii de 4 Conform datelor INS populația ocupată era de 9.239.390 persoane în anul 20105 Nr. salariați 2010 - 4.101.600 persoane conform INS- numărul de salariați angajați cu contract de muncă/raport de serviciu, pe durată

determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial (inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat) existenți în evidențele întreprinderilor la sfârșitul perioadei de referință

6 Conform INS populația ocupată în 2010 era de 9.239.390 persoane7 Opinia reprezentanților instituțiilor, ministerelor, partenerilor sociali exprimată în cadrul interviurilor și a chestionarelor aplicate, dar și a exper-

ților implicați în dezvoltarea prezentului studiu8 Anexa 2 - Lista ocupațiilor posibil verzi 9 Anexa 3 - Lista standardelor ocupaționale de mediu/posibil verzi10 http://www.rncis.ro

8

protecţia mediului sau managementul resurselor prin aplicarea unor chei similare celor menționate mai sus, respectiv „protecția mediului, ecologie, resurse regenerabile etc.”. De exemplu, căutarea cu ajutorul cuvâtului „ecologic” s-a soldat cu următoarele rezultate ca domenii posibile de calificare: „Chimia mediului”, „Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice”, „Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice”, „Ingineria și protecția mediului în agricultură” etc. Mai departe, accesând un domeniu specific, de exemplu „chimia mediului”, sunt specificate posibile ocupații, conform COR, la absolvirea acestui domeniu, ca de exemplu „agent ecolog”, „analist de mediu”, „asistent de cercetare în ecologie și protecția mediului”, „auditor de mediu”, „consilier administrația publică”, „inspector pentru conformare ecologică”, „profesor în învățământul gimnazial” etc.

Folosind atât rezultatele cercetării efectuate, cât și informațiile și propunerile colectate, s-a făcut o analiză, pen-tru exemplificare, a bazei de date a ANOFM privind locurile de muncă vacante în luna Iunie 2013 (stocuri plus intrări). Astfel, au fost identificate un număr de aproximativ 814 locuri de muncă vacante posibil verzi, ceea ce reprezintă cca. 2% din numărul total al locurilor de muncă vacante (40560) în luna iunie 2013. Au fost identificate un număr de aproximativ 62 de ocupații „verzi” din care ponderea cea mai mare o au „muncitorii necalificați în silvicultură”, care reprezintă cca. 31,5% din numărul total de locuri de muncă vacante posibil „verzi”. Urmează, ca ponderi, ocupații precum „îngrijitor spații verzi” - 9,7%, „lucrător pentru salubrizare” - 7,8%, „lucrător salubrizare căi publice” - 6,8%, „lucrător-sortator deșeuri reciclabile” - 5,8%, „lucrător pentru salubrizare spații verzi” - 3,8%, „muncitor plantații și amenajare zonă verde” - 3,4% etc.

În ceea ce privește distribuția locurilor de muncă posibil verzi pe activităţi economice, lucrurile sunt ceva mai complicate, multe din locurile de muncă vacante posibil verzi regăsindu-se și în sectoare/activități economice care la o primă „evaluare” nu au ca scop direct protecția mediului sau managementul resurselor. Un exemplu în acest sens este cel al ocupației „lucrător-sortator deșeuri reciclabile”, pentru care locurile de muncă vacante se regăsesc în activități economice precum „manipulări”, „colectarea deșeurilor nepericuloase”, „recuperarea materialelor reciclabile sortate”, dar și „construcția de poduri și tuneluri”, „comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun”, sau „pregătirea fibrelor și fi-larea fibrelor textile”. Locurile de muncă vacante pentru „inginerii geodezi”, o altă ocupație identificată ca posibil verde, se regăsesc de exemplu în „activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”, „activități de testări și analize tehnice”, „captarea, tratarea și distribuția apei”, cât și în activități de „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale” etc.

Acestea sunt doar câteva exemple care au condus la concluzia că procesul de definire a locurilor de muncă verzi este unul destul de complicat şi că „bariera” între ocupaţiile „verzi” şi celelalte este foarte „subţire” şi inter-pretabilă. De aici și necesitatea ca la definirea ocupației/locului de muncă verde să fie luate în considerație și alte criterii, ca de exemplu cel referitor la „50% din timpul de lucru să fie alocat unor activități cu obiectiv protecția mediului și managementul resurselor”, criteriu menționat de diverși participanți la interviuri și aplicat de INS pentru sectorul de bunuri și servicii de mediu în identificarea agenților economici a căror activitate principală nu este una de mediu.

În condițiile în care nu există o definiţie la nivel naţional a locurilor de muncă verzi, situaţie caracteristică şi pentru UE la modul general, promovarea locurilor de muncă verzi în mediul online se face în principal prin site-uri agregatoare de locuri de muncă ce oferă doar o căutare generică pentru „locuri de muncă verzi”, scoțând în evidență locurile de muncă ce au fost postate ca fiind „verzi” și care oferă posibilitatea utilizatorilor de căutare online a unui loc de muncă. În majoritate, aceste portaluri sunt private și de obicei căutătorii de locuri de muncă au acces gratis la baza de date cu locuri de muncă.

O altă categorie de site-uri sunt cele ale instituţiilor publice, acestea fiind în general axate pe știri legate de domeniul economiei verzi, legislația în domeniul protecției mediului și managementul resurselor sau posibilități de aplicare pentru diverse proiecte cu finanțare nerambursabilă, proiecte care promovează într-un fel sau altul economia verde, deci și locurile de muncă verzi.

SPO român, respectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prezintă locurile de muncă vacante pe site-ul central, http://www.anofm.ro/locuri-de-munca-vacante-zilnice, dar și pe site-urile agențiilor județene, fiind posibilă căutarea de locuri de muncă verzi după codul sau denumirea ocupației sau prin introducerea unor cuvânte cheie precum „ecologic”, „de mediu”, „deșeuri” etc.

9

În ceea ce privește oportunitățile privind susținerea dezvoltării și promovarea economiei și implicit a locurilor de muncă verzi, s-a constatat că acestea sunt variate, chiar dacă la o primă „cercetare” lucrurile nu stau chiar așa. Acest lucru este datorat faptului că aceste oportunități sunt „răspândite” pe o serie de diverse politici, programe, surse de finanțare, agenții de implementare sau proiecte. În general, diversele acțiuni sau proiecte sunt finanțate din bugetul de stat, fonduri europene nerambursabile prin programele operaţionale sectoriale sau alte finanţări11.

Promovarea economiei verzi are multe aspecte, unanim recunoscute ca fiind pozitive și poate constitui un mod de îmbunătățire a condițiilor de viață și de muncă în general, dar ridică și o serie de alte probleme, care pentru moment nu au fost abordate și care necesită atenție sporită pe viitor, mai ales că unele cad și sub incidența sferei de activități a SPO. Dintre acestea amintim problema desfiinţării multor locuri de muncă, mai ales în sectoarele tradiționale și lipsa unor strategii şi planuri sau programe corespunzătoare sau lipsa unor analize privind impac-tul promovării economiei verzi asupra ocupării.

Ca urmare, rolul Serviciului Public de Ocupare este foarte important și se poate desfășura pe mai multe paliere, dintre care amintim: educarea şi informarea atât a angajatorilor, cât şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la importanța dezvoltării domeniului economiei verzi, sensibilizarea Ministerului Muncii, ca instituție care dezvoltă politica în domeniul ocupării forței de muncă, în vederea acordării unei importanțe mai mari politicilor necesare dezvoltării domeniului economiei verzi, cunoaşterea, identificarea şi monitorizarea corectă a unor astfel de locuri de muncă verzi, dar și specializarea sau formarea personalului SPO în vederea unei corecte identificări și monitorizări a locurilor de muncă verzi. Pe de altă parte, aceste direcții de acțiune nu se pot aborda corespunzător fără investiţii în infrastructura fizică, dar şi perfecţionarea metodelor utilizate de SPO pentru activarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Sistemul informatic, mai ales produsele informatice utilizate pentru înregistrarea locurilor de muncă vacante și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie perfecționate pentru a putea colecta și furniza informații complete și concrete referitoare la aspectele legate de eco-eficiență (locuri de muncă disponibile în sectoare verzi, calificările și competențele profesionale solicitate, alte condiții specifice; persoane aflate în căutarea unui loc de muncă interesate pentru reintegrarea pe piața muncii prin utilizarea unor competențe specifice economiei verzi etc.).

În contextul utilizării Fondului Social European, SPO trebuie să-și direcționeze eforturile pentru pilotarea şi extin-derea unor programe de stimulare a tranziţiei către o economie verde prin implementarea unor măsuri inte-grate de activare şi menţinere pe piaţa muncii prin diversificarea sau dezvoltarea competenţelor profesionale, subvenţionarea locurilor de muncă eco-eficiente, susţinerea antreprenoriatului verde, oferirea de stagii de pregătire/ucenicie etc.

Ca și problematica egalității de șanse, promovarea economiei și a locurilor de muncă verzi poate fi privită din perspectiva transversală. Într-un fel sau altul, fiecare loc de muncă ar trebui să cuprindă elemente verzi, iar atât angajații, cât și angajatorii trebuie să fie astfel formați/conștientizați încât fiecare loc de muncă să cuprindă reglementări verzi. Instituțiile implicate sunt mult mai multe decât cele strict responsabile cu politica de ocupare, dar se întâmplă ca în practică unele dintre aceste instituții să nu fie conștiente de faptul că au aceste responsabilități. În aceste condiții, Serviciului Public de Ocupare îi revine și sarcina de conştientizare a opiniei publice şi a instituţiilor implicate.

Prezentul studiu, cu problemele identificate, concluziile și propunerile aferente, a fost prezentat şi dezbătut în cadrul celor 12 seminarii regionale şi a unui seminar naţional, ce au fost organizate în cadrul acestui proiect. Ulterior, pe baza altor propuneri ale reprezentanților SPO, partenerilor sociali și ai altor actori publici și privați, participanți la aceste evenimente, studiul va fi completat și îmbunătățit corespunzător, dacă va fi cazul.

11 Prezentate pe larg în capitolul 5- Exemple de oportunităţi pentru dezvoltarea economiei verzi și crearea locurilor de muncă verzi în România

și Anexa 9

10

1. UE şi tranziţia către o economie verde, preocupări la nivel mondial pentru promovarea economiei verzi

Conceptul de „Economie verde” este intens dezbătut în ultima perioadă deoarece este considerat a fi esenţial pentru viitorul economiei mondiale. Prin acest concept se urmărește identificarea unor soluții concrete cu aplicabilitate în problematica internațională a dezvoltării mediului ca urmare a problemelor masive generate de crizele multiple ce nu își mai găsesc rezolvarea. Totodată, comunitatea internațională vizează găsirea unor alternative pe termen lung cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții și de a elimina pe cât posibil sărăcia populației.

Tranziția către o economie verde presupune o schimbare de paradigmă, o trecere de la un sistem care măsoară progresul și bunăstarea doar prin prisma PIB-ului la unul care recunoaşte şi protejează valoarea capitalului social şi natural.

Uniunea Europeană, prin politicile pe care le-a promovat și implementat în ultimii ani, a confirmat importanța dezvoltării economiei verzi din perspectiva accentuării problemelor globale precum epuizarea resurselor naturale, deteriorarea mediului natural, crizele economice și financiare repetate, creșterea consumului. Aceste aspecte au condus la schimbarea modelului de dezvoltare, de la consum la dezvoltarea durabilă și recunoașterea noii direcții de acțiune, respectiv creșterea economică verde. „O economie verde poate fi definită ca o economie care are ca rezultat pe termen lung îmbunătățirea bunăstării și reducerea inegalităților umane, fără a expune generațiile viitoare riscurilor de mediu semnificative și deficitelor ecologice” (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu - UNEP, 2010).

La nivel european o serie de organisme internaţionale au dezbătut problematica tranziției către economia verde (Comisia Europeană/CE, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu/UNEP, Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică/OCDE). În anul 2008, UNEP a lansat „Green Economy Initiative to Get the Global Markets Back to Work”, inițiativă care a avut drept scop focalizarea economiei mondiale către investiții și tehnologii curate. În anul 2011, UNEP a elaborat raportul „Economia Verde”, care demonstrează că „tranziția către o economie verde este posibilă prin realizarea de investiții de 2% din PIB-ul global pe an (aproximativ 1.300 miliarde dolari SUA) până în anul 2050 pentru a realiza o transformare verde a sectoarelor cheie precum agricultură, clădiri, energie, pescuit, păduri, turism, transport și managementul deșeurilor.

Tranziția spre o economie verde înseamnă politici şi investiţii care vor decupla creşterea economică de creşterea consumului curent intensiv de materii prime şi energie. O economie verde poate fi gândită ca o economie cu emisii reduse, prin utilizarea eficientă și durabilă a resurselor și asigurarea incluziunii sociale. Într-o economie verde, creșterea veniturilor și ocuparea forței de muncă ar trebui să fie impulsionate de către investițiile publice și private ce reduc emisiile de carbon și poluarea, sporesc eficiența energetică și eficiența resurselor și previn pierderea biodiversității și a serviciilor ecosistemelor.

În ceea ce privește dimensiunea europeană, este cunoscut faptul că Uniunea Europeană este promotoarea unor politici privind trecerea către un consum și o producție durabile, de implementare a eficienței resurselor în scopul de a reduce și a opri presiunea asupra ecosistemelor naturale. Documente strategice precum Strategia Dunării şi Strategia Europa 2020 se înscriu în respectarea acestor obiective.

UE se concentrează momentan pe crearea unui cadru care să favorizeze economia „verde” și pe promovarea unor politici care să susțină întreprinderile și organizațiile care se ocupă cu folosirea eficientă a resurselor. Prin urmare, cel puțin din punct de vedere principial, dezvoltarea durabilă stă la baza reluării creșterii economice în ansamblul UE, deoarece economia trebuie să fie inteligentă, în sensul de a se baza pe cunoaștere și inovare, să fie durabilă în sensul de a promova o eficiență sporită în utilizarea resurselor, de a majora performanțele ecologice și a încuraja creșterea competitivității și, nu în ultimul rând, să întărească incluziunea în sensul de a crește gradul de ocupare a forței de muncă și de a consolida coeziunea socială și teritorială a UE.

Prin politicile pe care le promovează, Uniunea Europeană urmărește o reînnoire a activității de dezvoltare durabilă la nivel mondial prin: definirea și aplicarea aspectelor diverse ale economiei verzi, ecologice; asistență financiară și de transfer de tehnologie și de know-how (mai ales pentru țările în curs de dezvoltare); fundamentarea diverselor aspecte ale guvernanței în domeniul dezvoltării durabile; implicarea întregii societăți din Europa pentru optimizarea viziunii de la Rio și acordarea sprijinului politic necesar.

Pentru a implementa politicile asociate cu Economia verde, este nevoie în primul rând de un efort comun al tuturor ţărilor, de campanii de conștientizare a importanței acestui fenomen, cât și de oferirea de soluții oportune și aplicabile.

Europenii, și nu numai, caută diferite soluții pentru a ieși din criză și pentru a repara daunele produse de aceasta. Pentru aceasta sunt organizate și o serie de evenimete de tip „ecologic”, ca de exemplu „Ziua Mondială a Mediului”, „Ziua Internațională a Energiei Eoliene”, „Ziua Mondială pentru Combaterea

11

Deșertificării și Secetei”, „ Ziua Grădinilor Zoologice și a Parcurilor”, „Ziua Pământului” etc., evenimente ce au ca scop fie conștientizarea problemelor legate de mediu, schimbări climatice, fie sensibilizarea celor care încă sunt „pasivi” la astfel de probleme sau a factorilor decizionali în domeniu. O listă completă a unor astfel de evenimente este prezentată în Anexa 8.

Conform Comisarului pentru Mediu, unul dintre elementele esențiale ce trebuiesc luate în considerare este folosirea eficientă a resurselor. Societatea noastră s-a bazat prea mult pe folosirea extensivă a resurselor. Unica soluție este folosirea eficientă și ciclică a resurselor. Aceasta este economia în care deșeurile unei industrii devin materie primă pentru altă industrie. Sectoarele care au cea mai mare influență în ceea ce privește creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă sunt cele care se ocupă de folosirea eficientă a resurselor și de mediu: fabricarea de tehnologii pentru reducerea impactului ambiental în procesele industriale, produse bio, construcții sustenabile, vehicule cu emisii reduse etc. Uniunea Europeană susține acest tip de economie: se va promova eco-inovația în întreprinderile mici și mijlocii și în 3-4 ani se vor aloca până la 60 de miliarde de euro pentru folosirea eficientă a resurselor.

Prin dezvoltarea și implementarea economiei verzi, obiectivele statelor membre ar trebui să urmărească pe termen lung următoarele probleme:• securitatea alimentară;• bunăstarea și sănătatea populației pe termen lung;• schimbările climatice și efectele acestora;• dezvoltarea economică;• eliminarea/reducerea sărăciei.

Economia verde presupune utilizarea resursele naturale, energia și noile tehnologii alături de metode de producție nepoluante în scopul de a favoriza creșterea economică și crearea de locuri de muncă noi. Prin acest concept, este nevoie de crearea unor noi modele de consum și producție durabile, care să nu forțeze ecosistemul. Dezvoltarea durabilă presupune dinamism, necesită schimbări permanente, adaptare și cercetare, toate aceste elemente fiind strâns legate de conservarea mediului înconjurător și de o utilizare corespunzătoare a resurselor naturale.

Instrumentele politice care ar putea fi utilizate în cadrul economiei ecologice pot fi grupate în câteva categorii:• politici de achiziții publice;• reforme fiscale ecologice;• investiții publice în infrastructură durabilă;• sprijin public destinat cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor ecologice;• politici sociale pentru concilierea obiectivelor sociale cu politicile economice.

La nivelul Uniunii Europene, tranziția către o economie verde are solide justificări economice și sociale. Pentru o astfel de transformare a dezvoltării economice, trebuie o concentrare a eforturilor atât din partea guvernelor, cât și a sectorului privat. Acesta înseamnă ca guvernele să creeze condițiile pentru produse verzi și cu impact redus asupra mediului, prin eliminarea progresivă a subvențiilor învechite, reformarea politicilor și oferirea de stimulente noi, consolidarea infrastructurii de piață și mecanismelor bazate pe piață, redirecționarea investițiilor publice, ecologizarea și achizițiile publice. Pentru sectorul privat, acest lucru ar implica înțelegerea și dimensionarea oportunităților reprezentate de tranziția către o economie verde într-o serie de sectoare - cheie și răspunsul la reformele politice și stimulente, prin niveluri mai ridicate de finanțare și de investiții în astfel de produse. Cu alte cuvinte, este necesar un efort comun, între mediul public şi privat, cu scopul de a separa creşterea economică de folosirea excesivă a resurselor, având ca principal obiectiv creşterea calităţii vieţii alături de reducerea riscurilor de mediu şi a deficitului social.

Totodată, la nivelul Uniunii Europene a fost gândită o gamă largă de indicatori12 care poate ajuta la măsurarea tranziției spre o economie verde. Guvernele pot alege dintr-o serie de indicatori, în funcție de circumstanțele naționale, cum ar fi: indicatorii economici (de exemplu ponderea producției și ocupării forței de muncă în sectoarele ecologice), indicatorii de mediu (eficiența utilizării resurselor sau intensitatea poluării) sau indicatorii agregați (de exemplu indicatori macroeconomici care reflectă deprecierea capitalului natural sau interpretări mai largi ale bunăstării dincolo de definiții ale PIB-ului pe cap de locuitor).

Pentru a susține creșterea economică verde, Comisia Europeană a elaborat o serie de documente și o strategie legate de dezvoltarea durabilă, asigurarea securității energetice și necesitatea producerii unei noi revoluții industriale.

Unul din documentele relevante îl reprezintă Strategia Europa 2020, care se bazează pe creștere inteligentă, creștere sustenabilă, creștere favorabilă incluziunii.

12 Mai multe informații și o analiză a indicatorilor în capitolul 2.5 din prezentul studiu

12

În cadrul Strategiei Europa 2020 este inclusă inițiativa privind utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, obiectiv important în contextul schimbărilor climatice și al diversificării surselor de energie. Strategia urmărește, între altele, o serie de obiective legate de conceptul de dezvoltare durabilă, vizând trinomul „20x20x20”:• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%;• creșterea eficienței energetice cu 20% sau scăderea consumului de energie cu 20%;• creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final brut de energie la 20% până la

nivelul anului 2020.

Una dintre inovațiile majore aduse de Strategia Europa 2020 este o nouă ţintă comună în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, respectiv reducerea cu 25% a numărului de cetăţeni europeni care trăiesc sub pragul naţional de sărăcie şi scoaterea a 20 de milioane de persoane din sărăcie. Construirea unei economii verzi este un răspuns necesar și plin de speranță pentru a corobora recesiunea economică globală, rata ridicată a șomajului, schimbările climatice din ce în ce mai alarmante, degradarea generală a mediului și a resurselor pe cale de dispariție, inclusiv a apei potabile. Cu toate acestea, succesul în procesul de tranziție, de la o economie bazată, în principal, pe combustibili fosili la alta care este durabilă și din punct de vedere ecologic va necesita, în mod ideal, un puternic angajament politic global și acțiuni conjugate.

2. Preocupări la nivelul României pentru „trecerea la o economie verde”

2.1 Orientările strategice relevante pentru trecerea la o economie verde

Preocupările României în ceea ce privește trecererea la o economie verde se subsumează obiectivelor de dezvoltare druabilă şi de adaptare la schimbările climatice.

În anul 2008, pe baza unei fundamentări solide furnizate de Academia Română și a unei largi consultări, a fost elaborată și adoptată Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013–2020–2030.

Viziunea propusă în strategie a fost focalizată pe cele trei mari orizonturi temporale, după cum urmează:• 2013 - Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul

programelor şi politicilor publice ale României;• 2020 - Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai

dezvoltării durabile;• 2030 - Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor UE.

Direcţiile principale de acţiune prevăzute în documentul strategic se referă la:• Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale în profil

inter-sectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;• Modernizarea accelerată a sistemelor de educaţie şi formare profesională, sănătate publică şi

servicii sociale, ţinând seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa muncii;• Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic şi

ecologic, în deciziile investiţionale; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie şi servicii;

• Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuri de măsuri pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice;

• Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilităţii solului, conservarea biodiversităţii şi protejarea mediului;

• Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;

• Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii.

O altă preocupare constantă generată, în principal, de impactul industrializării și consumului de combustibili fosili asupra mediului înconjurător și calității vieții se referă la adaptarea la schimbările climatice şi diminuarea efectelor negative ale activității umane asupra mediului înconjurător. Astfel, Strategia Naţională privind schimbările climatice (2013-2020)13 abordează două componente principale: reducerea concentraţiei de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

13 În curs de finalizare

13

Obiectivul componentei de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră se referă la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural.

Obiectivul componentei de adaptare este de a crește capacitatea de a se adapta la efectele reale sau potențiale ale schimbărilor climatice, prin stabilirea direcțiilor strategice la nivel național care pot ghida dezvoltarea politicii la nivel sectorial, întreprinderea unor acțiuni și dezvoltarea capacităților necesare pentru actualizarea periodică a acestora.

Acţiunile propuse de această componentă sunt următoarele:• monitorizarea activă a impactului schimbărilor climatice, precum și a vulnerabilității sociale și

economice asociate;• integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile de dezvoltare și

politicile la nivel sectorial, precum și armonizarea acestor măsuri între ele;• identificarea măsurilor urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice în sectoarele socio-

economice critice.

În acest sens, au fost identificate 13 sectoare vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice: Industrie, Agricultură şi Pescuit, Turism, Sănătate publică, Construcţii şi Infrastructură, Transport, Resurse de Apă, Păduri, Energie, Biodiversitate, Asigurări, Activităţi recreative, Educaţie.

Pe aceeași linie, Programul de guvernare pentru perioada 2013-2016 a prevăzut cinci domenii în cadrul cărora pot fi dezvoltate economia verde și locurile de muncă verzi, și anume: educația, cercetarea, mediul, munca și energia.

Pentru educaţie a fost propus programul „O școală inovativă” care are ca direcție de acțiune „Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susțină parteneriatul dintre universități și companii – economia «verde» bazată pe cunoaștere și transfer tehnologic.”

În domeniul cercetării ştiinţifice, direcția de acțiune propusă de Guvern constă în „Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoașterii care să dezvolte economia «verde» prin concentrarea eforturilor universităților, guvernului și companiilor.”

Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta generației actuale și celor viitoare un mediu curat și sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieții, în corelare cu o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

Se urmărește îmbunătățirea infrastructurii de mediu și reducerea decalajului existent față de alte State Membre ale UE, conservarea biodiversității, reducerea poluării și îmbunătățirea calității aerului și, în același timp, promovarea producției de energie din surse alternative, regenerabile și nepoluante și stimularea creșterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă „verzi”. Un instrument esențial va fi creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene prin Programul Operațional Sectorial Mediu, precum si pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020.

Protecţia mediului se va realiza prin îmbunătățirea calității vieții în cadrul comunităților, prin dezvoltarea durabilă a orașelor, astfel:• Creșterea suprafeței spațiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor;• Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spații verzi complexe, formate din spații împădurite și

luciu de apă;• Creșterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale și facilitarea mijloacelor de transport

„verzi”.Programul de guvernare face referire și la achiziţii publice verzi care vor putea fi realizate prin următoarele direcții de acțiune:• Promovarea achizițiilor publice verzi și introducerea criteriilor de mediu și sociale care să permită

îmbunătățirea calității produselor și serviciilor oferite cetățenilor.• Încurajarea achizițiilor publice verzi prin elaborarea și aprobarea unui Plan de Acțiune pentru Achizițiile

Publice Verzi care să urmărească:- promovarea modelelor de producție și consum durabile;- încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul;- stabilirea de criterii privind achizițiile de produse și servicii verzi.

• Informarea și conștientizarea autorităților publice cu privire la importanța promovării achizițiilor de produse și servicii verzi.

14

În domeniul muncii, direcția de acțiune stabilită de Guvern pentru ocuparea forței de muncă constă în „Stimularea investiţiilor care au ca destinaţie îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor, cu accent pentru locurile de muncă verzi.”

Politica în domeniul energiei stabilește ca direcție de acțiune în cadrul Obiectivului strategic I, Securitatea energetică - „Perfecționarea pieței de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investițiile din domeniul surselor regenerabile”, iar în cadrul Obiectivul strategic VI, Energie din surse regenerabile stabilește ca schemă de susținere acordarea certificatelor verzi pentru producătorii mari şi medii.

Se poate concluziona că dezvoltarea durabilă a fost abordată ca obiectiv transversal în diferite inițiative strategice și programatice aplicate în domenii precum dezvoltarea economică, îmbunătățirea infrastructurii fizice, educația și formarea, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială. În acest sens, Capitolul 5 - Oportunităţi pentru dezvoltarea economiei verzi și crearea locurilor de muncă verzi în România – conține o prezentare extinsă a programelor și acțiunilor susținute în diferite domenii care contribuie direct sau indirect la trecerea României către o economie verde.

2.2. Instituţii cu atribuţii relevante pentru promovarea trecerii la o economie verde, inclusiv rolul partenerilor sociali şi al altor actori organizaţionali

Având în vedere caracterul transversal al obiectivelor de reducere a impactului activităților economice asupra mediului înconjurător și complexitatea proceselor ce susțin acest deziderat, se poate afirma că aproape toate instituţiile administraţiei centrale trebuie să susțină tranziția către o economie verde.

Influența covârșitoare asupra acestei tranziții o au ministerele mediului și economiei care, prin documentele strategice dezvoltate și cadrul reglementativ, asigură orientarea resurselor către o abordare eco-eficientă a dezvoltării economice. Ministerele sectoriale (agricultură, transport, turism) orientează la rândul lor direcția de dezvoltare a acestor ramuri economice și implementarea unor standarde corespunzătoare dezideratului de respectare a mediului înconjurător.

Însă suportul esenţial pentru tranziția către economia verde este asigurat de ministerele responsabile pentru educaţie, formare, muncă şi probleme sociale, inclusiv sănătate. Capitalul uman, sub aspectele sale esențiale, precum nivelul de educație și competențele profesionale, flexibilitatea și adaptabilitatea pe piața muncii, activarea grupurilor sociale expuse riscului de excluziune socială, creșterea nivelului de sănătate, reprezintă de fapt ingredientul principal al acestei tranziții către economia verde.

Într-o măsură nu mai puțin importantă este necesară implicarea partenerilor sociali (sindicate și patronate) în promovarea acestei tranziții pentru că numai prin dialog social și anticiparea schimbărilor la locul de muncă, a specificului activităților economice și a viitoarelor calificări și competențe necesare într-o economie verde se poate asigura o trecere eficientă către acest tip de economie.

Nu în ultimul rînd, alte tipuri de organizaţii, precum cele neguvernamentale specializate în protecția mediului înconjurător au un rol important în monitorizarea respectării principiilor dezvoltării durabile, protecției mediului și în creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației.

Trecerea către o economie verde nu este un proces de scurtă durată şi facil de urmărit. De aceea, mediul academic, institutele de cercetare în diferite domenii relevante pentru acest subiect pot contribui la fundamentarea inițiativelor publice sau private în domeniu și evaluarea impactului acestora.

Prezentul studiu a fost elaborat și pe baza aplicării unui chestionar și organizării unor întâlniri cu instituții și organizații considerate relevante pentru subiectul trecerii la economia verde. Lista acestora este prezentată în anexele 6 și 7.

2.3 Analiza indicatorilor specifici - România comparativ cu UE

Tranziția către o economie verde presupune deci practicarea unei economii bazate pe politici și investiții care să facă legătura între dezvoltarea economică, biodiversitate, ecosistem, schimbările climatice, sănătatea și bunăstarea populației pe termen mediu și lung. Aceste premise trebuie conectate între ele pentru a obține dezvoltarea durabilă – considerată baza reluării creșterii economice la nivel global.

Progresele făcute în tranziția către o economie verde, respectiv o dezvoltare durabilă sunt monitorizate printr-un set de indicatori acceptați ai dezvoltării durabile, evidențiați de Oficiul de Statistică a Comunității Europene (Eurostat), respectiv Institutul Național de Statistică. La nivelul României, acești indicatori sunt construiți pe baza informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și instituțiile în subordinea sau coordonarea acestuia și a metodologiilor care sunt armonizate cu cele ale Uniunii Europene.

15

Setul de indicatori de dezvoltare durabilă este structurat pe o arhitectură propusă de Eurostat și cuprinde:• Indicatori principali (de bază sau cheie) - aceștia sunt folosiți pentru monitorizarea obiectivelor

generale legate de principalele provocări ale Srategiei Dezvoltării Durabile (SDD); acești indicatori sunt disponibili pentru majoritatea statelor membre ale UE, în general pentru o perioadă de minimum cinci ani;

• Indicatori operaţionali, grupați pe sub-teme, sunt legați de obiectivele operaționale ale SDD și sunt disponibili pentru majoritatea statelor membre ale UE pentru o perioadă minimă de trei ani;

• Indicatori explicativi sunt acei indicatori relaționați cu acțiunile descrise în SDD sau cu alte probleme care sunt utile pentru a analiza progresul înregistrat în direcția obiectivelor strategiei;

• Indicatori contextuali, cei care nu monitorizează în mod direct un anumit obiectiv SDD, dar oferă informații generale importante referitoare la aspecte care au relevanță directă pentru politicile de dezvoltare durabilă;

• Mai există și indicatori în curs de dezvoltare şi indicatori care trebuie dezvoltaţi, care vor fi disponibili în următorii doi - trei ani.

Sistemul de indicatori pentru dezvoltare durabilă (IDD) integrează indicatori economici, sociali și de mediu, utilizabili pentru evaluarea tridimensională a dezvoltării durabile în țările membre UE, inclusiv România.

Pentru comparabilitate și armonizarea datelor, la nivelul UE există peste 100 de indicatori (principalele categorii enumerate mai sus), din care unsprezece sunt indicatori cheie sau de bază, grupați pe principalele teme ale dezvoltării durabile și care au ca scop oferirea unei imagini de ansamblu în ceea ce privește realizarea de către UE și a statelor membre a progreselor către dezvoltarea durabilă în termenii obiectivelor definite în SDD (a se vedea tabelul următor14).

Tema Indicator cheie/de bazăDezvoltarea socio-economică PIB real pe cap de locuitorConsumul şi producţia durabilă Productivitatea resurselorIncluziunea socială Riscul de sărăcie sau excluziune socialăSchimbările demografice Rata de ocupare a persoanelor vârstniceSănătatea publică Speranţa de viaţă şi ani de viaţă sănătoasă Schimbările climatice şi energia Emisii de gaze cu efect de seră; Consumul de energie din surse regenerabileTransportul durabil Consumul de energie în transporturi în raport cu PIBResursele naturale Abundenţa populaţiilor de păsări comune; Resursele naturale (****)Parteneriatul global Asistenţă oficială pentru dezvoltareBuna guvernanţă [Niciun indicator cheie]Sursa: Eurostat

În cele ce urmează vom prezenta o analiză comparativă, România – UE, a indicatorilor cheie grupaţi pe principalele teme ale IDD:

Dezvoltarea socio-economicăÎn cazul „dezvoltării socio-economice” în România, indicatorul cheie „PIB real pe cap de locuitor”15 a urmat, în linii mari, aceeași tendință ca la nivel UE, respectiv a crescut simţitor între anii 2000-2008, de la 2.700 la 4.600 Euro/cap de locuitor, pentru ca apoi, în anii 2010 - 2011 să scadă şi să înregistreze aproape acelaşi nivel ca în anul 2007 (4.200 euro/cap de locuitor) ca urmare, în mare parte, a crizei economice și a recesiunii din 2009. Şi la nivel UE 27, s-a înregistrat aceeiași creștere lentă între 2000 (20.900 Euro/cap de locuitor) și 2011 (23.400 Euro/cap de locuitor). De remarcat și faptul că PIB-ul României pe cap de locuitor înregistrează încă unul din cele mai scăzute niveluri din UE, respectiv 4.400 Euro/cap de locuitor în 2011 (15,8% din PIB UE 27), doar Bulgaria înregistrând un nivel mai scăzut, de 3.700 Euro/cap de locuitor.

14 Întregul set de indicatori se găsește la : http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/sdi/indicators15 Anexa 1- tabel nr.1- PIB-ul real pe cap de locuitor este calculat ca raport între PIB-ul real și populația medie a unui anumit an. PIB-ul nu

include munca neplătită în gospodărie și nici nu ține cont de efectele negative ale activității economice, cum ar fi degradarea mediului

16

Sursa: Eurostat

Consumul şi producţia durabile Productivitatea resurselor16, indicatorul cheie al acestei teme a IDD a înregistrat o tendinţă de scădere în România de la 0,35 Euro/Kg. în 2000 la 0,23 Euro/kg. în 2010, ceea ce denotă o slabă eficienţă a modului în care ţara noastră îşi utilizează resursele. Aceeași tendință, în acest caz, moderat nefavorabilă este caracteristică și pentru UE, în perioada cuprinsă între 2000 și 2007. După 2007 însă, s-au înregistrat creșteri în productivitatea resurselor, ajunsă la 1,68 Euro/kg în 2010 ceea ce indică faptul că totuși UE, spre deosebire de România, a devenit mai eficientă în privința modului în care își utilizează resursele.

Sursa: Eurostat

Incluziunea socială Tendințele observate în legătură cu tema „incluziunea socială” sunt, începând cu anul 2000, în general încurajatoare, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei, unde atât la nivelul României, cât și la nivel UE numărul de persoane expuse riscului unei sărăcii severe a scăzut simțitor. Astfel, la sfârșitul anului 2011 procentul populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale17 era de 40,3% faţă de 45,9% în 2007,

16 Anexa 1 - tabel nr. 2 - Productivitatea resurselor este raportul între PIB și consumul intern de material (CIM); CIM măsoară cantitatea

totală de materiale utilizate direct de către o economie și este definit ca fiind cantitatea anuală de materii prime extrase de pe teritoriul național al economiei, plus toate importurile fizice, minus toate exporturile fizice

17 Anexa 1 - tabel nr. 3 - Acest indicator se calculează prin însumarea persoanelor care sunt: la risc de sărăcie (cu un venit disponibil echi-valent sub pragul riscului de sărăcie, care este fixat la 60% din venitul național mediu), private grav material (persoane care cad sub incidenţa a cel puţin 4 din următoarele situaţii: nu-și permit să: I) plătească chiria sau facturile de utilități, II) să-și încălzească cores-punzător casa, III) să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute, Iv) să mănânce carne, pește sau proteine echivalente o dată la 2 zile, v) o săptămână de vacanță departe de casă, vI) o mașină, vII) o mașină de spălat, vIII) un televizor color sau Ix) un telefon) sau care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută (cei cu vârste între 0-59 ani, care trăiesc în gospodării în care adulții, în vârstă de 18-59 ani, lucrează mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă totală în cursul anului precedent)

17

înregistrând totuși o valoare de mai mult de 1,6 ori mai mare decât nivelul înregistrat de UE de 24,2%. Şi în acest caz România are de întreprins eforturi mai mari față de majoritatea statelor membre, indicatorul înregistrând unul din valorile cele mai mari din UE, după Bulgaria şi Cipru.

Sursa: Eurostat

Schimbările demograficeÎn timp ce la nivel UE, rata de ocupare a persoanelor vârstnice18 a înregistrat o dezvoltare favorabilă, în România se constată că acest indicator cheie a avut o dezvoltare nefavorabilă, scăzând de la 49,5% în anul 2000 la 41,4% în 2012. Rata de ocupare a persoanelor în vârstă în România este cu 7,5 puncte procentuale sub media înregistrată la nivel UE (48,9%), cu toate că în anul 2000 aceasta era peste media UE. Mai mult, nici UE per ansamblu și nici România nu au atins țintele prevăzute pentru 2010, de 50 %.

Sursa: Eurostat

18 Anexa 1 - tabel nr. 4 - Rata de ocupare a persoanelor vârstnice se calculează prin împărțirea numărului de persoane ocupate, în vârstă

de 55-64 ani, la populația totală din aceeași grupă de vârstă

18

Sănătatea publicăÎn ceea ce privește tema „sănătatea publică”, indicatorul cheie19 prezintă un tablou relativ favorabil la nivel UE, ceea ce poate duce la concluzia că oamenii trăiesc mai mult. Însă, la nivelul ţării noastre, comparând anul 2005 cu 2011, se constată că acest indicator a înregistrat o staţionare în ceea ce priveşte anii de viaţă sănătoasă la femei (57,1 ani) şi o scădere pentru bărbaţi de la 58,6 la 57,5 ani.

Sursa: Eurostat

În România, pentru același interval şi speranţa de viaţă la naştere, s-a înregistrat o tendinţă de scădere atât la bărbați, cât și la femei, ceea ce ne face să considerăm că sunt necesare îmbunătățiri majore, mai ales în domeniul sănătății.

