Revista Construcþiilor septembrie 2005 3 Ciocu’ mic ºi… ciocu’ mare! Cel mare, adicã ciocu’ opus sau alternativã a celui mic, se pare a fi la modã dupã alegerile din toamna trecutã ºi pentru noii reprezentanþi ai puterii. ªi asta pentru cã goarna electoralã (prin ciocu’ mare) este cea mai simplã ºi, deci facilã, la îndemâna multor neave- niþi în ale gospodãririi þãrii care, o datã ajunºi în fruntea bucatelor fãrã aco- perire profesionalã, îºi camufleazã neºtiinþa prin vorbe ºi iar vorbe. Altfel nu se explicã faptul cã, pânã în prezent, cu toate rapoartele pe la propriile par- tide despre succesele în ramurã, „per- sonalitãþile” în funcþie se laudã cu acþiuni nepalpabile pe ansamblul economiei, ca sã nu mai vorbim de cele pentru omul de rând care de opt luni aºteaptã un semn cã „veþi trãi mai bine”, promis cu surle ºi trâmbiþe pe la TV-uri sau diverse întâlniri cu votanþii. Altfel spus, ciocu’ mic ºi ciocu’ mare nu fac altceva decât sã se destrãbãleze mai departe, rãmânând totul, cum se spune, ca… în tramvai, pentru cã de 15 ani încoace cele douã ciocuri convieþuiesc bine mersi pe spinarea noastrã, fãrã a-ºi scoate ochii unul altuia pânã acum, exceptând campaniile electorale, acolo unde se împart din belºug „amabilitãþi” de faþadã, în speranþa pãcãlirii în continuare a celor chemaþi sã-i aleagã. Nu sunt cârcotaº, dar lipsa unui orizont clar ºi convingãtor împinge, în primul rând, mass-media sã ia atitudine, pentru cã presa scrisã ºi audiovizualul sunt, putem spune, mult mai apropiate la bine ºi la rãu de nevoile cetãþenilor. Iatã de ce, salutând introducerea cotei unice de impozitare de 16%, cre- deam cã aceasta va revoluþiona sis- temul fiscal, uºurând sarcina bugetului statului de a colecta, la timp ºi integral, sumele necesare dezvoltãrii generale a societãþii româneºti, angrenate pe dru- mul integrãrii în economia capitalistã. Un lucru considerat fortifiant, în primul rând, pentru sectorul de construcþii care are rolul hotãrâtor în întreaga activi- tate investiþionalã. Din pãcate, negânditã suficient ºi raþional, mãsura respectivã, repetãm, salutarã de altfel, n-a dat însã roadele aºteptate pânã în prezent, „silind” aceiaºi specialiºti care au lansat-o sã facã eforturi pentru a gãsi pârghii de colectare a taxelor ºi impozitelor care sã îmbunãtãþeascã situaþia prezentã. Una dintre cele mai facile mãsuri este cea privind creºterea TVA-ului, cu toate cã acest lucru duce la creºterea costurilor produselor ºi servi- ciilor ºi, prin urmare, la frânarea sau scãderea consumului. ªi atunci, de unde sã ne mai bazãm pe o sursã sigurã de venituri la buget? Paradoxal, dar creºterea neîncetatã a taxelor ºi veni- turilor fãrã creºtere economicã efec- tivã reprezintã tocmai opusul edificãrii unei societãþi sãnãtoase de consum, cum este cea capitalistã, spre care vrem sã ne îndreptãm. Spunând acest lucru ne gândim ºi la ceea ce s-a afirmat legat de creºterea taxelor ºi impozitelor pe spaþiile de locuit, a celor pentru maºini de lux etc. Aºadar, cu bani din ce în ce mai puþini, cetãþenii îºi vor restrânge ºi mai mult intenþiile investiþionale în clãdiri ºi bunuri materiale de folosinþã îndelungatã. Aceºtia rãmân pe mai departe sã se descurce cu prioritate pentru asigurarea traiului zilnic (hranã, cheltuieli cu întreþinerea locuinþelor, medicamente, utilitãþi etc.). Marii constructori vor avea ceva de lucru la proiectele statului sau ale investitorilor strãini ºi români, dar cei mici ºi mijlocii tocmai de la cetãþeni aºteptau sau aºteaptã sã le vinã comenzi. Or, în situaþia restrângerii posibi- litãþilor financiare, greu se poate asigura front de lucru atâtor construc- tori, performanþi de altfel. ªtiu cã este anormal sã crezi cã o situaþie rea salveazã incompetenþa unora, dar catastrofalele inundaþii care au cuprins aproape întreaga þarã în iulie–august a.c. parcã au fost manã cereascã pentru unii miniºtri ºi pentru unele ministere, întrucât aceºtia au scãpat de „corvoada” creionãrii ºi aplicãrii unor programe concrete de dezvoltare economicã a sectoarelor pe care le conduc, activitatea lor can- tonându-se în aceastã perioadã în „vizite de lucru” pe la locurile calami- tate unde, în afarã de compãtimire (ajutoarele venind în majoritate pe alte cãi), nimic spectaculos nu s-a întâmplat ºi sezonul rece nu-i departe. Ce vor face atunci, nu ei, care stau bine mersi în spaþii confortabile, ci nãpãstuiþii sorþii? Sã vezi atunci probleme foarte grele pentru guvernanþi. Nici parlamentarii nu dau prea multe semne de preocupare în acest sens, adicã pentru interesul general, beneficiile personale prezente ºi, mai ales, viitoare rãmânând punctul nr.1 pe ordinea lor de zi. Opoziþia, destul de leneºã, necoerentã ºi lipsitã de tenacitate, îºi rezumã activitatea la rãspunsuri „pe picior” la provocãrile puterii, reacþie insuficientã pentru a schimba ceva în bine. Parcã toatã lumea, în ciuda celor declarate, nu se preocupã decât de declanºarea cât mai rapidã a alegerilor anticipate, o altã perioadã neproductivã pentru þarã. De aceea, putem spune cã bietul „oracol postdecembrist”, hulit la vre- mea respectivã, a fost prea îngãduitor, prezicând doar 20 de ani (15 au ºi trecut) necesari României pentru a se demo- cratiza ºi a se încadra în societatea occidentalã. Trebuie sã ne decidem cât mai repede dacã „ciocu’ mic ºi… ciocu’ mare” servesc cuiva ºi sã acþionãm în consecinþã. Ciprian ENACHE Director Ionel CRISTEA 0722.460.990 Redactor-ºef Ciprian ENACHE 0722.275.957 Redactor Alina ZAVARACHE 0723.338.493 Publicitate Vasile MÃCÃNEAÞà 0744.582.248 Elias GAZA 0723.185.170 Tehnoredactor Cezar IACOB 0726.115.426 Corector Viorica Gh. CRISTEA Procesare text Luminiþa CÃLIN Colaboratori prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann dr. arh. Gheorghe Polizu dr. ing. Ion Ionescu dr. ing. Octavian George Ilinoiu prof. univ. dr. ing. Polidor Bratu drd. ing. Gabriela Schneider dr. ing. Vasile Strungã ing. Nicolae Melencu ing. Ramona Zarioiu ing. Gheorghe Stamate conf. univ. dr. ing. Monica Dinu conf. univ. dr. ing. Florica Paul Redacþia 013935 Bucureºti, Sector 1 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15 Tel.: 031.405.53.82, 021.232.14.47 Fax: 031.405.53.83 Mobil: 0723-297.922 E-mail: [email protected][email protected]Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini). Reproducerea integralã sau parþialã a oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este interzisã în lipsa unui acord scris din partea editorului. Articolele semnate de colaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele. ISSN 1841-1290 Tiparul executat la: Grupul de presã ºi tipografie ROMPRINT Bucureºti Editor: STAR PRES EDIT SRL ed ! torial
Cel mare, adicã ciocu’ opus saualternativã a celui mic, se pare a fi lamodã dupã alegerile din toamna trecutãºi pentru noii reprezentanþi ai puterii.ªi asta pentru cã goarna electoralã (princiocu’ mare) este cea mai simplã ºi,deci facilã, la îndemâna multor neave-niþi în ale gospodãririi þãrii care, o datãajunºi în fruntea bucatelor fãrã aco-perire profesionalã, îºi camufleazãneºtiinþa prin vorbe ºi iar vorbe. Altfelnu se explicã faptul cã, pânã în prezent,cu toate rapoartele pe la propriile par-tide despre succesele în ramurã, „per-sonalitãþile” în funcþie se laudã cuacþiuni nepalpabile pe ansambluleconomiei, ca sã nu mai vorbim de celepentru omul de rând care de opt luniaºteaptã un semn cã „veþi trãi maibine”, promis cu surle ºi trâmbiþe pe laTV-uri sau diverse întâlniri cu votanþii.
Altfel spus, ciocu’ mic ºi ciocu’mare nu fac altceva decât sã sedestrãbãleze mai departe, rãmânândtotul, cum se spune, ca… în tramvai,pentru cã de 15 ani încoace cele douãciocuri convieþuiesc bine mersi pespinarea noastrã, fãrã a-ºi scoate ochiiunul altuia pânã acum, exceptândcampaniile electorale, acolo unde seîmpart din belºug „amabilitãþi” defaþadã, în speranþa pãcãlirii în continuarea celor chemaþi sã-i aleagã.
Nu sunt cârcotaº, dar lipsa unuiorizont clar ºi convingãtor împinge, înprimul rând, mass-media sã ia atitudine,pentru cã presa scrisã ºi audiovizualulsunt, putem spune, mult mai apropiatela bine ºi la rãu de nevoile cetãþenilor.
Iatã de ce, salutând introducereacotei unice de impozitare de 16%, cre-deam cã aceasta va revoluþiona sis-temul fiscal, uºurând sarcina bugetuluistatului de a colecta, la timp ºi integral,sumele necesare dezvoltãrii generale asocietãþii româneºti, angrenate pe dru-mul integrãrii în economia capitalistã.
Un lucru considerat fortifiant, înprimul rând, pentru sectorul de construcþii
care are rolul hotãrâtor în întreaga activi-tate investiþionalã. Din pãcate, negânditãsuficient ºi raþional, mãsura respectivã,repetãm, salutarã de altfel, n-a dat însãroadele aºteptate pânã în prezent,„silind” aceiaºi specialiºti care au lansat-osã facã eforturi pentru a gãsi pârghii decolectare a taxelor ºi impozitelor care sãîmbunãtãþeascã situaþia prezentã.
Una dintre cele mai facile mãsurieste cea privind creºterea TVA-ului,cu toate cã acest lucru duce lacreºterea costurilor produselor ºi servi-ciilor ºi, prin urmare, la frânarea sauscãderea consumului. ªi atunci, deunde sã ne mai bazãm pe o sursã sigurãde venituri la buget? Paradoxal, darcreºterea neîncetatã a taxelor ºi veni-turilor fãrã creºtere economicã efec-tivã reprezintã tocmai opusul edificãriiunei societãþi sãnãtoase de consum,cum este cea capitalistã, spre care vremsã ne îndreptãm.
Spunând acest lucru ne gândim ºi laceea ce s-a afirmat legat de creºtereataxelor ºi impozitelor pe spaþiile delocuit, a celor pentru maºini de lux etc.
Aºadar, cu bani din ce în ce maipuþini, cetãþenii îºi vor restrânge ºi maimult intenþiile investiþionale în clãdiri ºibunuri materiale de folosinþã îndelungatã.Aceºtia rãmân pe mai departe sã sedescurce cu prioritate pentru asigurareatraiului zilnic (hranã, cheltuieli cuîntreþinerea locuinþelor, medicamente,utilitãþi etc.).
Marii constructori vor avea ceva delucru la proiectele statului sau aleinvestitorilor strãini ºi români, dar ceimici ºi mijlocii tocmai de la cetãþeniaºteptau sau aºteaptã sã le vinã comenzi.
Or, în situaþia restrângerii posibi-litãþilor financiare, greu se poateasigura front de lucru atâtor construc-tori, performanþi de altfel.
ªtiu cã este anormal sã crezi cã osituaþie rea salveazã incompetenþaunora, dar catastrofalele inundaþiicare au cuprins aproape întreaga þarãîn iulie–august a.c. parcã au fost manãcereascã pentru unii miniºtri ºi pentru
unele ministere, întrucât aceºtia auscãpat de „corvoada” creionãrii ºiaplicãrii unor programe concrete dedezvoltare economicã a sectoarelorpe care le conduc, activitatea lor can-tonându-se în aceastã perioadã în„vizite de lucru” pe la locurile calami-tate unde, în afarã de compãtimire(ajutoarele venind în majoritate pealte cãi), nimic spectaculos nu s-aîntâmplat ºi sezonul rece nu-i departe.Ce vor face atunci, nu ei, care staubine mersi în spaþii confortabile, cinãpãstuiþii sorþii? Sã vezi atunci problemefoarte grele pentru guvernanþi.
Nici parlamentarii nu dau preamulte semne de preocupare în acestsens, adicã pentru interesul general,beneficiile personale prezente ºi, maiales, viitoare rãmânând punctul nr.1pe ordinea lor de zi. Opoziþia, destulde leneºã, necoerentã ºi lipsitã detenacitate, îºi rezumã activitatea larãspunsuri „pe picior” la provocãrileputerii, reacþie insuficientã pentru aschimba ceva în bine. Parcã toatãlumea, în ciuda celor declarate, nu sepreocupã decât de declanºarea câtmai rapidã a alegerilor anticipate, oaltã perioadã neproductivã pentruþarã. De aceea, putem spune cã bietul„oracol postdecembrist”, hulit la vre-mea respectivã, a fost prea îngãduitor,prezicând doar 20 de ani (15 au ºi trecut)necesari României pentru a se demo-cratiza ºi a se încadra în societateaoccidentalã.
Trebuie sã ne decidem cât mairepede dacã „„cciiooccuu’’ mmiicc ººii…… cciiooccuu’’mmaarree”” servesc cuiva ºi sã acþionãmîn consecinþã.
prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizudr. ing. Ion Ionescudr. ing. Octavian George Ilinoiuprof. univ. dr. ing. Polidor Bratudrd. ing. Gabriela Schneider dr. ing. Vasile Strungã ing. Nicolae Melencuing. Ramona Zarioiuing. Gheorghe Stamateconf. univ. dr. ing. Monica Dinuconf. univ. dr. ing. Florica Paul
RR ee dd aa cc þþ ii aa001133993355 BBuuccuurreeººttii,, SSeeccttoorr 11SSttrr.. HHoorriiaa MMããcceellaarriiuu nnrr.. 1144--1166BBll.. XXXXII//88,, SScc.. AA,, EEtt.. 11,, AApp.. 1155
Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sauimagini). Reproducerea integralã sau parþialã aoricãrui material scris sau ilustrativ din aceastãpublicaþie este interzisã în lipsa unui acord scrisdin partea editorului. Articolele semnate decolaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi,implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.
Societatea MMAARRCCOOMM,, în calitate de distribuitor unic în România al firmelor KKOOMMAATTSSUU (echipamente deconstrucþii ºi stivuitoare), PPOOTTAAIINN (macarale turn ºi autoridicãtoare), GGRROOVVEE (automacarale), SSEENNNNEEBBOOGGEENN(maºini pentru manipulat deºeuri metalice ºi buºteni, macarale ºenilate cu braþ zãbrelit, macarale portuare ºi macaralecu braþ telescopic), MMAANNTTOOVVAANNIIBBEENNNNEE (echipamente pentru demolãri), IINNDDEECCOO (picoane hidraulice) ºidistribuitor al firmei AATTLLAASS CCOOPPCCOO (motocompresoare elicoidale ºi generatoare), are plãcerea sã vã invite laevenimentul „OOPPEENN HHOOUUSSEE MMAARRCCOOMM““ (PPOORRÞÞII DDEESSCCHHIISSEE) în perioada 1133––1155 sseepptteemmbbrriiee 22000055, la sediul nostrudin SSttrraaddaa DDrruummuull OOddããiiii nnrr.. 1144AA,, OOttooppeennii,, jjuudd.. IIllffoovv (a se vedea harta).
11.. LLaannssaarreeaa oo ff ii cc iiaa llãã ,, îînnRRoommâânniiaa ,, aa nnoouulluuii mmooddeell ddeebbuullddooeexxccaavvaattoorr KKOOMMAATTSSUU (modelulanterior a fost cel mai vândutechipament din România);
La acest eveniment vor fiprezente ºi ffiirrmmee ddee lleeaassiinngg ccuuooffeerrttee eexxttrreemm ddee aavvaannttaajjooaassee,special pentru acest eveniment.
22.. LL aa nn ss aa rr ee aa oo ff ii cc ii aa ll ãã ,, îî nnRRoommâânniiaa,, aa nnooiiii ggaammee ddee mmoottoo--ssttiivvuuiittooaarree KKOOMMAATTSSUU (Dieselºi GPL);
33.. PPrreezzeennttaarreeaa uunneeii ggaammeellaarrggii ddee eecchhiippaammeennttee (utilajepentru construcþii , macarale,automacarale, ci l indri com-pactori, stivuitoare);
REZISTENÞA LLA CCOMPRESIUNE AA CCIMENTURILOR UUZUALE,FABRICATE CCONFORM SSR EEN 1197-11:2002
Conform standardului de produs, cele 27 de tipuri decimenturi se pot gãsi în 6 clase de rezistenþã, conformttaabbeelluulluuii 11.
Alãturi de exigenþele privind rezistenþa la compresiunela diferite termene, sunt impuse o serie de condiþii fizice,chimice ºi de durabilitate asupra cãrora nu insistãm.
Cimenturile uzuale sunt destinate elementelor/struc-turilor monolite, armate, armate dispers ºi prefabricate, îngeneral cu grosimi reduse, în conformitate cu prevederilestandardelor ºi normativelor aplicabile.
În funcþie de clasa de rezistenþã, acestea pot oferiîntreaga gamã de clase de rezistenþã a betoanelordefinitã în SR EN 206-1, de la C8/10 ºi pânã la C100/115.Cimenturile din clasa de rezistenþã 32,5 sunt recomandateºi pentru tratarea solurilor ºi executarea straturilor debalast stabilizat ºi beton slab.
Domeniile de utilizare a cimenturilor uzuale au omare variabilitate, în funcþie de tipul cimentului, natura,proprietãþile ºi dozajul de adaosuri, efectele prezenþei maimultor adaosuri (din ciment) asupra produsului final(betonul) ºi, nu în ultimul rând, de experienþa localã.
Singurele documente naþionale de aplicare a EN 206-1care oferã informaþii eexxttiinnssee privind posibilitatea utilizãriicimenturilor definite în EN 197-1 sunt cele din Germania(DIN 1045-2) ºi Polonia (PN-B-6265).
Cimenturi ccu ccãldura dde hhidratare rredusã, ffabricateconform AA1/2004 lla SSR EEN 1197-11:2002
Acest amendament defineºte cimenturile uzuale cucãldura de hidratare redusã ca fiind acele cimenturi pro-duse conform SR EN 197-1:2002, dar a cãror cãldurã dehidratare nu trebuie sã depãºeascã valoarea caracteristicãde 270 J/g, determinatã în conformitate cu SR EN 196-8 la7 zile sau în conformitate cu SR EN 196-9 la 41 de ore.
Nu sunt modificãri faþã de exigenþele standarduluiSR EN 197-1:2002 în ceea ce priveºte rezistenþa la com-presiune a cimenturilor. Practic, obþinerea acestei cãldurireduse de hidratare se poate face prin sporirea conþinutuluide adaosuri, limitarea fineþii de mãcinare ºi/sau impu-nerea de condiþii anumitor constituenþi mineralogici aiclincherului.
Limitarea cãldurii de hidratare permite utilizarea acestorcimenturi în construcþii masive (cu raport suprafaþã/volummic), acolo unde apariþia fisurilor de contracþie termicã înmasa betonului trebuie evitatã, în conformitate cu preve-derile standardelor ºi normativelor aplicabile.
Cimenturi ccu ccãldura dde hhidratare ffoarte rredusã,fabricate conform SSR EEN 114216:2004
La aceste cimenturi cu un conþinut ridicat de adaosuri(zgurã, silice, puzzolanã sau cenuºã), cãldura de hidratarenu trebuie sã depãºeascã valoarea caracteristicã de 220 J/g,determinatã fie în conformitate cu SR EN 196-8 la 7 zile,fie în conformitate cu SR EN 196-9 la 41 de ore.
Indiferent de compoziþie, aceste cimenturi se fabricãîntr-o singurã clasã de rezistenþã (22,5), impunându-se ocondiþie doar asupra rezistenþei la compresiune la 28 de zile(care trebuie sã fie între 22,5 ºi 42,5 MPa).
Sunt destinate construirii de baraje ºi altor construcþiimasive, unde dimensiunile structurii au un raportsuprafaþã/volum mic; pot fi folosite la tratarea solurilor,executarea straturilor rutiere etc., în conformitate cuprevederile standardelor ºi normativelor aplicabile.
Cimenturi dde ffurnal ccu rrezistenþa iiniþialã sscãzutã, ffabricateconform SSR EEN 1197-44:2004
Standardul precizeazã condiþiile de compoziþie, sta-bileºte criteriile de conformitate ºi regulile de aplicarepentru:
cimenturi de furnal cu rezistenþã iniþialã micã;cimenturi de furnal cu rezistenþã iniþialã micã ºi cãldurã
de hidratare redusã. Cimentul de furnal cu rezistenþe iniþiale scãzute are
reacþii ºi procese de hidratare identice cu cele ale cimen-turilor uzuale, dar datoritã compoziþiei (zgurã de furnalîntre 36 si 95% din masã), fineþii ºi reactivitãþii constitu-enþilor, procesul iniþial de hidratare este (normal) mai lent.Condiþiile impuse rezistenþelor la compresiune suntprezentate în ttaabbeelluull 22.
Cãldura de hidratare a cimenturilor de furnal cu rezis-tenþã iniþialã micã ºi cu cãldurã de hidratare redusã nu tre-buie sã depãºeascã valoarea caracteristicã de 270 J/g,determinatã fie conform EN 196-8 la 7 zile, fie conformEN 196-9 la 41 de ore.
Aceste cimenturi pot fi utilizate în construcþii masive(inclusiv fundaþii obiºnuite), unde dimensiunile structuriiau un raport suprafaþã/volum mic, iar cele de clasã derezistenþã 32,5L la tratarea solurilor, executarea infrastruc-turilor rutiere etc., în conformitate cu prevederile stan-dardelor ºi normativelor aplicabile.
Lianþi hhidraulici rrutieri, ffabricaþi cconform SSR EENV 113282:2002Evoluþia domeniului infrastructurii cãilor de transport
pe plan internaþional este în mod evident orientatã spreutilizarea de cimenturi (lianþi hidraulici) speciale, cuconþinut mare de adaosuri de fabricaþie (zgurã, puzzolanã,cenuºã, ºist calcinat ºi calcar) ºi cu rezistenþe reduse lacompresiune.
În acest sens, noul standard SR EN 13282:2002 prevedeutilizarea lianþilor hidraulici rutieri la execuþia ºi reabili-tarea drumurilor, autostrãzilor, parcãrilor, platformelorindustriale în straturi de formã, de fundaþie ºi de bazã.Aceste cimenturi sunt utilizabile ºi în cadrul stabilizãriistraturilor de formã din infrastructura cãii ferate, pãmân-turilor din zonele adiacente cãilor de comunicaþie,lucrãrilor de artã etc. Standardul detaliazã condiþiile fizice,mecanice, chimice aplicabile la 6 tipuri de cimenturirutiere, clasificate în patru clase de rezistenþã la compresiune(5; 12,5; 22,5; 32,5), conform ttaabbeelluulluuii 33.
Cimenturi dde zzidãrie ffabricate cconform SSR EEN 4413-11:2004Standardul specificã definiþia ºi compoziþia cimen-
turilor folosite la producerea de mortare pentru zidãrie,tencuialã ºi finisare, realizate manual sau mecanizat. Suntdefinite 4 tipuri de cimenturi (în funcþie de rezistenþa lacompresiune, conform ttaabbeelluulluuii 44) care însã nu se utilizeazãla prepararea betoanelor, la executarea de lucrãri în mediiagresive din punct de vedere chimic sau la ºape expuseabraziunii mecanice.
În compoziþia acestor cimenturi se pot folosi pe postde adaosuri materiale minerale naturale sau derivate din pro-cesul tehnologic de producere a clincherului, var, pigmenþi.Standardul impune o serie de condiþii fizice ºi chimiceatât pentru cimentul propriu-zis, cât ºi pentru mortarulproaspãt (conþinut de aer, reþinere de apã). Conþinutul declincher Portland este de minimum 25% pentru cimentulMC5 ºi de minimum 40% pentru restul cimenturilor dezidãrie.
TTaabbeelluull 22
TTaabbeelluull 44
TTaabbeelluull 33
(*) – „E” semnificã un conþinut de minimum 20% clincher Portland
RREEZZIISSTTEENNÞÞAA LLAA CCOOMMPPRREESSIIUUNNEE AA CCIIMMEENNTTUURRIILLOORRSSPPEECCIIAALLIIZZAATTEE PPRROODDUUSSEE ÎÎNN BBAAZZAA UUNNUUII SSTTAANNDDAARRDD
NNAAÞÞIIOONNAALL NNEEAARRMMOONNIIZZAATTCimenturi ccu ccãldura dde hhidratare llimitatã ººi ccu rrezis-
tenþã lla aagresivitatea aapelor ccu cconþinut dde ssulfaþi,fabricate cconform SSR 33011:1996
Standardul defineºte o serie de condiþii fizice, chimiceºi mecanice pentru:
4 tipuri de cimenturi cu cãldura de hidratare limitatã(ºi rezistenþa moderatã la agresivitatea apelor cu sulfaþi) înfuncþie de conþinutul de zgurã ºi
5 tipuri de cimenturi cu rezistenþã la agresivitateaapelor cu un conþinut de sulfaþi în funcþie de conþinutul înzgurã (ºi puzzolanã într-unul din cazuri). Ambele tipuri decimenturi pot fi fabricate în 3 clase de rezistenþã, conformttaabbeelluulluuii 55.
Pentru toate tipurile de cimenturi, cãldura de hidratarenu trebuie sã depãºeascã valoarea de 280 J/g, determinatãîn conformitate cu SR 227-5. Aceste tipuri de cimenturi sefabricã dintr-un clincher special, în care conþinutul dealuminat tricalcic este limitat superior; pentru cimentul fãrãadaosuri (HI) cu cãldura de hidratare limitatã se limiteazãinferior ºi conþinutul în silicat tricalcic.
Aceste cimenturi sunt destinate construcþiilor masive,cu grosimi mai mari de 1,5 m, executate în afara perioadeide timp friguros. Pot fi utilizate cu succes la construcþii ºielemente de construcþii exploatate în condiþii de agresivitatechimicã, iar cel din clasa de rezistenþã 32,5 la tratareasolurilor ºi stabilizarea straturilor rutiere.
Acest ciment, fabricat într-o singurã clasã de rezistenþã(40), este destinat îmbrãcãminþilor rutiere expuseriscurilor specifice (atacului cu sare, abraziunii mecanice,îngheþ-dezgheþului etc.). Prin STAS 10473/1-87, alãturi deCEM I 42.5(R) este recomandat la stabilizarea straturilorrutiere de bazã ºi de fundaþie; utilizarea cimenturilor fãrãadaosuri de fabricaþie ºi cu rezistenþe ridicate la termenescurte trebuie privitã cu reþinere. Caracteristicile mecaniceale cimentului sunt arãtate în ttaabbeelluull 66.
Pentru realizarea unor betoane cu tendinþã redusã defisurare din contracþie, s-au impus limitãri asupra a doicomponenþi mineralogici ai clincherului, precum ºiasupra limitelor în care poate varia fineþea de mãcinare.
Alte cimenturi specializate, cum sunt cimentul pentrusonde tip S1 (SR 1544:2003), cimentul pentru sonde tip
S2-RS (SR 9253:1990) , c imentu l Por t land a lb(SR 7055:1996) sau cele fabricate în baza unor prescripþiideosebite (cimenturi de clasa 62.5, 72.5 etc.) nu facobiectul prezentului articol.
AASSPPEECCTTEE AALLEE UUTTIILLIIZZÃÃRRIIII UUNNUUII CCIIMMEENNTTRezistenþa unui ciment este doar unul dintre parametrii
care influenþeazã comportarea betonului proaspãt ºiîntãrit. Alãturi de aceasta, cãldura de hidratare, limitãrileimpuse constituenþilor mineralogici ai clincherului, tipulcimentului, natura, proprietãþile ºi dozajul de adaosuri,efectele prezenþei în compoziþia cimentului a mai multoradaosuri, proiectarea compoziþiei betonului etc. îºi pundecisiv amprenta asupra produsului final: bbeettoonnuull.
UUttiilliizzaarreeaa uunnuuii cciimmeenntt ccuu ccããlldduurraa ddee hhiiddrraattaarree lliimmii--ttaattãã eessttee oobblliiggaattoorriiee llaa eexxeeccuuttaarreeaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr mmaassiivvee,unde dimensiunile structurii au un raport suprafaþã/volummic;
UUttiilliizzaarreeaa uunnuuii cciimmeenntt ccuu rreezziisstteennþþee iinniiþþiiaallee rreedduussee,,ffaabbrriiccaatt ccoonnffoorrmm SSRR EENN 119977--44::22000044 ((ººii ddoozzaajj mmaarree ddeeaaddaaoossuurrii)),, eessttee rreeccoommaannddaattãã ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree tteehhnniiccoo--eeccoonnoommiicc la realizarea betoanelor slabe, a mortarelor dezidãrie ºi tencuialã, anumitor ºape, precum ºi a straturilorstabilizate;
UUttiilliizzaarreeaa uunnuuii cciimmeenntt ccuu ttiimmppii mmaarrii ddee pprriizzãã ((ººii ddoozzaajjrriiddiiccaatt ddee aaddaaoossuurrii)) eessttee aavvaannttaajjooaassãã ppee ttiimmpp ccããlldduurrooss..Evoluþia rezistenþei la compresiune a unui ciment cu adaosurihidraulic active ºi/sau puzzolanice este favorabilã în timpfaþã de cea a unui ciment fãrã adaosuri, pentru aceeaºifineþe de mãcinare.
Punerea corectã în operã ºi tratarea corespunzãtoare abetonului dupã turnare sunt esenþiale în ceea ce priveºtedurabilitatea elementului executat (inclusiv protecþia anti-corosivã a armãturilor înglobate).
SC Corsarul RoºuMEREU LA DISPOZIÞIA DUMNEAVOASTRÃ!
CCiipprriiaann EEnnaacchhee: Cum poate începe prezentarea cãrþiide vizitã a grupului de societãþi pe care-l conduceþi?IIoonn RRooººuu: SC Corsarul Roºu s-a înfiinþat în anul 1993
cu capital social integral privat, având ca principal obiectde activitate extracþia ºi transportul agregatelor naturalede balastierã.
În momentul de faþã, deþinem 3 balastiere situate înterasa cursului mijlociu al râului Argeº, ºi anume, laOgrezeni, Ulmi ºi Ioneºti, cu o producþie anualã de peste400.000 de mc de agregate sortate, refuz de ciur ºi balast.
Transportul materialelor produse în aceste locuri esteasigurat de cele 40 de autobasculante proprietate asocietãþii, mãrcile VOLVO, RENAULT ºi MAN. Actual-mente ne desfãºurãm activitatea cu precãdere în zonacapitalei ºi a judeþelor limitrofe. Suntem pregãtiþi însã ca,
la cererea unor beneficiari, sã livrãm produsele noastreºi în alte zone printr-un parteneriat benefic ambelor pãrþi,întrucât, pe de-o parte, dispunem de o dotare tehnicãmodernã, iar, pe de altã parte, vrem sã asigurãm cât maimultor firme de construcþii materiale necesare desfãºurãriiîn cele mai bune condiþii a investiþiilor.
În anul 2004, societatea noastrã a înregistrat o cifrã deafaceri de peste 250 miliarde de lei.
CC..EE..: Spuneam mai înainte cã avem de-a face cu un grupde societãþi. Care sunt ele ºi ce obiect de activitate au?II..RR..: În 2005, ca urmare a diversificãrii activitãþilor, în
cadrul societãþii noastre s-a înfiinþat grupul de firmeCorsarul Roºu, având active de peste 230 miliarde de leivechi ºi 117 persoane salariate. Organigrama actualãcuprinde: Corsarul Roºu Impex 93 SRL, Corsarul RoºuAgregate ºi Cariere SRL, Corsarul Roºu Transporturi ºiLogisticã SRL, Corsarul Roºu Service SRL, Corsarul RoºuBetoane SRL ºi Corsarul Roºu Turism SRL.
CC..EE..: Sigur cã aceastã structurare are la bazã tocmai seri-ozitatea cu care trataþi potenþialii clienþi, oferindu-le pro-dusele la timp ºi de calitate tocmai printr-o bunãorganizare. Puteþi demonstra, pe scurt, aceastã concluzie?II..RR..: Mã voi referi în acest numãr al „Revistei Con-
strucþiilor” doar la activitatea a douã dintre societãþilenoastre cu speranþa cã detaliile vor fi, cred, edificatoare.În numerele viitoare ale revistei voi reveni cu alte amãnunte.
Aºadar, în privinþa S.C. CORSARUL ROªU BETOANES.R.L., aceasta ºi-a început producþia în luna iulie 2004.Instalaþia de bazã, cea de preparat betoane, este un malaxorfabricat de LIEBHERR-MISCHTECHNIK GmbH, model2004, tip BETOMIX 2,25 A-R/RIM-M, cu o capacitate deproducþie de 90 mc/orã, fiind prevãzutã a lucra în regimcomputerizat, datoritã faptului cã este dotatã cu tot ce estenecesar pentru a produce betoane chiar ºi pe timp friguros.
Transportul betonului cãtre beneficiari se efectueazãcu 15 automalaxoare VOLVO, proprietate a societãþii,având echipamentul de malaxare LIEBHERR, cu capaci-tatea de 9 mc.
Pentru pomparea betonului, avem în dotare pompe debetoane cu 4 braþe, producþie PUTZMEISTER, cu lungimide 32 m, 36 m ºi 46 m.
Pentru asigurarea unei calitãþi superioare a produselor,staþia este deservitã de un laborator de încercãri, autorizatgradul II.
De la deschiderea staþiei, am reuºit sã pãtrundem pepiaþa din Bucureºti ºi zonele limitrofe. Dând dovadãde profesionalism, respectarea clienþilor ºi menþinerea
la un nivel înalt a calitãþii produselor ºi serviciilor, amreuºit sã fim furnizori de materiale de construcþii pentrufirme de prestigiu din domeniu. Dovada o reprezintã ºicâteva dintre lucrãrile de referinþã pe care le menþionãmîn continuare:
staþia de tratare a apei Crivina – parteneri HERVEROMANIA S.A. ºi G.B.B. CONSTRUCÞII S.R.L.
parcajul auto multietajat Piaþa Unirii – partenerBAUMEISTER S.R.L.
imobilul 2S+P+13E situat pe Calea Floreasca –partener BAUCONSTRUCT S.R.L.
centrul F.R.F. Mogoºoaia – partener S.C. AEDIFICIACARPAÞI S.A.
În cadrul grupului de firme CORSARUL ROªU, îºi desfã-ºoarã activitatea ºi SS..CC.. CCOORRSSAARRUULL RROOªªUU IIMMPPEEXX ’’9933 SS..RR..LL..,,ssoocciieettaattee ssppeecciiaalliizzaattãã îînn pprroodduuccþþiiaa ººii ttrraannssppoorrttuull ddee aaggrree--ggaattee mmiinneerraallee nnaattuurraallee,, bbaallaasstt,, rreeffuuzz ddee cciiuurr etc. Aceastãsocietate are în dotare 3 balastiere, situate în terasã, înbazinul mijlociu al râului Argeº. Extracþia agregatelornaturale ºi transportul lor la cele 3 staþii de sortarese realizeazã cu 3 dragline, un excavator HANOMAG,5 încãrcãtoare VOLVO, 2 dumpere. Transportul agre-gatelor minerale cãtre clienþi se efectueazã cu cele 28 deautobasculante de 40 t ºi 12 autobasculante de 30 t, toateîn proprietatea societãþii, care mai are în dotare ºi 7 auto-camioane specializate în transportul cimentului vrac.
Fãrã lipsã de modestie, putem spune beneficiarilornoºtri actuali ºi celor potenþiali cã pot conta pe noi,firmele grupului Corsarul Roºu fiind mereu la dispoziþialor cu produse ºi servicii de calitate. Încercaþi ºi vã veþiconvinge! Vã aºteptãm, iar noi vom reveni în acestepagini cu alte amãnunte folositoare dvs.
Tratarea corespunzãtoare a supor-tului este o condiþie absolut necesarãpentru o „lipire“ de succes a finisaju-lui, indiferent de natura lui.
Cred cã toþi cei care au citit fiºetehnice referitoare la produsele definisaj au remarcat o frazã-tip, ca unleitmotiv despre suport care... trebuiesã fie uscat, plan, „tare” – rezistent,compact – fãrã pãrþi friabile, stabil –fãrã deformaþii ºi curat - fãrã praf,pete de ulei, grãsimi etc: mai potapãrea condiþii suplimentare legatede rugozitate, absorbþie uniformã ºimulte altele la care, de obicei, nu tegândeºti.
Acestea sunt doar vorbe, dar înspatele lor se ascund, dupã caz, valoriminime sau maxime ale caracteris-ticilor fizico-mecanice importante,care, de fapt, în final înseamnã bani:
calitate corespunzãtoare a betoanelorºi ºapelor, execuþie foarte îngrijitãpentru a obþine suprafeþe plane ºirezistente, timpi de aºteptare pentruuscare, operaþii de curãþare etc.
Toate acestea fac din ssuuppoorrtt oproblemã greu de “suportat”, chiar ºipentru cei care ºi-au schimbat men-talitatea ºi atitudinea faþã de acesta.Dacã în cazul construcþiilor noi,problema poate fi rezolvatã total sauparþial prin luarea de mãsuri care sãconducã la realizarea cerinþelormenþionate, situaþia este mai compli-catã în cazul lucrãrilor de reabilitare,modernizare la care schimbarea des-tinaþiei spaþiilor sau adoptarea unorsoluþii de finisare avangardiste sautradiþionale pot impune un suportcomplet nou.
În acest context, fiind presaþi detimp de foarte multe ori, considerãmca o soluþie salvatoare ºapele autoni-velante (în literatura de specialitate înlimba englezã sunt cunoscute subdenumirea de SLU de la Self LevellingUnderlayments, în limba germanãsunt denumite Nivelliermasse sauSpachtelmasse, iar în româneºte vãpropun sã le „botezãm” ºi noi prescurtat -SSAANN de la ªape Auto-Nivelante!).
respectiv amestecuri de cimenturispeciale, nisipuri fine selecþionate,adaosuri minerale ºi 10–20 de aditivi(mirodenii), fabricate, dupã reþeteîndelung studiate ºi experimentate, înfabrici cu tehnologii de proces com-plet automatizate, conduse ºi contro-late cu ajutorul calculatorului).
Transportate în ºantier, în saci saula siloz, amestecate cu apã în pro-porþii prestabilite, acestea permitobþinerea unor paste fluide care sepot „aºterne” manual sau mecanizat,în straturi subþiri sau groase, de la 2 mmla 30 mm sau chiar mai mult.
Pentru cã trebuie sã aibã foartemulte calitãþi, aproape imposibile,care uneori sunt incompatibile: sã fiefoarte lucrabile – practic fluide, sã sepoatã întinde uºor (termenul de„autonivelantã” este relativ, ele maitrebuie „ajutate” la nivelare – fini-sare), sã facã prizã cât mai repedeposibil – dar numai dupã un timpminim de menþinere a lucrabilitãþiipentru a putea fi puse în operã –, sãse întãreascã repede – sã aibã rezistenþemari la compresiune ºi încovoiere
la termene scurte, sã se usucerepede, dar sã nu fisureze – sã nuaibã contracþii, deci sã nu-ºi piardãapa de amestecare, sã fie capabile sãpreia deformaþii din variaþii de tem-peraturã ºi, nu în ultimul rând, bachiar în primul, sã aibã o aderenþãfoarte bunã la suport ºi aºa maideparte..., vã mai aduceþi amintede… „ºi devreme acasã”.
Bun, da’ de ce ?Pentru cã ele trebuie sã realizeze
toate acele cerinþe ale suportului, pecare le-am amintit, într-un timp câtmai scurt posibil. Iar timpul înseamnãbani!
Cu cât timpul de prizã ºi deîntãrire este mai scurt, iar grosimeastratului este mai mare, cu atât pro-dusul este mai „sofisticat”. Poate aþicrezut cã am greºit când am zis cã oºapã autonivelantã poate conþinepânã la 20 de aditivi. Fiecare dintreaceºtia are „grijã” de una sau maimulte caracteristici ale produsului.Numãrul, calitatea ºi proporþia dinfiecare aditiv fac diferenþa de calitateºi de preþ dintre ºapele autonivelantede pe piaþã. SAN reprezintã o soluþieprofesionalã, astfel încât nu oricine lepoate produce ºi nu oricine le poatepune în operã, cu toate cã la primavedere totul pare foarte simplu.