Sursa: Eurostat

Pe de altă parte, așa cum se subliniază în studiul folosit la elaborarea acestui capitol, nu toate persoanele au beneficiat de îmbunătăţiri şi există încă inegalităţi importante privind sănătatea şi accesul la asistenţă medicală, iar acest lucru este caracteristic și României. De asemenea, continuă să existe provocări asociate factorilor de mediu astfel că, în general, cetăţenii UE au fost mai expuşi la ozon, precum şi la pulberile în suspensie.

Schimbările climatice şi energia „Emisiile de gaze cu efect de seră”20 ale României au scăzut la 123 milioane tone în 2011, cu 54,9% mai puţin decât în 1990, după cum arată datele naționale trimise Organizației Națiunilor Unite. Conform acestora, România este al treilea stat din UE la capitolul reducerea gazelor cu efect de seră, după Letonia și Lituania, așa cum reise și din datele Eurostat. Față de 1990, în UE emisiile au coborât cu 18,5%, ceea ce mărește probabilitatea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, până în 2020.

19 Anexa 1 - tabel nr. 5 - Indicatorul ani de viață sănătoasă la naștere - numărul de ani preconizați a fi trăiți de o persoană într-o stare de sănă-

tate (absența limitărilor în funcționare/handicap); Speranța de viață la naștere - numărul mediu de ani preconizați a fi trăiți de o persoană, de la naștere, dacă este supus tot restul vieții la condițiile de mortalitate din țara respectivă

20 Anexa 1 - tabel nr. 6 - Acest indicator arată tendințele totalului emisiilor produse de om în legătură cu „anul de bază-Kyoto”. În general, anul de referință este 1990 pentru gazele nefluorurate și 1995 pentru gazele fluorurate. Gazele cu efect de seră includ: dioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O) și așa-numitele gaze fluorurate (hidrofluorocarburi, perfluorocarburi și hexafluo-rură de sulf (SF6)) și sunt agregate într-o singură unitate, exprimată în unități de echivalent CO2

19

Sursa: Eurostat

Din cauza schimbărilor metodologice, datele pentru al doilea indicator cheie „consumul de energie din surse regenerabile21” sunt disponibile numai pentru perioada 2005 – 2008. Conform acestor date, dacă se menține ritmul actual de schimbare în această perioadă scurtă, UE are toate şansele de a-şi realiza obiectivul atingerii unei ponderi a energiei din surse regenerabile de energie de 20% în consumul final brut de energie, stabilit pentru 2020, şi acelaşi lucru se poate spune şi despre România, cu o ţintă de 24% şi un procent realizat în 2011 de 21,4%.

Sursa: Eurostat

Transportul durabil Atât la nivelul României, cât şi al UE, consumul de energie în transporturi a crescut mai lent decât economia începând cu anul 2000 și, astfel, raportul dintre consumul de energie şi PIB22 a scăzut moderat între 2000 şi 2009, indicând o decuplare minoră relativă, între dezvoltarea economică și consumul de energie din transporturi.

21 Anexa 1 - tabel nr. 7 - Acest indicator este calculat pe baza datelor (inclusiv surse regenerabile) prevăzute de Regulamentul (CE)

1099/2008 privind statisticile energetice și poate fi considerat o estimare a indicatorului descris în Directiva 2009/28/CE, deoarece sistemele statistice din unele țări nu sunt încă pe deplin dezvoltate pentru a satisface toate cerințele din respectiva directivă.

22 Anexa 1 - tabel nr. 8 - raportul dintre consumul de energie al transporturilor și PIB (volume concatenate, la cursul de schimb din 2000) acoperă energia consumată de toate tipurile de transport (rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare și aerian), inclusiv transportul comercial, individual și public, cu excepția transportului maritim și prin conducte.

20

Sursa: Eurostat

Resursele naturaleAbundenţa populaţiilor de păsări comune, unul din indicatorii cheie din cadrul acestei teme, se estimează la nivel UE pe baza raportărilor a 18 ţări, din care România nu face parte. Este totuși de menționat că acest indicator a început să se stabilizeze în anul 2000, după declinurile vertiginoase din deceniile anterioare.

Cât privește cel de-al doilea indicator cheie, capturile totale de peşte din stocuri (Atlanticul de NE), care depășesc limitele biologice sigure, au sporit considerabil, atingând 24% în 2009. În prezent, capturile de pește din aproape toate categoriile depășesc cu mult un grad de exploatare durabil.

Parteneriatul globalRomânia raportează pentru indicatorul cheie al acestei teme din anul 2007. Pentru România, proporţia din venitul naţional brut (VNB) cheltuită pentru asistenţa oficială pentru dezvoltare23 (AOD) acordată ţărilor în curs de dezvoltare a înregistrat valori fluctuante între anii 2007 şi 2012, când a ajuns la 0,08%. Şi pentru media UE acest indicator a crescut uşor până în 2010, criza economică având un impact negativ şi în acest domeniu.

Sursa: Eurostat

Un alt set de indicatori specifici tematicii abordate de acest studiu este setul „Europa 2020”. Mulți dintre indicatorii specificați anterior se regăsesc și în acest set, unde se face o comparație atât cu țintele stabilite la nivel național, cât și la nivelul UE 27.În cadrul Strategiei Europa 2020, România şi-a asumat obiective inferioare faţă de media UE, cu excepţia ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut, unde deja cu 22,4% depăşim ţinta de 20% pentru întreaga UE în 2020. Pe baza rezultatelor de până acum se poate spune că România trebuie să își 23 Anexa 1 - tabel nr. 9 - Asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) - granturi sau credite acordate de stat sau guverne, în mod oficial, cu

obiectivul de a promova dezvoltarea economică și bunăstarea în țările beneficiare. AOD este prezentată aici ca o parte din venitul național brut (vNB). vNB la prețurile pieței este egal cu produsul intern brut (PIB) minus veniturile primare datorate de unități rezidente unităților nerezidente, plus veniturile primare de încasat de unități rezidente de la restul lumii

21

intensifice eforturile în urmatoarele direcţii: • asigurarii unei finanțări de cel puțin 2% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare (în 2010 finanţarea

a fost de doar 0,5% din PIB);• creşterii ratei de ocupare pâna la 70% (în anul 2012 aceasta a fost de 63,8%);• scăderii procentului populației care trăiește în sărăcie sau cu risc de excludere socială de la 41,4%

la 38,7% (în condițiile în care ținta medie pentru UE este de 19,3%).

În strânsă legătură cu dezvoltarea durabilă, proiectul „România, către o societate durabilă” s-a axat pe dezvoltarea, promovarea și utilizarea Indexului Societății Durabile (ISD) Românești atât la nivel național, cât și la nivel regional. ISD-România-2008 a fost elaborat pe baza conceptului ISD dezvoltat de către Fundația pentru o Societate Durabilă din Olanda24, care a publicat primul ISD în anul 2006 în Olanda. ISD este un instrument cu ajutorul căruia, pe baza a 22 indicatori (prezentați în anexa 1, tabel nr. 10) se măsoară la ce nivel fiecare individ:

• este în măsură să se dezvolte într-un mod sănătos și să obțină o educație adecvată; • să trăiască într-un mediu curat; • să trăiască într-o societate echilibrată și în siguranță; • să folosească într-o manieră responsabilă resurse non-regenerabile pentru a nu le epuiza și implicit

lăsând viitoarele generații fără posibilitatea de a le folosi;• să contribuie la durabilitatea lumii, în general.

Pe baza analizei ISD 2008 în 37 de ţări europene25 s-a constatat că scorul general al României, de 5,7, este aproximativ la jumătatea distanței dintre scorul maxim obținut de Norvegia (7,0) și cel minim, obținut de Malta (4,3), aflâdu-se pe locul 2326. Indicatorii pe baza27 cărora se face această analiză sunt grupați în următoarele 5 categorii:

• Dezvoltare personală;• Un mediu curat;• Societate echilibrată;• Utilizarea durabilă a resurselor;• Lume durabilă.

La categoria Dezvoltare Personală, România se afla pe locul 36 în clasamentul Europa–37, înregistrând un scor de 8,0. Acesta este cel mai mare scor înregistrat de România în cadrul celor cinci categorii. La categoria Mediu Curat, România înregistra un scor scăzut (4,3) în comparație cu cel al țărilor vecine sau al celorlalte țări din Europa-37, situându-se pe locul 35. Această situație duce la concluzia că România mai are un drum lung de parcurs până când problemele majore de mediu vor fi rezolvate. Cu un scor de 6,9, România se situează relativ bine în Europa la capitolul Dezvoltare Durabilă, fiind pe locul 11 în clasamentul sus menționat. La polul opus se află scorul înregistrat pentru Utilizarea Durabilă a Resurselor, unde înregistra 4,1, respectiv cel mai mic scor din cele cinci categorii, care o plasa pe locul 24. În ceea ce privește O Lume Durabilă, România are un scor puțin peste 6, ocupând locul 7 în topul Europa–37. Albania are un scor mai bun la această categorie (7,2), iar Islanda are scorul cel mai mic (3,8).

„Indicele de performanţă a mediului28”(Environmental Performance Index - EPI) este un alt indicator care măsoară impactul unei organizaţii asupra sistemelor naturale vii şi non-vii, inclusiv asupra ecosistemelor. Acest indice a fost conceput de Universitățile Yale și Columbia și Indicele EPI măsoară în principal controlul poluării, asigurarea biodiversității și gestiunea resurselor naturale, având în vedere și mortalitatea infantilă, accesul la asistența medicală și apă potabilă. Conform clasamentului realizat în anul 2012 pe baza datelor furnizate la Forumul Economic Mondial de la Davos „România se situează pe locul trei la nivel mondial în clasamentul care ierahizează statele lumii în funcție de progresele realizate la capitolul îmbunătățirii politicilor de protecție a mediului înconjurator29”. În conformitate cu analiza efectuată în 2012, Elveția se afla pe primul loc, fiind urmată de Letonia, Norvegia, Luxemburg și Costa Rica, pe ultimele poziții situându-se Africa de Sud, Kazakhstan, Uzbekistan, Turkmenistan și Irak.

Un alt set de indicatori specifici sunt cei raportați în cadrul contului „Sectorul de bunuri şi servicii de mediu (industrii de mediu-EGSS)” și care are ca scop de a identifica acele tranzacții în cadrul economiei, care sunt legate direct de producerea şi gestionarea bunurilor şi serviciilor care susţin protecţia mediului.

Indicatorii specifici cuprind cifra de afaceri, valoarea adăugată, exportul și populaţia ocupată în sectorul de bunuri şi servicii, ultimul fiind de interes pentru studiul național, dar și singura sursă oficială privind ocuparea în sectoarele verzi ale economiei. Acești indicatori vor fi prezentați în capitolele următoare.

24 www.sustainablesocietyindex.com25 Anexa 1 - Tabel 11 ISD Europa 37 țări26 Pentru tot capitolul privind ISD- http://www.romaniadurabila.net/27 Anexa 1- Tabel 10, 22 indicatori de bază ISD28 http://www.erd.ro/29 http://www.green-report.ro/

22

3. Măsuri active de promovare a ocupării, rolul PES în trecerea la o economie verde30

Serviciul Public de Ocupare joacă un rol esenţial în asigurarea tranzițiilor pozitive pe piața muncii în sensul facilitării intrării pe piața muncii (după perioade de inactivitate, șomaj sau după absolvirea studiilor) și a progresului în carieră.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea economică și socială este într-o măsură semnificativă influențată de perfomanța Serviciului Public de Ocupare (SPO) în implementarea măsurilor active pe piaţa muncii, promovării unei atitudini favorabile dezvoltării profesionale în rândul beneficiarilor, asigurării unei medieri de calitate a forței de muncă disponibile pentru angajare, astfel încât cerințele angajatorilor să fie satisfăcute.

Astfel, necesitatea tranziției către o economie verde devine o prioritate şi pentru planificarea şi furnizarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă. Reformele organizaționale trebuie să vizeze, pe de o parte, capacitatea de a identifica tendințele în ceea ce privește crearea de locuri de muncă verzi, potențialul de ocupare în domeniu, structura și profilul ocupațiilor și compețentelor specifice activităților economice verzi sau care sunt influențate de necesitatea de a reduce impactul asupra mediului înconjurător. Pe de altă parte, SPO trebuie să transfere în conținutul activităților pe care le desfășoară (în principal medierea muncii, informarea și consilierea în carieră, formarea profesională) dezideratul de a contribui la edificarea unei economii verzi.

Impactul asupra SPO este unul important și trebuie susținut prin dezvoltarea resurselor umane proprii şi prin încheierea de parteneriate relevante cu mediul de afaceri, universităţi, centre de cercetare, parteneri sociali, astfel încât să fie dezvoltate noi acțiuni menite să promoveze ocuparea verde. De asemenea, bazele de date privind locurile de muncă vacante și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie adaptate în sensul facilitării obținerii informațiilor referitoare la competențele verzi solicitate sau disponibile pe piața muncii.

În cele ce urmează, este prezentată o analiză a actualului set de măsuri active pe piața muncii, pe care Serviciul Public de Ocupare din România (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) îl aplică în conformitate cu legislația în vigoare31, dar și a potențialului acestora de a contribui la tranziția către o economie verde. Conform legislației în vigoare, măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă vizează: a) creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; b) stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă.

Serviciul Public de Ocupare din România utilizează două abordări pentru facilitarea tranzițiilor pozitive pe piața muncii:

- Prevenirea şomajului, prin aplicarea de măsuri de dezvoltare a resurselor umane (subvenționarea parțială a costurilor cu formare profesională efectuate de companii pentru proprii angajați și acordarea de măsuri de preconcediere focalizate pe creșterea capacității individuale de a-și găsi un nou loc de muncă și a evita intrarea în șomaj);

- Facilitarea ocupării unui loc de muncă de către persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, șomeri și alte categorii vulnerabile prin aplicarea măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă.

Astfel, măsurile pentru prevenirea şomajului se referă la creșterea și diversificarea competențelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, după cum urmează:

- Susţinerea formării profesionale a lucrătorilor. Angajatorii care organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională pentru proprii angajați, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, autorizați în condițiile legii, pot primi, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat;

- Furnizarea serviciilor de preconcediere a lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați. Serviciile acordate de agențiile județene de ocupare a forței de muncă, în colaborare cu reprezentanții întreprinderilor aflate în proces de restructurare, se referă la informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională; plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă; reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă durată; sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului.

Însă cea mai semnificativă componentă a activităților Serviciului Public de Ocupare din România o reprezintă implementarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă. Acestea sunt finanțate, în principal, din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

30 Sursa datelor statistice prezentate în această secțiune este Eurostat.31 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă

23

Tip măsură ConţinutCreşterea şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă

Informarea şi consilierea profesională

a) furnizarea de informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor;b) evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesio-

nale;c) dezvoltarea abilității și încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui

loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;

d) instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă.

Medierea muncii

a) informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;

b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondență a cererilor și ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;

c) preselecția candidaților corespunzători cerințelor locurilor de muncă oferite și în concordanță cu pregătirea, aptitudinile, experiența și cu interesele acestora.

Formarea profesională

Pograme de formare profesională care să le asigure creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale în scopul asigurării mobilităţii şi reintegrării pe piaţa muncii (de tip inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare).Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective.

Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri

Servicii juridice, de marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanță

Completarea veniturilor salariale ale angajaţilor

1. Persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează pentru program normal de lucru și, ca urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj beneficiază, din momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.

2. Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în situația în care se angajează cu program normal de lucru pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării.

Stimularea mobilităţii forţei de muncă

1. Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj se încadrează într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data acordării.

2. Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu de șapte ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data instalării.

24

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

Subvenţionarea locurilor de muncă

1. Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent:

a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii;

b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal;

c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.

Suportul pentru angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeter-minată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap este acordat pe o perioadă de 18 luni.2. Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată șomeri

în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.

3. De facilitatea referitoare la acordarea unei sume egale cu valoarea indi-catorului social timp de 12 luni beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit obligația de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.

4. Angajatorii care încadrează în muncă șomeri care în termen de 3 ani de la data angajării îndeplinesc condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință.

Acordarea de credite în condiţii avantajoase

Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale, precum și activități independente desfășurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, credite în condiții avantajoase.De menționat că, începând cu 2007, nu au mai fost acordate astfel de credite datorită îmbunătățirii/facilitării accesului la credite oferite de sistemul bancar și non-bancar din România.

Măsurile pentru prevenirea șomajului și stimularea încadrării în muncă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă au fost elaborate în contextului unui nivel ridicat de șomaj în România (caracteristic deceniului 90 și primilor ani din mileniul III). Pe parcursul anilor (după 2002, anul apariției noului cadru legal în domeniu), legislația a fost modificată și completată pentru a surprinde noile realități ale pieței muncii și oportunitățile economice ce au determinat o scădere constantă a ratei șomajului. Astfel, a fost întărită condiționarea acordării suportului financiar pasiv de participarea la măsurile active de ocupare, au fost diversificate măsurile de sprijin acordate anumitor grupuri vulnerabile, iar fondurile pre și post-aderare (în special Fondul Social European) au fost direcționate către măsuri de activare pe piața muncii (fie că se referă la persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau la persoanele afectate de excluziune socială).

Un aspect a rămas însă constant, de-a lungul a peste un deceniu de la reforma cadrului legal pentru stimularea ocupării forței de muncă, participarea extrem de scăzută la educaţie şi formare continuă în rândul adulţilor32 (25-64 ani). România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană (1,6% în 2011, de exemplu), în condițiile în care persoanele inactive înregistrează o rată de participare superioară persoanelor ocupate sau șomerilor.

32 Pentru toate informațiile/datele statistice prezentate în această secțiune sursa este Eurostat-http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/

page/portal/labour_market/labour_market_policy/main_tables

25

După cum prezentam anterior, șomajul a scăzut constant în România începând cu 2003, cu excepția unei creşteri rapide la sfârşitul anului 2008 din cauza impactului crizei asupra economiei românești. Numărul șomerilor s-a menținut ridicat pe parcursul perioadei 2009- 2010, începând să înregistreze o tendinţă descendentă în 2011.

Nivelul educaţional al șomerilor înregistrați este destul de scăzut, aproximativ 70% dintre aceștia fiind absolvenți ai nivelului școlar primar și secundar inferior. În ciuda acestei structuri a persoanelor șomere înregistrate, SPO a implementat măsuri de formare profesională doar pentru un număr relativ scăzut de şomeri (5428 în 2003, 24.244 în 2008, atingând cifra de 15.468 în 2011). Cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat la categoria de stimulare a ocupării prin acordarea de suport angajatorilor pentru încadrarea șomerilor. De menționat că, în conformitate cu definițiile Eurostat, numărul șomerilor care au primit suport pasiv (indemnizații de șomaj, alte forme de sprijin pasiv) este mult mai mare decât numărul șomerilor beneficiari de măsuri active de ocupare. Spre exemplu, în 2010, 390.435 de persoane au beneficiat de sprijin pasiv, în timp ce doar 46.109 persoane au fost incluse în măsuri de stimulare a ocupării, în timp ce în anul 2011, 195.053 persoane au beneficiat de sprijin pasiv și numai 44.935 de sprijin activ.

O serie de factori au influențat această situație: presiunea financiară asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj a crescut în contextul crizei (numărul aplicațiilor pentru sprijin financiar), astfel că resursele direcționate către măsuri active de ocupare au scăzut; numărul șomerilor și perioada de indemnizare au crescut în condițiile modificării temporare a legislației în ceea ce privește durata de ocupare a indemnizației de șomaj; șansele de reinserare pe piața muncii au scăzut semnificativ în contextul crizei economice.

Însă, ca regula generală, România înregistrează una din cele mai scăzute rate de participare în măsuri de activare în Uniunea Europeană (aproximativ 6,7% în perioada anterioară crizei și 3,2%-3,3% în cursul crizei). Aceeași situație se înregistrează și în cazul suportului pasiv acordat șomerilor (doar 27,1% dintre șomeri beneficiau de suport pasiv în comparație cu 44,6%, nivelul mediu UE-27).

De asemenea, România înregistrează un nivel extrem de scăzut de investiţie în măsuri pasive şi active pe piaţa muncii (doar 0,46% din PIB în 2009 în comparație cu 2,17% media UE din acel an, în timp ce în 2008, investiția României s-a situat la 0,28% din PIB33).

În ciuda investițiilor scăzute și a numărului de beneficiari subdimensionat în comparație cu nevoile unei piețe dinamice a muncii, aflată încă în proces de restructurare și modernizare, evaluarările măsurilor active de ocupare implementate de România au arătat un impact pozitiv asupra creșterii nivelului de calificare, mobilitatea forței de muncă și antreprenoriatului. Singurele constatări negative se referă la măsura de stimulare a ocupării prin subvenţionarea lucrărilor de interes public (măsură care de altfel a fost eliminată din legislație).

4. Analiza „ocupării în sectoarele economiei verzi”

Una din concluziile cercetărilor făcute pentru elaborarea Studiului comparativ privind sistemul de identificare şi înregistrare a locurilor de muncă verzi în 5 state membre ale UE a fost că singura sursă de armonizare a datelor în domeniu este cea a Eurostat, în cadrul statisticilor privind sectorul de bunuri și servicii de mediu.

Așa cum a reieșit din informațiile primite în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Institutului Național de Statistică, indicatorii sectorului de bunuri şi servicii de mediu au fost introduşi în anul 2009, iar la nivel UE, România se află printre cele 11-14 țări care raportează acești indicatori, în baza unui „gentleman agreement”, deci raportarea nu este deocamdată obligatorie, lucru ce se va întâmpla începând cu 2016. Calculul indicatorilor se face în conformitate cu metodologia Eurostat 2009, care nu este definitivă și care s-a schimbat până acum de 10-12 ori, iar anul acesta se va schimba din nou. Datorită acestui fapt, indicatorii nu sunt complet stabiliți, iar conținutul lor diferă ușor de la stat la stat.

Conform Metodologiei privind Conturile de mediu - Sectorul de bunuri și servicii de mediu, elaborată de Eurostat, industriile de mediu sunt un set eterogen de producători de tehnologii, bunuri și servicii, care:

«- măsoară, controlează, restabileşte, previne, tratează, minimizează, cercetează şi sensibilizează în legătură cu daunele aduse mediului cu privire la apă, aer şi sol, precum şi probleme legate de deşeuri, zgomot, biodiversitate şi peisaje (tehnologii „mai curate”, bunuri şi servicii care previn sau minimizează poluarea);

- măsoară, controlează, restabileşte, previne, minimizează sau cercetează şi sensibilizează în legatură cu epuizarea resurselor naturale (tehnologii cu eficienţă în utilizarea resurselor, precum şi bunuri şi servicii care minimizează folosirea resurselor naturale).»

33 Nu este disponibilă media UE la nivelul anului 2011.

26

După cum s-a subliniat în „Studiul comparativ privind sistemul de identificare și înregistrare a locurilor de muncă verzi în 5 state membre ale UE”, la nivel UE nu există încă o definiţie unanim acceptată a economiei, respectiv a locurilor de muncă verzi, singura sursă de armonizare a datelor fiind „sectorul de bunuri și servicii de mediu”. Aceeaşi situaţie este caracteristică și pentru țara noastră, lucru constatat pe parcursul cercetării efectuate, dar și a întâlnirilor organizate precum și a chestionarelor aplicate34 pentru dezvoltarea prezentului studiu. Astfel, reprezentanți ai diverselor ministere, instituții centrale, institute de cercetări și parteneri sociali au exprimat diverse opinii privind definirea economiei, respectiv a locurilor de muncă verzi.

Conform unor astfel de opinii, economia verde ar trebui definită în „sens larg”, incluzând orice activitate în care există o minimă preocupare pentru protecția mediului sau combaterea schimbărilor climatice; în mod corespunzător ar trebui definit și locul de muncă verde, care poate fi orice loc de muncă, dacă există o preocupare de protecția mediului, sau indirect obiectul locului de muncă este folositor pentru sectoarele de protecția mediului/resurse regenerabile, sau cu alte cuvinte, un loc de muncă este verde „dacă direct sau indirect contribuie la protecția mediului”, similar exemplului Franței care cuprinde în sectorul „creșterii verzi” și meseriile/ocupațiile care nu sunt „verzi” în sine, dar care suferă modificări în procesul de tranziție către o economie verde. De exemplu, în cazul în care într-o activitate de birou se folosește hârtie reciclabilă, acea activitate ar putea fi considerată verde, respectiv locul de muncă ar putea fi introdus în categoria celor „verzi”; sau dacă un oțelar produce oțel pentru fabricarea elicelor necesare morilor de vânt și acel loc de muncă ar putea fi considerat ca fiind „verde”.

La polul opus se situează opiniile conform cărora economia verde ar trebui definită în „sens restrâns”, respectiv numai acele industrii sau activități strict legate de protecția mediului și energii regenerabile sau combaterea schimbărilor climatice.

În mod mai mult sau mai puțin similar, alți participanți la întâlnirile organizate pentru dezvoltarea acestui studiu, consideră că locurile de muncă verzi sunt „atât cele direcţionate, în mod permanent, către protecţia mediului cât şi cele din proiecte (deci pe perioade limitate de timp) care au ca obiectiv protecţia mediului”. Alți reprezentați ai unor instituții și parteneri sociali relevanți în domeniu consideră că locurile de muncă verzi sunt „numai în activităţi sau industrii de mediu”, ba mai mult, locurile de muncă verzi ar trebui considerate numai „acelea pentru care s-au elaborat standarde ocupaţionale de mediu”35, cum ar fi de exemplu „specialist în managementul deșeurilor”, „laborant analize apă”, „lucrător pentru salubrizare”, „lucrător utilaje speciale pentru salubrizare”, „agricultor pentru culturi de câmp ecologice”, „tehnician în reconstrucție ecologică”, „manager sistem de mediu”, „specialist în managementul deșeurilor”, „ranger arii protejate” etc. De asemenea, s-a menționat că orice domeniu de activitate are și o componentă de mediu și că toate meseriile, calificările ar trebui să aibă și componente de mediu. În practică au apărut însă calificări noi, din categoria celor „verzi” înainte de a fi introduse în COR și aceasta din nevoia de a aplica legislația în domeniu - de exemplu Conform Legii nr. 211/2011 (legea privind deșeurile), fiecare companie trebuie să aibă cel puțin 1-2 persoane responsabile cu deșeurile/protecția mediului - astfel această lege a creat și crează locuri de muncă verzi.

Ca o concluzie, se poate spune însă că majoritatea opiniilor se referă la o posibilă definire la nivel național a economiei, respectiv a locurilor de muncă verzi în conformitate cu definiţia dată de Eurostat, menționată la începutul capitolului de față. În cazul locurilor de muncă verzi, un criteriu suplimentar de definire se consideră a fi de introdus, şi anume că „minim 50% din timpul de lucru să fie alocat producerii unui produs sau prestării unui serviciu al cărui scop să fie protecţia mediului sau managementul resurselor naturale, aşa cum sunt definite de Eurostat”. De exemplu, dacă un instalator lucrează pentru instalarea de panouri solare, minim 50% din timpul său de lucru, iar restul este utilizat pentru alte activități care nu sunt orientate către protecția mediului și managementul resurselor, atunci acel loc de muncă poate fi considerat a fi verde.

Pornind de la această posibilă definiție a locurilor de muncă verzi, unii participanți la interviuri au considerat că exemplul Spaniei ar fi potrivit și pentru România în definirea, de data aceasta a sectoarelor verzi. Astfel, în Spania sectoarele verzi sunt considerate ca fiind următoarele:

• Managementul și procesarea deșeurilor;• Energii regenerabile;• Consultanță, audit și asistență tehnică de mediu;• Instituții guvernamentale;• Agricultură ecologică și creșterea animalelor;• Educație și fomare profesională în domeniul mediului;• Managementul pădurilor;• Cercetare și dezvoltare;

34 Tematicile abordate în cadrul interviurilor sunt prezentate în Anexa 4; Chestionarul aplicat este prezentat în Anexa 5; Lista ministerelor,

instituțiilor participante la întâlniri/interviuri este prezentată în Anexa 6, iar Lista altor instituții, ONG-uri la care au fost trimise chestio-nare este prezentată în Anexa 7; de menționat însă că deși au fost făcute reveniri la solicitarea de completare a chestionarelor, rata de răspuns a fost doar de 1,9%, ceea ce poate demonstra interesul relativ scăzut pentru un asemenea subiect

35 vezi Anexa 3 - Lista standardelor ocupaţionale posibil verzi

27

• Colectarea și procesarea deșeurilor din ape;• Curățarea clădirilor;• Managementul ariilor protejate (naturale);

• Activități conexe (asociate).

Conform altor păreri exprimate, afacerile verzi nu creează în sine multe locuri de muncă, pe durată nedeterminată, mai multe locuri de muncă verzi fiind create în faza de proiectare și autorizare, decât în faza de exploatare. Conform acestor opinii, un sector generator de locuri de muncă verzi este cel al managementului integrat pentru deşeuri menajere. În această direcție, prin Programul Operațional Sectorial de Mediu se finanțează proiecte privind colectarea, sortarea, compostarea, depunerea deșeurilor menajere, rampe ecologice etc. activități care sunt creatoare de multe locuri de muncă verzi. Crearea de sisteme de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate este un alt sector generator de locuri de muncă verzi, în mod deosebit existând o cerere mare de operatori în acest sector. Alte sectoare deficitare și care se vor dezvolta în viitor sunt cele referitoare la administrarea & managementul ariilor protejate; conform direcțiilor de acțiune în acest sector se vor crea „zone de mediu”, de exemplu turism, industrie locală etc., deci și locuri de muncă verzi. Reciclarea deşeurilor de orice tip - de exemplu prelucrarea pet-urilor, prelucrarea anvelopelor din care se poate obține pulbere de cauciuc folosită la producerea asfaltului, este o un alt sector unde există interes din partea instituțiilor și autorităților de mediu pentru promovarea de proiecte și dezvoltare pe viitor. Până acum s-au finanțat multe proiecte de împădurire, dar cum la fiecare 5 ani trebuie să se revină pentru lucrări de reîmpădurire, ceea ce necesită de asemenea, multă forță de muncă și presupune locuri de muncă verzi, întreţinerea pădurilor devine un alt sector cu potențial de dezvoltare pe viitor.

Cam în aceleași direcții deja menționate, alte opinii consideră că sectoarele de dezvoltare a locurilor de muncă verzi sunt următoarele:

• Inginerie și audit de mediu;• Epurare ape;• Producere echipament protecția mediului;• Instalarea și service echipament protecția mediului;• Activitățile instituțiilor centrale din domeniu, de exemplu Ministerul Mediului, Garda de Mediu etc.;• Activitățile/campaniile/publicitate de mediu;• Cercetare-dezvoltare;• Activitățile unităților de învățământ pentru mediu;• Activitățile din sectorul energiei regenerabile; • Întreținerea pădurilor, silvicultura și agricultură ecologică;• Managementul deșeurilor.

Este cert că promovarea economiei verzi aduce o serie întreagă de beneficii și poate constitui un mod de îmbunătățire a condițiilor de viață și de muncă în general. Dar există și probleme în acest proces, care trebuie abordate cu realism și la timp pentru a evita situații greu de soluționat odata apărute.

O astfel de problemă importantă a fost ridicată pe parcursul discuțiilor cu instituțiile de interes pentru domeniului studiului, mai ales de reprezentanți ai institutelor de cercetare. Așa cum a fost subliniat de către participanții la discuții, și cum este menționat și în diverse studii și rapoarte în domeniu, în procesul de tranziție către o economie verde se desfiinţează multe locuri de muncă, mai ales în sectoarele tradiționale, și se pare că numărul acestora este mai mare decât al celor care se crează. De exemplu, companiile de energie regenerabilă, în general, sunt mici și necesită un număr restrâns de personal, pe când vechile companii de producție tradițională de energie (surse convenționale, în general cărbuni, petrol, gaze naturale) erau companii mari, iar salariații erau reprezentați de sindicate puternice. În cazul „morilor de vânt”(parcuri eoline), așa cum estimează reprezentanții Institutului Național de Cercetări Economice, se crează doar aproximativ 1% din locurile de muncă desființate, deoarece „morile de vânt se învârtesc singure”. Conform estimărilor Institutului, actualmente sunt aproximativ 60.000-70.000 salariați în sistemul energetic, iar locurile lor de muncă vor fi desființate în proporție foarte mare în condițiile promovării energiei eoliene, energiei solare etc., sectoare care nu generează un număr la fel de mare de locuri de muncă verzi, care să absoarbă personalul disponibilizat. De aici se ridică problema unor alternative pentru cei disponibilizaţi în procesul tranziţiei către o economie verde, mai ales în lipsa unor strategii şi planuri sau programe corespunzătoare, lucru menționat și de alți reprezentanți ai instituțiilor și ministerelor, parteneri sociali participanți la întâlnirile programate. Aceștia au mai subliniat și faptul că nu există încă analize privind impactul promovării economiei verzi asupra ocupării, lucru constatat și de echipa de experți care a lucrat la dezvoltarea acest studiu. Acest lucru face dificilă promovarea unor programe adecvate în cazul dispariției unor locuri de muncă în sectoarele tradiționale. De exemplu, conform unui studiu al Observatorului European privind Relațiile Industriale, studiu referitor la schimbările în sectorul electricitate36 în România, „statisticile oficiale arată că, între 2005 și 2010, numărul de angajați implicați în

36 http://www.eurofound.europa.eu/eiro/studies/tn1202028s/ro1202029q.htm

28

producția și furnizarea de energie electrică, energie termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu aproape 50.000 de persoane. Pe de o parte, această reducere a personalului a fost efectul scăderii producției de energie prin arderea combustibililor fosili și creșterea producției de energie regenerabilă. Pe de altă parte, concedierile au fost cauzate de separarea producției de distribuție și privatizarea serviciilor de distribuție prin preluări de companii multinaționale, ceea ce a dus la concedieri suplimentare”.

O altă problemă ce poate apărea în tranziția către o economie verde este cea a extinderii „culturilor energetice”- rapiță, sălcii etc. sau plasarea panourilor solare pe terenuri agricole, ceea ce are ca efect scoaterea din agricultură a unor suprafețe mari de terenuri, în condițiile în care cerințele de hrană cresc. În plus, în acest fel se vor desființa și locuri de muncă în agricultură, iar aceste aspecte nu sunt analizate sau avute în vedere, așa cum ar trebui, în cazul tranziției către o economie verde.

S-a menționat și faptul că nu există strategii alternative în cazul în care nu mai există surse de energie regenerabilă - de exemplu, în contextul schimbărilor climatologice „nu mai bate vântul”, ce se întâmplă cu parcurile eoliene și de unde se asigură necesarul de energie în condițiile în care producția tradițională/convențională a fost înlocuită (s-au închis termocentrale, mine etc.), sunt câteva din întrebările care nu au fost abordate și la care nu s-a încercat găsirea unui răspuns adecvat.

În România, ca și în alte state membre UE, cu excepția poate a Franței, există strategii de dezvoltare durabilă, strategiile pe diverse domenii ale Ministerului Mediului (aer, ape, sol, arii protejate etc.), dar nu există o strategie de mediu sau tranziţie la economia verde care să cuprindă şi aspecte legate de resursele umane.

O mare parte din problemele menționate anterior sunt și de competența Serviciului Public de Ocupare, respectiv ANOFM, iar acest aspect trebuie luat în considerare pentru strategiile și programele care vor fi dezvoltate în viitor.

În acest context în care nu există o definiție unanim acceptată la nivel național, dar și pe plan european, a locurilor de muncă vezi, o analiză a ocupării în sectoarele verzi are deocamdată un caracter informativ, estimativ deoarece nu se poate baza pe date și definiții statistice clare și unanim recunoscute la nivel național și internațional.

Astfel, în studiul Observatorului European pentru Ocupare „Promovarea locurilor de muncă ecologice de-a lungul crizei, 2013-România” se apreciază că ocuparea în sectoarele ecologice ar putea fi de aproximativ 25% din totalul ocupării. Cele mai multe locuri de muncă verzi sau ecologice ar fi în agricultură, care ar reprezenta o treime din totalul ocupării. Pe de altă parte, producţia de energie ar cuprinde cca. 1,30% din totalul locurilor de muncă din 2010. Fără acestea două s-ar ajunge la un procent mult mai plauzibil de aproximativ 4,7% din totalul ocupării37 reprezentat de „sectoarele/activităţile verzi”, sau în cifre absolute, aproximativ 376.000 de persoane ocupate în sectoarele verzi. Sectoarele care ar reprezenta cu adevărat activități legate de mediu (alimentare cu apă, gestionarea deșeurilor și decontaminare), și care au apărut doar ca un sector distinct în statisticile oficiale din anul 2007, reprezintă doar 0,82% din totalul forței de muncă ocupate (în cifre absolute undeva aproximativ 76.000 de lucrători). Conform aceluiași studiu, există însă o creștere clară de 86% în comparație cu anul 2005, când doar 0,44% din persoanele ocupate erau în sectoarele verzi sau în valori absolute, aproximativ 40.000 de lucrători38.

Un alt mod de estimare a populației ocupate în sectoarele verzi, de fapt singura sursă de armonizare a datelor, la nivel european, este „populaţia ocupată în sectorul de bunuri şi servicii de mediu” care, conform metodologiei Eurostat menționată în capitolele anterioare, se calculează pe baza „numărului de salariați (normă întreagă) din întreprinderi și unități de administrație publică implicați în realizarea bunurilor, seviciilor și tehnologiilor de mediu”.

Conform acestor date, numărul de salariaţi (normă întreagă) în sectorul de bunuri şi servicii de mediu era de 117.345 persoane în 2010, în scădere față de anul 2008, când s-a efectuat prima raportare, cu 62.272 persoane, respectiv cu aproximativ 34,6%. Această scădere vine însăși pe fondul unei scăderi generale a ocupării determinate mai ales de criza economică declanșată în 2008, și este de menționat și faptul că metodologia de raportare s-a schimbat de multe ori în acest interval de timp. Sunt de luat în considerare pentru această scădere și aspectele menționate la capitolul anterior, mai ales faptul că s-au desființat multe locuri de muncă, în mod special în sectoarele tradiționale. Făcând însă o comparație, rezultă că numărul de salariați (normă întreagă) în sectoarele verzi reprezenta aproximativ 1,3% din totalul populației ocupate în 201039, în timp ce în anul 2008 acest procent era de 1,9%. Față de numărul de salariați40 înregistrați la sfîrșitul anului 2010, aproximativ 2,9% erau în sectorul de bunuri și servicii de mediu.

37 Conform INS populația ocupată în 2010 era de 9.239.390 persoane38 Pentru întreg paragraf: EEO Review: Promoting green jobs throughout the crisis, 2013, România39 Conform datelor INS populația ocupată era de 9.239.390 persoane în anul 201040 Nr. salariați 2010 - 4.101.600 persoane conform INS - numărul de salariați angajați cu contract de muncă/raport de serviciu, pe du-

rată determinată sau nedeterminată, în program complet sau parțial (inclusiv cei cu contract de muncă/raport de serviciu suspendat) existenți în evidențele întreprinderilor la sfârșitul perioadei de referință

29

Sursa: INS și calcule proprii

Sub rezerva că, așa cum s-a mai menționat, metodologia41 s-a modificat de multe ori de când a început această raportare pilot, repartizarea numărului de salariați pe sectoare economice conform cod CAEN este prezentată în tabelul următor.

Populaţia ocupată în sectorul de bunuri şi servicii de mediu, pe activităţi economice conform CAEN

Activitaţi economice cf. CAEN/populaţia ocupată (nr. salariaţi timp complet de lucru-8 ore) 2008 2009 2010

TOTAL 179617 127858 117345Agricultură, vânatoare şi servicii anexe (date lipsă) : : 117Silvicultură şi exploatare forestieră 1712 1635 10Extracţia cărbunelui superior şi inferior 1 2 3Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 3525 639 702Extracţia minereurilor metalifere : 49 :Alte activităţi extractive 7 53 46Activităţi de servicii anexe extracţiei 2 31 21Industria alimentară (date confidențiale) c c cFabricarea băuturilor 252 61 40Fabricarea produselor din tutun 1 1 1Fabricarea produselor textile c c cFabricarea articolelor de îmbrăcăminte 182 296 322Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinarie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor 156 70 63

Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi pluta, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite c c c

Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie c c 737Tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 45 85 9Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 9 20 11Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 3872 c cFabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 32 29 19Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice c 12689 cFabricarea altor produse din minerale nemetalice 4166 5322 3773Industria metalurgică c 477 306Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 883 1525 1087

41 Ca urmare, sfera de cuprindere a datelor statistice prezentate poate prezenta diferențe de la o raportare la alta, nu sunt total compa-

tibile între țări

30

Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice c 590 529Fabricarea echipamentelor electrice 7240 3898 cFabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. c 8832 7849Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor c 7881 cFabricarea altor mijloace de transport 1514 4870 cFabricarea de mobilă 103 81 69Alte activităţi industriale n.c.a. 379 174 cRepararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi a echipamentelor : 40 44Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 6236 5337 6231Captarea, tratarea şi distributia apei 34152 33308 36424Colectarea şi epurarea apelor uzate 8087 913 423Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile 60123 25222 26311

Activităţi şi servicii de decontaminare 744 354 459Construcţii de clădiri 681 1013 139Lucrări de geniu civil 836 413 117Lucrări speciale de construcţii 475 64 47Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 6525 6237 5680Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 4046 1288 1374Transport şi depozitare; activităţi de poştă şi de curier : 493 425

Sursa: INSDupă cum se poate constata, ponderea cea mai mare o au salariații din sectorul „Captarea, tratarea și distribuția apei”, urmat de sectoarele: „Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile”, „Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.”, „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, și „Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public”.

Această prezentare ne duce la concluzia că un loc de muncă verde poate exista în mai toate activităţile economice, atâta vreme cât îndeplineşte criteriile stabilite de metodologie, în cazul acesta cele stabilite de Eurostat, respectiv să aibă ca scop principal protecţia mediului şi administrarea resurselor.

În realitate însă, datele statistice privind sectorul de bunuri și servicii de mediu42, inclusiv cele privind ocuparea, se obțin pe baza unei activități laborioase și foarte specifică. Astfel, în activitățile sau industriile de mediu sunt incluse cele principale, dar şi cele secundare sau auxiliare la o activitate economică principală de mediu. Nu sunt incluse atât bunurile, serviciile sau tehnologiile care nu au ca scop principal protecția mediului, pe cele care au ca obiect managementul riscurilor naturale sau sunt produse pentru a extrage și exploata resursele neregenerabile, cât și pe cele care sunt benefice mediului, dar satisfac în primul rând nevoile tehnice, umane și economice (de exemplu bunuri și servicii destinate sănătății și siguranței muncitorilor).

Pentru determinarea indicatorilor specifici, printre care și ocuparea, se folosesc atât clasificările CAEN, CEPA 2000 - Clasificarea activităţilor de protecţia mediului la nivel UE, CReMA - Clasificarea activităţilor de managementul resurselor, Nomenclatorul de produse şi servicii industriale (PRODROM) - Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), cât şi Lista WTO (Organizaţia Mondială a Comerţului) a bunurilor de mediu, care conține produsele listate de Canada, Uniunea Europeană, Japonia, Corea, Noua Zeelandă, Qatar, Elveția, Taipei și Statele Unite, în prezentarea lor pentru negocieri de reduceri tarifare pentru un set de bunuri de mediu.

Ca surse se folosesc date din statisticile oficiale existente, respectiv: Ancheta structurală în întreprinderi, Cercetarea statistică PRODROM, Cercetarea statistică Cheltuieli pentru protecţia mediului (CPM), Chestionar Eurostat: ESA95 Questionnaire 1100_S13 - Expenditure of General Government by function.

În conformitate cu aceste clasificări și metodologia Eurostat, unitățile economice sunt clasificate în:• Producători specializați, care sunt „unități care desfășoară o activitate de protecţia mediului ca

activitate principală, conform CAEN Rev.2, diviziunile: - 36 Captarea, tratarea și distribuția apei - 37 Colectarea și epurarea apelor uzate - 38 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor, activități de recuperare a materialelor reciclabile - 39 Activități și servicii de decontaminare”.

42 Pentru exemplificarea modalității de obținerea indicatorilor pentru sectorul de bunuri și servicii de mediu s-a folosit Metodologia

Eurostat/INS privind Conturile de mediu, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu.

31

• Producători nespecializați, respectiv „unităţi care desfăşoară o activitate de protecţia mediului ca activitate secundară sau auxiliară la o activitate economică principală. Aceste unități se regăsesc în sectorul producție se regăsesc în sectorul producţie - CAEN Rev. 2, diviziunile”43:

- 02 Silvicultură și exploatare forestieră- 05 Extracția cărbunelui superior și inferior - 06 Extracția petrolului brut și a gazelor naturale - 07 Extracția minereurilor metalifere - 08 Alte activități extractive - 09 Activități de servicii anexe extracției - 10 Industria alimentară - 11 Fabricarea băuturilor - 12 Fabricarea produselor din tutun - 13 Fabricarea produselor textile - 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte - 15 Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și

încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor - 16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea

articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite - 17 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie - 18 Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor - 19 Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului - 20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice - 21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice - 22 Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice - 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice - 24 Industria metalurgică - 25 Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații - 26 Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice - 27 Fabricarea echipamentelor electrice - 28 Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. - 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor - 30 Fabricarea altor mijloace de transport - 31 Fabricarea de mobilă - 32 Alte activități industriale n.c.a. - 33 Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor - 35 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat - 41 Construcții de clădiri- 42 Lucrări de geniu civil- 43 Lucrări speciale de construcții.

„Pentru identificarea întreprinderilor implicate în industria bunurilor și serviciilor de mediu, care însă nu fac parte din industria de mediu «cheie» și care nu pot fi identificate prin simpla utilizare a codurilor CAEN, s-au utilizat informațiile provenite din lista bunurilor de mediu a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (WTO)44”. Pe baza acestor identificări se calculează indicatorii specifici, printre care și ocuparea în sectorul de bunuri și servicii de mediu, care este de fapt numărul de salariați ai acestor firme/întreprinderi, timp complet de lucru de 8 ore.

Este clar însă că o asemenea identificare a activităților, respectiv a ocupațiilor și locurilor de muncă verzi, nu este la îndemâna SPO, care nu au ca obiect de activitate o asemenea analiza statistică și nici nu dispun de mijloacele necesare.

Ca urmare, pe baza definiției date de Eurostat, SPO ar trebui să identifice locurile de muncă verzi printr-un mod care este la îndemână, cu respectarea legislației care reglementează domeniile specifice de activitate, similar Franței sau SUA care au pornit de la această identificare pe baza identificării ocupațiilor „verzi”.

În acest sens, echipa de experți implicați în implementarea proiectului a analizat și Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) revizuită conform Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor - ISCO 0845, la nivelul grupelor de bază (9 grupe) până la nivelul ocupațiilor (6 caractere) pentru a identifica ocupații posibil verzi. Acest lucru s-a făcut printr-o verificare „încrucișată”, folosind chei precum „verde”, „mediu”, „ecologic”, „deșeuri”, „epurarea apelor” etc., descrierea pe care activitățile ocupațiilor respective o au în cadrul grupelor 43 INS, Conturile de Mediu, Sectorul bunurilor și serviciilor de mediu44 Lista WTO a bunurilor de mediu în Anexa 12, Tabel 1245 S-a analizat COR http://www.mmuncii.ro/nou/index.php/ro/munca/c-o-r/20-munca/c-o-r/46-cor-isco-08

32

minore, ghidându-ne și după lista standardelor ocupaționale de mediu deja dezvoltate. Pornind de la aceste criterii și având în vedere „definiția” stabilită de Eurostat și pe care participanții la întâlnirile organizate, respondenții la chestionarele aplicate, dar și experții proiectului, o consideră cea mai portivită a fi aplicată la nivel național, s-a constatat:

• Există ocupații care prin denumirea lor sugerează că sunt verzi, respectiv că au ca scop principal protecția mediului, managementul resurselor sau cercetare-dezvoltare pentru mediu; pot fi amintite aici o serie de exemple de astfel de ocupații, cum ar fi: ecolog, specialist arii protejate, inspector de specialitate în gospodărirea apelor, specialist în managementul deșeurilor, inginer de cercetare în ingineria sanitară și protecția mediului, consilier/expert/inspector/referent/ economist în economia mediului, analist de mediu, șef centru protecția plantelor și a mediului, agricultor pentru culturi de câmp ecologice, muncitor plantații și amenajare zonă verde, șef stație epurare ape reziduale, instalator pentru sisteme fotovoltaice solare, operator instalație de sortare și reciclare deșeuri menajere și asimilabile, lucrător pentru salubrizare.

• În alte cazuri, grupele minore cuprind o succintă descriere a activităților și scopului ocupațiilor respective. Astfel, în funcție de această descriere, anumite ocupații ar putea fi considerate ca fiind verzi, mai ales cele care au un scop legat de protecția mediului, gestionarea resurselor cercetare-dezvoltare:

- de exemplu, Grupa majoră 2 - Specialiști în diverse domenii de activitate cuprinde și grupa minoră 2114 - Geologi și geofizicieni, în cadrul căreia se menționează: „Geologii și geofizicienii efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințele științifice referitoare la geologie și geofizică în domenii cum ar fi exploatarea și extracția petrolului, a gazului natural și a mineralelor, conservarea apei, construcțiile civile, telecomunicațiile și navigația, precum și evaluarea şi diminuarea efectelor asupra mediului ale proiectelor de dezvoltare şi de eliminare a deşeurilor”. În acest caz, ocupații precum consilier geolog, inspector de specialitate geolog, referent de specialitate geolog, consilier geofizician, expert geofizician, inspector de specialitate geofizician, expert hidrogeolog, expert hidrolog, inspector de specialitate hidrolog, cercetător în geologie, asistent de cercetare științifică în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei și gospodăririi apelor etc., ar putea fi considerate ca fiind ocupații verzi.

- un alt exemplu este Grupa 2131 - Biologi, botaniști, zoologi și asimilați care „studiază organismele vii și interacțiunile dintre ele și cu mediul înconjurător și aplică aceste cunoștințe pentru a rezolva probleme privind sănătatea umană şi ale mediului înconjurător”. În mod coresponzător, ocupațiile biolog, zoolog, botanist, inginer biotehnolog și altele din această grupă ar putea și ele să fie clasifiate în categoria celor „verzi”.

- la Grupa 3141 - Tehnicieni în ştiinţele vieţii (exclusiv cei din medicină) pentru care se menționează: „Tehnicienii în științele vieții (exclusiv cei din medicină) asigură suport tehnic specialiștilor din științele vieții prin efectuarea de cercetări, analize și testări ale organismelor vii, precum și prin dezvoltarea și aplicarea de produse și procese care rezultă din activitatea de cercetare, în domenii cum ar fi gestionarea resurselor naturale, protecţia mediului înconjurător, biologia plantelor și animalelor, microbiologia, biologia, moleculară și a celulelor”. Aplicând același principiu, am putea spune că și ocupațiile din această grupă pot face parte din categoria celor verzi.

• Dar sunt și grupe de ocupații pentru care nu se menţionează în mod explicit a avea un scop de mediu, gestionarea resurselor sau cercetare-dezvoltare. Cu toate acestea, și ocupații din cadrul acestor grupe ar putea fi considerate verzi în cazul în care sfera de activitate este una de protecția mediului sau gestionarea resurselor, având în vedere că posibila definiție de acceptat pentru SPO ar fi cea dată de Eursotat - de exemplu Grupa 1111 - Legislatori, membri ai executivului cuprinde ocupații ca ministru, ministru consilier, ministru de stat, subsecretar de stat46, care exercitate de exemplu în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice ar putea fi considerate „verzi”, pentru că obiectivul ministerului este unul clar de protecția mediului. Același lucru este valabil și pentru anumite ocupații din cadrul Grupei 1112 - Înalți conducători ai administrației publice, cum ar fi director instituție publică, director adjunct instituție publică, director de cabinet, inspector- șef în administrația publică etc., dacă aceste ocupații se regăsesc într-o instituție publică precum Agenția pentru Protecția Mediului, care evident acționează pentru protecția mediului atunci și ele ar putea fi încadrate în categoria celor „verzi”. Un alt exemplu este cel al ocupațiilor din grupa 2.3 - Specialiști în învățământ, și aici, în mod deosebit, ne referim la profesori dacă aceștia predau „module” sau „specialități” de mediu, managementul resurselor sau combaterea schimbărilor climatice locurile lor de muncă ar putea fi considerate „verzi”.

De asemenea, s-a analizat şi Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior47 (RNCIS), o aplicație informatică organizată sub forma unei baze de date naționale ce va cuprinde toate calificările acordate de instituțiile de învățământ superior din România și al cărui site http://www.rncis.ro este co-finațat din FSE prin POSDRU. În această bază de date s-au căutat calificări, ocupaţii de protecţia mediului sau managementul resurselor prin aplicarea unor chei similare, respectiv „protecția mediului, ecologie, reurse etc.”. De exemplu, căutarea cu ajutorul cuvâtului „ecologic” a dat următoarele rezultate ca domenii

46 Aceste tipuri de locuri de muncă nu sunt anunțate la ANOFM, dar aici este vorba de aplicarea unui principiu unitar47 http://www.rncis.ro

33

posibile de calificare: Chimia mediului, Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice, Ingineria sistemelor biotehnice și ecologice, Ingineria și protecția mediului în agricultură etc. Mai departe, accesând un domeniu specific, de exemplu chimia mediului sunt specificate posibile ocupații, conform COR, la absolvirea acestui domeniu: Agent ecolog - 516904; Analist de mediu - 263203; Asistent de cercetare în chimie - 211307; Asistent de cercetare în ecologie și protecția mediului - 213147; Asistent fizică și chimie - 311116; Auditor de mediu - 325703; Consilier administrația publică - 242201; Evaluator și auditor de mediu - 314107; Inspector de specialitate chimist - 211304; Inspector pentru conformare ecologică - 325706; Inspector protecția mediului - 325712; Laborant în învațământ - 235906; Monitor mediul înconjurător - 325705; Profesor în învațământul gimnazial - 233002; Referent de specialitate chimist - 211305; Responsabil de mediu - 325710;O listă cu posibile ocupaţii verzi „clasificate” în funcție de cele menționate mai sus și în conformitate cu Clasificarea Ocupațiilor din România, se regasește în Anexa 2.

5. Exemple de oportunităţi pentru dezvoltarea economiei verzi şi crearea locurilor de muncă verzi în România

Oportunitățile privind promovarea economiei și implicit a locurilor de muncă verzi sunt variate, chiar dacă la o primă „cercetare” lucrurile nu stau chiar așa. Acest lucru este datorat faptului că aceste oportunități sunt „răspândite” pe o serie de diverse politici, programe, surse de finanțare, agenții de implementare sau proiecte. În acest sens, s-a făcut o analiză a acestor oportunități, din care redăm mai jos câteva exemple, informații mult mai detaliate fiind prezentate în Anexa 9.

5.1 Proiecte finanţate din bugetul de stat

Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plătește” și „responsabilitatea producătorului”. Administrația Fondului pentru Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și finanțează aproximativ 13 programe din fondul de mediu, prezentate în Anexa 9, dintre care amintim Programul „Casa Verde”:

Casa Verde Guvernul României a alocat suma de 20 de milioane de lei până la sfârșitul anului 2012 pentru finanțarea proiectelor deja depuse pentru programul Casa Verde. Scopul programului este îmbunătățirea calității aerului, apei și solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului și a combustibililor fosili pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire și obținerea de apă caldă menajeră, prin instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.

5.2 Proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile

Perspectiva financiară pentru orizontul de timp 2007-2013 este fundamentată pe reorganizarea și reconsiderarea cadrului de implementare a fondurilor structurale începând cu momentul integrării României în UE, la 1 ianuarie 2007, moment din care țara noastră a început să beneficieze de finanțări structurale.Pentru atingerea acestor obiective principale, UE are la dispoziție trei instrumente structurale de finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), precum şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), prezentate mai pe larg în Anexa 9.

În România, din Programele Operaţionale existente pentru perioada de programare 2007 – 2013 în scopul accesării de fonduri europene nerambursabile, şapte oferă potențialilor beneficiari posibilitatea de a depune proiecte care pot conduce la dezvoltarea economiei verzi, respectiv la crearea de locuri de muncă verzi. Aceste Programe Operaționale sunt următoarele:

- Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) - Programul Operațional Sectorial Transport (POS Transport)- Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)- Programul Operațional Regional (POR)- Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)- Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)- Programul Operațional pentru Pescuit (POP).

34

Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu)POS Mediu contribuie la implementarea priorității 3 a PND 2007 – 2013, „Protejarea și îmbunătățirea calității mediului”, luând în considerare necesitățile sociale, economice și de mediu din România, astfel încît să se obțină cel mai pozitiv impact asupra mediului și să se stimuleze dezvoltarea economică. Din perspectivă internațională, POS Mediu are la bază Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă și al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu.

Obiectivul global al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoricConsiliul Județean Bistrița-Năsăud a implementat un proiect în valoare de 36,7 de milioane de euro, din care 27 de milioane de euro contribuția Uniunii Europene. Proiectul a constat în crearea unui depozit regional care să acopere nevoile întregului judeţ. S-au închis circa 200 de depozite rurale și patru depozite urbane neconforme, au fost realizate o linie de sortare, o stație de compost a deșeurilor biodegradabile, cinci platforme de colectare și cinci stații de transfer precum și un sistem de colectare selectivă.

Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport)POST este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor CNSR, care stabilește prioritățile, obiectivele și alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 – 2013.

Obiectivele specifice ale POS Transport sunt următoarele:• modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru pro-

tecția mediului înconjurător;• modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dez-

voltării durabile;• promovarea transportului feroviar, naval și intermodal;• sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului

asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane.„Sistem de preluare şi prelucrare reziduuri de la nave şi intervenţie în caz de poluare pe sectorul Dunării administrat de CN APDF SA Giurgiu”, proiect depus în cadrul Axei Prioritare nr. 3 „Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătățirii protecției mediului, a sănătății umane și a siguranței pasagerilor”, Domeniul major de intervenție 3.3 „Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului”, cu un buget de peste 43 milioane lei și implementat de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu.Obiectivul proiectului a constat în creșterea calității serviciilor de preluare și prelucrare reziduuri de la nave şi intervenţie în caz de poluare prin achiziția unor nave, instalații și echipamente precum și în realizarea unor lucrări de infrastructură, necesare în preluarea/prelucrarea reziduurilor provenite de la navele fluviale ce tranzitează porturile Moldova Veche, Orșova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Călărași, Cernavodă aflate în administrarea CN APDF SA Giurgiu.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)

POSCCE reprezintă principalul instrument pentru realizarea primei priorități tematice a PND - Creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.

Obiectivul general al POSCCE este creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea deca-lajelor față de productivitatea medie la nivelul UE. Ţinta este o creștere medie anuală a productivității de cca. 5,5 % până în 2015. Aceasta va permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.

În cadrul Proiectului „Tehnologii SPFM48 în reacții ionice ale soluțiilor reziduale în sol și realizarea de nanocompozite bazate pe Nanotuburi de carbon pentru aplicații de energie și mediu” o echipă de cercetători români din cadrul Centrului de Ştiința Suprafeței și Nanotehnologie al Universității Politehnice București, condusă de Prof. Dr.rer.nat. Marius Enăchescu - specialist internațional în fizica suprafeței, a realizat în premieră în România celule solare de generația a 3-a pe baza de nanotuburi de carbon produse în laboratorul și cu echipamentele proprii. Cele mai importante proprietăți ale nanotuburilor de carbon obținute, tuburi de peste 40.000 de ori mai subțiri decât un fir de păr, sunt capacitatea lor de conducător de energie electrică - de 1000 ori mai mare decât a cuprului, aproxima-tiv aceeași duritate ca și diamantul (cel mai dur material din natură), rezistența mecanică de întindere de ~14 ori superioară Kevlarului și capacitatea de conductor termic aproape egală cu a aluminiului. Proiectul adresează două dintre cele mai importante tematici de real interes actual pe plan european și internațional și anume:- ameliorarea apelor reziduale - contribuții practice la politica verde, a unui mediu nepoluat- aplicații de depoluare a mediului și energiile curate, regenerabile.

48 Scanning Polarization Force Microscopy

35

Programul Operaţional Regional (POR)

POR este un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naționale și a politicilor de dezvoltare regională și este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.Obiectivul general al POR constă în „sprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri care susțin creșterea economică”. POR urmărește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.POR este finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană.Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiile - reședință de județ: Ministerul Dezvoltării Regionale prin POR a finanțat activitățile de creștere a eficienței energetice a blocurilor de locuit cu un buget de 304 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro din FEDR, respectiv suma de 154 de milioane de euro rezultată din contribuția națională (co-finanțare de la bugetul de stat, contribuția autorităților publice locale și a asociațiilor de proprietari). Schema de finanțare s-a aplicat blocurilor de locuințe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990, în care locuiesc categorii sociale vulnerabile și familii cu venituri reduse din municipiile reședință de județ (peste 50% dintre familiile – proprietari din clădire au un venit net lunar pe membru de familie de maximum 500 de euro). Schema propusă are un caracter pilot pentru perioada de programare 2007-2013, experiența acumulată putând fundamenta investițiile în eficiența energetică a blocurilor de locuințe pentru perioada de programare 2014-2020.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)Intervențiile FSE în România în domeniul Dezvoltării Resurselor Umane, așa cum sunt stabilite în (CSNR) 2007-2013, asigură investiția în capitalul uman, modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, creșterea accesului la ocupare și consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.Obiectivul general al POSDRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.Asociația patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente industriale pentru Protecția Mediului - UNIMED, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND, a implementat proiectul „Dezvoltarea și Autorizarea unui Centru de Evaluare și Certificare a Competențelor Profesionale ale Adulților în Sectorul Protecției Mediului - PRO MEDIU”, finanțat din FSE prin POSDRU 2007 - 2013, AP 1, DMI 1.4. Centrul a avut drept scop principal promovarea în România a unui sistem european de evaluare și certificare a competențelor profesionale pentru ocupațiile aferente domeniului protecției mediului. Activitățile centrului constau în: • elaborarea instrumentelor de evaluare pentru 2 ocupaţii: Auditor de Mediu şi Manager al Sistemului de

Management de Mediu;• asigurarea operativităţii centrului de evaluare şi certificare a competenţelor prin formarea unui număr

de 15 experţi evaluatori sectoriali în elaborarea de instrumente specifice de evaluare a competenţelor şi validare a invăţării anterioare în cadrul centrului dezvoltat;

• evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale pentru cel puţin 20 de specialişti în domeniul ocu-paţiilor selectate;

• autorizarea centrului de evaluare şi certificare de către Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor (CNFPA), a Centrului de Evaluare a Competenţelor Profesionale în domeniul Protecţiei Me-diului, prin intermediul testării instrumentelor de evaluare în cadrul a 5 evaluări distincte elaborate de câte 2 evaluatori, pentru fiecare din cele 2 calificări selectate.

Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecției Mediului (CSFPM), în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND, a implementat proiectul „PROCOMPETENT! Calificări și certificări de competențe pentru o dezvoltare durabilă” care a avut ca obiectiv general îmbunătățirea calității sistemului de evaluare și certificare a competențelor profesionale în sectorul abordat prin dezvoltarea capacității instituționale a comitetului sectorial (CS) și a unor centre de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute în alt context decât cel formal. Rezultatele principale ale proiectului sunt următoarele:• elaborarea instrumentelor de evaluare pentru 2 ocupaţii specifice de mediu; • crearea a 8 centre de evaluare a competenţelor de mediu; • înfiinţarea comisiilor de specialitate pe domenii în cadrul CSFPM;• efectuarea analizei comparative a legislaţei, a unui studiu de identificare a calificarilor în domeniu, a unui studiu

sectorial privind competenţele comune din sector, a unui studiu privind necesităţile de evaluare şi certificare a competenţelorde mediu;

• formarea profesională a 30 experţi sectoriali.

36

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR)

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiții private și publice care să asigure dezvoltarea satelor din România.PNDR este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu un buget pentru perioada 2007 – 2014 de aproximativ 10 miliarde de euro, din care aproximativ 8 miliarde de euro sunt bani alocați României de Uniunea Europeană, restul provenind de la bugetul național.PNDR este destinat dezvoltării zonelor rurale din România, prin crearea condițiilor moderne de trai în societățile rurale și prin identificarea unor oportunități reale pentru toți cei care vor să rămână în spațiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este păstrarea diversității la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european.Proiectul „Ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate cuprinse în perimetrele de ameliorare „Tăpşan” şi „Faţa Bodesei”, de pe raza comunei Vlăsineşti, judeţul Botoşani”, cu o valoare nerambursabilă de peste 54.000 euro, este finanțat în cadrul PNDR, AP 2 - Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, Măsura 2.2.1 – Prima împădurire a terenurilor agricole. Realizarea proiectului de împădurire propus de către Consiliul Local al comunei Vlăsinești poate reprezenta un îndemn convingător pentru deținătorii de terenuri din zonă să apeleze la oportunitățile de finanțare ale măsurii 2.2.1 sau ale altor forme de finanțare pentru împăduriri cu scopul ca astfel de exemple, în următorii ani, să prolifereze și să contribuie la creșterea semnificativă a suprafeței de pădure în aceste ținuturi. Pădurile nou create vor reprezenta beneficii sociale pe termen scurt prin:• crearea unui important număr de locuri de muncă;• creşterea tonusului psihologic al populaţiei pe termen mediu şi lung;• stoparea fenomenelor de degradare a versanţilor;• crearea unor resurse locale de material lemnos şi produse accesorii ale pădurii;• ameliorarea peisajului şi celelate beneficii eco-sociale cunoscute;• crearea unor locuri de muncă legate de administrarea şi exploatarea resurselor pădurii;• creşterea valorii economice a terenurilor împădurite precum şi a celor limitrofe.

Programul Operaţional pentru Pescuit (POP)Programul Operațional pentru Pescuit (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice exprimate în Planul Național Strategic pentru Pescuit, și anume: „Un sector piscicol competitiv, modern și dinamic, bazat pe activități durabile de pescuit și acvacultură care ia în considerare aspectele legate de protecția mediului, dezvoltarea socială și bunăstarea economică”.

Obiective generale al POP sunt următoarele:• Dezvoltarea competitivității și a durabilității sectorului piscicol primar;• Dezvoltarea pieței pentru produsele sectorului piscicol;• Susținerea dezvoltării durabile a zonelor pescărești și îmbunătățirea calității vieții în aceste zone;• Susținerea unei implementări adecvate a PO în cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.Group MET – CAR, companie membră a grupului Izometal Confort a cumpărat un teren de aproximativ 200 de ha cu scopul de a realiza un proiect turistic cu potențial major pentru regiune. Pentru salvarea sturionilor, compania Group MET-CAR a deschis o staţie de cercetare şi acvacultură. Group MET-CAR asigură la Herneacova conservarea speciei de sturioni în spații moderne, special amenajate pentru această activitate. Cu finanțare obținută prin POP, compania derulează următoarele proiecte:• Cercetarea şi dezvoltarea unei tehnologii pentru creşterea superintensivă a peştilor într-un sistem

recirculat cu optimizarea parametrilor tehnologici şi asigurarea protecţiei sanitar-veterinare. Acvacultura este identificată ca fiind singura cale de creştere a producţiei de peşte datorită faptului că pescuitul industrial pe plan mondial se recoltează o cantitate de peşte apropiata de gradul maxim de sustenabilitate.

• Hala pentru creşterea sturionilor şi amenajarea unui heleşteu cu suprafata de 7,1 Ha pentru practicarea acvaculturii în zona Herneacova, judeţul Timiş. Prin acest proiect, Group MET – CAR a construit o hală pentru creşterea intensivă a sturionilor, prevăzută cu 56 de bazine cu diametru de 3M pentru creşterea puietului şi 10 bazine cu diametrul de 4,5 m pentru sturioni maturi, pentru recoltarea icrelor şi un heleşteu cu luciu de apa de 7,1 Ha destinat policulturii intensive.

În afara celor prezentate, există o serie întreagă de alte programe, fonduri şi alte finanţări (prezentate pe larg în Anexa 9) care promovează economia verde și locurile de muncă verzi. Dintre acestea amintim:

• Programul pentru Energie Inteligentă Europa care își propune dezvoltarea de noi tehnologii în domeniile eficienței energetice, surselor de energie regenerabilă și diversificării energetice;

• Programul Life + care vizează implementarea, actualizarea și dezvoltarea politicii și a legislației de mediu ale UE;

• Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility – GEF) oferă finanțare în vederea derulării unor proiecte de protecție a mediului, proiecte ce propun soluții pe termen lung și care au un impact la nivel global, aplicabile în variate zone geografice;

37

• Programul pentru Competitivitate şi Inovare 2007-2013 CIP care, printre altele, promovează toate formele de inovare, inclusiv eco-inovarea, proiectele care contribuie la eficiența energetică și utilizarea noilor surse de energie neconvențională în toate sectoarele, inclusiv în sectorul de transporturi etc.

• Programul „Spaţii Verzi” care este o inițiativă comună a MOL România și a Fundației pentru Parteneriat, lansată în 2006 sub forma unui program ce a urmărit implicarea copiilor și a tinerilor în proiecte de amenajare a spațiilor verzi.

5.3 Alte iniţiative de promovare a economiei şi locurilor de muncă verziÎncepând cu anul 2007, a apărut în România primul grup media specializat în comunicare de mediu - Green Report. În cei 5 ani de activitate, Green Report a reușit să creeze portalul online http://www.green-report.ro și revista ditribuită la nivel național care prezintă principalele politici de mediu, soluții pentru sustenabilitate, promovează sectorul de business și inițiativele sale verzi, green living, dezvoltarea conștiinței și creșterea conștientizării de mediu în România, precum și o platformă de comunicare importantă pentru autoritățile române, companii, mass-media, organizații neguvernamentale și, în general, pentru societatea civilă. Misiunea Green Report este de a aduce în centrul dezbaterilor publice, pe agenda autorităților locale și centrale, problemele de mediu din România.

Temele promovate până în prezent în cadrul publicațiilor, conferințelor și evenimentelor Green Report au acoperit o paletă largă de subiecte:

• Deșeurile – colectare selectivă, reciclare, tratare și închiderea ciclului de administrare;• Transport sustenabil;• Clădiri verzi;• Educație ecologică și campanii de conștientizare;• Achiziții verzi;• Energie convențională și energie regenerabilă.

În data de 02 aprilie 2013 a avut loc dezbaterea „Green Forum - Energia verde: soluţie sau problemă?” sub patronajul preşedintelui Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. Cei mai importanţi reprezentanți din domeniu (autorităţi, asociaţii profesionale, producători de energie verde, distribuitori de echipamente, dezvoltatori de parcuri solare/eoliene, dar şi reprezentanţi ai firmelor de avocatură şi consultanţă şi ai instituţiilor bancare) au făcut o evaluare a stadiului în care se află sectorul energiei regenerabile, în care s-a pus accentul pe problemele cu care acest sector se confruntă, dar şi pe soluţiile pe care le-au găsit sau le pot găsi autorităţile în sprijinirea acestei pieţe. Sectorul energiei verzi a atras în ultimii 3 ani investiţii de peste 3 miliarde de euro, iar schema de sprijin pentru investitori, care prevede acordarea de certificate verzi cu o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro, este una dintre cele mai avantajoase din Uniunea Europeană. O altă măsură discutată în cadrul Green Forum este cea legată de reducerea cu 50% a preţului plătit de consumatori pentru certificatele verzi, măsură a cărei consecinţă va fi reducerea facturii la populație.Consiliul Român pentru Clădiri Verzi - Romanian Green Building Council (RoGBC), este o organizație non-profit care se ocupă cu organizarea promovării responsabilității de mediu și eficiența energetică în proiectarea, construcția și funcționarea clădirilor din România. În data de 01 aprilie 2013, RoGBC a desemnat, în parteneriat cu Nai România și platforma Construction 21.ro, cele mai verzi proiecte rezidențiale de pe piața românească, în număr de 24. Acestea sunt răspândite în toată țara, au dimensiuni diferite și respectă, măcar parțial, standardele impuse de mecanismele de certificare LEED, BREEAM și DGNB. Ceremonia s-a derulat în contextul Galei Green Building Awards, eveniment ajuns la a patra ediție, organizat la The Hub Bucharest.În competiție au intrat proiecte și inițiative puse în aplicare până la data de 31 decembrie 2012. La categoria „Proiectul Verde al Anului”, participarea a fost condiționată de prezentarea certificatului de performanță energetică în conformitate cu Legea nr. 372/2005. Participarea a înregistrat o creștere importantă față de edițiile anterioare, numărul mare de înscrieri (proiecte, companii, inițiative educaționale și instituționale) susținând realitatea potrivit căreia preocuparea pentru construcții, amenajări și demersuri cu scop de reducere a consumurilor și de protecție ecologică devine, tot mai mult, obișnuință. Proiectele au fost evaluate de un juriu format din experți în construcții, arhitectură, protecția mediului, care au făcut câte 3 nominalizări pentru fiecare categorie a competiției.

Câștigătorii celei de-a IV-a ediții a premiilor sustenabilității, acordate de RoGBC, sunt:• Proiectul Verde al Anului, subcategoria pentru proiecte mici – Casa Prispa, locuință destinată mediului

rural, cu valorificarea condițiilor naturale;• Proiectul Verde al Anului, subcategoria pentru proiecte mari – Atra Doftana, pensiune într-un cadru

natural din județul Prahova;• Compania Sustenabilă a Anului – BASF, brand al industriei chimice;• Produsul Inovativ al Anului – SGG Planitherm 4S-Saint-Gobain Glass, tip de geam adaptat variațiilor

climatice din țara noastră;

38

• Furnizorul de Servicii Verzi al Anului – DAS Engineering Grup, companie din industria instalațiilor;• Inițiativa Educațională din Domeniul Clădirilor Verzi a Anului – Facultatea de Urbanism a Universității

de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București;• Inițiativa Guvernamentală în Domeniul Clădirilor Verzi a Anului – Municipiul Cluj-Napoca.

Cele mai importante caracteristici ale imobilelor verzi sunt:• Eficiența energetică;• Accesul facil la mijloacele de transport;• Alegerea și utilizarea spațiului de construit astfel încât impactul asupra mediului să fie minim;• Materiale de construcție netoxice, cu consum redus de energie pentru producere și transport;• Asigurarea iluminatului natural și a aerului interior de calitate;• Arhitectură interioară flexibilă care să reducă costul și consumul de materiale și energie în cazul

intervențiile pentru reconfigurare.

Evenimentul Forbes Green, organizat de revista Forbes România în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC), la Camera de Comerț și Industrie a României, a încercat să afle care sunt sumele vehiculate în domeniul deșeurilor, care este „farmecul local” al colectării și care ar fi modelele eficiente de educare a populației. Forbes Green a căutat astfel exemple pozitive și a chestionat în acest sens toate verigile lanțului de management al deșeurilor: autorități, companii de salubritate și companii responsabile. Evenimentul Forbes Green a fost realizat cu sprijinul companiilor Romprest, Carrefour, Recolamp și Alucro. Alucro este singurul ONG din România care se ocupă de informarea și educarea populației, în special al elevilor din școli, cu privire la cutiile de aluminiu.

6. Promovarea online a locurilor de muncă verzi

Promovarea online a locurilor de muncă verzi se face în diverse moduri. O categorie de site-uri sunt cele ale instituţiilor publice, acestea fiind în general axate pe știri legate de domeniul economiei verzi, legislația în domeniul protecției mediului și managementul resurselor sau posibilități de aplicare pentru diverse proiecte cu finanțare nerambursabilă (descrise în capitolul anterior și Anexa 9), proiecte care promovează într-un fel sau altul economia verde, deci și locurile de muncă verzi. Aici pot fi exemplificate site-urile:- Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, http://www.mmediu.ro/- Agenția Națională pentru Protecția Mediului, http://www.anpm.ro/- Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” – Tulcea, http://www.ddbra.ro/- Garda Națională de Mediu, http://www.gnm.ro/sitenou/- POSDRU- http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane- PNDR, http://www.pndr.ro/- POSMediu, http://www.posmediu.ro/home

De asemenea, o promovare, poate indirectă, online, se face și prin site-urile proiectelor specifice domeniului dintre care am menționat în capitolul 5.

Însă, în condițiile în care nu există o definiţie la nivel naţional a locurilor de muncă verzi, ca de altfel şi în UE, promovarea propriu-zisă a locurilor de muncă verzi în mediul online se face în principal prin site-uri agregatoare de locuri de muncă care oferă doar o căutare generică pentru „locuri de muncă verzi”, scoțând în evidență locurile de muncă ce au fost postate ca fiind „verzi” și care oferă posibilitatea utilizatorilor de căutare online a unui loc de muncă. În majoritate, aceste portaluri sunt private și, de obicei, căutătorii de locuri de muncă au acces gratis la baza de date cu locuri de muncă.