Încã nu este clar dupã ce standard euro-pean „se judecã“ ºapele autonivelante.
Poate ºi pentru cã sunt/nu sunt„ºape“, dar dacã sunt, este clar cã suntmai speciale.
Unii spun cã, practic, nu existãstandard, alþii zic cã ar trebui sã leîncadrãm dupã SR EN 13813-2003„Materiale pentru ºape ºi pardoseli”.
S-ar putea sã nu fie prea clardefiniþi termenii ºi nici stabilitemetodele de încercare pentru fluidi-tate, durata de lucrabilitate, rezistenþala cãlcare – timpul dupã care se poatecircula etc.
Pentru acestea, existã unele metodeproprii de încercare nestandardizate.
Recent, Murexin AG Internationala efectuat un studiu de casã al princi-palelor ºape autonivelante aflate pepiaþa din Austria, Cehia, Croaþia,Germania, Polonia, România, Slovaciaºi Ungaria, însumând în total 76 deproduse de la 36 de producãtori(autohtoni ºi strãini) din 8 þãri. A fostun studiu de laborator efectuat încomun de cãtre grupul de ProductManageri Murexin, la care am participatpersonal. Pentru a nu fi influenþaþi de„patriotismul local”, organizatorii aucodificat probele în prealabil, iar denu-mirile produselor le-am aflat în final,dupã obþinerea tuturor rezultatelorîncercãrilor.
Limitele între care au variat carac-teristicile principale sunt înscrise înttaabbeelluull 11.
Din analizarea succintã, se constatãcã existã intervale mari de variaþie,care pot sugera gruparea produselorpe cel puþin 3 niveluri de calitate, ºianume:
SSAANN ddee TToopp--rraappiiddee//ssuuppeerrrraappiiddee:valori mici pentru TL ºi CP, valorimari pentru rezistenþe iniþiale ºi finalemari;
SSAANN nnoorrmmaallee, curente: caracte-rizate, în general, de valorile mediiale intervalelor;
SSAANN mmaaii ssllaabbee, mai lente: valorimari pentru TL ºi CP, valori mici pentrurezistenþe.
Aceste 3 chiar 4 niveluri de calitatese regãsesc pe piaþã exprimate prinpreþurile de vânzare.
SSAANN-MMuurreexxiinnMurexin AG, în fabrica de mortare
uscate de la Wiener Neustadt, pro-duce 9 tipuri de ºape autonivelante.
Dintre acestea, Baumit Româniaimportã 4 produse care acoperãdomeniile de utilizare importante.Caracteristicile acestor ºape suntprezentate în ttaabbeelluull 22
AAlleeggee,, PPrreeppaarrãã,, AApplliiccãã bbiinnee!!Reguli de succes pentru SAN
11.. AAlleeggee bbiinnee!! Alege ºapa care se potriveºte cel
mai bine finisajului care urmeazã sãse aplice peste ea, þinând seama destarea suportului existent! Alege amorsa corespunzãtoare
tipului de suport existent; este obliga-torie folosirea amorsei recomandatede Producãtor!
22.. PPrreeppaarrãã bbiinnee!! Pregãteºte suportul peste care se
aplicã amorsa – dacã este cazul,acesta trebuie „ºlefuit” cu mijloaceabrazive pentru îndepãrtarea protu-beranþelor, asperizarea suprafeþei:curãþarea este foarte importantã,
îndepãrtarea pãrþilor neaderente, darºi a celor aderente de adeziv de lalipirile anterioare, precum ºi a prafuluiprin aspirare sunt operaþii obligatorii;aplicã amorsa conform prevederilordin fiºa tehnicã, respectând timpii deuscare recomandaþi – este esenþialã laaplicarea ud pe ud!
Preparã SAN cu cantitatea de apãrecomandatã de Producãtor: o canti-tate prea mare de apã adãugatã cuintenþia de a face ºapa sã se nivelezeabsolut singurã conduce la segregareaºi sedimentarea componenþilor. Amestecã numai cu mixerul
la turaþie redusã, pânã la obþinereaunei paste omogene – fãrã aglomerãri. Nu amesteca ºapa cu alte materiale!
33.. AApplliiccãã bbiinnee!! Aplicã – întinde ºapa în limita
timpului de lucrabilitate prescris; lasuprafeþe foarte mari, pune în operãcu pompa! Aplicã, pe cât posibil, într-un
singur strat, la grosimea necesarã, fãrãa depãºi grosimea maximã recoman-datã; niveleazã cu driºca/spatula T cudinþi, corespunzãtoare! „Roluieºte“ cu rola cu þepi, pen-
tru uniformizarea/omogenizarea stra-tului ºi eliminarea bulelor de aer! Aplicã la contactul cu pereþii
sau alte elemente înglobate, pentruizolare, un ºtraif din material elasticcu grosimea de circa 5 mm; Protejeazã suprafeþele „turnate”
împotriva uscãrii rapide!ÎÎnn lloocc ddee ccoonncclluuzziiii:
Dacã ai probleme cu SSuuppoorrttuull,,vino cu încredere la Baumit; gãsimîmpreunã soluþii profesionale pentrurezolvare: ªªaappeellee aauuttoonniivveellaannttee MMuurreexxiinn!!
Pentru lipit parchet, PVC, mochetã,covoare de cauciuc etc., precum ºipentru placaje normale/speciale, lainterior, existã: EExxttrreemm!!
Pentru epoxi la interior: EExxttrreemm!!Pentru „pardoseli industriale”
supuse la trafic intens ºi uzurã, existã:CCeemmTToopp!!
Pentru pardoseli decorative-colorate tip mozaic în multe culori,alege CCeemmccoolloorr!!
Pentru placaje sau epoxi/poliure-tanice la exterior, rezolvã AAuusssseenn!!
TTaabbeelluull 22
GGSS – grosime strat
AAmmoorrsseellee rreeccoommaannddaattee ssuunntt:: • Pentru aderenþã normalã: 0,5–1 N/mm2
- Tiefengrund LLFF: pentru suporturi foarte absorbante;- Supergrund DD44 : suporturi neabsorbante, absorbante (diluat 1:1 cu apã).
• Pentru aderenþã mare: 1,5–2 N/mm2
-Rãºinã epoxidicã EEPP 7700, cu nisip presãrat
TTaabbeelluull 11
CCaarraacctteerriissttiiccii:: FFLL– fluiditate/rãspândire: diametrul în cm al pastei rãspândite pe o placã din
plexiglas, dupã scurgerea dintr-un cilindru cu diametrul = înãlþimea = 50 mm. Pastaa fost preparatã la proporþia de apã recomandatã în fiºa tehnicã/sac;
TTLL –– timp/duratã de lucrabilitate : durata maximã de timp în care materialul maiare tendinþa de “autonivelare”– apreciatã vizual la încercarea cu driºca cu dinþi;
CCPP –– durata de timp dupã care se poate cãlca/circula pe ºapã – nu rãmânamprente dupã cãlcare;
RRcc,, RRii –– rezistenþe la compresiune, încovoiere determinate pe prisme 40 mm x 40 mmx 160 mm, în condiþii standard.
Construcþii Uºoare [CU] LindabARHITECTURA SECOLULUI XXI
Imaginaþia arhitecþilor, combinatãcu cerinþele beneficiarului, a dus lasoluþionarea atât a închiderilor exte-rioare, cât ºi a finisajelor de interior.Acurateþea lucrãrii rezultã fie din tex-turile închiderilor perimetrale (tablacutatã poziþionatã orizontal sau verticalºi chiar oblic), fie din culorile acce-soriilor ce vin în contrast cu masaînchiderilor.
Vã facem cunoscut un studiu de cazîntâlnit în vânzarea acestor construcþii,la care, datele iniþiale de plecare au fost:
(nevoia de spaþiu pentru: birouri,spaþii tehnice ºi un mic depozit⇒ maximum 100 mp);
• realizarea în cât mai scurt timpºi cu cât mai puþine cheltuieli ⇒ oarhitecturã simplã ºi, totodatã, per-sonalizatã (dorinþa beneficiarului de aavea incluse, în arhitectura exte-rioarã, culorile reprezentative alefirmei);
• începerea activitãþii în noulsediu în maximum 2 luni (spaþiulînchiriat, pânã la acel moment,devenise inconfortabil ºi nerentabildin punctul de vedere al cheltuielilorde întreþinere).
OOffeerrttaa ppaarrtteenneerruulluuii LLiinnddaabb::• clãdiri standard uºoare (deschi-
dere 8 m - 12 m, înãlþime 3 m sau3,5 m, lungime multiplu de 5 m sau 6 msau combinaþii de 5 m sau 6 m);
• soluþii diverse de închideri(placãri interioare ºi exterioare lalibera alegere a beneficiarului sau aarhitectului);
• durata de livrare a materialelorîn 37 de zile ºi cu punerea lor înoperã în maximum 14 zile.
RReezzuullttaattuull::• clãdire tip construcþie uºoarã
CU 10 x 3,5 x 10 m (D x H x L);• joc de culori pe faþade alb/verde
(culorile firmei „X”);• timp de realizare: 50 de zile de
la demararea contractului;• închideri interioare realizate din
gips-carton, f inisate cu vopsealavabilã sau faianþã;
• începerea activitãþii în nouaclãdire în a-60-a zi de la încheiereacontractului (ziua 0).
Ca urmare a rezultatului din primaetapã (1999), a apãrut ideea probabi-litãþii extinderii investiþiei. Astfel, în2003 s-a trecut la elaborarea extin-derii de la 10 m la 20 m lungime(CU final 10 x 3,5 x 20).
materiale utilizate la acoperirea con-strucþiilor, acoperiºurile fãlþuite ocupãun loc aparte.
Tehnica fãlþuirii este cunoscutã înEuropa încã din timpul construcþieiprimelor catedrale, iar avantajeledovedite au dus la aplicarea acesteitehnici pe o scarã din ce în ce mailargã. Aceste avantaje constau în:
versatilitate – materialele fãlþuitepot îmbrãca cele mai diverse formeale unui acoperiº; se pot desena celemai variate modele pe acoperiº; per-mit soluþii ingenioase de conducere aapelor;
se pot realiza acoperiºuri cupanta foar te micã, pânã la 3 0
înclinaþie;greutate redusã – acoperiºurile
realizate, de exemplu, din aliaj dealuminiu, cântãresc 1,9 kg/m2;
rezistenþã la agenþii atmosferici,nu puþine fiind acoperiºurile fãlþuitecare au traversat secolele.
Materialele recomandate pentruexecutarea acoperiºurilor fãlþuite suntccuupprruull,, zziinnccuull (a nu se confunda cutabla zincatã) ºi aliajele din aalluu--mmiinniiuu, materiale nobile care ºi-audovedit calitãþile în timp.
Iatã o scurtã prezentare a lor:CCuupprruull este, prin excelenþã,
primul material capabil sã înfruntesecolele. Culoarea strãlucitoare natu-ralã a cuprului se modificã în timp,trecând prin diferite nuanþe de maro-închis. Pe suprafeþele înclinate, stratulprotector de oxid continuã sã se dez-volte de-a lungul timpului ºi, în celedin urmã, va apãrea acea patinãverzuie caracteristicã produselor dincupru.
Firma KME din Germania oferãdin fabricã materialul în trei forme:
TECU CLASSIC;TECU OXID – preoxidat, cu
aspect brunat;TECU PATINA – pretratat pentru
aspect patinat.ZZiinnccuull este un material care s-a
consacrat în sec. al XIX-lea, fiindintens utilizat la acoperirea clãdirilorridicate în acel timp la Paris.Bucureºtiul a beneficiat ºi el de acestmaterial, multe din clãdirile de pres-tigiu construite în perioada interbe-licã fiind acoperite cu zinc. Un aliajde tipul RRhheeiinnzziinnkk®® se obþine din zincelectrolitic cu grad de puritate ridicat,prin adãugarea unei cantitãþi binedeterminate de cupru ºi titan.
Tabla din zinc este rezistentã ladiferenþele de temperaturã, esteignifugã ºi anticorosivã. Durata deviaþã a învelitorilor din tablã de zinc –chiar ºi în condiþii de mediu nefavora-bile – este de cel puþin 80-100 de ani.
Un exemplu de aliaj de aalluummiinniiuudestinat acoperiºurilor fãlþuite esteFFaallzzoonnaall de la firma NOVELIS(Germania). FFaallzzoonnaalluull este un amestecde aluminiu, mangan ºi magneziu careasigurã materialului maleabilitate.FFaallzzoonnaall este vvooppssiitt PPvvddFF îînn ccuulloorriivvaarriiaattee (garanþie de minimum 10 ani astrãlucirii vopselei) ºi lãcuit cu lacpoliester pe interior.
Proiectele de construcþii la carepoate fi utilizatã tehnica fãlþuirii suntfoarte diverse ºi includ:
Placãrile metalice pentru faþadeau multe avantaje: sunt durabile,rezistente la variaþiile de temperaturã,se executã rapid ºi economic ºi con-ferã clãdirilor un aspect modern.Calitatea soluþiilor este garantatã demateria primã, oþelul, un materialrezistent, confecþionabil la dimensi-uni precise, durabil ºi, nu în ultimulrând, reciclabil. Trebuie evidenþiatã,de asemenea, flexibilitatea sistemuluicare constã în posibilitatea executãriielementelor cu dimensiuni indivi-duale, ceea ce în cazul clãdirilor noiface posibilã o proiectare fãrã con-strângeri, iar în cazul renovãrilor oconcordanþã cu configuraþia existentã.Pot fi comandate, totodatã, elementecu ajutorul cãrora se pot realizaîmbinãri ºi cu alte tipuri de materialeºi, respectiv, închideri de goluri. Maimult, prin alternarea elementelor defaþadã de diferite adâncimi ºi culori,se poate asigura unicitatea din punctde vedere tehnic, dar ºi estetic afaþadelor respective.
SSIISSTTEEMMUULL LLIIBBEERRTTAACCaasseetteellee LLiibbeerrttaa pentru placarea
faþadelor au formã dreptunghiularã,închisã pe toate cele patru muchii.Casetele se fixeazã în plan vertical sauînclinat cu ºuruburi, pe profile desusþinere montate pe faþada clãdirii.Materialul clasic utilizat pentru exe-cutarea casetelor este oþelul special
Rautaruukki, cu protecþie multistratla exterior PVDF. Gama de materialedin care mai pot fi confecþionatecuprinde: oþel Cor-Ten, oþel inoxidabil,aluminiu ºi cupru. Clienþii au la dis-poziþie o paletã largã de culori, întrecare se regãsesc ºi culori speciale,sidefate sau „metalizate” create deRuukki. În funcþie de modalitatea defixare se diferenþiazã mai multe sisteme.
În cazul sistemului LLiibbeerrttaa 110000,,fixarea este executatã cu ºuruburi vizi-bile; acestea se monteazã în rosturiledintre elemente, fãrã a deranja dinpunct de vedere estetic, ºuruburileavând aceeaºi culoare cu cea a casetelor.Lungimea casetelor variazã între 240 mmºi 2.200 mm, iar înãlþimea între 450 mmºi 1.200 mm, în funcþie de solicitãrileclientului. Lãþimea rostului ºi adâncimeacasetelor se pot adapta, de asemenea,dupã necesitate.
Casetele sistemului LLiibbeerrttaa 220000 sefixeazã cu ºuruburi mascate ºi suntrealizabile în aceeaºi gamã de tipo-dimensiuni ca ºi Liberta 100. Mascareaºuruburilor se realizeazã prin agãþareamarginii inferioare a casetei în spatelemarginii superioare a elementuluiînvecinat inferior – profilul secþiuniiacestei casete având o formã careasigurã ascunderea îmbinãrii; apoi,marginea superioarã se fixeazã deprofilele de susþinere cu ajutorulºuruburilor. Montajul se efectueazãde jos în sus.
LLiibbeerrttaa 330000 se monteazã prin sus-pendarea casetelor pe un sistem debolþuri. În acest caz, structura desusþinere este executatã din profile tipOmega inversate, strãpunse orizontalde bolþuri de care se agaþã ulteriorcasetele. Aceastã soluþie este cea maielegantã, însã montarea necesitã oprecizie sporitã.
Cele trei soluþii diferã atât prinaspectul faþadelor, cât ºi printr-ocaracteristicã tehnicã foarte impor-tantã, ºi anume realizarea diferitã aventilãrii faþadei. Sistemul Liberta 100are capacitatea cea mai redusã deventilare. În cazul sistemului Liberta 200 –unde, dupã cum am vãzut, casetelese fixeazã numai la marginea supe-rioarã – propagarea aerului pe direcþie
verticalã este liberã, iar pe direcþieorizontalã se realizeazã prin orificiiovale orizontale. Sistemul Liberta 300realizeazã cea mai bunã ventilaredatoritã atât sistemului de fixare, cât ºiadâncimii casetelor. Pentru alegereasistemului corespunzãtor de placare,proiectanþii trebuie sã ia în consi-derare ºi efectele temperaturii asupramaterialului. Pentru evitarea ondu-laþiilor, precum ºi a efectelor sonorederanjante este importantã alegereacorectã a dimensiunilor rosturilor(valoarea optimã recomandatã estede 20–25 mm).
În general, la sistemele de faþadãrealizate cu casete, un criteriu deapreciere foarte important esteobþinerea unei suprafeþe netede; pentruaceasta, este esenþialã alegerea grosimiioptime a materialului . În cazulsistemelor Liberta, grosimea minimãa materialului este de 1 mm. În funcþiede lungimea laturii mai scurte a casetei,grosimea materialului poate creºtepânã la 1,2 mm.
Sistemele Liberta sunt livrate deRuukki cu întreaga gamã de accesoriinecesare montajului: profile desusþinere, ºuruburi autofiletante dinoþel inoxidabil ºi alte accesorii demontaj speciale, cum ar fi elementelede rigidizare tip LSK, destinateobþinerii planeitãþii întregii faþade.În timpul transportului, al depozitãriiºi montajului integritatea suprafeþelorcasetelor este asiguratã cu ajutorulfoliilor de plastic protectoare care sepot îndepãrta la terminarea sau, lanevoie, în timpul montajului.
SSIISSTTEEMMUULL FFAASSEETTTTIISSiisstteemmuull FFaasseettttii constã din casete
metalice închise doar pe muchiilelungi, dispuse orizontal ºi care, prinîmbinare, conferã faþadei un aspectlamelar, pe orizontalã. Materialele dincare sunt executate sunt aceleaºi caîn cazul sistemului Liberta. Fasetti sefixeazã de profile de susþinere verticale.Marginile special profilate ale ele-mentelor servesc, pe de o parte,ascunderii ºuruburilor de fixare, iar,pe de altã parte, creeazã clãdirilor unaspect specific prin evidenþierea lini-ilor orizontale create de rosturi.Adâncimea ºi înãlþimea casetelordiferã în funcþie de tipul de secþiuneadoptat; lungimea lor poate fi demaximum 4.000 mm ºi este aleasã înfuncþie de solicitãrile la care suntsupuse.
În cazul tipului FFaasseettttii AA,, înãlþimeaelementelor este de maximum 300 mm,iar adâncimea profilului de 40 mm.Îmbinarea orizontalã a casetelor esteuºor evazatã. Tipul FFaasseettttii BB are aceleaºidimensiuni ºi caracteristici cu tipul A,însã îmbinarea orizontalã este închisã.În ambele cazuri, muchia superioarã aelementelor este realizatã astfel încâtcaseta superioarã se încastreazã mecanic,deci pentru îmbinarea lor nu este necesarãfixarea prin ºuruburi.
În cazul tipului FFaasseettttii HH,, îmbinãrileorizontale se suprapun, rosturile orizon-tale putând avea o lãþime de 20–60 mm.În acest caz, adâncimea profilului poatevaria între 25 mm ºi 40 mm, iarînãlþimea maximã a elementului poatefi de maximum 600 mm.
Specific tipului FFaasseettttii NN ((ººii NNPP)) estefaptul cã muchia inferioarã este încli-natã spre exterior (sau este proemi-nentã); astfel, se obþine fragmentareaorizontalã a faþadei. Fãcând abstracþiede aceste proeminenþe, Fasetti N nuare „ºanþ pentru profil”, în acest cazsuprafaþa planã sprijinindu-se directpe profilele de susþinere, de care sefixeazã cu ºuruburi vizibile.
Atât în cazul sistemului LLiibbeerrttaa,cât ºi în cazul sistemului FFaasseettttii vãstãm la dispoziþie cu soluþiile tehnicede realizare a nodurilor de îmbinare,care sunt necesare proiectãrii, respectiv
executãrii diferitelor detalii – colþuri,picurãtoare, atice, închideri de goluri etc.
Calitatea faþadelor Ruukki estegarantatã ºi de experienþa internaþio-nalã îndelungatã în domeniul struc-turilor din oþel. Oferta cuprindeclãdiri-hale complete, sisteme deacoperiº ºi sisteme de construcþii custructurã uºoarã. Pentru faþade, ofertacuprinde, pe lângã sistemele prezentateanterior, ºi elemente cu profil trape-zoidal, casete tip C ºi plãci cu profilsinusoidal.
DDeettaalliiii ssuupplliimmeennttaarree llaa::Ruukki România
Eficienþa soluþiilor de consolidarea halelor metalice uºoare
STUDIU COMPARATIVddrrdd.. iinngg.. GGaabbrriieellaa SSCCHHNNEEIIDDEERR
DESCRIEREA SSTRUCTURII HHALEI Hala studiatã a fost proiectatã de
firma Staalbouw Brouwer dinAsperen, Olanda. Conform proiectului,construcþia se dezvoltã pe o deschi-dere de 21 m ºi paisprezece travei acâte 6,42 m (total 89,88 m), rezultândo suprafaþã de 1887,48 mp.
Acoperiºul este realizat în douãpante de circa 7 grade, înãlþimea lacoamã a halei ajungând la 7,45 m.Structura de rezistenþã este formatãdin cadre transversale ((ffiigg.. 11)) custâlpii realizaþi din profile HE-160 A,prinºi în fundaþii cu câte patrubuloane de ancoraj M 16, dispuse la80 mm interax pe ambele direcþii, ºiriglele din profile IPE 360. Acesteasunt asamblate atât la coamã, cât ºipe tãlpile stâlpilor cu flanºe strânse cuºuruburi de înaltã rezistenþã preten-sionate M 20, gr. 8,8. Peste rigle suntdispuse pane din profile subþiri de tipZ 200 x 2,5 aºezate la 2,63 m interax.
Acoperiºul este contravântuit petoatã suprafaþa ((ffiigg.. 22)) cu câte uncornier de 80 x 80 x 8 prins pe tãlpilesuperioare ale riglelor de cadru.Contravântuirile verticale de pe direcþialongitudinalã sunt dispuse la capetelehalei, iar cele de pe direcþia transver-salã în frontoane, fiind realizate dinplatbande. Pe întreg perimetrul haleisunt prevãzute câte patru rigle deînchidere din profile U6 aºezate culcat
la distanþe egale, pe care sunt prinsecu ºuruburi autofiletante panourileizolate de închidere. Învelitoarea esterealizatã tot din panouri izolate, cugrosimea de 80 mm. Conform speci-ficaþiilor din proiect, oþelul folosit
la construcþia elementelor principalede rezistenþã ale halei (stâlpi, grinzi,pane) este S355J2G3 (echivalentOL52), în timp ce contravântuirile ºiînchiderile sunt realizate din oþelS235JRG2 (echivalent OL37).
Evaluarea prin calcul a capacitãþiiportante a halei studiate s-a realizat înconformitate cu normele româneºti.Calculul s-a efectuat în domeniulelastic, în metoda stãrilor limitã, cuîncãrcãrile combinate în grupareafundamentalã ºi cea specialã. Valorileîncãrcãrilor climatice ºi seismice aufost considerate pentru zona în care afost montatã hala, ºi anume în parteade nord a Bucureºtiului. Acþiuneazãpezii a fost consideratã ca fiind ceamaximã înregistratã pe amplasamentconform studiilor I.N.M.H., pentruperioada de revenire de 10 ani,anume gz
n= 118 kg/mp faþã degz
n=150 kg/mp prevãzutã în STAS10101/21-92. Încãrcãrile provenitedin greutatea proprie a elementelorde construcþie s-au determinat pebaza secþiunilor ºi materialelor uti-lizate. Volumul mare de date deþinutedespre structurã ca ºi dorinþa benefi-ciarului de a consolida hala încondiþii de cheltuieli minime au justi-ficat utilizarea unui model de calculspaþial, în care au fost cuprinse toateelementele componente ale structuriide rezistenþã, cu caracteristicile geo-metrice ºi cu legãturile aferente ((ffiigg.. 33)).
Aceastã metodã de calcul arecapacitatea de a lua în consi-derare toate rezervele structuriidatorate conlucrãrii dintre elementelecomponente. Calculul s-a efectuatîn douã etape: în prima etapã s-a consi-derat structura solicitatã numai deacþiunile permanente ºi cvasiper-manente provenite din greutãþileproprii ale elementelor structurale ºiale echipamentelor, iar în etapa adoua numai de acþiunile climatice ºiseismice (masele pentru seism au fostdeterminate considerând toate încãr-cãrile care urmau sã acþioneze pestructurã). Ipoteza calculului în domeniulelastic a permis suprapunerea efec-telor celor douã etape de aplicare aîncãrcãrii.
Verificãrile de rezistenþã ºi stabili-tate s-au efectuat în conformitate cuSTAS 10108/0-78, în urma acestoraobþinându-se rezultatele cuprinse înttaabbeelleellee 11––44.
Analiza a condus la urmãtoareleconcluzii:
EEttaappaa 11::ºuruburile de ancoraj îºi epui-
zeazã capacitatea portantã încã dinprima etapã, motiv pentru care înetapa a doua cadrele au fost consi-derate articulate în fundaþii;
sub acþiunea încãrcãrilor perma-nente sunt depãºite rezistenþa de calcul
a flanºei de coamã a riglei de cadru ºisãgeata admisibilã a acesteia;
EEttaappaa 11++ EEttaappaa 22:: sistemul de contravântuiri este
capabil sã asigure stabilitatea deansamblu a halei ºi sã preia prineforturi de întindere forþele orizon-tale provenite din vânt ºi seism;
se constatã depãºiri ale rezis-tenþelor de calcul ale oþelului pentruelementele cadrului transversal astfel:
STRUCTURALE AALE HHALEILa alegerea tipului de soluþie indi-
cat pentru consolidarea elementelorde rezistenþã structurale, s-a analizatîn primul rând rãspunsul la cerinþa desiguranþã, respectiv procentul cu careeste depãºitã rezistenþa de calcul.
Ca atare:în ceea ce priveºte panele, date
fiind depãºirea micã a capacitãþii por-tante ºi zona redusã pe care aceastase produce, consolidarea lor poate firealizatã prin mãrirea secþiunii aces-tora în zonele respective;
pentru cadrele transversale, dincauza valorilor mari ale depãºirilorrezistenþelor de calcul, precum ºi afaptului cã zonele aflate în aceastãsituaþie se desfãºoarã pe aproapetoatã lungimea elementelor, consoli-darea prin adaos de material esteexclusã, pentru mãrirea capacitãþiiportante a cadrelor transversale alehalei analizându-se mai multe posi-bilitãþi de intervenþie care fac partedin categoria intervenþiilor de tip spe-cial, realizate prin schimbarea favora-bilã a schemei statice.
S-au analizat trei soluþii posibilede consolidare a cadrului transversal:
11)) amplasarea unei rigle longitudi-nale în dreptul coamei, cu descãrcarepe stâlpi noi, aºezaþi la intervalecurente de trei travei;
22)) transformarea cadrului în cadrucu tirant;
33)) transformarea grinzii de cadruîn grindã macaz.
Ca urmare a constatãrii depãºiriiîncã din prima etapã de încãrcare arezistenþelor de calcul în elementeleaferente riglei de cadru, toate variantelede consolidare au fost analizate înipoteza descãrcãrii cadrelor transver-sale prin anularea sãgeþii existente.Rezultatele verificãrilor efectuate înfiecare variantã de consolidare suntcuprinse în ttaabbeelluull 55.. VVaarriiaannttaa 11:: AAmmppllaassaarreeaa uunneeii rriigglleelloonnggiittuuddiinnaallee ppeennttrruu ssuussþþiinneerreeaa ccooaammeeii
Prima soluþie de consolidare analizatãconstã în susþinerea cadrelor transversaleîn dreptul coamei prin introducereaunei grinzi longitudinale ce descarcãpe stâlpi amplasaþi la aproximativ treitravei, adicã la 19,26 m.
Grinda susþine toate riglele decadru, cu excepþia frontoanelor,unde acest lucru nu este necesardatoritã reazemelor reprezentate destâlpii de închidere existenþi. Din cauzacerinþelor tehnologice, poziþia unoradintre stâlpi a fost decalatã la maipuþin de trei travei ((ffiigg.. 44)).
Calculele de dimensionare au arãtatcã secþiunea necesarã a grinziilongitudinale este alcãtuitã din douãprofile alãturate HE-360B expandate,iar secþiunea stâlpilor dintr-un profilHE-300A, ambele din oþel OL37.VVaarriiaannttaa 22:: TTrraannssffoorrmmaarreeaa ccaaddrruulluuii
ttrraannssvveerrssaall îînn ccaaddrruu ccuu ttiirraannttÎn aceastã variantã de consolidare
((ffiigg.. 55)),, s-a încercat susþinerea noduluide coamã al cadrului transversal prinintroducerea între nodurile de cadru aunui tirant capabil sã împiedice deplasareaacestora în plan orizontal.
Pentru asigurarea împotriva vibraþi-ilor, tirantul a fost legat la centru decoama cadrului. Prin dimensionareajudicioasã a secþiunii ºi a lungimiiiniþiale a tirantului se poate obþine ºidescãrcarea cadrului. În urma cal-culelor de dimensionare, s-a stabilit cãsecþiunea tirantului capabil sã preiaeforturile aferente în condiþiile expusemai sus este cea a unui profil HE-160Adin OL37.
Verificãrile efectuate pentru aceastãvariantã de consolidare în secþiunilecaracteristice ale cadrului transversal((ttaabbeelluull 55)) au evidenþiat depãºirea rezis-tenþelor de calcul în riglele ºi stâlpii halei.
Ca atare, s-a optat pentru consoli-darea stâlpului prin adaos de materialpe întreaga lungime, în timp ce pen-tru rigla de cadru s-au analizat douãvariante posibile de consolidare :
aa)) mãrirea secþiunii riglei pe circa60% din lungime ((ffiigg.. 66));
bb)) amplasarea unor pane supli-mentare în scopul micºorãrii lungimiide flambaj în planul perpendicularcadrului ((ffiigg.. 77));VVaarriiaannttaa 33:: TTrraannssffoorrmmaarreeaa ggrriinnzziiii
ddee ccaaddrruu îînn ggrriinnddãã mmaaccaazz Aceastã variantã de consolidare
((ffiigg.. 88)) este o modificare adusã vari-antei anterioare, realizatã în scopulmicºorãrii compresiunii în rigla decadru. Tirantul din profil HE-160A afost tronsonat la mijlocul deschiderii,atât pentru a uºura transportul ºi mon-tajul, cât ºi pentru a se putea ridicacadrul, în vederea descãrcãrii, prinstrângerea flanºei centrale.
În acest scop, tirantul a fost proiectatcu lungimea corespunzãtoare geome-triei nedeformate a cadrului, prinstrângerea ºuruburilor flanºei centraleobþinându-se o ridicare treptatã acoamei pânã la anularea sãgeþiicorespunzãtoare încãrcãrilor existente.
Stabilitatea grinzii macaz în planulperpendicular cadrului se poateasigura prin prevederea unor con-travântuiri verticale cu tiranþi, ampla-sate în punctele de schimbare a panteitirantului ((ffiigg.. 99)).
FFiigg.. 55:: VVaarriiaannttaa 22 ddee ccoonnssoolliiddaarree aa ccaaddrruulluuii ttrraannssvveerrssaall
COMPARAÞII CCU PPRIVIRE LLA EEFICIENÞAVARIANTELOR DDE CCONSOLIDARE
STUDIATEDin ttaabbeelluull 55 se poate observa cã
toate variantele de consolidare pro-puse respectã cerinþa de siguranþãimpusã de aptitudinea pentru exploatare.De aceea, analiza eficienþei uneia din-tre soluþii în raport cu celelalte sedesfãºoarã prin compararea moduluiîn care acestea rãspund celorlalte cerinþe:
confort în exploatare ºi cost redus.În ttaabbeelluull 66 este cuprins calcululaproximativ al necesarului de mate-riale pentru fiecare variantã de conso-lidare propusã.
Dupã cum se observã, soluþiapropusã în varianta 1 de consolidarenecesitã, pe lângã consumul mare dematerial, manoperã suplimentarã pen-tru realizarea grinzii de susþinere cusecþiunea expandatã.
De asemenea, în aceastã variantãeste necesar sã se realizeze fundaþiipentru descãrcarea la teren a stâlpilorintermediari. În plus, din punctul devedere al confortului în exploatare,stâlpii amplasaþi în mijlocul deschideriihalei îngreuneazã deplasarea în interi-orul acesteia.
Consumul de material necesarpentru realizarea variantei a 2-a deconsolidare este mult mai redus com-parativ cu cel din prima variantãanalizatã. În schimb, varianta 2a) deconsolidare presupune executareaunor suduri pe toatã lungimea stâlpi-lor ºi pe circa 60% din lungimeagrinzilor, iar varianta 2b), pe lângãsudurile necesare pentru consoli-darea stâlpilor, presupune desfacereaacoperiºului pe circa 75% dinsuprafaþã pentru introducerea panelorsuplimentare.
Soluþia propusã în varianta a 3-ade consolidare necesitã desfacereaacoperiºului în scopul consolidãriipanelor pe circa 25% din suprafaþã ºinu presupune execuþia nici uneisuduri de montaj. De asemenea, con-sumul de materiale este mai reduscomparativ cu cel necesar pentrurealizarea celorlalte variante studiate.
Din comparaþia fãcutã rezultã ast-fel cã soluþia propusã în varianta a 3-ade consolidare este cea mai indicatãpentru consolidarea tipului de halãstudiat, îndeplinind simultan toatecerinþele de calitate referitoare lasiguranþã, confort în exploatare ºicosturi necesare pentru reabilitare.
FFiigg.. 88:: VVaarriiaannttaa 33 ddee ccoonnssoolliiddaarree aa ccaaddrruulluuii ttrraannssvveerrssaall
CEPROCIM a dobândit în ultimiiani o bogatã experienþã în domeniulmaterialelor de restaurare, realizândºi omologând, pentru prima datã înþarã, produse din aceastã categorie.
Direcþiile abordate de cãtre cerce-tãtorii CEPROCIM, în strânsã colabo-rare cu specialiºtii din domeniulconservãrii ºi restaurãrii monu-mentelor istorice, se referã la materialedestinate tratamentului degradãrilortencuielilor de finisaj sau suportuluipicturilor murale, prin operaþiuni deinjectare ºi chituire ((ffoottoo 11 ºi 22)).
Definitivarea caracteristicilor acestormateriale a parcurs etape minuþioasede cercetare în laborator, prin testãri pemodele suport, similare cu situaþiileexistente in situ. Au fost aplicate înzone experimentale din diferite monu-mente istorice (bisericile Doamnei –
secolul XVII, Stavropoleos – secolul XVIIIdin Bucureºti, biserica din Densuº –secolul XIII, jud. Hunedoara, bisericamãnãstirii Surpatele – secolul XVIII, jud.Vâlcea), fiind monitorizate pe operioadã de cel puþin 3 ani.
este utilizat în ttrraattaammeennttuull tencu-ielilor sau al suporturilor picturilormurale, care prezintã ddeesspprriinnddeerrii dezidãrie, sau între multiplele straturi aleacestora (strat arriccio, strat intonaco),situate atât în zona pereþilor verticali,cât ºi în cea a bolþilor (arce, pandantivi,cupole).
Materialul poate fi injectat atât înzidãrii uscate, cât ºi în cele supuseunor forme de umiditate, în specialumiditatea de capilaritate. De asemenea,materialul poate fi utilizat în opera-þiuni efectuate atât la interiorul, cât ºila exteriorul monumentelor istorice((ffoottoo 33 ºi 44)).
CCaalliittããþþii llaa ppuunneerreeaa îînn ooppeerrãã::fluiditate bunã;nu se sedimenteazã în seringa
de injectare;nu colmateazã acele de injectare;tonalitate a culorii compatibilã cu
suportul.
CCaalliittããþþii dduuppãã ppuunneerreeaa îînn ooppeerrããrealizeazã o consolidare efi-
cientã a zonei de intervenþie;nu produce denaturãri cromatice;nu genereazã apariþia eflores-
AANNDDIILL--AAMaterialul AANNDDIILL--AA este utilizat
în ttrraattaammeennttuull llaaccuunneelloorr ssttrraattuulluuii ddeeaarrrriicccciioo, existent în compoziþia strati-graficã a suportului picturilor murale.În acelaºi timp materialul poate fi uti-lizat pentru tencuieli pe bazã de var,existente în monumentele istorice(tencuieli de parament mai grosiere,rostuiri).
Materialul poate fi aplicat înlacune de diferite întinderi ºi grosimi,situate atât pe pereþi verticali, cât ºipe bolþi, în interiorul ºi exteriorulmonumentelor istorice, supuse, îngeneral, unor condiþii variabile demicroclimat ((ffoottoo 55 ºi 66)).
AANNDDIILL--IIMaterialul AANNDDIILL--II este destinat
ttrraattaammeennttuulluuii llaaccuunneelloorr ssttrraattuulluuii ddeeiinnttoonnaaccoo, existent în compoziþia stra-tigraficã a suportului picturilor murale.
De asemenea, materialul poate fiutilizat pentru lacunele tencuielilorde finisaj, existente în exteriorul sauinteriorul monumentelor istorice.
Materialul poate fi aplicat în ace-leaºi condiþii ºi zone, ca materialulANDIL-A ((ffoottoo 77 ºi 88)).
Cele douã tipuri de materiale des-tinate operaþiunilor de tratament princhituire a lacunelor tencuielilor ºisuportului picturilor murale, ANDIL-Aºi ANDIL-I, se caracterizeazã prinurmãtoarele calitãþi:
CCaalliittããþþii llaa ppuunneerreeaa îînn ooppeerrãã::plasticitate bunã;prelucrare adecvatã a supra-
feþei, în acord cu aspectul mural alsuprafeþei;
timp de prelucrare corespunzãtor;aderenþã bunã la pereþii lacunei.
CCaalliittããþþii dduuppãã ppuunneerreeaa îînn ooppeerrãã::realizeazã o consolidare eficientã
a zonei de intervenþie;
nu prezintã fisuri de contracþie;sunt reversibile;nu produc denaturãri cromatice;au tonalitate a culorii compati-
bilã cu suportul;nu determinã apariþia atacului
biologic;nu genereazã apariþia eflo-
rescenþelor, datoritã conþinutuluiscãzut în sãruri solubile.
Propunem ca orice soluþionare a contestaþiilor apãrutesã fie inclusã în cadrul activitãþii de control a AutoritãþiiNaþionale pentru Reglementarea ºi Monitorizarea AchiziþiilorPublice (ANRMAP).
De asemenea, pentru soluþionarea operativã, transpa-rentã ºi eficace a contestaþiilor se propune aprobarea prinact normativ a procedurii speciale, fãrã a restrânge dreptulcontestatarului de a acþiona în justiþie.
Procedura specialã de soluþionare a contestaþiilor decãtre ANRMAP are în vedere urmãtoarele etape:
înaintarea contestaþiei cãtre ANRMAP;emiterea de cãtre ANRMAP a unei rezoluþii motivate
de concluziile raportului de arbitraj;publicarea rezoluþiei ºi a raportului de arbitraj în
Monitorul Oficial ºi în publicaþiile de specialitate pringrija asociaþiilor profesionale de profil;
încheierea contractului de cãtre autoritatea contrac-tantã, în conformitate cu rezoluþia datã de ANRMAP ºidupã data emiterii acesteia, în cazul în care existã depusãuna sau mai multe contestaþii în termen.
În anexa 1 se prezintã propunerea la procedurã specialã.PROPUNERI DDE MMODIFICAREA LLEGII AACHIZIÞIILOR PPUBLICE
Restrângerea formelor de licitaþie la douã:lliicciittaaþþiiee ddeesscchhiissãã ffããrrãã pprreesseelleeccþþiiee – pentru achiziþii
publice de volum mic, duratã scurtã, sub un anumitplafon;
lliicciittaaþþiiee ddeesscchhiissãã ccuu pprreesseelleeccþþiiee (în douã faze) pentrutoate achiziþiile publice cu valoare mai mare decâtplafonul stabilit.