Un astfel de site este http://www.ejobs.ro/care este deschis atât angajatorilor, cât și căutătorilor de locuri de muncă. Este un site generic, dar prin aplicarea unor cuvinte cheie de căutare, precum „ecologic, ecologie, verde, resurse regenerabile, deșeuri” etc. sunt afișate locuri de muncă verzi, cum ar fi: șofer profesionist vidanjă, inspector agricultură ecologică, inginer energitician, ambasador Panda (programul de conservare a naturii Dunăre Carpați România), inginer șef depozitare-reciclare deșeuri plastic etc. Locurile de muncă pot fi căutate și în profil teritorial, iar informațiile oferite despre ele sunt cele generale, respectiv: compania angajatoare, orașul, tipul contractului - timp parțial sau complet, cerințe privind experiența în muncă, în domeniu, alte cerințe, dar și o scurtă descriere a responsabilităților.

Un alt exemplu este http://www.bestjobs.ro/, site ce se adresează, ca și precedentul, atât angajatorilor, cât și căutătorilor de locuri de muncă și este tot un site agregator în care, prin efectuarea unei căutări pe baza cuvintelor cheie ca „protecția mediului, deșeuri, ape, ecologic, parcuri eoliene” etc., se pot găsi locuri de muncă verzi, ca de exemplu: inginer/tehnician service echipamente industriale-instalații epurare, șofer autocamion (autospecială pentru transport deșeuri și abroll transport containere de mare capacitate), manager al sistemelor de management mediu și calitate, inginer constructor diriginte de șantier parc eolian etc.

39

Informațiile privind locurile de muncă sunt similare celor expuse mai sus, respectiv, locația locului de muncă, cerințe privind experiența, cunoștințe tehnice de specialitate, alte cerințe, de exemplu de utilizare a unei limbi străine, responsabilități, precum și o scurtă descriere a firmei angajatoare.

Alte astfel de exemple sunt site-urile: http://www.careerjet.ro/, http://www.myjob.ro/, http://jooble.com.ro/, http://www.infomunca.ro/, http://balaur.ro/, http://www.ecomagazin.ro/, http://www.findjob.ro/ etc. Toate aceste site-uri funcționează după principiile mai sus menționate și cuprind în mare aceleași informații.

7. Site-ul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă privind locurile de muncă vacante, analiza bazei de date şi identificarea celor posibile verzi

SPO român, respectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă locurile de muncă vacante pe site-ul central, http://www.anofm.ro/locuri-de-munca-vacante-zilnice, dar și pe site-urile angețiilor județene. Locurile de muncă sunt prezentate pe baza codului ocupaţiei și în profil teritorial, respectiv cele 42 de agenții județene și a municipiului București. O căutare după cuvinte cheie, ca de exempu ecolog, protecția mediului, de mediu, deșeuri etc. are ca rezultat afișarea de locuri de muncă verzi, precum: inginer ecolog, inginer de cercetare în ingineria sanitară și protecția mediului, responsabil de mediu, lucrător sortator deșeuri reciclabile etc. Un loc de muncă verde poate fi găsit și prin căutări după denumirea sau codul ocupaţiei, de exemplu meteorolog, îngrijitor spații verzi, etc.

În ceea ce privește informațiile despre locul de muncă vacant, acestea sunt mai restrânse decât în cazul site-urilor private, detalii oferindu-se despre: tipul contractului, cerințe privind educația, experiența, alte cerințe, precum și locația locului de muncă respectiv. Este indicată însă persoana de contact din agenția județeană la care se pot adresa căutătorii de locuri de muncă pentru date și informații suplimentare cât și pentru primirea unor servicii specilizate de consiliere și mediere.

Pentru exemplificare s-a făcut o analiză a bazei de date a ANOFM privind locurile de muncă vacante în luna Iunie 2013 (stocuri plus intrări). În această bază de date s-au identificat locurile de muncă vacante posibil verzi, utilizând modalitatea de căutare menționată în paragraful anterior, având la baza și lista de ocupații posibil verzi prezentată în Anexa 2. Astfel, au fost identificate un număr de aproximativ 814 locuri de muncă vacante posibil verzi, ceea ce reprezintă cca.2% din numărul total al locurilor de muncă vacante (40560) în luna iunie 2013.

Sursa: ANOFM și calcule prorii

Situația49 repartizării locurilor de muncă vacante pe ocupații posibil verzi se prezintă conform tabelului următor:

49 Situația s-a obținut în urma prelucrării proprii a bazei de date cu locuri de muncă vacante furnizate de ANOFM în profil teritorial, pe

cele 41 de județe și Municipiul București, datele prezentate sunt aproximative

40

Locuri de muncă vacante posibil verziLuna Iunie 2013

Cod COR Ocupaţia/ locul de muncă vacant

Număr locuri de muncă vacante

(stoc+intrări) în luna Iunie 2013

Total locuri de muncă vacante 40560Total locuri de muncă vacante posibil verzi 814

213230 brigadier silvic 1213231 pădurar 7216401 urbanist 6263103 consilier/expert/inspector/referent/economist în economia mediului 14314106 tehnician în protecția mediului (tehnician ecolog) 2325709 manager al sistemelor de management de mediu 1314305 tehnician în reconstrucția ecologică 1325710 responsabil de mediu 5325712 inspector protecția mediului 3621004 muncitor plantații și amenajare zona verde 28932907 lucrător sortator deșeuri reciclabile 47833204 conducator autospecială (la colectarea deșeurilor) 1961101 lucrator operativ pentru autocompactoare (colectarea deșeurilor) 23961303 lucrător pentru salubrizare 63961302 lucrător pentru salubrizare spații verzi 31961301 lucrător pentru salubrizare căi publice 55931202 îngrijitor spații verzi 78921502 muncitor necalificat în silvicultură 256817224 gaterist la tăiat bușteni 14712401 izolator fonic 6214205 inginer construcții hidrotehnice 13311606 laborant apă potabilă 2311602 laborant apă și apă grea 2314201 tehnician agronom – cercetare 2213240 inginer de cercetare în agricultură 2621012 tăietor silvic 9611205 peisagist-floricultor 2711915 agent hidrotehnic 3211402 expert geolog 21211406 expert geofizician 8313205 operator la tratarea apei tehnologice 1712405 izolator termic 5215114 inginer hidroenergetică 2314304 tehnician silvic – cercetare 1211421 inginer geolog 14216502 inginer geodez 10132227 supervizor geolog și foraj 2712403 izolator hidrofug 13213206 expert inginer horticol 1213207 inspector de specialitate inginer horticol 2211410 expert hidrogeolog 1711901 muncitor hidrometru 2611102 grădinar 1

41

611205 peisagist-floricultor 6611206 lucrător calificat în floricultură și arboricultură 1311107 tehnician meteorolog 1211201 meteorolog (studii superioare) 2213136 cercetator în biologie 2214127 inginer de cercetare în pescuit și acvacultură 1131122 conducător întreprindere mică - patron (girant) în agricultura și silvicultură 2621011 stivuitor și recepționer silvic 3921501 îngrijitor pomi 1211442 inginer de cercetare în cadastru 2311205 tehnician hidrotehnic 1214222 inginer de cercetare în construcții hidrotehnice 1211443 asistent de cercetare în cadastru 1213224 inginer/subinginer silvic 9112027 director departament cercetare-dezvoltare 2122305 șef formație cercetare-dezvoltare 2215109 inginer termoenergetică 4818902 operator la tratarea și epurarea apelor uzate 1

Sursa: ANOFM și calcule proprii

Au fost identificate un număr de aproximativ 62 de ocupații „verzi” și după cum se poate observa ponderea cea mai mare o au „muncitorii necalificaţi în silvicultură”, care reprezintă cca. 31,5% din numărul total locuri de muncă vacante posibil „verzi”. Urmează ca ponderi ocupații precum „îngrijitor spaţii verzi” - 9,7%, „lucrător pentru salubrizare” - 7,8%, „lucrător salubrizare căi publice” - 6,8%, „lucrător-sortator deşeuri reciclabile” - 5,8%, „lucrător pentru salubrizare spaţii verzi” - 3,8%, „muncitor plantaţii şi amenajare zonă verde” - 3,4% etc.

Cu mici excepții, aceste locuri de muncă, sunt pe perioadă nedeterminată şi program normal/complet de lucru și au fost comunicate la ANOFM ca locuri de muncă „nou create”, majoritatea fiind ocupate în cursul aceleiași luni.

În ceea ce privește cerinţele de studii, pentru majoritatea muncitorilor necalificaţi, muncitorii salubrizare etc. acestea sunt de „școală generală incompletă” sau „școală generală”, și în proporție foarte mică de „învățământ complementar pentru ucenici”, „școală profesională”, „liceu teoretic” sau „liceu de specialitate” mai ales pentru „muncitor plantații și amenajare zona verde” sau chiar de „învățământ superior fără licență” în cazul locurilor de muncă vacante pentru „îngrijitor pomi”. „Liceu de specialitate” sunt cerințele de studii pentru tehnicieni și „învățământ superior” pentru ocupații din grupa majoră 1 - Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori sau cele din grupa majoră 2 - Specialiști în diverse domenii de activitate. Pentru locurile de muncă vacante aferente ocupațiilor din grupa majoră 6 - Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit, acestea sunt de „învățământ complementar de ucenici” până la „învățământ superior”. Muncitorii calificați și asimilați, grupa majoră 7 au în general cerințe de „școală profesională” sau „liceu de specialitate” ca și cei din grupa 8 - Operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente.

Referitor la acest aspect, așa cum a rezultat în cadrul discuțiilor echipei de implementare a proiectului cu reprezentanți ai unor ministere, instituții, parteneri sociali se pare că forţa de muncă este, în general, pregătită, din punct de vedere al calificărilor, pentru a face față unei tranziții la o economie verde, sub rezerva și a introducerii, unde este cazul, a unor module de protecția mediului sau managementul resurselor sau actualizarea calificărilor la cerințele noilor tehnologii de mediu. Ca marea majoritate a locurilor de muncă vacante comunicate la ANOFM, și cele posibil verzi sunt în societăţi private, societățile de stat înregistrând doar un procent de aproximativ 4% în total locuri de muncă vacante.

În ceea ce privește distribuția locurilor de muncă posibil verzi pe activităţi economice, lucrurile sunt ceva mai complicate. Multe din locurile de muncă vacante posibil verzi se regăsesc și în sectoare/activități economice care, la o primă „evaluare”, nu au ca scop direct protecția mediului sau managementul resurselor.

De exemplu, locuri de muncă vacante în ocupația „muncitor necalificat în silvicultură” se regăsesc nu numai în activități economice specifice cum ar fi „silvicultura”, cod CAEN 210 sau „exploatare forestieră”, cod CAEN 220, dar și în actvități precum „tăierea și rindeluirea lemnului”, cod CAEN 1610, „fabricarea de mobilă n.c.a.”, cod CAEN 3109, „fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții”, cod CAEN 1623 sau chiar în activități de comerț, ca de exemplu „comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor sanitare”, cod CAEN 4673 sau „comerț cu amănuntul în

42

magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, cod CAEN 4719 sau chiar „comerț cu alte autovehicule” cod CAEN 4519.

Un alt exemplu este cel al ocupației „inginer/subinginer silvic”, pentru care au fost comunicate locuri de muncă vacante în sectorul „exploatare forestieră”, cod CAEN 220, dar și în sectoare ca: „activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”, cod CAEN 7112, „lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”, cod CAEN 4211, „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, cod CAEN 4120.

Pentru ocupația „lucrător sortator deșeuri reciclabile”, locurile de muncă vacate se regăsesc în activități economice precum „manipulări”, cod CAEN 5224, „colectarea deșeurilor nepericuloase”, cod CAEN 3811, „recuperarea materialelor reciclabile sortate”, cod CAEN 3832, dar și „construcția de poduri și tuneluri”, cod CAEN 4213, „comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun, cod CAEN 4711, sau „pregătirea fibrelor și filarea fibrelor textile”, cod CAEN 1310.

Inginerii geodezi, o altă ocupație posibil verde se regăsesc atât în „activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”, cod CAEN 7112, „activități de testări și analize tehnice”, cod CAEN 7120, „captarea, tratarea și distribuția apei”, cod CAEN 3600, cât și în activități de „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, cod CAEN 4120, etc.

Acestea sunt doar câteva exemple care conduc la concluzia că procesul de definire a locurilor de muncă verzi este unul destul de complicat, şi că „bariera” între ocupaţiile „verzi” şi celelalte este foarte „subţire” şi interpretabilă. De aici și necesitatea ca la definirea ocupației/locului de muncă verde să fie luate în considerație și alte criterii, ca de exemplu cel referitor la „50% din timpul de lucru să fie alocat unor activități cu obiectiv protecția mediului și managementul resurselor”, criteriu menționat de diverși participanți la interviuri și aplicat de INS pentru sectorul de bunuri și servicii de mediu în identificarea agenților economici a căror activitate principală nu este una de mediu.

Oricum, acest „exerciţiu” cu limitările sale, impuse de mărimea bazei de date structurată pe cele 41 de județe și municipiul București, de faptul că este mai greu să găsești anumite categorii de locuri vacante fără a avea o definiție prealabil stabilită, ne demonstrează că baza de date ANOFM conţine informaţii suficiente pentru a identifica şi analiza locurile de muncă verzi, în cazul în care se adoptă o definiție unanim acceptată, cel puțin la nivel de Servicii Publice de Ocupare, respectiv ANOFM.

8. Concluzii, recomandări

Conceptul de economie verde respectiv loc de muncă verde este unul nou și în România așa cum este și la nivelul UE. Astfel, la nivel național se încearcă încadrarea politicilor de ocupare și de dezvoltare a economiei verzi în strategiile și direcțiile identificate și dezvoltate la nivel european.

Strategia de dezvoltare durabilă a României, programul de guvernare și politicile și strategiile în domeniul protecției mediului și combaterea schimbărilor climatice prevăd măsuri specifice, dar punctuale, respectiv pe diverse domenii: ape, aer, sol, arii protejate, emisii de gaze CO2 etc. Nu există însă o strategie de mediu sau tranziţie la economia verde unitară care să cuprindă şi aspecte legate de resursele umane, respectiv modificările posibile pe piața muncii și alte aspecte legate de necesarul de noi competențe sau calificări. Totodată, nu există încă dezvoltată o strategie a ocupării forței de muncă la nivel național care să cuprindă măsuri specifice, active și pasive, destinate special dezvoltării economiei verzi. Deși, la nivelul tuturor instituțiilor cu implicații în acest domeniu a fost conștientizată într-o oarecare măsură importanța dezvoltării locurilor de muncă verzi și a acestui domeniu în general, nu există acțiuni închegate destinate acestui domeniu.

Mai mult, cum acesta este un domeniu nou așa cum s-a constat și la nivel UE, nu există o definiție unanim acceptată, la nivel național, a locului de muncă verde, iar părerile sunt împărțite în ceea ce privește o posibilă definiție, chiar în interiorul aceleiași instituții.

În aceste circumstanţe, o posibilă definire a locului de muncă verde, la nivel SPO este următoarea:

„Loc de muncă verde - o activitate (producerea de bunuri, tehnologii, servicii etc.) care:

- măsoară, controlează, restabileşte, previne, tratează, minimizează, cercetează şi sensibilizează (educare, instruire, informare, comunicare) în legătură cu daunele aduse mediului cu privire la apă, aer şi sol, precum şi probleme legate de deşeuri, zgomot, biodiversitate şi peisaje (tehnologii „mai curate”, bunuri şi servicii care previn sau minimizează poluarea);

- măsoară, controlează, restabileşte, previne, minimizează sau cercetează şi sensibilizează (educare, instruire, informare, comunicare) în legătură cu epuizarea resurselor naturale (tehnologii cu eficienţă în utilizarea resurselor, precum şi bunuri şi servicii care minimizează folosirea resurselor naturale);

- 50% din timpul de lucru să fie alocat unei activităţi care ca scop cel mai sus menţionat”.

Criteriul de „50% din timpul de lucru să fie alocat” unei activități care ca scop protecția mediului,

43

managementul resurselor a fost considerat a fi necesar pentru situațiile în care la un loc de muncă se desfășoară mai multe activități - exemplu: un profesor care predă diverse „materii”, printre care și cele privind protecția mediului, dacă face acest lucru pentru cel puțin 50% din timpul de lucru, locul de muncă poate fi considerat verde; un alt exemplu: un instalator sau angajații care lucrează la montarea/întreținerea echipamentelor de protecția mediului - dacă timpul alocat acestei activități este cel puțin de 50%, atunci locul de muncă poate fi considerat verde. În acest fel, „nu se pierd” acele locuri de muncă în care se desfășoară activităţi specifice de protecția mediului sau managementul resurselor, dar care la o primă „privire/vedere” nu pot fi identificate ca fiind verzi. Pe de altă parte, în acest fel se verifică încadrarea în categoria „locuri de muncă verzi”, mai ales că o serie de ocupații posibil verzi au fost găsite în multe activități economice, dintre care unele nu au legătură directă cu protecția mediului sau managementul resurselor.

La elaborarea acestei propuneri s-au avut în vedere:- cercetarea efectuată pentru elaborarea Studiului comparativ privind sistemul de identificare şi înregistrare

a locurilor de muncă verzi în 5 state membre ale UE50 și, în mod deosebit, exemplul Franței și al SUA care au definit locurile de muncă verzi pornind de la definirea „ocupațiilor verzi”;

- cercetarea efectuată pentru dezvoltarea prezentului studiu național;- definiția și metodologia Eurostat/INS privind sectorul de bunuri și servicii de mediu, care este și singura

sursă de armonizarea datelor specifice la nivel UE;- opinii majoritare privind posibila definire a locului de muncă verde exprimate cu ocazia interviurilor și a

chestionarelor aplicate;- analiza standardelor ocupaționale de mediu;- analiza Clasificării Ocupațiilor din România (COR), grupe majore și minore;- analiza Registrului Național al Calificărilor din Învățămâtul Superior (RNCIS);- analiza bazei de date cu locuri de muncă vacante a ANOFM;- sfera de activități și resursele ANOFM, în sensul că SPO nu dispune de instrumente și personal specializat în

efectuarea unor cercetări statistice amănunțite așa cum este cazul INS;- posibila introducere a acestei definiții la nivel ANOFM fără să fie necesare modificări majore ale legislației,

cel puțin în primă fază.

La o primă analiză, au fost identificate aproximativ 250 ocupaţii posibil verzi în COR (grupele 1-9) și aproximativ 63 au fost identificate în baza de date cu locuri de muncă vacante în luna iunie 2013. Aceste ocupații pot fi cuprinse în orice activitate economică (conform CAEN) și aproape în orice grupă majoră a COR. Pe baza listei inițiale cu ocupații posibil verzi se poate construi o bază de date cu locurile de muncă verzi, cel puțin în primă fază, urmând ca pe viitor aceasta să poată fi extinsă în funcție de noi ocupații declarate ca fiind verzi, în conformitate cu definiția menționată anterior.

În aceste condiții, definiția adoptată se poate introduce printr-un ordin al președintelui ANOFM, pentru modificarea formatului referitor la „comunicarea locurilor de muncă vacante”, respectiv:- introducerea definiției în comunicarea privind locurile de muncă vacante;- introducerea unei căsuțe în care angajatorul să bifeze dacă și pentru care dintre locurile de muncă vacante

comunicate se îndeplinesc criteriile menționate în definiție.

În altă ordine de idei, este clar că Serviciul Public de Ocupare, ca principala instituție care susține tranziția pe piața muncii prin medierea între cererea și oferta de muncă, trebuie să joace un rol decisiv în susținerea trecerii la o economie bazată pe un impact scăzut asupra mediului înconjurător, respectiv susținerea dezvoltării economiei verzi.Uniunea Europeană a recunoscut potențialul deosebit al economiei verzi de a crea locuri de muncă. Spre exemplu, implementarea măsurilor de creșterea a eficienței energetice ar putea contribui la crearea sau menținerea a peste 2 milioane de locuri de muncă, iar crearea unor surse regenerabile de energie ar putea spori cu 3 milioane numărul de locuri de muncă până în 2020. Însă, același deziderat are un potențial semnificativ de reducere a locurilor de muncă în sectoare intens consumatoare de energie neregenerabilă, iar în aceste sectoare este extrem de importantă investiţia în recalificare şi reorientarea forţei de muncă. Ca atare, rolul Serviciului Public de Ocupare este foarte important și se poate desfășura pe mai multe paliere:• Educarea/informarea angajatorilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la

importanța dezvoltării domeniului economiei verzi, care reprezintă în acest moment o posibilitate de redresare economică în condițiile unei crize economice și sociale încă prezentă;

• Sensibilizarea Ministerului Muncii, ca instituție care dezvoltă politica în domeniul ocupării forței de muncă, în vederea acordării unei importanțe mai mari politicilor pasive și active necesare dezvoltării domeniului economiei verzi. Deși se vorbește foarte mult despre dezvoltarea durabilă și investițiile pentru acest domeniu, s-a considerat că nu se acordă încă suficientă atenție politicii de ocupare a forței de muncă din această perspectivă;

50 Studiul comparativ a fost elaborat în cadru aceluiași proiect și urmează a fi publicat pe site-ul proiecului

44

• Cunoaşterea, identificarea şi monitorizarea corectă a unor astfel de locuri de muncă verzi poate susține elaborarea unei strategii eficiente în acest domeniu. Fără a cunoaște caracteristicile pieței muncii nu se pot elabora și implementa cu succes măsuri de stimulare a locurilor de muncă verzi/ a economiei verzi. Este necesară şi corelarea informaţiilor şi a datelor culese de SPO despre locurile de muncă verzi cu cele ale instituţiilor specializate de statistică și în acest sens o colaborare strânsă cu INS se impune; acest lucru va deveni și mai evident atunci când anumite raportări pe domeniul locurilor, respectiv „ocupării” verzi vor deveni obligatorii pentru statele membre UE;

• Specializarea personalului serviciului public de ocupare în vederea unei corecte identificări și monitorizări a locurilor de muncă verzi reprezintă o necesitate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici care să facă ulterior parte dintr-o politică extinsă/completă de ocupare a forței de muncă la nivel național.

Deci, rolul SPO în promovarea tranziției către o economie eco-eficientă/economie verde este extrem de important însă nu-și poate atinge pontențialul în absența unor investiţii în infrastructura fizică şi a metodelor utilizate pentru activarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Sistemul informatic, mai ales produsele informatice utilizate pentru înregistrarea locurilor de muncă vacante și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie perfecționate pentru a putea colecta și furniza informații referitoare la aspectele legate de eco-eficiență (locuri de muncă disponibile în sectoare verzi, calificările și competențele profesionale solicitate, alte condiții specifice; persoane aflate în căutarea unui loc de muncă interesate pentru reintegrarea pe piața muncii prin utilizarea unor competențe specifice economiei verzi).

Considerăm că setul de măsuri de stimularea ocupării disponibil în România este suficient de diversificat astfel încât, fără a fi necesară modificarea legislaţiei, să poată fi implementate măsuri favorabile promovării tranziţiei către o economie eco-eficientă/verde. Este de menționat că nici în alte state membre UE nu au fost introduse măsuri speciale pentru pomovarea locurilor de muncă verzi, cu câteva excepții.

În special, programele de formare profesională pot susține achiziționarea sau dezvoltarea unor noi competențe profesionale (generale sau specifice) necesare sectoarelor economice verzi.

Cu toate că propunerile următoare nu sunt întocmai de competența SPO, necesitatea introducerii de noţiuni privind protecţia mediului/ecologie în curriculum şcolar, încă din învăţământul preuniversitar sau introducerea de competențe generale de protecția mediului în standardele ocupaționale, cu condiția ca acest lucru să fie legiferat, ca o obligativitate, sunt alte direcții de acțiune menționate de reprezentanți ai unor ministere, instituții sau parteneri sociali participanți la interviurile desfășurate pentru elaborarea prezentului studiu.

În ceea ce privește strict SPO, serviciile de informare şi consiliere în carieră şi de medierea muncii pot fi adaptate către furnizarea informaţiilor privind locurile de muncă vacante verzi, însă în condițiile în care sistemul informatic utilizat va furniza astfel de informaţii privind piaţa muncii.

De asemenea, măsurile de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pot fi direcţionate şi către sectoare economice eco-eficiente.

În măsura în care piața bancară nu oferă suficiente oportunități, o iniţiativă de susţinere a antreprenoriatului verde s-ar putea dovedi extrem de eficientă în susținerea unor activități economice eco-eficiente inițiate de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și pentru acest domeniu există deja măsuri active care pot fi aplicate corespunzător - de exemplu măsura de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, subvenționarea locurilor de muncă sau acordarea de credite în condiții avantajoase.

Şi în contextul utilizării Fondului Social European, SPO trebuie să-și direcționeze eforturile pentru pilotarea şi extinderea unor programe de stimulare a tranziţiei către o economie verde prin implementarea unor măsuri integrate de activare şi menţinere pe piaţa muncii prin diversificarea sau dezvoltarea competenţelor profesionale, subvenţionarea locurilor de muncă eco-eficiente, susţinerea antreprenoriatului verde, oferirea de stagii de pregătire/ucenicie etc.

Ca și problematica egalității de șanse, promovarea locurilor de muncă/economiei verzi poate fi privită din perspectiva transversală. Într-un fel sau altul, fiecare loc de muncă ar trebui să cuprindă elemente verzi. Atât angajații, cât și angajatorii trebuie să fie astfel formați/conștientizați încât fiecare loc de muncă să cuprindă reglementări verzi. Însă pentru toate acestea, eforturile naționale trebuie să se alăture celor europene, atât din punct de vedere financiar cât și din punct de vedere al elaborării politicilor de ocupare și chiar al sensibilizării și informării opiniei publice. Instituțiile implicate sunt mult mai multe decât cele strict responsabile cu politica de ocupare. Se întâmplă în practică însă ca unele dintre aceste instituții să nu fie conștiente de faptul că au aceste responsabilități, iar în aceste condiții, Serviciului Public de Ocupare îi revine și sarcina de conştientizare a opinie publice şi a instituţiilor implicate.

De menționat este că toate aceste concluzii și recomandări vor fi dezbătute în cadrul celor 12 seminarii regionale şi a unui seminar naţional, ce vor fi organizate în cadrul aceluiași proiect. Ulterior, pe baza altor propuneri ale reprezentanților SPO, partenerilor sociali și ai altor actori publici și privați, participanți la aceste evenimente, studiul va fi completat și îmbunătățit corespunzător, dacă va fi cazul.

45

Bibliografie:• Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013 – 2020 – 2030• Programul de Guvernare 2013 – 2016• Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007 – 2013• Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013• HG nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale• Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM) • Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Mediu• Programul Operațional Sectorial Transport (POST)• Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Transport• Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)• Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității

Economice• Programul Operațional Regional (POR)• Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional• Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)• Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane• Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)• Programul Operațional pentru Pescuit (POP)• Programul pentru Energie Inteligentă Europa• Programul Life +• Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility – GEF)• Programul pentru Competitivitate și Inovare 2007 – 2013 CIP• Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană • Raportul de monitorizare pentru anul 2011 al Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene• Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, România către o societate durabilă, Indexul societății

durabile, ISD România 2008• 2010, Institutul Național de Statistică, România, Conturile de Mediu, Sectorul bunurilor și Serviciilor de Mediu• Observatorul European pentru Ocupare, „Promovarea locurilor de muncă ecologice de-a lungul crizei,

2013 – România”• Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Pagini web:

- http://www.fonduri-ue.ro- http://www.mmediu.ro/‎- http://www.afm.ro/- http://www.green-report.ro- http://www.ecomagazin.ro/- http://www.incdpm.ro/ro/proiecte/proiecte-in-

derulare/- http://botosaninews.ro/- http://ec.europa.eu/environment/etap/

funding/instruments_en.html- www.adesco.ro/- http://ziuadevest.ro/- http://www.antena3.ro/economic/- http://www.businesscover.ro/- http://www.forbes.ro/- http://www.economistul.ro/

- http://www.rogbc.org- http://www.rncis.ro- http://www. epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/

page/portal/sdi/indicators- http://www.sustainablesocietyindex.com- http://www.romaniadurabila.net/- http://www.erd.ro/- http://www.ejobs.ro/- http://www.bestjobs.ro/- http://www.careerjet.ro/- http://www.myjob.ro/- http://jooble.com.ro/- http://www.infomunca.ro/- http://balaur.ro/- http://www.ecomagazin.ro/- http://www.findjob.ro/

Anex

a 1

Indi

cato

ri şi

met

odol

ogie

Eur

osta

t/IN

S se

ctor

bun

uri ş

i ser

vici

i de

med

iu

Tabe

l nr.

1- P

IB re

al/c

ap d

e lo

cuito

r- E

uro/

locu

itor

Ţara

/an

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

EU (2

7 ţă

ri)20

900

2130

021

500

2170

022

100

2250

023

200

2380

023

800

2270

023

100

2340

023

300

Belg

ia27

400

2750

027

700

2780

028

600

2900

029

500

3020

030

200

2920

029

600

2990

029

600

Bulg

aria

2200

2300

2500

2600

2800

3000

3200

3400

3700

3500

3500

3700

3700

Repu

blic

a Ce

hă83

0086

0088

0092

0096

0010

200

1090

011

500

1170

011

100

1140

011

600

1140

0Da

nem

arca

3650

036

600

3670

036

700

3750

038

300

3940

039

900

3930

036

900

3730

037

600

3730

0G

erm

ania

2630

026

600

2660

026

500

2680

027

000

2800

029

000

2930

027

900

2910

030

000

3010

0Es

toni

a58

0062

0066

0071

0076

0083

0092

0099

0095

0081

0084

0091

0094

00Irl

anda

3360

034

800

3610

036

900

3790

039

200

4020

041

200

3950

036

900

3650

036

900

3710

0G

reci

a14

500

1510

015

500

1640

017

100

1740

018

300

1880

018

700

1810

017

100

1590

014

900

Span

ia19

200

1970

020

000

2020

020

600

2100

021

500

2180

021

700

2070

020

600

2060

020

300

Fran

ţa26

100

2640

026

500

2650

027

000

2730

027

800

2820

028

100

2700

027

400

2780

027

600

Italia

2400

024

500

2450

024

300

2450

024

500

2490

025

100

2470

023

200

2350

023

400

2280

0Ci

pru

1670

017

200

1740

017

500

1800

018

400

1890

019

400

1960

018

700

1850

018

100

1720

0Le

toni

a37

0040

0043

0047

0052

0058

0065

0072

0070

0059

0059

0064

0068

00Li

tuan

ia41

0044

0048

0053

0058

0063

0069

0077

0080

0069

0071

0077

0081

00Lu

xem

burg

5810

058

900

6070

060

900

6270

065

000

6720

070

400

6870

064

700

6540

064

900

6370

0U

ngar

ia71

0074

0077

0080

0084

0088

0092

0092

0093

0087

0088

0090

0088

00M

alta

1190

011

800

1200

012

000

1190

012

200

1250

012

900

1330

012

800

1330

013

500

1350

0O

land

a30

200

3050

030

400

3030

030

900

3150

032

500

3370

034

200

3270

033

100

3330

032

800

Aust

ria28

200

2830

028

600

2880

029

300

2980

030

800

3180

032

100

3080

031

300

3200

032

200

Polo

nia

5500

5600

5600

5900

6200

6400

6800

7300

7600

7800

8000

8300

8500

Port

ugal

ia14

500

1470

014

700

1440

014

600

1460

014

800

1510

015

100

1460

014

900

1470

014

200

Rom

ânia

2700

2900

3100

3200

3500

3700

4000

4200

4600

4300

4200

4300

4400

Slov

enia

1210

012

400

1290

013

300

1380

014

400

1510

016

100

1660

015

200

1530

015

400

1500

0Sl

ovac

ia56

0058

0061

0064

0067

0071

0077

0085

0090

0086

0089

0092

0094

00Fi

nlan

da26

700

2730

027

700

2820

029

300

3000

031

200

3270

032

700

2970

030

600

3130

031

100

Sued

ia29

400

2970

030

400

3100

032

200

3300

034

300

3510

034

700

3260

034

500

3550

035

500

Rega

tul U

nit a

l Mar

ii Br

itani

i27

100

2780

028

400

2930

030

000

3070

031

300

3220

031

700

3020

030

500

3060

030

400

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

2 –

Prod

uctiv

itate

a re

surs

elor

EU

R/kg

Ţara

/an

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

EU 2

71,

341,

361,

391,

421,

391,

41,

421,

431,

461,

571,

651,

6Be

lgia

1,52

1,5

1,55

1,6

1,61

1,61

1,68

1,74

1,75

1,77

1,8

1,79

Bulg

aria

0,17

0,17

0,18

0,18

0,17

0,18

0,18

0,18

0,18

0,22

0,22

0,2

Repu

blic

a Ce

hă0,

470,

480,

520,

520,

520,

560,

580,

60,

630,

660,

710,

69Da

nem

arca

1,43

1,48

1,54

1,51

1,47

1,36

1,34

1,39

1,46

1,72

1,88

1,66

Ger

man

ia1,

51,

621,

661,

671,

671,

741,

751,

811,

851,

841,

911,

82Es

toni

a0,

420,

460,

410,

320,

350,

390,

390,

350,

380,

360,

380,

42Irl

anda

0,76

0,76

0,81

0,79

0,8

0,8

0,78

0,77

1,18

1,39

1,46

1,71

Gre

cia

1,04

1,02

1,02

0,98

1,03

1,06

1,13

1,15

1,2

1,31

1,43

1,37

Span

ia1,

121,

131,

071,

041,

041,

051,

041,

051,

221,

441,

611,

82Fr

anţa

1,8

1,91

1,91

2,05

1,91

2,01

2,02

1,98

2,02

2,19

2,28

2,25

Italia

1,5

1,56

1,68

1,86

1,76

1,72

1,75

1,87

1,91

2,02

2,16

2,02

Cipr

u0,

760,

770,

710,

780,

710,

710,

760,

720,

570,

690,

750,

83Le

toni

a0,

250,

280,

280,

30,

310,

30,

310,

320,

370,

390,

340,

32Li

tuan

ia0,

530,

630,

560,

520,

490,

510,

550,

510,

490,

620,

570,

56Lu

xem

burg

2,47

2,67

2,51

2,47

2,46

2,73

2,59

2,91

3,21

3,43

3,47

3,21

Ung

aria

0,59

0,54

0,58

0,59

0,52

0,47

0,6

0,76

0,68

0,79

0,88

0,9

Mal

ta3,

283,

623,

383,

152,

082,

253,

053,

714,

372,

482,

792,

5O

land

a2,

432,

462,

662,

782,

732,

792,

932,

862,

822,

842,

822,

89Au

stria

1,21

1,26

1,2

1,27

1,24

1,23

1,24

1,28

1,33

1,38

1,45

1,43

Polo

nia

0,39

0,41

0,44

0,44

0,43

0,44

0,46

0,44

0,45

0,48

0,48

0,4

Port

ugal

ia0,

780,

750,

780,

880,

830,

830,

740,

740,

720,

780,

830,

96Ro

mân

ia0,

350,

230,

260,

250,

250,

240,

240,

210,

180,

210,

230,

21Sl

oven

ia0,

70,

740,

740,

70,

730,

780,

70,

680,

80,

890,

961,

07Sl

ovac

ia0,

560,

540,

540,

580,

510,

510,

560,

640,

590,

630,

670,

67Fi

nlan

da0,

790,

790,

810,

790,

810,

820,

820,

840,

830,

920,

880,

93Su

edia

1,45

1,5

1,52

1,54

1,55

1,45

1,62

1,53

1,51

1,65

1,6

1,62

Rega

tul U

nit a

l Mar

ii Br

itani

i2,

182,

192,

312,

42,

382,

542,

612,

72,

842,

973,

183,

22

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

3 -

Ris

cul d

e să

răci

e sa

u ex

cluz

iune

soci

ală/

Proc

ent d

in to

tal p

opul

aţie

Ţara

/an

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

EU 2

7:

25,6

25,2

24,4

23,6

23,1

23,5

24,2

Belg

ia21

,622

,621

,521

,620

,820

,220

,821

Bulg

aria

::

61,3

60,7

44,8

46,2

49,2

49,1

Repu

blic

a Ce

hă:

19,6

1815

,815

,314

14,4

15,3

Dane

mar

ca16

,517

,216

,716

,816

,317

,618

,318

,9G

erm

ania

:18

,420

,220

,620

,120

19,7

19,9

Esto

nia

26,3

25,9

2222

21,8

23,4

21,7

23,1

Irlan

da24

,825

23,3

23,1

23,7

25,7

29,9

29,4

Gre

cia

30,9

29,4

29,3

28,3

28,1

27,6

27,7

31Sp

ania

24,4

23,4

23,3

23,1

22,9

23,4

25,5

27Fr

anţa

19,8

18,9

18,8

1918

,618

,519

,219

,3Ita

lia26

,425

25,9

2625

,324

,724

,528

,2Ci

pru

:25

,325

,425

,223

,323

,523

,523

,7Le

toni

a:

45,8

41,4

3633

,837

,438

,140

,4Li

tuan

ia:

4135

,928

,727

,629

,533

,433

,4Lu

xem

burg

16,1

17,3

16,5

15,9

15,5

17,8

17,1

16,8

Ung

aria

:32

,131

,429

,428

,229

,629

,931

Mal

ta:

20,2

19,1

19,4

19,6

20,2

20,3

21,4

Ola

nda

:16

,716

15,7

14,9

15,1

15,1

15,7

Aust

ria17

,516

,817

,816

,718

,617

16,6

16,9

Polo

nia

:45

,339

,534

,430

,527

,827

,827

,2Po

rtug

alia

27,5

26,1

2525

2624

,925

,324

,4Ro

mân

ia:

::

45,9

44,2

43,1

41,4

40,3

Slov

enia

:18

,517

,117

,118

,517

,118

,319

,3Sl

ovac

ia:

3226

,721

,320

,619

,620

,620

,6Fi

nlan

da17

,217

,217

,117

,417

,416

,916

,917

,9Su

edia

16,9

14,4

16,3

13,9

14,9

15,9

1516

,1Re

gatu

l Uni

t al M

arii

Brita

nii

:24

,823

,722

,623

,222

23,2

22,7

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

4 -

Rat

a de

ocu

pare

a p

erso

anel

or în

vâr

stă/

pro

cent

Ţara

/an

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

EU 2

736

,937

,738

,540

40,7

42,3

43,5

44,6

45,6

4646

,347

,448

,9Be

lgia

26,3

25,1

26,6

28,1

3031

,832

34,4

34,5

35,3

37,3

38,7

39,5

Bulg

aria

20,8

2427

3032

,534

,739

,642

,646

46,1

43,5

44,6

45,7

Repu

blic

a Ce

hă36

,337

,140

,842

,342

,744

,545

,246

47,6

46,8

46,5

47,6

49,3

Dane

mar

ca55

,758

57,9

60,2

60,3

59,5

60,7

58,9

58,4

58,2

58,4

59,5

60,8

Ger

man

ia37

,637

,938

,939

,941

,845

,548

,151

,353

,756

,157

,759

,961

,5Es

toni

a46

,348

,551

,652

,352

,456

,158

,560

62,4

60,4

53,8

57,2

60,6

Irlan

da45

,346

,848

4949

,551

,653

,153

,853

,751

,350

,250

49,3

Gre

cia

3938

,239

,241

,339

,441

,642

,342

,442

,842

,242

,339

,436

,4Sp

ania

3739

,239

,640

,741

,343

,144

,144

,645

,644

,143

,644

,543

,9Fr

anţa

29,9

31,9

34,7

3737

,838

,538

,138

,238

,239

39,8

41,5

44,5

Italia

27,7

2828

,930

,330

,531

,432

,533

,834

,435

,736

,637

,940

,4Ci

pru

49,4

49,1

49,4

50,4

49,9

50,6

53,6

55,9

54,8

55,7

56,3

54,8

50,7

Leto

nia

3636

,941

,744

,147

,949

,553

,357

,759

,453

,248

,250

,552

,8Li

tuan

ia40

,438

,941

,644

,747

,149

,249

,653

,453

,151

,648

,650

,151

,8Lu

xem

burg

26,7

25,6

28,1

30,3

30,4

31,7

33,2

3234

,138

,239

,639

,341

Ung

aria

22,2

23,5

25,6

28,9

31,1

3333

,633

,131

,432

,834

,435

,836

,9M

alta

28,5

29,4

30,1

32,5

31,5

30,8

29,8

28,5

29,2

27,8

30,4

31,8

33,6

Ola

nda

38,2

39,6

42,3

44,3

45,2

46,1

47,7

50,9

5355

,153

,756

,158

,6Au

stria

28,8

28,9

29,1

30,3

28,8

31,8

35,5

38,6

4141

,142

,441

,543

,1Po

loni

a28

,427

,426

,126

,926

,227

,228

,129

,731

,632

,334

36,9

38,7

Port

ugal

ia50

,750

,251

,451

,650

,350

,550

,150

,950

,849

,749

,247

,946

,5Ro

mân

ia49

,548

,237

,338

,136

,939

,441

,741

,443

,142

,641

,140

41,4

Slov

enia

22,7

25,5

24,5

23,5

2930

,732

,633

,532

,835

,635

31,2

32,9

Slov

acia

21,3

22,4

22,8

24,6

26,8

30,3

33,1

35,6

39,2

39,5

40,5

41,4

43,1

Finl

anda

41,6

45,7

47,8

49,6

50,9

52,7

54,5

5556

,555

,556

,257

58,2

Sued

ia64

,966

,768

68,6

69,1

69,4

69,6

7070

,170

70,4

7273

Rega

tul U

nit a

l Mar

ii Br

itani

i50

,752

,253

,455

,456

,256

,857

,357

,458

57,5

57,1

56,7

58,1

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

5 -

Via

ţă să

năto

asă

şi sp

eran

ţa d

e vi

aţă

la n

aşte

re/a

ni

An20

1120

0520

1120

0520

1120

0520

1120

05

Ţări/

indi

cato

rVi

aţă

Săn.