NNeeggoocciieerreeaa ccoommppeettiittiivvãã constituie o excepþie de laregula generalã, excepþie care se admite numai dacã suntîndeplinite, simultan, urmãtoarele condiþii:
în urma a douã anunþuri succesive nu s-a prezentatdecât un singur contractant (numai rãspunsul pieþei deter-minã starea de monopol);
contractantul îndeplineºte condiþiile de calificare;oferta prezentatã este corespunzãtoare cerinþelor din
caietul de sarcini.Urmeazã negocierea preþului, a duratei de realizare ºi
a condiþiilor contractuale.Formele de achiziþie dintr-o singurã sursã, precum ºi
licitaþia restrânsã fãrã anunþ publicitar trebuie eliminatedin legislaþie, aceste forme fiind „portiþe” pentru acte decorupþie, cu excepþia celor care constituie secrete de stat.
Criteriul „cea mai eficientã ofertã din punct de vederetehnico-economic” este inadecvat pentru achiziþia debunuri ºi lucrãri de construcþii, deoarece:
ofertele trebuie sã rãspundã complet cerinþelor ºiperformanþelor tehnice din caietele de sarcini;
durata de livrare sau de execuþie este stabilitã decãtre autoritatea contractantã, în funcþie de necesitãþileacesteia, de eficienþa economicã a investiþiei sau dedisponibilitãþile financiare. Contractantul este obligat sãse înscrie în durata precizatã în caietul de sarcini.
Propunerea unei durate de execuþie mai scurte, fãrãsusþinerea financiarã, nu este realizabilã.
Aprecierea prin punctaj a acestui criteriu de evaluareeste incorectã, deoarece permite obþinerea unui punctajnemeritat de cãtre unii contractanþi care propun duratemai mici nerealizabile, contând pe faptul cã termenul deexecuþie se va decala prin act adiþional, în concordanþã cuposibilitãþile autoritãþii contractante de asigurare aresurselor financiare.
Performanþele tehnice nu pot fi nici mai bune nici maiproaste decât cele stabilite prin caietul de sarcini conformstandardelor, normelor tehnice sau agrementelor tehniceîn vigoare, faþã de care autoritatea contractantã stabileºtenecesitãþile sale (nu trebuie sã-mi oferi un Mercedes dacãnecesitãþile mele sunt satisfãcute de o Dacie).
Bunurile existã în fabricaþie cu parametrii ºi perfor-manþele tehnice cunoscute.
Lucrãrile executate din punct de vedere cantitativ suntfie necorespunzãtoare normelor tehnice în vigoare, caz încare lucrãrile nu se plãtesc ºi se refac pe cheltuiala con-tractantului, fie sunt corespunzãtoare. Calitatea seexprimã precis ºi nu pot fi acceptaþi termeni ambigui, caîndoielnicã, satisfãcãtoare, foarte bunã.
Criteriul de evaluare a unei oferte privind perfor-manþele de calitate pentru o lucrare neexecutatã încã esteincorect utilizat.
Acordarea unui punctaj acestui criteriu nu face decât sãpermitã subiectivismul în evaluarea ofertei ºi favorizareaunor contractanþi.
La achiziþia unor servicii complexe, pentru care autori-tatea contractantã nu poate stabili de la început complet ºiprecis criteriile sale, cum sunt, de exemplu: concursul deidei, contractarea unor studii de prefezabilitate ºi a altoraasemenea, achiziþia se face prin 4 etape:
calificarea ºi selecþia ofertanþilor;negocierea simultanã sau succesivã a ofertelor
tehnice, rezultând, prin completare ºi selecþie, o singurãcerere de ofertã;
prezentarea ofertelor financiare corespunzãtoareofertei tehnice rezultatã în urma negocierilor anterioare;
adjudecarea ofertei cu cel mai scãzut preþ.Principiul eficienþei economice obligã, ca regulã gene-
ralã, aplicarea unui singur criteriu de evaluare a ofertelor„Preþul cel mai scãzut”, cu amendamentul: „Nu în modobligatoriu oferta cu preþul cel mai scãzut devinecâºtigãtoare, dacã nu este în acelaºi timp ºi corespun-zãtoare cerinþelor din caietul de sarcini.”
În consecinþã, propunem eelliimmiinnaarreeaa ccrriitteerriiuulluuii ooffeerrttaacceeaa mmaaii eeffiicciieennttãã ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree tteehhnniiccoo--eeccoonnoommiicc,,criteriu prea general ºi inadecvat pentru achiziþia debunuri ºi lucrãri.
Principiul transparenþei este exprimat în legislaþia actu-alã doar prin regulile de anunþ publicitar.
În ceea ce priveºte modul în care comisia de evaluareanalizeazã calificarea contractanþilor ºi a ofertelor prezen-tate, se pãstreazã o „confidenþialitate deplinã”.
În consecinþã, apar numeroase suspiciuni, fie decorupþie, fie de incapacitate profesionalã a comisiilor deevaluare.
Legea nu prevede proceduri de control ºi sancþiunisevere pentru comisia de evaluare, în cazul în care seconstatã încãlcarea regulilor ºi a principiilor legale.
Sistemul de soluþionare a contestaþiilor prevãzut înlege este netransparent, ineficace ºi incorect, fapt ce încu-rajeazã autoritãþile contractante sã încalce principiile,regulile ºi procedurile de organizare ºi desfãºurare a lici-taþiilor, precum ºi de adjudecare a contractelor, fãrã sã fiesancþionate ºi fãrã a fi blocatã încheierea contracteloroneroase pentru fondurile publice.
Contestaþiile admise se bazeazã pe încãlcarea de cãtreautoritatea contractantã a unor reguli ºi principii consfinþiteprin lege.
Autoritatea contractantã nu poate fi în acelaºi timp ºijucãtor ºi arbitru, fiind incompatibilã soluþionarea contes-taþiei de cãtre autoritatea contractantã.
ANRMAP nu dispune de suficient personal specializatºi nici nu poate exercita un control profesionist la toateachiziþiile publice ce se desfãºoarã simultan.
Acest control poate fi realizat de cãtre contractanþiiinteresaþi, dacã sunt încurajaþi sã sesizeze abaterile de laprevederile legale, prin contestaþii.
Aceastã încurajare se va realiza numai dacã procedurade soluþionare a contestaþiilor este operativã, transparentãºi eficace.
Prin transparenþa modului de soluþionare a contestaþieide cãtre un arbitru neutru, profesionist ºi cu probitatemoralã, se va obþine nivelul de încredere în corecti-tudinea acordãrii contractelor publice.
Pentru a soluþiona operativ, transparent ºi profesionistcontestaþiile, ANRMAP are nevoie de aportul specialiºtiloragreaþi de asociaþiile profesionale de profil reprezentativela nivel naþional.
Modelul de contract FIDIC pentru lucrãri de con-strucþii (cartea roºie) prevede ca procedurã de soluþionarea litigiilor contractuale, fãrã a exclude dreptul de acþiuneîn justiþie, decizia unui arbitru neutru, ales de comun acord.
Deoarece activitãþile de licitare, ofertare ºi adjudecaresunt activitãþi precontractuale desfãºurate în scopulîncheierii unui contract, contestaþiile privind aceste activi-tãþi sunt similare litigiilor contractuale.
Soluþionarea acestora poate fi similarã soluþionãriilitigiilor, pe baza procedurii din contractele FIDIC.
CERTIFICAREA CCALIFICÃRII PPROFESIONALECalitatea în construcþii reprezintã unul dintre obiec-
tivele prioritare la nivel naþional, amplasarea Românieiîntr-o zonã intens seismicã ºi cu condiþii climaticedeosebite conducând la necesitatea adoptãrii de mãsuridrastice pentru asigurarea nivelului calitativ al construcþi-ilor, în scopul protejãrii vieþii oamenilor, a bunurilor aces-tora, a societãþii ºi a mediului înconjurãtor.
Legislaþia existentã – „Legea nr. 10/1995 privind cali-tatea în construcþii” – asigurã cadrul legislativ care sã per-mitã realizarea de construcþii la nivelul cerinþelor,existând însã un vid legislativ în evaluarea competenþeiprofesionale a întreprinderilor, atât româneºti, cât ºistrãine, care participã la conceperea ºi executarea con-strucþiilor, indiferent de forma de finanþare.
În majoritatea þãrilor membre ale UE, firmele de con-strucþii sunt certificate din punctul de vedere al calificãriiprofesionale de cãtre asociaþii profesionale ºi/sau orga-nisme de certificare, accesul acestora la lucrãri fiindadmis numai în mãsura în care sunt calificate pentrulucrãrile respective (exemplu: Spania, Italia, Franþa, Belgia,Portugalia, Suedia).
În perspectiva integrãrii României în UE este necesarãadoptarea unor reguli similare. În acest sens, standardulSR 13476, parte a II-a, întocmit dupã modelul proiectuluide standard european, stabileºte criteriile pentru certifi-carea profesionalã.
Certificarea calificãrii profesionale are în vedere clasi-ficarea pe domenii de activitate, mãrimea ºi complexi-tatea lucrãrilor similare executate, calificarea personaluluiºi dotarea tehnicã.
Asociaþiile agreate (desemnate) de autoritatea publicãîn domeniu, pentru a emite certificatele de calificare profe-sionale, au obligaþia de a monitoriza firmele de construcþiiprivind nivelul de calitate ºi profesionalism cu care executãlucrãrile.
Criteriile de certificare profesionalã sunt similare criteriilortehnice, administrative, juridice ºi financiare de calificarea ofertanþilor din legislaþia în vigoare (cifra de afaceri dinactivitatea de construcþii, experienþa în lucrãri similare,dotarea tehnicã, personal calificat ºi atestat, indicatori debonitate financiarã pe baza bilanþurilor încheiate înultimii 3 ani).
Prezentarea certificatului de calificare profesionalãpentru un anumit domeniu ºi pentru un anumit nivel valo-ric al lucrãrilor similare va putea înlocui dosarul de eligi-bilitate (foarte stufos), solicitat în cadrul proceduriloractuale de achiziþie publicã.
Se transferã, astfel, parþial rãspunderea comisiei deevaluare privind calificarea ofertanþilor cãtre organismelede certificare. De asemenea, se simplificã foarte mult pro-cedura ºi se reduce volumul de documente care atestã eli-gibilitatea ofertanþilor.
Ca urmare a celor menþionate, propunem ca înnormele ce vor fi aprobate sã se insereze prevederea:
ddooccuummeennttaaþþiiaa ddee ccaalliiffiiccaarree ººii sseelleeccþþiiee pprriivviinndd eexxppee--rriieennþþaa ooffeerrttaannttuulluuii vvaa ffii îînnllooccuuiittãã ddee cceerrttiiffiiccaattuull ddee ccaalliiffii--ccaarree pprrooffeessiioonnaallãã,, eliberat de asociaþia profesionalã deramurã, reprezentativã la nivel naþional;
documentaþia privind capacitatea financiarã, plataimpozitelor, a taxelor sociale ºi de sãnãtate se prezintãde ofertant, actualizatã la data solicitatã de autoritateacontractantã;
pentru subantreprenorii declaraþi în ofertã (de spe-cialitate sau care realizeazã mai mult de 10% din valoarealucrãrilor) se vor prezenta ºi certificatele de calificareprofesionalã a acestora.
Pentru eliminarea discriminãrii existente între ofer-tanþii strãini ºi cei români, propunem sã se prevadã în legeoobblliiggaaþþiiaa aattââtt aa ccoonnttrraaccttaannþþiilloorr ssttrrããiinnii,, ccââtt ººii aa cceelloorr rroommâânniiccuu ccaappiittaall mmaajjoorriittaarr ssttrrããiinn ssãã ssee aassoocciieezzee ccuu ccoonnttrraaccttaannþþiirroommâânnii ccaalliiffiiccaaþþii pprrooffeessiioonnaall ººii//ssaauu ssãã nnoommiinnaalliizzeezzee ttooþþiissuubbaannttrreepprreennoorriiii rroommâânnii ccaalliiffiiccaaþþii pprrooffeessiioonnaall cu careurmeazã sã execute lucrãrile, identic cu cerinþa pentrucontractanþii români.
Pentru descurajarea tendinþei de dumping a unor con-tractanþi, se vor adopta în procedura de achiziþie publicãpentru lucrãri clauzele contractuale model FIDIC (cartearoºie) cu privire la decontarea lucrãrilor executate carestabilesc urmãtoarele reguli generale:
decontarea numai a cantitãþilor real executate, rezul-tate din mãsurãtorile efectuate ºi confirmate de diriginte(inginer sau reprezentantul legal al acestuia) înataºamente;
Metodologia propusã are avantajul cã pãstreazã valoareaºi preþurile unitare ferme, faþã de care se determinã înorice moment restul de executat, scãzând valorile execu-tate calculate cu preþurile unitare ferme din valoarea ofertei.
Valoarea suplimentarã, calculatã ca urmare a influ-enþei creºterii neprevãzute a preþurilor la unele resursemateriale, de forþã de muncã, energie ºi carburanþi, arerolul de a compensa pierderile, de a nu afecta intereselecomerciale ale pãrþilor contractante. Aceastã valoare estestrict de naturã financiarã, nu se regãseºte în mod explicitîn lucrare, fiind similarã unei dobânzi ce reprezintã costulinflaþiei.
Calcularea acestei valori se face în raport cu indicelede creºtere a preþului producþiei industriale pe claseCAEN ºi a câºtigului mediu brut pe ramura de construcþii,determinaþi ºi publicaþi de Institutul Naþional de Statisticãlunar, independent de cei doi parteneri ai contractului.
Aceste documente pot fi cerute ºi transmise electronic,urmând a fi prezentate ulterior în original, numai pentrucontractanþii declaraþi calificaþi sau selecþionaþi.
bb)) Pentru lansarea ofertelor, în prima etapã se prezintãîn original numai scrisoarea de garanþie de participare lalicitaþie, formularul de ofertã financiarã ºi anexa la acestformular.
Aceastã prezentare se poate face ºi electronic, prine-mail, transmiþându-se rezultatul tuturor ofertelor cãtretoþi contractanþii.
Oferta (tehnicã ºi financiarã) cu preþul cel mai mic esteprezentatã în original integral, inclusiv scrisoarea degaranþie bancarã de participare la licitaþie, comisiei deevaluare.
Comisia de evaluare o analizeazã dacã este sau nucorespunzãtoare cerinþelor din documentaþia de licitaþie;dacã DA, o adjudecã, dacã NU, o respinge motivat, trans-parent, dupã ce a primit toate completãrile ºi/sau clari-ficãrile solicitate.
Dacã oferta cu preþul cel mai scãzut a fost respinsã ca fiindnecorespunzãtoare, se solicitã oferta situatã pe locul al doilea.
Dacã ºi aceasta este respinsã ca necorespunzãtoare, serepetã procedura cu oferta situatã pe locul urmãtor.
Prin procedura propusã mai sus, se eliminã risipa ce seface prin redactarea pe hârtie a unor oferte necâºtigãtoare,în 2 exemplare (uneori ºi în 2 limbi), oferte care pentrulucrãri de construcþii ajung la dimensiuni de circa 1mc/buc.
Ofertele sunt pãstrate în memoria calculatorului ºi seredacteazã la cererea comisiei de evaluare, numai dacãexistã ºanse de a fi adjudecate.
Prin asemenea proceduri, bazate pe adoptarea propu-nerilor fãcute în noua legislaþie de achiziþii publice, estefavorabilã extinderea organizãrii licitaþiilor pe cale electronicã.
BBeennee bbaassccuullaabbiillee ccuu ssiisstteemm hhooookk--lliifftt ppeennttrruu mmaaººiinnii ddee ttoonnaajj mmiiccPentru transportul materialelor de construcþii ºi colectarea deºeurilor rezultate din construcþii, Eurobody oferã soluþii moderne ºi
eficiente. Acestea sunt ideale pentru construcþiile ºi renovãrile de locuinþe aflate în zonele urbane aglomerate, cu acces limitat, ºi constauîn vehicule cu sarcinã utilã de 3,5 tone, uºor de manevrat datoritã unui sistem hidraulic ce permite încãrcarea ºi descãrcarea containerelor.
Aceste utilaje se pot folosi, de asemenea, pentru aprovizionarea ºantierului cu materiale de construcþie (ciment, var, nisip etc).Un alt avantaj este faptul cã, dispunând de mai multe bene, cu o singurã maºinã se pot deservi mai multe puncte de lucru, trans-portând mãrfuri diferite (deºeuri, agregate minerale, materiale de construcþii).
BBeennee bbaassccuullaabbiillee ppee ttrreeii ppããrrþþiiBenele basculabile pentru sarcini de pânã la 3,5 tone
prezintã un avantaj major prin faptul cã materialeletransportate se pot descãrca pe oricare din pãrþi, spatesau laterale, înlãturând în felul acesta neajunsurilecreate de limitãrile de spaþiu, specifice zonelor centraleale oraºelor. Acest lucru este posibil cu ajutorul sistemuluispecial de rabatare ºi al cilindrului hidraulic ceacþioneazã în centrul benei. Echipamentul hidrauliceste furnizat în întregime de Eurobody (pompehidraulice, prize de putere, cilindri de basculare).
Benele pot fi construite cu obloane din aluminiu sau din oþel.Împreunã cu bena basculabilã pentru încãrcarea mãrfurilor grele ºi a materialelor vrac,
vehiculul se echipeazã cu macara PM. Pentru aceste materiale, pe macara se pot montadiverse dispozitive specializate de încãrcare, în funcþie de activitate.
MMaaººiinnii ssppeecciiaallee ddee ttrraannssppoorrtt ffiieerr vveecchhii,, ººppaann ººii ddeeººeeuurriiAceste utilaje speciale sunt destinate transportului deºeurilor de construcþie, metalice ºi lemnoase, fiind echipate cu bene cu sistem
hook-lift ºi macara. Sarcinile utile ale acestor maºini sunt mari, peste 10 tone.
Urmând tendinþa actualã în construcþiile de locuinþe sau renovãrile unor clãdiri din aglomerarea urbanã, unde accesul estelimitat de strãzile înguste, aceste vehicule pot fi folosite ca puncte mobile de colectare, situate în zone largi ºi uºor accesibile lamarginea cartierelor. Aici ele pot fi alimentate uºor, în mod repetat, de vehiculele cu sarcina pânã la 3,5 tone, care au acces îninima oraºului.
În mediul urban, în activitãþile edilitare de întreþinere ºi curãþare a strãzilor, versatilitatea echipamentului hook-lift permiteo altã utilizare eficientã a vehiculului, ce poate transporta alternativ containere, dar ºi cisterne, ca în imaginile de mai jos.
Hook-lift-ul de încãrcare a containerelor este prevãzut cu stabilizator hidraulic. Pentru comandarea de la distanþã,vehiculul este echipat cu o comandã cu cablu spiralat.
Miºcãrile echipamentului sunt limitate de senzorioptici, asigurând stabilitate deosebitã vehicululuipurtãtor. La partea din spate este prevãzut cu relee deghidare pentru container, iar în timpul transportului,containerul este asigurat printr-un sistem hidraulic deblocare.
Foarte important este faptul cã, pentru toate vehiculele descrise mai sus, construcþia este urmatã de omologareaRAR pentru întregul vehicul ºi, de asemenea, de autorizare ISCIR pentru echipamentele hidraulice.
AARRGGEEªªStr. Depozitelor,Aleea ACH 20A,PiteºtiTel./Fax: 0248 214 [email protected]
Reazem cvadruplu – o pre-mierã în domeniu – reducevibraþia în mâini ºi braþe. Patruamortizoare solide din cauciucasigurã ghidarea exactã a dis-pozitivului, cu vitezã mare derãspuns, ºi o protecþie maibunã a operatorului împotrivavibraþiilor. Capul rabatabil
multifuncþional per-mite încãrcarea ºir e p o z i þ i o n a r e auºoarã ºi rapidã.Înãlþimea redusã a
aparatului permitelucrul în canale.Noua manetã hidrau-
licã, cu protecþie la suprasar-cinã, impune noi standarde
pentru confortul operatorului,fiabilitate ºi siguranþã.
Compactoarele de peste 500 kgau o manetã hidraulicã cuservo-suport: „Tip-Control”BOMAG.
Protecþia suplimentarã inte-gratã este disponibilã la toatemodelele reversibile. Toatemodelele standard cu E-Start auun semnal de avertizare pentruscoaterea din contact ºi posibili-tatea de a fi pornite mecanic.Un contor pentru timpul defuncþionare este disponibil,opþional, pentru toate versiu-nile de E-Start.
Lãþimea de lucru este ajus-tabilã pentru utilizãri supli-mentare: pane de reglare ºiplãci de extensie pentru even-tualitatea lucrului cu altedimensiuni.
Modelele din noua gamãsunt prevãzute cu carcasãmodernã de protecþie a moto-rului ºi cu amortizor. Acestelinii atractive asigurã un gradînalt de protecþie împotriva
avariilor provocate deimpact ºi de mane-vrarea brutalã peteren sau în timpultransportului ºi aldepozitãrii utilajelor.
Un alt mod de aspori siguranþa utilizãriiîl constituie nivelulredus al zgomotului.
Ca rezultat al repro-iectãrii extensive a sis-temului de vibrare, nouageneraþie de compactoarefuncþioneazã, excelent, pe ogamã largã de materiale; deasemenea, în urma unui pro-gram intensiv de cercetare aufost introduse o geometrie nouãa plãcii de bazã ºi o poziþio-nare optimã a centrului degreutate. Design-ul compac-toarelor faciliteazã întreþinerealor, ca ºi întinderea automatã acurelei în V.
Adaptarea utilajului la mate-rialul de compactat este uºoarã,deoarece atât frecvenþa, cât ºi forþa
centrifugã pot fi ajustate prinintermediul controlului de reglaj,aflat pe braþul de ghidare.
APLICAÞIICompactoarele reversibile
vibrante sunt potrivite pentru ogamã largã de utilizãri pepãmânt, asfalt sau pavaj, cumar fi: canale ºi conducte; trotu-are, strãzi ºi cãi ferate; fundaþii;rambleuri, diguri ºi pile de pod;sistematizãri.
În ceea ce priveºte produsele noiproiectate ºi executate de PROMEX,pot fi amintite cele trei modelemodernizate de excavatoare reali-zate: eexxccaavvaattoorruull hhiiddrraauulliicc ppee ppnneeuurriiPP885511HHyyEEll ºi eexxccaavvaattooaarreellee hhiiddrraauulliicceeppee ººeenniillee SS 11220044 HHyyEEll ººii SS 33660022 HHyyEEll.
Faþã de produsele anterioare,PROMEX a adus o serie deîmbunãtãþiri în urmãtoarele domenii:
EEcchhiippaarreeaa ccuu mmoottooaarree tteerrmmiicceePPEERRKKIINNSS ttuurrbbooddiieesseell (cu accesoriinecesare comenzilor electronice),rãcite cu apã ºi caracterizate princonsum redus de combustibil.Motoare le sunt conforme cuDirectiva Parlamentului Europeannr. 97/68 EC/16.12.1997, respectivHG 743/22.04.2002, privind limi-tarea emisiilor de gaze poluante.La cererea clientului se pot asiguraºi alte variante de motorizare.
Grupul de pompare pentrufiecare excavator este compus dindouã pompe în tandem REXROTH
cu fiabilitate sporitã. Distribui-toarele hidraulice sunt realizate dePROMEX, partea de comandã elec-tricã a acestora fiind importatã.
Montajul distribuitoarelor peexcavator asigurã posibilitãþi deacces deosebit de uºor.
• EExxccaavvaattooaarreellee ssuunntt ddoottaattee ccuuccaallccuullaattoorr ddee bboorrdd ce permite pro-gramarea maºinii pentru efectuareade lucrãri în trei regimuri de putereale motorului termic, dupã cumurmeazã: regim de putere maxim,regim de economie maximã, regimde fineþe. Existã ºi un al patrulearegim în care calculatorul este anu-lat ºi utilajul lucreazã dupã cum îlcomandã mecanicul.
Calculatorul este dotat cu dis-play cu cristale lichide ºi permitestocarea parametrilor de funcþionareai motorului ºi instalaþiei hidraulice,regulatorul de putere încorporatajustând parametrii pompei hidra-ulice la cerinþele de putere alemotorului termic, pentru oricecomandã fãcutã. Toate comenzileexcavatorului sunt electronice, sis-temul de asistare electronicã asigu-rând atât controlul utilajului în
funcþionare, cât ºi o reducere deconsum de combustibil în exploatarede 22%–27%, faþã de varianteleclasice.
CCaabbiinnaa mmeeccaanniiccuulluuii ccoonndduuccttoorr,,realizatã în condiþiile ISO 10262 custructura rezistentã din oþel,îndeplineºte atât condiþiile FOPS,cât ºi condiþiile ergonomice cerutede normele europene. Instalaþia declimatizare, scaunul ergonomic cupatru posibilitãþi de reglare, tele-comenzile electronice propor-þionale asigurã condiþii idealepentru operator, menite sã creascãrandamentul de lucru al utilajului.
EExxccaavvaattooaarreellee HHyyEEll rreessppeeccttããDDiirreeccttiivvaa PPaarrllaammeennttuulluuii EEuurrooppeeaannnr. 2000/14, respectiv HG 539/05.05.2004, privind limitarea nive-lului emisiilor de zgomot în mediu.
PROMEX are în vedere, deasemenea, realizarea unui nou tipde excavator hidraulic pe ºenilemodernizat, S1811 HyEl, care,asemenea utilajelor prezentate maisus, va respecta normele ce prevãdfolosirea în construcþii a unorechipamente ecologice conformecu acquis-ul comunitar aferent.
Printre noile produse oferite dePROMEX la TIB 2005, este inclusãºi instalaþia de ecologizare, dragare,excavaþie ºi decontaminare acva-ticã, EEccooaaccvvaassiisstteemm PPEELLIICCAANN BB558800.
Acest utilaj are urmãtoareleaplicaþii:
refacerea ºi curãþirea cursurilorde apã fãrã ºenale navigabile ºi abazinelor acvatice contaminate;
refacerea ºi ecologizarea bazinelorpiscicole ºi crearea unui habitatsãnãtos pentru faunã;
controlul vegetaþiei în bazineleacvatice;
curãþirea bazinelor de tratare aapelor uzate;
decolmatarea lacurilor de barajale hidrocentralelor;
refacerea canalelor ºi bazinelorde apã pentru irigaþii;
logicã a podurilor de gheaþã.Funcþionarea utilajului este asigu-
ratã de un motor termic VOLVO cuo putere de 276 CP, care antreneazãansamblul de pompe hidrauliceSAUER. De asemenea, motorulacþioneazã sistemul de lucru de tipexcavator cu toate accesoriile nece-sare, sistemele de susþinere faþã-spate, propulsia ºi circuitul decomandã.
Pentru realizarea funcþiilor stan-dard, utilajul este prevãzut cu: cupãde 0,4 mc; cupã de pompareamestec sedimente echipatã cu dis-pozitiv de mãrunþire orizontal ºipompe centrifuge cu o capacitatede 450 mc/h, din care 20 % parte
solidã, greblã de 3 m, sistem decuplare rapidã a accesoriilor.
Ca echipamente opþionale amintim:grebla frontalã de 6 m ºi þeava depulverizare lateralã.
EEccooaaccvvaassiisstteemmuull PPEELLIICCAANN BB558800se poate deplasa uºor pe uscat,folosindu-se un trailer fãrã amena-jãri speciale ºi fãrã a fi necesarã omacara pentru încãrcarea pe trailer,datoritã dispozitivelor din dotarepentru încãrcare pe trailer.
PROMEX, beneficiind de uncompartiment propriu de proiectare-dezvoltare, a realizat, de asemenea,proiectele pentru o nouã macaragraifãr tip MG 2000, destinatãlucrului în depozite de fier vechi ºipentru o nouã presã de balotatdeºeuri metalice tip PB 402.
FramiSISTEM DE COFRARE CU PANOURI DE DIMENSIUNI MICI
FFrraammii este un sistem de cofrare cupanouri uºoare ºi de dimensiuni mici,având calitãþile panourilor mari: pro-file tubulare închise, nedeformabile,îmbinate cu elemente de prindere spe-ciale care asigurã autoalinierea, duratãmare de viaþã, manevrabilitate facilã.El este destinat, în principal, ºanti-erelor care nu dispun de mijloace deridicat ºi unde panourile de cofrare semanevreazã manual.
Sistemul FFrraammii este conceput pen-tru situaþiile de lucru când presiuneabetonului proaspãt nu depãºeºte40 kN/m2 ºi este destinat cofrãrii rapidea fundaþiilor ºi suprafeþelor mici.
FFrraammii se preteazã la realizarea decofrãri pentru fundaþii, pivniþe,cãmine de canalizare, cuve, bazinede retenþie de înãlþime micã, puþuri,pereþi de sprijin, parapeþi ºi a altorlucrãri asemãnãtoare.
Dimensional, sistemul este conceputmodular, cu înãlþimi ale panourilorde 1.200 ºi 1.500 mm ºi lãþimi de300 mm, 450 mm, 600 mm, 750 mmºi 900 mm pentru fiecare înãlþime.
Datoritã logicii sale dimensionale,prin combinaþia de panouri FFrraammii sepoate obþine un raster de 15 cm.
Panourile de cofrare sunt construitecu ramã metalicã rezistentã la torsi-une, executatã din profile zincate lacald ºi acoperitã cu o peliculã derãºinã epoxidicã pentru o mai bunãrezistenþã la coroziune. Panoul pro-priu-zis este din lemn multistratificatfinlandez, placat cu un film de rãºinifenolice.
Sistemul FFrraammii dispune de unbogat sistem de accesorii pentrurealizarea de diverse elemente con-structive, ca de exemplu: colþuri exte-rioare ºi interioare la 900, colþurivariabile de interior ºi exterior, diversetable de curburã pentru realizareacofrajelor curbe, sisteme de cleºti
rapizi, de compensare ºi autoaliniere,ºine de rigidizare, tije de ancorare ºiferme de sprijinire de fundaþie, sis-teme de contravântuiri, de ridicare,console de lucru ºi de siguranþã, mon-tanþi, mijloace de grupaj º.a.
Bordura din profilul cadru permitefixarea cleºtilor în orice poziþie relativãa panourilor, permiþând deplasareapanourilor unul faþã de altul fãrãtrepte, fãrã raster. Se realizeazã fãrãefort adaptarea la planuri înclinate,trepte sau neregularitãþi ale solului.
Operaþiunile de curãþare-întreþinerea panourilor de cofraj se efectueazãextrem de uºor cu ajutorul instalaþiilorde curãþare cu jet de apã de înaltãpresiune.
Cofrajele FFrraammii 270 constituie unsistem complet pentru cofrareaînãlþimii încãperilor: pereþi, stâlpi ºifundaþii ºi aduce o noutate dimen-sionalã în gama sa de panouri prin
realizarea de panouri de mari dimensiunide 2,70 m înãlþime, la lãþimile de 300 mm,450 mm, 600 mm, 750 mm ºi 900 mm.
Aceastã gamã de panouri este uti-lizatã la realizarea de suprafeþe maride betonare ºi presiuni ale betonuluiproaspãt de 67,5 kN/m2.
Cu panourile universale FFrraammii de2,70 m, se pot obþine stâlpi pânã ladimensiuni de 65 cm x 65 cm înraster de 5 cm.
Elementele structurale realizate cuacest tip de cofraj se remarcã prinacurateþea geometriei, calitatea suprafe-þelor turnate, utilizare facilã, curãþareºi remediere mai uºoare.
Sucursala din România a firmeiDOKA are plãcerea de a pune la dis-poziþia clienþilor sãi acest modern ºieconomic sistem de cofrare, împreunãcu serviciile de consultanþã ºi proiectareasociate.
CCoonnttaaiinneerreellee TTrriimmoo permit construirea spaþiilor debirouri conform cerinþelor. Standardul de design ºi finisajexterior ºi interior este astfel realizat încât asigurã un nivelmaxim de confort ºi întrebuinþare chiar în cele mai grelecondiþii de ºantier ºi pentru o perioadã îndelungatã de timp.
CCoonnttaaiinneerreellee TTrriimmoo oferã:flexibilitatea dimensionãrii lor conform cerinþelor;materiale neinflamabile care asigurã protecþia
mediului (panourile pentru containere sunt realizate cuvatã mineralã);
o gamã mare de culori opþionale (scala RAL –culoare standard RAL 9002);
CCoonnttaaiinneerreellee TTrriimmoo sunt proiectate astfel încât sã fieadaptabile multor scopuri ºi sunt special concepute pentrutransport internaþional containerizat.
Sunt realizate ca o construcþie uºoarã, constând dinstructurã separatã pentru podea ºi acoperiº ºi profile decolþ, toate elementele de prindere fiind standardizate ISO.Închiderea containerelor este fãcutã din panouri izola-toare uºoare ce oferã un climat plãcut în interior.
Containerele pot fi folosite ºi ca unitãþi independente.Totodatã, pot fi asamblate împreunã pe direcþia longitudi-nalã sau transversalã, fãrã limite sau pe mai multeniveluri. Un sistem de panouri de perete interschimbabileoferã o mare flexibilitate de montaj, iar gama de elementeadiþionale permite instalarea containerelor în funcþie decondiþiile terenului.
PPrroodduusseellee TTrriimmoo au componente pentru asigurareacondiþiilor climatice ºi sanitare în funcþie de cerinþe. Acesteainclud birouri, bucãtãrii, toalete, locuri de recreere,magazine, depozite….
Marele avantaj al ccoonnttaaiinneerreelloorr TTrriimmoo este cã pot filivrate în trans-pack-uri (660 mm).
Patru trans-pack-uri pot fi aºezate ºi transportate îninteriorul unui mijloc de transport de 20 de picioarestandard ISO.
Trans-pack-urile (ºi, de asemenea, containerele asam-blate) sunt suficient de solide pentru a fi transportate ºimanipulate de macarale sau stivuitoare. În timpultransportului, o inserþie de oþel împotriva alunecãriieste pusã la fiecare colþ. Materialele din interiorul con-tainerelor sunt aºezate astfel încât sã nu permitãdeplasarea în timpul transportului. Ele au podele preasam-blate ºi tavan cu toate instalaþiile electrice încorporate,ceea ce înseamnã un montaj rapid ºi simplu pe ºantier.
Construcþia uºoarã a containerelor ºi folosirea unui numãrsimplu ºi robust de suporþi conduc la o pregãtire simplificatãa fundaþiilor.
De fapt, orice sol suficient de plat ºi de compact poate fiacceptat pentru montajul containerelor.
TTrriimmoo proiecteazã ºi livreazã pachetul complet: cãilede acces integrate, coridoarele, scãrile ºi acoperiºulsecundar completeazã ansamblul dorit. Aceste compo-nente sunt livrate complet preconfigurate pentru a reducetimpul de montaj pe ºantier ºi a minimiza complexitatealogisticã.
Conlucrarea dintre clienþii finali, inginerii noºtri ºiechipele de suport after-sales asigurã pentru construcþiileTTrriimmoo reputaþia globalã de „Excelenþã în IngineriaEuropeanã”.
Specialiºtii se destãinuie!ddrr.. iinngg.. FFeelliicciiaann EEdduuaarrdd IIooaann HHAANNNN
În felul acesta am ajuns sã citesc, înnr.6 din iulie 2005 , un articol despre„Mediul concurenþial înainte ºi dupã2007 în sectorul construcþii” provenitde la ARACO ºi un interviu „Competiþiacu natura” realizat cu inspectorul ºef,doamna prof. dr. ing. Dorina NicolinaIsopescu.
În legãturã cu primul articol, aºface urmãtoarele comentarii:
„Conceptul dezvoltãrii durabile”este un termen mult clamat în ultimultimp, dar mi se pare mai indicatã for-mularea de „dezvoltare sustenabilã”;dacã dezvoltarea „durabilã” nu ar fiun mod de a privi chiar atât de nou (ºiîn trecut durabilitatea a fost în atenþiaconstructorilor), dezvoltarea „suste-nabilã” se referã la realizarea durabilitãþiiluându-se în considerare perspectivaposibilitãþii susþinerii ei materiale,fãrã a pune în pericol resursele pentruviitor, ceea ce este, într-adevãr, onoutate în strategia dezvoltãrii.
„Conceptul competiþiei pentrupiaþa unicã liberã din România ºi UE” sepoate formula mai concis ºi mai aca-demic sub forma de „concept al libereiconcurenþe” care iarãºi nu este o noutate.
„Conceptul pentru pregãtireaintegrãrii în UE” nu prea seamãnã cuun „concept”, ci cu o serie de con-statãri ºi proiecte de acþiuni viitoare.
Citind ”mãsurile ºi acþiunile cetrebuie adoptate de autoritãþile guver-namentale ºi legislative, direct sau înparteneriat cu asociaþiile profesionaleºi patronale”, mã asociez întru totulpoziþiei prin care se constatã nneecceessii--ttaatteeaa îîmmbbuunnããttããþþiirriiii lleeggiissllaaþþiieeii aaccttuuaalleeprivind achiziþiile publice/licitaþiile ºicontractele economice, creditele ºigaranþiile bancare, atestarea confor-mitãþii calitãþii produselor, atestareaspecialiºtilor, certificarea calificãriiprofesionale – ocupaþionale a soci-etãþilor de construcþii.
Asociaþia profesionalã „ComisiaNaþionalã Comportarea in situ a Con-strucþiilor” (ConCisC) este angrenatã depeste 10 ani în tentativa de înlocuire aactualei Legi nr.10/1995 privind cali-tatea în construcþii, o lege caducã ºicontraproductivã în condiþiile tranziþieiþãrii noastre spre o societate capitalistãºi ale intenþiei de aderare la UE – cu olege modernã privind activitatea în
construcþii (proiectare, execuþie, moni-torizarea comportãrii, asistenþã, con-sultanþã, învãþãmânt, media º.a) care sãelibereze profesia de constrângeri ºi sã-ideschidã noi oportunitãþi conforme cucerinþele pieþei europene.
În ceea ce priveºte al doilea articol,„Competiþia cu natura”, ar fi mai multede spus:
Având în vedere importanþa pecare Legea nr. 10/1995 privind cali-tatea în construcþii o acordã Inspec-toratului de Stat în Construcþii (actualaformã a ISCLPVAT la care, de fapt, sereferã legea) prin atribuþiile de controlabsolut ºi monopolist asupra tuturoractivitãþilor din construcþii, apare canormalã ºi legitimã atenþia cu careurmãrim rezultatele acestei activitãþipentru a-i putea aprecia eficienþa.
Din pãcate, nu sunt prea deseapariþiile în media a reprezentanþiloracestei instituþii de stat, consumatoarede fonduri extrabugetare ºi care trebuiesã vegheze asupra siguranþei populaþieiºi a mediului sub aspectul impactuluiconstrucþiilor asupra vieþii noastre.
Am remarcat, desigur, seria deinterviuri cu doamna inspector ºef aISC apãrute în „Revista Construcþiilor”,ca ºi apariþiile la televiziunea românã aunor inspectori ºefi ºi inspectori cedãdeau rãspunsuri la întrebãrile unorpersoane particulare cu privire la proble-mele legate de administrarea ºi mente-nanþa clãdirilor, dar aceste ieºiri larampã mi se par cu totul insuficiente.
Problema este dacã activitatea ISCse rezumã la a inspecta, a constataîncãlcarea legii ºi a aplica amenzi sauaceastã activitate incumbã ºi o anu-mitã responsabilitate în sensul de aurmãri realizarea mãsurilor prescrisepânã la remedierea situaþiilor necon-forme cu legea sau periculoase pen-tru populaþie ºi mediu, precum ºitragerea de învãþãminte cu caractergeneral din constatarea neregulilorîntâlnite pe parcursul inspecþiilor.
Ar fi foarte important de ºtiut dacãinspecþiile fãcute la îndiguirile cursurilorde apã din Timiº ºi Buzãu s-au soldatºi cu urmãri benefice, în sensul cã,prin mãsurile prescrise de inspectori,s-au putut evita revãrsãrile din râurilecercetate sau nu?!
Din nou, nu pot sã nu fiu de acordcu doamna inspector ºef când afirmã:„Construcþia legislativã în domeniu,începutã în 1991, este în prezentincompletã, neechitabilã, lipsitã decoerenþã ºi de autoritate, generândconfuzie ºi birocraþie.”
Boala acestei „construcþii legisla-tive” porneºte de la Legea nr.10/1995privind calitatea în construcþii, o legeinsuficient gânditã ºi prea multsupusã mentalitãþii de a atribui statuluiresponsabilitatea tutelãrii activitãþilordin acest domeniu.
O altã lege – cum am mai arãtat –privind activitatea în construcþii, maisurprinzãtoare ºi mai liberalã, arputea fi o soluþie beneficã pentru dez-voltarea armonioasã a acestui sector.
Calitatea în construcþii atât denecesarã accederii în UE nu se obþinepe cale declarativã, ci prin orientareaºi stimularea activitãþilor din con-strucþii cu mãsuri care sã trezeascãinteresul pentru realizarea ei.
Inundaþiile din anul acesta ºi dintrecut, ca ºi cutremurele ce au bântuitþara au mai evidenþiat o datã, dacãmai era necesar, cã siguranþa popu-laþiei depinde ºi de mãsura în careeste monitorizatã comportarea in situa construcþiilor, adicã de felul în carese urmãreºte comportarea lor ºi seintervine prin mãsuri de mentenanþãºi reabilitare care sã le pãstreze neal-teratã aptitudinea pentru exploatare ºicapacitatea de a face faþã eveni-mentelor periculoase.
Dar, pentru ca aceastã activitate sãfie într-adevãr eficientã, ea trebuieîncredinþatã autoritãþilor publicelocale, direct interesate de realizareasiguranþei publice, ISC asigurând,eventual, controlul îndeplinirii aces-tor sarcini ºi valorificarea pe plannaþional a rezultatelor, printr-uncentru special creat în acest scop.
Ar mai trebui sã se legalizeze ocu-paþia de monitorizare a comportãrii insitu a construcþiilor, care sã permitãformarea de specialiºti, responsabili cuurmãrirea curentã ºi specialiºti experþiîn monitorizarea comportãrii in situ aconstrucþiilor, precum ºi organizareaunor unitãþi specializate în acestdomeniu, dupã model european.
Firma Kinshofer, ampla-satã în zona MünchenGermania, înfiinþatã în anul1971, este specializatã înutilaje pentru manipulareamaterialelor de construcþiicare se instaleazã pe maca-rale hidraulice ºi excava-toare de la 2 la 60 tone,precum ºi pe stivuitoare.
Firma Kinshofer are oexperienþã îndelungatã înconstrucþia rotatoarelorhidraulice (ffiigg..11) cu forþa detorsiune între 300 ºi 2.000 Nm,producându-se ºi dispozi-tivele de adaptare la diferitemacarale sau excavatoare.
Dispozitivele de manipu-lare paleþi (ffiigg..22) pot fi sim-ple sau cu cilindru hidraulicpentru reglarea distanþei întrefurci ºi pot manipula paleþicu greutãþi de pânã la 3 tone.Centrul de greutate este ajus-tabil manual sau hidraulic.
Pentru încãrcarea ºi descãr-carea cãrãmizilor sau a ele-mentelor de pavaj se folosescdispozitive cu braþe paralele(ffiigg..33) sau în foarfecã cu posibi-litatea reglãrii hidraulice a dis-tanþei dintre braþe ºi reglareamanualã a lungimii paletului.
Cupele pentru sãpat (ffiigg..44)acoperã gama de volume între25 ºi 3.000 de litri, toate dis-pozitivele dispunând de unsistem numit HPX drive (ffiigg..55)
care permite închiderea ºideschiderea cupei, precum ºischimbarea diferitelor cupepentru volume diferite. SistemulHPX drive este de o tehnicitatedeosebitã, fiind unicat peaceastã piaþã. De asemenea,la dispozitivul HPX se pot ataºagraifere pentru buºteni, tuburide azbociment, manipulatoarepentru bolovani etc.
Graiferele polip (ffiigg..66) utile,în special, pentru manipulareadeºeurilor de metal pot fi totaldeschise, jumãtate închisesau închise de tot, caz încare pot fi folosite ºi pentrumanipularea materialelor vrac.Vârfurile braþelor pot fi schim-bate separat ºi sunt fabricate dinoþel special de mare duritate.Corpul de cilindri este totaletanº, mãrind durata de uti-lizare ºi eliminând întreþinerea.
Volumul maxim poate fi de1.000 de litri cu o greutate aîncãrcãturii de peste 10 t.
Graiferele pentru demolãriºi sortãri de materiale (ffiigg..77)au un volum de maximum800 de litri ºi capacitãþi deridicare de pânã la 6 t. Materi-alul este din oþel 500 HB demare duritate, iar lamele deatac pot fi schimbate încazul uzurii excesive. Utilajuldispune de rotator incluspentru o rapidã poziþionare.
Sfredelele (ffiigg..88) au motoarehidraulice de pânã la 7.170 Nmforþa de torsiune la care se potataºa burghie de maximum800 mm cu extensii, putân-du-se ajunge la o adâncimede gãurire de pânã la 5 m.Sunt ideale pentru stâlpi degard sau electrici, pentruplantarea de puiet sau fun-daþii ºi orice fel de forare.Dinþii din aliaj de titan pot fi,de asemenea, schimbaþi pentrudiferite feluri de sol.
Kinshofer, reprezentat în România prin RomnedACCESORII PENTRU MACARALE, EXCAVATOARE
Atunci când pentru întreprinderi primordial este sã fie,sub aspect economic, viabile ºi sã genereze un randamentcorespunzãtor capitalurilor investite, ele sunt din ce în cemai mult solicitate sã-ºi asume o mai mare responsabili-tate faþã de toþi participanþii la investiþie ºi, în plus, sã pro-tejeze mediul. Diversele pãrþi participante cer din ce în cemai des sã fie comunicate informaþii care depãºesc cadrulraporturilor financiare tradiþionale, astfel încât sã le per-mitã sã identifice mai bine factorii de reuºitã ºi de riscinerent la o întreprindere, ca ºi capacitatea sa de reacþiefaþã de opinia publicã. Pentru a evidenþia acesteprovocãri, întreprinderile au recurs tot mai mult la sta-bilirea de raporturi de dezvoltare durabilã.
Presiunile exercitate asupra întreprinderilor pentruinstaurarea ºi menþinerea normelor interne de conducerese accelereazã continuu. În timp ce societatea asistã lainfluenþa crescândã a întreprinderilor în schimbãrile eco-nomice, de mediu ºi sociale, investitorii ºi alþi participanþise bazeazã pe normele cele mai stricte în materie de eticã,transparenþã, sensibilitate ºi capacitate de reacþie a con-ducãtorilor ºi managerilor întreprinderii. Sistemele deconducere nu trebuie sã se mai focalizeze, în modtradiþional, pe investitori, ci trebuie sã se adreseze maimult diverºilor participanþi. O conducere eficientã a între-prinderii depinde de accesul la informaþii pertinente ºi decalitate, care permit performanþe ºi încurajeazã noileforme de colaborare.
Iniþiativele de responsabilitate a societãþii, luate deantreprenori, au o lungã istorie în Europa. Concepþia actu-alã asupra dezvoltãrii durabile se deosebeºte de iniþia-tivele trecutului prin voinþa de a gira dezvoltarea durabilãîn mod strategic ºi de a dezvolta instrumente în acestscop. Ea implicã o accepþie comercialã care situeazãaºteptãrile participanþilor ºi principiul ameliorãrii con-tinue în inima strategiilor comerciale.
Istoria ne-a învãþat cã economiile de piaþã sunt mediulcel mai eficace de a organiza munca ºi producþia. Experienþa,pe de altã parte, ne învaþã tot mai mult cã dezvoltareadurabilã este legatã de încredere ºi cã, fãrã aceastãîncredere, nici o activitate comercialã nu este posibilã,iar fãrã o activitate comercialã nici o întreprindere nupoate supravieþui. Printre principalele motoare ale dez-voltãrii durabile se numãrã gestiunea ºi prevenireariscului.
Teme care erau înainte considerate uºoare de cãtreinvestitori ºi conducãtorii de întreprinderi (de exemplu:drepturile omului, relaþia cu colectivitatea, mediul, sãnã-tatea, securitatea, egalitatea ºanselor) devin acumstringente. Ele se pot adeveri ca foarte costisitoare, nunumai pe plan financiar, dar ºi pentru cã ele pot influenþaobþinerea unei autorizaþii de exploatare a unei între-prinderi ºi acceptarea sa de cãtre societate în sens larg.
Testul de dezvoltare durabilã oferã o scarã de referinþãpentru evaluarea funcþionãrii globale a întreprinderii,firmele de construcþii nefiind omise din aceastã categorie.Pentru a fi durabilã, o organizaþie nu poate exista în modizolat, ci trebuie sã gestioneze impactul sãu într-un modmai larg, ca ºi contribuþia sa cãtre societate. Aceastaimplicã definirea unor valori esenþiale, care vor fi con-sacrate în politici ºi aplicate apoi pe parcursul proceselorspecifice de gestiune controlatã. În integralitatea lor, pro-cesele dezvoltate astfel ar trebui sã constituie un sistem deconducere a întreprinderii care favorizeazã luarea decizi-ilor responsabile.
Valoarea esenþialã fundamentalã pentru orice între-prindere, deci ºi de construcþii, ar trebui sã fie maxi-mizarea valorii pentru toþi participanþii, în special pentruacþionariat. Acest principiu este uºor identificat, darimplicã exigenþe complexe ca:
dezvoltarea strategiilor în vederea obþinerii unuiavantaj competitiv ºi de creare a valorii;
punerea pe picioare a unei organizaþii durabileevoluând într-o lume durabilã.
DDeezzvvoollttaarreeaa dduurraabbiillãã aa ffoosstt ddeeffiinniittãã ccaa ddeezzvvoollttaarreeaa ccaarree rrããssppuunnddee nneevvooiilloorr pprreezzeennttuulluuii ffããrrãã aa ccoommpprroommiittee ccaappaacciittaatteeaaggeenneerraaþþiiiilloorr vviiiittooaarree ddee aa rrããssppuunnddee nneevvooiilloorr lloorr..
Personalitatea ºi prestigiul uneifirme se câºtigã ºi se menþin numai înmãsura în care produsele oferitepieþei construcþiilor îºi dovedesc fia-bilitatea ºi calitatea în clãdirile în caresunt încorporate. Ele devin o ade-vãratã carte de vizitã pentru oriceinvestitor cu pretenþii, care are învedere asigurarea funcþionalitãþii ºiesteticii obiectivelor puse în operã.
Puternica confruntare concurenþialãapãrutã dupã 1990, în principal prinpãtrunderea produselor strãine înþara noastrã, a declanºat o ade-vãratã cursã de urmãrire pentruindustria autohtonã pe linia asigu-rãrii unor parametri competitivi pro-duselor oferite pieþei interne, dar ºiexportului.
SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII este unexemplu prin faptul cã a ajuns, datoritãmodernizãrii producþiei sale, sãlivreze produse la export, în principalîn SUA, Danemarca, Republica Moldova,Ucraina etc.
SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII,, cu capitalintegral privat românesc, are dreptobiect de activitate producerea ºicomercializarea produselor ceramicede tip cceerraammtthheerrmm, ºi anume:
Orientarea cãtre piaþã ºi adaptareaactivitãþii în vederea satisfacerii cerin-þelor clienþilor au impus moderni-zarea prin achiziþionarea de instalaþiiºi utilaje performante, precum ºiînnoirea tehnologiei din fluxul de fabri-caþie; în acest sens au fost moderni-zate cuptorul de ardere ºi uscãtoriile,s-au achiziþionat o linie modernã deproducere a þiglelor ceramice, pre-cum ºi instalaþia de angobare, s-auachiziþionat prese ºi instalaþii care sãasigure blocurilor ceramice rezistenþãla compresiune ºi o izolare termicã ºifonicã care sã se încadreze în stan-dardele europene; tot pentru satisfa-cerea cerinþelor clienþilor, în perioada2005-2006, SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªIIa re în programul de inves t i þ i irealizarea unei linii tehnologice, complet
nouã, pentru producerea cãrãmizilorºi blocurilor ceramice în valoare deaproximativ 6,5 milioane de euro.
În prezent piaþa cuprinde un arealde aproximativ 25 de judeþe din þarã,iar aproximativ 14% din producþia deþigle este destinatã exportului.
Cãrãmizile ºi blocurile ceramicede tip cceerraammtthheerrmm,, fabricate deSSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII,, prin dduurraabbiillii--ttaatteeaa ººii ttrrããiinniicciiaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr în timp,prezintã ºi alte avantaje:
cãrãmizile pline ºi blocurile cera-mice cu goluri verticale au capacitateportantã mai mare de 10 N/mm2
(adicã marca 100 cu capacitate por-tantã deosebitã), fiind unele dintreprodusele de zidãrie care asigurã exe-cuþia construcþiilor în zonele cu celmai ridicat grad seismic, fãrã o struc-turã de rezistenþã puternicã.
asigurã izolarea termicã ºi fonicãdeosebitã, conform standardeloreuropene;
cãrãmizile ºi blocurile ceramiceau rezistenþã mare la foc;
folosirea cãrãmizilor ºi a blocu-rilor ceramice asigurã utilizatoriloreconomii ºi din reducerea materi-alelor ºi a manoperei la finisaje;
cãrãmizile ºi blocurile ceramicesunt produse ecologice 100%.
Opþiunea pentru cãrãmizile ºi blocurileceramice de tip cceerraammtthheerrmm, fabri-cate de SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIAAªªII,,asigurã utilizatorilor: ccaalliittaattee,, ffiiaa--bbiillii ttaattee,, eesstteettiiccãã,, dduurraabbiill ii ttaattee llaaccoossttuurrii ffooaarrttee mmiiccii,, în comparaþie cualte materiale destinate execuþieizidãriilor.
Produse termorezistente CeramthermCALITATE ªI FIABILITATE
IInndduussttrriiaa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr este caracterizatã prin lungulsãu lanþ de aprovizionare ºi prin numeroºii participanþi.Problemele de dezvoltare durabilã pentru întreprinderilede construcþii sunt foarte diverse ºi înglobeazã subiecte casãnãtatea ºi securitatea, multiple aspecte de mediu, dez-voltarea colectivã, responsabilitatea socialã, etica ºiintegritatea, drepturile lucrãtorilor ºi corupþia ca ºi angaja-mentele faþã de alþi actori.
În calitatea sa de cel mai mare angajator industrial dinEuropa, industria construcþiilor îºi asumã responsabilitãþisociale mai mari decât alte sectoare industriale. De altfel,construcþiile reprezintã circa 50% din investiþiile anualede capital din Europa, ceea ce implicã o gestionare atentãa numeroaselor sale impacturi de mediu.
Industria construcþiilor este în mãsurã sã gãseascãsoluþii pentru cele mai multe provocãri economice,sociale ºi tehnice, dar ea insistã, de asemenea, asupra fap-tului cã un efort conjugat al tuturor actorilor implicaþi estenecesar pentru a obþine rezultate mai realiste ºi durabile.
Un studiu din 2004 a arãtat cã importanþa promovãriiºi susþinerii unei politici sãnãtoase în domeniul dezvoltãriidurabile nu este încã total înþeleasã. Pentru industria con-strucþiilor în special, preocupãrile active din partea unuinumãr mai mare de întreprinderi, în sensul publicãrii derapoarte privind dezvoltarea durabilã în mod regulat, arputea sã contribuie esenþial la ameliorarea imaginii indus-triei ºi sã ajute, astfel, la îmbunãtãþirea sãnãtãþii ºi secu-ritãþii lucrãtorilor ei, formarea ºi atragerea de noi recruþi.Tinerii sunt din ce în ce mai mult interesaþi de filozofiaglobalã ºi de valorile întreprinderii în care urmeazã sãlucreze. Conform unor rapoarte, aceastã tendinþã se con-firmã prin faptul cã, pe site-urile întreprinderilor, secþiunea„dezvoltare durabilã” este cea mai vizitatã de tineriiabsolvenþi ºi viitorii angajaþi.
Aderând la principiile prezentate de FIEC, între-prinderile de construcþii înglobate într-o industrie carac-terizatã printr-un mare lanþ de aprovizionare, careintervine în numeroase domenii de activitate, ar trebui sãinsiste mai mult pe cercetãri în direcþia dezvoltãrii dura-bile, a comunicãrii în acest sens ºi sã devinã, în final, maidurabile.
Este adevãrat cã dezbaterea asupra dezvoltãrii dura-bile se adreseazã, în special, marilor întreprinderi ºi cãnevoile specifice ºi caracteristicile îînnttrreepprriinnddeerriilloorr mmiiccii ººiimmiijjlloocciiii (IMM), care reprezintã peste 90% din între-prinderile de construcþii, sunt de multe ori ignorate.Numeroase IMM-uri aplicã politici de mediu ºi socialeprogresive, dar fãrã sã se refere special la dezvoltareadurabilã ºi adesea fãrã sã comunice despre ceea ce fac.
Este, de asemenea, adevãrat cã IMM-urile nu sunt dis-puse totdeauna sã redacteze ºi sã publice rapoarteledetaliate care ar fi aºteptate din partea unei mari între-prinderi publice. În practicã, IMM-urile au mai mult ten-dinþa de a analiza cu atenþie poziþia lor în piaþã, imagineape care o doresc sã o transmitã cu privire la pãrþile intere-sate înainte de a începe redactarea ºi publicarea unui textadaptat acestor exigenþe, ele însele evolutive.
Codurile de conduitã sunt instrumente importante ºinovatoare în adoptarea unei poziþii pentru promovareadezvoltãrii durabile. Din ce în ce mai multe întreprinderide construcþii apreciazã cã este util sã elaboreze coduride conduitã pentru a ghida propriul personal.
Aceste coduri se adreseazã simultan clienþilor ºi altorparticipanþi ºi sunt expresia politicii întreprinderii ºi aangajamentului sãu cãtre o îmbunãtãþire continuã a per-formanþelor sale.
Un cod de conduitã ar putea cel puþin sã explice anga-jamentele unei întreprinderi în activitatea sa privind eticaafacerilor, a colaboratorilor sãi ºi a mediului. Este esenþialca ansamblul lanþului de aprovizionare al construcþiilor sãfie implicat în aceste angajamente, de la client trecând pela dirigintele de ºantier ºi pânã la fiecare subcontractor ºifurnizor, în mãsura în care ei acþioneazã toþi în mod inde-pendent pentru a garanta punerea reuºitã în operã a prin-cipiilor dezvoltãrii durabile.
Atunci când se redacteazã rapoarte despre progreselerealizate în domeniul dezvoltãrii durabile, nu existã un„model universal”. Pentru a garanta un rezultat pozitiv,trebuie dezvoltate procedee ºi strategii în sânul fiecãreiorganizaþii ºi adaptate la caracteristicile ºi circumstanþelespecifice. Un bun punct de plecare îl constituie evaluarearealizãrilor altor întreprinderi prin vizitarea site-ului web:http://www.sustainabledevelopment-reports.org/
Un alt punct de referinþã, principal pentru marile între-prinderi, este utilizarea liniilor directoare pentru producþiarapoartelor asupra dezvoltãrii durabile (SustainableReporting Guidelines), publicate de Global Reporting Ini-tiative (GRI), care pot sã fie descãrcate de pe adresahttp://www.globalreporting.org.
Noua publicaþie a GRI pentru IMM, „High 5. Hand-book”, asupra rapoartelor privind dezvoltarea durabilã,care a apãrut pentru prima oarã în noiembrie 2004, este,de asemenea, disponibilã pe acest site.
PRINCIPIILE FFIEC RRELATIV LLA DDEZVOLTAREA DDURABILÃÎntrucât responsabilitatea întreprinderilor trebuie avutã
în vedere ca o componentã a dezvoltãrii durabile, iar dez-voltarea durabilã este un concept bazat pe o structurãcare se sprijinã pe trei pilieri, eeccoonnoommiicc,, ssoocciiaall ººii ddeemmeeddiiuu, pilierii social ºi de mediu nu pot exista decât într-unmediu economic sãnãtos care constituie o condiþieprealabilã a dezvoltãrii durabile.
Existenþa unei relaþii echilibrate între aceºti trei pilierieste esenþialã, în scopul de a permite societãþilor de con-strucþii ºi altor actori ai sectorului de a contribui în modeficace la realizarea obiectivului principal al „strategiei dela Lisabona”, respectiv de a transforma Uniunea Euro-peanã în: „o economie bazatã pe cunoºtinþele cele maicompetitive ºi dinamice ale lumii, asigurând o creºtereeconomicã durabilã, generatoare de locuri de muncã decalitate ºi de o mai mare coeziune socialã” .
Aºa cum se recunoaºte, în cadrul strategiei revizuite dela Lisabona, progrese considerabile au fost deja înregis-trate în Europa pe planurile social ºi de mediu, iar efor-turile ar trebui concentrate în viitor pe pilierul economic,în scopul atingerii unui stadiu de dezvoltare mai compe-titiv ºi mai dinamic, întrucât activitãþile de construcþii auun impact economic, social ºi de mediu important.
RReedd..: Domnule preºedinte, în raport cu evoluþia pieþei, cuma reuºit BBeessttaa GGrroouupp sã se menþinã în comerþul cu produsemetalurgice ºi materiale de construcþii timp de aproape 14 ani?PPaauull TTuuddoorr: Nu cred cã este o reþetã miraculoasã, pur ºi sim-
plu încercãm ºi, dupã cum se vede, reuºim sã oferim servicii ºiproduse de calitate. Suntem preocupaþi permanent de perfor-manþã ºi acordãm o mare atenþie partenerilor noºtri. O dovadã înacest sens o reprezintã obþinerea atestãrii LRQA SR ISO 9001,privind asigurarea calitãþii, firma noastrã fiind printre primelesocietãþi private atestate în domeniu.
RReedd..:: Ce a însemnat prima jumãtate a acestui an pentruBBeessttaa GGrroouupp?PP..TT..: Dezvoltarea economicã din anii trecuþi a dus la o stimulare
a construcþiilor civile ºi industriale, ceea ce, în mod automat, acondus ºi la o creºtere importantã a volumului de vânzãri ºi,implicit, a produselor pe care BBeessttaa GGrroouupp le comercializeazã.
Echipa de la BBeessttaa GGrroouupp a ºtiut sã se alinieze acestui curentºi iatã-ne la un bilanþ, ce-i drept parþial, care nu face decât sã nebucure. Cifra de afaceri a firmei a crescut, faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut, cu 23% ºi ne aºteptãm ca vânzãrile sãcontinue ascendent ºi în a doua jumãtate a anului.
RReedd..:: Cum vedeþi dezvoltarea în conti-nuare a companiei pe care o conduceþi?PP..TT..: BBeessttaa GGrroouupp îºi urmeazã cursul
sãu firesc, fãrã dezvoltãri „fulminante”.Avem un program economic pe termen scurtºi mediu pe care îl urmãm. Întotdeaunaam fost adeptul paºilor mãrunþi, dar siguri.Poate cã aceasta este „reþeta BBeessttaa GGrroouupp”care ne-a propulsat spre ceea ce suntemîn acest moment.
Atenþia noastrã se concentreazã acumasupra menþinerii standardelor de profe-sionalism, cu care i-am obiºnuit pepartenerii noºtri, ºi promovarea lor înrândul potenþialilor clienþi.
Avem, de asemenea, în derulare, investiþii importantepentru crearea unor noi spaþii de birouri ºi depozite, proiectecare se deruleazã în spiritul normelor europene privind asigurareaunui cadru modern ºi ergonomic de desfãºurare a activitãþiispecifice BBeessttaa GGrroouupp.
Suntem, cu alte cuvinte, pregãtiþi sub toate aspectele pentruo intrare pe uºa din faþã în Uniunea Europeanã. Concurenþa nune sperie, dimpotrivã, ne ambiþioneazã ºi mai mult.
PPeennttrruu ppiilliieerruull eeccoonnoommiicc:sectorul construcþii reprezintã circa 9,9% din PIB ºi
furnizeazã 50,8% din formarea brutã de capital fix dinEuropa;
legislatorii ºi autoritãþile publice ar trebui sã veghezela asigurarea pentru întreprinderi a unui cadru de regle-mentare adecvat ºi echilibrat ºi a unui mediu concurenþialechitabil, în scopul de a permite dezvoltarea lor durabilã;
o condiþie prealabilã a dezvoltãrii durabile este exis-tenþa unui mediu economic sãnãtos care sã permitã între-prinderilor de a dezvolta activitãþile lor comerciale ºi de acreºte rentabilitatea lor.
PPeennttrruu ppiilliieerruull ssoocciiaall:2,4 milioane de întreprinderi care compun sectorul
în Europa (UE22), din care 97% sunt IMM-uri cuprinzândmai puþin de 20 de angajaþi, formeazã din sectorul euro-pean al construcþiilor primul angajator industrial, ceea ceîi conferã o responsabilitate considerabilã atât pe plansocial, dar, mai ales, în domeniul formãrii profesionale, alsãnãtãþii ºi securitãþii muncii;
cei 14 milioane de lucrãtori din acest sector (UE22)reprezintã 7,2% din totalul salariaþilor din Europa.
PPeennttrruu ppiilliieerruull ddee mmeeddiiuu:circa 50% din materiile brute extrase din scoarþa
terestrã sunt utilizate în sectorul de construcþii;mediul construcþiilor produce aproximativ o treime
din ansamblul emisiunilor de gaze cu efect de serã;deºeurile provenind din activitãþile de construcþie ºi
demolare reprezintã unul dintre principalele fluxuri dedeºeuri europene, din care totuºi, cea mai mare parte estereciclatã;
principiile au fost stabilite în Carta de Mediu a FIEC(http://www.fiec.org.) adoptatã la 26 mai 2000 la Luxemburg.
Întrucât sectorul de construcþii ºi actorii sãi sunt gata sãaducã soluþii pentru cele mai multe provocãri economice,sociale ºi de mediu, FIEC cheamã responsabilii de lucrãri,autoritãþile ºi pe toþi ceilalþi actori sã utilizeze capacitãþilesectorului, în scopul realizãrii unui progres maxim, avândgrijã ca nevoile în construcþii ºi în reþeaua de infrastruc-turã a societãþii sã fie satisfãcute într-un mod cât mai durabil.
FIEC, federaþiile membre ºi întreprinderile de con-strucþii pe care le reprezintã, în dorinþa lor de a subscrie laprincipiile de dezvoltare durabilã, confirmã angajamentullor de a colabora cu ansamblul actorilor din sector, diriginþi,maiºtri, lucrãtori, furnizori, autoritãþi publice ºi cuansamblul pãrþilor implicate în procesele de construcþii, învederea asigurãrii ameliorãrii continue a performanþeloreconomice, sociale ºi de mediu ale industriei.
FIEC confirmã, de asemenea, cã aceste angajamentevor fi mai bine atinse cu cât întreprinderile se vor angajavoluntar sã îmbunãtãþeascã performanþele lor în materiede responsabilitate socialã a întreprinderii, depãºind exi-genþele legale minimale, în funcþie de mãrimea ºi decapacitãþile lor ºi datoritã unei adeziuni progresive laprincipiile subliniate în acest document.
Aceste principii au fost dezvoltate specific pentruindustria construcþiilor ºi þin cont de iniþiativele cele maigenerale ºi mai bine cunoscute luate în acest domeniu lanivel european ºi internaþional.
aderând la principii etice de respect mutual, loialitate,integritate ºi transparenþã în relaþiile comerciale, fãcândeforturi de a dezvolta ºi de a menþine practici comercialesãnãtoase din punct de vedere economic în lanþul deofertare.
22.. PPrroommoovvaarreeaa uunnuuii îînnaalltt nniivveell ddee ggeessttiiuunnee aa ccaalliittããþþiiiipentru produse ºi procedee.
33.. PPrroommoovvaarreeaa uunneeii bbaazzee eeccoonnoommiiccee ssoolliiddee în scopulcreºterii productivitãþii ºi ameliorãrii performanþelor eco-nomice, sociale ºi de mediu ale întreprinderilor datoritãutilizãrii unor tehnici mai bune de gestiune a riscurilor ºiþinând cont, în mãsurã maximã, de ansamblul costurilorciclului de viaþã al proiectelor de construcþii, inclusiv decosturile întreþinerii ºi exploatãrii.
66.. PPrroommoovvaarreeaa ººii aammeelliioorraarreeaa îînn ppeerrmmaanneennþþãã aa pprrooccee--dduurriilloorr îînn mmaatteerriiee ddee sseeccuurriittaattee ººii ssããnnããttaattee tinzând spre otoleranþã zero în privinþa accidentelor ºi atenuând even-tualele lor consecinþe.
77.. PPrroommoovvaarreeaa ffoorrmmããrriiii ºi dezvoltãrii profesionale con-tinue a tuturor salariaþilor.
88.. PPrroommoovvaarreeaa rreellaaþþiiiilloorr rreessppoonnssaabbiillee ccuu ccoolleeccttiivviittããþþiilleellooccaallee,, indiferent de locul unde este amplasat ºantierul deconstrucþii.
99.. PPrroommoovvaarreeaa mmaaii llaarrggãã aa ssttrraatteeggiiiilloorr ddee ggeessttiiuunnee aammeeddiiuulluuii,, în special prin conceptele ecologice ºi reduce-rea impactului asupra mediului a activitãþilor ºi a instalaþi-ilor de construcþii în general ºi, de asemenea, susþinereaintroducerii de tehnici novatoare în domeniul mediului ºiconsumului energetic, care reduc consumurile de apã ºienergie. Supravegherea provenienþei din surse durabile amaterialelor utilizate, reutilizând ºi reciclând excedenteleºi materialele reziduale, suprimând progresiv utilizareasubstanþelor periculoase ºi prezervând atât biodiversi-tatea, cât ºi moºtenirea culturalã europeanã.
1100.. PPrroommoovvaarreeaa ppee ccââtt ppoossiibbiill aa iinnssttaauurrããrriiii pprrooggrreessiivvee aammeeccaanniissmmeelloorr ddee rraappoorrttaarree în scopul mãsurãrii ºi comu-nicãrii performanþelor întreprinderii în domeniul dez-voltãrii durabile, cu privire la criteriile stabilite ºiobiectivele nou fixate, precum ºi pentru a instaura politicide ameliorare a performanþelor.
de rulouri ºi accesorii VELUX, puse ladispoziþia proprietarilor de mansarde,acoperã o gamã întreagã de modele ºiculori care personalizeazã încãperea.Fabricate din materiale de cea maibunã calitate, rulourile ºi jaluzeleleVELUX sunt concepute pentru a sporiconfortul camerelor amenajate subacoperiºul în pantã.
Ruloul exterior parasolar acþioneazãca un scut împotriva luminii solare,
respectând cerinþa de flexibilitate ºifuncþionalitate. Materialul rezistent laintemperii permite pãtrunderea uneilumini difuze, misterioase în încãpere,invitând la odihnã ºi relaxare. Uºor deinstalat ºi de manevrat, ruloul paraso-lar se fixeazã pe suprafaþa exterioarã ageamului ºi poate fi operat din interior.
Foarte apreciate în lunile arzã-toare de varã, rulourile exterioare –de tip MHL – sunt fabricate dintr-unmaterial rezistent la intemperii, carefuncþioneazã ca o barierã de energieîmpotriva luminii ºi cãldurii solare.Acestea împiedicã încãlzirea exce-sivã a geamului, permiþând montareala interior a rulourilor decorative saua unor jaluzele menite sã îndulceascãlumina din încãpere. Uºor de instalatºi întreþinut, rulourile învãluie spaþiulde la mansardã într-o luminã difuzã,plãcutã, fãrã a obtura vederea la exterior.Instalarea lor se realizeazã indepen-dent de rulourile interioare pe carele-aþi ales pentru dotarea ferestrelorde mansardã fiind, de asemenea,foarte uºor de acþionat din interior.Dimensiunea standard este conceputã
pentru a se potrivi oricãrui tip de fereastrãVELUX, design-ul modern ºi calitateaireproºabilã a rulourilor exterioaresporind gradul de confort al mansardei.
Fereastra este prevãzutã cu acope-ritori care mascheazã ruloul, astfelîncât în perioada iernii când el nueste utilizat, sã fie protejat de zãpadã.Dupã o anumitã perioadã de func-þionare, mai ales dacã este utilizat înmediile cu mult praf, ruloul trebuie sãfie uns, operaþia fãcându-se la capete.
De asemenea, dispozitivele deventilaþie cu care ferestrele VELUXsunt prevãzute, sunt concepute pentruca aerul curat sã intre în încãperechiar ºi cu fereastra închisã. Filtrelede aer integrate împiedicã pãtrun-derea prafului ºi a insectelor, rulourileºi jaluzelele limiteazã cantitatea deluminã ºi cãldurã care pãtrunde înîncãpere, toate aceste detalii fãcânddin încãperile amenajate la mansardão îmbinare între confort optim ºifuncþionalitate impecabilã.
AAtteennþþiiee: rulourile MHL nu pot fifolosite în cazul ferestrelor prevãzutecu acþionare electricã.
Toate maºinile automate suntoferite la comandã cu un programde detecþie a defecþiunilor pentruidentificarea problemelor ºi sistemde asistenþã la distanþã prinmodem. Asistenþa în urma vânzãriieste garantatã prin personalultehnic din Bucureºti.
Ne puteþ i contacta pentruinformaþi i la wwwwww..iimmssaa.. ii tt º iwwwwww..iimmrrooggllaassss..rroo
Situaþie paradoxalãpe piaþa imobiliarã din România
ddrr.. aarrhh.. GGhheeoorrgghhee PPOOLLIIZZUU
Suntem o þarã originalã cu oameniºi mentalitãþi greu de explicat. O þarãîn care dezechilibre de tot felul sereflectã în situaþii paradoxale.
În ultimul timp, se discutã în lumeaspecialiºtilor despre – de exemplu –dezechilibrul între cererea ºi oferta delocuinþe pe piaþa imobiliarã, care adeterminat o situaþie, aºa cum amdenumit-o în titlu, paradoxalã.
Paradoxul constã în faptul cãlocuinþe vechi, mai exact apartamentedin blocuri construite înaintea celui de-aldoilea rãzboi mondial, dar ºi din blocurirealizate în perioada Ceauºescu, suntsupraevaluate la preþuri halucinante,în jur de 1.000 de euro pe metrupãtrat, adicã undeva între 1.250 ºi1.400 de dolari SUA/m2, comparabilecu sumele vehiculate la Viena, Berlinsau Roma. Aceste preþuri sunt sensibilmai mari decât cele pentru locuinþelenoi în clãdiri cu puþine niveluri.
Pentru aceastã anomalie, analiºtiidomeniului oferã o serie de explicaþii.Astfel, reputata revistã „Piaþa Finan-ciarã”, în suplimentul „Banii pentrucase” din mai 2005, articolul „Preþurilecresc halucinant”, pag. 34–35, considerãcauza acestei anomalii dezechilibruldintre cerere ºi ofertã. Pe de-o parte,cererea a rãmas în continuare puternicã,fiind susþinutã de dezvoltarea credi-telor imobiliare ºi ipotecare în contextulapariþiei de noi actori pe piaþã, ce sealãturã încercãrilor fãcute de instituþiilede credit care au urmãrit lansarea unornoi produse mai atractive pentrusolicitanþii de locuinþe. Totodatã, seapreciazã cã, în plus, numãrul poten-þialilor cumpãrãtori de pe piaþã a fostmenþinut ºi crescut de fondurile învalutã trimise de muncitorii românicare lucreazã în strãinãtate, apreciatela circa 2 miliarde de dolari anual,care au susþinut aceste preþuri sauchiar le-au sporit. Dar, la acest plafonridicat, se apreciazã cã a participat ºioferta redusã de locuinþe noi ºi deproiecte pentru domeniul rezidenþial.Mai exact, penuria programelor pentrulocuinþe ieftine adresate persoanelor
ºi familiilor din clasa medie, în com-paraþie cu programele orientate sprelocuinþe mari sau de lux, accesibilepersoanelor ºi familiilor cu venituripeste medie.
În articolul citat se arãta cã, pelângã deficitul de ofertã, au existat ºialþi factori care au influenþat evoluþiaascendentã a preþurilor pentrulocuinþele din blocurile existente.Unul dintre acestea a fost convingereacã, dupã aderarea noastrã la UE,nerezidenþii se vor înghesui sãcumpere apartamente în România, înprimul rând în Bucureºti, fapt ce vadetermina creºterea în continuare apreþurilor pânã la apropierea acestorade preþurile practicate în celelaltecapitale europene. Alt factor a fost ºiaprecierea puternicã a leului care a dusla o creºtere a preþurilor cu 10%–20%.Situaþia din luna ianuarie 2005, cânda fost înregistrat cel mai importantpuseu al preþurilor, a avut pânã laurmã ca efect blocarea tranzacþiilor,ofertanþii ezitând sã mai vândã lapreþurile deja stabilite; o continuare atendinþei de creºtere a fost favorizatãde noua destinaþie a apartamentelorvândute ca mici birouri.
Pe lângã aceºti factori de naturãfinanciarã nu trebuie sã omitem con-curenþa între apartamentul oferit gata,amplasat într-o zonã centralã aoraºului, care este receptat decumpãrãtori în urma unor tratamentemai mult sau mai puþin superficialede modernizare, înfrumuseþare ºidotare, ºi promisiunea unei viitoarelocuinþe care se prezintã cumpãrã-torului pe hârtie sub forma unuiproiect – poate frumos desenat – situatrelativ departe de centrul actual,poate de viitor, dar în prezent în plinºantier, cu gropi ºi noroi. Diferenþaeste ºi mai mare dacã ne gândim cãîn primul caz plãteºti, te muþi, iar în aldoilea caz începi sã plãteºti, urmândsã te muþi peste un timp, avândfrica creºterii preþurilor ºi întârzieriiterminãrii lucrãrilor.
Ce nu ºtiu sau ºtiu mai puþin ceiîncântaþi de faptul cã se pot mutaimediat se referã la „starea desãnãtate” a clãdirii în care este situatapartamentul.
Nu aº vrea sã fiu înþeles greºit sausã supãr proprietarii unor astfel deapar tamente, dar mul te dint reclãdirile arãtoase, cu multe etaje ºiapartamente spaþioase, realizate înperioada interbelicã, sunt suferindepe mai multe planuri.
O datã sunt suferinde din cauzabãtrâneþii, având consumatã o bunãparte din durata de viaþã normalã.Unul dintre profesorii mei, arhitectulAdler care locuia în blocul Malaxa,construit în 1931, unul dintre celemai râvnite amplasamente dinBucureºti, aprecia în anii ’70 ai seco-lului trecut cã apartamentul este perfectdin punctul de vedere al uzuriimorale, dar catastrofal din cel aluzurii fizice. ªi de când profesorulfãcea aceste aprecieri, au mai trecut35 de ani! În acest timp au îmbãtrânitinstalaþiile generale ale clãdirii ºistructura de rezistenþã. În unelecazuri, pentru a obþine spaþii inte-rioare mai generoase, au fost supri-mate compartimentãri interioare.Aceste demolãri au fost fãcute, decele mai multe ori, fãrã consultareaunui expert care sã poatã judecainfluenþa lor asupra caracteristicilorde rezistenþã ale clãdirii, care, maicurând sau mai târziu, va fi confruntatãcu solicitãri excepþionale.
Cumpãrãtorului i se prezintã unapartament curat cu o splendidã par-dosealã din parchet sau mochetã încamerele de locuit, gresie în bãi ºibucãtãrii, cu pereþii proaspãt zugrãviþi,cu ferestre PVC sau aluminiu cu întreru-perea punþii termice, echipate cu „ter-mopane”, cu calorifere moderne ºi,eventual, centralã proprie de încãlzireºi, poate, cu instalaþii de rãcire a aeruluiîn camerele principale. Un apartamentfrumos ca o femeie în vârstã îngrijitã, far-datã ºi bine îmbrãcatã, uitând cã stareafizicã deplorabilã existentã avanseazã;
de exemplu, pardoseala din gresiepoate însemna un plus de cel puþin100 kg/m2 sau 10-12 tone pe aparta-ment ce se adaugã la structura derezistenþã suferindã. Cu alte cuvinte,clientul uitã sã întrebe cât de sãnãtoseste apartamentul, de ce boli a suferit ºipoate mai suferã, ce perspective deviaþã are în continuare ºi cât ar costatratamentul.
Deci promisiunea fericirii oferitãde apartamentul gata, disponibil ime-diat pentru a fi ocupat ca locuinþã delux sau care oferã un standard delocuire ridicat, amplasat favorabil înoraº, trebuie privitã cu circumspecþie.
Este recomandabilã analizareastãrii fizice a clãdirii, solicitând punc-tul de vedere al unui expert, mai alesîn ceea ce priveºte modul în careaceasta mai poate satisface cerinþaesenþialã „A”– rezistenþã ºi stabilitate– definitã de Legea nr. 10/1995privind calitatea în construcþii. Cu altecuvinte, la preþul, uneori de peste1.000 de euro pe metru pãtrat alapartamentelor situate în clãdiri exis-tente, cumpãrãtorii se pot aºtepta lacosturi în plus, care pot fi importante.
Toate aceste motive mã determinãsã recomand clãdiri noi, proiectate ºiexecutate acum, mai mari sau maimici, cu mai multe sau mai puþineniveluri, atât pentru destinaþia delocuinþã, cât ºi pentru cea de sediude firmã. Sau clãdiri proiectate spe-cial pentru una din aceste funcþii oripentru o funcþie mixtã apãrutã înunele capitale ale lumii. Când spunaceasta mã refer la aºa-numitele„BIROTEL”-uri. Acestea sunt clãdiriamplasate în zonele de afaceri, con-cepute special cu o zonã avândfuncþia de birou ºi o micã garsonierã.Sunt destinate, mai ales, reprezen-tanþelor locale cu puþini angajaþi saufilialelor unor firme cu sediul centralîn altã þarã sau în alt oraº. Comasareasediilor de firme în spaþii modulateoferã condiþii mai bune decâthotelurile sau clãdirile de locuinþeexistente, serviciile birotelurilor fiindasigurate în regim de hotel. Personal,am vãzut astfel de clãdiri, care sebucurau de o bunã reputaþie, în urmãcu câþiva ani la Seul.