/fe

mei

Viaţ

ăSă

n./

fem

ei

Viaţ

ăSă

n./

bărb

aţi

Viaţ

ăSă

n./

bărb

aţi

Sper

anţa

de v

iaţă

lana

şter

efe

mei

Sper

anţa

de v

iaţă

lana

şter

efe

mei

Sper

anţa

de v

iaţă

lana

şter

ebă

rbaţ

i

Sper

anţa

de v

iaţă

lana

şter

ebă

rbaţ

iEU

27

62,2

62,5

61,8

61,1

83,2

81,6

77,4

75,4

Belg

ia63

,562

,363

,362

,483

,281

,977

,876

,2Bu

lgar

ia65

,9:

62,1

:77

,876

,270

,769

Repu

blic

a Ce

hă63

,660

62,2

5881

,179

,274

,872

,9Da

nem

arca

59,4

68,4

63,6

68,4

81,9

80,5

77,8

76G

erm

ania

58,7

54,8

57,9

54,5

83,2

8278

,476

,7Es

toni

a57

,952

,454

,248

,381

,378

,171

,267

,3Irl

anda

68,2

6465

,862

,982

,881

,678

,377

,2G

reci

a66

,967

,466

,465

,983

,181

,678

,576

,8Sp

ania

65,8

63,4

65,3

63,3

85,4

83,7

79,4

77,1

Fran

ţa63

,664

,662

,762

,385

,783

,878

,776

,7Ita

lia62

,7:

63,4

:85

,378

,880

,171

,8Ci

pru

61,4

67,8

62,4

66,6

83,1

83,6

79,3

78Le

toni

a56

,758

,253

,759

,878

,880

,968

,676

,8Li

tuan

ia62

,153

,257

,150

,879

,376

,568

,165

,4Lu

xem

burg

67,1

54,6

65,8

51,4

83,6

77,3

78,5

65,3

Ung

aria

59,1

62,4

57,6

62,3

78,7

82,3

71,2

76,7

Mal

ta70

,754

,370

,352

,282

,977

,278

,668

,7O

land

a59

70,4

6468

,683

,181

,479

,477

,2Au

stria

60,4

63,5

59,8

65,4

83,9

81,7

78,3

77,2

Polo

nia

63,3

60,1

59,1

58,2

81,1

82,2

72,6

76,6

Port

ugal

ia58

,766

,960

,761

,284

79,3

77,6

70,8

Rom

ânia

57,1

57,1

57,5

58,6

78,2

81,3

7174

,9Sl

oven

ia53

,8:

54:

83,3

75,7

76,8

68,7

Slov

acia

52,3

60,1

52,1

56,4

79,8

80,9

72,3

73,9

Finl

anda

58,3

56,6

57,7

55,2

83,8

78,1

77,3

70,2

Sued

ia70

,252

,571

,151

,783

,882

,579

,975

,6Re

gatu

l Uni

t al M

arii

Brita

nii

65,2

63,2

65,2

64,5

83,1

82,9

79,1

78,5

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

6 -

Em

isiil

e de

gaz

e cu

efe

ct d

e se

ră/u

nită

ţi ec

hiva

lent

CO

2

Anul

de

bază

, 199

0 - 1

00Ţă

ri/an

1990

1991

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

EU 2

710

098

9192

9193

9392

9291

8983

85Be

lgia

100

101

102

102

101

102

103

100

9793

9587

92Bu

lgar

ia10

080

5557

5559

5858

5962

6052

54Re

publ

ica

Cehă

100

9374

7472

7475

7576

7673

6971

Dane

mar

ca10

011

599

102

101

108

9993

104

9893

8889

Ger

man

ia10

096

8385

8383

8280

8078

7873

75Es

toni

a10

092

4243

4246

4745

4452

4840

50Irl

anda

100

101

123

127

124

124

123

126

125

124

122

112

111

Gre

cia

100

100

121

122

122

125

126

129

126

129

125

119

113

Span

ia10

010

313

513

514

114

314

915

415

115

414

313

012

6Fr

anţa

100

104

101

101

100

101

101

101

9997

9692

93Ita

lia10

010

010

610

710

811

111

111

110

910

710

495

97Ci

pru

100

104

156

154

161

167

173

171

178

177

176

172

168

Leto

nia

100

9339

4141

4142

4244

4644

4145

Litu

ania

100

103

3941

4242

4446

4751

4940

42Lu

xem

burg

100

104

7579

8588

9910

110

095

9490

94U

ngar

ia10

092

7981

7982

8182

8078

7569

70M

alta

100

109

128

134

136

145

144

149

148

154

152

148

149

Ola

nda

100

102

101

101

101

102

102

100

9897

9694

99Au

stria

100

105

103

108

110

118

117

119

115

112

111

102

108

Polo

nia

100

9884

8380

8384

8588

8988

8388

Port

ugal

ia10

010

413

713

914

613

714

114

413

613

213

012

411

8Ro

mân

ia10

081

5556

5860

5959

6059

5849

48Sl

oven

ia10

094

102

107

108

107

108

110

111

112

116

105

106

Slov

acia

100

8969

7372

7372

7171

6870

6264

Finl

anda

100

9798

106

109

120

114

9811

311

110

094

106

Sued

ia10

010

095

9697

9796

9392

9087

8291

Rega

tul U

nit a

l Mar

ii Br

itani

i10

010

188

8886

8686

8685

8482

7577

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

7 -

Con

sum

ul d

e en

ergi

e di

n su

rse

rege

nera

bile

/%

Ţări/

an20

0520

0620

0720

0820

0920

1020

11Ţi

nta

EU 2

78,

59

9,7

10,4

11,6

12,5

1320

Belg

ia2,

32,

62,

93,

24,

44,

94,

113

Bulg

aria

9,2

9,4

99,

511

,713

,713

,816

Repu

blic

a Ce

hă6,

16,

57,

47,

68,

59,

29,

413

Dane

mar

ca16

16,4

17,8

18,6

2022

23,1

30G

erm

ania

67

8,3

8,4

9,2

10,7

12,3

18Es

toni

a17

,516

,117

,118

,923

24,6

25,9

25Irl

anda

2,8

3,1

3,6

45,

25,

66,

716

Gre

cia

7,2

7,4

8,4

8,3

8,5

9,8

11,6

18Sp

ania

8,4

9,1

9,7

10,8

1313

,815

,120

Fran

ţa9,

59,

610

,211

,312

,312

,811

,523

Italia

5,1

5,5

5,5

6,9

8,6

9,8

11,5

17Ci

pru

2,6

2,8

3,5

4,5

55,

45,

413

Leto

nia

32,3

31,1

29,6

29,8

34,3

32,5

33,1

40Li

tuan

ia17

1716

,718

2019

,820

,323

Luxe

mbu

rg1,

41,

51,

71,

81,

92,

92,

911

Ung

aria

4,5

55,

96,

58

8,6

9,1

13M

alta

00

00

00,

20,

410

Ola

nda

2,1

2,3

33,

24

3,7

4,3

14Au

stria

23,8

25,3

27,2

28,3

30,2

30,6

30,9

34Po

loni

a7

77

7,9

8,8

9,3

10,4

15Po

rtug

alia

19,8

20,9

2223

24,6

24,4

24,9

31Ro

mân

ia17

,617

,118

,420

,322

,323

,421

,424

Slov

enia

1615

,615

,615

1919

,618

,825

Slov

acia

6,6

6,9

8,2

8,1

9,7

9,4

9,7

14Fi

nlan

da28

,629

,829

,430

,730

,431

,431

,838

Sued

ia40

,442

,443

,945

47,7

47,9

46,8

49Re

gatu

l Uni

t al M

arii

Brita

nii

1,4

1,6

1,8

2,4

33,

33,

815

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

8 -

Con

sum

ul d

e en

ergi

e în

tran

spor

t în

rapo

rt c

u PI

B/%

200

0 - 1

00

Ţări/

an20

0020

0120

0220

0320

0420

0520

0620

0720

0820

0920

10EU

27

100

98,7

98,2

98,3

98,7

97,8

96,6

9594

,195

,793

,3Be

lgia

100

9897

,710

2,3

99,7

94,9

89,5

85,9

100,

610

2,5

92,8

Bulg

aria

100

101,

410

210

9,3

108,

311

0,7

111,

699

,799

,210

2,6

100,

5Re

publ

ica

Cehă

100

103,

110

5,2

115,

111

5,6

116

110,

811

0,5

107,

911

1,1

102,

6Da

nem

arca

100

99,9

98,5

101,

810

3,1

102,

910

1,6

103,

810

3,7

102,

910

1,5

Ger

man

ia10

096

,395

,392

,693

,891

,890

,484

,983

,588

,485

,6Es

toni

a10

011

0,6

109,

898

,195

,293

,889

,689

,788

,193

,796

,8Irl

anda

100

101,

898

,795

,695

97,7

99,7

101,

599

,291

,891

,7G

reci

a10

098

,296

,294

,992

,892

,191

,291

,389

,399

,991

,8Sp

ania

100

100,

699

,510

1,5

102,

810

2,8

101,

510

1,4

96,3

9492

,5Fr

anţa

100

99,1

9896

,294

,592

90,6

9088

,589

,888

,7Ita

lia10

099

,110

0,3

101,

710

2,1

100,

399

,398

,395

,897

,294

,6Ci

pru

100

103,

699

,610

3,9

100,

397

,694

,492

,892

,292

,293

Leto

nia

100

109,

210

4,8

103,

910

0,8

96,4

95,9

99,1

98,4

106,

811

3,6

Litu

ania

100

102

98,6

91,3

93,5

92,2

9299

,897

,492

,994

,5Lu

xem

burg

100

102,

810

3,4

111,

112

2,4

121,

511

0,4

103,

210

3,7

101,

510

3,8

Ung

aria

100

100,

610

1,5

101,

810

1,9

106,

310

9,3

112,

311

512

1,9

110,

7M

alta

100

86,4

66,9

72,2

89,8

68,6

65,9

65,7

95,1

78,1

86,7

Ola

nda

100

98,4

100,

810

1,1

101,

399

,599

,596

,595

,794

,192

,1Au

stria

100

105,

111

2,6

118

117,

711

9,4

112,

811

110

4,7

106,

210

7,5

Polo

nia

100

9893

,898

,510

4,1

107,

711

2,3

116

118,

511

8,8

122

Port

ugal

ia10

098

,510

0,7

106,

810

8,5

104,

210

4,2

103,

810

4,5

106,

810

5,8

Rom

ânia

100

113,

911

1,8

112

107,

296

,292

,592

,797

,610

5,1

100,

5Sl

oven

ia10

010

1,3

100,

398

,798

100,

410

010

5,9

119,

811

1,7

111,

8Sl

ovac

ia10

097

,311

3,3

96,7

90,9

9691

9193

,187

,796

,8Fi

nlan

da10

098

,898

,698

,497

,895

,593

,692

,491

,195

,595

,7Su

edia

100

98,5

95,2

94,5

94,6

9389

,989

,288

,890

,886

,7Re

gatu

l Uni

t al M

arii

Brita

nii

100

95,9

9491

,992

92,3

91,2

88,7

87,7

88,2

85,9

Surs

a: E

uros

tat

Tabe

l nr.

9 -

Pro

porţ

ia d

in v

enitu

l naţ

iona

l bru

t che

ltuită

pen

tru

asis

tenţ

a ofi

cial

ă pe

ntru

dez

volta

re (A

OD)

/%

Ţări/

an20

0420

0520

0620

0720

0820

0920

1020

1120

12EU

27

0,34

0,42

0,41

0,37

0,4

0,42

0,44

0,42

0,39

Belg

ia0,

410,

530,

50,

430,

480,

550,

640,

540,

47Bu

lgar

ia:

::

0,06

0,04

0,04

0,09

0,09

0,08

Repu

blic

a Ce

hă0,

110,

110,

120,

110,

120,

120,

130,

120,

12Da

nem

arca

0,85

0,81

0,8

0,81

0,82

0,88

0,91

0,85

0,84

Ger

man

ia0,

280,

360,

360,

370,

380,

350,

390,

390,

38Es

toni

a0,

050,

080,

090,

080,

10,

10,

10,

110,

11Irl

anda

0,39

0,42

0,54

0,55

0,59

0,54

0,52

0,51

0,48

Gre

cia

0,16

0,17

0,17

0,16

0,21

0,19

0,17

0,15

0,13

Span

ia0,

240,

270,

320,

370,

450,

460,

430,

290,

15Fr

anţa

0,41

0,47

0,47

0,38

0,39

0,47

0,5

0,46

0,46

Italia

0,15

0,29

0,2

0,19

0,22

0,16

0,15

0,2

0,13

Cipr

u0,

030,

090,

150,

170,

170,

20,

230,

160,

12Le

toni

a0,

060,

070,

060,

060,

070,

080,

060,

070,

08Li

tuan

ia0,

040,

060,

080,

110,

110,

110,

10,

130,

13Lu

xem

burg

0,79

0,79

0,89

0,92

0,97

1,04

1,05

0,97

1U

ngar

ia0,

070,

110,

130,

080,

080,

10,

090,

110,

1M

alta

0,18

0,17

0,15

0,15

0,2

0,18

0,18

0,25

0,23

Ola

nda

0,73

0,82

0,81

0,81

0,8

0,82

0,81

0,75

0,71

Aust

ria0,

230,

520,

470,

50,

430,

30,

320,

270,

28Po

loni

a0,

050,

070,

090,

10,

080,

090,

080,

080,

09Po

rtug

alia

0,63

0,21

0,21

0,22

0,27

0,23

0,29

0,31

0,27

Rom

ânia

::

:0,

070,

090,

080,

070,

090,

08Sl

oven

ia0,

10,

110,

120,

120,

130,

150,

130,

130,

13Sl

ovac

ia0,

070,

120,

10,

090,

10,

090,

090,

090,

09Fi

nlan

da0,

370,

460,

40,

390,

440,

540,

550,

530,

53Su

edia

0,78

0,94

1,02

0,93

0,98

1,12

0,97

1,02

0,99

Rega

tul U

nit a

l Mar

ii Br

itani

i0,

360,

470,

510,

360,

430,

510,

570,

560,

56

Surs

a: E

uros

tat

Tabel nr. 10 - 22 indicatori care stau la baza calculării ISD

1. O VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ - durata preconizată de viață la naștere exprimată în ani sănătoși

2. HRANA SUFICIENTĂ - numărul de persoane subnutrite ca procentaj din populația totală

3. APĂ POTABILĂ SUFICIENTĂ - numărul populației care acces la apă potabilă ca procentaj din populația totală

4. SERVICII DE SALUBRITATE CORESPUNZĂTOARE - numărul populației care are acces la servicii de salubrizare corespunzătoare ca procentaj din populația totală

5. OPORTUNITĂŢI DE EDUCAŢIE - rata de înscriere în sistemul educațional primar, secundar și terțiar

6. EGALITATEA DE SEXE - indexul egalității de șanse

7. CALITATEA AERULUI - calitatea aerului cu referire la concetrațiile de NO2, SO2, particule fine și poluarea interioară a aerului prin folosirea de combustibil solid

8. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ - calitatea apelor de suprafață pe baza concentrației de oxigen dizolvat, conductivitate electrică, concentrația de fosfor și materie solidă în suspensie

9. CALITATEA SOLULUI - terenuri degradate ca procentaj din totalul terenurilor cultivate și modificate

10. BUNA GUVERNARE - valoarea medie a celor 6 indicatori stabiliți de către Banca Mondială pentru guvernare

11. ŞOMAJUL - populația neocupată ca procentaj din totalul forței de muncă

12. CREŞTEREA POPULAŢIEI - creșterea populației în perioada 2000 - 2005

13. DISTRIBUŢIA VENITURILOR - raportul dintre venitul celor mai bogați oameni din România (10 %) și a celor mai săraci (10 %)

14. DATORIA PUBLICĂ - nivelul datoriei publice

15. RECICLAREA DEŞEURILOR - cantitatea de deșeuri solide reciclate ca procentaj din totalul cantității de deșeuri

16. FOLOSIREA RESURSELOR REGENERABILE DE APĂ - consumul anual de apă ca procent din totalul cantității de resurse de apă regenerabile

17. CONSUMUL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE - consumul de energie regenerabilă ca și procent din totalul cantității de energie consumată

18. STAREA PĂDURILOR - schimbările apărute în legătură cu suprafețele împădurite în perioada 1990 - 2000 în procetaj (0/00) din suprafața mondială impădurită

19. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII - Indexul național al biodiversității

20. EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ - emisiile de CO2 raportate la fiecare locuitor

21. AMPRENTA ECOLOGICĂ - amprente ecologice per hectar raportate la fiecare locuitor

22. COOPERARE INTERNAŢIONALĂ - participarea în cadrul a 14 tratate sau înțelegeri în legătură cu drepturile omului, natura și protecția mediului

Sursa: http://www.romaniadurabila.net/list - rom.htm

Tabel nr. 11 - ISD EUROPA 37 ȚĂRI

Europa 37Dezvoltarepersonală

I

Un mediucurat

II

Societateechilibrată

III

Utilizareadurabilă a res.

IV

Lume durabilă

V

Scortotal

Maximum Europa - 37 9,7 8,1 7,6 8,0 7,2 7,0Minimum Europa - 37 7,6 3,9 3,6 0,2 3,8 4,3ROMÂNIA 8,0 4,3 6,9 4,1 6,2 5,7ALBANIA 8,3 4,1 6,0 4,2 7,2 5,9BELGIA 9,6 5,1 6,2 4,6 4,3 5,5BOSNIA & HERȚEGOVINA 8,5 4,3 5,7 3,9 6,3 5,6BULGARIA 8,8 5,0 6,7 2,7 6,1 5,4DANEMARCA 9,7 7,2 7,3 5,3 4,3 6,2GERMANIA 9,5 6,1 6,4 5,2 4,8 6,0ESTONIA 9,1 7,6 6,8 3,7 4,0 5,5FINLANDA 9,7 8,1 7,5 7,0 4,1 6,8FRANȚA 9,6 6,6 5,7 4,7 5,6 6,1GRECIA 9,4 5,0 5,5 4,3 5,3 5,6UNGARIA 9,1 4,8 6,7 4,5 5,8 5,9IRLANDA 9,6 7,2 6,0 4,5 4,4 5,8ISLANDA 9,7 6,1 7,2 8,0 3,8 6,6ITALIA 9,5 5,5 5,2 4,1 6,0 5,8CROAȚIA 8,8 4,5 6,0 3,6 6,3 5,6LETONIA 8,7 3,9 5,0 4,5 6,5 6,0LITUANIA 9,0 5,9 6,9 4,4 5,9 6,0LUXEMBOURG 9,4 5,9 6,4 5,2 4,2 5,8MACEDONIA 8,4 5,1 3,6 3,9 6,4 5,4MALTA 8,7 4,8 5,3 0,2 5,4 4,3MOLDOVA 7,6 6,0 5,8 2,9 7,1 5,6OLANDA 9,6 6,0 6,1 5,8 4,7 6,1NORVEGIA 9,7 8,1 7,4 7,5 4,5 7,0UCRAINA 8,7 5,5 7,6 2,7 5,5 5,5AUSTRIA 9,5 6,3 7,1 6,8 4,7 6,6POLONIA 9,0 4,9 5,6 3,2 5,5 5,3PORTUGALIA 9,4 5,7 5,9 4,5 6,2 6,0SERBIA & MUNTENEGRU 8,6 4,6 4,9 3,1 6,1 5,2SLOVENIA 9,4 5,5 7,1 3,1 5,6 5,6SLOVACIA 8,9 5,5 6,9 4,3 5,8 5,9SPANIA 9,7 4,9 6,1 4,2 5,5 5,7REPUBLICA CEHĂ 9,2 4,8 6,9 4,2 4,5 5,5REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 9,5 6,8 6,7 4,5 4,5 5,9BELARUS 8,6 6,9 7,3 3,3 5,6 5,8SUEDIA 9,7 6,7 7,2 7,1 4,9 6,8ELVEȚIA 9,5 7,0 7,3 6,8 5,6 6,9

Sursa: http://www.romaniadurabila.net/list - rom.htm

Tabel nr. 12 - Lista WTO pentru sectorul de bunuri şi servicii de mediu (conform metodologie Eurostat/INS)

Înscrierea în lista WTO Descriere Domeniul de mediu în cadrul EGSS 1,2 Pyretrum CReMA 13C 5,6,50 Ceară vegetală şi animală CReMA 13C 7 Diatomită CEPA 1 17, 18 Gaz natural lichefiat şi gaz petrolier lichefiat CEPA 1 38 Apă oxigenată CEPA 2 39-41 Metanol CEPA 1, CReMA 13A 44-45 Fertilizatori de origine animală sau vegetală CEPA 4 46 Coloranţi de origine vegetală sau animală CEPA 3, CReMA 13A48, 57 Chimicale pentru dispersarea uleiului împrăştiat în apă CEPA 4

49 Preparate tensionactive biodegradabile pentru emulsifierea hidrocarburilor în apă şi sol CEPA 4

53 Agenţi biologici pentru controlul dăunătorilor CEPA4, CEPA 6 57 Biodisel CReMA 13a 57 Inhibitori de nitrificare CEPA 4, CEPA 1 58 Polymeri naturali CEPA 3, CReMA 13a 67,72 Panouri izolate fonic şi ecrane folosite în aer liber CEPA 5 75, 76, 145, 146 Pisoare fără apă, closete uscate CReMA 10, CEPA 2 77 Panouri solare colectoare CReMA13a,CReMA 13b 78 Grindă plutitoare (pentru deversările de ulei) CEPA 4 81 Cauciuc natural CReMA 13c 60-63, 79, 80, 159-163, 189-191, 195 Deşeuri şi resturi CEPA 3 102 Fibre vegetale CEPA 3 113-115 Pâslă CEPA 5 121-122 Plase de pescuit CEPA 6 132, 133, 154, 155 Minerale şi alte materiale pentru izolaţii CEPA 5, CReMA 13b 134 Rezervoare septice CEPA 2 150 Unităţi din sticlă izolate multistrat CEPA 5, CReMA 13b 166, 168, 169, 302,-304 Energie din deşeuri CReMA 13a, CEPA 3 183 Încălzire solară CReMA 13b

206, 208, 249 Instalaţii pentru distilat şi rectificat (echipament utilizat pentru obţinerea biogazului) CReMA 13a

216 Tobe de eşapament şi amortizoare pentru motoare CEPA 5 218-221 Turbine hidraulice CReMA 13a 27 Sisteme de pompare eoliene CReMA 13b 240, 250, 309, 311 de căldură CReMA 13b 244, 245, 322-325 Incineratoare de gunoi CReMA 13b, CEPA 3 247 Încălzitoare solare pentru apă CReMA 13b 249 Instalaţii pentru reciclarea solvenţilor CEPA 3249 Sisteme de desalinizare a apei de mare CReMA 10 286 Echipament pentru reciclarea asfaltului CReMA 13c 295 Robinete (care reduc cantitatea de apă folosită) CReMA 10

310-314 Motoare electrice (folosite la producerea energiei regenerabile) CReMA 13a

341-342 Lămpi fluorescente CReMA 13b 344 Celule solare CReMA 13a 360-362 Vehicule electrice CEPA 1 363 Sisteme de producere a compostului CEPA 3 364 Vehicule pentru eliminarea deşeurilor CEPA 3 367 Atenuatoare de zgomot şi ţevi de eşapament CEPA 5 382-383 Barje (pentru recuperarea petrolului deversat) CEPA 4 384-385 Oglinzi (pentru producerea de energie solară) CReMA 13a

Anexa 2

Lista ocupaţiilor posibil verziAnaliza COR

http://www.mmuncii.ro/nou/index.php/ro/munca/c-o-r/20-munca/c-o-r/46-cor-isco-08

Definiția propusă pentru „loc de muncă verde”:

„Loc de muncă verde - o activitate (producerea de bunuri, tehnologii, servicii etc.) care:

- măsoară, controlează, restabileşte, previne, tratează, minimizează, cercetează şi sensibilizează (educare, instruire, informare, comunicare) în legătură cu daunele aduse mediului cu privire la apă, aer şi sol, precum şi probleme legate de deşeuri, zgomot, biodiversitate şi peisaje (tehnologii „mai curate”, bunuri şi servicii care previn sau minimizează poluarea)

- măsoară, controlează, restabileşte, previne, minimizează sau cercetează şi sensibilizează (educare, instruire, informare, comunicare) în legătură cu epuizarea resurselor naturale (tehnologii cu eficienţă în utilizarea resurselor, precum şi bunuri şi servicii care minimizează folosirea resurselor naturale)

- 50% din timpul de lucru să fie alocat unei activităţi care ca scop cel mai sus menţionat”

Protecția mediului: a) protecția aerului înconjurător și a climatului b) gestionarea apelor reziduale c) gestionarea deșeurilor d) protecția și remedierea solului, a apelor subterane și de suprafață e) reducerea de zgomot și vibrații f) protecția biodiversității și a peisajului g) protecția împotriva radiațiilor h) cercetare și dezvoltare i) alte activități de protecție a mediului. Managementul/gestionarea resurselor ar putea include gestionarea: a) apelor b) resurselor forestiere c) florei și faunei sălbatice d) resurselor energetice e) resurselor minerale f) cercetării și dezvoltării g) altor activități de management al resurselor naturale.

Agenda culorilor:

Ocupaţii verzi - în descrierea grupelor majore/minore au ca scop protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice

Ocupaţii care prin natura activităţilor desfăşurate ar putea fi încadrate în categoria celor verzi - în descrierea grupelor majore/minore nu au ca scop protecţia mediului, dar ar putea fi încadrate în conceptul/categoria celor „verzi” dacă activităţile realizate sunt orientate către protecţia mediului - de exemplu ministrul Mediului, un subsecretar de stat în Ministerul Mediului, un profesor care predă noţiuni de protecţia mediului, un şef birou în administraţia (ex. Agenţia pentru Protecţia Mediului) şi care are ca responsabilităţi activităţi legate de protecţia mediului, etc.

1111 Legislatori, membri ai executivuluiLegislatorii și membrii executivului stabilesc, formulează și coordonează direct implementarea politicilor naționale, regionale sau locale ale Guvernului și ale agențiilor guvernamentale internaționale și determină, ratifică, modifică sau abrogă legile, regulile și reglementările publice. 111134 ministru111135 ministru consilier111136 ministru de stat111140 subsecretar de stat

1112 Înalţi conducători ai administraţiei publiceÎnalții conducători ai administrației publice asigură consiliere pe probleme de politică, supraveghează interpretarea și implementarea politicilor guvernamentale și a legislației de către departamentele și agențiile guvernamentale, își reprezintă țara în străinătate și acționează în numele acesteia sau îndeplinesc sarcini similare în cadrul organizațiilor interguvernamentale. Aceștia planifică, organizează, coordonează direct, controlează și evaluează activitățile generale ale departamentelor, consiliilor, agențiilor sau comisiilor la nivel municipal ori local, regional și național, în conformitate cu legislația și politicile stabilite de către organismele legislative și guvernamentale.111201 consilier diplomatic111202 consilier guvernamental111203 consilier și consultant juridic111204 consilier instituții publice111205 consilier al ministrului111206 consul general111207 director instituție publică111208 director adjunct instituție publică111209 director de cabinet111210 director general instituție publică111211 consilier economic111212 inspector de stat șef111213 inspector-șef în administrația publică111214 magistrat-asistent-șef111215 notar-șef111216 notar-șef adjunct111217 secretar-șef notariat111218 prefect111219 secretar general111220 șef birou instituție publică111221 șef cabinet111222 șef birou senatorial111223 șef departament111224 șef protocol de stat111225 șef serviciu instituție publică111226 subprefect111227 viceguvernator111228 președinte instituție publică111229 consilier prezidențial111230 consilier parlamentar111231 vicepreședinte instituție publică111232 atașat diplomatic111233 consul111234 secretar diplomatic111235 viceconsul111236 consultant prezidențial și guvernamental

111237 secretar general Academie111238 director general adjunct111239 investigator șef111240 inspector șef teritorial

1120 Directori generali, directori executivi şi asimilaţiDirectorii generali și directorii executivi formulează și revizuiesc politicile și planifică, coordonează (direct) și evaluează activitățile generale ale întreprinderilor sau organizațiilor (cu excepția organizațiilor specializate și departamentelor guvernamentale), cu sprijinul altor manageri (directori), de obicei în cadrul liniilor (directoare) stabilite de către consiliul de administrație sau organismele de conducere, în fața cărora sunt responsabili pentru operațiunile întreprinse și rezultatele aferente acestora.112001 comandant/ comandant adjunct aviație112002 comandant port, flotă112003 decan, rector, prorector, prodecan112004 director societate comercială112005 director adjunct societate comercială112006 inspector general școlar112007 director științific cercetare-dezvoltare112008 inspector sanitar șef112009 medic (farmacist) director112010 medic (farmacist) director adjunct112011 director general societate comercială112012 director general adjunct societate comercială112013 director de program112014 director general regie autonomă112015 director general adjunct regie autonomă112016 director control risc112017 director comercial112018 director vânzări112019 director/ director adjunct, inspector-șef112020 director economic112021 director magazin112022 șef corp executori bancari112023 director sucursală112024 director tehnic112025 director general institut național de cercetare-dezvoltare112026 director incubator tehnologic de afaceri112027 director departament cercetare-dezvoltare112028 manager general112029 manager112030 șef cancelarie112031 director de societate comercială agricolă112032 antreprenor în economia socială112033 director resurse umane112034 inspector școlar general adjunct112035 director casa corpului didactic112036 manager de întreprindere socială112037 producător general

1219 Directori de întreprinderi şi conducători din domeniul administrativ neclasificaţi în grupele de bază anterioareAceastă grupă de bază include servicii de afaceri și managerii administrativi care nu sunt clasificați în grupele de bază anterioare din grupa minoră 121 - Directori de întreprinderi și conducători din domeniul administrativ.

121901 șef serviciu121902 șef atelier121903 șef secție121904 șef birou121905 procuror șef birou/ serviciu121906 șef birou/ serviciu administrativ121907 registrator coordonator121908 registrator-șef121909 grefier-șef (judecătorie, parchet)121910 grefier șef de secție (curte de apel, tribunal, parchete)121911 prim-grefier121912 șef laborator criminalistică121913 șef proces fabricație121914 șef secțiune tehnică121915 șef linie fabricație121916 responsabil industrializare produs121917 șef grup funcțional etnic

1223 Conducători în domeniul cercetării şi dezvoltăriiConducătorii din domeniul cercetării și dezvoltării planifică și coordonează direct activitățile de cercetare și dezvoltare ale unei întreprinderi sau organizații ori ale întreprinderilor care furnizează servicii similare pentru alte organizații sau întreprinderi.122301 arhitect-șef122302 geolog-șef122303 secretar științific122304 șef formație lucrări geologice122305 șef formație cercetare-dezvoltare122306 meteorolog-șef122307 director filială cercetare-proiectare122308 șef atelier ediție, multiplicare, expediție122309 șef proiect cercetare-proiectare122310 șef secție cercetare-proiectare122311 șef atelier cercetare-proiectare122312 responsabil CTE (control tehnic-economic) în cercetare-proiectare122313 director proiect122314 șef proiect/ program122315 inspector-șef inspecția meteorologică națională

311 Conducători de unităţi din agricultură şi silviculturăConducătorii de unități din agricultură și silvicultură planifică, conduc și coordonează producția pe scară largă a activităților din agricultură, horticultură și silvicultură, cum ar fi plantații, ferme mari, ferme colective și cooperative agricole pentru creșterea și recoltarea culturilor, înmulțirea și creșterea efectivelor de animale.131101 hidrometeorolog-șef131102 inginer-șef agricultură și silvicultură131103 inspector general vânătoare131104 medic veterinar șef131105 șef centru protecția plantelor și mediului131106 șef centru reproducția și selecția animalelor131107 șef district, centru, ocol silvic131108 șef circumscripție sanitar-veterinară și control al alimentelor131109 șef complex zootehnic131110 șef fazanerie131111 șef fermă agricolă (agrozootehnică)

131112 șef laborator analize pedologice131113 șef oficiu cadastru131114 șef parchet131115 șef pepinieră silvicolă, pomicolă, viticolă131116 șef stație hidrologică, meteorologică și incubație131117 șef stație producție, exploatare, întreținere în agricultură131118 șef stație vinificație131119 șef stație lucrări de irigație și ameliorare a solului131120 inspector veterinar șef131121 șef secție mecanizare131122 conducător întreprindere mică - patron (girant) în agricultură și silvicultură

1312 Conducători de unităţi din domeniul acvaculturii şi pescuituluiConducătorii de unități din domeniul acvaculturii și pescuitului planifică, conduc și coordonează producția pe scară largă a operațiilor din acvacultură și de pescuit pentru prinderea și recoltarea de pește și crustacee și creșterea peștilor și crustaceelor sau a altor forme de viață acvatică, destinate vânzării ori eliberate în apă proaspătă sau sărată.131201 șef păstrăvărie131202 inginer-șef piscicultură și vânătoare131203 conducător întreprindere mică - patron (girant) în piscicultură și vânătoare

1322 Conducători de unităţi din industria extractivăConducătorii din industria extractivă planifică, conduc și coordonează activitățile de producție din domeniul minier, al exploatărilor carierelor de piatră și al extracției petrolului și gazului.132201 inginer-șef industria extractivă132202 șef atelier industria extractivă132203 șef sector industria extractivă132204 șef modul în industria extractivă132205 șef secție industrie extractivă132206 șef serviciu industrie extractivă132207 șef birou industrie extractivă132208 manager securitate instalații industria extractivă132209 conducător întreprindere mică - patron (girant) industrie extractivă132210 inginer- șef exploatare nucleară132211 inginer- șef radioprotecție132212 șef unități miniere132213 șef brigadă exploatare minieră132214 inspector- șef conservarea energiei132215 șef centru prelucrare132216 șef laborator control tehnic de calitate a combustibilului nuclear132217 șef serviciu tehnic și componente nucleare132218 șef serviciu termochimic132219 șef uzină, centrală electrică, gaze, apă132220 șef centrală electrică, gaze și apă132221 șef atelier reparații capitale132222 inspector general industria petrolieră132223 șef formație industria petrolieră/ petrochimică132224 șef instalație petrolieră132225 șef laborator industria petrolieră132226 șef stație epurare ape reziduale132227 supervizor geolog și foraj132228 șef formație în industria de mașini și echipamente

132229 șef/ șef adjunct stație electrică132230 șef/ șef adjunct centru exploatare rețele electrice132231 șef dispecer energetic central (DEC)132232 șef dispecer energetic teritorial (DET)132233 șef formație la fabricarea armamentului și muniției132234 șef schimb132235 șef formație

1323 Conducători de unităţi din domeniul construcţiilorConducătorii de unități din domeniul construcțiilor planifică, conduc și coordonează proiectele de construcții privind lucrări civile, clădiri și locuințe.132301 ajutor șef brigadă în construcții132302 inginer- șef în construcții132303 conducător antrepriză construcții-montaj132304 șef atelier în construcții132305 șef brigadă complexă sau specializată132306 șef laborator în construcții132307 șef lot132308 șef șantier132309 șef sector (secție) drumuri-poduri132310 șef secție producție, exploatare, întreținere, reparații în construcții și lucrări publice132311 șef serviciu în construcții132312 șef birou în construcții132313 șef sector exploatare îmbunătățiri funciare132314 șef sistem exploatare îmbunătățiri funciare132315 conducător întreprindere mică - patron (girant) în construcții