Sigur cã amplasamentele „cu vad”,avantajoase în marile capitale sau înnoile oraºe, sunt rare ºi scumpe, preþullor egalând preþul pe metru pãtrat allocuinþelor. De multe ori terenurilerespective nu pot fi achiziþionate, iarclãdirile existente nu pot fi desfiinþatepentru valoarea ºi semnificaþia pe care
le au pentru istoria sau memorialocalitãþii ori pentru alte virtuþi alerespectivelor clãdiri sau sit-uri.
Privind în perspectivã, nu cred cãsituaþia este foarte gravã. ªi spunaceasta, gândindu-mã cã oraºele,strãzile, clãdirile îmbãtrânesc în anu-mite porþiuni sau îmbobocesc înaltele, dezvoltând noi centre de atracþie,ele devin policentrice. În situaþiilefericite se realizeazã, aceastã evoluþieprintr-o gândire perspectivã în care seproiecteazã dezvoltarea localitãþii înrespect faþã de istoria sa ºi profilul sãuurbanistic.
Un exemplu devenit clasic înacest domeniu pentru mine esteParisul, care ºi-a dezvoltat un formi-dabil centru de afaceri în afara „city”-uluiîn Defance. Acelaºi lucru se pare cãse petrece în aceastã perioadã ºi laBerlin. Idei în aceastã direcþie auapãrut ºi la noi. Municipalitatea încãnu are forþa moralã sã coagulezeinterese ºi nici capacitatea de aasigura finanþarea unei astfel deoperaþiuni în care primeazã compo-nenta politicã ºi nu cea tehnicã. Cândspun aceasta mã refer la – poate înmare mãsurã uitat acum – proiectulBucureºti 2000, care propunea remo-delarea zonei ce cuprinde actualulParlament, fostã Casa Poporului –pentru care s-a organizat ºi finalizatun important concurs internaþional dearhitecturã.
Dar sã ne întoarcem la construcþiade locuinþe. În funcþie de ocupaþie,nivel de culturã, imaginaþie, pre-ocupãri, mãrimea familiei, concepþiade locuire, dar ºi de vârstã ºi anturaj,solicitanþii îºi imagineazã locuinþa devis. Principala barierã cu care se con-fruntã în realizarea visului este capaci-tatea financiarã a solicitantului sau afamiliei ºi apropiaþilor acestuia. Cu posi-bilitãþi financiare, o tânãrã familie vaopta pentru o „vilã” parter sau parterºi un etaj, cu spaþii mari, bãi ºibucãtãrii suspendate, garaje, spaþiiclimatizate, piscinã etc., etc. Dacãtânãra gospodinã se gândeºte sã facãsingurã menajul – sunt ºi astfel decazuri – probabil cã va acorda atenþiemodului în care este amplasatã ºiechipatã bucãtãria. Dacã pregãtireamâncãrii nu este o problemã pentrutânãra familie, prânzul luându-l înoraº, la cantina restaurant a între-prinderii sau la bufetul biroului lacare sunt angajaþi, dotarea bucãtãrieidevine o problemã de prestigiu afamiliei ca ºi automobilul sau configu-rarea piscinei prin care se etaleazã oreuºitã pe plan financiar.
În multe cazuri, o datã cu primulcopil apare nevoia unui ajutor îngospodãrie. Acest ajutor poate fi satis-fãcut de o rudã – mamã, bunicã,mãtuºã, care se ocupã de casã, demenaj, de copil. În cazul unor situaþiifinanciare excepþionale, începe sã sesimtã nevoia prezenþei personaluluide serviciu, care are nevoie de spaþiipentru cazare.
Dar ºi copii au nevoie de spaþiilede care trebuie sã se þinã cont înproiectarea viitoarei locuinþe. Eventual,într-o gândire modularã de dezvoltare.
Pentru solicitanþii de locuinþe maimodeºti, o problemã pe care o con-sider importantã o constituie sta-bilirea activitãþilor ce se vor desfãºuraacasã. Dacã un membru al familieieste liber profesionist – avocat, asis-tent, medic, profesor, muzician etc. –ºi-ºi executã profesia primind clienþiacasã este necesarã o configurare alocuinþei care sã cuprindã biroul ºieventualele sale anexe, spaþiu în carese desfãºoarã activitatea profesionalã.
Am menþionat aceste puþine amã-nunte legate de concepþia de locuirea familiilor pentru cei care se gândescsã-ºi edifice o locuinþã. Spun aceastapentru cã personalizarea locuinþei seface mai uºor ºi mai ieftin dacã negândim la o locuinþã nouã ºi nu laamenajarea uneia existente. În plus,pentru definirea nevoilor ºi tre-buinþelor familiale este bine sã fieconsultat un sociolog care poate, prindiscuþiile purtate cu familia, sã con-tribuie la evidenþierea unor rezolvãrineaºteptate, mai ales în cazul familiilortinere.
O altã problemã o constituiematerialele din care va fi realizatãlocuinþa, limitându-mã la clãdiriparter sau parter ºi un etaj, din acestpunct de vedere, se contureazã maimulte tipuri structurale, care pânã laurmã oferã aceleaºi condiþii delocuire. Pe scurt, acestea sunt:
ttiippuull ddee llooccuuiinnþþãã ttrraaddiiþþiioonnaallãã – cupereþii de zidãrie de cãrãmidã plinã,cu goluri, GUP, tip Porotherm, betoncelular autoclavizat, din beton, pereþiifiind tencuiþi la interior sau placaþi cugips-carton, iar la exterior placaþi cuun material termoizolator (polistirenexpandat, vatã mineralã, alte tipuri demateriale termoizolatoare) sau reali-zaþi din prefabricate din beton, fâºiiarmate din B.C.A sau chiar panouritristrat din beton armat. În cazulpereþilor din zidãrie, aceºtia pot fiîntãriþi cu stâlpiºori din beton armat.
Planºeele la acest sistem structural sepot realiza din beton armat monolit saudin variantele de planºeu care utilizeazã
SC Carrara Marmurã ºi GranitCALITATEA NU ARE COMPROMISURI
SSCC CCaarrrraarraa MMaarrmmuurrãã ººiiGGrraanniitt executã la comandãdin marmurã, granit, onixsau travertin, la dimensiu-nile solicitate de client:pardoseli, modele în pardo-sealã, placaje verticale (inte-rioare sau de faþade – cumontare umedã sau pen-tru montare uscatã), trepte(cu sau fãrã sisteme antidera-pante), glafuri pentru ferestre
(cu montare la interior sau laexterior), plinte profilate,placãri ºeminee, blaturi pentrubucãtãrie (cu sau fãrã încas-trare echipamente), pentrulavoare bãi sau blaturi pen-tru mese ori baruri. La cererese executã profilarea ºiinstruirea muchiilor con-form modelului de profilsolicitat sau se executã ori-ficii pentru traversare de baresau echipamente (în gama6 mm – 500 mm).
Pentru placãri uºoare, sepot asigura plãci de marmurãsau granit, cu dimensiunilestandard (30,5 cm x 30,5 cm;61 cm x 30,5 cm sau 40 cmx 40 cm la grosimi de 0,8 cm -1,2 cm), lustruite ºi cu muchiilebizotate, într-o largã gamã deculori.
De asemenea, pentruexecutarea precisã a mãsurã-torilor la construcþia dvs.,fãrã pierderi costisitoare,pentru confecþionarea ºabloa-nelor reperelor de formedeosebite, precum ºi pentruexecuþia montajului mar-murei ºi granitului, vi se potrecomanda firme cu o bo-gatã experienþã, agreate deSSCC CCaarrrraarraa MMaarrmmuurrãã ººii GGrraanniitt..
Pentru a fi convinºi cã oferta de produse a SSCC CCaarrrraarraa MMaarrmmuurrã㺺ii GGrraanniitt este tentantã, vã amintim ºi câteva lucrãri de referinþãdevenite clãdiri reprezentative în capitalã ºi în provincie.:
BCR – sediul central; sediile sectoarelor 1, 4 ºi 6;MISR Bank Bucureºti;Sediul Flamingo Computers Otopeni;Sediul Interagro - Interaction;Sediile BCR din Cluj ºi Tulcea;Biserica Mihai Vodã;Clubul Scandinavia Mamaia;Banca Transilvania – sediul central;Magazinele Romstal ºi Germanos;Pizza Hut; KFC;Hotelul Capºa, Hotelul Europa Eforie Nord;sedii, firme ºi reºedinþe private.
grinzi din beton armat ºi corpuri deumpluturã din cele mai variate mate-riale (ceramice, B.C.A., polistirenexpandat etc.). Compartimentãrileinterioare se pot face din zidãrie, lafel ca ºi pereþii exteriori sau din gips-carton (douã foi cu vatã mineralãîntre ele, pe o paiantã metalicã verti-calã), iar ferestrele din PVC, aluminiu(cu întreruperea punþii termice) saulemn stratificat, echipate cu geam ter-mopan. Finisajele interioare ºidotarea igienico-sanitarã, încãlzireaîn timpul iernii, producerea apeicalde, climatizarea interiorului ºi ele-mentele de cromaticã sunt variate,decizia având-o beneficiarul, þinândseama de informaþiile pe care le are,de gustul sãu ºi de forþa sa financiarã.
ttiippuull ddee llooccuuiinnþþãã aammeerriiccaannãã (zisãamericanã) cu pereþii ºi planºeele dinlemn ºi produse industrializate dinlemn, placate la interior cu foi dingips-carton ºi compartimentãri dingips-carton pe paiantã din lemn saumetal, având la interior vatã mineralã.De multe ori, la exterior casa se pre-zintã cu un parament din cãrãmidãcare lasã impresia pentru privitor cãeste realizatã din materiale tradiþionale,ceramice. Finisajele, dotãrile ºi cele-lalte virtuþi de echipare pot fi la cel maiexigent standard asemãnãtor locuinþelortradiþionale.Astfel de locuinþe sunt uºoare,cãlduroase (în structura pereþilorexteriori fiind cuprinse materiale ter-moizolatoare) ºi, datoritã uºurinþeilor, dacã sunt bine închegate, au obunã comportare la cutremur. Pentruacest tip de locuinþe, solicitarea prin-cipalã o constituie tornadele ºi furtunile.ªi, dupã cum vedem în filmele deactualitate prezentate la televizor,mai ales în cazul unor abateri de ladetaliile de ancorare în fundaþii ºi deîmbinare recomandate de furnizori,aceste case plãtesc serioase tributuriîn cazul vânturilor puternice, altornadelor sau uraganelor.
Pentru þara noastrã pânã în urmã cucâteva luni ocolitã de furtuni tropicale,acest tip de locuinþã pãrea chiar reco-mandabil. Dar, în ultimul timp ºi la noi,mai ales în sudul þãrii, chiar ºi în judeþulBuzãu, au început sã fie semnalate ade-vãrate tornade. Sã ne amintim de Fãcãeni,în urmã cu doi ani, sau de furtuna dinprimãvara anului 2005.
aaººaa--nnuummiittaa llooccuuiinnþþãã mmeettaalliiccãã,,cu structura din metal, cu puþineetaje, oferitã pe piaþã de mai multefirme. Ca ºi locuinþa zisã americanã,reprezintã un tip de locuinþã uºoarã,alcãtuitã din elemente prefabricatemodulate, care se monteazã uscat, cuîmbinãri mecanice pe ºantier, în timp
foarte scurt ºi pot fi date în folosinþãimediat. În principiu, în oricare dintreaceste tehnologii ar fi realizate,locuinþele ar putea fi achiziþionate lapreþuri comparabile. Ariile de rãspân-dire pentru aceste tipuri constructiverezultã pentru producãtor în urmaunor calcule de eficienþã economicã.În aceste calcule, o oarecare ponderepot avea facilitãþile oferite deamplasamente sau localitãþi, pentruorganizarea ºantierelor ºi mãrimeaacestora. Impunerea unei tehnologiinepotrivite înseamnã pentru cel careo impune o cheltuialã în plus.
Preþurile la care sunt oferitelocuinþele cuprind atât costurileînregistrate de antreprenor, furnizor ºiceilalþi participanþi la proiect, cât ºimarje de câºtig ale acestora. În cazulîn care se folosesc produse importate,oscilaþiile cursului valutar pot aveainfluenþã.
O problemã pentru construcþia delocuinþe o reprezintã terenurile ºi via-bilizarea lor. În unele þãri – eu amcunoscut situaþia din Spania în urmãcu un deceniu ºi jumãtate – sunt înfi-inþate societãþi în care participã ºiadministraþia localã, care au caobiect de activitate viabilizareaterenurilor ce au perspectiva de a fiatrase în operaþii imobiliare. Aceastãexperienþã a ibericilor ar putea con-stitui un subiect de analizã pentruedilii noºtri. Respectiva societateachiziþiona – cum am spus – terenuripe care le viabiliza ºi apoi le oferea –vânzându-le sau concesionându-le –investitorilor interesaþi care gãseauinfrastructura realizatã.
Problemele sunt complicate lanoi, mai ales din cauza nerezolvãriistatutului proprietãþii care reduceoferta de terenuri ºi poate din cauzaunor hibe ale planurilor urbanisticegenerale, multe dintre acestea fiindfinalizate ºi aprobate în preajmaanului 2000 ºi care cuprind prevederimodeste legate de dezvoltareaspaþialã a localitãþilor.
Problemele enunþate în acest textpreocupã comunitatea instituþiilor decredit. Apreciez cã este probabilãaplatizarea situaþiei paradoxale înperioada urmãtoare. Acest lucru, seva petrece o datã cu reducerea soli-citãrii de spaþii pentru sedii de firmeîn clãdiri existente ºi coagulãrii unoroperaþii imobiliare specializate pentruaceste programe, separate de celepentru locuinþele noi.
Informaþii de ultimã orã eviden-þiazã cã asistãm la mobilizarea efor-turilor pentru dezvoltarea construcþieide locuinþe noi, sprijinitã pe marja
relativ largã de câºtig pentru antre-prenori, determinatã de preþuri mariobþinute pe piaþã pentru locuinþeleexistente. Cererea puternicã se con-centreazã pe segmentul locuinþelorde lux cu preþuri cuprinse între150.000 ºi 200.000 de euro, promo-tori fiind investitorii privaþi.
În publicaþia la care m-am referit laînceputul acestui material, suntprezentate o serie de programeambiþioase atât în Bucureºti, cât ºi încelelalte oraºe ale þãrii. Astfel, sevorbeºte despre Proiectul 5000 pentruBucureºti, iniþiat de firma Impact.Se intenþioneazã – aºa cum se spuneºi în titlu – construirea a peste 5.000 delocuinþe în ºase ansambluri rezi-denþiale cu nume de pietre preþioasesau semipreþioase (Rubin, Smarald,Opal, Safir, Onix ºi Quarþ). Aceeaºifirmã a terminat, recent, ansamblulrezidenþial Azur I din zona Pipera,care cuprinde peste 150 de vile cutoate facilitãþile, ansamblul Class cecuprinde peste 200 de vile. La Ploieºtis-a deschis, în toamna trecutã,ansamblul rezidenþial Roua (peste150 de vile), iar la Oradea, ansamblulLotus ce cuprinde 38 de vile peterenuri individuale de 500 m2 pe osuprafaþã de 2 ha, compania câºtigândºi licitaþia pentru construirea cartieruluiEuropa de aproape 12 ha. La Constanþaa fost demarat ansamblul Boreal încare, pe 6,5 ha se vor edifica peste150 de vile de lux.
În afara acestor ansambluri con-struite, în general, pe amplasamentesituate în zone periferice faþã de cen-trul localitãþilor, în ultimul timp suntde remarcat preocupãrile pentru valo-rificarea unor terenuri libere situate îninteriorul oraºelor. Pentru Bucureºti,mã refer la Complexul Park situat înzona ªtefan cel Mare – BarbuVãcãrescu, Washington Residenceamplasat între Calea Dorobanþi ºiBulevardul Aviatorilor sau GrandResidance, aflate puþin mai departe înzona ªoseaua Nordului. Sau valorifi-carea unor amplasamente cusuprafaþa redusã prin ocuparea lor cublocuri multietajate cuprinzând apar-tamente de lux. În toate cazuriledescrise se vor edifica locuinþe cusuprafeþe de cel puþin 100 m2, dinmateriale moderne, dotate la cel mairidicat standard.
Rãmâne încã în sarcina edililor ºia societãþilor imobiliare ca, împreunãsau în asociere cu mari firme, sã reali-zeze ºi locuinþe accesibile din punc-tul de vedere al preþurilor ºi familiilorcu resurse financiare mai reduse, caresunt cele mai multe.
Pentru materialele oferitespre vânzare, facem importdirect de marmurã, granit,travertin ºi alte pietre natu-rale din India, China,Brazilia, Turcia, Spania,Italia, Grecia, Egipt etc.Aceasta ne ajutã sã furnizãmproduse la preþuri competitive.Politica firmei se bazeazãpe rulaj mare de marfã lapreþuri mici. Este ºi motivulpentru care, de la începutulanului ºi pânã în prezent,ne-am realizat întocmaiplanul la vânzãri ºi chiar l-amdepãºit.
O scurtã descriere a pro-duselor noastre începe culastrele. Acestea sunt bucãþilemari de piatrã tãiate, cel maiuzual, la grosimea de 2 sau3 cm, din care se „croiesc”forme ºi dimensiuni conformdorinþei clientului. Astfel, sepot tãia placaje de diferitedimensiuni, trepte, contra-trepte sau plintã. În fabricaproprie facem prelucrãrilenecesare pentru a da muchiilorun aspect plãcut.
Continuãm cu placajulde marmurã, granit, travertinºi alte pietre cu dimensiunifixe de 30,5 cm x 30,5 cm x1 cm sau 40 cm x 40 cm x1 cm (sau 2 cm) etc., ce au obogatã paletã coloristicã.
Urmeazã o altã categoriede materiale prezentate înplacaje la dimensiunea de 30,5 cmx 30,5 cm, adicã mozaicul,
compus din pietricele mici, de dimensiunea 1,46 cm x 1,46 cmsau 3,6 cm x 3,6 cm.
Prin forma ºi culorile sale, prin modul de prelucrare apieselor mici care pot fi lustruite ºi antichizate sau prinforme neregulate de dimensiuni mai mari, mozaiculîmbogãþeºte oferta actualã de piatrã naturalã ºi dã unfarmec aparte locului pe care îl dorim cât mai frumos.
La mozaic putem oferi, la solicitarea dumneavoastrã,borduri artistice care dau un plus de frumuseþe materi-alelor aplicate pe suprafeþe verticale.
Putem realiza, de asemenea, piatrã pentru alei ºi grãdini,ºeminee, monumente funerare ºi, mai nou, o foartebogatã gamã de dale din beton pentru pardoseli de exte-rior în culori diferite ºi modele, fãrã concurenþã sub raportulpreþ/calitate.
Livrãm orice cantitate din stoc sau la comandã.
Alexandrina LECA – director general al SC LAZARIDIS MARMURÃ ªI GRANIT SA
Camere curateÎn ciuda paºilor enormi fãcuþi în medicinã ºi în
tehnologia industrialã, contaminarea permanentã a oame-nilor ºi mediului în care trãim rãmâne o problemã majorã,care ar putea pune în pericol atât calitatea ºi perfor-manþele unor produse, cât mai ales sãnãtatea omului.
Iatã de ce, prin sintagma „„CCaammeerree ccuurraattee” pe care v-opropunem se înþelege un spaþiu definit în care se poatelucra în condiþii curate – sterile. Aceste ccoonnddiiþþiiii sunt nneeccee--ssaarree, în ziua de azi, în mai multe domenii: mmeeddiiccaall,, ffaarr--mmaacceeuuttiicc –– pprroodduuccþþiiaa ddee mmeeddiiccaammeennttee,, îînn cceerrcceettaarree,, îînniinndduussttrriiaa eelleeccttrroonniiccãã,, mmiiccrroo--ccoommppoonneennttee ppeennttrruu iinndduussttrriiaaddee ccaallccuullaattooaarree,, iinndduussttrriiaa aalliimmeennttaarrãã ººii cceeaa ppeennttrruu pprroo--dduuccþþiiaa ddee sseemmiiccoonndduuccttoorrii..
Contaminarea mediului de producþie prin praf sau, înspecial, prin microorganisme reduce considerabil cali-tatea produselor sau, mai rãu, calitatea acestora s-ar punetotal sub semnul întrebãrii. În cazul unor operaþii clinicese poate ajunge la infecþii ale plãgilor, care declanºeazãcomplicaþii postoperatorii.
Unul dintre factorii „perturbatori” cei mai mari esteînsuºi omul. Prin intermediul lui se transmite cãtre mediulînconjurãtor, cu toate mãsurile de precauþie, o cantitatefoarte mare de particule. Dar ºi prin intermediul maºinilor(fricþiune) sau al celor mai mici orificii din filtre etc., poatefi contaminat mediul ambiant. În aceeaºi mãsurã pot con-tribui la dereglarea curgerii aerului ºi diferenþele de tem-peraturã, vibraþiile sau influenþele electrostatice,acþionând astfel în mod negativ, asupra gradului de igienãºi curãþenie al unei încãperi.
De aceea, este important ºi necesar sã se menþinãunitãþile de producþie fãrã particule de praf ºi germeni.Camerele curate oferã posibilitatea de urmãrire ºisupraveghere a contaminãrii spaþiilor, datoritã particuleloraeropurtate, pânã la un anumit nivel sau grad. Elementelede plafoane admise pentru camere curate trebuie sãîndeplineascã cele mai ridicate cerinþe legate de igienã,etanºeitate ºi emisia de particule pentru a evita, pe câtposibil, contaminarea spaþiului. AAMMFF ooffeerrãã îînn ddoommeenniiuullCCAAMMEERREE CCUURRAATTEE ssoolluuþþiiii vveerriiffiiccaattee aattââtt ccoonnffoorrmm nnoouulluuiissttaannddaarrdd eeuurrooppeeaann DDIINN EENN IISSOO 1144664444,, ccââtt ººii ccoonnffoorrmmUUSS FFeedd.. SSttaannddaarrdd 220099 EE.. În conformitate cu aceste norme,camerele curate sunt împãrþite în clase, în funcþie denumãrul de particule/m3 mãsurat. Conform standarduluide reper european, clasele – ISO sunt cuprinse între 1-9,clasa 1 corespunzând celor mai ridicate cerinþe de curãþenie.Cantitatea de particule existentã în volumul de aer dintr-ocamerã curatã poate fi determinatã cu ajutorul unoraparate de mãsurã ultrasensibile. În acest sens, se iau înconsiderare, în scopul clasificãrii, numai grupele departicule cu dimensiunile critice cuprinse între 0,1 µm(limita inferioarã) ºi 0,5 µm.
Determinarea numãrului de particule are ca scop sãevidenþieze evenimentele particulelor aeropurtate ºi, caurmare, sã clasifice domeniul mãsurat. AMF oferã soluþiiverificate pentru sistemele de plafoane cu aplicaþii îndomeniul camerelor curate.
Cu sprijinul Institutului „Fraunhofer“ din Germania, s-auverificat patru sisteme de plafoane – AMF la gradul deeficacitate pentru camere curate. Astfel, s-au obþinuturmãtoarele clasificãri:
Suprafeþele de plãci „AMF-THERMATEX SCHLICHT ºiTHERMACLEAN - S (fiecare cu etanºare a rosturilor cu masticacrilic) au fost evaluate ca cele mai bune sisteme cu clasa – ISO 4,respectiv clasa 10 conform US-Fed. Standard 209E.THERMACLEAN - S fãrã etanºare a rosturilor a obþinut clasa– ISO 5, respectiv 100 conform Fed. Standard, iar AMF –KOMBIMETALL s-a încadrat în clasa – 6 conform ISO,respectiv 1.000, conform Fed. Standard 209E.
Plãcile de plafon se monteazã în sistemele de montaj –AMF Tip „C“, respectiv „F“, conform liniilor de montaj speciale.
Cu acest spectru de sisteme de plafoane, AMF oferãsoluþii sigure pentru domeniul de CAMERE CURATE, ceimpun cele mai ridicate cerinþe (de exemplu: instalaþii deîmbuteliere/umplere a medicamentelor, producþia de cip-uri,abatoare, tehnica aero-spaþialã, sãli de operaþie º.a.m.d.).
Plafoanele – AMF pentru camere curate elibereazãdoar o cantitate minimã de particule, corespunzând astfelcelor mai ridicate cerinþe legate de igienã, etanºeitate ºiemisie redusã de particule, pentru a evita contaminareaspaþiilor respective.
Suplimentar s-a verificat, cu ajutorul Institutului„Fraunhofer”, ssttaabbiilliittaatteeaa cchhiimmiiccãã (rezistenþa la acþiuneade curãþire) aa ssuupprraaffeeþþeeii ppllaaffoonnuulluuii ffaaþþãã ddee rreeaaccttiivviiii ddeeccuurrããþþiirree, de proces ºi de dezinfecþie în concordanþã cuprocedura A ccoonnffoorrmm DDIINN 5533116688. S-au verificat, printrealtele, substanþe precum: etanol, izopropanol, H2O2, ElmaClean etc.
AAMMFF oferã, de asemenea, plãci din seria TTHHEERRMMAATTEEXXcu strat de acoperire antiseptic AAMMFF--HHyyggeennaa, avândccaarraacctteerriissttiiccii aannttiimmiiccrroobbiieennee ffooaarrttee bbuunnee ccuu aaccþþiiuunneebbaacctteerriicciiddãã ººii ffuunnggiissttaattiiccãã, ce conduc la nimicireamicroorganismelor ºi oferã un grad ridicat de igienã ºiesteticã unor spaþii, cum ar fi: bucãtãrii – cantine, labora-toare, spitale, farmacii, pieþe agroalimentare, spaþiicomerciale ºi de alimentaþie publicã sau „Fast-Food”-uri.
AMF este unul dintre cei mai mari producãtori desisteme de plafoane din Europa ºi din lume, reprezentândetalonul de vârf în domeniu privind atât dezvoltareaproduselor, cât ºi standardele legate de protecþia mediuluiînconjurãtor ºi a sãnãtãþii omului.
Staþia de la Braºov are o capacitate de 120 metri cubide beton pe orã ºi este complet automatizatã, astfel încâtsunt garantate atât calitatea constantã a betoanelor livrate,cât ºi furnizarea unei cantitãþi exacte. Tehnologia deultimã orã folositã în aceastã staþie ecologicã de betoanepermite reducerea la zero a emisiilor de praf ºi a zgomotului,dar ºi reciclarea reziduurilor de beton proaspãt.
„Investiþia de astãzi nu este doar o investiþie întehnologie de vârf, ci, mai ales, o consecinþã directã aprocesului de dezvoltare durabilã a companiei HHoollcciimm((RRoommâânniiaa)), proces în care grija faþã de mediu este o pri-oritate”, a declarat MMaarrkkuuss WWiirrtthh,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall aallHHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)).
Noutatea acestui tip de staþie constã ºi în faptul cã esteoperaþionalã pe tot parcursul anului, datoritã sistemuluide încãlzire a aerului ºi apei, care permite producereabetonului în condiþii optime chiar ºi pe timp friguros.
HHoollcciimm a introdus, pentru prima datã în România, con-ceptul de staþie ecologicã de betoane, la Piteºti, în 2001.
Din cele 12 staþii de betoane pe care compania ledeþine în prezent, 9 au la bazã conceptul de staþie ecologicã(Piteºti, Craiova, Cluj-Napoca, Ploieºti, Oradea, Arad,Sibiu, Bucureºti – Chitila ºi Braºov), iar celelalte 3 funcþioneazãla standarde europene (Bucureºti – Pipera, Bucureºti –Progresul ºi Satu Mare).
Pânã la sfârºitul acestui an, alte douã staþii ecologicede betoane vor fi lansate în Timiºoara ºi Târgu Mureº.
Grija pentru mediu este demonstratã ºi de valoareainvestiþiilor pe care HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) le-a fãcut din 1997pânã în prezent, investiþiile pentru protecþia mediuluidepãºind 17 milioane de euro.
În acest an, HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) va continua sãinvesteascã peste 32 milioane de euro în calitate, pro-tecþia mediului, protecþia muncii ºi sãnãtate, precum ºi înalte proiecte.
În funcþiune cea de-a 9-a staþie ecologicã de betoaneHHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) ccoonnttiinnuuãã eexxttiinnddeerreeaa rreeþþeelleeii ddee ssttaaþþiiii eeccoollooggiiccee ddee bbeettooaannee,, llaannssâânndd llaa BBrraaººoovv oo nnoouuãã ssttaaþþiiee,,
Primim de la Asociaþia Transportatorilor Rutieri în Construcþii - ATRCAsociaþia Transportatorilor Rutieri în
Construcþii a participat, recent, la ºedinþaComisiei pentru infrastructurã ºi sem-nalizare rutierã, care s-a desfãºurat lasediul Ministerului Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului, având peordinea de zi analiza implementãriiproiectului pilot de siguranþã rutierãDN1 Sãftica-Baloteºti, proiect finanþat deBanca Mondialã ºi executat de CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România (CNADNR).
Cu acest prilej s-a fãcut o prezentaredetaliatã a proiectului de siguranþãrutierã DN1 Sãftica-Baloteºti, având caargument principal protejarea circu-laþiei pietonale din aceastã zonã unde,în ultimii 5 ani, au avut loc numeroaseaccidente.
Dupã prezentarea completã aproiectului care se aflã în faza definalizare, au apãrut ºi primele întrebãriºi opinii, printre ele evidenþiindu-seunele deloc de neglijat, ºi anume:
Vehiculele de mare tonaj care sedeplaseazã atât din direcþia Ploieºti cãtreBucureºti, cât ºi în sens invers, nu potîntoarce în aceastã intersecþie deoarecelãþimea sensurilor de deplasare nu per-mite acest lucru;
Benzile de stocaj pe ambele sen-suri de mers sunt prea scurte ºi nu permitîncadrarea a mai mult de 3-4 autoturismesau a mai mult de un vehicul de maretonaj, periclitând siguranþa circulaþiei;
Este imposibilã circulaþia a douãcamioane sau autobuze, în paralel, peacelaºi sens de deplasare;
Manevrele de viraj cãtre Bucureºti acelor ce se deplaseazã dinspre Baloteºti,cât ºi virajul celor ce se deplaseazã sprePloieºti venind dinspre Corbeanca se vorefectua cu dificultate, mai ales în condi-þiile traficului aglomerat din week-end.
Se are în vedere în perspectivãinstalarea unor semafoare care vorafecta ºi mai mult traficul, din cauzastaþionãrii în coloanã;
Chiar dacã o soluþie mai bunã ar fifost amenajarea unui sens giratoriu caresã permitã în acest timp ºi întoarcerea,aceasta nu a fost luatã în consideraredin cauzã cã, aºa cum susþin iniþiatoriiproiectului, ar fi fost dificilã expro-prierea unor terenuri din zonã;
În cazul unor ploi abundente, aparezultatã va constitui o mare problemãpentru toþi participanþii la trafic, dincauza bordurilor ce au fost montate pemarginea drumului.
În aceastã situaþie, se pun, pe bunãdreptate, o serie de întrebãri:
Care sunt beneficiarii reali aiacestei amenajãri rutiere?
Este cu adevãrat un proiect desiguranþã rutierã?
A fost fãcut un studiu care sãreleve necesitatea implementãrii lui?
De ce dupã 3 ani de când a fostconceput, implementarea lui s-a fãcutacum atât de rapid?
De ce nu ni s-a comunicat de cãtreCNADNR valoarea totalã a acestuiproiect pilot, cu atât mai mult cu cât eleste f inanþat de Banca Mondialã?(La aceastã întrebare ni s-a rãspuns cãvaloarea proiectului nu este relevantã).
Cât de oportunã era aceastã ame-najare rutierã, în condiþiile în care baniiar fi putut fi folosiþi pentru reabilitareaunor drumuri cu mari probleme saupentru demararea unui proiect de maimare amploare ºi utilitate cu perspec-tivã în acea zonã?
Acest proiect a fost aprobat înain-tea proiectului din zona Metro – Aero-port Otopeni?
În concluzie, se constatã graba cucare a început derularea proiectului,operaþiune care poate ascunde anumiteinterese obscure.
În acest sens, este necesarã monito-rizarea de cãtre poliþia rutierã a acci-dentelor de circulaþie ce vor avea loc înzonã;
Înainte de iniþierea ºi derularea unorastfel de amenajãri, trebuie depuse toateeforturile pentru abordarea celor maibune soluþii, astfel încât sã nu fie necesar,în cazul în care se constatã nereguli, sãfie fãcute alte eforturi financiare.
Tot în cadrul acestei întâlniri, ATRCa aflat cu stupoare cã drumul E60 DN1sectorul Bucureºti-Braºov este consi-derat de cãtre reprezentanþii CNADNR„drum turistic”?!
Calculele de rezistenþã, efectuatecompetent, corect, ºi optimizarea lorpot determina economii la concepþiaºi execuþia sistemului structural alunei clãdiri de locuit din lemn.
Valorile de calcul pentru speciilede lemn brut ºi ecarisat sunt valabilepentru urmãtoarele condiþii: durata deîncãrcare normalã (10 ani), conþinutde umiditate mai mic de 19%,mãrimea specificã a elementului, tem-peratura normalã (<1000), utilizareaunui singur element ºi elemente reze-mate adecvat, astfel încât sã nu sedeformeze prin flambaj.
Factorii de corecþie utilizaþi pentrucalculul valorilor de calcul sunt:
factorul de mãrime – CCFF seaplicã la elementele din lemn rotundsupuse la încovoiere;
factorul de utilizare pe lat – CCFFuuse aplicã la lemnul ecarisat cu dimen-siunea supusã la încovoiere egalã cugrosimea (5–7,5 cm) ºi la elementeledin lemn laminat-încleiat, supuse laîncovoiere;
factorul de exploatare umedã – CCMM;;factorul componentei repetative
– CCrr se aplicã la elementele din lemnecarisat (în grosime de la 5 la 10 cm),supuse la încovoiere;
factorul duratei de încãrcare – CCDD;;factorul temperaturii – CCtt=1,0,
CCtt<1,0 în cazul temperaturilor peste 1000;factorul de stabilitate a grinzii – CCLL;
acesta nu se aplicã la încovoieresimultan cu factorul de volum CCVVpentru elementul încovoiat din lem-nul laminat-încleiat (se va folosi celmai mic dintre factorii de corecþie);
factorul de stabilitate la flambaj – CCPP;factorul volumului – CCVV se uti-
lizeazã la grinzile laminate-încleiate,supuse la încovoiere, mai mari decâto mãrime standard a grinzii;
factorul formei – CCff;factorul de curburã – CCcc se aplicã
la elementele cu porþiuni curbe dinlemn laminat-încleiat, supuse laîncovoiere;
factorul efortului de forfecare –CCHH paralel cu fibrele FFvv pentru ele-mentele din lemn ecarisate (se multi-plicã cu factorii efortului de forfecare CCsshh);
factorul rigiditãþii de flambaj –CCTT se aplicã la elementele din lemnecarisate, supuse la compresiune (îngrosime ≤ 5–10 cm), supuse la încovoierecombinatã cu compresiune axialã;
factorul ariei de rezemare – CCbb =(lb+0,375)/lb, în care llbb este lungimearezemãrii (aplicatã numai la arii derezemare la care lungimea este maimicã de 15 cm ºi este mai mare de7,5 cm de marginea elementului).
Valorile de calcul de bazã se noteazãcu FF nederivatã (de exemplu, FFbb).
Valorile de calcul corectate senoteazã cu FF derivatã (de exemplu, FF’’bb).
Elementele întinse în structurile derezistenþã ale caselor din lemn sunt întâl-nite, în mod obiºnuit, la elementeleinferioare ale grinzilor cu zãbrele ºi înelementele de contravântuire.
Relaþia de calcul este:
în care: F’t – efortul la întindere de calcul
corectat;ft – efortul de întindere efectiv;P – încãrcare de întindere;A – suprafaþa transversalã;CD – factorul duratei încãrcãrii;CM – factorul umiditãþii;Ct – factorul temperaturii;CF – factorul de mãrime (adâncime).Dacã elementul întins este îmbinat
cu ºuruburi, în relaþia capacitãþii por-tante se va utiliza aria netã An=A-As,în care As este egalã cu aria gãurilorpentru ºuruburi.
Efortul de compresiune axialãapare mai rar la elementele struc-turale de lemn, în schimb se manifestã
frecvent însoþit de efortul de înco-voiere (datoritã încãrcãrii excentrice,încãrcãrii orizontale ºi momentelorde la capete).
Eforturile de compresiune apar laelementele verticale ale scheletuluide rezistenþã, la partea comprimatã ainimii grinzilor ºi la elementele decontravântuire.
Axele secþiunii transversale rec-tangulare conduc la determinareamomentelor de inerþie diferite, dupãcele douã direcþii, ceea ce înseamnãrigiditãþi distincte.
Raportul de zvelteþe al unui stâlpeste definit de lungimea liberã astâlpului ºi raza de giraþie (I/A)1/2 asecþiunii. Se pot defini douã rapoartede zvelteþe dupã cele douã axe alesecþiunii stâlpului, ºi anume L/rx ºiL/ry, unde rx=(Ix/A)1/2=h/121/2 ºiry=b/121/2. Pentru stâlpii rectangulariplini, factorii de zvelteþe sunt calculaþica L/h dupã axa x ºi L/b dupã axa y.
Lungimea efectivã a elementuluicomprimat este dependentã detipurile de rezemare ce influenþeazãmodurile de flambaj.
Modul de lucru al stâlpilor culungimi variabile: stâlpii scurþi carecedeazã prin strivirea fibrelor delemn, cei intermediari prin flambajinelastic (flambajul începe înainte dedeformare, iar deformarea apare pedurata flambajului), iar cei culungime mare se deformeazã prinflambaj elastic (nu se deformeazãînainte sau pe durata flambajului).
Ecuaþia de calcul la compresiune este:
F’c = Fc x CD x CM x CT x CF xCP;în care:F’c= efortul de calcul de compre-
siune în lungul fibrelor;fc = efortul de compresiune efectiv;P = încãrcarea de compresiune; A = aria transversalã;
HENSEL, cunoscutul pro-ducãtor de sisteme de înaltãcalitate pentru distribuþiaenergiei electrice din dotareaclãdirilor industriale, deþinelocul întâi pe piaþa euro-peanã cu „Sistemul de dis-tribuþie modular Mi” ((ffoottoo 11)).
Sistemul de distribuþie,compus din carcase completechipate cu aparaturã ºi sis-teme de bare de distribuþie,este disponibil pânã lacurentul nominal In = 630 A.
Carcasele complet echipate((ffoottoo 44)) pot fi utilizate fie catablouri electrice separate,fie combinate modular –într-o grilã-raster cu pasul de150 mm – în tablouri de dis-tribuþie complexe ((ffoottoo 22)).
În acest mod, se potexecuta tablouri de dis-tribuþie a energiei electricepânã la un curent nominalIn = 630 A. Accesoriilepentru conexiunile ºi cabla-rea sistemelor de bare dedistribuþie, clemele de legã-turã etc. completeazã ofertade produse dând posibili-tate specialiºtilor sã constatesiguranþa utilizãrii exclu-sive a elementelor de insta-laþii electrice cu verificãride tip la execuþia tablo-urilor de distribuþie în regieproprie ((ffoottoo 55)).
SSiisstteemmeellee ddee ddiissttrriibbuuþþiiee MMiiHHeennsseell îºi confirmã de multtimp înalta calitate, în primulrând în instalaþiile electriceindustriale din medii cu praf,umiditate crescutã, pericol decoroziune, cu alte cuvintefuncþionând în medii ambianteagresive ((ffoottoo 33)).
Fabricate din materialeplastice de înaltã calitate –policarbonat incasabil, cuconþinut redus de halo-genuri – cele cinci dimensi-uni de carcase sunt destinateatât instalaþiilor electrice deinterior, cât ºi instalaþiilorelectrice protejate în exte-rior. Culoare: gri, RAL 7032.
Carcasele corespund gra-dului de protecþie IP 65 –etanºe la praf ºi asigurândprotecþie împotriva stropi-rilor cu jet de apã, clasã deizolaþie II – izolaþie de pro-tecþie. Materialul termoplastde înaltã calitate nu este atacatde coroziune sau acizi, cuun domeniu de temperaturãcuprins între – 400C ºi + 900C.
Comportament la ardere:verificarea cu conductorulîncins IEC 60 695-2-1 7500C,cu autostingere ºi greuinflamabil.
Cp = factorul de stabilitate la flambajeste definit prin relaþia:
F*c = Fc x CD x CM x CT x CR;FcE = KcE E’ I / (Le/d)2;în care:KcE = 0,3 pentru lemnul rotund;KcE = 0,418 pentru lemn încleiat-
laminat; c = 0,8 lemnul ecarisatc = 0,85 lemn rotundc = 0,90 lemn încleiat-laminatE’ = E x CM x Ct x CTValorile mari pentru KcE ºi c la ele-
mentele din lemn ecarisat conduc lavalori mãrite ale lui Cp, ceea ce reflectãvariabilitatea redusã a proprietãþilorstructurale (de exemplu Fb,Fc,E) aleacestor elemente.
În acest caz, raportul de zvelteþepoate fi redus prin utilizarea con-travântuirilor intermediare sau prinmãrirea grosimii minime.
Pentru a evita mãrirea secþiunii stâlpuluidin cauza flambajului, se poate înlocuisecþiunea rectangularã din lemn cuun stâlp spaþial.
Stâlpul spaþial este format dindouã elemente comprimate, cu uninterspaþiu de aproximativ 3,75 cm ºirigidizate cu conectori speciali dinlemn. În acest caz factorul de zvelteþeare valori pânã la 80, iar eforturile decalcul la compresiune se mãresc de la2,5 la 3 ori, comparativ cu stâlpii sin-gulari comprimaþi.
Pentru stâlpii din lemn cu secþiunidiferite de cele rectangulare, ecuaþiilede calcul prezentate mai sus suntmodificate.
Elementele încovoiate la clãdiripot fi cãpriori, grinzi de tavan saugrinzi de planºeu.
Grinzile din lemn solicitate laîncovoiere pot fi contravântuitelateral sau nu. Contravântuirile suntreazeme laterale (plãci comprimatesau elemente de legãturã ataºate) sufi-ciente ca sã permitã grinzii sã atingãefortul de încovoiere admisibil înaintede producerea flambajului lateral.În acest caz CL = 1,0.
Grinda necontravântuitã poateprezenta deformaþie din flambaj late-ral, la un efort mai mic ca cel admisibilla încovoiere, deci efortul de încovo-iere de calcul trebuie redus cu fac-torul de stabilitate CL.
Concepþia grinzilor din lemnîncovoiate poate fi controlatã cu unnumãr de factori. În cazul acestorgrinzi, eforturile produse de încãr-cãrile exterioare sunt: de încovoiere,forfecare transversalã, forþe tãietoareîn reazeme ºi în dreptul încãrcãrilorconcentrate.
Prima etapã la grinzile din lemn esteevaluarea eforturilor de încovoiere.
În cazul grinzilor foarte scurte saual celor cu încãrcãri mari, eforturilede forfecare vor domina calculul.
Grinzile contravântuite lateral aufactorul de corecþie la stabilitateCL=1,0, iar în cazul grinzilor fãrã con-travântuire lateralã factorul de stabili-tate va fi CL<1.
Ecuaþia pentru determinarea efor-turilor de încovoiere în grinzi cu con-travântuire lateralã adecvatã este:
fb = M/S < F’b= Fb x CD x CM x Ct xCF x CFu x Cr x Cf x CL
în care:fb = efortul de încovoiere calculat;F’b = efortul de încovoiere de calcul
corectat;Fb = efortul de încovoiere de bazã; M = momentul de încovoiere maxim
pe lungimea grinzii;S = modulul de rezistenþã al grinzii;CD…Cf = factorii de corecþie;CL= 1,0 factor de stabilitate al grinzii
contravântuite.Ecuaþia pentru determinarea efor-
tului de forfecare transversalã sau ori-zontalã este:
fv = V x Q/I x b ≤ F’v = Fv x CD xCM x Ct x CH
în care :F’V = efortul de forfecare orizon-
talã de calcul corectat;Fv = efortul de forfecare orizontalã;fv = efortul de forfecare calculat
transversal;V = forþa de forfecare transversalã
de-a lungul grinzii;I = momentul de inerþie secundar
al ariei faþã de axa neutrã;b = lãþimea grinzii la nivelul unde
este evaluat efortul de forfecare;Q = momentul de inerþie al ariei
transversale (dintre fibra extremã ºipunctul în care efortul de forfecareeste evaluat), calculate faþã de axaneutrã;
CD…CH = factori de corecþie.Eforturile de pe reazem. Încãrcãrile
concentrate de la nivelul reaze-melor de capãt sau la încãrcãrileconcentrate pot produce cedãri lacompresiune localã perpendicularãpe fibre. Prevenirea strivirii localese realizeazã prin asigurarea unei
suprafeþe de rezemare adevãrate subfiecare încãrcare.
Criteriul determinant pentru reazemelede capãt ºi încãrcãrile concentrate sunt:
fc⊥ = R/A < F’c⊥ = Fc⊥ x CM x Ct x Cbfc⊥ = P/A ≤ F’c⊥ = Fc⊥ x CM x Ct x Cb
-- la încãrcãri concentrateîn care:Fc⊥= efort de compresiune de calcul
perpendicular pe fibre;F’c⊥= efort de compresiune de calcul
corectat, perpendicular pe fibre;R = reacþiune;P = încãrcare concentratã;A = aria de rezemare la nivelul
încãrcãrii sau reazemului fc⊥ = efortulde rezemare calculat perpendicularpe fibre;
CM…Cb = factori de corecþie.Sãgeata grinzii încovoiate se calcu-
leazã în domeniul elastic.În cazul încãrcãrilor de scurtã
duratã, curgerea lentã nu este un fac-tor ce influenþeazã mãrimea sãgeþii,comparativ cu încãrcãrile de lungãduratã unde curgerea lentã are oinfluenþã majorã asupra sãgeþii ele-mentului încovoiat.
Sãgeata totalã (∆total) se compunedin sãgeata datoritã încãrcãrii utile(∆L) la care se adaugã de douã orisãgeata din greutatea proprie (2∆D).
∆total = ∆L + 2∆DPe de altã parte, sãgeata iniþialã,
din cauza greutãþii proprii, apareînainte ca tavanul din mortar sauplãci de gips-carton sã fie aplicat pegrinzile planºeului. Deci greutateaproprie poate fi omisã în calculele desãgeatã.
Criteriile de proiectare pentrusãgeatã sunt:
∆total = ∆ == kwL4/EI pentru sarciniuniform distribuite;
∆total = ∆ == kPL3/EI pentru sarciniconcentrate;
în care:k = coeficient dependent de
natura ºi distribuþia încãrcãrilor.Sãgeþile admisibile sunt:∆total == L/360 la grinzi pe care
reazemã tavanul din mortar;∆total = L/240 la grinzi cu tavanul
din plãci din gips-carton;în care L = deschiderea grinzii.În acest articol s-au pãstrat nota-
þiile din normele americane.
urmare din pagina 80
prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEItel.: 0232 217 241
Cercetãrile desfãºurate aici arputea sã conducã la apariþia pânã lasfârºitul deceniului a caselor asam-blate cu uºurinþã din module, care sepot adapta facil noilor tehnologiiapãrute sau preferinþelor viitorilorocupanþi, reprezentând astfel o con-curenþã serioasã pentru constructoriitradiþionali.
În program sunt implicaþi optcercetãtori ºi între 5 ºi 10 studenþi îndomenii: ca arhitecturã, tehnologie,construcþii, calculatoare sau artã. Dar acestanu este un turn de fildeº academic.În medie de douã ori pe sãptãmânã,echipa de cercetãtori este contactatãde companii din industria construcþi-ilor sau tehnologicã. Aceste companiiavangardiste au înþeles cã noiletehnologii de fabricaþie ºi celedigitale permit deja altor domeniifabricarea de produse complexe,personalizate, la costuri mici. Ele maiconsiderã cã a sosit timpul ca acesteavantaje sã fie aplicate ºi în con-strucþiile de locuinþe.
NNooii ssiisstteemmee,, nnooii ccoonnssttrruuccttoorriiLa sfârºitul a doi ani de cercetãri ºi
colectãri de fonduri, ideea a fost pusãîn practicã prin proiectarea uneicase-prototip pentru campusul din
Cambridge al Institutului tehnologicdin Massachusetts. În primul rând,scopul „Casei-laborator” de 160 m2
este evaluarea unui sistem deconstrucþie complet nou. O datã realizatã,aceastã casã va fi folositã pentru a studiainteracþiunea oamenilor cu tehnologiaºi pentru a aduna date utile producãto-rilor în dezvoltarea noilor produsepentru asemenea case.
Cadrul „Casei-laborator” estealcãtuit din stâlpi ºi grinzi fabricatedin materiale uºoare – plastic ºi sticlã –printr-un proces asemãnãtor mode-lãrii spaghetelor, fibrele de sticlãfiind „trase” prin matriþã dupã ce aufost acoperite cu rãºini. Cadrulconþine canale de cabluri ºi permiteadãugarea de izolaþii.
Nu existã nici un diblu, ºurubsau cui. Pereþii exteriori sunt consti-tuiþi din module care pot fi fixate încadru de cãtre muncitori necalificaþiºi pot fi schimbate dupã necesitãþi.
Pereþii interiori sunt construiþi dindulapuri mobile, a cãror amplasarepoate fi modificatã dupã dorinþanoilor proprietari (sau pot fi lipitetemporar de pereþi, lãsând spaþiu liberpentru o petrecere).
IInntteeggrraattoorriiiiDeºi unele firme de construcþii s-au
arãtat interesate de „Casa-laborator”,nici una nu a investit în construcþia ei.Fondurile sunt obþinute mai degrabãde la firme din afara sectorului con-strucþiilor de locuinþe, mai ales de lamarile firme din industria tehnologiei.Acestea sunt conºtiente cã, înainte dea-ºi putea integra produsele în locuinþã,trebuie sã existe un nou conceptprivind construcþia ºi îmbunãtãþireacaselor. Dupã ce a dezbãtut ideeaproiectului cu constructorii delocuinþe locali ºi naþionali, autorii eiau ajuns la concluzia cã ar trebuifolosiþi antreprenorii comerciali, aces-tora fiindu-le mai familiare sistemelesofisticate.
În aceste condiþii este posibiloare ca pe viitor casele sã fie con-struite de cãtre firme de comerþ?
Se pare cã da!Autorii ideii susþin cã într-adevãr,
în viitor nu vor mai exista construc-tori, iar casele vor fi asamblate de«integratori». Peste 15–20 de anipiaþa noilor locuinþe va fi dominatãde corporaþii cu capital mare dinafara domeniului construcþiilor –furnizori, ca Home Depot (o reþea demari magazine distribuitoare demateriale ºi subansambluri pentruconstrucþii), comercianþi cu amãnuntul,ca Sears, companii de tehnologie, caMicrosoft, sau chiar de lifestyle, caRalph Lauren.
Astfel de companii au acces latehnologia complexã ºi capacitãþile demanagement ºi marketing necesarepersonalizãrii locuinþelor, pornind dela modulele componente. Marile firmede construcþii care nu iau în conside-rare o asemenea idee ar putea ajungeîn aceeaºi situaþie în care s-a gãsitindustria auto americanã în anii 1970,dupã „invazia” maºinilor sofisticateproduse în Japonia sau Europa.
ªi arhitecþii vor trebui sã seadapteze noii situaþii, o datã ce design-ulcaselor va deveni virtual. Produse soft-ware nou-dezvoltate permit constru-irea de site-uri Web care sã simulezeproiectarea unei case, dându-le celorinteresaþi de cumpãrarea unei locuinþeposibilitatea sã studieze configuraþiaspaþialã a casei ºi sã-ºi exprimepreferinþele din punctul de vedere aliluminãrii, al finisajelor, amenajãrilor,instalaþiilor electrice ºi al altor tehnologii.Vor exista, de asemenea, sistemeexpert care, folosind aceste date, vorpropune proiecte de locuinþe care sãvinã în întâmpinarea nevoilor ºi valo-rilor exprimate de cumpãrãtori.
Producãtorii vor obþine licenþepentru motoare de proiectare de laarhitecþi renumiþi, care vor primi ast-fel un onorariu pentru fiecare casãproiectatã de sistemul respectiv.
Indiferent dacã proiectul final estehipertradiþional sau hipermodern,asamblarea se va face dupã acelaºisistem de construcþie ºi va putea facefaþã „potopului” de noi tehnologii.
Dupã terminarea construcþiei„Casei-laborator”, vor fi invitaþioameni sã locuiascã în ea câte osãptãmânã. Ei vor fi supravegheaþi cuatenþie pentru a se vedea cum interac-þioneazã, în general, cu casa ºi, în par-ticular, cu noile tehnologii.
Datele colectate vor servi sponso-rilor programului pentru a dezvoltaproduse adaptate atât locuinþelor noi,cât ºi celor deja existente. Acest labo-rator le va permite sã testeze con-ceptele înainte de a investi sume mariîn dezvoltarea produselor.
Eventual, aceste noi produse vordetermina în rândul consumatorilorcreºterea cererii pentru case în careele pot fi integrate, astfel încât com-paniile care pot construi asemeneacase vor gãsi o piaþã în expansiune.Dacã se profitã de inovaþiile pe carealte domenii le-au pus deja în apli-care, posibilitãþile sunt nelimitate.
DDaaccãã ppeerreeþþiiii aarr ppuutteeaa vvoorrbbiiSe considerã cã, pânã în 10 ani,
locuinþele nou-construite vor fi plinede senzori. Producãtorii de bunuri deconsum lucreazã deja la etichete deidentificare cu frecvenþe radio (RF),cu costuri scãzute, menite sãînlocuiascã codurile de bare.
Majoritatea producãtorilor demateriale de construcþii ºi amenajãrise gândesc cum sã introducã senzoriicorespunzãtori în produsele lor.
Combinarea etichetelor RF cusuprafeþe cu senzori va permite unuiserver central sã þinã inventarultuturor lucrurilor din casã. Alþi sen-zori vor permite casei sã înveþe ºi sãanticipeze modul de viaþã al ocupanþilor.Reacþiile posibile ale acesteia variazãde la ajustarea temperaturii ºi aluminii pânã la a se asigura cã estedestulã cafea.
Dar cele mai importante inovaþiisunt, probabil, tehnologiile medicalecare oferã ºansa oamenilor sã-ºipetreacã bãtrâneþea în propriile case.
De exemplu, cercetãtorii au con-struit un prototip de inel capabil sãmãsoare nivelul de oxigenare a sân-gelui – util celor care au probleme res-piratorii sau cardiace. Unul dintrestudenþii din echipa „Casei–laborator”lucreazã la un sistem care poateprevedea apariþia unui atac de cord.Astfel de sisteme faciliteazã identifi-carea unei probleme înainte de adeveni o crizã ºi transmit alerte senzo-rilor încorporaþi în casã. Casa va avertizaapoi purtãtorul dispozitivului respectiv.
Cum va reuºi sã transmitã casainformaþia potrivitã, la momentulpotrivit, persoanei potrivite? Un infor-matician are misiunea de „a face calcu-latoarele sã vadã lumea aºa cum o vãdoamenii”. El a proiectat o tabelã digitalãal cãrei prototip se gãseºte într-un miclaborator de cercetare de lângã biroul lui.Dacã aºezi o cutie cu cereale marcatãcu etichetã RF pe tabelã, aceasta vaemite un mesaj spunând ce este încutie, câte calorii ºi ce conþinut îngrãsime are. În combinaþie cu alte tipuride senzori, care pot identifica cineunde stã, aþi putea fi atenþionaþi cã etimpul sã vã luaþi medicamentul astfelîncât sã fiþi singurul din casã care vedemesajul respectiv.
Cea mai mare piedicã în caleaacestei tehnologii o constituie grijapentru intimitate. Chiar vreþi sã fiþiurmãriþi de senzori care poate îºilanseazã rezultatele pe Internet?Oamenii vor accepta aceastãtehnologie, dacã beneficiile ei vor fievidente ºi vor fi mulþumiþi de modulcum le este protejatã intimitatea.Iar dacã aceastã casã le va permite sãtrãiascã mai mult, atunci vor acceptachiar un grad de risc în ceea cepriveºte intimitatea.
Pentru termoizolarea halelor pe structuri uºoare pre-fabricate (oþel, beton, lemn etc.), URSA vã oferã o soluþieieftinã ºi eficientã pentru sistemele de închidere ale acestora:placare cu tablã cutatã la exterior ºi termoizolaþie dinsaltea de vatã de sticlã URSA FK (Therwoolin FK), prevãzutãcu caºeraje speciale, cu urechi ce permit montarea rapidã,prin capsarea marginilor acestora una de alta.
Aceastã soluþie se poate aplica la izolarea sãlilor desport, a saloanelor auto, a piscinelor, a halelor industrialeºi a halelor de depozitare, atâta timp cât specificul defuncþionare al halei nu impune realizarea unor placãri inte-rioare care sã reziste la solicitãri mecanice. În plus, suprafaþade finisare a pereþilor ºi a planºeului este constituitã dinmaterialul de caºerare - vinilignifugat de sau polipropilenã.
Pentru termoizolareahalelor pe structuri uºoare,URSA România vã pune ladispoziþie produsele spe-ciale FK, având caracteristi-cile prezentate în tabel.
TTiippuurrii ddee ccaaººeerraajjee:: AAWW33 - caºeraj din folie
de aluminiu armatã cu fibrãde sticlã, finisatã cu vinilignifugat, culoare albã;
AAWW55 - caºeraj din hârtiecu armãturã de fibrã de poli-ester pe trei direcþii, finisatãcu folie de polipropilenã;
AAWW22 - caºeraj din folie de aluminiu armatã cu fibrã desticlã, suprafaþã lãcuitã, de culoare gri;
AAMM33 - caºeraj din folie de aluminiu cu hârtie ºi armã-turã de sticlã (se recomandã utilizarea în locuri care nusunt vizibile).
Dupã cum puteþi vedea în desenul alãturat, întresaltelele termoizolante ºi tabla cutatã se vor fixa benzitermoizolatoare Therwoo-Block, rezistente la solicitãri.Ele vor reduce influenþa punþilor termice ale legã-turilor structurale, asigurând o asamblare mai facilã.Nu se impun alte metode de fixare sau rezemare atermoizolaþiei.
Pentru detalii suplimentare vã stãm la dispoziþie laadresa menþionatã în pagina alãturatã.
Soluþii URSA pentru termoizolarea halelor industriale
Tip produs Tip Lungime Lãþime Grosime Densitate Conductivitate termicã - �10 (la 100)
aa hhiiddrrooiizzoollaaþþiiiilloorraa)) Structurile hidroizolante ºi ter-
mohidroizolante vor fi asigurate laîntreruperea lucrului, astfel încât sã seevite deteriorarea lucrãrii executatedin cauza factorilor naturali previzi-bili (precipitaþii, vânt), ce pot acþionape timpul pauzelor de lucru (noaptea,zile libere);
bb)) Aplicarea structurilor hidroizo-lante se va face pe zone ºi sensurideterminate, þinându-se seama, înspecial, de pante, de cãile de acces,transport ºi manipulare a materialelor,fãrã afectarea zonelor cu lucrãri încurs de execuþie sau terminate;
cc)) Dotãrile grele de lucru (buteliicu gaz, containere sau paleþi cu mate-rial hidroizolant etc.) vor fi prevãzutecu postamente ºi elemente de trans-port care sã nu deterioreze suprafe-þele suport ºi cele hidroizolante;
dd)) La pante generate mai mici de 2%se admit stagnãri de apã pe suprafeþelimitate.
Durabilitatea unui sistem poate ficaracterizatã prin douã moduri deevaluare:
aa)) GGaarraannþþiiaa aaccoorrddaattãã (durabilitategarantatã de cãtre executant ºi/sauproducãtor): acest procedeu trebuiesã constituie un sistem obligatoriu deevaluare (cu referire la materialelehidroizolante componente ale struc-turii sau la structura în ansamblu);
bb)) DDuurraattaa ddee uuttiilliizzaarree aapprreecciiaattãã:acest procedeu constituie un sistemorientativ de evaluare calitativã cepoate fi luatã în considerare în funcþiede organismul care face apreciereasau susþinerea prin exemplificãri.
Sistemul de garantare trebuie sãprecizeze mãsurile de întreþinere pre-conizate, în funcþie de condiþiile deutilizare, în conformitate cu preve-derile Legii nr.10/1995, cu garanþiede 10 ani. În cazuri particulare, princonvenþie între pãrþi (proiectant, exe-cutant, beneficiar) se pot stabili altetermene.
Mãsurile de întreþinere preconizateºi frecvenþa acestora trebuie stipulateîn Dosarul Tehnic (cartea tehnicã aconstrucþiei).
Condiþiile de utilizare ºi funcþio-nare trebuie stabilite prin tema-pro-gram ºi vor fi menþinute pe întreagaduratã normatã. Condiþiile stipulateîn tema-program pot fi completate decãtre proiectant în funcþie de criteriilede calitate considerate.
Principiile particulare ale durabi-litãþii hidroizolaþiilor clãdirilor implicãun sistem funcþional privind verifi-carea, exploatarea ºi întreþinereaacestora.
SSiisstteemmuull ddee vveerriiffiiccaarree::Controlul calitãþii lucrãrilor de
hidroizolaþii se va face pe parcursuldesfãºurãrii lucrãrilor, pe faze deter-minate ºi la terminarea acestora, ºivor fi stipulate în procese-verbale cese vor anexa la cartea tehnicã a con-strucþiei, astfel:
aa)) Verificãri pe parcursul lucrãrilor:se verificã calitatea suportului, calitateamaterialelor hidroizolante, poziþio-narea ºi fixarea în structura suport apieselor înglobate, de trecere, a elemen-telor de strãpungere etc., calitatea exe-cuþiei pe etape de lucru a structuriihidroizolante ºi/sau termohidroizolante.
bb)) Rectificãri: se executã rectificãrilocale, unde este cazul, pe etape delucru, precum ºi rectificãri privind sis-temele de asigurare ºi protecþie a even-tualelor defecþiuni locale ºi de finisarea suprafeþei hidroizolate, unde este cazul.
cc)) Verificare finalã: (1) verificareade suprafaþã se va realiza vizual ºiprin tatonare, urmãrind corecti-tudinea ºi calitatea modului de apli-care, lipire, racordare, acoperire, deasigurare ºi de protecþie a structuriihidroizolante (la cerere, se poate faceºi verificarea structuralã prin sondaje-carotare, cu probe de laborator aleacestora); (2) verificarea docu-mentelor privind controalele decalitate (procese-verbale) efectuatepe parcursul desfãºurãrii lucrãrilor;(3) verificarea prin proba cu apã(unde este posibilã realizarea inundãriicu apã) timp de 72 ore (fãrã a se depãºicapacitatea de stabilitate ºi rezistenþãa clãdirii).
dd)) Verificãri periodice: verificareaperiodicã se va realiza conform uneimetodologii stabilite de cãtre beneficiarcu proiectantul ºi/sau executantul.Aceastã verificare se recomandã a fiefectuatã la intervale de doi ani.
BBdd.. UUnnii rr ii ii nnrr .. 2277,,bbll.. 1155,, sscc.. 22,, aapp.. 4422,,SSeeccttoorr 44,, BBuuccuurreeººttiiTTeell..:: 002211--333355..7722..4422,,FFaaxx:: 002211--333366..6655..6677
MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP reprezintã în România câteva branduriimportante din Europa ºi din lume:
IITTAALLIIAANNAA MMEEMMBBRRAANNEE – al treilea producãtoritalian de materiale hidro ºi termoizolante;
IIKKOO IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL ((BBeellggiiaa)) – liderul european înproducþia de materiale bituminoase pentru terase ºiacoperiºuri;
PPOOLLIISSYYSSTTEEMM -- deþinãtorul unui patent pentru pro-ducþia polipropilenei termoplastice utilizate în hidroizo-laþii diverse ºi, nu în ultimul rând,
PPOOLLYYFFEELLTT – lider european în geotextile, geogrile ºigeocompozite.
Pe lângã o gamã extrem de largã, fiecare producãtor seindividualizeazã prin câteva produse ce reprezintã vârfuride lance aflate la baza tehnologiilor specifice, printre caredorim sã enumerãm urmãtoarele:
Toate produsele promovate de MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP suntcertificate pe piaþa româneascã prin agrement eliberat deIINNCCEERRCC Bucureºti, IINNCCEERRTTRRAANNSS Bucureºti, sunt aprobatede MLPTL ºi AND corespunzând normelor de calitateIISSOO 99000000.. GGaarraannþþiiaa ttuuttuurroorr pprroodduusseelloorr vvâânndduuttee ddeeMMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP eessttee ddee 1100 aannii.
MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a livrat produsele sale pentru lucrãrileunui numãr de ppeessttee 110000 ddee cclliieennþþii din întreaga þarã, învederea realizãrii unor obiective incluzând hidro ºi ter-moizolaþii, drumuri ºi poduri, precum sunt: PolicolorBucureºti, Inox Bucureºti, MAT Craiova, Casa PreseiLibere, Oltchim Râmnicu Vâlcea, Vincon Focºani, Metroul SA,,CCCF, ITALSTRADE, Hidroconstrucþia, Severconf Drobeta-Turnu Severin, Spitalul Elias, Azomureº Târgu Mureºetc., totalizând mai mult de uunn mmiilliioonn ddee mmeettrrii ppããttrraaþþii..
MMEEDDIIAA CCIITTYY HHPP a pus în operã, în cursul anului trecut,aceste materiale pentru un numãr depãºind 4400 ddee cclliieennþþiiººii ppeessttee 5500..000000 mmpp, lucrãrile desfãºurându-se în sistemde calitate corespunzãtor ISO 9000, ca urmare a intrãrii înaceastã procedurã de control a calitãþii în cursulanului 2004.
Sisteme de etanºareiinngg.. BBooggddaann SSTTÃÃNNEESSCCUU
Realizatã din PVC de înaltã densitate prin extrudare,gama de benzi apa-stop Supercast PVC este specialproiectatã pentru a fi aplicatã în rosturile din betonul turnatin situ pentru a oferi o etanºare excelentã ((ffoottoo 11)). Utilizãriletipice ale acestor materiale speciale includ rosturi la rezer-voare, baraje, canale, diguri, subsoluri ºi fundaþii, pereþisau tunele.
Gama Supercast PVC include douã tipuri de secþiuni:Supercast Hydrofoil, care se amplaseazã central în rost, ºiSupercast Rearguard, care se fixeazã extern, la marginilerostului ((ffiigg.. 11 ºi 22)). Datoritã faptului cã rezistã la deplasãriale rostului de pânã la 10 mm ºi la o presiune hidrostaticãde pânã la 10 m, benzile Supercast sunt folosite cu succesîn toatã lumea la crearea sistemelor de etanºare arosturilor. Aceste sisteme mai conþin, pe lângã benzileapa-stop, un filer de rost ºi un mastic de etanºare care, deobicei, este pus în operã peste o bandã ruptoare de legãturã.Banda de rupere a legãturii are rolul de a împiedicaapariþia adeziunii pe trei pãrþi ale masticului de etanºare,fapt care ar duce la o scurtare considerabilã a duratei delucru a acestuia.
Benzile Supercast PVC prezintã un bulb amplasat central,conceput special ca un suport pentru filerul de rost.În cazul secþiunilor Hydrofoil, acesta are o secþiunehexagonalã, fapt care permite preluarea miºcãrii din rost,asigurând în acelaºi timp o suprafaþã planã. Din aceleaºiconsiderente, bulbul benzilor Rearguard are o formãtrapezoidalã.
În cazul executãrii unui rost de dilatare la un rezervor ((ffiigg.. 33)),putem folosi o bandã Supercast Hydrofoil amplasatã cen-tral în cofraj. Fixarea ºi menþinerea benzii pe poziþie înmomentul turnãrii sunt realizate prin legarea acesteia dearmãturã, fapt posibil datoritã existenþei unor urechi deprindere aflate pe lateralele benzii, care sunt specialîntãrite pentru a asigura o îmbinare rigidã. Dupã decofrareeste introdus în rost Hydrocell XL, filer de rost din polie-tilenã celularã reticulatã, semi-rigid ºi non-absorbant.
Datoritã structurii reticulate, Hydrocell XL este rezistent lapresiunea lateralã ºi la cea hidrostaticã, având o revenirede 98% dupã o compresiune de 50%. Alte caracteristiciale acestui filer sunt o bunã rezistenþã chimicã, transferulscãzut al încãrcãrilor la muchiile rosturilor, faptul cã nuextrudeazã ºi cã nu conþine bitum. Masticul de etanºarefolosit va fi Thioflex 600, o pastã multicomponentã pebazã de polimeri polisulfidici care se aplicã la rece. Înaintede aplicarea masticului, ne vom asigura cã suprafaþa rostuluieste uscatã, curatã ºi nu este îngheþatã. Atunci cândThioflex 600 este folosit împreunã cu Hydrocell XL nu maieste necesarã aplasarea unui ruptor de legãturã, rolul aces-tuia fiind preluat de cãtre Hydrocell XL.
Thioflex 600 se aplicã în rosturi având deschidereaîntre 5 mm ºi 50 mm prin turnare sau cu ajutorul pistolului.În exemplul de faþã, lãþimea recomandatã a rostului supuspresiunii hidrostatice este de 20 mm. Raportul optimlãþime/adâncime al masticului în rosturile care preiaumiºcãri ciclice va fi de 2:1, adâncimea minimã a rostuluiumplut cu mastic fiind de 10 mm în cazul suprafeþelor dinbeton.
Dacã dorim sã executãm un rost de dilatare orizontal lao structurã subteranã ((ffiigg.. 44)), putem folosi o bandã SupercastRearguard, care va fi întinsã ºi fixatã înainte de a turnabetonul. În acest caz, putem folosi pe post de filer Fibreboard,o placã fibrolemnoasã impregnatã cu bitum, rezistentã laextrudare, care se foloseºte la umplerea rosturilor mobileale elementelor turnate in situ. Montarea Fibreboard serealizeazã prin prinderea acesteia de cofrag cu ajutorulunor cuie din cupru, care vor avea floarea ieºitã în exteriorpentru a nu fi smulse împreunã cu placa fibrolemnoasã ladecofrare. În acest caz, înainte de aplicarea masticuluiThioflex 600 este necesarã aplicarea unei benzi de rupere alegãturii, cum este Expandafoam, care este o bandã dinpolietilenã celularã spongioasã non-absorbantã ce poate fifolositã ºi ca filer ºi se gãseºte sub formã de folie sau ºnur,având o revenire în urma compresiunii de peste 70%.
EEttaannººaarreeaa iinntteeggrraallãã aa rroossttuurriilloorr mmoobbiillee ssaauu aa cceelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiee rreepprreezziinnttãã uunn ffaaccttoorr ddeetteerrmmiinnaanntt îînn cceeeeaa cceepprriivveeººttee aassiigguurraarreeaa uunneeii bbuunnee hhiiddrrooiizzoollaaþþiiii aa ssttrruuccttuurriilloorr ddee rreetteennþþiiee ssaauu eexxcclluuddeerree aa aappeeii..
Atunci când avem de-a face cu rosturi în care sistemulapa-stop din PVC ar necesita o cofrare complexã, se poatefolosi Supercast SW ((ffoottoo 22)), o bandã din elastomer sinteticde înaltã performanþã cu secþiune rectangularã, hidrofilã,gonflabilã în contact cu apa. Benzile Supercast SW rezistã
la sãrurile din beton ºi din pânza freaticã, asigurând oetanºare eficientã ºi nefiind afectate de ciclurile deumectare-uscare pe termen lung. Gama Supercast SWoferã soluþii simple de etanºare la intrãrile conductelor,rosturi în plan vertical ºi rosturi supuse la ºocuri, având oproproþie a expansiunii volumetrice de pânã la 300% ºi orezistenþã la presiunea hidrostaticã de pânã la 50 m.
Oricare ar fi soluþia de etanºare aleasã, SC IRIDEXGROUP PLASTIC, prin intermediul DepartamentuluiMateriale de Constructþi – Fosroc, vã stã la dispoziþie,oferindu-vã consultanþã ºi o gamã largã de materialespeciale de construcþii.
RReedd..:: Ce factori determinã inter-venþiile asupra construcþiilor?DDuummiittrruu RRaadduu CCOORRMMOOªª:: Situa-
þiile cel mai des întâlnite sunt celegenerate de:
aa)) intervenþiile determinate denecesitatea eliminãrii efectelor acþiu-nilor accidentale (naturale), în vede-rea aducerii acestora la un nivelcorespunzãtor cerinþelor de calitate aconstrucþiilor (lucrãri de susþineriprovizorii, consolidãri, reconstruireintegralã sau parþialã a construcþiei etc.);
bb)) intervenþiile determinate deacþiuni ale omului asupra construcþi-ilor, în vederea schimbãrii destinaþieiacestora, a prelungirii duratei de serviciu,a ridicãrii nivelului performanþeloriniþiale (transformãri, completãri sauînlocuiri ale unor pãrþi de construcþie,extinderi sau supraetajãri, moder-nizãri, reabilitãri).
În ambele cazuri este necesarãefectuarea unei expertize tehnice.
RReedd..:: În ultimul timp este la modãsporirea confortului locativ prin efec-tuarea de lucrãri în locuinþe. Ce tre-buie sã ºtim înainte de începerea uneiasemenea operaþii?
DD..RR..CC..:: Într-adevãr, în ultimaperioadã, mulþi proprietari de con-strucþii intenþioneazã sã-ºi îmbunã-tãþeascã nivelul de confort allocuinþelor proprietate personalã prindesfiinþarea sau modificarea unorziduri sau prin extinderea pe orizon-talã sau verticalã; de asemenea, unelespaþii, mai ales cele de la parterul
blocurilor, se transformã în birouri sauspaþii comerciale.
Deoarece în majoritatea cazuriloraceste lucrãri presupun modificãri struc-turale ale construcþiilor, este necesarãinformarea beneficiarilor cu privire laetapele care trebuie parcurse pentrurespectarea prevederilor legale.
În acest sens, este bine ca persoa-nele interesate sã solicite consultanþaautoritãþii publice locale ºi a unuispecialist în domeniu.
Primul pas, conform prevederilorLegii nr. 50/1991, republicatã în 2004,este obþinerea certificatului de urba-nism, de la primãria pe teritoriulcãreia se gãseºte construcþia în cauzã.În certificatul de urbanism suntînscrise toate condiþiile necesareîntocmirii proiectului tehnic, precumºi avizele ºi acordurile care trebuieobþinute în vederea eliberãrii autori-zaþiei de construire.
Dupã obþinerea certificatului deurbanism, va fi efectuatã expertizatehnicã de cãtre un expert tehnic atestatMLPTL (MTCT); în baza concluziilorexpertizei, va fi elaborat proiectultehnic de cãtre persoanele abilitate,conform prevederilor art. 9 din legeamenþionatã mai sus; proiectul va fivizat de cãtre expertul care a efectuatexpertiza tehnicã, în conformitate cuprevederile Ordinului MLPAT nr.77/N/1996.De asemenea, proiectul va fi verificatla cerinþele precizate de proiectant,de cãtre verificatori tehnici atestaþi,conform prevederilor Legii nr.10/1995.
RReedd..:: De ce este necesarã efectu-area unei expertize tehnice în situ-aþia în care se doreºte execuþiaunor intervenþii asupra construcþiei?DD..RR..CC..:: Expertizarea tehnicã este
o documentaþie complexã, efectuatãde cãtre un expert tehnic atestat încondiþiile legii. Ea cuprinde investi-gaþii, sondaje sau încercãri, studii,relevee, analize ºi evaluãri calitativenecesare pentru cunoaºterea stãriitehnice a construcþiei existente, ºi în bazacãreia se va întocmi proiectul pentruexecuþia lucrãrilor de intervenþie.Altfel spus, efectuarea expertizeitehnice a construcþiei reprezintãfundamentarea mãsurilor de inter-venþie care vor fi adoptate ºi se finali-zeazã printr-un raport de expertizã ceva conþine piese scrise ºi desenate.
Conþinutul expertizei tehnice aunei construcþii va fi alcãtuit ºiredactat în conformitate cu prevederileLegii nr. 10/1995 ºi cu prevederilereglementãrilor tehnice.
Obþinerea avizelor ºi acordurilorsolicitate prin certificatul de urba-nism, de la Inspectoratul de Stat înConstrucþii ºi, dupã caz, de laDirecþia Monumentelor Istorice,Pompieri, Asociaþia de proprietari,vecini, Agenþia pentru ProtecþiaMediului, Apãrarea Civilã, furnizoriide utilitãþi, reprezintã o altã etapãimportantã în procesul de obþinere aautorizaþiei de construire în cazulintervenþiilor la o construcþie existentã.
Acordul Inspectoratului de Stat înConstrucþii este emis de cãtre inspec-toratele judeþene, conform prevederilorHG nr. 272/1994 pentru aprobareaRegulamentului privind controlul destat al calitãþii în construcþii.
RReedd..:: Care trebuie sã fie conþinutuldocumentaþiei tehnice depuse desolicitant pentru obþinerea acor-dului I.S.C., în cazul în care acesteintervenþii sunt determinate deacþiunile omului ?DD..RR..CC..:: Pentru construcþiile la
care intervenþiile sunt determinate deacþiunile omului, solicitantul va depuneo documentaþie tehnicã având urmã-torul conþinut:
Cererea de emitere a acorduluicu menþionarea naturii intervenþiei –transformarea, schimbarea destinaþiei,extinderea, supraetajarea construcþiei;
Certificatul de urbanism;Memoriul tehnic întocmit de un
inginer structurist ºi vizat de expertultehnic atestat care a efectuat experti-zarea ºi care va cuprinde datele referi-toare la anul edificãrii construcþiei,descrierea structurii de rezistenþã ºi astãrii construcþiei, precum ºi datelereferitoare la modificãrile care urmeazãsã se execute;
Planul de situaþie cu amplasareaconstrucþiei respective;
Planºe cu soluþiile constructiveadoptate.
RReedd..:: Ce taxã este achitatã de cãtresolicitant pentru emiterea acorduluiI.S.C. pentru efectuarea interven-þiilor la o construcþie existentã?DD..RR..CC..:: Inspectoratul de Stat în
Construcþii nu percepe taxã pentruemiterea acordului de intervenþie laconstrucþii existente.
Inspectoratele judeþene în con-strucþii verificã, prin intermediulcompartimentului de relaþii cu publicul,documentaþiile tehnice depuse ºielibereazã acordul în termenul legalîn cazul în care documentaþiadepusã este întocmitã conformprevederilor legale.
RReedd..:: Existã situaþii în care I.S.C.nu emite acordul pentru intervenþii laconstrucþiile existente?
DD..RR..CC..:: Inspectoratul de Stat înConstrucþii nu emite acordul de inter-venþii la o construcþie existentã însituaþia în care se constatã, în urmaverificãrii documentaþiei tehnicedepuse de cãtre solicitant, cã inter-venþiile propuse au o influenþã nega-tivã asupra rezistenþei ºi stabilitãþiiacesteia.
În cazul în care documentaþiatehnicã depusã în vederea obþineriiacordului I.S.C. este necorespunzãtorîntocmitã, nu se emite acordul, iardocumentaþia se returneazã integralsolicitantului cu specificarea com-pletãrilor necesare.
O altã situaþie în care I.S.C. nuemite acordul este generatã de cazulîn care solicitantul doreºte sã executeo construcþie nouã adiacent unei con-strucþii existente ºi, în urma verificãriidocumentaþiei tehnice depuse, rezultã,conform concluziilor raportului deexpertizã tehnicã, faptul cã execuþiaconstrucþiei propusã nu afecteazã înnici un fel rezistenþa ºi stabilitateaconstrucþiei învecinate ºi, prin urmare,nu este necesar acordul I.S.C.
Aceastã precizare va fi fãcutã înscris, documentul fiind depus alãturide celelalte avize ºi acorduri, în vede-rea obþinerii autorizaþiei de construire.
Dupã obþinerea acordului I.S.C.,solicitantul poate sã înceapã execuþialucrãrilor de intervenþie.
RReedd..:: Care ar fi urmãtorii paºi deparcurs?DD..RR..CC..:: Obþinerea acordului I.S.C.
nu conferã solicitantului dreptul deîncepere a execuþiei lucrãrilor deintervenþie. Acest drept este conferitsolicitantului prin autorizaþia de con-struire emisã în conformitate cuprevederile legale.
În baza proiectului tehnic, întocmitºi verificat conform prevederilorlegale ºi dupã obþinerea avizelor ºiacordurilor prevãzute în certificatulde urbanism, se solicitã primãrieieliberarea autorizaþiei de construire.
Subliniez, încã o datã, faptul cãtoate modificãrile aduse construcþi-ilor existente, ºi anume: schimbareadestinaþiei unor spaþii, mansardarea,
etajarea, extinderea pe orizontalã,crearea sau modificarea de goluri etc.,se pot realiza numai dupã obþinereaautorizaþiei de construire.
Începerea execuþiei lucrãrilor seva aduce la cunoºtinþa emitentuluiautorizaþiei de construire ºi Inspec-toratului Judeþean în Construcþii, emitental acordului.
Se recomandã ca lucrãrile sã fieexecutate de cãtre firme cu activitatede construcþii, dar numai în bazaproiectului tehnic ºi a detaliilor deexecuþie; urmãrirea execuþiei lucrãrilorva fi efectuatã pânã la recepþia finalãa lucrãrilor, conform prevederilor regula-mentului aprobat prin HGR nr.273/1994,de cãtre un diriginte de ºantier autorizat.
RReedd..:: Ce trebuie sã ºtim în cazul încare achiziþionãm un imobil care asuferit intervenþii în timp?