1439 Conducători ai altor tipuri de unităţi de servicii neclasificaţi în grupele de bazăanterioareAceastă grupă de bază se referă la conducătorii ce planifică, conduc și coordonează furnizarea de servicii și care nu sunt clasificați în subgrupa majoră 13 - Conducători de unități din industrie și servicii sau în altă parte în subgrupa majoră 14 - Conducători de unități din industria hotelieră, comerț și alte servicii. De exemplu, managerii de agenții de turism, centre de conferințe, centre de contact și centre comerciale sunt clasificați aici.143901 șef atelier decorator143902 șef agenție/ oficiu turism143903 șef unitate elementară de lucru143904 șef atelier presă143905 șef laborator conservare-restaurare opere de artă143906 șef serviciu control tehnic presă143907 conducător de întreprindere mică - patron (girant) în turism143908 manager în activitatea de turism143909 director de agenție de turism tour-operatoare/ detailistă/ filială/ sucursală143910 director centru informare turistică143911 director de departament organizare evenimente143912 conducător de pensiune turistică (rurală, agroturistică, montană)143913 șef serviciu stație, tură meteo143914 șef centru meteo aeronautic143915 șef birou/ stație/ tură meteo aeronautic/ de aerodrom143916 șef Centru Național pentru Protecția Meteorologică a Navigației Aeriene143917 șef echipă intervenții și supraveghere echipamente în serviciile de trafic aerian143918 director de departament ticketing

2112 MeteorologiMeteorologii pregătesc pe termen lung sau scurt prognoza meteo utilizată în aviație, transport maritim, agricultură și alte domenii, precum și pentru informarea publicului larg. Aceștia desfășoară activități de cercetare

legate de compoziția, structura și dinamica atmosferei.211201 meteorolog (studii superioare)211202 meteorolog previzionist211203 climatolog211204 meteorolog aeronautic211205 consilier/ expert în meteorologie și domenii conexe211206 asistent meteorolog211207 meteorolog aeronautic prognozist211208 coordonator intervenții active în atmosferă211209 cercetător în meteorologie211210 asistent de cercetare în meteorologie

2114 Geologi şi geofizicieniGeologii și geofizicienii efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințele științifice referitoare la geologie și geofizică în domenii cum ar fi exploatarea și extracția petrolului, a gazului natural și a mineralelor, conservarea apei, construcțiile civile, telecomunicațiile și navigația, precum și evaluarea și diminuarea efectelor asupra mediului ale proiectelor de dezvoltare și de eliminare a deșeurilor.211401 consilier geolog211402 expert geolog211403 inspector de specialitate geolog211404 referent de specialitate geolog211405 consilier geofizician211406 expert geofizician211407 inspector de specialitate geofizician211408 referent de specialitate geofizician211409 consilier hidrogeolog211410 expert hidrogeolog211411 inspector de specialitate hidrogeolog211412 referent de specialitate hidrogeolog211413 consilier hidrolog211414 expert hidrolog211415 inspector de specialitate hidrolog211416 referent de specialitate hidrolog211417 consilier pedolog211418 expert pedolog211419 inspector de specialitate pedolog211420 referent de specialitate pedolog211421 inginer geolog211422 geolog211423 geofizician211424 hidrolog211425 pedolog211426 cercetător în geologie211427 asistent de cercetare în geologie211428 cercetător în geologie tehnică211429 asistent de cercetare în geologie tehnică211430 cercetător în geofizică211431 asistent de cercetare în geofizică211432 cercetător în mineralogia tehnică și experimentală211433 asistent de cercetare în mineralogia tehnică și experimentală211434 cercetător în geochimie211435 asistent de cercetare în geochimie

211436 cercetător în geologie petrolieră211437 asistent de cercetare în geologie petrolieră211438 cercetător în geodezie211439 inginer de cercetare în geodezie211440 asistent de cercetare în geodezie211441 cercetător în cadastru211442 inginer de cercetare în cadastru211443 asistent de cercetare în cadastru211444 cercetător științific în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei și gospodăririi apelor211445 asistent de cercetare științifică în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei și gospodăririi apelor211446 hidrogeolog

2131 Biologi, botanişti, zoologi şi asimilaţiBiologii, botaniștii, zoologii și asimilații studiază organismele vii și interacțiunile dintre ele și cu mediul înconjurător și aplică aceste cunoștințe pentru a rezolva probleme privind sănătatea umană și ale mediului înconjurător. Aceștia lucrează în domenii diverse cum ar fi botanică, zoologie, ecologie, biologie marină, genetică, imunologie, farmacologie, toxicologie, fiziologie, bacteriologie și virusologie.213101 consilier biolog213102 expert biolog213103 inspector de specialitate biolog213104 referent de specialitate biolog213105 consilier botanist213106 expert botanist213107 inspector de specialitate botanist213108 referent de specialitate botanist213109 consilier zoolog213110 expert zoolog213111 inspector de specialitate zoolog213112 referent de specialitate zoolog213113213114 biolog213115 zoolog213116 botanist213117 consilier bacteriologie213118 expert bacteriologie213119 inspector de specialitate bacteriolog213120 referent de specialitate bacteriolog213121 consilier biochimist213122 expert biochimist213123 inspector de specialitate biochimist213124 referent de specialitate biochimist213125 consilier farmacolog213126 expert farmacolog213127 inspector de specialitate farmacolog213128 referent de specialitate farmacolog213129 consilier microbiolog213130 expert microbiolog213131 inspector de specialitate microbiologie213132 referent de specialitate microbiolog213133 farmacolog213134 bacteriolog213135 microbiolog213136 cercetător în biologie213137 asistent de cercetare în biologie

213138 cercetător în microbiologie-bacteriologie213139 asistent de cercetare în microbiologie-bacteriologie213140 cercetător în biologie chimie213141 asistent de cercetare în biologie chimie213142 cercetător în botanică213143 asistent de cercetare în botanică213144 cercetător în domeniul zoologic213145 asistent de cercetare în domeniul zoologic213146 cercetător în ecologie și protecția mediului213147 asistent de cercetare în ecologie și protecția mediului213148 cercetător în ingineria genetică213149 asistent de cercetare în ingineria genetică213150 cercetător în antropologie biologică213151 asistent de cercetare în antropologie biologică213152 inginer biotehnolog

2132 Consultanţi în agricultură, silvicultură şi pescuitConsultanții în agricultură, silvicultură și piscicultură studiază și furnizează asistență și consiliere în domeniul agricol, silvicultură și piscicultură, incluzând cultivarea, fertilizarea, recoltarea, eroziunea solului și compoziția acestuia, prevenirea bolilor, nutriție, rotația culturilor și marketing. Aceștia dezvoltă tehnici pentru creșterea productivității, studiază și dezvoltă planuri și politici pentru administrarea terenului și a pescuitului.213201 consilier inginer agronom213202 expert inginer agronom213203 inspector de specialitate inginer agronom213204 referent de specialitate inginer agronom213205 consilier inginer horticol213206 expert inginer horticol213207 inspector de specialitate inginer horticol213208 referent de specialitate inginer horticol213209 consilier inginer zootehnist213210 expert inginer zootehnist213211 inspector de specialitate inginer zootehnist213212 referent de specialitate inginer zootehnist213213 subinginer agronom213214 subinginer zootehnist213215 inginer tehnolog în zootehnie213216 proiectant inginer în agricultură213217 proiectant inginer în zootehnie213218 proiectant inginer în silvicultură213219 consilier inginer silvic213220 expert inginer silvic213221 inspector de specialitate inginer silvic213222 referent de specialitate inginer silvic213223 inginer îmbunătățiri funciare213224 inginer/ subinginer silvic213225 inginer agronom213226 inginer zootehnist213227 consultant tehnic în producția de cereale, plante tehnice și furaje213228 subinginer îmbunătățiri funciare213229 agent agricol213230 brigadier silvic213231 pădurar213232 tehnician agronom - exploatare213233 tehnician zootehnist - exploatare

213234 tehnician silvic - exploatare213235 clasificator carcase213236213237 administrator bunuri agricole213238 consultant afaceri în agricultură213239 cercetător în agricultură213240 inginer de cercetare în agricultură213241 asistent de cercetare în agricultură213242 inginer de cercetare în pedologie-agrochimie213243 asistent de cercetare în pedologie-agrochimie213244 cercetător în pedologie-agrochimie213245 cercetător în horticultură213246 inginer de cercetare în horticultură213247 asistent de cercetare în horticultură213248 cercetător în agromontanologie213249 inginer de cercetare în agromontanologie213250 asistent de cercetare în agromontanologie213251 cercetător în silvicultură213252 inginer de cercetare în silvicultură213253 asistent de cercetare în silvicultură213254 cercetător în zootehnie213255 asistent de cercetare în zootehnie213256 cercetător în biotehnologie pentru agricultură213257 asistent de cercetare în biotehnologie pentru agricultură

2133 Specialişti în domeniul protecţiei mediuluiSpecialiștii în domeniul protecției mediului studiază și evaluează efectele asupra mediului ale activității umane, cum ar fi poluarea aerului, a apei și poluarea fonică, contaminarea solului, schimbările climatice, efectele deșeurilor toxice, precum și epuizarea și degradarea resurselor naturale. Aceștia dezvoltă planuri și soluții pentru a proteja, conserva, restaura, reduce și a preveni deteriorarea continuă a mediului.213301 expert ecolog213302 inspector de specialitate ecolog213303 referent de specialitate ecolog213304 inginer ecolog213305 ecolog213306 specialist arii protejate213307 inspector de specialitate în gospodărirea apelor213308 consilier ecolog

2141 Ingineri tehnologi şi de producţieInginerii tehnologi și de producție conduc cercetări și proiectează, organizează și supervizează construirea, funcționarea și întreținerea instalațiilor. Aceștia stabilesc programe pentru coordonarea activităților de producție, de evaluare a eficienței costurilor și a siguranței.214101 inginer confecții piele și înlocuitori214102 inginer textile, pielărie214103 inginer tricotaje, confecții214104 subinginer textile, pielărie214105 proiectant inginer textile, pielărie214106 consilier inginer textile, pielărie214107 expert inginer textile, pielărie214108 inspector specialitate inginer textile, pielărie214109 referent de specialitate inginer textile, pielărie214110 conceptor/ conceptor CAO214111 specialist încercări componente vehicule/ grup motopropulsor/ optimizare

energetică/ sisteme de măsurare214112 specialist documentație studii214113 instructor sistem de producție214114 metodist214115 responsabil afacere214116 manager de clădire214117 inginer industrializarea lemnului214118 subinginer industrializarea lemnului214119 consilier inginer industrializarea lemnului214120 expert inginer industrializarea lemnului214121 inspector de specialitate inginer industrializarea lemnului214122 referent de specialitate inginer industrializarea lemnului214123 cercetător în tehnologia prelucrării produselor agricole214124 inginer de cercetare în tehnologia prelucrării produselor agricole214125 asistent de cercetare în tehnologia prelucrării produselor agricole214126 cercetător în pescuit și acvacultură214127 inginer de cercetare în pescuit și acvacultură214128 asistent de cercetare în pescuit și acvacultură214129 specialist în domeniul calității214130 auditor în domeniul calității214131 analist calitate214132 analist măsurători metrologice214133 analist studiul materialelor214134 consultant sistem de calitate214135 logistician gestiune flux214136 programator fabricație/ lansator fabricație214137 documentarist ordonanțare logistică214138 auditor energetic pentru clădiri

2142 Ingineri constructoriInginerii constructori conduc cercetări, consiliază, proiectează și coordonează direct activitatea de construcții, gestionează funcționarea și întreținerea structurilor de inginerie civilă sau studiază și oferă consultanță cu privire la aspectele tehnologice ale anumitor materiale.214201 inginer construcții civile, industriale și agricole214202 subinginer construcții civile, industriale și agricole214203 inginer instalații pentru construcții214204 inginer căi ferate, drumuri și poduri214205 inginer construcții hidrotehnice214206 inginer constructor instalații214207 proiectant inginer instalații214208 proiectant inginer construcții214209 consilier inginer construcții214210 expert inginer construcții214211 inspector de specialitate inginer construcții214212 referent de specialitate inginer construcții214213 conducător de lucrări civile214214 diriginte șantier (studii superioare)214215 cercetător în construcții civile, industriale și agricole214216 inginer de cercetare în construcții civile, industriale și agricole214217 asistent de cercetare în construcții civile, industriale și agricole214218 cercetător în construcții de căi ferate, drumuri și poduri214219 inginer de cercetare în construcții de căi ferate, drumuri și poduri214220 asistent de cercetare în construcții de căi ferate, drumuri și poduri

214221 cercetător în construcții hidrotehnice214222 inginer de cercetare în construcții hidrotehnice214223 asistent de cercetare în construcții hidrotehnice214224 inginer de cercetare în ingineria sanitară și protecția mediului214225 cercetător în construcții miniere214226 inginer de cercetare în construcții miniere214227 asistent de cercetare în construcții miniere214228 cercetător în instalații214229 inginer de cercetare în instalații214230 asistent de cercetare în instalații214231 cercetător în știința și ingineria materialelor oxidice214232 inginer de cercetare în ingineria materialelor oxidice214233 asistent de cercetare în ingineria materialelor oxidice214234 responsabil tehnic cu urmărirea curentă a comportării construcțiilor214235 specialist în urmărirea comportării construcțiilor214236 expert în monitorizarea comportării construcțiilor

2143 Ingineri în domeniul protecţiei mediuluiInginerii în domeniul protecției mediului conduc cercetări, consiliază, proiectează și coordonează activitatea de implementare a soluțiilor pentru prevenirea, controlarea și remedierea efectelor negative ale activității umane asupra mediului înconjurător, utilizând o varietate de discipline inginerești. Aceștia coordonează efectuarea de evaluări ale mediului privind proiectele de construcții și de inginerie civilă și aplică principii de inginerie pentru a controla poluarea, reciclarea și eliminarea deșeurilor.214301 cercetător în centrale hidroelectrice în ingineria mediului214302 inginer de cercetare în centrale hidroelectrice în ingineria mediului214303 asistent de cercetare în centrale hidroelectrice în ingineria mediului

2149 Ingineri şi asimilaţi neclasificaţi în grupele de bază anterioareAceastă grupă de bază cuprinde specialiștii ingineri neclasificați în grupa minoră 214 - Ingineri (exclusiv în electrotehnologie) sau în grupa minoră 215 - Ingineri în electrotehnologie. De exemplu, grupa include pe cei care desfășoară activități de cercetare, recomandă sau dezvoltă proceduri inginerești și soluții privind siguranța la locul de muncă, inginerie biomedicală, optică, materiale, producerea de energie nucleară și explozibile.214901 inginer prelucrarea sticlei și ceramicii214902 subinginer prelucrarea sticlei și ceramicii214903 inginer materiale de construcții214904 subinginer materiale de construcții214905 consilier inginer prelucrarea sticlei și ceramicii214906 expert inginer prelucrarea sticlei și ceramicii214907 inspector de specialitate inginer prelucrarea sticlei și ceramicii214908 referent de specialitate inginer prelucrarea sticlei și ceramicii214909 proiectant inginer ceramică, sticlă214910 chimist în materiale oxidice (sticlă, ceramică)214911 subinginer tehnologia celulozei și hârtiei214912 proiectant inginer celuloză și hârtie214913 consilier inginer tehnologia celulozei și hârtiei214914 expert inginer tehnologia celulozei și hârtiei214915 inspector de specialitate inginer tehnologia celulozei și hârtiei214916 referent de specialitate inginer tehnologia celulozei și hârtiei214917 cercetător în informatică214918 asistent de cercetare în informatică214919 cercetător în filatură-țesătorie214920 inginer de cercetare în filatură-țesătorie

214921 asistent de cercetare în filatură-țesătorie214922 cercetător în tricotaje-confecții textile214923 inginer de cercetare în tricotaje-confecții textile214924 asistent de cercetare în tricotaje-confecții textile214925 cercetător în tehnologia chimică a produselor textile, pieii, blănurilor și înlocuitorilor214926 inginer de cercetare în tehnologia chimică a produselor textile, pieii, blănurilor și înlocuitorilor214927 asistent de cercetare în tehnologia chimică a produselor textile, pieii, blănurilor și înlocuitorilor214928 cercetător în confecții din piele și înlocuitori214929 inginer de cercetare în confecții din piele și înlocuitori214930 asistent de cercetare în confecții din piele și înlocuitori214931 cercetător în exploatări forestiere214932 inginer de cercetare în exploatări forestiere214933 asistent de cercetare în exploatări forestiere214934 inginer de cercetare în proiectarea mobilei și produselor finite din lemn214935 cercetător în prelucrarea lemnului214936 inginer de cercetare în prelucrarea lemnului214937 asistent de cercetare în prelucrarea lemnului214938 cercetător în tehnologie și echipamente neconvenționale214939 inginer de cercetare în tehnologie și echipamente neconvenționale214940 asistent de cercetare în tehnologie și echipamente neconvenționale214941 cercetător în tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafiei și fibrelor214942 inginer de cercetare în tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafiei și fibrelor214943 asistent de cercetare în tehnologia celulozei, hârtiei, poligrafiei și fibrelor214944 corespondent securitate - confidențialitate produs214945214946 expert achiziții publice214947 expert elaborare documentații tehnice de montaj214948 expert monitorizare și control lucrări de montaj214949 expert prevenire - reducere riscuri tehnologice214950 expert urmărire comportare în exploatare lucrări montaj214951 expert tehnic extrajudiciar214952 auditor de siguranță rutieră

2151 Ingineri electricieniInginerii electricieni desfășoară cercetări, oferă consultanță, proiectează și coordonează direct activitatea de construire și de exploatare a sistemelor electrice, a componentelor, a motoarelor și a echipamentelor, consiliază și coordonează activitatea de funcționare a acestora, de întreținere și de reparare a lor sau studiază și consiliază cu privire la aspectele tehnologice ale materialelor, produselor și proceselor de inginerie electrică.215101 dispecer energetic feroviar215102 dispecer centrală, hidrocentru, cascadă, dispecerate teritoriale215103 dispecer rețea distribuție215104 dispecer rețele de înaltă tensiune215105 inginer electroenergetică215106 radiochimist215107 subinginer electroenergetică215108 inginer energetică industrial215109 inginer termoenergetică215110 proiectant inginer electrotehnic215111 proiectant inginer energetician215112 inginer rețele electrice215113 subinginer rețele electrice215114 inginer hidroenergetică215115 inginer centrale nuclearoelectrice

215116 subinginer centrale termoelectrice215117 inginer exploatare instalații nucleare215118 proiectant subinginer electrotehnic215119 proiectant sisteme de securitate215120 șef tură dispecer energetic215121 cercetător în electrotehnică215122 inginer de cercetare în electrotehnică215123 asistent de cercetare în electrotehnică215124 cercetător în electrofizică215125 inginer de cercetare în electrofizică215126 asistent de cercetare în electrofizică215127 cercetător în metrologie215128 inginer de cercetare în metrologie215129 asistent de cercetare în metrologie215130 cercetător în electromecanică215131 inginer de cercetare în electromecanică215132 asistent de cercetare în electromecanică215133 cercetător roboți industriali215134 inginer de cercetare roboți industriali215135 asistent de cercetare roboți industriali215136 cercetător în centrale termoelectrice215137 inginer de cercetare în centrale termoelectrice215138 asistent de cercetare în centrale termoelectrice215139 cercetător în centrale nuclearoelectrice215140 inginer de cercetare în centrale nuclearoelectrice215141 asistent de cercetare în centrale nuclearoelectrice215142 cercetător în electroenergetică215143 inginer de cercetare în electroenergetică215144 asistent de cercetare în electroenergetică215145 cercetător în energetică industrială215146 inginer de cercetare în energetică industrială215147 asistent de cercetare în energetică industrială

2162 Arhitecţi în domeniul peisagisticArhitecții din domeniul peisagistic planifică și proiectează peisajele și spațiile deschise pentru proiecte cum ar fi parcuri, școli, instituții, drumuri, zone externe pentru amplasamente comerciale, industriale și rezidențiale, planifică și monitorizează construcția, întreținerea și restaurarea acestora.216201 arhitect peisagistică și amenajarea teritoriului

2164 Proiectanţi în domeniul urbanismului şi de sistematizare a traficuluiProiectanții din domeniul urbanismului și de sistematizare a traficului dezvoltă și implementează planuri și politici pentru utilizarea controlată a terenurilor rurale și urbane și pentru sistemele de trafic. Aceștia coordonează direct cercetări și oferă consiliere cu privire la factorii economici, de mediu și sociali care afectează utilizarea terenurilor și a fluxurilor de trafic.216401 urbanist216402 arhitect urbanism

23 Specialişti în învăţământSpecialiștii din învățământ predau teoria și practica uneia sau mai multor discipline la diferite niveluri de învățământ, coordonează cercetări și îmbunătățesc ori dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale referitoare la disciplinele specifice proprii și realizează lucrări științifice și cărți.

2310 Profesori universitari şi asimilaţi Profesorii universitari și asimilații acestora din învățământul superior pregătesc și predau cursuri și coordonează lucrări practice privind unul sau mai multe subiecte în cadrul unui curs stabilit la o universitate ori la o altă instituție de învățământ superior. Aceștia desfășoară activități de cercetare, pregătesc lucrări științifice și cărți. 231001 asistent universitar 231002 conferențiar universitar 231003 lector universitar 231004 preparator învățământul universitar 231005 profesor universitar 231006 expert centre de perfecționare

2320 Profesori în învăţământul profesionalProfesorii din învățământul profesional predau discipline tehnice sau profesionale în instituții de educație continuă și pentru elevii din școlile secundare și colegii. Aceștia pregătesc elevii pentru încadrarea în anumite ocupații sau domenii profesionale pentru care învățământul superior nu este necesar în mod normal. 232001 profesor în învățământul profesional și de maiștri

233 Profesori în învăţământul secundar Profesorii din învățământul secundar predau una sau mai multe discipline la nivel de învățământ secundar, excluzând disciplinele destinate să pregătească elevii pentru angajarea în anumite domenii profesionale.

2330 Profesori în învăţământul secundarProfesorii din învățământul secundar predau una sau mai multe discipline la nivel de învățământ secundar, excluzând disciplinele destinate să pregătească elevii pentru angajarea în anumite domenii profesionale. 233001 profesor în învățământul liceal, postliceal 233002 profesor în învățământul gimnazial

2341 Profesori în învăţământul primarProfesorii din învățământul primar predau o serie de discipline la nivelul învățământului primar. 234101 profesor în învățământul primar 234102 învățător 234103 institutor

2342 Educatori în învăţământul preşcolarEducatorii din învățământul preșcolar promovează dezvoltarea socială, fizică și intelectuală a copiilor sub vârsta necesară pentru școala primară, prin furnizarea de activități educative și distractive. 234201 profesor în învățământul preșcolar 234202 educatoare 234203 educator puericultor

2631 EconomiştiEconomiștii efectuează activități de cercetare, de monitorizare a datelor, de analizare a informațiilor și pregătesc rapoarte și planuri pentru a rezolva problemele economice și de afaceri, dezvoltă modele de analiză, explică și prognozează comportamentul economic. Aceștia oferă consiliere pentru afaceri grupurilor de interes și guvernelor pentru a formula soluții la problemele economice și de afaceri prezente sau viitoare.263101 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în management263102 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economie generală263103 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în economia mediului263104 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în comerț și marketing

263105 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în relații economice internaționale263106 consilier/ expert/ inspector/ referent/ economist în gestiunea economică263107 consultant în management263108 tehnician economist263109 inginer economist263110 inspector de concurență263111 administrator financiar (patrimoniu) (studii superioare)263112 cercetător economist în management263113 asistent de cercetare economist în management263114 cercetător economist în economia mediului263115 asistent de cercetare economist în economia mediului263116 cercetător economist în economia generală263117 asistent de cercetare economist în economia generală263118 cercetător economist în economie agroalimentară263119 asistent de cercetare economist în economie agroalimentară263120 cercetător economist în marketing263121 asistent de cercetare economist în marketing263122 cercetător economist în relații economice internaționale263123 asistent de cercetare economist în relații economice internaționale263124 cercetător economist în gestiunea economică263125 asistent de cercetare economist în gestiunea economică263126 secretar economic (studii superioare)

2632 Sociologi, antropologi şi asimilaţiSociologii, antropologii și asimilații acestora se ocupă cu investigarea și descrierea structurii societăților, originii și evoluției acestora, precum și interdependența dintre condițiile de mediu și activitățile umane. Aceștia oferă consiliere cu privire la aplicarea practică a rezultatelor lor în formularea politicilor economice și sociale.263201 sociolog263202 geograf263203 analist de mediu263204 analist în turism263205 analist teritorial263206 arheolog263207 cercetător de dezvoltare comunitară263208 cercetător în sociologie263209 asistent de cercetare în sociologie263210 cercetător în antropologie263211 asistent de cercetare în antropologie263212 cercetător în geografie263213 asistent de cercetare în geografie263214 cercetător în arheologie263215 asistent de cercetare în arheologie263216 cercetător în etnologie263217 asistent de cercetare în etnologie

3111 Tehnicieni în domeniul chimiei şi fiziciiTehnicienii în domeniul chimiei și fizicii îndeplinesc sarcini cu caracter tehnic ce ajută la activitatea de cercetare în chimie, fizică, geologie, geofizică, meteorologie și astronomie, precum și la dezvoltarea de aplicații industriale, medicale, militare și alte aplicații practice ale rezultatelor cercetării.311101 laborant chimist311102 tehnician chimist311103 laborant determinări fizico-mecanice

311104 tehnician determinări fizico-mecanice311105 laborant determinări geologice și geotehnice311106 laborant tehnică nucleară311107 tehnician meteorolog311108 tehnician geolog311109 tehnician hidrometru311110 prospector - prospecții geologice, geofizice311111 tehnician hidrolog311112 tehnician hidrogeolog311113 laborant operator centrale termice311114 metrolog311115 tehnician metrolog311116 asistent fizică și chimie311117 operator meteorolog311118 meteorolog aeronautic tehnician311119 operator specialist curățare chimică la schimbătoarele de căldură cu plăci

3112 Tehnicieni constructoriTehnicienii constructori execută sarcini cu caracter tehnic în domeniul cercetării ingineriei civile, proiectării, construcțiilor, exploatării, întreținerii și reparării clădirilor și altor structuri, cum ar fi alimentarea cu apă și sistemele de tratare a apelor reziduale, poduri, drumuri, baraje și aeroporturi.311201 maistru construcții civile, industriale și agricole311202 maistru normator311203 tehnician constructor311204 tehnician hidroameliorații311205 tehnician hidrotehnic311206 tehnician topometrist311207 tehnician proiectant în construcții311208 maistru instalator în construcții311209 tehnician instalații în construcții311210 diriginte șantier311211 tehnician laborant pentru lucrări de drumuri și poduri311212 tehnician în industria materialelor de construcții311213 maistru în industria materialelor de construcții311214 tehnician proiectant în industria materialelor de construcții311215 tehnician devize și măsurători în construcții311216 tehnician devizier311217 tehnician atașamentist

3116 Tehnicieni în chimie industrială şi petrochimieTehnicienii în chimie industrială și petrochimie îndeplinesc sarcini cu caracter tehnic care ajută în domeniul cercetării ingineriei chimice și în proiectarea, fabricarea, construirea, operarea, întreținerea și repararea instalațiilor din domeniul chimiei.311601 decontaminator311602 laborant apă și apă grea311603 laborant control dozimetrie311604 laborant petrolist/ industria chimică311605 maistru petrolist/ industria chimică311606 laborant apă potabilă311607 tehnician petrolist chimie industrială311608 laborant petrochimist311609 maistru la fabricarea muniției

3132 Operatori incineratoare şi uzine de tratare a apeiOperatorii la incineratoare și uzine de tratare a apei acționează și monitorizează sistemele de control computerizate și echipamentele similare din cadrul instalațiilor de tratare a deșeurilor lichide și solide, pentru a reglementa tratarea și eliminarea apelor reziduale și a deșeurilor, precum și din instalațiile de filtrare și tratare a apei, pentru a reglementa tratarea și distribuția apei.313201 operator la instalații de incinerare313202 operator hidraulic în alimentările cu apă313203 operator circuite rețea apă313204 mașinist la condiționarea aerului 313205 operator la tratarea apei tehnologice313206 operator mașini refrigeratoare (conservare prin frig)

3141 Tehnicieni în ştiinţele vieţii (exclusiv cei din medicină)Tehnicienii în științele vieții (exclusiv cei din medicină) asigură suport tehnic specialiștilor din științele vieții prin efectuarea de cercetări, analize și testări ale organismelor vii, precum și prin dezvoltarea și aplicarea de produse și procese care rezultă din activitatea de cercetare, în domenii cum ar fi gestionarea resurselor naturale, protecția mediului înconjurător, biologia plantelor și animalelor, microbiologia, biologia moleculară și a celulelor.314101 tehnician în bacteriologie314102 tehnician în biochimie314103 tehnician în hematologie314104 tehnician în serologie314105 tehnician în biologie314106 tehnician în protecția mediului (tehnician ecolog)314107 evaluator și auditor de mediu

3142 Tehnicieni în domeniul agriculturiiTehnicienii în domeniul agriculturii efectuează teste și experimente, asigură suport tehnic și științific oamenilor de știință din domeniul agriculturii, fermierilor și conducătorilor de ferme.314201 tehnician agronom - cercetare314202 tehnician zootehnist - cercetare314203 tehnician pedolog314204 operator însămânțări artificiale la animale

3143 Tehnicieni în domeniul silviculturiiTehnicienii din domeniul silviculturii efectuează activități tehnice și de supraveghere necesare susținerii cercetărilor în silvicultură și în gestionarea pădurilor, strângerea recoltelor, conservarea resurselor și protecția mediului înconjurător.314301 tehnician în industrializarea lemnului314302 tehnician proiectant în industrializarea lemnului314303 maistru în industrializarea lemnului314304 tehnician silvic-cercetare314305 tehnician în reconstrucția ecologică314306 tehnician cadastru forestier314307 tehnician amenajist314308 tehnician proiectant în reconstrucția ecologică

3257 Inspectori în domeniul protecţiei mediului şi sănătăţii ocupaţionale, asimilaţiInspectorii din domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale și asimilați verifică punerea în aplicare a normelor și reglementărilor referitoare la factorii de mediu care pot afecta sănătatea umană, siguranța la locul de muncă, precum și siguranța proceselor de producție a bunurilor și serviciilor. Aceștia pot implementa și evalua programe ce restabilesc sau îmbunătățesc condițiile sanitare și de siguranță, sub supravegherea unui specialist din domeniul sănătății.

325701 manager al sistemelor de management al calității325702 manager al sistemelor de management de mediu325703 auditor de mediu325704 expert/ specialist standardizare325705 monitor mediul înconjurător325706 inspector pentru conformare ecologică325707 asistent standardizare325708 manager al sistemului de management al riscului325709 manager al sistemului de management securitate și sănătate în muncă325710 responsabil de mediu325711 auditor de sistem de management pentru sănătate și securitate ocupațională325712 inspector protecția mediului325713 specialist în managementul deșeurilor325714 auditor în domeniul siguranței alimentare325715 manager în domeniul siguranței alimentare325716 auditor responsabilitate socială325717 responsabil al managementului responsabilității sociale325718 manager de responsabilitate socială325719 inspector sanitar325720 inspector protecție social325721 tehnician în securitate și sănătate în muncă325722 tehnician condiții de muncă și securitate325723 inspector în domeniul securității și sănătății în muncă325724 coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă (studii medii)325725 operator control nedistructiv pentru examinare vizuală325726 coordonator în materie de securitate și sănătate în muncă (studii medii)325727 specialist securitate și sănătate în muncă în domeniul servicii de întreținere și reparații autovehicule

(studii medii)325728 manager dezvoltare durabilă pentru mobilă sau componente

4322 Funcţionari de planificare şi urmărire a producţieiFuncționarii de planificare și urmărire a producției calculează cantitățile de materiale necesare la datele specificate pentru industria prelucrătoare, construcție și programe similare de producție, pregătesc și verifică graficul de desfășurare a producției.432201 dispecer432202 facturist432203 lansator produse432204 programator producție432205 dispecer operațiuni salubrizare

5113 GhiziGhizii însoțesc persoane sau grupuri de persoane în vizite, tururi de vizitare și excursii sau plimbări în locuri de interes turistic cum ar fi situri istorice, unități industriale și parcuri tematice. Aceștia descriu punctele de interes turistic și furnizează informații esențiale cu privire la caracteristicile interesante.511301 ghid de turism511302 ghid de turism intern (local)511303 ghid național de turism (tour-operator)511304 ghid de turism montan, drumeție montană511305 ghid galerii de artă/ interpret511306 ghid habitat natural floră, faună511307 ghid turism ornitologic511308 ghid turism speologic511309 ghid turism ecvestru511310 ghid de turism sportiv (alpinism și cățărări pe stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate

ultraușoare)

511311 ghid montan511312 ghid obiectiv cultural511313 însoțitor grup turistic511314 organizator activitate turism (studii medii)511315 ranger511316 custode pentru arii protejate511317 animator de hotel

6111 Agricultori şi lucrători calificaţi în culturi de câmp şi legumiculturăAgricultorii și lucrătorii calificați în culturi de câmp și legumicultură planifică, organizează și efectuează lucrări agricole necesare pentru creșterea și recoltarea diferitelor tipuri de culturi de câmp cum ar fi grâu și alte cereale, orez, sfeclă, trestie de zahăr, arahide, tutun sau alte culturi de câmp, cartofi, varză sau alte legume pentru vânzare sau livrare în mod regulat către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate sau în piețe.611101 agricultor611102 grădinar611103 legumicultor611104 lucrător calificat în culturi de câmp și legumicultură611105 agricultor pentru culturi de câmp ecologice

6112 Arboricultori şi pomicultoriArboricultorii și pomicultorii planifică, organizează și efectuează lucrări agricole pentru creșterea arborilor și arbuștilor și recoltarea fructelor, cum ar fi pomii fructiferi și nucii, arborii de ceai și cafea, vița de vie, arbuștii de afine, arborii de cacao și de cauciuc și pentru a colecta seva acestora, pentru vânzare sau livrare în mod regulat către cumpărătorii cu ridicata, organizații specializate ori în piețe.611201 arboricultor611202 ciupercar611203 florar-decorator611204 floricultor611205 peisagist - floricultor611206 lucrător calificat în floricultură și arboricultură611207 pomicultor

6210 Lucrători forestieri şi asimilaţiLucrătorii forestieri și asimilații acestora planifică, organizează și efectuează activități pentru cultivarea, conservarea și exploatarea pădurilor naturale și a plantațiilor forestiere.621001 cioplitor în lemn621002 carbonitor621003 fasonator mecanic (cherestea)621004 muncitor plantații și amenajare zonă verde621005 pepinierist621006 presator stuf621007 protecționist silvic621008 recoltator stuf621009 rezinator621010 șef coloană exploatare stuff621011 stivuitor și recepționer silvic621012 tăietor silvic621013 preparator mangal621014 mangalizator

7119 Muncitori constructori şi asimilaţi neclasificaţi în grupele de bază anterioareAceastă grupă de bază cuprinde muncitorii constructori și asimilații acestora care nu sunt clasificați în altă parte în grupa minoră 711 - Muncitori constructori și asimilați. De exemplu grupa de bază include lucrători în demolare, lucrători în întreținerea clopotnițelor, șemineurilor și coșurilor industriale, muncitori în ridicarea schelelor.