DD..RR..CC..:: Atunci când se doreºtecumpãrarea unui imobil este impor-tant ca vânzãtorul sã prezintecumpãrãtorului Cartea tehnicã a imo-bilului, deoarece existã posibilitateaca în acel imobil (apartament) sã se fifãcut modificãri ulterioare ºi trebuiesã se ºtie dacã existã o autorizaþie deconstruire.
Subliniez cã, în cazul unui con-trol, de lipsa autorizaþiei va rãspundenoul proprietar. El va fi obligat sã par-curgã ulterior tot traseul de autorizare(expertizã, proiect, avize, acorduri) ºi,dacã este cazul, va fi obligat sã aducãapartamentul la forma iniþialã.
De asemenea, la tranzacþii imobi-liare, având ca obiect fondul construitexistent, este recomandabil sã sesolicite o expertizã asupra structuriide rezistenþã.
Precizez faptul cã reprezintãinfracþiune ºi se sancþioneazã cuînchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cuamendã de la 1.000.000 lei la50.000.000 lei continuarea executãriilucrãrilor dupã dispunerea opririiacestora de cãtre organele de control,conform prevederilor Legii nr. 50/1991privind autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii, republicatã.
Graþie nivelului ridicat de pregãtire profesionalã a
angajaþilor, managementului adecvat ºi eficienþei
aplicãrii sistemului de asigurare a calitãþii, grupul de
firme este autorizat de cãtre TUV, ISCIR, ROMGAZ,
RENELºi ROMTELECOM.
Compania are sistemul calitãþii certificat conform
standardului ISO 9002.
SC AMI SA este privatizatã prin metoda „MEBO“,având din decembrie 1995 capital 100% privat.
Drumul parcurs de S.C. AMI SA dupã 1994 estepresãrat cu ample lucrãri de retehnologizare ºi moder-nizare care, de-a lungul timpului, s-au concretizat înobiective ce asigurã o largã gamã de servicii incluse înoferta generalã a societãþii. Printre ele pot fi menþionate:
fabrica de radiatoare din aluminiu;secþia de fabricare a încãlzitoarelor instantanee
de apã, tip ELIT-Germania;fabrica de cazane murale, licenþã RADIANT-Italia;fabrica de cazane din oþel pentru încãlzire,
licenþã MESCOLI-Italia;atelierul de acoperiri metalice;„Magazinul AMISA“, cu sediul în Baia Mare ºi
cel din Cehu Silvaniei, judeþul Sãlaj, ambele comer-cializând materiale de instalaþii ºi construcþii.
Blocajul financiar, fiscalitatea exce-sivã, inflaþia, factori care au frânat înacest an procesul investiþional din þaranoastrã, nu au împiedicat TIAB-ul sã senumere în continuare printre societãþilecu preocupãri marcante în direcþiadiversificãrii ºi îmbunãtãþirii serviciiloroferite clienþilor sãi.
De evidenþiat, în acest sens, o nou-tate de ultimã orã – lliinniiaa ddee zziinnccaarree tteerr--mmiiccãã îînn pprroocceess ddiissccoonnttiinnuuuu, datã înfolosinþã la sucursala noastrã din locali-tatea Popeºti-Leordeni. Aceastã liniede zincare funcþioneazã de doi aniºi ºi-a dovedit, în aceastã perioadã,performanþele din punctul de vedere alcalitãþii ºi capacitãþii de fabricaþie, alrespectãrii normelor de mediu.
Beneficiind de o bunã experienþã ºireputaþie în ceea ce priveºte metoda deprotejare a suprafeþelor metalice împo-triva coroziunii, TIAB s-a vãzut angre-natã, de-a lungul anilor, într-o competiþietot mai strânsã cu ceilalþi prestatori deasemenea servicii. Numãrul în continuãcreºtere al acestor prestatori ºi dorinþanoastrã de a fi mereu competitivi aufãcut ca decizia reînnoirii tehnologice sãnu fie greu de adoptat.
Noile cerinþe de protecþie anti-corosivã, în concordanþã cu standardeleeuropene în domeniu, au impussocietãþii noastre ca la lucrãrile de con-strucþii-montaj în care a fost angre-natã – lucrãri precum: AeroportulHenri Coandã, Terminalul ContainereAgigea, modernizarea liniilor de tramvaiBucureºti, lucrãrile de reabilitare a dru-murilor etc. – sã utilizeze acest procedeu.
ªi în anul 2005, efortul de retehno-logizare în TIAB a continuat, prin dareaîn folosinþã a lliinniieeii ddee zziinnccaarree eelleecc--ttrroocchhiimmiiccãã îînn pprroocceess ccoonnttiinnuuuu, tot încadrul sucursalei Prefin din localitateaPopeºti-Leordeni.
Linia de zincare electrochimicã careexista în TIAB era o linie veche cefolosea o tehnologie depãºitã, con-sumatoare mare de energie electricãºi soluþii chimice poluante. De ase-menea, ºi performanþele realizate peaceastã linie (tehnico-economice,calitate, productivitate) erau cu multîn urma cerinþelor actuale.
S-a asimilat o linie de zincare elec-trochimicã modernã, performantã,competitivã, în concordanþã cu cerin-þele calitative impuse prin sistemul AQ.Firma MANZ – Germania este princi-palul furnizor de materiale chimice dezincare ºi de utilitãþi pentru aceastãlinie.
Noua l inie de zincare elec-trochimicã a fost proiectatã ºi reali-zatã integral în cadrul TIAB, înconcepþie modernã, care rãspundecerinþelor ºi normelor internaþionaleISO ºi ASTM ºi ne permite alinierea lacerinþele de mediu din perspectivaaplicãrii normelor CE.
Având în vedere cã industria seîndreaptã în mod ireversibil cãtre uti-lizarea de produse mai puþin toxice,nealergice ºi care afecteazã mai puþinsau deloc sãnãtatea operatorilor, TIABa adoptat, pentru noua linie de zincareelectrochimicã, sistemul de zincareslab acidã cu clorurã de potasiu
(pH = 5 – 5,8), care rãspunde exigen-þelor unei exploatãri industriale deînaltã calitate.
Avantajele caracteristice ale acestuisistem de zincare sunt:
absenþa complexanþilor organici,ceea ce faciliteazã tratamentul apelorreziduale ºi permite eliminarea uºoarãa impuritãþilor metalice din baie;
randament de curent (randa-ment catodic) ridicat, superior, lapeste 90%, ceea ce permite creºtereaproductivitãþii fizice realizate peaceastã linie ºi diminuarea riscului defragilizare de hidrogen pentru anumiteoþeluri dure sau tratate;
luciul depunerilor ºi penetraþialuciului superioare celor obþinute înorice alt tip de baie de zincare;
obþinerea depunerilor de zincnivelate;
posibilitatea de a zinca direct fonta;stabilitatea excepþionalã a elec-
troliþilor ºi aditivilor;depuneri de zinc uniforme, duc-
tile ºi cu puþine sau fãrã tensiuni interne;obþinerea depunerilor de zinc cu
aspect similar pieselor nichelate ºi cromate.Acoperirile obþinute au o grosime,
în general, pânã la 25 – 30 µm, au omare putere de protecþie ºi conferãaspect decorativ.
Noua linie de zincare electrochimicãpermite pregãtirea suprafeþelor atât pen-tru operaþia de zincare, cât ºi pentrutratamentele suplimentare de pasivarea zincului în vederea creºterii protecþieianticorosive a zincului.
Linia de zincare cuprinde bãi carepot realiza urmãtoarele operaþii: degre-sare chimicã, decapare chimicã cuactivatori ºi inhibitori, degresare elec-trochimicã anodicã, activare chimicã,zincare electrochimicã, albire-neutra-lizare, pasivare ºi spãlãrile în apã curgã-toare, aferente acestor operaþii de bazã.
Elementele de noutate în fluxultehnologic de zincare sunt:
utilizarea agenþilor tensioactivi ºia inhibitorilor pentru decaparea chimicã;
utilizarea spãlãrilor duble în cascadã;
utilizarea pasivãrii fãrã ioni decrom hexavalent foarte toxici ºi poluanþiai mediului.
Materialele furnizate de firmaMANZ GALVANO TEC reduc: polu-area ºi nocivitatea, consumul de acidla decapare, absorbþia de hidrogen,care este principala cauzã a fragi-lizãrii oþelurilor dure sau tratate(cementate, nitrurate etc.).
Introducerea în fabricaþie a noiitehnologii de zincare slab acidã cuclorurã de potasiu permite TIAB sãobþinã o calitate deosebitã pentrudepunerea de zinc, preþuri reduse,productivitate, competitivitate.
Principalele caracteristici ale linieide zincare sunt:
capac i ta tea de producþ ie :135.000 dm2/lunã;
lungimea maximã a reperelor:2.000 mm;
grosimea stratului de zinc: 5 – 40 µm;gama de produse ce se preteazã
zincãrii: organe ºi elemente de asam-blare, structuri metalice cu dimensiunide gabarit maxime: 2000 mm x 400 mmx 600 mm;
Linia de tratare a apelor uzate,complet automatizatã, construitãîn colaborare cu firma KAST, ne-apermis sã ne aliniem la cerinþele demediu conform normelor CE.
TIAB a obþinut în 1999 certificareaSistemului Calitãþii conform ISO 9001 –1994, iar în 2003, recertificarea decãtre SRAC a Sistemului de Manage-ment al Calitãþii conform StandarduluiISO 9001 – 2000. Recertificarea obþi-nutã în anul 2003 ne obligã ca, pe lângãînlãturarea problemelor de mediu, sãsolicitãm în scurt timp certificarea Siste-mului de Management Integrat (SMI).
Utilizând o tehnologie modernã dezincare electrochimicã, în sistem deasigurare a calitãþii, TIAB poate satis-face cele mai pretenþioase cerinþe aleclienþilor.
Suntem deschiºi oricãrei colaborãri,atât pe linia zincãrii termice, cât ºi azincãrii electrochimice ºi vã stãm ladispoziþie, pentru cã obiectivul nostruprincipal este satisfacerea clienþilor.
Ne puteþi gãsi în Popeºti-Leordeni, str.Taberei nr.5, Jud.Ilfov.
Repararea elementelor ºi a lucrãrilor de betoncu materiale pe bazã de lianþi hidraulici
ºi adaos de poliacetat de vinilNNiiccoollaaee MMEELLEENNCCUU –– SSCC AABBCC--VVAALL SSRRLL CCOONNSSTTAANNÞÞAA
Betonul preparat conform cerin-þelor ºi pus în operã corespunzãtoreste un material durabil o perioadãîndelungatã de timp, satisfãcând exi-genþele prescrise.
Comportarea elementelor ºi alucrãrilor de beton depinde în maremãsurã de urmãtorii factori:
calitatea concepþiei;calitatea execuþiei, inclusiv cali-
întreþinerii lucrãrilor.EErroorriillee ddee ccoonncceeppþþiiee pot sã reprezinte
fie subestimarea solicitãrilor reale dinexploatare, din cauza proceselortehnologice sau a tasãrii terenului defundaþie, fie erori de calcul, dimen-sionare sau alcãtuire constructivã.
EErroorriillee ddee eexxeeccuuþþiiee se pot grupa înmodul urmãtor:
proiectarea ºi prepararea debetoane inadecvate, având consecinþenegative în ceea ce priveºte porozi-tatea, impermeabilitatea, rezistenþamecanicã, rezistenþa la îngheþ-dezgheþ repetat, rezistenþa la acþiunichimice agresive;
armarea necorespunzãtoare aunor elemente faþã de cerinþeleproiectului ºi ale reglementãrilor;
compactarea neadecvatã a beto-nului proaspãt;
tratarea necorespunzãtoare abetonului dupã punerea în operã;
goluri în secþiune, ruperi demuchii ºi colþuri la decofrare, ruperila transportul ºi manipularea incorectãa elementelor prefabricate.
EErroorriillee ddee eexxppllooaattaarree ººii îînnttrreeþþiinneerreeintervin, în mod frecvent, în special laschimbarea unor procese tehnologicefãrã adoptarea prealabilã a unormãsuri de protecþie a întregii structurisau a unor elemente ce pot fi afectate.
De asemenea, insuficienþa sauchiar absenþa întreþinerii poate sãconducã la degradarea unor ele-mente sau structuri de beton, cazulcel mai des întâlnit fiind neîn-treþinerea scurgerilor de apã pluvialã,accidentale ºi, în unele cazuri, ascurgerii lichidelor agresive.
DEGRADÃRILE EELEMENTELORªI AALE LLUCRÃRILOR DDE BBETONDegradãrile elementelor ºi ale
lucrãrilor de beton pot fi grupate con-form unor autori, dar ºi instrucþiunilortehnice C149-87 în: degradãri desuprafaþã, degradãri în masa betonuluiºi degradãri de origine mecanicã.
aa)) Degradãrile de suprafaþã sedatoreazã unor erori de concepþie,execuþie sau de întreþinere ºi suntfavorizate de toate cauzele ce con-tribuie la slaba calitate a stratuluisuperficial al betonului.
Degradãrile de suprafaþã suntcaracterizate de segregãri sau pori lasuprafaþa elementului în adâncime demaximum 1 cm sau segregãri ºidesprinderi de beton în stratul deacoperire a armãturilor.
bb)) Degradãrile în masa betonuluiau mai multe cauze, dintre care celemai frecvente sunt: reacþii chimiceinterne între liant ºi agregate, întreliant ºi medii chimice agresive cepãtrund în beton sau prin dezagre-garea unor agregate de slabã calitate.
Aceste degradãri conduc, în gene-ral, la o dezagregare mai micã saucompletã ºi la o pierdere importantãde rezistenþã a elementului sau aconstrucþiei.
cc)) Degradãrile de origine meca-nicã se datoresc neatingerii perfor-manþelor prescrise ale betonului sausuprasolicitãrilor permanente oriaccidentale ale unor elemente ºistructuri.
Degradãrile mecanice se mani-festã prin fisurarea accentuatã a ele-mentelor ºi, uneori, prin rupere.
Fisurile apãrute sunt grupate ºi eleastfel:
dupã tipul efortului ce le-a pro-dus – de compresiune, întindere dinîncovoiere, rãsucire;
dupã profunzime – artificialesau profunde;
dupã deschidere – fine, medii,mari ºi foarte mari;
fisuri pasive – a cãror deschi-dere nu se modificã sub acþiuneaunor solicitãri;
fisuri active – a cãror deschiderevariazã sensibil sub acþiunea unorsolicitãri exterioare.
REPARAREA EELEMENTELORªI AA LLUCRÃRILOR DDE BBETON
Decizia de a repara se adoptãdupã efectuarea unei expertizetehnice amãnunþite a elementelor saua lucrãrilor de beton ce au suferitdegradãri ºi, în special, pentrudegradãrile în masa betonului saupentru cele de origine mecanicã.
Se stabilesc cauzele ce au produsdegradarea ºi se identificã modali-tãþile de restabilire a capacitãþii deutilizare a elementelor sau structuriiºi procedeele disponibile pentrureparare.
Expertiza tehnicã a degradãrilortrebuie efectuatã de cãtre specialiºticu experienþã ºi, în situaþii mai grave,de cãtre colective multidisciplinare ºieste necesar sã cuprindã ºi sã tratezetoate cauzele ºi efectele acestora.
CCeerriinnþþee ººii pprroocceeddeeee uuttiilliizzaatteeRepararea elementelor de beton
este o operaþie delicatã în cele maimulte cazuri, necesitând frecventîncercãri preliminare pentru verifi-carea proprietãþilor materialelor uti-lizate, procedee ºi tehnici generalrecomandate ºi echipe de lucru spe-cializate ºi cu experienþã în domeniu.
Procedeele de execuþie a lucrã-rilor de reparaþii recomandate ºimaterialele utilizate sunt diferite de lacaz la caz în funcþie de scopulurmãrit, dar în cazul ales, ne vomreferi la repararea elementelor debeton, beton armat sau precomprimatcu consolidarea structurii prin:
reconstituiri parþiale ale suprafe-þelor sau colþurilor deteriorate, princompletãri cu mortar sau beton cuciment ºi adaos de poliacetat de vinil;
reparaþii pentru umplerea unorcavitãþi cu mortare ºi betoane deciment ºi adaos de poliacetat de vinil.
În betoanele de ciment cupolimeri, respectiv poliacetat de vinilîn cazul nostru, liantul mineral con-stituie partea preponderentã, iarliantul organic este în cantitãþi maimici (polimer/ciment <1), formândîmpreunã un liant complex. Liantulorganic contribuie la îmbunãtãþireaaderenþei dintre piatra de ciment ºiagregat, precum ºi dintre particulelede ciment.
Materialele componente ale beto-nului în discuþie sunt: liantul mineral,poliacetatul de vinil (liant organic),apa de amestecare ºi agregatele.
Lianþii minerali care se folosescsunt: cimentul Portland de tip I saucompozit de tip II cu clasele de rezis-tenþã 32,5 sau 42,5 ºi cu rezistenþãiniþialã mare.
Agregatele folosite sunt de naturãmineralã, în special naturale grele, ºitrebuie sã satisfacã condiþiile de cali-tate prevãzute pentru cele utilizate labetoanele obiºnuite.
Apa de amestecare trebuie sãsatisfacã aceleaºi condiþii ca ºi ceapentru betoanele obiºnuite, iar canti-tatea folositã sã corespundã unuiraport optim A/C necesar hidratãriicomplete a cimentului.
Emulsia de poliacetat de vinil areîn componenþa sa urmãtoarele sub-stanþe de bazã, în proporþii de masã:acetat de vinil – 100; alcool polivi-nilic – 7; perhidrol – 1; acid acetic – 1,5;apã – 100; sulfat feros – 0,01. Emulsiase preparã într-un malaxor, tempe-ratura în timpul polimerizãrii fiind de58–60 0C.
Prepararea betonului cu lianþiminerali ºi poliacetat de vinil nudiferã esenþial de cea a betoanelorobiºnuite.
Realizarea amestecului se poateface prin mai multe procedee, dar celmai des utilizat este amestecareasimultanã a materialelor componente.Amestecarea materialelor compo-nente se face cu malaxoare cu paletesau la cantitãþi mai mari cu betonierecu amestec forþat. Timpul de ames-tecare se stabileºte pe bazã de încercãripreliminare în laborator, fiind în modcurent de 1,5–3 ori mai mare decât labetoanele obiºnuite.
Procesul de întãrire a betoanelorcu poliacetat de vinil este influenþatde aceiaºi factori care influenþeazã ºiîntãrirea betoanelor de ciment, cuurmãtoarele diferenþieri:
se pãstreazã în mediu umednumai primele 24 de ore de lapunerea în operã;
în intervalul 1–28 de zile proce-sul de întãrire este intensificat prinpãstrarea betonului în atmosferã cuumiditate cât mai redusã (50–60%),deoarece emulsia de poliacetat devinil colmateazã porii betonului ºiasigurã, pe de o parte, umiditateanecesarã hidratãrii cimentului, darîndeplineºte ºi rolul de liant supli-mentar, asigurând o aderenþã supe-rioarã la pasta de ciment în condiþiilecedãrii apei cãtre beton;
Pentru betoanele cu adaos depoliacetat de vinil în compoziþie, nueste indicatã utilizarea tratamentelortermice.
Proprietãþile betonului de cimentcu poliacetat de vinil sunt multîmbunãtãþite la consistenþã la acelaºi
raport A/C, la rezistenþa la încovoiereºi compresiune pentru epruvetelepãstrate în mediu uscat, precum ºirezistenþele la ºocuri dinamice ºi lauzurã, dar ºi aderenþa la elementelede beton reparate.
Pe baza cercetãrilor în domeniu,apar douã situaþii limitã ale structuriibetonului cu PAV. În cazul în careP/C >0,2, predominã liantul mineral,scheletul spaþial rigid fiind format deprodusele de hidratare ale cimentu-lui, consolidat în punctele slãbite(fisuri, pori) prin polimerul acumulatîn aceste puncte ºi, datoritã acestuifapt, rezistenþa materialului creºte.
Atunci când raportul P/C >0,3,polimerul formeazã o structurãspaþialã continuã. Rigiditatea acestuisistem este cu atât mai mare cu câtsunt mai mari ºi mai bine dezvoltateblocurile locale ale pietrei de ciment.
îndepãrtarea betonului necores-punzãtor prin spargere cu ºpiþul;
corectarea formei golului pentruumplerea cu beton nou;
umezirea betonului pânã lasaturare;
prepararea betonului pentrucompletare cu o compoziþie stabilitãpe baza celor arãtate în paragraful„Betoane de ciment ºi adaos de poli-acetat de vinil”, urmãrindu-se ca, încondiþii normale de întãrire, sã seasigure obþinerea unei clase de betonsuperioare clasei betonului din ele-mentul ce se reparã;
aplicarea unei amorse din pastãde ciment cu poliacetat de vinil pesuprafaþa de reparat, prin pensulare în2 straturi la interval de 5–20 minuteîntre ele;
umplerea prin presare a zoneide reparat cu beton sau la defectemai groase de 5 cm, prin turnarea încofraj ºi vibrare;
decofrare dupã 24 de ore ºiîndepãrtarea prin ºpiþuire uºoarã abetonului în exces.
Aceste defecte pot fi remediateprin urmãtoarele procedee:
injectare cu pastã de cimentpreparatã ca la punctul aa)) pentruetanºarea zonelor segregate sau con-solidarea structurii betonului segregatºi protecþia armãturilor;
betonare în exces, aplicatã în cazulgolurilor sau al zonelor cu segregãrilocale cu pregãtirea suprafeþelor ºibetonare întocmai ca la punctul cc));
torcretare în cazul defectelor demare suprafaþã sau în eventualitateaîn care nu se poate asigura prin beto-nare o umplere corectã a golurilor.
Procedeul bazat pe torcretareprezintã avantajul rapiditãþii, o com-pactare superioarã a betonului ºireconstituirea unor elemente (grinzi,stâlpi) care au suferit deteriorãriimportante.
Comportarea în exploatare a ele-mentelor de beton reparate
Pe baza încercãrilor efectuate înþarã ºi menþionate în lucrãrile de spe-cialitate, s-a constatat cã elementelede beton reparate cu materiale pebazã de lianþi hidraulici ºi adaos depoliacetat de vinil au avut o com-portare bunã în exploatare pe operioadã de cel puþin 20 de ani.
Elementele reparate au cuprins ogamã largã începând cu planºee pentrulocuinþe, stâlpi din beton armat,grinzi prefabricate sau precompri-mate pentru defecte ca fisuri, ruperide muchii ºi colþuri ºi chiar goluri însecþiune.
Pe toatã perioada monitorizatã, îndiverse condiþii de exploatare, nici unelement prefabricat sau monolitreparat nu a suferit deteriorãri înzonele în care s-au executat reparaþii.
BIBLIOGRAFIE11.. CC.. AAvvrraamm,, CC.. BBoobb – Noi tipuri
de betoane speciale22.. II.. IIoonneessccuu,, TT.. IIssppaass –– Propri-
QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,
LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA
• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;
• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.
SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001
Departamentul PROIECTARE
Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.
Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:
construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.
Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:
implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;
Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.
Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.
„Investiþia de peste 195.000 de eurode la Câmpulung vine în întâmpinareaaºteptãrilor clienþilor noºtri, mai alesavând în vedere respectarea normelorîn vigoare cu privire la protecþia mediuluiºi la circulaþia pe drumurile publice.Graþie acestui nou serviciu, atât flotaHolcim, cât ºi maºinile clienþilor ºicolaboratorilor noºtri pot respectaun standard în ceea ce priveºte cali-tatea imaginii publice ºi respectul faþãde comunitate” a declarat MMaarrkkuussWWiirrtthh,, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraall aall HHoollcciimm((RRoommâânniiaa)).
Vã prezentãm, detaliat, informaþiiutile pentru dvs.
Instalaþia asigurã serviciul de spãlarepentru toate autovehiculele de transportciment vrac ºi pentru cele de transport ciment saci care auprelatã, întrucât instalaþia este automatã, sub presiune, cujet ºi operatã de cãtre ºoferii camioanelor prin intermediulunui card.
Serviciul de spãlare este disponibil înainte de pãrãsireafabricii, imediat dupã încãrcarea mãrfii, iar programul delucru este de luni pânã vineri, între orele 8,00 ºi 18,00.
În ceea ce priveºte tipurile de spãlare, existã treivariante:
SSppããllaarree ssiimmppllãã:: este o spãlare cu apã, o clãtire fãrãdetergent, care permite eliminarea prafului proaspãt aºezat;
SSppããllaarree eeffiicciieennttãã:: este o spãlare cu emolient ºi abur;emolientul este o substanþã activã ce înmoaie praful ºinoroiul; spãlarea cu abur permite îndepãrtarea completã amurdãriei;
SSppããllaarree ccoommpplleexxãã:: la tipul despãlare 2 se adaugã uscarea cu cearã,prin care se oferã o protecþie superioarãcaroseriei.
Toate aceste avantaje directe (pluscele din slide) creeazã facilitãþi pentrubeneficiari, concretizate în faptul cã:
(nu se zgârie vopseaua);vviitteezzaa ddee ssppããllaarree este în funcþie de
tipul de spãlare ales (5–10 minute maximum).de asemenea, operaþia respectivã este
ccoonnvveennaabbiillãã ccaa ppoozziiþþiiee ººii mmoommeenntt îînn pprroo--ggrraammuull ººooffeerriilloorr ppeennttrruu ccãã se încadreazã înfluxul de încãrcare, în sensul cã se treceprin instalaþie chiar înainte de ieºirea din fabricã,dupã ce s-a fãcut încãrcarea cu ciment.
Un nou serviciu inovator - instalaþia de spãlare auto
DOROSOL® este o gamã de lianþifabricaþi dintr-un amestec de compuºihidraulici, clincher de ciment Portlandºi var calcic, în conformitate cu stan-dardele în vigoare.
Gama de lianþi hidraulici DOROSOL®
cuprinde mai multe produse, înfuncþie de conþinutul de CaO, dupãcum urmeazã:
- DOROSOL® C30- DOROSOL® C50- DOROSOL® C70- DOROSOL® F
DOROSOL® se utilizeazã în lucrãrilegeotehnice speciale, construcþii civileºi cãi de comunicaþii pentru:
lucrãri de consolidare a terenuluide fundare în cazul construcþiilorcivile;
creºterea capacitãþii portante astraturilor de formã pentru sistemelerutiere.
Efectele stabilizãrii pãmânturilorcoezive cu lianþi hidraulici de tipDOROSOL® sunt mult mai rapide,obþinându-se rezultate superioare ºiîntr-un timp mult mai scurt, în com-paraþie cu cele obþinute utilizândmaterialele clasice. În tabelele de maijos, sunt prezentate rezultateleobþinute la stabilizarea pãmânturilorcoezive cu DOROSOL® C30.
Valorile rezistenþei la compre-siune obþinute cu DOROSOL® C30recomandã, în mod evident, folosireamaterialului la lucrãrile de stabilizarea pãmânturilor coezive, rezultateleobþinute la 3 zile fiind mai bunedecât rezultatele obþinute cu lianþiiclasici la 7 zile.
De asemenea, verificãrile decapacitate portantã efectuate „in situ”cu deflectometrul cu pârghie tipBenkelman au demonstrat o creºteresubstanþialã a capacitãþii portante încomparaþie cu lianþii clasici.
Proprietãþile principale conferitestraturilor de pãmânt stabilizat cu lianþihidraulici de tip DOROSOL® sunt:
realizarea unei capacitãþi portantesuperioare într-un timp foarte scurt;
împiedicarea contaminãrii cupãmânt a straturilor superioare de fun-daþie din balast sau agregate naturale;
creºterea rezistenþei în medii cuagresivitate sulfaticã;
creºterea rezistenþei la îngheþ-dezgheþ a structurii rutiere;
îmbunãtãþirea ºi uniformizareaportanþei terasamentelor la nivelulpatului drumului.
Printre constructorii care au desco-perit avantajele folosirii lianþilorhidraulici de tip DOROSOL® se numãrãcompanii importante, cum ar fi:
ASTALDI Spa la lucrarea „AutostradaBucureºti-Constanþa, Tronson IV, Drajna-Feteºti” pentru execuþia stratului deformã;
COLAS Franþa, Sucursala România,la lucrãrile „Autostrada Bucureºti-Constanþa, Tronson IV, Drajna-Feteºti”ºi „Platforme ºi Parcaje la Fabrica desticlã Saint-Gobain Cãlãraºi”, tot pentruexecuþia stratului de formã.
În concluzie, s-a demonstrat cã uti-lizarea Lianþilor Hidraulici Rutieri de tipDOROSOL® la stabilizarea pãmânturiloraduce numeroase avantaje tehnice.Beneficii economice substanþiale sepot obþine dacã la dimensionarea sis-temului rutier se va lua în considerarecapacitatea portantã a stratului depãmânt stabilizat, acest lucru putândpermite scãderea grosimii straturilor supe-rioare proiectate ºi, implicit, a costurilor.
Specialiºtii HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) vãstau la dispoziþie pentru consultanþãºi informaþii suplimentare cu privirela utilizarea acestor produse.
CARB SA Braºov s-a înfiinþat prinreorganizare din fosta Întreprinderede Cariere ºi Balastiere Braºov, înconformitate cu prevederile Legiinr.15/1990, având forma juridicã desocietate pe acþiuni.
În momentul de faþã, SC CARBBraºov este o societate cu capitalintegral privat.
Obiectul principal de activitate alSC CARB Braºov constã în extracþia pietreipentru construcþii (Cod CAEN 1411).
SC CARB Braºov are o vastã expe-rienþã în domeniul exploatãrii ºi alprelucrãrii pietrei naturale, dacã negândim cã unitãþile ei de bazã de lacarierele Racoº ºi Bicsad au fost
deschise în anul 1880, respectiv1882, iar cariera Malnaº Bãi, în anul 1902.O realizare remarcabilã a întreprin-derii a fost introducerea în fabricaþie,pentru prima oarã în România, lasfârºitul anilor ’70, a pietrei spartepoliedrice (actuala piatrã spartã cali-tatea I) pentru balastarea liniilor decale feratã.
Secþiile de cariere ale SC CARBBraºov sunt situate în zona eruptivã aCarpaþilor Orientali, natura rocilorfiind specificã activitãþii magmatic-efuzive. În secþiile Bicsad ºi MalnaºBãi se exploateazã roci andezitice, iarla secþia Racoº, roci bazaltice.
Pentru a avea o imagine maiaproape de situaþia realã în care sedesfãºoarã activitatea firmei, iatãetapele parcurse în ansamblul proce-sului tehnologic:
studiul preliminar de exploatare;lucrãri premergãtoare, constând
din amenajarea cãilor de acces ºi ali-mentarea cu energie electricã;
lucrãri de deschidere ºi pregãtire,constând din operaþii de descopertarepentru îndepãrtarea sterilului ºicrearea fronturilor de exploatare;
stând din concasare, granulare ºisortare în cadrul fluxurilor tehnologice;
lucrãri de depozitare ºi expediþie;lucrãri de refacere a mediului.
În cariere, sub stratul de copertãse gãseºte un strat de piatrã alteratãcare împreunã cu sterilul din copertãse transportã la haldã, cãutându-i-sealte întrebuinþãri.
Exploatarea industrialã a rocilormasive se executã cu ajutorulexplozivilor în gãuri de sondã sãpatecu foreze Atlas Copco Roc 848 HC ºiRoc F 7-11.
Derocarea primarã se realizeazãtot prin puºcare cu exploziviamplasaþi în gãuri de sondã, iar sfãrâ-marea secundarã se realizeazã prinpuºcare cu explozivi amplasaþi îngãuri de minã sau cu ciocanehidraulice montate pe excavatoaresau cu bile din oþel lansate de peexcavatoare.
Încãrcarea rocilor se efectueazãcu excavatoare tip Caterpillar 330 BLNºi 345 Bl, UNEX E 303 ºi ZEMAGUB 1412 ºi autoîncãrcãtoareCaterpillar 980 G, Libher ºi Vola L34.
Transportul se realizeazã cu auto-basculante tip R 19215, Belaz ºidumpere Volvo între front ºi fluxultehnologic, precum ºi între front ºihalda de steril.
Operaþiunea de mãrunþire a pietreise executã în fluxurile tehnologice peurmãtorul traseu:
alimentator cu plãci tip A 1200x 6000 sau cu bare: materialele suntdirijate spre concasor pe grãtar, undese separã sterilul ce cade pe o bandãtransportoare;
concasoare C12090, unde seobþine sortul 0–180 mm, care estedirijat spre granulare;
vibratoare Mogensen tip VK 1046ºi VK 1546, unde se separã sterilulavând dimensiunea de 0–30/40 mm;
granulatoare Svedala S 250 Dsau Hamerock Metal GR 10 ºi GR 6,unde se obþine sortul 0–71 care estedirijat spre sortare;
ciururi vibratoare de 12 mp, undese obþin produsele finite: ppiiaattrrãã ssppaarrttãã3311,,55–5500 mmmm ccaalliittaatteeaa II ppeennttrruu bbaallaass--ttaarreeaa lliinniiiilloorr ddee ccaallee ffeerraattãã ºi criblurisort 0–4, 4–8, 8–16, 16–25 mm.
Depozitarea este asiguratã însilozuri de tip deschis, în spaþii spe-cial amenajate.
Livrarea ºi transportul pietrei spartese fac cu vagoane specializate tip DOZ.
Structura organizatoricã a SC CARB SABraºov de tip ierarhic-funcþional estealcãtuitã din compartimente opera-þionale ºi funcþionale, iar titularii pos-turilor de execuþie rãspund, împreunãcu conducãtorul ierarhic, nemijlocit,de întregul proces de obþinere a pro-duselor cãtre solicitanþii lor. De aici ºiseriozitatea relaþiilor cu beneficiariiparteneri de contracte.
PIETRUIREA DDRUMURILOR DDE PPÃMÂNTEste o metodã tradiþionalã de
realizare a drumurilor locale ºi nunumai. Materialele pietroase cele maifolosite sunt pietriºul sortat din balastulde râu sau piatra spartã de carierã,sortul 10–50 mm. Pânã la începutulanilor ‘60, pietruirea era soluþiatehnicã cea mai utilizatã ºi la dru-murile naþionale, judeþene ºi alte dru-muri. Prezintã urmãtoarele neajunsuri:
din cauza cheltuielilor mari detransport, în regiunile fãrã surse demateriale pietroase, aceastã metodãeste scumpã;
în timp, materialele pietroase,sub acþiunea circulaþiei auto, suntintroduse în patul de pãmânt cu carese amestecã, iar stratul de pietruiretrebuie refãcut, întreþinut. Pentruîmpiedicarea migrãrii granulelor depiatrã, se pot folosi straturi de sepa-raþie din geotextile ieftine ((vveezzii ffiigg.. 11));;
pe drumurile pietruite circu-laþia produce praf. Pentru împiedi-carea producerii acestuia, se potexecuta tratamente sau covoare subþiribituminoase.
STABILIZAREA CCU CCIMENTSSttaabbiilliizzaarreeaa ccuu cciimmeenntt se poate
adopta pentru pãmânturile cu plasti-citate redusã pânã la plasticitate nulã.Sunt necesare procente relativ maride ciment care creeazã probleme cucontracþia ºi umflarea straturilorstabilizate. În þara noastrã, în anii ’70 ºi ’80s-au executat sectoare de drumuri sta-bilizate cu ciment. Pe baza experienþeiacumulate s-au elaborat STAS-urile:
10473/1-76 (refãcut în 1987).Straturi rutiere din agregate naturalesau pãmânturi stabilizate cu ciment.Condiþii tehnice generale de calitate.
12253-84 Straturi de formã.Condiþii tehnice generale de calitate.Conþine prescripþiile referitoare lastabilizarea pãmânturilor coezive cuvar, cu ciment ºi cu alte materialestabilizatoare.
10473/2-86 Straturi rutiere dinagregate naturale sau pãmânturistabilizate cu lianþi hidraulici saupuzzolanici. Metode de determinareºi încercare.
STABILIZAREA CCU VVARPânã în anii ’80, fiindcã s-a simþit
nevoia de a înlocui materialele cla-sice cu materiale alternative, în Italia,
Franþa, Germania, Suedia,Australia, Noua Zeelandã,Japonia ºi în alte þãri,tehnicile de stabilizarecu var, var-ciment, cimentºi cu alþi stabilizatoriau fãcut obiectul unorimportante cercetãri.
Sunt elaborate standarde europenepentru aceste lucrãri. De mai mulþiani, de când în zone întinse materi-alele pietroase sunt greu de gãsit,administraþiile de drumuri au asimilato importantã culturã în acest domeniu,iar utilajele au evoluat ºi asigurãprotecþia lucrãtorilor la execuþie,productivitãþi ridicate, o calitatesuperioarã a lucrãrilor ºi, în multeþãri, s-a trecut la aplicarea acestorsoluþii alternative ce pot conducela economii de pânã la 60 %.
Pãmântul stabilizat cu var este unamestec compus din pãmânt, varnestins sau hidratat ºi apã, în cantitãþice asigurã modificarea caracteristi-cilor fizico-chimice ale pãmântului,în vederea realizãrii de straturi rutierecare, dupã compactare, sunt stabile laacþiunea apei, a îngheþ-dezgheþului ºiau o capacitate portantã adecvatã.
Se recomandã sã se stabilizeze cuvar prafurile argiloase cu indicele deplasticitate mai mare de 10, dar pot fistabilizate ºi argilele ºi agregatelenaturale granulare care conþin argilãºi praf, cu condiþia ca fracþiunea cetrece prin sita de 0,4 mm sã fie maimare de 35 %. Curba granulometricãa unui pãmânt ce urmeazã a fi stabi-lizat cu var trebuie sã se înscrie înintervalul din ffiigg.. 22. Practic, se potstabiliza cu var toate pãmânturile.
Varul se poate întrebuinþa fie pentrua modifica caracteristicile pãmântuluipe o duratã scurtã, cu scopul de a-lface lucrabil pe ºantier datoritã acþiuniisale de reducere a umiditãþii, cândse folosesc proporþii de 1,5–3 % var,
fie pentru modificarea substanþialã, peo duratã îndelungatã, a caracteristicilorenunþate mai sus, când în reþete intrãprocente mai mari de var ((ffiigg.. 22)).
Transformãrile fizice ale argileitratate cu var sunt reducerea umidi-tãþii (uscarea) pãmântului ºi a plasti-citãþii (modificarea) lui ºi au locrepede dupã încorporarea acestuia(se considerã cã sunt complete în 6 ore).Schimbãrile fizico-chimice suntrapide ºi evolueazã, în timp, “loga-ritmic”. De exemplu, în cazul uneiargile care avea IP = 54, WOPT = 25%ºi W = circa 37% , în urma tratãrii eicu 5% var, timpul pentru reducereaumiditãþii la valori apropiate de WOPTa fost de patru ore, iar a plasticitãþiide circa 12 de douã zile.
STABILIZAREA CCU VVAR-CCIMENTSSttaabbiilliizzaarreeaa ppããmmâânnttuurriilloorr ccuu vvaarr--
cciimmeenntt nu s-a folosit încã la noi. Printratarea cu var, se urmãreºteobþinerea unui indice de plasticitateredus (10–14%) care faciliteazã acþi-unea cimentului ºi obþinerea, peºantier, a unui amestec lucrabil.Cercetãrile efectuate au arãtat cã:
dozajele optime pentru a seobþine o rezistenþã suficientã sunt de,respectiv, circa 5% pentru varulnestins ºi circa 6% pentru ciment.Un dozaj de ciment mai mare este
umiditatea de amestec (argilã +var + ciment + apã) are un rol deter-minant asupra rezistenþei finale apãmântului stabilizat ºi trebuie sã sesitueze deasupra umiditãþii optimeProctor normal sau modificat într-uninterval cuprins între 1,15 WOPT ºi1,30 WOPT. Din aceastã cauzã estenecesarã o rezervã de apã care sã fieadãugatã la a doua amestecare,ºi anume la aceea a amesteculuide pãmânt-var cu ciment.
STABILIZAREA CCU ZZGURÃGRANULATà ªªI VVAR
SSttaabbiilliizzaarreeaa ccuu zzgguurrãã ggrraannuullaattãã ººiivvaarr, principial, nu diferã de preceden-tele ºi se practicã în zonele unde seproduc zguri ºi cenuºi industriale.
Obiºnuit, calitatea lucrãrilor demai sus poate fi examinatã pe bazastandardelor numite.
Prin acoperirea straturilor exami-nate succint mai sus cu straturi bitu-minoase subþiri, eventual combinatecu geotextile, se pot obþine drumurilocale rezistente, cu aspect modernizat.
BAC este considerat un beton carese compacteazã sub propria greutate,fãrã vibrare, umplând, perfect, for-mele chiar ºi în cazul unor structuricomplexe ºi al unei armãri puternice.Existã douã posibile direcþii deproiectare a acestui beton.
O direcþie se bazeazã, alãturi deutilizarea aditivilor superplastifianþi,pe optimizarea distribuþiei granulo-metrice a lianþilor ºi a altor materialepulverulente, pe baza unor conside-rente de împachetare optimã.