711901 muncitor hidrometru711902 pavator711903 săpător fântâni711904 asfaltator711905 cantonier711906 chesonier711907 constructor căi ferate711908 constructor linii tramvai711909 drenor canalist711910 fascinar711911 finisor terasamente711912 muncitor hidrogeolog711913 muncitor constructor șenal navigabil, lucrări hidrotehnice și portuare711914 șef echipă întreținere poduri metalice, viaducte și tuneluri711915 agent hidrotehnic711916 revizor cale sau puncte periculoase711917 meseriaș întreținere cale711918 șef echipă întreținere cale711919 meseriaț întreținere poduri metalice, viaducte și tuneluri711920 alpinist utilitar711921 laborant determinări fizico-mecanice pentru lucrări de drumuri și poduri711922 șef echipă întreținere cale metrou711923 șef echipă lucrări artă metrou711924 lucrător pentru drumuri și căi ferate711925 muncitor în tăieri structuri cu scule diamantate

7124 Montatori izolaţiiMontatorii de izolații termice și acustice aplică și repară materialele izolante pentru clădiri, cazane, conducte sau echipamente de refrigerare și de aer condiționat.712401 izolator fonic712402 izolator frigorific712403 izolator hidrofug712404 izolator lucrări speciale (antiacide și de protecție)712405 izolator termic712406 montator pereți și plafoane din ghips-carton712407 asamblator-montator profile aluminiu și geam termopan712408 confecționer geam termoizolator712409 confecționer tâmplărie din aluminiu și mase plastice712410 montator tâmplărie din aluminiu și mase plastice712411 confecționer-montator tâmplărie din aluminiu și mase plastice cu geamtermoizolator712412 montator materiale geosintetice712413 sudor geomembrană712414 montator geogrile712415 montator materiale geotextile și geocompozite

7126 Instalatori şi montatori de ţeviInstalatorii și montatorii de țevi asamblează, instalează, repară și întrețin sistemele de țevi, fitingurile și dispozitivele pentru sisteme de apă, gaz, drenaj, sisteme de canalizare și echipamente hidraulice și pneumatice.712601 detector pierderi apă și gaze712602 instalator apă, canal712603 instalator frigotehnist712604 instalator încălzire centrală și gaze712605 instalator rețele de distribuție/ transport fluide

712606 instalator ventilare și condiționare apă712607 verificator canale subterane712608 instalator centrale termice712609 instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze712610 instalator autorizat proiectare execuție și/ sau exploatare obiectiv/ sisteme de transport și înmagazinare-

stocare712611 instalator autorizat proiectare execuție și/ sau exploatare obiectiv/ sisteme de distribuție712612 instalator rețele termice și sanitare712613 operator instalații apă și canalizare712614 instalator pentru pompe de căldură712615 instalator pentru sisteme geotermale

7411 Electricieni construcţii şi asimilaţiElectricienii din construcții și asimilații acestora se ocupă cu instalarea, întreținerea și repararea sistemelor electrice de cabluri și a echipamentelor și dispozitivelor similare.741101 electrician în construcții741102 electrician de întreținere în construcții741103 instalator pentru sisteme fotovoltaice solare741104 instalator pentru sisteme termice solare741105 montator instalații solare741106 electrician constructor montator aparataj și cabluri de joasă tensiune741107 electrician constructor montator aparataj și cabluri de medie și înaltă tensiune741108 electrician constructor instalator aparatură de măsură și control741109 electrician constructor pentru probe și încercări funcționale741110 electrician în construcții civile și industriale

8189 Operatori la maşini şi utilaje neclasificaţi în grupele de bază anterioareAceastă grupă de bază include operatorii la utilajele și mașinile fixe neclasificați în altă parte în subgrupa majoră 81 - Operatori la mașini și instalații. De exemplu, grupa de bază include operatorii mașinilor care fabrică cabluri și funii înnădite.818901 operator la roboți industriali818902 operator la tratarea și epurarea apelor uzate818903 operator instalație de sortare și reciclare deșeuri menajere și asimilabile818904 operator generatoare terestre sonice și cu agent activ de însămânțare

9215 Muncitori forestieri necalificaţiMuncitorii forestieri necalificați execută sarcini simple și de rutină privind cultivarea și menținerea pădurilor naturale și a plantațiilor forestiere, precum și transportul buștenilor, tăierea și doborârea copacilor.921501 îngrijitor pomi921502 muncitor necalificat în silvicultură921503 tăietor manual lemn de foc

9312 Muncitori necalificaţi în lucrări publiceMuncitorii necalificați în lucrările publice execută sarcini de rutină legate de construcția și întreținerea drumurilor, căilor ferate, barajelor și altor proiecte de lucrări publice.931201 lucrător la amenajarea terenurilor sportive (amenajator bază sportivă)931202 îngrijitor spații verzi931203 muncitor necalificat la întreținerea de drumuri, șosele, poduri, baraje931204 săpător manual

9329 Muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare neclasificaţi în grupele de bază anterioareMuncitorii necalificați în industria prelucrătoare neclasificați în altă parte asistă la activitatea operatorilor de mașini și a asamblorilor și efectuează o varietate de sarcini manuale în industria prelucrătoare, exclusiv ambalarea și etichetarea produselor finite.932901 îmbuteliator fluide sub presiune932902 marcator piese932903 muncitor necalificat la ambalarea produselor sub formă de praf și granule932904 muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide932905 muncitor necalificat în industria confecțiilor932906 muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor932907 lucrător sortator deșeuri reciclabile932908 îmbuteliator gaz petrol lichefiat932909 muncitor în activitatea de gospodărire a șpanului932910 umplutor sifoane932911 muncitor necalificat în metalurgie932912 operator umplere recipiente GPL

9613 Măturători şi asimilaţiMăturătorii și asimilații acestora mătură și curăță străzile, parcurile, aeroporturile, gările și alte locuri publice.961301 lucrător pentru salubrizare căi publice961302 lucrător pentru salubrizare spații verzi961303 lucrător pentru salubrizare961304 lucrător utilaje specializate pentru salubrizare

9624 Muncitori necalificaţi pentru servicii de colectare/distribuţie a apei şi a lemnelor de focMuncitorii necalificați pentru servicii de colectare/distribuție a apei și a lemnelor de foc se ocupă cu colectarea apei și a lemnelor de foc și transportarea acestora pe jos sau folosind utilaje trase manual ori de animale.962401 vidanjor-curățitor canale962402 operator deratizare, dezinsecție, dezinfecție

ANEXA 3

Lista standardelor ocupaţionale posibil verziAnaliza listei ANC

http://www.anc.gov.ro/index.php?page=a

• Agent ecolog• Ecolog pentru arii protejate• Laborant analist de mediu• Muncitor hidrometru• Operator instalații de tratare, epurare apă uzataă• Ranger arii protejate• Responsabil de mediu• Tehnician analist de mediu• Tehnician conservare biodiversitate• Tehnician de monitorizare calitate factori de mediu• Tehnician gestiune date meteorologice• Tehnician hidrolog• Tehnician hidrometru• Tehnician meteorolog• Tehnician pentru evaluarea mediului• Tehnician instalații de tratare, epurare apă uzată• Tehnician peisagist • Muncitor peisagist • Muncitor pepinierist • Muncitor piscicol • Auditor de mediu • Coșar • Laborant analize apă • Lucrător pentru salubrizare • Lucrător utilaje speciale pentru salubrizare • Manager sistem de mediu • Specialist în managementul deșeurilor• Agricultor pentru culturi de câmp ecologice • Tehnician în reconstrucție ecologică• Paznic de vânătoare • Operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri • Izolator

Anexa 4

Lista tematicilor discutate în cadrul interviurilor/întâlnirilor

• politici, strategii, inițiative privind promovarea economiei verzi, respectiv protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, stadiul implementării acestora și planuri pentru perioada următoare;

• măsuri, programe, inițiative cu impact special asupra creării locurilor de muncă verzi sau a „înverzirii” celor existente;

• sectoarele economice considerate a fi generatoare de locuri de muncă verzi;

• obstacole și dificultăți în crearea locurilor de muncă verzi;

• inițiative legislative, alte măsuri și programe considerate a fi necesare în promovarea locurilor de muncă verzi;

• măsuri și programe considerate a fi necesare în vederea pregătirii forței de muncă pentru o tranziție către o economie verde;

• definiția economiei verzi, a locurilor de muncă verzi, inclusiv din punct de vedere statistic;

• indicatori statistici pentru economia, respectiv ocuparea verde.

Anexa 5

CHESTIONAR

Privind dezvoltarea şi promovarea economiei şi a locurilor de muncă verzi

În România, serviciile publice de ocupare nu au efectuat până în prezent niciun fel de analiză cu privire la situaţia actuală sau prognoze pentru apariţia şi dezvoltarea de locuri de muncă verzi. La nivel european, este în vigoare strategia “Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”, conform căreia o creştere economică durabilă presupune consolidarea unei economii solide, competitive şi eficientă din punct de vedere a resurselor. Gestionarea schimbărilor climatice şi tranziţia către o economie mai verde reprezintă o provocare majoră pentru economia europeană. Tranziţia către o economie verde va avea un impact puternic şi asupra pieţei muncii: noi locuri de muncă vor fi create, iar altele vor fi transformate sau chiar vor dispărea. Având în vedere faptul că serviciile de ocupare au un rol important în activare si mediere, aceste servicii trebuie să cunoască mai bine situaţia şi evoluţia locurilor de muncă şi să-şi dezvolte instrumente pentru a putea interveni în mod eficient şi a face faţă acestor schimbări.

Pornind de la aceste considerente şi deziderate, obiectivul general al proiectului “Green Jobs” este de a contribui la crearea sistemului de identificare şi înregistrare a locurilor de muncă verzi în România şi la identificarea instrumentelor necesare pentru stimularea înfiinţării unor astfel de locuri de muncă, în vederea creşterii capacităţii serviciilor publice de ocupare de a anticipa şi gestiona schimbările de pe piaţa muncii. Pe scurt, obiectivele specifice sunt: 1.Identificarea celor mai bune practici, la nivel european, pentru definirea, identificarea şi înregistrarea locurilor de muncă verzi; 2.Evaluarea situaţiei actuale în România şi promovarea conceptului de „locuri de muncă verzi”;3. Identificarea modalităţilor de stimulare a înfiinţării de locuri de muncă verzi în România.

Scopul acestui chestionar este tocmai de a strânge informaţii şi opinii, ca şi recomandări menite a ne ajuta în o evaluare a situaţiei actuale privind economia verde, respectiv locurile de muncă verzi în Romania şi de a identifica cele mai potrivite măsuri de stimulare şi promovare a locurilor de muncă verzi.

Subliniem că experienţa, opiniile şi recomandările dvs. sunt foarte importante şi vă mulţumim anticipat pentru timpul şi suportul acordat în găsirea celor mai viabile măsuri, adaptate la condiţiile existente în România.

Vă rugăm citiţi cu atenţie întrebările şi răspundeţi în mod clar şi concis. Spaţiul destinat răspunsurilor nu este restricţionat, este de preferat însă ca răspunsurile să fie concrete, concise şi la obiect, în acest fel putem să le folosim în mod eficient.

1. Date de identificare: - Minister/Instituţia....................

- Persoana de contact:

Nume/prenume...............

Funcţia/Departamentul/Direcţia/Biroul etc.

Tel:....................

Adresa email:..............................

2. Există, după experienţa sau opinia ministerului/instituţiei dv, o definiţie unanim recunoscută la nivel naţional, a economiei verzi, respectiv a locurilor de muncă verzi?

2.1 Da

2.2 Nu

2.3 Nu știm

Dacă ați bifat căsuța 2.1 răspundeți vă rog la întrebarea următoare, dacă ați bifat căsuța 2.2 sau 2.3 treceți la întrebarea 4.

3. Vă rugăm să specificaţi care este această definiţie? - economia verde:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................... - locuri de muncă verzi: ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Vă rugăm să specificaţi, pe scurt, politicile/strategiile/alte iniţiative, de competenţa ministerului/instituţiei dvs. privind dezvoltarea şi promovarea economiei verzi, respectiv protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, stadiul implementării acestora şi planuri pentru perioada următoare, folosind tabelul următor:Politici/strategii/alte inițiative

privind promovarea economiei verzi, protecția mediului și combaterea

schimbărilor climatice

Obiective Măsuri/instrumente specifice

Rezultate planificate

Stadiul implementării/rezultate obținute

Măsuri pentru viitor/rezultate

de obținut

1 2 3 4 5 6

5. Vă rugăm să specificaţi, pe scurt, programele/măsurile/alte iniţiative, de competenţa ministerului/institutiei dvs. întreprinse/implementate sau planificate, măsuri cu impact special asupra creării locurilor de muncă verzi sau a „înverzirii” celor existente, folosind tabelul următor:

Măsuri/programe/ alte inițiative cu impact special asupra creării locurilor de muncă verzi sau a „înverzirii” celor

existente

Obiective Rezultate planificate Stadiul implementării/rezultate obținute

Măsuri pentru viitor-rezultate de

obținut

1 2 3 4 51.

……n.

6. Există, în conformitate cu experienţa/cunoştiinţa dvs. structuri/parteneriate tripartite de dialog social stabilite pentru a aborda problematica economiei sau a ocupării verzi!?

6.1 Da

6.2 Nu

6.3 Nu știm

7. Dacă da, care este structura-componenţa, obiectivele, responsabilităţile şi modalităţile de lucru ale acestor parteneriate - vă rugăm specificaţi pe scurt pe cele mai importante

.......................................................................................................................................

8. Există, în conformitate cu experienţa/cunoştiinţa dvs., alte planuri/programe/măsuri unilaterale sau bilaterale, iniţiate de diverse ministere, organizaţii, parteneri sociali pentru dezvoltarea şi promovarea economiei sau a ocupării verzi?

8.1 Da

8.2 Nu

8.3 Nu știm

9. Dacă da, specificaţi vă rugăm, pe scurt, câteva din aceste planuri/programe/strategii, inclusiv obiectivele principale, acţiuni/măsuri şi rezultate obţinute/de obţinut- exemple concrete

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

10. Care sunt, în conformitate cu experienţa sau opinia minsterului/instituţiei dvs., sectoarele economice considerate a fi generatoare de locuri de muncă verzi în România?

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

11. Care sunt, în conformitate cu experienţa sau opinia minsterului/instituţiei dvs. obstacolele şi dificultăţile în: i)crearea locurilor de muncă verzi în România; ii) „înverzirea” celor existente ?

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

12. Ce iniţiative legislative, alte măsuri (inclusiv măsuri active de piaţa muncii) sau programe ar fi necesare, în opinia minsterului/instituţiei dvs., pentru stimularea şi promovarea eficientă a locurilor de muncă verzi? - vă rugăm dați exemple concrete

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................

13. Pe baza experienţei sau opiniei minsterului/instituţiei dvs., consideraţi că forţa de muncă din România este pregătită, din punct de vedere al calificărilor/competenţelor, să facă faţă unei tranziţii către o economie verde?

13.1 Da, în totalitate

13.2 În general Da, dar mai sunt necesare anumite programe specifice de pregătire profesională

13.3 Nu

Dacă ați bifat căsuțele 13.2 sau 13.3 vă rugăm răspundeți la întrebarea următoare, dacă ați bifat căsuța 13.1 treceți la întrebarea 15

14. Ce măsuri şi programe ar fi necesare, în opinia minsterului/instituţiei dvs., în vederea pregătirii forţei de muncă pentru o tranziţie către o economie verde?- exemple concrete, vă rugăm

.................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................

15. Care sunt măsurile, în conformitate cu experienţa sau opinia minsterului/instituţiei dvs., ce ar trebui întreprinse de ANOFM pentru o gestionare mai eficientă a pieţei muncii? (măsuri organizatorice, legislative, aspecte de îmbunătăţit etc.) exemple concrete, vă rugăm

.................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................

16. Care sunt, în conformitate cu experienţa sau opinia minsterului/instituţiei dvs., măsurile ce ar trebui întreprinse de ANOFM în mod special pentru stimularea şi promovarea locurilor de muncă verzi? (măsuri organizatorice, legislative, aspecte de îmbunătăţit etc.) - exemple concrete, vă rugăm

.................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................

17. Alte opinii, propuneri pe care doriţi să le menţionaţi:..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Mulţumim încă odată pentru timpul acordat şi sprijinul dvs. în implementarea acestui proiect strategic!

Anexa 6

Lista (1) ministerelor/instituţiilor şi organizaţiilor propuse a fi consultate pentru elaborarea studiului cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte locurile de muncă verzi (A8)

Întâlniri/interviuri programate

Ministere/instituţii centrale

1. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor VârstniceStr. Dem.I.Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, București E-mail: relatiicupublicul@mmuncii.ro

2. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăStr. Avalanșei nr.20-22, sector 4, București Telefon: (021) 303.98.31Fax: (021) 303.98.38E-mail: anofm@anofm.roWeb: http://www.anofm.ro

3. Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeB-dul Libertății nr. 12, sector 5, BucureștiWeb: http://www.mmediu.ro

4. Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiSplaiul Independenței nr. 294, sector 6, București Telefon: (021) 207.11.01; (021) 207.11.02Fax: (021) 207.11.03E-mail: office@anpm.roWeb: http://www.anpm.ro/

5. Administraţia Fondului pentru MediuSplaiul Independenței nr. 294, Corp A, sector 6, BucureștiTelefon/Fax: (021) 319.48.49, (021) 319.48.50Mobil: 0724.24.25.03, 0742.14.26.03E-mail: afm@afm.ro

6. Institutul Naţional de Cercetări Economice, Institutul de Economie NaţionalăCasa Academiei – Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5, BucureștiE-mail: inst.ec.nat@gmail.com

7. Ministerul EconomieiCalea Victoriei nr. 152, sector 1, BucureștiWeb: http://www.minind.ro/

8. Ministerul Educaţiei NaţionaleStr. Gen. Berthelot nr. 28-30, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 405.62.00; (021) 405.63.00

9. Autoritatea Naţională a CalificărilorP-ța. Valter Mărăcineanu nr. 1-3, Intrarea B, etaj 2, cam. 164-166, sector 1, BucureștiEmail: office@anc.gov.ro

10. Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – ECOINDStr. Drumul Podu Dâmboviței nr.71-73, sector 6, BucureștiTelefon: (021) 410.67.16; (021) 410.03.77Fax: (021) 410.05.75; (021) 412.00.42E-mail: ecoind@incdecoind.roWeb: http://www.incdecoind.ro

11. Institutul Naţional de StatisticăBd. Libertății nr. 16, sector 5, București Fax: (021) 312.4875; (021) 318.18.51; (021) 318.18.73 E-mail: romstat@insse.ro

Anexa 7

Lista (2) instituţiilor şi organizaţiilor propuse a fi consultate pentru elaborarea studiului cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte locurile de muncă verzi (A8)

Aplicare chestionar

Ministere/instituţii centrale

1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr. 17, Latura Nord, sector 5, BucureștiTelefon: (037) 211.15.78Fax: (037) 211.15.74E-mail: info@mdrap.ro

2. Ministerul Finanţelor PubliceStr. Apolodor nr. 17, sector 5, BucureștiTelefon: (021) 319.97.59; (021) 226.11.10; (021) 226.10.00Fax: (021) 312.25.09E-mail: presa.mfp@mfinante.gov.ro; publicinfo@mfinante.gov.ro

3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleB-dul Carol I nr. 2-4, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 307.23.00; (021) 307.86.82; (021) 307.85.53fax: (021) 307.85.54E-mail: comunicare@madr.ro

4. Ministerul Fondurilor Europene Bd. Mircea Vodă nr. 44, Intrarea C, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 302.53.34 Fax: (021) 302.53.22E-mail: contact.minister@fonduri-ue.ro

5. Ministerul TransporturilorBd. Golescu Dinicu nr. 38, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 319.61.24; (021) 319.61.00Fax: (021) 313.88.69Email: bpresa5@mt.ro

6. Garda Naţională de MediuComisariat General: Bd. Unirii nr.78, bl. J 2, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 326.89.70E-mail: gardamediu@gnm.ro

7. Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Energie (ICEMENERG)Bd. Energeticienilor nr. 8, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 346.52.41Fax: (021) 346.53.10E-mail: icemenerg@icemenerg.ro

ONG

1. Asociaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Durabilă a Societăţii Calea Călărași nr 250, bl. S18, sc. 1, ap. 13, sector 3, BucureștiTelefon/Fax: (021) 310.45.26/27/28E-mail: office@cndds.roWeb: http://www.cndds.ro/mission

2. Centrul Român de Bioresurse şi Cercetări AvansateSplaiul Independenței nr. 296, sector 6, București E-mail: office@rbcar.roWeb: http://www.rbcar.ro

3. Forumul Ecologiştilor din RomâniaStr. 11 Iunie nr. 77, sector 4, BucureștiTelefon/Fax: (021) 335.53.41, 0728.48.27.77E-mail: dora_talianu@yahoo.com

4. Asociaţia Bio RomâniaPunct de lucru: Str. Şcolii nr. 32, comuna Ştefan cel Mare, jud. CălărașiSecretariat general: Str.Mihai Eminescu nr.254, parter, sector 2, BucureștiCorespondență: C.P. 43, O.P. 48, Sector 2, BucureștiTelefon: (0374) 007.088, (0374) 058.057Mobil: 0752.077.800Fax: (0318) 174.072E-mail: office@bio-romania.orgWeb: http://www.bio-romania.org/

5. Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare DurabilăStr. Popa Tatu nr. 20, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 310.45.26, (021) 310.45.27Fax: (021) 310.45.28E-mail:office@cedd.roWeb: http://www.cedd.ro/

6. Asociaţia de Turism şi Ecologie CarpatiaStr. Odobești nr. 11, bl. T1, ap. 56, sector 3, BucureștiEmail: contact@atecarpatia.orgWeb: http://www.atecarpatia.org/

7. Asociaţia Evaluatorilor şi Auditorilor de Mediu din Industrie (Ecovalind)Str. George Enescu nr. 27-29, sector 1, BucureștiE-mail: ecoevalind@ecoevalind.roWeb: http://www.ecoevalind.org.ro/

8. Institutul Român pentru Protecţia Mediului ÎnconjurătorBiserica Amzei nr. 29, et. 3, cam. 4, sector 1, BucureștiTelefon/Fax: (031) 412.06.84Mobil: 0733.07.34.77; 0723.51.18.30; 0766.41.14.43 E-mail: camelia.stefan@romania-verde.roWeb: http://www.romania-verde.ro

9. Asociaţia Terra Mileniul III - a green perspective Str. Armand Călinescu nr. 7, etaj 5, ap. 20, sector 2, BucureștiTelefon: (021) 314.12.27Fax: (021) 300.37.00E-mail: office@terraiii.ngo.roWeb: http://www.terraiii.ngo.ro

Societăţi Media:

1. Societatea Română de Televiziune (SRTV)Calea Dorobanților nr. 191, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 319.91.12; (021) 319.91.54E-mail: relatiicupublicul@tvr.ro

2. Societatea Română de Radiodifuziune (SRR)Str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 303.17.77, (021) 303.12.97; (021) 303.18.57; (021) 314.77.70Fax: (021) 303.17.26 E-mail: relatii.public@radioromania.ro

3. INTACT Media GroupStr. Gârlei nr. 1 B, sector, BucureștiTelefon: (021) 409.18.61, (021) 409.18.62Fax: (021) 203.03.57

Organizaţii ale partenerilor socialiAsociaţii patronale:

1. Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, BucureștiTelefon/Fax: (021) 223.70.24E-mail: antrec@xnet.roWeb: www.antrec.ro

2. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din RomâniaCalea Grivitei nr. 8-10, etaj 5, sector 1, BucurestiTelefon: (021) 312.99.10Fax: (021) 312.99.20E-mail: aoar@aoar.ro

3. Alianţa Confederaţiilor Patronale din RomâniaBd. Lascăr Catargiu nr. 24-26, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 231.61.92Fax: (021) 231.61.93E-mail: cnpr@cnpr.roWeb: www.cnpr.ro

4. Federaţia Patronală din Industria Uşoară (FEPAIUS)Str. Walter Mărăcineanu nr. 1-3, et. 6, camera 418, sector 1, București Telefon/Fax: (021) 311.29.81/82 E-mail: fepaius@newsys.ro Web: www.fepaius.ro

5. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)Calea Victoriei nr. 216, etaj 1, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 312.29.93, (021) 212.87.82Fax: (021) 312.29.93E-mail: office@fptr.orgWeb: www.fptr.org

6. Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse FăinoaseCalea Plevnei nr.145, sector 6, BucureștiTelefon: (021) 312.31.20; (021) 314.24.13, (021) 310.22.38Fax: (021) 312.26.50; (021) 314.62.55E-mail: office@rompan.roWeb: www.rompan.ro

7. Uniunea Generală a Industriaşilor din RomâniaStr. George Enescu nr. 27-29, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 310.00.16Fax: (021) 310.00.25E-mail: ugir-1903@ugir-1903.roWeb: www.ugir1903.ro

8. Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecţiei Mediului (CSFPM) Str. George Enescu nr. 27-29, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 335.84.13Fax: (021) 335.84.13E-mail: catrinel.gagea@cnfpa.ro, unimed@unimed.roWeb: http://biodiversitate.mmediu.ro/information-and-links/romania/organizatii-non-guvernamentale-ong/csfpm-comitetul-sectorial-pentru-formare/

9. Confederaţia Patronală din Industria României (CONPIROM)Bd. Unirii nr. 31, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 326.60.89Fax: (021) 326.60.90 E-mail: conpirom@yahoo.com; office@conpirom.ro

10. Uniunea Generală a Industriaşilor din România (U.G.I.R.)Intrarea Cristian Popișteanu nr. 2-4, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 311.79.68Fax: (021) 312.00.59E-mail: ugir@ugir.ro

11. Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO)Str. Alexandru Papiu Ilarian nr.17, et. 2, sector 3, BucureștiTelefon: (021) 316.78.96; (021) 316.78.97Fax: (021) 312.96.26E-mail: contact@araco.org

12. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)P-ța W. Mărăcineanu nr. 1-3, intrarea 1, et. 1, sector 1, BucureștiTelefon: (021) 312.68.93Fax: (021) 312.66.08E-mail: office@cnipmmr.roWeb: http:// www.cnipmmr.ro

13. Federaţia Patronală EnergeticăBd. Lacul Tei nr. 1-3, sector 2, BucureștiTelefon: (021) 206.11.74; (021) 206.11.35Fax: (021) 211.06.70; (021) 210.22.94E-mail: office.fpen@ispe.roWeb: http://www.fpen.ro

Confederaţii sindicale:

1. C.N.S.L.R. – Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – FrăţiaStr. Cristian Popișteanu nr. 1-3, sector 1, București Telefon: (021) 315.16.32 E-mail: biroupresa@cnslr-fratia.roWeb: www.cnslr-fratia.ro

2. C.S.D.R. – Confederaţia Sindicatelor Democratice din RomâniaPiața Walter Mărăcineanu nr. 1-3, sector 1, București Telefon: (021) 315.65.42; (021) 315.65.26E-mail: csdr@b.astral.ro

3. Blocul Naţional SindicalStr. Turturelelor nr. 11 A, sector 3, clădirea Phoenicia Business Center, etaj 3, BucureștiTelefon/Fax: (021) 316.27.98; (021) 316.27.99; (021) 316.28.01E-mail: bns@bns.ro

4. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel AlfaSplaiul Independenței nr. 202A, etaj 2, sector 6, BucureștiTelefon: (021) 317.10.40; (021) 317.10.41; (021)317.10.45Fax: (021) 312.34.81E-mail: alfa@cartel-alfa.ro

5. Confederaţia Sindicală Naţională MeridianStr. D. I. Mendeleev nr. 36-38, sector 1, BucureștiTelefon/Fax: (021) 316.80.17; (021) 212.56.23; (021) 316.80.18; (021) 310.25.88E-mail: csnmeridian@csnmeridian.ro; presedinte@csnmeridian.ro; juridic@csnmeridian.ro; international@csnmeridian.ro; profesional@csnmeridian.ro; http://www.csnmeridian.ro/

Anexa 8

Calendarul Evenimentelor EcologiceEvenimente Anuale

Data Evenimentul2 februarie Ziua Mondială a Zonelor Umede6 februarie Ziua Roșiei Montane20 februarie Ziua Mondiala a Justiției Sociale27 februarie Ziua Internațională a Ursului Polar5 martie Ziua Mondială a Eficienței Energetice12 martie Ziua Gărzii Naționale de Mediu15 martie -15 aprilie Luna Pădurii22 martie Ziua Mondială a Apei23 martie Ziua Mondială a Meteorologiei1 aprilie Ziua Păsărilor17 Apr. Ziua Mondiala a Sănătății22 Apr. Ziua Pământului24 Apr. Ziua Mondiala a Protecției Animalelor de Laborator6 Mai Ziua Internațională a PermaculturiiA doua sâmbăta din luna mai Ziua Internațională a Comerțului Echitabil 8 mai Ziua Mondiala a Crucii Roșii10 mai Ziua Păsărilor și Arborilor12 mai „Let’s Do It Romania!” – Ziua de Curățenie Națională14 mai Săptămâna Națională a Voluntariatului15 mai Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă20 mai Ziua Educației Non-Formale22 mai Ziua Internațională a Biodiversității23 mai Ziua Parcurilor din Carpați23 mai Ziua Mondiala a Broaștelor Ţestoase23 mai Ziua Mondiala Împotriva Obezitatii24 mai Ziua Europeana a Păsărilor24 mai Ziua Europeana a Parcurilor NaționaleUltima joi din mai Ziua Vecinului, ziua implicării active în comunitate31 Mai Ziua Mondială fără Tutun5 iunie Ziua Mondială a Mediului8 iunie Ziua Mondială a Oceanelor12 iunie Ziua Mondială împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă14 iunie Ziua Mondială a Donatorului de Sânge15 iunie Ziua Internațională a Energiei Eoliene17 iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei21 iunie Ziua Mondială a Soarelui29 iunie Ziua Dunării7 iulie Ziua Internațională a Cooperativelor11 iulie Ziua Mondială a Populației09 august Ziua Grădinilor Zoologice și a Parcurilor12 august Ziua Mondială a Tineretului17-19 august FanFest – Lupta continuă Roșia Montana!16 septembrie Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon18 septembrie Ziua Mondială a Geologilor16-22 septembrie Săptămâna Mobilității Europene21 septembrie Ziua Internațională a Păcii22 septembrie Ziua fără Mașini23 septembrie Ziua Mondială a Curățeniei23 septembrie Ziua Mondială a Turismului25 septembrie Ziua Internațională a Mediului Marin26 septembrie Ziua Mondială a Munților Carpați1 octombrie Ziua Mondială a Vegetarianismului1-31 octombrie Luna Mondială a Conștientizării asupra Vegetarianismului1 octombrie Ziua Mondială a Habitatului1-7 octombrie Săptămâna Mondială a Vegetarianismului2 octombrie Ziua Mondială a Animalelor de Fermă3 octombrie Ziua Mondială a Mersului pe Jos4 octombrie Ziua Mondială a Animalelor8 octombrie Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale16 octombrie Ziua Mondială a Alimentației17 octombrie Ziua Mondială pentru Eradicarea Sărăciei24-30 octombrie Săptămâna dezarmării31 octombrie Ziua Internațională a Mării Negre1 noiembrie Ziua Internațională a Veganilor6 noiembrie Ziua Internațională pentru Prevenirea Exploatării Mediului pe timp Război și Conflicte Armate8 noiembrie Ziua Internațională a Zonelor Urbane20 noiembrie Ziua Universală a Drepturilor Copilului5 decembrie Ziua Internațională a Voluntarilor10 decembrie Ziua Mondială a Drepturilor Omului11 decembrie Ziua Internațională a Munților14 decembrie Ziua Internațională de Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare

Anexa 9

Exemple de oportunităţi de promovare a economiei şi locurilor de muncă verzi

Proiecte finanţate din bugetul de stat/Administraţia Fondului pentru Mediu

• Programul de stimulare a înnoirii parcului auto național (Programul RABLA)

• Programul de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate (Programul RABLA pentru tractoare)

• Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sisteme-lor clasice de încălzire (Programul „Casa Verde”) – Persoane Fizice

• Programul privind creșterea producției de energie din surse regenerabile

• Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități

• Programul de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate, reconstrucția ecologică și gospodă-rirea durabilă a pădurilor

• Programul lucrari destinate prevenirii, înlăturării și/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului

• Programul vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului

• Programul vizând protecția resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare, canalizare și stații de epurare

• Programul privind reducerea impactului asupra atmosferei, inclusiv monitorizarea calității aerului

• Programul privind gestionarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase

• Programul de realizare a pistelor pentru bicicliști

• Programul privind refacerea siturilor contaminate istoric

Fonduri europene nerambursabile care promovează economia, respectiv locurile de muncă verzi

FEDR sprijină financiar creșterea competitivității și stimularea inovării, crearea de locuri de muncă durabile și promovarea unei creșteri economice corelată cu protejarea mediului înconjurător. Domeniile de intervenție ale FEDER includ: cercetarea și dezvoltarea tehnolo-gică, informatizarea societății, transporturile, energia, protecția mediului înconjurător, turismul, cultura, regenerarea rurală și urbană, sprijinul pentru companii și antreprenori, investițiile în infrastructura socială, inclusiv cea pentru educație și sănătate.

FSE sprijină SM să sporească nivelul de educație și instruire pe toate nivelurile, să îmbunătățească productivitatea și calitatea muncii și a vieții, să combată șomajul și să faciliteze legatura dintre educație și piața muncii. Domeniile de intervenție ale FSE includ: creșterea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, îmbunătățirea accesului pe piața muncii, întărirea incluziunii sociale, promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării forței de muncă și incluziunii sociale.

FC finanțează proiecte majore în domeniul transportului și mediului și a fost creat pentru întărirea și sprijinirea coeziunii economice, sociale și teritoriale dintre regiunile și statele UE, cu scopul promovării unei dezvoltări economice durabile. Domeniile de intervenție ale FC sunt reprezentate de infrastructura de transport (transport pe căile ferate, transport maritim) și infrastructura de mediu.

FEADR este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o mare atenție dezvoltării rurale. FEADR reprezintă o oportunitate de finan-țare pentru spațiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, în perioada 2007 - 2013. FEADR se bazează pe prin-cipiul cofinanțării proiectelor de investiții private. Fondurile europene pentru agricultură fiind accesate în baza documentului-cheie Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR).

FEP finanțează industria pescuitului și comunitățile din zonele de coastă, pentru a le ajuta să se adapteze la condițiile în permanentă schimbare și să-și consolideze poziția economică și durabilitatea ecologică. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013. Fondurile sunt disponibile pentru toate ramurile acestui sector - pescuitul maritim și continental, acvacultura (creșterea peștilor, a crustaceelor și a plantelor acvatice) și prelucrarea și comercializarea produselor din pescuit. Se acordă o atenție deosebită comunităților de pescari cel mai puternic afectate de schimbările recente din acest sector.

Pentru implementarea asistenței financiare comunitare în România, în paralel cu PND, au fost elaborate programe operaționale, im-plementate de autorități de management din cadrul ministerelor responsabile pentru domeniile respective, desemnate prin HG nr. 457/2008.

Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu)

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

• Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

• Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea număru-lui de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015;

• Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015;

• Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;

• Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015;

• Fondurile alocate sectorului de mediu pentru perioada 2007-2013 se ridică la peste 5,6 miliarde euro. Aceasta finanțare provine din două fonduri ale UE – Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune. Strategia și distribuția acestor fonduri pe sectoare de mediu este realizată în cadrul POSM;

• Beneficiarii acestui program sunt autoritățile administrației publice locale, consilii județene și locale, instituții de cercetare, universi-tăți, muzee, operatori de servicii, Administrația Națională Apele Române;

• POSM conține cinci axe prioritare corespunzătoare fiecărui sector de mediu finanțat prin program și o axă prioritară de asistență tehnică destinată sprijinirii AM POSM/OI în managementul programului:

• AP 1 - Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată;

• AP 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric;

• AP 3 - Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare;

• AP 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii;

• AP 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;

• AP 6 - Asistență Tehnică.

Autoritatea de Management (AM POS Mediu) responsabilă pentru implementarea POS Mediu se află în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

Exemple de proiecte finanţate

Un alt exemplu de proiect ce va fi finațat din POS Mediu este cel al orașului Prahova, care va beneficia de finanțare europeană pentru două proiecte extrem de importante. Este vorba despre proiectul care vizează infrastructura de alimentare cu apă potabilă și apă uzată, valoarea proiectului este de 146 de milioane de euro, investiții care vizează realizarea de stații de epurare, rețele de alimentare cu apă și de canalizare, aducțiuni de apă, stații de tratare etc. Toate activitățile prezentate erau estimate a fi realizate în 2013 în Câmpina-Bă-nești, Breaza-Comarnic, Sinaia–Bușteni-Azuga, Băicoi, Mizil, Vălenii de Munte, Plopeni și Urlați. În ceea ce privește cel de-al doilea proiect de management integrat al deșeurilor, valoarea fiind estimată la 30 de milioane de euro, la momentul elaborării studiului.

Programul Operaţional Sectorial Transport (POS Transport)

Bugetul total al POS Transport este de aproximativ 5,7 miliarde euro, din care 4,57 miliarde euro din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională și 1,09 miliarde euro din bugetul de stat.

Principalii beneficiari ai POS Transport sunt administrațiile naționale ale infrastructurilor de transport feroviare, rutiere și navale, și administrațiile naționale și regionale ale infrastructurii aeroportuare. De asemenea, operatorii transportului feroviar public de călători pot fi potențiali beneficiari sub AP nr. 2.

POST este structurat pe patru axe prioritare în cadrul cărora se pot finanța proiecte de transport:

• AP 1 - Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele de transport ale UE;

• AP 2 - Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem național de transport durabil;

• AP 3 - Modernizarea sectorului de transport în scopul creșterii protecției mediului și a sănătății publice și siguranței pasagerilor;

• AP 4 - Asistență Tehnică pentru POS Transport.

Autoritatea de Management (AM POS Transport) responsabilă pentru implementarea POS Transport se află în cadrul Ministerului Transporturilor.

Exemple de proiecte finanţate Un alt exemplu de proiect este cel implementat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos – R.A. Galați, în consorțiu coordonat de către Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) împreună cu subunitățile sale și următorii parteneri: VITUKI (Ungaria), BOKU (Austria), AQUAPROIECT (România), Grupul de Măsurători și Diagnoză (G.M.D-Galați), în perioada 2011 – 2017. Proiectul se numește „Îmbunatățirea Condițiilor de Navigație pe Dunăre între Călărași – Brăila” și este finanțat în cadrul POST 2007-2013, Axa Prioritara 3, Domeniul major de intervenție 3 - Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului. În cadrul proiectului se monitorizează evoluția factorilor de mediu pe sectorul fluviului Dunărea, între localitățile Călărași și Brăila, km 375 și km 175.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE)

Obiectivul general al proiectului este identificarea evoluției stării factorilor de mediu, ca urmare a implementării lucrărilor hidrotehnice care vor fi realizate pe Dunăre pe sectorul Călărași–Brăila, între km 375 și km 175, în cadrul proiectului. Obiectivul specific este asigura-rea monitorizării eficiente în faza de pre-construcție, construcție și post-construcție a lucrărilor hidrotehnice, pentru următorii factori: calitatea aerului, zgomot, sol, hidro-morfologie, calitatea apei, floră și fauna acvatică, floră și fauna terestră, activitatea șantierului, respectarea planului de intervenție în caz de poluare accidentală.

Obiective specifice ale POSCCE sunt următoarele:• Consolidarea și dezvoltarea în acord cu principiile dezvoltării durabile a sectorului productiv;

• Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor;

• Creșterea capacității C&D și stimularea cooperării între instituții de CDI și sectorul productiv;

• Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic.

Alocarea financiară totală a POSCCE este de 3 miliarde euro, din care peste 2,5 miliarde euro este contribuția UE și 450 milioane euro reprezintă contribuția națională.

Beneficiarii acestui program sunt întreprinderile, autoritățile publice, ONG-uri. POSCCE este structurat pe cinci axe prioritare, după cum urmează:• AP 1 - Un sistem inovativ de producție;• AP 2 - Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea pentru competitivitate;• AP 3 - Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public; • AP 4 - Creșterea eficienței energetice și nivelul de securitate al alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbării climaterice; • AP 5 - Asistența Tehnică. Autoritatea de Management (AM POSCCE) responsabilă pentru implementarea POSCCE se află în cadrul Ministerului Economiei.

Exemple de proiecte finanţate

Universitatea Politehnică București, prin Proiectul „Sistem decizional multicriterial pentru remedierea siturilor contaminate cu polu-anți toxici și persistenți din marile zone industriale”- RECOLAND, în valoare de totală de 5.936.398,16 lei, derulat în perioada 2010 – 2013, a avut ca obiectiv dezvoltarea unui sistem decizional multicriterial (sistem informatic), care să permită evaluarea riscului asupra sănătății populației rezultat ca urmare a contaminării solului cu poluanți toxici și persistenți (PTP), evaluarea riscului asupra sănătății populației și utilizarea acestuia ca drept criteriu decizional în stabilirea pretabilității solului din zonele poluate istoric sau accidental, identificarea soluției optime de remediere a solurilor contaminate cu poluanți toxici și persistenți, analiza costurilor de decontaminare a solurilor poluate cu poluanți toxici și persistenți pentru sistemele de remediere propuse, stabilirea unor criterii în gestionarea și pla-nificarea teritorului în zonele poluate istoric din marile arii industriale.

Mai exact, utilizând sistemul informatic de analiză de mediu propus, va fi posibilă verificarea capacității de utilizare a solului din zo-nele poluate, pentru construcții sau agricultură. Modelul dezvoltat va interconecta domenii diferite de cercetare (mediu, sănătate și tehnologia informației și comunicării - TIC) în scopul reducerii impactului negativ asupra sănătății populației și a mediului înconjurător, rezultat ca urmare a contaminării solulurilor cu poluanți de natură organică sau anorganică.

Programul Operaţional Regional (POR)

Bugetul total alocat POR a fost de aproximativ 4,4 miliarde euro pentru perioada de programare 2007-2013, finanțarea UE reprezen-tând aproximativ 84% din bugetul POR. Diferența provine din fonduri naționale, cofinanțare publică (14%) și cofinanțare privată (2%).