O altã posibilitate este aceea de asepara betonul în pietriº ºi mortar.Cantitatea de pietriº se limiteazã, iarreologia mortarului este ajustatã prinadaosul de superplastifianþi, agenþi deîngroºare (filere), aditivi modificatoride vâscozitate (AMV).
Sunt douã tipuri fundamentale deaditivi numiþi fie modificatori de vâs-cozitate (viscosity modifing admix-ture, VMA), f ie de creºtere avâscozitãþii (viscosity enhancing
admixture, VEA), fie inhibitori aisegregãrii sau aditivi tixotropi oriaditivi de control al energiei:
agenþi tradiþionali de pompareutilizaþi de multã vreme pentru a mãricoezivitatea betoanelor slabe pom-pate; sunt substanþe pe bazã de celu-lozã modificatã sau amidon hidrolizat.
polimeri sintetici, ca polietilen-glicolul, alcoolul polivinilic saupolicarbonaþii.
Se urmãreºte realizarea unor structuritixotrope, când fluide, când coezive.Creºterea vâscozitãþii ºi a comportãriitixotrope poate fi determinatã de efectefizice, chimice sau prin ambele procese.
Se realizeazã îngroºarea fazeilichide, fie prin umflarea molecu-lelor aditivului, fie prin crearea unorstructuri. Se pot folosi una sau douãsubstanþe, acþiunea finalã fiind simi-larã: se genereazã o reþea molecularãcare e consolidatã prin formarea unorpunþi în interiorul reþelei ((ffiigg.. 22)).
Pentru obþinerea betoanelor auto-compactate sunt mult utilizate ppoolliizzaa--hhaarriiddeellee ddee ssuurrssãã mmiiccrroobbiiaannãã ((WWeellaanngguumm)) ºi polimerii pe bazã de celulozã:hhiiddrrooxxiipprrooppiillmmeettiillcceelluulloozzaa ((HHPPMMCC)),,hhiiddrrooxxiieettiillcceelluulloozzaa,, hhiiddrrooxxiieettiillmmeettiill--cceelluulloozzaa etc.
PPoolliizzaahhaarriiddeellee bbiiootteehhnnoollooggiicceesunt polimeri cu o structurã liniarã ºio masã molecularã de aproximativ2 milioane, corespunzând unui gradde polimerizare mai mare de 2000,ajungând pânã la 4000.
Soluþiile apoase de Welan gumsunt pseudoplastice, tixotrope, vâsco-zitatea crescând repede la încetareaefortului, datoritã masei molecularemari care se structureazã prin inter-mediul legãturilor de hidrogen, aîntrepãtrunderii polimerilor sau prinlegã tur i ion ice în t re lan þur i lealãturate. Datoritã grupãrilor OHdin inelul glicozidic ((ffiigg.. 22)), lanþurilepot adera la suprafaþa granulelor deciment, rezultând un efect deconectare între polimeri, faza apoasãºi multe dintre granulele de ciment.
Aºa se explicã creºterea pragului decurgere ºi coezivitatea betonului la valorimoderate ale efortului. La creºtereasolicitãrii, legãturile de H se rup ºipolimerii se aliniazã în direcþia curgerii.
În Japonia se preferã utilizarea uneialte polizaharide naturale, obþinuteprintr-un proces biotehnologic β 11--33GGlluuccaann ((CCuurrddllaann))..
Este interesant cã, în general, efec-tul aditivilor modificatori de vâscozi-tate este potenþat prin adãugarea unorsubstanþe puternic reducãtoare de apã(singurul caz în care efectul nu e favorabila fost raportat pentru β 1-3 glucan).De aceea, aditivii utilizaþi pentruobþinerea BAC-ului au început sã fienumiþi aaddiittiivvii ccoommbbiinnaaþþii (Comb. TypeAdmixture).
Dintre aditivii puternic reducãtoride apã, ppoolliiccaarrbbooxxiillaaþþiiii au avut efectedeosebite.
Cu aceastã largã familie de polimericare conþin grupãri carboxil grefate pelanþul macromolecular, s-au obþinutrezultate extrem de spectaculoase atâtîn privinþa realizãrii efectelor de super-plastifiere, cât ºi în cea a unor efectetixotropice remarcabile.
Datoritã efectelor remarcabile deautocompactare, ei au fost denumiþiaditivi de control al energiei Admix-ture Controlled Energy (ACE) sau ZeroEnergy Admixture (ZEA). PolimeriiACE au structuri cu un anumit raportîntre lanþul hidrofob ºi grupele COO-.Aceºti aditivi acþioneazã ca puterniciagenþi de dispersie datoritã efectelorelectrostatice ºi sterice, iar acest rezultateste valabil ºi în cazul adaosurilormari de materiale pulverulente(500–600 kg/m3). De aceea, utilizareapolicarboxilaþilor (de exemplu a ppoollii--ccaarrbbooxxiillaatteetteerruulluuii) permite obþinereaunor betoane foarte fluide la un raportredus apã/pulbere, fãrã segregare saumustire.
PPOOLLIIMMEERRCCAARRBBOONNAAÞÞIIIISpre deosebire de aditivii menþio-
naþi pânã acum, aditivi de modifi-care, mai bine spus de creºtere avâscozitãþii (VMA ºi VEA), policar-bonaþii pot fi numiþi cu adevãrat aditivitixotropi. Se obþin prin reacþia dintrebisfenol A ºi fosgen, având urmã-toarea formulã:
PPoolliipprrooppiilleennccaarrbboonnaattuull ((PPPPCC)) esteun lichid cu solubilitate în apã de 8%.În mediul alcalin al materialului pebazã de ciment reacþioneazã rapidpunând în libertate propilenglicol ºiioni carbonat (CO3
2-). La temperaturade lucru obiºnuitã, timpul deînjumãtãþire este mai mic de unminut. De aceea, utilizarea PPC într-undozaj relativ ridicat (mai mare de0,5% din masa apei) poate duce laformarea unei structuri gelice laaproximativ 10 minute de la ameste-carea cu apã. Un mortar preparat cuun aditiv superfluidizant ºi cu 1%PPC (din masa de apã) se structureazãimediat dupã încetarea amestecãrii,dar îºi recapãtã fluiditatea dupã oagitare corespunzãtoare.
METODE DDE TTESTAREA BBETOANELOR AAUTOCOMPACTANTE
Deoarece BAC nu se compac-teazã (prin definiþie), comportareabetonului în stare proaspãtã va deter-mina calitatea punerii în operã.Metodele de testare a proprietãþiibetonului proaspãt s-au dezvoltatcontinuu de la apariþia BAC fãrã a seajunge la o standardizare generalã.
Întrucât tasarea acestor betoanefluide era prea mare, s-a trecut lamãsurarea (orizontalã) a diametruluiturtei formate la tasare. Determinareanumitã deformabilitate (slump – flow)sau „curgerea tasãrii” este în prezentcea mai utilizatã metodã. Testul pre-supune utilizarea conului standard detasare, singura deosebire fiind mãsu-rarea orizontalã a douã diametre per-pendiculare ale turtei formate ((ffoottoo 11)), laun minut dupã ridicarea conului.
Se considerã cã o valoare adiametrului mediu de 60–70 cm esteacceptabilã pentru BAC.
O valoare mai micã de 60 cmduce la un aspect necorespunzãtor alsuprafeþelor. Unii cercetãtori reco-mandã calcularea deformabilitãþiiΓc = (d1d2 – d0
2)/d0, în care d1 ºi d2sunt diametrele mãsurate, iar d0 estediametrul bazei conului.
Un alt mod de valorificare a acestuitest, care permite mãsurarea vitezeide curgere a betonului sub greutatea
O determinare similarã este tteessttuullppââllnniieeii îînn ffoorrmmãã ddee VV ((VV ffuunnnneell tteesstt)).Au fost realizate pâlnii de diversedimensiuni pentru mortare ºi betoane((ffiigg.. 33)). Se mãsoarã timpul (t) descurgere a betonului prin pâlnie ºi secalculeazã vâscozitatea ca 10/t.Timpii consideraþi optimi sunt 3–7 sec.(nu mai mari de 12 sec.) pentru T50 ºi5–15 sec. pentru pâlnia V.
Având în vedere faptul cã acestebetoane îºi dovedesc utilitatea maiales în cazul armãrii dense, s-au pro-pus câteva metode de testare a curgeriibetonului printre bare (tteessttee ddee ccoomm--ppaaccttiibbiilliittaattee). Aceste încercãri sunt:
testul cutiei în formã de U (U-flowtest or box-test);
testul cutiei în formã de L (L-shapebox-test);
testul inelului J (J-ring test).Metoda cutiei în formã de U a fost intro-
dusã în Japonia de grupul Taisei în 1993.În acest test ((ffiigg.. 44)) compactibi-
litatea este indicatã prin înãlþimeaatinsã de betonul care trece printrebarele ce separã cele douã braþe aleaparatului.
MMeettooddaa ccuuttiieeii îînn ffoorrmmãã ddee LLurmãreºte mãsurarea compactibilitãþiiîn condiþii cât mai apropiate de situaþiade pe teren prin poziþionarea barelor
de armare ((ffoottoo 33)). Se mãsoarã nivelulbetonului la ambele capete ale cutiei,iar valoarea raportului H2/H1 esteo mãsurã a lucrabilitãþii betonului,0,8 (0,6–0,85) fiind valoarea reco-mandatã pentru BAC.
O variantã a acestei metode estenumitã tteessttuull ccaappaacciittããþþiiii ddee uummpplleerree.Se foloseºte o cutie transparentã de300 x 500 x 300 mm ce conþine într-oanumitã zonã bare de armare ((ffiigg.. 55)).Betonul se toarnã în zona nearmatãpânã la o înãlþime de 220 mm, apoieste lãsat sã curgã liber printre bare ºise mãsoarã suprafaþa relativã ocupatãde beton A (ffiigg.. 55), capacitatea deumplere calculându-se astfel:
AAxx110000//((222200xx335500))..TTeessttuull iinneelluulluuii JJ permite utilizarea
trunchiului de con de la tasare, mãsu-rându-se adâncimea turtei formate lacurgerea printre barele dispuse înformã de inel în jurul conului ((ffoottoo 44)).
RREEZZIISSTTEENNÞÞAA LLAA SSEEGGRREEGGAARREECutia în formã de L este folositã ºi
pentru mãsurarea rezistenþei la segre-gare, cu ajutorul unui penetrometrucu diametrul de 75 mm. Cutia înformã de L se umple cu beton cu dis-pozitivul de separare a celor douãpãrþi închis. Dupã douã minute,aparatul de penetrare e aºezat pesuprafaþa betonului ºi lãsat sãpãtrundã liber în beton. Dupã 45 desecunde, adâncimea de penetrare (Pd)e cititã pe scala aparatului. BAC esteconsiderat ca având o rezistenþã lasegregare satisfãcãtoare dacã Pd e maimic sau egal cu 8 mm.AAPPRREECCIIEERREEAA CCAALLIITTÃÃÞÞIIII SSUUPPRRAAFFEEÞÞEEII
Betoanele autocompactante secaracterizeazã ºi prin calitatea (nete-zimea) suprafeþei numindu-se ºi betoaneautonivelante. Pentru testarea calitãþiisuprafeþei (surface settlement) setoarnã betonul într-un cilindru de PVCcu înãlþimea de 800 mm ºi diametrulde 200 mm. La suprafaþa coloanei debeton de 700 mm se fixeazã o plãcuþãsubþire care, în partea superioarã, esteconectatã la un comparator. Abatereaacceptatã este de maximum 5 mm,ceea ce pentru o înãlþime a coloaneide 700 mm reprezintã 0,7%.
CONCLUZIIÞinând seama de
numeroasele avantaje aleutilizãrii BAC: scurtareaperioadei construcþiei,asigurarea compactitãþiistructurii în zone în carecompactarea e dificilã,calitatea deosebitã asuprafeþei betonului,eliminarea zgomotuluivibrãrii (la fabricile deprefabricate), dar maiales de aplicaþiile spec-taculoase: betoane tur-nate sub apã, tuneluri,baraje, coloane de oþel
umplute cu beton etc., se considerã cãstudierea acestora, îmbunãtãþirea cali-tãþii, a metodelor de testare, standardi-zarea lor ºi reducerea costurilor suntobiective importante pentru cercetãriviitoare.
SC INDUSTRIAL PLAST SRLw w w . i n d u s t r i a l p l a s t . r o
Internetul devine pe zi ce trece o piaþã de afaceri cuo dezvoltare rapidã, oricine putând accesa, practicinstantaneu, pagini de produse sau servicii oferite desocietãþile comerciale.
IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL din Braºov vine în întâm-pinarea potenþialilor clienþi cu o prezentare a pro-duselor de instalaþii termice, sanitare ºi gaz pe paginade internet.
Printr-o simplã comandã on-line, se reduce semni-ficativ timpul de cãutare a articolelor de instalaþii, atâtca sorto-tipo dimensiune, cât ºi preþ, evitându-sediscuþiile preliminare.
Pe pagina de web pot fi gãsite atât materiale, cât ºiaccesorii de instalaþii utilizate în construcþii industrialeºi civile. O gamã largã de produse, aflate permanent înstoc, vã stau la dispoziþie, putând comanda direct tot cevã intereseazã ºi obþine informaþii detaliate despre preþsau utilizare.
Peste 2.000 de articole diferite de instalaþii se aflãpermanent în depozitul SSCC IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLLdin Braºov, str. Târnavei nr. 13. Livrarea produselor labeneficiar se face prompt cu maºinile companiei sauprin curierat pentru cantitãþi mai mici. Fiind pe piaþamaterialelor de instalaþii din Braºov de peste 9 ani,societatea a cãpãtat experienþã în aprovizionarea ºidesfacerea articolelor de instalaþii ºi oferã clienþilormãrfuri de calitate la preþuri mici.
Cu o cifrã de afaceri de aproximativ 1 milion de euro,SSCC IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL din Braºov ºi-a câºtigatrenumele de companie serioasã care s-a adaptat noilorcerinþe economice ale României.
Accesând pagina de web: www.industrialplast.ro,veþi afla detalii despre oferta de produse a IINNDDUUSSTTRRIIAALLPPLLAASSTT SSRRLL din Braºov, str. Târnavei nr. 13.
Relaþii la telefon: 0268-311.562 sau 0744.312.907.
Estimarea erorii de mãsuraredevine un factor important încreºterea încrederii ºi acurateþeiîncercãrilor.
Un exemplu îl constituie faptul cãpânã ºi cea mai banalã încercare delaborator – „Determinarea rezistenþeila compresiune a betonului prinîncercarea distructivã a cuburilor debeton la presã” – a fost automatizatã.Singura operaþie pe care o face labo-rantul este aºezarea cuburilor pebanda rulantã, restul, respectiv, cân-tãrirea, mãsurarea dimensiunilor petrei direcþii, încercarea la presã,înregistrarea diagramei de deformaþiiºi redactarea buletinului de încercãripentru o serie de trei cuburi se efectueazãautomat.
O exigenþã deosebitã ºi care sedesprinde din aceste norme europeneeste ºi cea legatã de necesitatea caîncercãrile sã se facã cu „aparaturadestinatã ºi testatã pentru acea încer-care“, iar aceastã operaþiune de veri-ficare ºi evaluare trebuie realizatã depersoane specializate în acest scop ºicare trebuie sã dispunã de cunoºtinþeºi experienþã în domeniu.
Logic, rezultã, de asemenea, nece-sitatea ca aparatura din dotarealaboratoarelor sã aibã certificate deetalonare, avizele metrologicenemaifiind suficiente.
În ceea ce priveºte obligativitateaca toate laboratoarele sã fie acredi-tate, dotate cu aparaturã de mare pre-cizie ºi acurateþe tehnicã, etalonatã,ºi cu personal tehnic având un înaltnivel profesional, specializat, atestatºi acreditat, nu mai reprezintã decâtun singur pas ce trebuie fãcut fãrãezitare.
Existenþa posibilitãþii ca rezultatulmãsurãtorilor încercãrilor care se exe-cutã, concomitent, într-un laboratorsã fie transmis la un punct de mãsurãcentralizat, prelucrarea lor fãcându-seautomat, reprezintã, de asemenea, ocerinþã a acestor standarde europene,ce trebuie sã se afle în atenþia noastrã.Iar dotãrile impuse de un asemeneasistem trebuie fãcute fãrã ezitare.
Asigurarea tuturor condiþiilor deîncercare specificate în aceste normereferitoare la: umiditate, temperaturã,condiþii specifice încercãrii etc.reprezintã alte exigenþe de mareimportanþã pentru creºterea niveluluide încredere de care sã se bucurelaboratoarele de încercãri.
O exigenþã aparent banalã legatãde necesitatea ca toatã aparatura uti-lizatã sã dispunã de „Instrucþiuni delucru” expuse la vedere s-a dovedit aavea o mare importanþã practicã,existând foarte multe situaþii când,din cauza stresului sau a condiþiilorspecifice de lucru, aceastã „Obligaþie”sã fie salvatoare.
Ajunºi în acest punct, dorim sãmenþionãm cã „necesitatea ca toatecãrþile tehnice, care însoþesc apara-tura achiziþionatã din import, sã fietraduse în limba românã nu facedecât sã producã efecte pozitive ºisã asigure gradul de precizie adeterminãrilor”.
Un alt aspect al acestor exigenþe,pe care vrem sã-l scoatem în evi-denþã, este cel legat de necesitateaexecutãrii tuturor încercãrilor pe bazaunor „Proceduri tehnice” elaborateconform acestor standarde europene.
Necesitatea ca la baza întregiiactivitãþi sã stea un sistem al calitãþiibine elaborat ºi implementat credemcã nu mai trebuie demonstratã.
Se impune a aminti faptul cã, îngoana noastrã de a ne dota cuaparaturã modernã, putem cãdea înpãcatul ca, prin necunoaºtere, sãachiziþionãm aparaturã care nefurnizeazã rezultate ale încercãrii,calculate însã pe alte norme decâtcele româneºti sau asimilate, ceea ceconduce la erori, uneori cu consecinþegrave (de exemplu, betonoscoape deultrasunete la care se cupleazãSchlerometre Schmidt ºi care ne daurezistenþa la compresiune prinmetoda combinatã automat, fãrã sãmai þinem seama de coeficienþii deinfluenþã specifici betonului produsîn România).
În concluzie, dorim sã precizãmfaptul cã un laborator de încercãri,dotat cu aparaturã specializatã deultimã generaþie pentru fiecare dome-niu al activitãþii sale, certificatã ºietalonatã, care îºi desfãºoarã activi-tatea în condiþii standardizate ºi veri-ficate, cu un personal tehnic de înaltãcalificare, care pe deasupra mai esteautorizat ºi acreditat, este de preferat –în orice context al activitãþii dinconstrucþii – indiferent de concurenþã.
BIBLIOGRAFIE11.. SR ISO 17025 – Cerinþe generale
pentru competenþa laboratoarelorde încercãri ºi etalonãri.
22.. SR EN ISO 9001 – Sisteme demanagement al calitãþii. Cerinþe.
7–11 sept. 2005Perioada de desfãºurare este între 7 ºi 11 septembrie a.c.
ºi va prilejui, ca de fiecare datã, o confruntare cu „armele lavedere”, adicã mobilã ºi produse din lemn, unde concurenþaeste acerbã pentru cucerirea ºi pãstrarea unui loc pe piaþade specialitate. Pe lângã mobila destinatã habitatului, laBIFE 2005, un loc distinct îl vor ocupa produsele prevãzuteechipãrii spaþiilor în care au loc activitãþi din sectoareleadministrative, bancare, comerciale, cultural-sportive etc.,adicã pentru dotarea noilor investiþii care sunt în plin avântîn þara noastrã dupã 1990.
ªi ediþia din 2005 a BIFE va pune în prim-plan calitatea,estetica ºi funcþionalitatea produselor pentru a satisface exi-genþele moderne ale beneficiarilor. Societatea actualã, darmai ales cea viitoare din România, unde consumul vadetermina producþia, înteþeºte concurenþa în beneficiulasigurãrii confortului acasã sau la serviciu, lucru care dinpunctul de vedere al mobilei înseamnã o ofertã de cea maibunã calitate.
Aºadar, 7–11 sept. a.c. vor fi cinci zile de neuitat dacãdorim sã fim la curent cu ceea ce este la modã în privinþamobilierului destinat asigurãrii confortului nostru cotidian.O invitaþie cãreia trebuie sã-i dãm curs fãrã nici o ezitare.
Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are
ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi
ferate, cursuri de apã etc.
Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,
importate din Germania, dupã cum urmeazã:
utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de
protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se
folosesc pentru lucrãri de branºamente;
echipamente GRUNDORAM, care pot executa
foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la
2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri
cu apã, gaze etc.;
utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale
(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).
Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.
Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru
începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea
LLiiaannþþiiii mmiinneerraallii.. Ne vom referi,în primul rând, la cimenturile Portlandºi Portland cu adaosuri fabricate cu15%-20% zgurã bazicã granulatã defurnal înalt, conform SREN 197-1tipurile I ºi II/A-S, clasele de rezistenþã
32,5; 42,5 ºi 52,5 ((ffiigg..22)). Mai sunt ºialte cimenturi au adaosuri din clasele32,5 ºi 42,5, însã cu anumite restricþiila utilizare (exemplu II/B-S 32,5 cu35% zgurã, care în prezent estefolosit numai pentru beton simplude clase <12/15, despre care nudiscutãm acum.
Cimenturile dinclasele 32,5-52,5 suntproduse în toate þãrilemembre UE ºi în þaranoastrã. Ele satisfac orelaþie de mult cunos-cutã privind eficienþatehnicã de utilizare acimenturilor, adicãRbet ½ Rc-2Rc. Relaþiamenþionatã aratã cãcimenturile produseactualmente în þãrileUE sunt e f ic ien tetehnic, pentru fabri-carea claselor de betonC12/15-C90/105.
Clasa C100/115 serealizeazã eficient cucimentul HP sau I 62,5sau cu anumite mãsurisuplimentare în situaþi-ile în care se foloseºtecimentul I 52,5. Fabri-carea betoanelor declase inferioare claseiC12/15, cu cimenturi
de clasa 32,5, indicã o folosire maipuþin eficientã a cimentului, cureducerea clasei betonului. Aceastadeoarece stabilirea dozajului deciment pentru o anumitã clasã debeton se face cu luarea în conside-raþie a unui complex de factori decompoziþie ºi tehnologici, care influ-enþeazã caracteristicile betonuluiºi doar în cazuri foarte rare numaipe baza criteriilor de rezistenþãnecesare. De aceea, unele clase debeton mai mici de C12/15, atuncicând sunt necesare, ar trebui reali-zate cu cimenturi de tipul II/B-S; II/B-M etc.Datele disponibile aratã cã SREN 197/2reglementeazã ºi aspectele legate deconformitate în domeniul cimentului.Aºadar, pentru betoanele produse înperspectiva viitorilor 10-20 de ani nuapar probleme sub aspectul cimentuluiutilizat.
AAggrreeggaattee mmiinneerraallee nnaattuurraalleeggrreellee.. Utilizate curent la preparareabetonului sunt obþinute fie din balas-tiere prin extracþie, sortare, spãlare,fie prin concasarea rocilor granitice,bazaltice, andezite etc. Caracteristicilecare trebuie asigurate de agregatelede balastierã ºi concasaj utilizatela prepararea betoanelor sunt regle-mentate prin standarde româneºtimai vechi ºi prin standardul europeanSREN 12620, în curs de asimilare castandard naþional.
În ceea ce priveºte domeniile deutilizare a agregatelor rulate, sortateºi spãlate, practica a stabilit cã aces-tea pot fi utilizate eficient pentrubetoane de clasele C8/10-C35/45(aproximativ mãrcile B100-B500).Existã douã balastiere pe Someº lacare, prin concasarea bolovanilor cuφ >31 mm în sorturile de 7-16 mm ºi16-31 mm, apare agregat de concasajdin roci mai dure (bolovanii din rocidure se sfãrâmã mai greu prin acþi-unea de lovire-rostogolire a apei),care reprezintã 20%-50% din masaagregatelor respective ºi acestea pot fiutilizate eficient la prepararea betoa-nelor de clasã maximã C50/60.De aceea, încercarea unor labora-toare din unitãþile de construcþii de arealiza betoane de clasa C50/60 cuagregate rulate de la alte balastiereeste atehnicã ºi nejustificatã atât subaspectul utilizãrii unor dozaje deciment ridicate, cât ºi sub aspectulobþinerii performanþelor uzuale ºidurabilitãþii betonului (exemplu, uniicolegi de la Timiºoara).
Mai trebuie menþionat cã folosireasorturilor de agregate pânã la 31 mmar trebui limitatã la betoanele de clasãmaximã C30/37 deoarece, în anumitecondiþii de preparare-punere în operã,sorturile 16-25 mm, 16-31 mm ºi20-40 mm contribuie la creºtereavolumului defectelor de structurã înbetonul pus în operã ºi la reducereacorespunzãtoare a rezistenþelor ºi adurabilitãþii acestuia etc. ((ffiigg.. 33)).
Agregatele dublu concasate (cri-blura) din roci dure, în sorturile 3-8 mm,7(8)-16 mm sau 7(8)-20 mm suntrecomandate a fi utilizate eficient încompoziþia betoanelor de înaltãrezistenþã C50/60-C100/C115, încondiþiile în care provin din roci
având în stare saturatã cu apã o rezis-tenþã cubicã ≥1,5 clasa betonului, oabsorbþie de apã sub 1,5% ºi nu suntimpurificate cu praf, care poate afectaaderenþa pastã de ciment-agregat etc.
În acest cadru în care nu putemdiscuta prea mult despre caracteristi-cile agregatelor, ar mai trebui pre-cizate câteva aspecte esenþiale:
- orice compoziþie (amestec desorturi de agregate) ar trebui astfelalcãtuitã pentru a avea densitateamaximã, adicã toate sorturile, în pro-porþiile stabilite, în vederea obþineriiperformanþelor maxime ale betonului,pe cât posibil la dozajul minim deciment admis, în condiþiile concretede exploatare (aici ar trebui sãatragem atenþia asupra conþinutuluipractic inexistent de sort 0-0 mm,15-0,2 mm în unele nisipuri 0-3 mmsau 0,5 mm, deoarece prin spãlare seeliminã o datã cu pãrþile levigabile ºinisipul silicios cu dimensiunile înlimitele menþionate).
Alteori lipsesc sorturile 1-3 mm;3-5 mm sau 3-7 mm din agregatelelivrate, sorturi care, dacã nu pot ficompensate prin procedeele cunos-cute, ar trebui completate cu materi-ale din alte balastiere sau cariere etc.;
- agregatele în formã platã, sol-zoasã (de balastierã sau de concasaj)afecteazã negativ proprietãþile betonuluiproaspãt ºi întãrit prin reducerea lucra-bilitãþii, contribuind la creºterea volu-mului defectelor de structurã etc.;
- se pune frecvent întrebarea: ceprocent de criblurã trebuie folosit încompoziþia B.I.R? Rãspunsul corectpoate fi obþinut prin încercãrileiniþiale, deoarece poate varia între18%-20% ºi 62%-67% din masaamestecului de agregate, în funcþie decaracteristicile fiecãrui sort de agre-gat, tipul, dozajul ºi compoziþia ºiclasa B.I.R etc. Iatã cum folosirea
agregatelor mineralenaturale grele, efi-cientã sub toateaspectele în tehno-log ia be tonu lu i ,devine o problemãfoarte serioasã pemãsurã ce contribuie larealizarea de betoanede clase >C25/30 ºi,mai ales, în situaþia
în care dorim sã realizãm betoane deînaltã rezistenþã B.I.R (sau de înaltãperformanþã B.I.P) de clasele C50/60– C100/115. Timpul nu ne permite sãdiscutãm ºi problema agregatuluipentru betoanele de foarte înaltãrezistenþã B.F.I.R.(foarte înaltã per-formanþã B.F.I.P., cu pulberi reactivB.I.R. etc.) cu rezistenþe de 16-170 N/mm2
pânã la 240 N/mm2, însã în viitorii5-10 ani cred cã vom discuta ºidespre agregatele pentru astfel debetoane;
- în domeniul extracþiei ºi al prelu-crãrii agregatelor naturale grele, careau o pondere de peste 92%-95% întehnologia betonului, s-au realizatunele progrese. Nu putem spuneacelaºi lucru ºi despre agregatele deconcasaj; la certificarea de conformi-tate a balastierelor/carierelor ar trebuiavutã în vedere ºi clasa betonului cepoate fi realizatã cu agregatele liante.
AAddaaoossuurriillee mmiinneerraallee ffooaarrttee ffiinnee,,cu un spectru granulometric între0,05 ºi 50 µm (adicã o fineþe mult maimare decât cea a cimentului), au fostintroduse în tehnologia betonului în1980-1981 de cãtre danezi, în scopuldensifierii structurii acestuia, cu pre-cizarea cã utilizarea unor astfel deadaosuri este eficientã, în principal,la betoanele preparate cu superplasti-fianþi puternic reductori de apã ((ffiigg.. 44)).În betoanele fãrã superplastifianþi,astfel de adaosuri trebuie folosite cuprudenþã ºi în procente reduse dinmasa cimentului, deoarece pot con-duce la creºterea cantitãþii de apã depreparare la lucrabilitate egalã, cutoate consecinþele nedorite pentrustructura ºi proprietãþile betonului.Cel mai eficient adaos mineral (cândeste folosit judicios, bineînþeles) estesilicea ultrafinã – SUF (sau siliceafumee), subprodus în industria fero-siliciului, cu fineþe corespunzãtoareunei suprafeþe specifice Blaine de16.000-21.000 cm2/g, adicã de 4-6 orimai finã comparativ cu un cimentPortland. SUF trebuie sã aibã unconþinut în SiO2 >85%, un conþinutde cãrbune sub 1% etc., conformSREN 12363. Aceastã pulbere – SUF –utilizatã, în special în B.I.R în pro-porþie de 7 pânã la 10%-12%, corect
folositã conduce la obþinerea de rezul-tate foarte bune, precum creºtereadensitãþii structurii ºi a perfor-manþelor în ansamblu. Fiind însãfoarte finã ºi uºoarã (60-80 kg/m3)comportã dificultãþi la transport, sto-care, dozare. De aceea, uneori se uti-lizeazã sub formã de ºlam. Apar însãalte probleme, aºa cã folosirea SUF înpulbere sau ºlam trebuie analizatãatent la stabilirea tehnologiei depreparare a betonului.
Zgura baricã granulatã de furnalînalt, mãcinatã la o fineþe >5.500-6.000 cm3/g, poate fi, de asemenea,un adaos eficient în proporþie de12%-18% la prepararea B.I.R. declasele C50/60 – C60/75, însã numaipentru elemente din beton armat.Dezavantaje: zgura se macinã maigreu decât cimentul, iar dozarea încentralele de beton comportã com-pletãri adecvate ale schemelor tehno-logice, de aceea în multe situaþii esteindicatã folosirea cimenturilor detipul II/A-S 42,5; II/A-S 52,5. Schemapoate fi utilizatã fãrã dotãri supli-mentare în centralele de beton, însãrezultatele sunt ceva mai modeste înceea ce priveºte unele performanþeale B.I.R. Rezultatele sunt ceva maibune dacã ne referim la rezistenþa lafoc ºi la anumite agresivitãþi chimice.
Unele cenuºi silicioase foartefine, cu o suprafaþã specificã >5.000-6.000 cm2/g pot, de asemenea, sã fiefolosite eficient, în proporþie de 12%-15%,din dozajele de ciment Portland pen-tru lucrãri de beton armat, cu aproxi-mativ aceleaºi avantaje ºi dezavantajesecundare ca la zgurile bazice gra-nulate fin mãcinate.
Alte adaosuri sunt filerele de calcarfin mãcinate ºi nisipurile cuarþoasecu granulozitate sub 0,20 mm, utili-zate în industria sticlei. Astfel deadaosuri se utilizeazã, în principal,pentru completarea granulozitãþiiagregatului sub 0,2 mm, iar folosireaacestora comportã amenajãri supli-mentare în centrale ºi multã atenþie lastabilirea compoziþiilor betoanelor.
În încheierea acestei prezentãrifoarte succinte, referitor la unelepulberi minerale fine în tehnologiabetonului, subliniem cã folosireaacestora ºi stabilirea proporþiilor suntposibile numai pe bazã de încercãripreliminare concludente ºi prinanalizarea situaþiei concrete în ceeace priveºte dotarea centralelor debeton, mijloacele de control operativ,modul în care trebuia executatã olucrare etc.
AAddiittiivviiii aparþin mai multorgrupe de produse. În cele mai multecazuri însã, produse din aceeaºigrupã au denumiri comerciale extremde variate ºi caracteristici diferitedatoritã conþinutului în substanþãactivã ºi caracteristicilor acesteia,diverselor substanþe ajutãtoare, stabi-lizatoare etc., folosite în compoziþie –exemplu Mighty 150 ºi alte produse.De aceea, alegerea aditivului pentruo anumitã lucrare cât de cât impor-tantã trebuie fãcutã de oameni com-petenþi ºi pe baza unui minimum deîncercãri iniþiale. Datele furnizate desocietãþile care comercializeazã adi-tivi au la bazã teste realizate în anu-mite condiþii. Sunt teste mai mult saumai puþin concludente pentru anu-mite aplicaþii, prezentate în generalde agenþi comerciali, care au intere-sul sã vândã, nu sã garanteze rezul-tatele finale.
Din punctul de vedere al ingineru-lui tehnolog în beton sau construcþii(nu al inginerului constructor, utilajistsau chimist în general) existã douãgrupe mari de aditivi care suntfolosiþi, ºi anume reductorii de apã:
- aditivii tradiþionali, în general pebazã de lignosulfonaþi de calciu, desodiu sau potasiu ori aditivii anilor1930-1950, care asigurau o reducerea apei de preparare la lucrabilitatea
egalã a betonului de 6%-10%, oîmbunãtãþire a lucrabilitãþii la canti-tatea de apã de preparare egalã,eventual o uºoarã accelerare aîntãririi, în funcþie de natura sub-stanþelor componente etc. ((ffiigg.. 55 aa,, bb));
- aditivii moderni, denumiþi super-plastifianþi, superreductori de apãetc., care aparþin mai multor grupe deproduse ale industriei chimice, astfel:
- pe bazã de naftalinã-formalde-hidã sulfonatã NFS (apãruþi în Japoniaîn 1964, sub denumirea de Mighty100, ºi extinºi rapid în lumea întreagãsub formã de produse pe bazã delicenþã sau produse similare ori alãtu-rate) ºi pe bazã de melaminã-formaldehidã sulfonatã – MFS (apãrutîn Germania în 1972-1973 sub denu-mirea de Melment L10 care, deasemenea, s-a extins rapid în lume,prin licenþã sau produse similare, cade exemplu: Conplast Melment înAnglia, Melment în SUA, VIMC 11 înRomânia etc. Aceºti superplastifianþiau fost declaraþi de unii autori ca fiindgeneraþia a II-a.
În anii precedenþi au apãrut subdiverse denumiri vreo 4-5 subgrupe desuperplastifianþi pe bazã de poliacrilaþi,aºa numiþii de unii autori, PA, aditividin generaþia a III-a ((ffiigg..66bb)). Pânã ladata prezentului articol, nu au fost puseîn evidenþã de cãtre utilizatorii lor sufi-ciente avantaje semnificative, compa-rativ cu cei din generaþia a II-a ((ffiigg.. 77)),mai ales cã au, în general, ºi preþuri delivrare mai ridicate.
Datele din ffiigg..77 aratã cã pentrubetonul testat, la lucrabilitate practicegalã se obþin, prin folosirea a treitipuri de superplastifianþi, rezultatefoarte diferite din cauzã cã existã înmulte situaþii o incompatibilitate maimult sau mai puþin accentuatã întreciment ºi superplastifiant, care poatemodifica sensibil datele problemei.Astfel:
- reducerea apei de preparare cu17%-28% la o proporþie de 0,20%-0,40%substanþã uscatã – SU din aditivul PAfolosit;
- reducerea cantitãþii de apã depreparare cu 19%-30% la o proporþiede 0,40%-1,0% substanþã uscatã dinaditivul NFS folosit;
- reducerea cantitãþii de apã depreparare cu 17%-32% la o proporþiede 0,40%-1,40% substanþã uscatã dinaditivul MFS folosit;
- rezistenþa betonului a crescut propor-þional cu procentul de apã redusã, dela 32,6 N/mm 2 la 58,7 N/mm 2,iar gradul de impermeabilitate de laP8
Se pune întrebarea: care dintre celetrei tipuri de aditivi ºi în ce proporþieeste recomandat pentru o anumitãlucrare?
Aici rezultatele obþinute trebuiecorelate cu tehnologia de lucru, cuclasa betonului ce trebuie preparat,cu condiþiile de decofrare, capaci-tatea dozatorului de aditivi, a rezer-vorului tampon, cu posibilitãþile deaprovizionare, timpul de malaxarepentru obþinerea unui beton omogen,cu costul aditivului ºi posibilitãþile dea recupera parþial sau total contrava-loarea acestuia prin reducerea doza-jului de ciment (în limitele admise denorme, avându-se în vedere prevederileproiectului, condiþiile de mediu etc.),cu eliminarea sau reducerea volumuluianumitor faze tehnologice etc.
De exemplu, având în vedere ºiunele variaþii inerente în caracteristi-cile cimenturilor în tehnologiile depreparare, punere în operã, tratareetc. a betonului, prin CD 137/81-89,am recomandat urmãtoarele: laprepararea betonului de mãrcileB200-B500, aditiv NFS 0,50-0,70%;aditiv MFS 0,60-0,70%, iar pentruB.I.R B600-B800 MFS 0,80-1,00%, înfuncþie de condiþiile concrete dinfiecare fabricã.
În încheierea acestui paragraf, seimpune a reaminti cã aditivii folosiþitrebuie sã respecte normativul SREN934/2, iar la prepararea betonului,stabilirea unei tehnologii corectereprezintã o operaþie fundamentalã.
În cazul aditivilor superplastifi-anþi, procedeele tehnologice deobþinere a acestora aparþin chimiei desintezã ºi sunt destul de complicatepentru a fi discutate în acest articol.Pentru simplificarea lucrurilor, în
ultimii 10-12 ani s-a ajuns la o spe-cializare, în sensul cã mari unitãþiindustriale specializate ale industrieichimice au produs substanþele debazã ºi au obþinut preparatul final.
În acest domeniu în care specialiºtiiîn tehnologia betonului învaþã de laproducãtorii de aditivi sã formuleze ºisã sporeascã exigenþele pe mãsuraacumulãrii de experienþã, iar pro-ducãtorii de aditivi învaþã la rândullor cum sã satisfacã mai bine cerin-þele, se pun în prezent urmãtoareleprobleme:
- creºterea compatibilitãþii super-plastifianþilor cu cimenturile utilizatecurent, deoarece dupã cum vã estecunoscut, sunt aditivi care creeazãprobleme la utilizare ºi care nu pot firezolvate de personalul de ºantier;
- menþinerea lucrabilitãþii betoa-nelor cu superplastifianþi cel puþin60-75 de minute dupã preparare;
- o reducere a cantitãþii de apã laprepararea betoanelor cu 25%-33%,deoarece în anumite condiþii aditiviilivraþi în prezent asigurã o reducere aapei de preparare de numai 12%-14%.
Se pune întrebarea de ce?- dotarea centralelor de preparare
a betonului cu instalaþii adecvatepentru asigurarea stocãrii, omoge-nizãrii, dozãrii superplastifianþilor;de asemenea, instruirea personaluluitehnic ºi muncitor pentru utilizareaeficientã a acestora etc.
CCeerraammiiccaa IIaaººii – produse termorezistente 59
VVeelluuxx – ruloul exterior parasolar 64–65
Situaþie paradoxalã
pe piaþa imobiliarã din România 68, 70, 72
VVaallppllaasstt – decoline; basicline 69, 107
EEuurrooccoolloorr – noul Sadolin Plus 77–79
Calculul elementelor structurale din lemn 80, 82
MMaaccoonn – vatã mineralã 86, 87
Casa interactivã 88, 90
DDBBWW – materiale termoizolatoare 89
IIssoovveerr – materiale termo ºi fonoizolante 91
IIrriiddeexx – sisteme de etanºare 96, 97
Intervenþii la construcþiile existente 98, 99
Repararea elementelor de beton
cu materiale pe bazã de lianþi 106, 108
CCaarrbb BBrraaººoovv – în sprijinul infrastructurii 114–115
Tehnologii pentru realizarea
drumurilor comunale 116, 117
Metode de testare a betoanelor 118, 120, 122
Încercarea materialelor – standarde europene 124
Relaþia material-tehnologie-performanþã 126–129
“Revista Construcþiilor” este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.
Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.
Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
Caracteristici:
Tiraj: 8.000 de exemplare
Frecvenþa de apariþie: lunarã
Aria de acoperire: întreaga þarã
Format: 210 mm x 282 mm
Culori: integral color
Suport:
hârtie LWC 70 g/mp în interior
ºi DCL 170 g/mp la coperte
Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”
Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu
numãrul .................. .
11 numere - 75,00 (750.000) lei
Nume ........................................................................................................................................