Proiectele finanţate prin POR urmăresc în principal:

• îmbunătățirea calității vieții și a înfățișării orașelor, precum și creșterea rolului lor în regiune;

• îmbunătățirea accesibilității regiunilor prin dezvoltarea rețelelor de infrastructură − drumuri județene și șosele de centură;

• modernizarea serviciilor sociale: școli, clinici, servicii de intervenție în situații de urgență;

• creșterea investițiilor în afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor, îmbunătățirea rețelei de utilități și a infrastructurii de afaceri;

• modernizarea și reabilitarea infrastructurii turistice existente.

Solicitanţii de fonduri pot fi:

• Autoritățile administrației publice (primării, consilii locale, consilii județene);

• Instituțiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituțiile academice, serviciile de intervenție în situații de urgență;

• Organizațiile neguvernamentale (ONG);

• Companiile private, în special IMM-urile și microîntreprinderile.

POR este structurat pe şase axe prioritare (AP):

• AP 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere (30% din bugetul alocat POR), prin care se acordă sprijin pentru dezvoltarea orașelor în vederea creșterii calității vieții locuitorilor și pentru crearea de noi locuri de muncă;

• AP 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR), prin care se acordă sprijin pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv a șoselelor de centură;

• AP 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR), prin care se acordă sprijin pentru îmbunătățirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate și siguranță publică în situații de urgență; modernizarea infrastructurii educaționale;

• AP 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local (17% din bugetul alocat POR), prin care se acordă finanțare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate, sprijinirea microîntreprinderilor;

• AP 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR), prin care se acordă sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice, îmbunătățirea calității infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turiști;

• AP 6 - Asistența tehnică (2,65% din bugetul alocat POR), prin care se acordă sprijin pentru implementarea transparentă și eficientă a POR.

Autoritatea de Management (AM POR) responsabilă pentru implementarea POR se află în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice.

Exemple de proiecte finanţate

Primăria Constanța a implementat proiectul „Parcarea verde”, în valoare de 3,7 milioane de euro din fonduri europene prin POR, în ve-cinătatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, proiect care a schimbat cu totul geometria stradală și a dat șansa medicilor, pacienților, vizitatorilor spitalului, localnicilor, dar și turiștilor care tranzitează zona să beneficieze de aproape 300 de locuri de parcare unde să-și parcheze mașina.

Proiectul Reabilitarea infrastructurii publice urbane oraș Sinaia „Via Sinaia Design-Verde-Deschis”, finanțat prin POR, Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere” ,Domeniul major de intervenție 1.1. „Planuri integrate de dez-voltare urbană”, Sub-domeniul „Centre urbane” și al cărui benficiar a fost Unitatea administrativ-teritorială Orașul Sinaia, a avut ca obiectiv creșterea calității vieții cetățenilor și îmbunătățirea imaginii orașului Sinaia prin reabilitarea infrastructurii urbane. Rezultatele proiectului au fost următoarele: reabilitarea sistemului rutier și a trotuarelor pe zona centrală a orașului precum și reabilitarea străzilor laterale, mărirea siguranței circulației, prin crearea de sensuri giratorii și montarea de indicatoare rutiere, îmbunătățirea serviciilor publice, îmbunătățirea imaginii orașului prin eliminarea stâlpilor de beton și mutarea rețelelor de pe stâlpi în infrastructura străzilor, refacerea platformelor pietonale, reabilitarea/crearea spațiilor verzi, crearea de piațete și esplanade, îmbunătățirea mediului de afa-ceri, îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap către sediul Primăriei Sinaia, poșta, magazine, Circa Financiară, școli etc.

Un proiect privind crearea și modernizarea spatiilor verzi în municipiul Bacău în valoare de aproape 15 milioane de lei, din care 98% o reprezintă partea eligibilă finanțată din fonduri europene, vizează atât realizarea de noi spații verzi și a aleilor pietonale din zona acestora, dar și refacerea iluminatului public ori eficientizarea mobilității urbane din respectivele zone, lucrări de care va beneficia mai bine de 80% din populația municipiului. Potrivit proiectului, între altele, sunt creați și modernizați 124.367 metri pătrați spații publice, se pune gazon pe 95.136 mp, realizându-se plantarea a 1.271 de arbori și arbuști ornamentali, 1.118 arbori, refacerea a aproape 1.900 metri liniari gard viu și plantarea cu arbuști ornamentali a altor 3.811 metri liniari, montarea a 494 de bănci, 338 coșuri de gunoi, pre-cum și a 217 stâlpi de iluminat concepuți într-o notă ambientală.

În municipiul Bacău au mai fost utilizate fonduri europene pentru construirea Pasajului subteran rutier pe sub calea ferată, a Centrului de Expoziții și Afaceri, modernizarea Centralei electrotermice prin realizarea instalației de cogenerare, iar în prezent se lucrează la reabilitarea și modernizarea pasajelor peste calea ferată Letea și Mărgineni, concomitent cu refacerea întregului sistem rutier și ambi-ental din zonă, conturându-se o centură rutieră interioară ce mărginește zona centrală a municipiului, se continuă reabilitarea termică a blocurilor de locuințe pe baza unui program pilot ce va permite efectuarea lucrărilor la 100 de asemenea clădiri, urmând ca, în acest an, să fie demarată și o investiție vizând implementarea unui proiect destinat timpului liber al băcăuanilor, insula de agrement, precum și a altuia de ridicare a unui nou Cămin destinat persoanelor vârstnice.

Prin POR, Primaria Bacău a obținut finanțare pentru proiectele care vizează Pasajul St. Gușa, podul de la Narcisa, cele două poduri din Mărgineni, Căminul pentru vârstnici, locuințele sociale, modernizarea spațiilor verzi, bd. Milcov – str. I. L. Caragiale, str. Mioriței, str. Ştefan cel Mare și Adăpostul pentru oamenii străzii. Aceste proiecte înseamnă 50 de milioane de euro accesate, în condițiile în care fondurile destinate Bacăului, ca pol de dezvoltare urbană, erau de 24 de milioane de euro. Li se adaugă alte 43 de proiecte în valoare 12 milioane de euro, din cele 30 pe care le are la dispozitie Agenția de Dezvoltare Regională. În derulare există și alte proiecte care însumează aproape 8 milioane de euro. Suma totală atrasă de muncipiul Bacău ar putea trece, astfel, de 70 de milioane de euro.

Până în prezent Primăria Panciu a reabilitat aproximativ 60% dintre spațiile dintre blocurile din oraș prin proiectul intitulat „Crearea și modernizarea zonelor verzi, mobilier stradal, parcuri și zone florale”, inclus în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) cu finanțare din Programul Operațional Regional 2007-2013, „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere”. Un număr de 14 cvartale de blocuri din orașul Panciu sunt modernizate și reabilitate cu fonduri europene. Proiectul are o valoare de 6.596.784,96 lei și o perioadă de implementare de 15 luni. Lucrările, care au început în vara anului 2012, constau în crearea și modernizarea zonelor verzi prin gazonare, plantare de vegetație arboricolă, creare de zone florale, dar și în sistematizarea spațiilor de acces pietonal și auto din interiorul spațiilor dintre blocuri, montarea mobilierului urban de tip bănci și instalarea de coșuri de gunoi. De asemenea, proiectul mai prevede și achiziționarea și montarea unor foișoare din lemn de rășinoase, dotate fiecare cu câte două bănci, o masă, un coș de gunoi și un stâlp de iluminat cu panou fotovoltaic, mașini de tuns gazonul și gardul viu, precum și amenajarea unor alei de acces cu lățimea de 1 metru, din pavele autoblocante. La finalizarea proiectului, curțile interioare ale blocurilor vor arăta total diferit. Vor avea alei pavelate, vor fi parcări amenajate, dar și băncuțe și coșuri de gunoi la fiecare scară de bloc. Pe lângă toate acestea, vor fi create și zone cu suprafețe acoperite cu vegetație arboricolă și florală.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

• Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cerce-tării;

• Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

• Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

• Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;

• Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

• Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

• Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

POSDRU este finanțat din Fondul Social European. Alocarea FSE pentru POSDRU este 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din va-loarea totală a Programului. Contribuția națională este estimată la 613 milioane euro.

POSDRU este structurat pe șapte axe prioritare, după cum urmează:

• AP 1 - Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere;

• AP 2 - Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii;

• AP 3 - Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor;

• AP 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare;

• AP 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare;

• AP 6 - Promovarea incluziunii sociale;

• Ap 7 - Asistență tehnică.

Autoritatea de Management (AM POSDRU) responsabilă pentru implementarea POSDRU este direcție generală în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Exemple de proiecte finanţate

Un alt exemplu de proiect este cel implementat de Asociația patronală a Producătorilor și Utilizatorilor de Echipamente industriale pentru Protecția Mediului – UNIMED în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND, cu titlul „Dezvoltarea Capacității Comitetului Sectorial pentru formare profesională în domeniul protecției mediului în sprijinul îmbu-nătățirii calității formării profesionale continue în România – SOMEDIU”, finanțat din FSE prin POSDRU 2007 – 2013, AP 1, DMI 1.4. Proiectul prevede sprijin în vederea dezvoltării unui sistem, la nivelul sectorului de protecție a mediului, de asigurare a calității în FPC prin dezvoltarea unui centru de resurse, investiția în formare de experți pentru elaborare de standarde ocupaționale pentru protecția mediului, pentru a asigura o educație continuă de calitate corelată cu piața muncii. Sunt prevăzute elaborarea unor studii și analize necesare dezvoltării a 10 standarde ocupaționale și a calificărilor asociate.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR)PNDR conține 4 axe prioritare:• Creșterea competitivității produselor agricole și silvice; • Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural;• Creșterea calității vieții în mediul rural economiei rurale.

LEADER1.Beneficiarii acestui program pot fi:• publici - reprezentanți legali ai comunelor, autorități locale sau Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), ONG, Așezăminte cul-

turale și Instituții de cult;

1 LEADER reprezintă acronimele expresiei din limba franceză „Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale” (Elemente de legătură între acţiunile de dezvoltare a

economiei rurale).

• privați (persoane fizice și juridice) – fermieri, producători agricoli, deținători de terenuri, procesatori de produse agricole silvice, persoane care desfășoară activități de turism rural.

Fiecare axă este împărțită în Măsuri de investiții, în funcție de categoriile de investiții acceptate pentru finanțare prin PNDR.

Autoritatea de Management pentru PNDR responsabilă pentru implementarea PNDR se află în cadrul Ministerului Agriculturii și Dez-voltării Rurale.

Aceasta coordonează activitatea privind PNDR la nivel național și local prin structuri specifice:

• Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), unde se depun proiectele și se efectuează plățile pentru proiectele acceptate pentru toate domeniile PNDR;

• Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru zonele defavorizate;

• Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Programul Operaţional pentru Pescuit (POP)

POP finanțează:

• promovarea tehnologiilor și echipamentelor pentru comercializarea produselor din pește prin îmbunătățirea calității, siguranței și trasabilității;

• campanii de promovare (campanii de publicitate pentru încurajarea consumului de pește și a produselor din pește, cărți de bucate cu produse din pește etc);

• organizarea și participarea la expoziții de produse marine și din pește;

• construirea sau instalarea facilităților statice sau mobile destinate protecției și dezvoltării faunei și florei acvatice;

• reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație pentru speciile migratoare.

Beneficiarii POP pot fi: proprietarii de nave de pescuit comercial înregistrate în Fișierul comunitar al navelor de pescuit, organizații de pescari, persoane fizice, agenți economici, autoritățile publice locale, organizațiile neguvernamentale, comunitatea locală.

POP este finanțat din Fondul European pentru Pescuit, cu un buget alocat pentru perioada 2007 – 2014 de 193.429.630 Euro.

POP este structurat pe 5 axe prioritare:

• Măsuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare;

• Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea și marketingul produselor obținute din pescuit și acvacultură;

• Măsuri de interes comun;

• Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești;

• Asistența Tehnică.

Autoritatea de Management pentru POP este Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Programul TEN-T – Reţelele Transeuropene de Transport

Programul TEN-T – Rețelele Transeuropene de Transport 2007-2013, cu un buget de 8.013 milioane euro, aduce zonele geografice și economice ale Europei mai aproape prin dezvoltarea de drumuri, căi ferate, canale navigabile interne, aeroporturi, porturi maritime, porturi interne și sisteme de gestiune a traficului. Programul TEN-T al Comisiei Europene urmărește să stabilească interconectări, inte-roperabilitatea și continuitatea serviciilor, în special rute de mare distanță și transfrontaliere prin acordarea de sprijin financiar pentru realizarea de importante proiecte de infrastructură în transport.

Obiective:• Să stabilească și să dezvolte legături esențiale și interconectări necesare pentru a elimina obstacolele în calea mobilității;

• Să completeze secțiunile lipsă și să completeze rutele principale, în special secțiunile transfrontaliere;

• Să traverseze bariere naturale;

• Să îmbunătățească interoperabilitea rutelor principale.

Agenția Executivă TEN-T este responsabilă pentru toate proiectele TEN-T deschise în 2007-2013 pentru schemele de finanțare. Deși este independentă, Agenția Executivă TEN-T este strâns legată de agenția mamă, Directoratul General pentru Mobilitate și Transport. DG MOVE se ocupă cu toate aspectele de formare a politicilor în legătură cu programul TEN-T, iar Agenția există pentru a executa sar-cinile specifice ale programului într-o perioadă limitată de timp (31 decembrie 2015), prin apeluri pentru propuneri care sunt lansate în fiecare an de DG MOVE și, din 2009, de Agenția Executivă TEN-T, în numele Directoratului General.

Oportunitățile de finanțare TEN-T sunt deschise tuturor Statelor Membre UE sau, cu acordul statelor membre implicate, organizațiilor internaționale, antreprizelor comune, demersuri sau organisme publice/private. Finanțarea în granturi TEN-T poate sprijini studiile și lucrările care contribuie la obiectivul programului TEN-T.

Exemple de proiecte finanţate

În urma cererii anuale de propuneri din 2011, Comisia Europeană prin Agenția Executivă TEN-T și sub auspiciile Direcției Generale Mobilitate și Transporturi a CE a selectat 74 de proiecte care au primit aproape 200 de milioane euro, bani care reprezintă cofinanțare UE în cadrul programului privind rețeaua transeuropeană de transport pentru a continua îmbunătățirea infrastructurii de transport din întreaga Uniune. Prioritare la finanțare au fost studiile și proiectele menite să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea (emisii de gaze cu efect de seră), cât și studii și lucrări de sprijinire a reducerii impactului transporturilor maritime asupra mediului (poluanți atmosferici). Sprijinul financiar al UE a contribuit la construirea și/sau îmbunătățirea legăturilor existente, sprijinirea coridoarelor de transport, parteneriate între sectorul public și cel privat (PPP), instrumente financiare inovatoare, precum și la promovarea ocupării forței de muncă în UE.

Programul pentru Energie Inteligenta Europa IEE II - Apel 2012-2013

Finanțatorul programului, în valoare totală de 67 milioane de euro, este Comisia Europeană, prin Agenția Europeană pentru Competi-tivitate și Inovare. Programul pentru Energie Inteligentă – Europe II asigură accesul la energie regenerabilă la un preț competitiv.

Programul urmărește dezvoltarea de noi tehnologii în domeniile eficienței energetice, surselor de energie regenerabilă și diversificării energetice, diminuând decalajul dintre experimentarea și testarea în laborator a noilor tehnologii și utilizarea lor efectivă, prin reduce-rea costurilor de producție și a riscurilor financiare asociate introducerii pe piață.

Totodată, programul vizează înlăturarea barierelor non-tehnologice în producerea și consumul de energie, promovând întărirea capa-cității instituționale la nivel local și regional, prin încurajarea schimburilor de experiență și cunoștințe între autorități, mediul de afaceri și cetățeni și diseminarea bunelor practici și a celor mai bune tehnologii disponibile la nivelul UE.

Obiective specifice:

• stimularea eficienței energetice și utilizării raționale a resurselor;

• promovarea surselor noi și regenerabile de energie pentru a susține diversificarea energetică;

• promovarea eficienței energetice și utilizarea în transport a unor surse noi și regenerabile de energie.

Activități eligibile:

• Acțiuni în domeniul eficienței energetice și a utilizării raționale a resurselor de energie;

• Acțiuni în domeniul surselor noi și regenerabile de energie și sprijinirea diversificării energetice;

• Promovarea eficienței energetice și utilizarea surselor noi și regenerabile de energie în transport.

Beneficiarii eligibili pot fi: autorități locale și regionale, organisme publice cu personalitate juridică, companii, organizații internațio-nale.

Exemple de proiecte finanţate

În luna iulie 2010, persoanele juridice publice sau private din România au obținut finanțare în valoare totală de circa 56 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul energiei inteligente finanțate din bugetul Uniunii Europene în cadrul programului „Energie Inteli-gentă Europa II”. Pentru anul 2010, prioritățile și tipurile de acțiuni avute în vedere au fost următoarele: SAVE – Eficiența energetică și utilizarea rațională a energiei, ALTENER – Resurse noi și regenerabile de energie, STEER – Energia în transport, care urmărește promo-varea eficienței energetice și utilizarea de surse regenerabile în transport, și Inițiative integrate. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuiau să implice organizații partenere din trei state eligibile diferite.

Programul Life +

Programul Life + este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu. Obiectivul său general vizează implementarea, actu-alizarea și dezvoltarea politicii și a legislației de mediu ale UE, prin co-finanțarea proiectelor care adaugă valoare spațiului european.

LIFE a debutat în anul 1992, iar în prezent s-au încheiat deja trei faze: LIFE I (1992-1995), LIFE II (1996-1999), LIFE III (2000-2006). Între 1992 și 2006, LIFE a co-finanțat 3.104 proiecte pe teritoriul UE, cu o contribuție de aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru protecția mediului. Actuala fază a programului este LIFE+ și se desfășoară în perioada 2007-2013, cu un buget de 2,143 miliarde de euro.

Programul LIFE+ a intrat în vigoare prin aprobarea Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului UE privind Instrumentul Financiar pentru Mediu (LIFE+), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L149 din 9 iunie 2007.

România a obținut co-finanțare LIFE pentru primele proiecte în anul 1999. Până în prezent, țara noastră este beneficiarul a 65 de proiecte LIFE. În sesiunea 2010, șase proiecte românești au fost alese pentru co-finanțare LIFE+. În prezent, 35 de proiecte naționale se află în evaluare pentru a obține co-finanțarea Comisiei Europene, prin intermediul instrumentului financiar de mediu LIFE+ 2011.

În România, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice îndeplinește rolul de Autoritate Națională LIFE+.

În perioada 2007 – 2013, Comisia Europeană a lansat câte o sesiune de depunere de proiecte pe an. Propunerile de proiecte erau eligibile pe una dintre cele trei componente ale Programului LIFE+:

• Natură și Biodiversitate;

• Guvernare și Politici de Mediu;

• Informare și Comunicare.

Comisia Europeană a aprobat finanțarea a 248 de noi proiecte în cadrul programului LIFE+. Proiectele vizează acțiuni în domeniul conservării naturii, al schimbărilor climatice, al politicii de mediu, precum și activități de informare și comunicare privind problemele de mediu în toate statele membre. În total, ele reprezintă o investiție totală de aproximativ 556,4 milioane euro, din care UE va fur-niza 281,4 milioane euro. Aceste noi proiecte vor contribui substanțial la protejarea, conservarea și consolidarea capitalului natural al Europei. Ele vor promova obiectivul transformării UE într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, mai ecologică și mai competitivă, care folosește resursele în mod eficient. Noul program LIFE pentru perioada 2014 – 2020 va prevedea acordarea a peste 850 de milioane euro politicilor climatice. Aceasta alocare va tripla practic suma care este cheltuită pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice.

Fondul Global de Mediu (GEF)

Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility – GEF) este un organism internațional menit să asigure protecția mediului la nivel global. Misiunea sa, modul de coordonare a activităților, precum și modalitățile de gestionare a acestuia au fost adoptate/create conform deciziilor Summit-ului Pamântului de la Rio de Janeiro din 1992.

Fondul Global de Mediu, destinat unui număr de aproximativ 160 de țări cu o economie în curs de dezvoltare, le oferă acestora finan-țare în vederea derulării unor proiecte de protecție a mediului, proiecte ce propun soluții pe termen lung și care au un impact la nivel global, aplicabile în variate zone geografice.

România a aderat la această organizație internațională în anul 1994, beneficiind până în prezent de peste 20 milioane USD din fondurile GEF în vederea finanțării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice, a conservării biodiversității, precum și întărirea capacității administrative pentru implementarea Convențiilor de la Rio etc.

Domeniile tematice ale GEF sunt: conservarea biodiversității, schimbările climatice, apele internaționale, managementul durabil al terenurilor, poluanții organici persistenți, protecția stratului de ozon.

Referitor la schimbările climatice, strategia GEF se concentrează pe măsuri de reducere a efectelor acestora pe termen lung prin:

• îndepartarea barierelor/piedicilor în calea adoptării tehnologiilor bazate pe eficiența energetică;

• reducerea costurilor anumitor tehnologii avansate.

Proiectele GEF de dimensiuni medii pot fi înaintate de guverne, organizații non- guvernamentale (ONG), instituții academice, instituții naționale și internaționale, comunități locale și unități din sectorul privat.

Agențiile de Implementare ale GEF sunt Banca Mondială, Programul de Mediu al Națiunilor Unite (UNEP) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Prin intermediul acestui Cadru de Alocare de Resurse, în domeniul schimbărilor climatice România va beneficia de 13,9 milioane USD (alocare individuală). Strategia Fondului Global de Mediu se va concentra pe măsurile privind adoptarea tehnologiilor bazate pe princi-piile eficienței energetice și pe reducerea costurilor aplicării anumitor tehnologii nepoluante. Obiectivul de bază în acest domeniu este acela al reducerii emisiilor gazelor ce provoacă efectul de seră și îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Protoco-lului de la Kyoto – diminuarea emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul anului 1990.

Exemple de proiecte finanţate

România a depus pentru finanțare din GEF un proiect în valoare de aproape 100 milioane dolari, care se derulează în perioada sep-tembrie 2011 – august 2016, în scopul îmbunătătțirii eficienței energetice a clădirilor (școli, libării, muzee, teatre, spitale) din 10 – 15 orașe. Cu ajutorul acestui proiect vor fi reduse emisiile de bioxid de carbon cu 245.000 tone/an, iar în următorii 15 ani cu 3,67 milioane tone bioxid de carbon.

UNDP, Ministrul Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului și 2 ONG implementează în perioada iulie 2011 – iulie 2015, proiectul „LGGE – Îmbunătățirea eficienței enrgetice în Regiunile și gospodăriile sărace din România”, în valoare de peste 122 milioane dolari. Acest proiect are următoarele componente:

• Îmbunătățirea politicilor pentru sprijinirea eficinței energetice în comunitățile sărace;

• Îmbunătățirea capacității constructorilor și furnizorilor locali de a reduce consumul de combustibil în comunitățile sărace;

• Modernizarea școlilor, clădirilor și gospodăriilor;

• Îmbunătățirea bazelor de date și a metodologiilor pentru identificarea necesităților energtice ale clădirilor.

Prin implementarea acstui proiect, s-a estimat evitarea unei emisii de 641 ktonnes CO2, de care vor beneficia mai mult de 100.000 persoane.

Mecanismele Financiare ale Spaţiului Economic European 2009-2014

La data de 28 iulie 2010 au fost semnate Acordul între Uniunea Europeană, Islanda, Principatul Liechtenstein și Regatul Norvegiei pen-tru Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014 și Acordul între Regatul Norvegiei și Uniunea Europeană pentru Mecanismul Financiar Norvegian pentru perioada 2009 – 2014.

Prin aplicarea acestui acord, România va beneficia de asistență financiară acordată de țările AELS/SEE pentru promovarea creșterii economice și asigurarea unei dezvoltări sustenabile prin intermediul a două mecanisme:

• Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE/EEA Grants), cu o alocare financiară de 190,75 Meuro;

• Mecanismul Financiar Norvegian (Norway Grants), cu o alocare financiară de 115,20 Meuro.

În cadrul MF SEE, pentru sectorul Managementul și protecția mediului, Statele Donatoare vor finanța următoarele domenii:

1. Servicii în domeniul biodiversității și ecosistemelor;2. Reducerea substanțelor periculoase.

În cadrul MF Norvegian Statele Donatoare vor finanța următoarele domenii:1. Stocarea și captarea carbonului;2. Inovare în industria verde.1. Axa prioritară 1:

1.3. Îmbunătățirea condițiilor cadru și deschiderea drumului către inovare.2. Axa prioritară 2:

2.2. Îmbunătățirea prevenirii riscurilor tehnologice și de mediu; 2.3. Promovarea cooperării în domeniul managementului resurselor naturale și al ariilor protejate; 2.4. Promovarea energiei regenerabile și eficientizarea resurselor.

3. Axa prioritară 3: 3.1. Îmbunătățirea coordonării în promovarea, planificarea și intervenția în domeniul rețelelor primare și secundare de transport; 3.2. Dezvoltarea strategiilor de diminuare a „diviziunii digitale”; 3.3. Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru platformele multimodale.

4. Axa prioritară 4: 4.3. Promovarea utilizării patrimoniului cultural pentru dezvoltare.

Exemple de proiecte finanţate

În anul 2013, Guvernul norvegian a alocat un buget de aproape 22 de milioane de euro pentru demararea unei afaceri în industria verde. Proiectele s-au depus până la mijlocul lunii iulie 2013 la Agenția de Dezvoltare Regională din Oltenia de către ONG-uri și firme mici și mij-locii din Oltenia și au vizat proiecte de ecologizare, case inteligente, reciclarea deșeurilor sau produse eco. Norvegienii au acordat bani și în perioada 2007-2009, când rata de absorbție a fondurilor a fost de peste 85%.

Programul pentru Competitivitate şi Inovare 2007-2013 CIP

Parlamentul European a adoptat „Programul Cadru pentru Competitivitate și Inovare (CIP)”, pentru care Uniunea Europeană a alocat în perioada 2007-2013 suma de 3,6 miliarde de Euro.

Obiectivul principal al CIP îl constituie stimularea investițiilor în inovare, pornind de la premisa că îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona necesită desfășurarea de activități economice – indiferent de sector – cu o valoare adăugată cât mai ridicată.

Acest program este adresat întreprinderilor din industria inovatoare și în mod special IMM-urilor, având în vedere ponderea acestora în Uniunea Europeană și dificultățile întâmpinate în exploatarea economică a rezultatelor din cercetare-dezvoltare, întreprinderi care vor beneficia de sprijin din partea UE sub diverse forme, pentru investiții în inovare și creșterea numărului de locuri de muncă.

Obiectivele specifice ale Programul Cadru pentru Competitivitate și Inovare (CIP) sunt:

• Creșterea și întărirea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

• Promovarea tuturor formelor de inovare, inclusiv a eco-inovării;

• Accelerarea dezvoltării durabile, competitive și inovative, care să includă Societatea Informațională;

• Promovarea eficienței energetice și utilizarea noilor surse de energie neconvențională în toate sectoarele, inclusiv în sectorul de transporturi;

• Introducerea de tehnologii care să asigure protecția mediului ambiental;

• O mai bună utilizare a tehnologiilor informaționale și de comunicații.

Vizând aceste obiective, programul este strâns legat de politicile Uniunii în domenii cum sunt energia, tehnologia informației, cerceta-rea-dezvoltarea și protecția mediului.

În timp ce eco-inovarea este o temă transversală, care se va regăsi în toate componentele, programul CIP este structurat în 3 subpro-grame specifice:

(1) Start up și creșterea IMM-urilor: componenta Program pentru Inovare și Antreprenoriat, care susține activitățile pentru dezvolta-rea spiritului antreprenorial, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii („gazelle” – IMM-uri ce crează inovare, nu doar o aplică), creșterea competitivității industriale și inovarea.

Această componentă, pentru care s-a previzionat un buget total de 2,17 miliarde Euro, asigură:

• promovarea eco-inovației și facilitarea accesului IMM la finanțări (buget de 430 mil. Euro);

• o mai bună integrare a serviciilor rețelelor de sprijinire a afacerilor (Euro Info Centre și Innovation Relay Centre) și a activităților dedicate sprijinirii inovării (INNOVA, Pro-Inno etc);

• alocarea a peste 1 miliard de Euro, pentru o mai bună gestionare a instrumentelor financiare ale European Investment Fund (EIF), care va co-investi în fonduri venture-capital (acoperind atât stadiul de început al activităților, cât și cel de dezvoltare) și va furniza împrumuturi pentru co-garantare.

(2) Tehnologii Informaționale și de Comunicații (TIC): componenta Program de sprijin strategic în domeniul tehnologiilor de informare și comunicare, care susține activitățile de e-health, educare eficientă și formare permanentă (e-learning).

Acest subprogram, pentru care a fost prevăzut un buget de 730 milioane Euro, contribuie la creșterea competitivității și crearea de noi locuri de muncă prin:

• stimularea utilizării mai eficiente a TIC;

• sprijin pentru acțiuni pilot care utilizează soluții TIC inovatoare, bazate pe servicii de interes public (ex. e-health, e-learning);

• dezvoltarea utilizării aplicațiilor digitale pentru întărirea securității, siguranței și încrederii în tehnologiile și aplicațiile TIC.

3) Intensificarea utilizării energiei neconvenționale și reducerea consumului de energie:Programul „Energie Inteligentă pentru Europa”, menit să sprijine politicile UE în domeniul energetic, care are un buget total de 730 milioane Euro și este structurat pe următoarele 3 sub-componente:

a) SAVE, care are ca obiectiv îmbunătățirea eficienței energetice și utilizarea rațională a energiei, în special în construcții și industrie;

b) ALTERNER, menit să promoveze resurselor energetice noi și regenerabile pentru producția centralizată și descentralizată de elec-tricitate și energie termică și integrarea acestora la nivel local;

c) STEER, care sprijină inițiativele vizând aspectele energetice și soluțiile de reducere a efectului de seră și a emisiilor de gaze în secto-rul transporturilor (ca de exemplu diversificarea combustibililor utilizați în transporturi și promovarea combustibililor regenerabili).

Componenta de Eco-inovare din cadrul Programului Cadru pentru Competitivitate și Inovare este adresată IMM-urilor.

CIP Eco-inovare urmărește să sprijine proiectele care vizează prima aplicare sau reproducerea pe piață a unor tehnici, produse sau servicii eco-inovative cu relevanță pentru Uniunea Europeană, care și-au demonstrat succesul din punct de vedere tehnologic dar care, din cauza riscului rezidual, nu au pătruns încă pe piață.

Cu un buget anual de aproximativ 200 de milioane € în perioada 2008-2013, programul de ecoinovare din cadrul CIP susține prima utilizare si consacrarea pe piață a soluțiilor durabile care folosesc mai eficient resursele naturale ale Europei. Programul de ecoinovare din cadrul CIP este componenta verde a programului cadru pentru competitivitate și inovare și un contribuitor dinamic la planul de acțiune pentru tehnologii de mediu (ETAP).

CIP Eco-inovare este axat pe următoarele priorități:

• reciclarea materialelor;

• materiale de construcții durabile;

• sectorul alimentelor și al băuturilor;

• afaceri ecologice.

Programul este gestionat de Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare (EACI).

Exemple de proiecte finanţate

În cadrul Programului CIP Eco-inovare peste 185 de proiecte erau în curs de desfășurare la data elaborării studiului. Printre proiectele actuale se numără optimizarea tehnologiei de reutilizare a cărămizilor vechi în sectorul construcțiilor, producerea de încălțăminte din piele care nu conține substanțe chimice periculoase, utilizarea CO2 pentru a valorifica o sursă naturală de Omega-3 și o tehnică nouă de fabricare a covoarelor. Întreprinderile din întreaga Europă au transmis până la 5 septembrie 2013 propunerile lor menite să introducă pe piață soluții ecologice inovatoare în următoarele cinci domenii: reciclarea materialelor, apa, materialele de construcții durabile, afacerile ecologice și sectorul alimentelor și băuturilor.

Programul de cooperare româno-elveţiană

Asistența financiară elvețiană contribuie la reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât și între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor beneficiare.

Suma alocată României în cadrul acestei asistențe financiare este de 181 mil. CHF, perioada de angajare a fondurilor fiind de 5 ani de la data aprobării creditului cadru de către Parlamentul elvețian, iar cea a plății efective de 10 ani. Beneficiarii trebuie să asigure o cofinanțare de minim 40% din totalul costurilor eligibile, cu excepția cofinanțării asigurate de instituțiile publice, caz în care contribuția trebuie să fie de minim 15% din totalul costurilor eligibile și de organizațiile neguvernamentale, caz în care este prevăzută o contribuție proprie de minim 10% din totalul costurilor eligibile.

Din această contribuție se pot finanța următoarele domenii: securitatea, stabilitatea și sprijinul pentru reforme (securitatea frontie-relor, capacitate de management la nivel local și regional, modernizarea sistemului judiciar, etc.), mediu și infrastructură, promovarea sectorului privat, dezvoltarea socială și a resurselor umane.

Unul dintre obiectivele ariei de concentrare pentru mediu și infrastructură este să contribuie la managementul energiei durabile în ora-șe, prin îmbunătățirea infrastructurii publice, dezvoltarea capacității și creșterea gradului de conștientizare privind eficiența energetică și energia regenerabilă, pentru a crește standardele de viață, a promova dezvoltarea economică și a oferi un răspuns la schimbările climatice.

În același timp, contribuția urmărește sprijinirea procesului de modernizare în domenii cheie legate de mediu, energie și transport public, precum și schimbul de cunoștințe în aceste domenii prin promovarea parteneriatelor instituționale.

Exemple de proiecte finanţate

În cadrul componentei Mediu, Schema de grant pentru ONG a Programului de Cooperare Elvețiano-Român, Fundația Speologica „Club Speo Bucovina” în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Suceava implementează proiectul „Menținerea integrității ecologi-ce și economice a spațiului rural din vecinatatea Sitului Natura2000 Rarău - Giumalău”, cu o durată de 12 luni, în valoare de 75.000 CHF.

Obiectivul general al proiectului este consolidarea capacității Fundației Speologice de a contribui la implementarea principiilor turis-mului durabil în localități aflate în apropierea unor arii protejate sau Situri Natura 2000, printr-o abordare integrată de responsabilizare a întreprinzătorilor și conștientizare a turiștilor.

Obiectivele specifice sunt următoarele:

• Creșterea gradului de implementare a principiilor turismului durabil în 10 pensiuni din 4 localități aflate în apropierea Sitului Natura 2000 Rarău - Giumalău, prin participarea personalului propriu la 4 sesiuni de instruire, asistență și consultanță primită pe perioada de derulare a proiectului;

• Creșterea nivelului de informare și conștientizare a turiștilor în ceea ce privește importanța protejării Sitului Natura 2000 Rarău - Giumalău, prin îmbunătățirea infrastructurii de informare în 2 arii naturale protejate, pregătirea (teoretică și practică) a 14 persoane în interpretarea traseelor tematice, realizarea și distribuirea de materiale de informare.

Programul „Spaţii Verzi”

Programul „Spații Verzi” este o inițiativă comună a MOL România și a Fundației pentru Parteneriat, lansată în 2006 sub forma unui program ce a urmărit implicarea copiilor și a tinerilor în proiecte de amenajare a spațiilor verzi. După succesul programului pilot co-laborarea între MOL România și Fundația pentru Parteneriat s-a pus pe baze noi, astfel de atunci s-a lansat în fiecare an concursul de proiecte pentru programul „Spații verzi”.

În primii ani programul s-a concentrat asupra spațiilor verzi urbane, dar începând din anul 2009 s-a întregit cu o nouă componentă: „Arii Naturale Protejate”.

În cadrul componentei „Spaţii verzi urbane” se acordă finanțare proiectelor care își propun reabilitarea sau crearea de spații verzi și desfășurarea activităților de educație ecologică în rândul comunităților locale, derulate de ONG-uri în parteneriat cu diferite instituții.

Componenta de finanțare „Arii Naturale Protejate” urmărește promovarea și popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităților locale prin intermediul implicării ONG-urilor și școlilor, a comunităților locale precum si a custozilor/administratorilor de arii protejate.

Exemple de proiecte finanţate

Asociația ADESCO, cu sediul în Cluj-Napoca, a implmentat în perioada 8 aprilie – 17 mai 2013, proiectul „Mărul nu crește la super-market: prima livadă pedagogică din Cluj-Napoca”, proiect în valoare de 6.313,60 lei, acordată de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, în cadrul programului „Spații Verzi – componenta Spații Verzi Urbane”.

Scopul proiectului, propus de ADESCO, în colaborare cu Gradinița „Așchiuță”, a fost înființarea unei livezi pedagogice și amenajarea spațiului verde din curtea gradiniței și conștientizarea copiilor asupra importanței protejării mediului înconjurător. În data de 16 mai 2013, a avut loc inaugurarea spațiului verde unde au fost plantați pomi fructiferi (20 de bucăți), copaci thuja (40 de bucăți), plante ornamentale și agățătoare, precum și bulbi de primavară. De asemenea, au fost vopsite cele 5 căsuțe de joacă din curtea grădiniței, ulterior ele fiind pictate de copii. Cu ocazia inaugurării, copiii au susținut un scurt program artistic care a avut ca temă centrală prima-vara și natura.

Începând din luna aprilie 2013, Asociația Euroland Banat, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Reșița și cu Primăria Mu-nicipiului Reșița, implementează proiectul „EliadGreen3”, finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România, prin programul Spații Verzi, ediția 2013, ce urmărește implicarea comunităților în proiecte de înființare, amenajare și reabilitare de spații verzi publice. Proiectul vizează continuarea reabilitărilor începute în anii precedenți ale parcului școlar existent în incinta Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Reșița, printr-o intervenție neinvazivă asupra mediului înconjurător, cu materiale naturale, implicând activ elevi, părinți și comunitatea locală.

„Templul cărții” este un proiect inițiat de Asociația de Tineret „2010 Europa” Botoșani în colaborare cu Colegiul Național „A.T.Laurian”, Primăria Botoșani și Asociația Comitetelor de Părinți din Colegiul Național „A.T.Laurian” în vederea amenajării spațiului verde (rondul) din zona corpului A a renumitei unități de învățământ. Proiectul s-a derulat în perioada 7 aprilie – 14 iulie 2013 în cadrul Programului Spații Verzi, componenta Spații Verzi Urbane, program finanțat de Fundația pentru Parteneriat Miercurea Ciuc și MOL România. În cadrul acestuia s-a reamenajat spațiul verde din fața colegiului: s-au plantat butași de trandafiri și arbuști ornamentali, s-a însămânțat gazon, s-au construit alei, s-au montat băncuțe.

Prin implementarea acestui proiect, voluntari ai Asociației de Tineret „2010 Europa”, elevi și profesori ai Colegiului Național „A.T.Lauri-an” vin în sprijinul autorităților locale care și-au propus, în concordanță cu Normele Europene, creșterea suprafeței de spațiu verde per cap de locuitor, astfel încât orașul Botoșani să redevină „Orașul grădină”.